Sunteți pe pagina 1din 52

Vlrr

DT. AUGUSTIN BUNE&

trtrMITROPOLITULtrtr
SAVA BRANCOVICI'

-"
frr'fi$i
lnnenogg
v!tu^-^-.^#.l--

;;i+ t ..
alli*: ib irr

BIr_AI, t905.
T ipografra: Sernin' Arhidiecezan'

*r:; r' i '


ii.
-"r'*,,-:t-r.c*.
a pub-licat in
In zilele de curdnd trecute dl V' Mangra Sava II' Bran-
Arad o scriere t lu iotitulati:bunivoinla
"Mitropolitul
a-mi trimite 9i mie
Dsa a avut
l"tiritaJi-.ru*o)'l cu mdna sa proprie pre el:
semn de
un exemplar, scrtrnd 'in
insl cartea am vdzut cu mirare' c5' dedi-
stimf,4. DeschizAnd' de.lo; cu cuprinsul tiplrit al c5'r[ii'
catia scrisi nu se pnt'iu"qt"
und,e, in loc de o istorie
obiectivf' gesesc o polemie necuviin-a
se intrece cu nizuinla de
cioastr, in "^'" t'*- confesionall
cetitori in riticire
I

It linei gi duce pe. tt' ferit ca


De cAte n" u--- t";s o carte
independent4
-- chiar' cl
Mi ia intamplat
de foc sr nu ""n#";;^'iitt"""'
nostri mi-au t.U"Y lllttlri ne-
unul sau altul dintre scriitorii
,.$/lsl am vizut' ci acei scriitori
drepte. Dar eu ut 1n"u', pentrucl am gdndit, cr rnai bine sl
iubesc gi cautd ^u;;;;1,' ii
astfel
supar. pe oamenii' cari
cu iniml
sufer eu ,r"uirrot'^tl' at"it ie romAnesc'
curatl cerceteazl_irecutul neamului t1 te port tot asemenea fa{[
rr',,:i.l
, N'am putut qi "; p"t ilse -
__'!q6-
,''.,,.'r qi cu iea voin(i vreau si-mi
cu oamenii, cari "" "u oredinll
.',. ..,
.t, ,-
,i i. *.- tinut in toate lucririle
micsoreze reputalia tt'na'. l" -:i:"-"* acestra am
gi in toatf, via{a
- mea publioi' Fa{i cu
istorice
trebue si-i facem sl priceapi'
mele
fost qi voiu fi "";';;;;t' ta"i.
t. l4llt ta. ci numai cinstea
nilor de qtiin[['
iif;tuitr" trebue si poarte qi condeiul oame-

ffi T:'i-l"ci necrulrtor fa(i "u ur -1^ TYl,:"-':':1,".;


ii:. :..: "l::^::n ":If ;r'f"5
-", ";i ;" :: ;:;;" "' ", . :" :;;:::*T:::#
1

;:K:?#J: ;:"T',iH!j; 'l";"'."'";l


ililJ"-JJTi"i,l,l'iuil';ff i.ti'.T:-ff."TTfJ'ti""::'T,
{"$3"'"il;::";f ;:;;;';' : ; "T:': : :::i3'"" ji':":3
F" iJ;l'.ii.i1tr3"ft;i;;;;;;*::::lT":;JTff
qi a batlocon pc lslurruEi:.4!'1 ----
A-;d necrulltor faln :j1;"T:
' rdutii-
de acei oamem'
numai adevirur. 1*
trlqq

- -4- -5-
RomAnilor ar
ciosi, cari qi-au clutat in Bucuregti un academician, ca sI ml nirc incS- pe la anul 883, cestiuneacucontinuite$i
ruqine ingropat5'
ponegreasc5, dupice el insusi a declarat intr'o scrisoare pri- fi lImurit6, iar gcoala lui Rossler p[rerea
vattr, cf, scrierile mele sunt mirgiritare. Voiu fi deci dispensat dlui Mangra' (pag'
Din cele tr-ei fvtit'opotii, dupi
de oricc consideralie qi fa{d de dl lr'Iangra, care dupice ne-a neintemeiate ale altor scriitori'-
a qi 5) rdzimatf, p" "o'nUio"liunile
tras pe sfoard pe terenul politic, crede, ci tot asa \ra izbuti qi alta in Moldova' sj a treia in
una a fost in fur"-no-a"Lasch,
trei mitropolii nici odatl
n" tt[lilt"'ulllTuoi;"sra Ardeal. $irul mitrip"it$l;t clela cele
se incepe cu o ,scurti reprivire is- nu s'a jntrerupt. "e"i Ai Mangra la
pag' a' urlani^ae Porfirie
torici asupra ierarhiei bisericei romAne diir Transilvania, Ei a a soris la 16oo' ne spune
*irr:.,poiitul iesarici Capadochiei gar-e arhierei pind' gi:labi-
rAnduih
luptelor ei cu.protestantismul". cd, Patriarhia din i:ot'"*ti"opol
indat6. la inceput (p"g. 2.) dl Mangra ne spune un neadevlr- sericile ortodoxe stdpAnite de strdini'
dl
Domnia-sa a avut in mAna sa cirlile mele: ,rVechile Episcopii'( . Toate acestea insl ne aratil cutezarea oarba, "l.care
si ,,Ierarchia Romdnilor", in cari am dovedit, ci RomAnii din asupra cirora nu este de 1oc
Mangra vorbcste J""p'" l:"":1.
Ari"* au atrut o episcopie indati dupf, Conciliul florentin. in- ldmurit gi orientat' daca deschidem
iin Byzantinae"
"HistoriaeCuropalata de
Codinus
ceputul episcopiei Vadului I'am pus pe timpul lui $tefan-cel- volumul, "ur" ""t""i"iitt'rtt ,,Georgius unde dela
Mare (t+57-1504), iar al episcopiei Geoagiului pe timpul lui Officiis et Officialibus Curiae Constantinopolitanae'(' Episcopatuum
Rad.u-ce1-Mare (t49+-1508), t'a si zicd'inainte de reformafiune. pag. 297-351 se cuprincl ,Notitiae
Graecorum
vedem' ci in
Cu toate acestea dl Mangra cuteazL a tipiri negru pe alb: a Leone Sapiente ll'n"ato"icum Palaeologum"'
dis-
,inainte. de relforrnaliune, el (tsunea) nu admite si fi avut care' sub titlul:
catalogul implratului Leon cel inlelept' "Ordo
Leo"em Sapientem' quem locum
et
RomAnii din Transilvania necum mitropolie, ci nici mdcar o positus p", i*p"ro1ot*
Patriarchac Constantinopo-
episcoPie". seriem habeant d;;;i E"clesiarum
S[ vedem acum, cum dovedeqte dl [,{angra, in contra mea u*"
litano.rru5""t"ro-1;, dela pag' 325-32?' nu se face
"pntit Nu impiratul
gi a dlui Iorgq existinfa mitropoliei romAnc inainte de .Mihaiu nici o pomenire i*pt" ftnfiropoliile^i'o*attilot' a doua a vea-
Leon, ci Curopalat4 care a scris in unui^alt catalog despre
jumtrtatea
Yiteazul. La pag. 3- ne spune: ,,In catalogul cel mai vechiu: De
ordine thronorwm MitropolitanoruTn de pe timpul impdratului cului aI XIV-lea, 'na*u'it"gte la sfArqitul infiin{at doul Mitro-
s'au
Leon cel in[elept (883) intre. riritropoliile supuse Patriarhului de Scauncle *it,opoUio"", "u in zilele--lui qi-:"1in Moldova
Constantinopol gdsim insemnate gi mitropoliile rorndmilorn: polii in 1"r"-no'n'i;;;G (Ungro-Vlachia)' Hasdeu' Onciul'
,,Postcris tempor-ibus constituti sunt in Ungro Vlachia duo Me- (p. 351.) Istoncii nostri-it{' cei mai de frunte:
tropolitae, 'qqorum aiter tenet l.ocui1r Nicomediensis et dicitur Iorga. qi mai p" ;tit Itou'"torr' au dovedi! cl aici e vorba'
de Mitropolia ungro-vla-
Exarchus totius Ungariae et plagenairrm. Alter dicitur Metro- nu de vre_o mitrffi" iii Ardeal,'ci
plr{ilor-S-everinului tot
polita partis Ungro-Vlachiae geritque- \'ices Amaseni- Et alius chiei, intemeiata la' 1359, C-e Mitropolia
gi de Mitropolia Mol-
in Moldavia seu Nigra-Vlachia(; q:'r'apoi dl Mangra exclamd din fara-Ro-ant"""", infiinlatd in 137Of
triumfltor: ,,Iatf, documentati existinla a trei Mitropolii la dovei, infiin{atn in 1374'
RomAni, din cele mai depdrtate tirnPuri'- Aceasta ar fi '.IilTffi;;;;; cu Mitroporia .o'.u"1"1"1. 1:' n': t:
una dint5e cele mai pre{ioase d(:scoperiri din cAte a fdcut vre-
".
aa#'ii';;";; i- p"t"l rindui l-11':il":-T5:'";.::,i
se plstreazl numele acestor
odat[ un istoric romAn. Fiind atic'i'constatat din partea dlui ltt -n"il *""ittttiui 'Unde
Mangra, c[ Mitropoliile RomAnilor au exisiat dincoace de Du- arhierei ?
6- -7-
// originalului scrisorii patriarhale
Pdrerea lui Golubinski, ce Mitropolia Severinului ar fi qi urm5.toarele, unde pe temeiul
cu vre-o episcopie' ori mi-
fost transferatd din valahia in Transilvania, este lipsitl de ori ce aratfl, ci aceasta oo i'" de a face
tropolie, ck'ci, ziceio*"la"v[rat
dlforga' )'nu :,T:1"u"'*
temeiu istoric, gi astfel inzfudar stdrue aga de muit dl Mangra un episcop sau un mitropolit or-
in insasi lara regelui catolic,
(pag. 5J pe lAngd aceasttr plrere. Mitropolia Severinuiui nu a atita' c[ din egumenul
mai existat duptr 14O1. (Yezi N. Dobrescu, ,,intemeierea Mitro- todox", ci dintr'insa se constatl numai al sdu' std'ldnind o
poliilor", pag. 56-) Iar dela .14O1 incoace illlitr-opolitul ungro- dela Peri Patriarhul fd'cit' un ezarchcd in originalul grecesc
dl Iorga'
Vlahiei era imputernicit de Patriarhul a se ingriji de cre- staoropighie- A,tto"o"t aratl
si-ar fi inchinat "biserica"
dinciosii din ungaria in calitate de exarh al patriarhului (Ibid. nu este t'orba, cL voevodul Balifa
inleles pentru acel timps' ob-
pag. 48.) Dac[ pe la 1489 intAmpinlm un Daniil, mitropolit sau catre Patriarhie, .,; "" "'ut" p'"""- arati insasi eti-
servi tot dl ro'g"''"l,"Jt*tpigrti""i'. insemneazl altce't4 decit
arhiepiscop d.e severin, iar in 1577 un alt mitropolit de Ardeal
rirologia acestui cuvAnt grecesc'
nu.
si sezterin tot cu numele Daniil, aceasia numai atflta dovedeste, in o mrnlstire ori
cd. pe la 1489 un episcop, care se intituli Mitropolit dupd obi- infigerea on.i ""t"i il"fattea Patriafhului
aceea este nemijlocit su-
ceiul anti-canonic al sirbilcr, voi) si intemeieze o episcopie in altd institulie ";;; iu ""*t" c[ Mdndstirea stavropighie
intr'un sat? Feleacul de lAngd Cluj, qi ci ^la t577 era un alt pus{ patriarhiei, iar nu unui episcop'
mlndstirilor exempte din bi-
episcop Daniil peste bisericile Ardealului- imprejurarea, cl ei din biseric" o'ie"taie-"o'"'put'de puterea episcopilor Ei supuse
se intitulea zi de Severin, aratd, ci in Ardeal nu era incd o serica latinl, scoase adecl de suu
episcopie infiin{aii in mod canonic, si astfel acei arhierei si-au nemijlocit Pontifioelui Roman'
cu mtrnlstirile
luat titlul dela scaunul unei mitropolii apuse, intocmai pe cum Mhnistirile stavropighii nu sunt iclentioesfinte din Orient'
pe la 1456 era un episcop cu numele l\{acarie cu titlul de I{a- ?nchinate, ale clror
'""tii" treceau la locurilc
liciu, adec{. cu titlut tot dela o mitropolie apusd- Precum insi dl Mangra nu qtie ce
ctrrora erau supuse nemiilocit' De ^9.t"u
din titlul de Ealiciu al lui Macarie nu poate nimeni deduce, scrie, cAnd confu,,af- """tt" doul
feliuri tle mlnlstiri qi spune'
cd mitropolia de Haliciu gi-a mutat scaunul in Ardeal, tot ase-
mlndstirilor
cI n'aqi fi ,,in ct"r * "a'u"t"rul qi insemnltatea
z) Cdnd egumenul' pa- ori
menea din imprejurarea, ci doi arhierei ai Rominilor din Ardeal qi ,iJi""t""i,
,,stavropighiiu !nis'
la demnitatca de exarh
poarttr titlul de Severin, nu se poate deduce, c[ rnitropolia Se- stare{ul unei manrlititi t'u in{l1af
verinului si-a mutat scaunul in Aldeal- din Peri' el c6pltl
triarhal, cum s'a inth'mplat cu egumenul dreptul s{ ocirmuiasc5'
La pag. 6. dl Mangra vrea str dovedeascl cu scrisoarea jurisdic(iune episcope"'"i; adectr- avetr
patriarhului Antonie din 1391 despre mdnistirea din Peri (Ma- qi p"t"outtele" ite pe
ca locliitor at patrLrnutui toate bisericile aveh insit dreptul de a
ramures), cI ,,RomAnii din Transilvania aveau pe atunci ierarhie teritoriul supus 1u'isaic1i""ei sale' nu
regulati, care sta. in rela{ii cu Patriarhul'din constantinopol'(. episcop sfin{it p1tt :t,trt"t""
sfin$ preoli, daci ,,o "tt el insuqi
Eu urmind traducerea latineascf, a scrisorii patriarhului nri se zice, c[ egumenul
minilor altor arhierei. $i flindci nictriri trebue s[ admitem'
Antonie, asa pe cum o afl[m publicatd in Istoria bisericeascl din Peri ar fi fost in5'l!at la treapta arhieriei' prec-um
a lui Maior (pag. 144.), am arfltat in ,Vechile Episcopii(, ci in c[ el ocArmuih dieceza mdnistii-ei cam aqa' "abbates
aCea sCrisoare nu este vorba de vre-o ,,Ierarhie regulati( in latinl ocirmuesc diecezele lor in tot ce
nullius'( din biserica
Transilvania. priveste jurisdiclia episcopeascS' -
afarl cle dreptul de a sfin1i
patriarhul facc exarh
De atunci incoaoe lugr.ul s'a llmurit qi mai pe deplin din preoli. De a1t5' p"tt" insriqi fapiul' c6 simtlu' aiatl' cl in lirile
partea dlui Iorga in scrierea sa: ,,S'udii gi documente, XII': adecl loc[iitor al siu pe un egumen
Scrisori qi insoripfii ardelene simaramureqeneu, I- pag. XXXVIII'

* *-,o@:s:s.ffiil;;;:;:-tl;:;;:l:;-.*:;;[!
-97-
-8
Dl Mangra (ia pag' 9')
supuse regelui unguresc nu se aflh inc5. o ierarhie regulatl, nicdiri nu se afli numele lui Ioanichie' de credin[d- Dar dacd
-qi e vrednic
sus{ine, cr dipticul i"i-Cfui"
intr'insul.nu se afli numele lui
cdci dacl aaeea ar fi existat, Patriarhul ar fi numit exarh al sdu loa-
e vrednic de credin-le,
pe capul acelei ierarhii, adectr pe mitropolitul, cum a ficut mai poate suslinei dl Mangra' ci
Ioanichie
tirziu la 14O1 exarh a[ slu pentru Ungaria si plaiuii pe mi- nichie, pe cs t"*"io-L"i pe la anll 1479?
a fost Mitropolit al RorriAnilor
din Ardeal
tropolitul Ungro-Vlahiei, ceea ce do'vedeste, cd exarhia din ardelene ' il g[-
Per! , nefiind recunoscutX de regii ungari, curAnd a trebuit str ' Alt argument despre existin{a.Nlitropoliei
Ciain' in care se insiri o
mul-
seste d.l Mangra r"liJ'i"*r lui Cipariu
incepAnd cu anul 1348'
apuni.
Alt argument pentru existin{a Mitropoliei inainte de Mihaiu time de mitropoiiii ;;;*t' in-
la pagina Xlv';i;-;Lcte
'Cfui"'t si iragmente'( dovedeqte' ci'
Viteazul vede dl Mangra in faptul, ,,ci inainte de Mihaiu YiteazuL., insa istoric'
treg catalog"t iui este o fiurtiture flrS' temeiu
la 1581 era rnitropolit marele Ghenadie tn tot linutul Ar- ? Pe Ioan' care a fost
dealului gi'aI Ordziei" (pag: 8.) De fapt Ghenadie se intitulh Cipariu are dreptati'"^u"t "";ace -!ain intre 1585--1605' il
nraeutoitii gi par[ilor.ungureqti pune la 1519' pe
,,Mitropolit" numai dupi oliceiul Sirbilor, cari din episcopi fl- episcop
"t dela 1606' il
eeau mitropoli{i, qi din mitropolili patriarhi, pe cind el era pune la an. 1506,-'0" b*"*ist'
153i- 1537' pe $teran dera
numai efiscof, ceea ce se vedezdin decretul lui Qigismund 86- Ioreste clera I *r:A;:;;;;;11; si asa mai departl
thory din 2O Martie 1585, unde el este numit ceea ce era in- L643-1654, iI pune i^ ilSg-r560' prc
din documente autentice
tr'adevSr:,repiscopws Ilcclesiarum valachalium in Transylvaniat' De altl parte noi cunoastem qi pdr{ilor ungureqti"
,(vezi d,ecretul in ,,Vechile Episcopii", pag. 60.) Mai cleparte dl nrai mul1i ai,'t'"""ii*Jpii"-'hta"1-1'roi Christofor cu reqedinla
era episcop
Mangra rlzimindu-se pe o gresald a lui $incai (Chr- a- 1599.)' incepAnd din 155?' La 1557 de
se t'ede din documentul publicat
ne spune, c[ pe timpul lui Mihaiu Viteazul se aflh in A'-Iulia in Geoagiul-de-sus, pe cum
inainte dc 15 Sept'
un mitropolit romAn Dimitrie. Aci insl se face numai o confu- Maior in Istoria sa iisericeasc[' -era164'
pag'
tot acolo episcop Saaa'
zii1n9 de nume, cf,ci a existat, ce e drept, un episcop Dimitrie, 1559, cAnd o *oiit '"gi"u Isabella'
Sava' fir numit in locul acestuia
dar acesta era episcopul romano-catolic Dimitrie Napragyi, iar Intre anii 156o-i i"ietlora"att-se
nu un mitropolit romAn Dimitrie, pe care nu-l gdsim in dipticul George Vizaknay' f" isOz a
fost inlrturat Georg"^l:':O"^t Ut
Savr' ceea ce aPare din do-
Mitropolililor.de Alba-Iulia, depus de insugi sincai in biblioteca in locul lui fir ;;;; ;;;"" oarl in scrierea sa: ostefan-cel-
universiti{ii din Budapesta- cumentul pruri"^i a" ir N' Iorga
Arilealului (extras din Ana-
Cum sti.lucrul cu Ioanichie ,,N:lndor-Albensis" adec[ de Mare, Mihaiu Vit"Juf Ei ftlioopolia sec-
nalele AcaaemiJ tro-dot' seria
lI' tom' XXVII' Memoriile
Belgradul-SArbesc, pe care dl Mangra (la pag. 6') il face Mi- ai.acestor episcopi' dar cu reQe-
tropolit al bisericei rominesti din Transih'ania, rdzemAndu-se' liunei istorice' p:';;';it^[toritost_Eftimie (ts'tz-tst4),
christofor
pe plrerea greqite a lui Golubinski, am aritat in scrierea mea dinla probautr in siil'aq] au Ioan
(t s7 4-t577), D";iil \7'si -
t tsz8)' Ghenadie ( 1579- I 585)'
]rterarctria Rom1nilor", Pag. 121 qi urm., din care ori
ce om
a fost Mitro- de Prislop (15s5-1599)' cu care '"
i"""p";ii"f "yi*poli!i1or"
ttepteocrp.t se poate convinge, ctr Ioanichie nu dintre aceqti episcopi" afari de cei
poiit io sensul propriu qi canonic al cuyintului, !i cu atAt mai Bllgradului' t'Uci unul irnse lui crain, gi astfel cu toati
pu{in Mitropolit al RomAnilor din Transilvania. De aceea nu doi din urm[, "" "" ^na in dipticul Clain este o ff,uriturl' pe
vreau si mai discut aceasti chestiune, deplin limuriti din toate siguranla no*"*-'iJ", "u aipti"ul.lui o mai
bat- joc de adevdrul istoric'
punctele de vedere. Aci numai atdta observ, ci in dipticul lui care numai oamenii, cari igi
de credinll' t
Claiq tiplrit de Cipariu in ,,Acte gi Fragmente", pag- XII! pot lineh a,"pt'-ao"oment vrednic
-1t -
_10_
l-am ldmurit
^i"-i"u adevdrul' cescrierile
Nu mai trmblali, dlor' a intunech
Arhiereii aminti{i au fost toti numai episcopi, iar nu mitro- soarelui in mele,
polili. in sensul adevtrrat gi canonic al cuvAntului, ceeace se si do'edit mai fimp'Lh;';"if, a p": 1i41 pe intinsul do-
vede limpede djn decretele principilor relative la ei. Asa d. e-
adecl de cAnd' Stefan-cel-Mare gi vad.rr, iar domnii Terii-
"a
meniu ar ciceului, ;;;;"'; !i""a
cu privire la Sava din a. 1559 si 1562 se zice: ,rFidblibus nos-
RomAneqti p" ao'n""i"l Stremfuiu"
d^".
tris universis et singulis honorabilibus plebanis et presbyteris ""1":" lt::,:l^G-eoagiul-
s'a" infiintat doui episcopu'
una a
s'au putut i"ni"1e qi
wolachalibus, rutenicis et graecam fidem tenentibus tam in dis- de-sus,
Vadului in sfera de inriurinli
a principatului. t]'*]t:":::,"i Mol-
^inrdurin(i
trictu de I{acaad et l{aransebes, qua?rx alibi in regno nos- a principatului
dovei, alta a G"";;i;l"i in'sfeia
de
tro, ..,. . harum serie committimus et mandamus firmiter, ut a
modo deinceps praefatum Zawa episcofum pro rrestro vero, si Mitropoliei Teril?oma""sti' ;itchimbAndu-se
{yrltlte'a ":":::^:'i-pestrat
nurrai reqedinla
pflnl tArziu dr'tpx Mi;;i;iit"u'ut' si
legitimo et per nos deputato episcopo habere et recognoscere mai intAiu probabil la Silvag'
. . .. teneamini". (N. Iorga, l. c- pag, 22.) Despre Eftimie prin-
vechilor episcopi i"-C"oogi'" de sigur la Bilgrad' Aceasta
cipele Christofor Bd"thori zice: ,rHonorabili Euphtimiae presby- dupl aceea sut Ivtihaiu Vilazul tithl de glorie' cici ne arati
un
tero, eltiscopo wala,corum ubi que in regno Transsih'aniae ac nu este o rusine tentrir noi, oi a Romanitor din Ardeal qi
solidaritaten Ei uJatea oulturali
partibus regni Hungariae". (N- Iorga, 1- c-) Despre Christofor din Jdrile-romAne' Rugine este
numai
in decretul voevodului ardelean Stefan B{thcry se zice: ,,Eundem Jara-Ungureas6d "t' ""i la ndscocitura unei Mitro-
igitur Christophor-um presbyterum in ePisco/urn \ilalachorum a nu recunouqt" u=;*\ gi a lineh u':T:":l n'rscocite'
presbyterorum transsiivaniensium rom{nam videlicet seu grae- polii cu nu stiu c.aie .;il';nii llllsanc'vechi-in
cam religionem profitentium per spontaleum discessum discreti
Ce privegte existinla t'nor episcopate Ttit"]*il?'
dovaai afartr de scrr-
dt M. nu este in t'" aduci atte
Euphthimiae ipso episcopatu vacante, durante beneplacito nostro 'i"t" 'a clin 1234 adresatf, cltri'regele Bila
soarea Papei Grigorie IX' grecesc
eligendum, nominandum et instituendum duximus"- (N- Iorga, 1- pseudo-episcopi de ritul
c. pag. 32.) Tot aceasta se vede, cu privire la al{ii 'dintre epis- lV., unde se vo'i"qte de niqte Hurmuzaki'
-npi""opotul-.bumaniior' lVezi:
de pe teritorul 'p;"tO*"iui
copii pomenili, qi din decretele publicate de mine in ,,Vechile Cumanilor insl dra dincolo
de
Doc. I., pag- tzzi Prin ur-
Episcopii".
muntii, a"'p'u't"ftora*" qi Muntenia de Ardeal' o ierarhie epis-
in sfflrEit dl M. (la pag. 8.) se sileste a dovedi existinla "ori nu--se tracteazi' de
mare in scrisoarea papai[
Mitropoliei inainte de Mihaiu Yiteazul cu un document fals, *."e din Ardeai gi Tara-Ungureascl'
adeci cu un extras latinesc fals din hrisovul romAnesc al iui "o Mai adauge dl M' (la pag' 6') c[ 'pe la 14ffinu-este in Transil-
ade-
Constantin BrAncoveanu dela 1700, prin care diruiegte Mitro' uf"ai"of'to""1" Clatra.t ceea ce
vania fd.storid' in Ardeal' el indatl a
poliei din Balgrad mosi.a Miresanilor. originalul acestui hrisoY
ins[ arati limpede, ci ,,Mitropolia Bllgradului" gi ,,Arhiepiscopia
v[ra! clci abiir t;];;E;i acest-vlldicl ceeace nu s'ar fl in-
fost prins u""titi"' qi '"o".din !ari'episcopie
!{rii Ardealului"-a fost fdcutl qi inil.tati dintru a sa temeliede ""
timplat, au"e "' n "'"itiut tn Ardeal
o "ortodoxl'('
Mihaiu Viteazul, gi nu spune nici cu un cuvdnt ci ea ar fi avut qi numui toritt",'J"i p'"o1ii hirotonili de el nu ar fi fost
fie
mai inainte in Alba-Iulia ,,o cas5. rezidenliali ruinati prin ve-
expulzali.
chime". Aceste'toate le puteh sti dl M- din scrierea mea ,,Ierar- '!
cl toati reprivireistoricl
Este deci deplin llmurit, "Sc-urtacuprinsi in cartea
chia RomAnilorlt, pag. 4 gi urm., si este mirare. cum mai poate
asupra bisericei '"-a"t din'Transilvaniau'
:

cineva amdgi lumea cu un document fals, cAnd cunoaste origi- de'neadevrruri' pe'care
dlui M. este o I"J;;t tenden{ioasl
i

nalul ccl adevirat. i

i
I
1

i I , '.w"mrSArm;-]!Elr,.
* 13
-
-12- clc adevlr' ca
cei mai invllati si iubitori
numai niqte ignoranli n'au putut-o pitrunde 9i s'au putut llslt Dintre istoricii romAni qi dl N' Iorga iSate
Cipariu (Acte gi l''lf*""t"' PaB' r90
1b')
a fi amlgiti de aparenfe, incAt in ,,Telegraful RomAn" (Nrul ieverul isioric' cd mitropoli'tul
107-1906), au numit cartea dlui M. ,,eveniment literal- (!) si Preo{i, pag' 61'),-?;;;;";; to"t SArbi' $i nici nu se poate
Sava gi fratele tut ;;;;;"-ut'
:*T"l"t"'' ci George phni qi istoria fa-
* altmintrea, "a"a "ti"
'x ';s
sale a Ei inci intr'o cpocl de inflorirea
Dela pag. 17-26 dl M. I'rea s[ ne dovedeascd, cI George
miliei ="'i"-o"lai;qi"apoi a l$t-o nrogtenire Sf;rbilor' al
literaturei istorice
'otA"*' Un sA'b nar li
Brancovici, fratele si biograful mitropolitului Sava, ,,a fost un t*;il-;t'""'fu"e' "romanizat"
ciror despot "
btrrhat de stat qi diplomat iscusit.... care cu doul sute de ani
in urmi prevdzuse necesitatea de o indrumare qi apropiere a
t""t"f:T;rbat, principelui sru qi de
car-eabuzind de increderea
tlrilor romine cdtri politica germani. Niscut qi crescut in Ar- cu vrijmaEii
la constantinopol, a c-onspirat
misiunea sa diplornaticl Nenililor' i-a amigit cu
deal in sinul bisericei romhne, din ramura familiei despo{ilor .a,r, upj-t':';;t"d t
Brancovici deji romanizati, el e ardelean in senzul strict al stipflnului
false qr mincinoase' ca ei s[-1 creadd "tl1q al des-
:ioi1.".
care la. urm[ a voit si
cuvAntului, un neaoq romAn, cum il caracteriseazi Sincai". genealogii tradeze sr
ootilor sArbeqtr, '"^OUti"" fost silili s[-l prindi si si-l arunce
insuqi dl M. ne spune, (la pag. 18.), ci George Brancovici
oe'Nemti, o=o io"ei n";;;i;;" cari apar aeitut de llmurit qi din
s'a ndscut in Ineu (Boros-Jen6') din comitatul Aradului, despre in temnitA, - toate ^llta'u'i' -;
care 'comitat toati lumea qtie, cI nu s'a linut Ei nu se line de Nr""ng; : de brrbat' pe lf,ngr toatft
expunerea arui ":*j"1-
Ardeal. Ineul odinioarl se -tineir de comitatul Zarandului, card alt1m' dec6t aventurierpolitic'
iscusinta lui, nu ""'"p"i" 1urn1
nici odati n a fhcut parte din Ardeal, ci din aEa numitele trecut' s[ dei vre-o lndrumare
ciruia nioi prin *1*" nu i-a 1^t*: pe un om' al cirui caracter
,Partium., ca si comitatele Solnocul-de-mijloc gi Crasna, si politicei romAne' iiit' n"tt" "-tr Caci qi dsa s'a arltat-"::*i
linutul Chioarului. Aceste ,,p5.r(i'( din regatul Ungariei numai saminl foarte -;;;;'"i-at^r"' neamului ronAnesc' care pnvra
irrin intinderea stipdnirii voivozilor ardeleni peste granilele Ar- vreme apirltor al intereselor
dealului s'au impreunat cu Ar:dealul, dg' r'oevozii ardeleni nu i;;"""oi,,","a"'i.;;;;!;;i^":.:-:"^T1'",XX*H""ilttllff;';
le-au ocArmuit in aceasti cilitate, ci in calitate de domni ai Brancovici' $i dsa o.P"tt1-i:^::::? 'i.to"-ui ca G. Branoo'ici,
p5r(ilor regntului Jdrii-Unguresti. ,.Pir{ile ungurene" in 1693 oofta dupi o coroanr
episgopelsti'-:::":':;-iti"-irt
au fost din nou adnexate la Ungaria qi dupi mai multe prefaceri deani a ascuns planul
fiurit impreuna
politice, r'echiul comitat al Zarandtlui. prin articolul de lege I.
ffi ;ffai U', aooe zecifp"t' Nlaxim' in biserica din
Adrianopol'
din 18?7, fir contopit, parte in comitatul Hunedoarei, parte in
cu patriarhur
"a'uJJiJi"
;;; ;;;L"1u::ryiitr sarbesti' Pentr' mitra
de a-si pune pe
comitatul Aradului.- Prin urmare dl M. griieqte neadevir, cAnd dl M s1i de luptn gi vederile
fi'esit ::-"1t*ii
aice, cd. George Brancovici e ,,Ardelean in senzul strict al cu-
episcopeasce
"iu a fic^ut Rrancovici cu Apafy gi cu
sale politice, tooil^i cum au fosi ageri qi irrevizltori gi au
ungurii. o^, prJ..,i, N"-tii BrancoviJi in e^xecuta11-1 planului
vintului"-
El de fapt a fost ,Ungrlrean{'- Ori ce om) care ca dl M-
este de pirere, ci G. Brancovici este ,rurma;ul despotului (sdr-
stiut s6 impedece pe George unui qarlatan'
seu, tocmai cani J;';t
se"intituli' cu ingAmfarca
besc) George Brancovici (f 1456) in gradul al 7-lea in linie Bulgariei si
Bosniei' MisiJ! Traciei'
despot ereditar ;;;;";'
directd descendenti,,, (pag. 28.) numai bfltandu-si joc de istorie,
al Sirmiului, -- tit"iuturi neintel":i:?^1"-^lt:"":Hi:ft:i'
poate zice, cl G. Brancovici a fost neao$ romdn. Istoricii sAr- *a"" lpt" coroana SArbiei' tot
asemenea Q1o
beqt! nem{eqti gi unguresti, toli fIr[ exceptiune, il lin de SArb- liJTli.iffi ";

i
-_to-
-L4--
cumctr Lazar a avut trei prunci: pc Ro-
rarca, cl el afirmi' Lepugneanu qi pe
gurii, stiin<l cAt de mult se pot increde in caracterul si virtulile ';"--t*t
xanda so{ia voevootii"totdovean
'A'lexandru lui
atUU.,i-ausmulsmitrainclipa,cAndclolinehinmflni' insi Roxanda' n'a fost fiica
Dimitrie gi George' voevodului moldovean'
Prin ur'-
Precum George Brancovici a scris o istorie mincinoasd, tot ase- Luar,ci fata f oi p"tlu" R;"q n'a existat nici
menea a fdcut gi dl Mangra, numai intr'un lucru deosebindu-se R;;;j;;u'fu'e
unul de altul, qi anume, ci George Brancovici s'a rusinat s5,-si
mare neexistind
c"o'g":1"'l*fi-
^r,,iLu"^"
$ hi ui iui Lazar' gi nici
Dimitrie qi ^t "i
publice niscocirile, rrirtttte, ce dl M. nu o are' Nu este deci insu-gi'
irriror", ci di NI. ii preamlreste pe G. Brancovici, dupl vorba
l-n"^, ^^-octnoiA aceasta minci-
ca. sI. t"]t:,'"^.grT:"Tt{
latineasci:,,Similis simili gaudet".
Domnul M^"g'u'
la alte minciunr sr ar :?"T:"t fiul
no""{ recurge arrrbii au
Dimitrie 9i George' can
Dar,cafraliiGeorgesiSavaBrancovicin'aufostSArbi lui Grigori" ,,u "l'* ni pe Alexand'o^lapogi"anu (1552-1561)'
clintr'o ramur[ a familiei despolilor Brancovici. se vcde limpede stat in serviciu l" ;;;
iui
din genealogia mincinoasl, ce si-au fdurit-o ei spre a inseli gi n))i!'aupa Rurand'aDar solia lui Ld'fu4neanu'
c1t. ccrre aventurierul George
pe Sdrbi gi pe Nem{i- fata tui "'ou
r)etru R;;;; si ,, yt"""i''
.Br"ncovici a ingelat curtea din
Cuprivirelaurmagiiader'SratuluidespotGeorp;eBranco- atat irr' glr,"utogiu, cu .care
vici (t 1456), s'au flurit mai multe genealogii false. preoum viena, cat qi i' e"'J"r"ei^',;: ::^f il"i:TJl^J;ir;trJ"*t-
orn uretut pe larg in ,,Ierarchia RomAnilor", (pag' 249 qi urm') zice categonc' <

ii n p"tfice Satuii' cu fratele aces-


Insuqi George Brancovici, fratele mitropolitului sava, in gene- ;;;;t;#i; *- Dimitrie si
sneanu n a fost ';;';;;- ioli t'"i r'uqi i"tt" sine gi fii ai lui
alogia, cu care a amigit curtea din Viena, zice c6 despotul G' iuia George' Rareq numar
Brancovtci (t i456) a avut un fiu cu numele Grigorie. Acesta
"i
neexistl"t'-iu' Elena' solia lui Petru
Eractiae Despotul( ar
Lazat cel fi
a avut trei fii: Yuc Zmai, Lazar qi Grigorie. Dintre aceqtia dupr genealogia'illclli;il-',11,o,u Ist'
Lazar a avut trei prunci: Roxanda, so{ia lui Alexandru Lipug- principete SlO:"1: (Xenopol'
fost fata lui ,,IoanEraclide'
neanu, voevodul Moldovei, Dimitrie qi George' Dintre aceqtia . rorf'"{"i :l sotla-,i,t#}';'#;"T'f'n{,:i;
il;;.l;,; n'a
trei Dimitrie a avut doi fii, pe mitropolitul Sava gi George Eraclidei' ';t":::
cxistat' Elena George Branoovrot"
Brancovici, aventurierul politic qi scriitoriul sarbesc mincinos- din familia d'espotului sirbesc. adevf,rat
Astfel Sava gi fratcle siu George ar fi descenden(i ai bdtranului de-oarece aintre'nii ^::tt":u ."f* **T"'"fH;t ;H::i:
qi adevlratului despot sArbe;sc- George BralSiovici in gradul
it +t"o. ffezi: Talloczy, Az Al-Brankovicsok, Szdzadok, 1888,
';T;':-::*,::ltl':'"7
:??";il.llll:Jffi l]l""-.ffi o:'^';'t';ii"I.'i#'""' " n
pag. 691.) Dar etr aceasti genealogie este falsd, apare evident ;ilTT'J't il"tJ'6l" '^tift, Rares' care se' amln-
r"i Petru
ain impre;urarea, cL Lazar, nepotul despotului George, dela 691). Prin urmare ;ffi "ofu a.putut fl fata vre-unui domn
fiul acestuia Grigorie, nu este adeverit ca existent prin nici un teste ca fatr, de a"il", .atit"c,
document istoric, ci este un nume ntrscocit de aventurierul
mai mul{i in 'tlrile sirbe'sti'
p,rternic sArbesc, de cari erau
George Brancovici. Istoricii sArbeqti, qi allii, nu adet'eresc cu cu care aventurierul George
Am vdzut, cf, dupi Senealoq3,
-Viena' adevlratul despot sdr-
nimica existinfa lui Lazat, de cAt cu auctoritatea aventurieriului Brancovici u inq"t^i-;iea
din
cu numele Grigorie'
George Brancovici- D-l M. se trucleste, si dovedeascl cf, Laaar besc Georg" g'^""o;;';; 9;
"-" Lasar' Acesta ar fl nlscut
putot existh. Noi concedem, cf, a putut fi ;i o suttr de La- Accsta ar fi. avut ;";; "" "tt"r"al lui George' Ditnitri'e ar
" Dar dela a futed' fi plni la a ;fi este distan(i infinitl' pe Dimitri", t'u'i" ilt"""a"i
qi
"oii.
CI George Brancovici min{este, se vede limurit din impreju-

FI
*
-17
-16-
vit-rmegye tijrtenete I
pag'
avut pe mitropolitul'Sava qi pe aventurierul Georgc. Dar ci tonie Loso nczy (Dr, Mrtrkq 1t"1 in locul
fi date sunt deplin documenlate la M{rki
genealogia aoeasta este falsd, se vede si dirl imprejurarea' c[ 284-5).Aceste
George nu a putut fi
jupan Ie-
-in am
in i"toriu manuscrisd a aventurierului George Brancovici nu acum citat, qi prin urmare la pag' 256 din greqali
se zice, ci sava gi fratele siu Georgc ar.fi fiii lui Dimitrie, ci nopolea. l' tttu'"tii" Romanitoi
scris, c5' Ienopolca a cdzut
in mAna iurcilor in Iuniu cu
1552'
ni se di alt{ genealogie si anume: George fratele lui Dimitrie r" pag' 22 face mare caz'anr toate
qi al Roxandei a avut un fiu cu numele Aarant, acesta un fiu Din greqal" o""ott^lt U' mea eu accen-
ch ar fi putut obserr'\ cl
in argumentarea
cu numele Ddnild., DInili un fiu cu numele foan' iar acesta tJl:l1t* nu se aflir ad'erreritSnis-
in mana
a nlscut pe Sava mitropolitul qi pe George aventurierul. tuat mai aies imp'|;i;;'';' este de
ac easta imprej urare
Contradic[ia intre genealogia mai scurt5'' cu care aventu- cociglor nr"""ot'i"l'"li; ;i "i citat de minl' Riuticioq cum este
rierul George Brancovici a inEelat curtea din Viena, Ei intre insusi MArki, "f io' lo' itcul
Cuviogia 51, sPyne,'"el
o* r#"t"Hl:
genealogia mai lungd,'care a fauritro in istoria sa rnanuscris5, linia "it^', i^,t-t .,H,Tut',]"rU'
in
;;t;;;ry s'a slins h;" bdrbhteas
este deci evidentS, cici mitropolitul Sava qi fratele sdu nu o- *:,t:t flrl a lish
dupi sine fe-
t'o"oo"'i
puteau fi in acelasi timp gi fii ai lui Diniitrie gi fii ai lui Ioan, adevdrat.
"a ii'' t'"iti" omenia' si si spuniu ci
gi inrudiqi, qi in gradul al 4-1ea, qi in gradul al ?-lea cu bi- aorn"t't
trinul despot George Brancovici- Dar nici geneaiogia din is-
ciori, dar
Losonczy gteran ft;t ".i "to-i
-"qt'::-,"1T t"i,X,"i:t ;:?i:"ll:"i:-?
toria manuscrisd nu are temeiu istoric-
itl,:l,illl;' ! ?lli' - J;i ;' i;#i"i Lo*".,v
Se zice in aceastd istorie, cil George. fratele Roxanclei si im ::'; : "1i " i" i566 cetatea Ineului a
. n'au putut n aa'uii" lupanului-Geo'g"' multe
al lui Dimitrie, a fost trimis de Mihaiu vTteazu.l ca sol in oare facui din ea si din alte
care afacere la principele Transilvaniei Sigismund si cd acesta cizut in *anu rui"irJi "*i "tt turcesc (Mdrki l' c' II' p' 159'
comune din jurul ei sandjacat
i-ar fi diruit unele locuri de pe lAnga Murig, ca: PAncota, Siria,
Aradul gi Cenadul qi Sigismund I'a ftrcut jupan (comite) al Ie-
i si pag. 3-4). jupanul
lui Gcorge Brancovrcrt
nopouei cam pe la mijlocul veacului al XVL - IVlinciuna este Dupi istoria manuscrisl a auto- ca d'es7ot (in lunr'
evidenti. Mihaiu viteazul si-a inceput domnia la 1593. Sigis- George a avut "";;';;
in 159? u'' n tetut p"
"omele Turci la Li-
mund Bathory a inceput a domni ca minoren la 1581' Prin dar nu pe pamant)""o" de unde el a venit la
pova qi i-ar fi ^l;i*"^ p# r" netgraa'
urmare nici Mihaiu n'a putut trimite la mijlocul I'eacului xvl ql^'"!ii s'ar fi
'

Alba-rulia, qi "r fl iost primit


pe George in golie, nici Sigismund nu a putut da acestuia mo- "u '^t"'pompd'
iat"' "oiue' atateaminciuni'
siile amintite- Astfel stAnd lucrul, George iupanul este o per- intors in jupania i"i Jri Ienopolea' in Maiu J596' nu in
Lriptele dela Lipova s;au i"tampfat-inse
soanl istorici ndscociti, care n'a existat. Dtrruirea moqiilor ii Lunoaqte istoria adevlrattr'
amintite, cari de pe la 1387 au fost proprietatea familiei Losonczy, 1597. Pe to{i "'"ii ^;t"or lup^te- l-'un"it" Thury' Ioan Kap-
este exclusfi prin dovezi pozitive, Ei anume: cet[{ile PAncota gi pc George no'u""ti,;;;t Baiabris' cr
uo rlJi ffi;";l de.'niscocitul d'espotAvram'
Ineu impreunl cu domeniile lor pe la mijlocul veacului al t6ry. Turcii
lGlea le gIsim in posesiunea eroului dela Timisoara $tefan dde p,i"
insu si princtpere
e insusi
"i;:;
: ;t"--'#l{
Jrgrsuru'u 11'Y "-"1"-j"*rchia J;i"tt:; (pag.
?".tXH[ hRominilor *
b
Losonczy, care in 20 Iuliu 75527 cu o sf,ptimantr inainte de
moartea sa, le-a scris pb numele fiicelor sale Frosina gi Anq ;;fi .1"^i:i1 X1?: %'lll$'Si'ilil' ; contra
=*1
Turcilor
i"u' ci Avram
la Lipova in
luat p";; ;; lupta
iar dacl acestea ar. muri flra copii, cettrtile si mogiile amintite despotul ,,a
o:^"Direrinla ae un an
nua altereazd
aveau sd treaca la nepoatele sale Clara Ei Dora, fetele lui Ary-- tgg':"1adaugflnd ;';"t; 2
_18-- _19_
s5' dovcdim: cu
faptul.,. Dar lucrul de cdpetenie nu este anul, ci faptul insu-si al Deci sI ardtim qi aci, cum sti lucrul si
cAt[ nepricepere' ori i'ea credinli scrie dl M' istorie'
lultelor, cari s'au dat toate fdrd. concursul niscocitului Avram.
in scrierile mele, ,,Vechile Episcopii" siincerciri
'Acestea sunt destute dovezl c5. sava qi lratele siu George Ro-
"Ierarchia
z\dar-
mAnilor", am ardtat, ce in ArOeal dupi
cAteva
nu sunt coboritori din familia adeviratului despot sarbesc
Geor:ge Brancovici (1427-1456), 9i cd prin urmare ei nu sunt nicedinveaculalXV.s'auinfiinlatdefinitivpelasfdrqitul
doul episcopii'
XVI'
inrudili prin acest despot cu familia Brdncovestilor si canta- aceluias,i veac qi p"-1" i"""putf veacului
cuzineqtilor din Jara-Itomaneasci, ci sunt neste sarbi de rdnd. una de Domnii Moidovei, qi alta de Domnii Jirii-Romdneqti'
cu ]llitropolitul
Numai dl NI- poate vedea in lantul de minciuni scrise de George una la Vad, atta ta Geoagiu, una in legltur[ Nici
Ttrrii-RomAneqti'
Brancovici, qi urmate de al1ii, ftrrf, a cerceta lucrurile, >lln Moldovei, alta in leglturicu Mitropolia aceasta
Dualitatea
fonct de adeod.r coTnun< (p. 3a), in loc de un fond comun
de una n'a fost MitropJlie, ci simple episcopii'
celor dpui mitropolii si state ro-
minciuni' ,)r * corispunzltoare la dualitatea
cu singura in-
mine se poate urmlri in tot veacul al XVI-iea'
,F

Sava' groaza
In oapitolul III: ,,Brancovioestii qi Episcopia Ienopolei" certitudine, ctr dupf, ce episcopul Gcoagiului' ,de lumea
t
prigonirii pornite ae principele Ioan. Sigismund' 1:t-t
(pag. 36--a6) d. M. ne spune' c[ ,,intre 16O8 si 1630 a existat
in cap pe la a. 1;;,;; se gtie pozitiv' ci urrnitorii lui' cari
,rr, *itropolit a Belgradului (Alba-Iulia), sava I. din familia 'tu 1572, unJe iqi vor fi avut^reEedinta?
Brancovicilor." apar cu Eftimie p. lui
Am vdzut mai sus, c5- dupf, mincinoasa genealogie a lui Eu am combinat, ctr au rezidat la Silvaq pAnf, la intrarea
le-a asezat
George Brancovici, ndscocitul jupan al Ienopoliei, George, a Mihaiu Viteazul in Brilgrad, unde viteazul voevod
vechiu de doul
avut un fiu cu numele Aoram, n5scocitul.despot al lenopolel -qi si stricc asezlmAntul
definitiv scaunul' fArf,
Avram a avut trei fii: Moise (episcopul Matei) Ddnild qi George. episcopii paralele atarnatoare,ae-Mitropoliile qi Statcle Ro-
gi duptr
Dinili a avut trei fii: Petru, Lazar (episcopul Longin) qi foan mine de peste Carfa{i. Aceasttr dualitate. o inlAmpin{m
episcopia Va-
Acest Ioan a avut pe simeon (sava Brancovici, mitropolit) qi Mihaiu Viteazul, pAna'la Sava Brancovici' cAnd de epis-
pe George. dului dispare cu totrl 'e-anind numai un simulacru ftrcut in-
copie romAneascf, in ilegraa' Dar si vedem'
cum s'a
De altt parte Moise' sau cu alt nume episcopul Mateiu,
inainte de a se cilugdri, a avut un fiu cu numele Solomon, ceputul episcoPiei Bilgradului?
Bdthory
care este cunoscut cu numele de episcopul Sava pe la ince- in 20 Martie 1585 voevodul Ardealului Sigismund
Tara-Ha{dgului)
putul veacului al L7-lea- numeste pe Io"" ;;h Prislop (langd Silvag'
din Ardeal qi Pd'r-
Despre episcopul Saoa, mincinosul George Brancovici si episcof peste toate bisericile romdieSti
peste cari era arhiereu
dupl el a$ scriitori sArbeqti spun, cI pe la 16OO episcopia din lile (Inguresti, aifard' de bisericile'
Ienopole s'a mutat in A.-lulia, fiind episcop Sava, qi ci atunci un episcof kiJ" if i'iaon (vezi documentul in oVechile
s'a pus fundamentul episcopiei dela A.-Iulia' Dupf, Sava se
"u
Episcopii", pag. OO-Or;. ietut"tt arhiereu ardelean'
Spiridon' era
zice, c6. a urmat Ghenadie la a. t619, apoi Dositeiu la a. 1638 tot atunci plri" Turda'' Ctuj' Dobf,ca' Sol-
"pi"coi 'qi C'"""u
"o*itatele
(Vezi documentul tot acolo' pag'
gi apoi Stefan la a. 1651 (La Cipariu, Archirl pag' 650)' nocul din ltruntrri,
'foate aCestea sunt scornituri, iar cel mai rnare neadevtrr este, ?3-77).Ioan aela bristop
- erh episcop romAnesc al Ardealului
'_cana
at solomon saoa ar fi fost mitropoli! ori episcop in scaunul qi Mihaiu viteazul intrl in
;#;iJ;s;,."d "*""1 o cArja arhierea'sc5'
I)ilgraduldl. Alba-Iulia la 1599, ceti Uitraiu i-a d[ruit .r*
-20-- de increderea lui Mi-
qi favoritul Bathoriqtilor' l"O":1:ai|-se locul s5u
pe care era scris si numele episcopului gi al
ddruitorului' Aceasti haiu Viteazul, a tlbuil
si cedeze pentru scdrt timp cu c6-
Acte. gi Frag- Cernai' care insl d'ispare
iarl" "'u plstrat in Blaj pana in 1848 (Cipariu: din episcopia Vaaut""i**t-iou" a face 10c iariqi lui spiridor5
asa nu1]ta mitro- derea lui lVrihaiu v;;;;,
spre
;;;i", '"f"g. xr$. Mihaiu Viteazul infiinleaz\'dipticul toi ruit'"iu Viteazul din 11 De-
din
fofi" Balgradutui, pe cum se vedea fdcut sfAnta Mitropolie
&Iitropoliei De cum se vede ai" i""tlttil pag' 27 gi urm')' si din
unde se zice despre il{ihoi"t ,,Acesta temvrie 1599 t,,r""i""u"i" n"*n"il"t"' a lui Stefan
Fliuo""y ai" zd Iuniu 1607'
n"tgruaolui" (Iorga. Studii si Documente, IV,
p.ag' 67'); apoi
decretele rui Sigi'rol"tJ din
"din hlisovul lui Constantin Brancoveanu citat mai sus' din ra- din 23 t;il;; rooO U1-" t"t Gavrili' Brithori
Bocskay un felde
era pe la-anii 1605-1607 ;i
portul contimporanului Dimitrie Napragyi c5trl impir-atul Rudolf 1608. Spiriao" acti'VJ din Ardeal (Vezi ilocu-
U-t"^ (Huimuzaki, Doc' IV', I' pag' 287')' si din scriereapubli- inspcctor gcneral p""* t""i" .!:,t":1"1"73*77)' qi pentru aceea
'ut con-
tirnporurre a lui Teoiosie, logofitul lui Mihaiu
Viteazul' mentcle ain .,Veciit" Epi""opii"' -rl9; (rorga' Doo' Bistrilei, rI'
cati de dl Iorga in locul citat din Ananalele Academiei Ro- si_a luat titlur de F;#;1;"hLrIi"
mAne (pug. 11-17). in scrierea mea ,'Ierarchia RomAnilor*' i^* dcla Prislop :" urmat
pe deplin' cf, opera lui r\{ihaiu Vi- ?l;:I,)n"t o"*radului' 1"1 Nlitropoliei
]:l^n
ip"g. fO'qi "rm.) arn dovedit imediat dupfl loan
ilu)uf n'a fost ,,Nlitropolie" in inlelesul adevlrat si canonic al Teoctist. Acesta
";:-;
dipticul
al Bllgradului intre
cuvantului, ci o simpte episcopie, pe cum spune gi logoff,tul dela Prislop, Ei "J;"*#i;-;" 'A'rhiereu
a bisericei Sfintului Ni-
contimporan Teodosie: ,,$i efiscofia a mutat-o
acolo (cIci mai anii 1605-1609 Jio "'o"it" si"c'o"a pag' XrV') gidin
inainte triiau in alt loc'episcopii), unde pAnI astizi este cu aju- colae din nr"qot'*iCin*.,, o:1" slllogmente' sa sc'ate din
uiif el intrl i" E'ugou' ia
torul lui l)umnczcu- qi a aqezat acolo pc cel dintAiu el>iscop faptul, ci in 13 io-o6
lst' bis' Scheilor 4)'
ae fetgraa. Ioan" (Iorga, l. c' pag' 16)' C{ titlul de "nitropo- post pe preotul J;;; *ugo"lut'. tiiingrtl' fl pis-
inaoi' ci Teoctist nu va
"ne
lit", ce si-l luau episcofii Bilgradului nu este hotXrAtor, se vede ' N'avem nici un ;il;; a
ci torit qi dupr anul 160e t-tt::-i1.1613'
nu numai <iin argumenieie aduse in ,,Ierarchia RomAnilor(' 1615 principele Gavrill
qi din o noud imprejurarc) cc acum am descoperit-o' La dl I' Intr'un decret din 1 Februanepe Tnei2n':T^'!:""t'of'
id. Moldol'an in tslaj se pistreazi un act original romAnesc' Bethlen ne spune' c6'in 1614
ou*it" aleunor
datat din ministirea Uglea (Nlaramures) in a' 1726,
qi iscilit peste bisericile romAneqlt
,.,episcop "i 'upi"tlnient" (in Ecclesiis quarundam
in r'litilaaniei
ins5
ldryi ain p'in''ii)-ii
fruntea
de episcopul rlin Malamurds l)osofteiur care ,I'u"tyt"uni^e Vtlachulibus)' Dat zice
actului se intituleaz5:'Arhiepiscoful Maramurdgului"'
f5-ril
partium regni huj';s nostri
on"t' ci gi alte biserici
oa cineYa sI poattr deduce din aceasti titulaturi, ci_in principele ,n"i a"p"'t", c[ clup5' ""-u
Mara-
murdg ar fi eiistat o ,,mitropolie"' in Mitropolia infiintatd de
romdnegti di" ro'a"' Dobaca' Solnoc' Maramurrg
";";;;;Lt" Bistritei gi Gurghiutui sunt lip-
Mihaiu Viteazul cel aintAiu arhiereu a fost Ioan dela Prislop'
Crasna, Bihor qi";;;*tictele 'pe 7 heophiaus Prae-
cel sfinlit in 1. ara-RomAneascl (Hurmuzaki Doc' XI, pa'g' 830)' site de episcop, se vede indemnat
t ;"-i
(iezi documenLul Ia N'
precum'se r,ede din scricrca lui Teodosie qi din dipticul Mi- slopi episc"n qt ;;;"u"-""-* uit"'i"i
iropoliei, undc qirul mitropolililor il deschide dAnsul (Iorga' Do-Ur"sc,r, Fragmente, Pa1' 19--.22| in 19O5' vedem' ci
Stuaii gi Doc. IV, pag- 66). Anul precis, pAnd la care.a plstorit Din actul acesta important' publicat
Ioan de prislop nu ie qtie, dar din motivele desfdEurz:te in Spiridon *1" ro*t" episcop peste comitatele
poate afirmir, ci el a murit in "pi."";;i;;i"rii ia a' 1615' oind Theo-
,,Vechile Episcopii" (pag. 68) se aoum insirate,'l""tt"'" a mai func{ionh
14 Ianuarie 1605. spiridon clela vad, so{ul lui Ioan dela Prislop
-.)r_
Fragmente'
fhiaus Praeslopi este numit episcop qi al teritoriului aparti- fdcAnd loc lui Eftimie la a' 1623 (N' Dobrescu' la Vad'
alt episcop
ndtor aoestei episcopii. Dar Theophizus Praeslopi fusese episcop pag.23--25), dupl care nu mai intimpinim II' la a-
qi mai inainte in ,ecclesiis quarundam lartiutn regni huius decAt pe Saoul, cel numit cle
principeie Gh' Rnkoczjr
Transyloaniae,. Aceste pdr{i ale Ardealului puse in opozi{ie 1650 (Ibidem, Pag- 3O-33)'
cu bisericile din episcopia Vadului, nu pot fi altele, decAt cele ' Lui Teofil i-a ulmat in scaunul Bs'lgradului moldoveanul
supuse Episcopiei B5lgradului. Prin unnare in t6l4 ptrstoriir ca toate mlnistirile Jirii
l)osofteiu, care fusese mai mare peste
cAnd ndvSliri in MoI-
episcop al Bdlgradului Tbeopbiz dela Prislop, care. inainte de Moldovei. Dosofteiu pribegise in irdeal'
1615' dar s'a intorl iardgi
a deyeni episcop, fusese predicator al bisericei romAnesti din dova Polonii cu Alexandru Movild' in
in-R5lgrad
Alba-lulia, (concionator Ecclesiae Valachalis Albensis), si a c{mi in X[oldova, pentlu ca mai tdrzitsi ajungf, Vlidic6(1621-1623)''
jurisdictiune in 1615 s'a extins si peste teritoriul episcopi'ei \ra- IX' Tomqa
inainte de domnia a d'oua a lui $tefan
dului, devenind episcop al tuturor bisericilor romAnesii. pag' 332)' Dosofteiu se
Ca str determinlm mai de aproape persoana episcopului
;; ;"* aratl dl Iorga (Satc gi preoii' toata 'tara Ardeleneascl qi
intitLrl)r: ,,Mitropolitui nitg'uaului, a
, Theo?li.ia., ohserv5-m, ci. in cl-ipticul MitroFr:liei B.i-lgradulLri ist' I' p' 93; la lorga' Sate
Ungr,tcasci- qi c,,:tcat^itc" ftaqcle",'A1ch'
(Iorga, Studii gi Doc. I\r, pag. 66.) intre mitropolitul Iorest, des- ae ilatgrad gi a toatl {ara". (Iorga;
pre care gtim pozitiv, c5 a plstorit la an. 1640-1643, si intre . pr"o1i, p. abz.;, ""., ,,Vteai"n in [31aj inseamnd insugi
Doo. Ristr. lI. p. a)' i1e o cart" pistrati
qi a umblat
Stefan Simion, care a pistorit la a. 1643-1654, intAmpinlm inci lo rozr,"na rost trieaica in Ardeal si in Maramurig
un mitropolit cu nui'nclc Teoiftl, cdruia pd.ni acuma a fost greu qipclaShtmarqiDobrilininurmaatmeiorbiruitoarcalcprinci_
a-i determinil timpul, in care a pistorit, si pentru aceea eu am tg?9 Dosofteiu
pelui Gavril Bethten(Cipariu, Archiv-p' 781)' Il
fost nevoit a-l identifici cu Dosofteiu, despre care am crezut, c6, (Vechile Episcopii'
cumplri mosia il;";-ntt a"p"tte.de tsllgrad sobor cu
a pistorit dela 1615 pdna la 1627. Acum insi. documentul pu- pag. 80). In 1627 ,,Dositeiu, Vlf,dica de tstrlgrad" line
blicat de dl N. Dobrescu aruncd o lumind deplini in aceastd preotimea sa lCipiriu, Acte si !'ragmente'
pag' 150--154)' Lui
chestiune. Theophizus Praeslopi nu poate fi dec6t Teo1frl, cel i-a urmat Ghenadie (1628-1640')
din dipticul Mitropoliei Bdlgradului. Numele Theophiz este ne- nu SArbii lui I
obicinuit, iar al{ii tot pe acelasi Theophiz l'au cetit Theophazus,
I)in cele clesf[surate mai sus este evident' cd Rf,lgradului' I

precum apare din scrierca lui Pokoly Iozsef (Az erd1cJyi refor-
Brancovici au intemeiat Mitrnpolia '^" "pi*"opia
Brancovici a
matus egyhLz tcirldnete, Budapest 1904, II, pag. 168). Deci cred,
ci Nlihaiu \riteazul; c[ nu un SArb cu numele Sava ci RomAnul
fost primul Mitropolit sau episco! 11 Bllgradului'
ctr nu gresesc, cAnd identific pre Theophizus (Thoophazus) Pris= ctr'
Ioan dcla Prislopi c^re fusJse sflniit in Jara-Romineasci;
lopeanul cu Teofil din dipticul Mitropoliei Bllgradului, care prin Rdlgrad de un Sava
scaunitl din lcncpole'n n'a fcst transierat la
urmare a ptrstorit in 1614 ca episcop (mitropolit) al Bdlgradului, in Bllgrad un
iar dela 1615 incoace si al Vadului. Brancovici pe ia 16OO; cI pe la 1619 n'a existat
numele Dositeiu la
episcop cu numele Ghenadie, nici altul cu
Despre Teofil care p{storii la 1614 gi 1615, nu qtim, cfit 1638, qi cu atAt rnai ptilin unul Sal'a pe
la 160o'.ori.intre anii
va fi stat in scaun, dar e proberbil, cd. jurisihc$unea -lui epis- 16C8 si 1622, ori intle iooa si i530,
precumsus(ine dlMangra'
copeasctr a fost redusd mai tdrziu la episcopia Bilgradului, luAn- Ioan dela
cici in anii aceqtia ar.t fost in Balgiad ca episcopi: adeverili prin
du-i-se episcopia Vadului, care. la dati necunoscut{ a fost dati toti
Prislop, Teoctist, ieofil, Dositeiu gi Ghenadie'
de principele Gavril Bethlen {I6I3-I6D) episcopului Augustin, acte mai Pre sus de ori ce indoiali'
care ins[ a plrtrsit scaunul Vailului si s'a retras in Moldova, de Li/ouapeste
Sava (Solomon) Brancovici a fost un episcop
24 -' -25-
-
din
un numer mai,mic de biserici sd-rbegti qi romAnegti, pe cum aratf, tllii Lipoi'a (ldem, ibidem'), cAnd garnizoana sdrbeascd' a
a tradat pe Turci 'pi
toate documentele. El nu a stat nici intr'o leglturl cu ierarhia Lipova la sfatul qi i"l",""ui t"l ttii
dat cetatea in m3-na Ar-delenilor in
a' 1605 (M{rki' Aradvdrmegye
bisericei romf;ne, ci a fost un usurpator al unui teritor, care se a rimas pinl la sfArqitul
cuvcnii. episcopilor romani din Ardcal. Usurparea a putut-o face monogr.Il. pag- +s fi zae';' Cf, Sava
stat in Bilgradul Ar-
in. schimb pentru anumite servicii politicc- vielii salc in LipovJ qi nici odati nu apinfl ast6'zi se pistreazi
dealului, se vede al,, imp'ejur-arca'
ci
Decretul lui Sigismund Riikoczy din 15 Ianuarie 1608 ne purtir pe
spune apriat, cd Sava era episcop peste un numlr limitat, peste in biscrica sd.rbeascd' d1n Lipova engolpionul' .ce-lgi oddjdiile
popqrul; crucile
un numir oare-care._de biserici sarbeqti gi romanesti, clci zice: piept; potirele, clin care curninecir
p19' T"::." acestea le-ar
Reverendo Szaveo Vladica certe.t.t,tu Rascianarum et Vala- scumpe episcopeqti (Mdrki, 1' c'- .tt)'
fi adus cu sine ia Atba-Iuiia, daci s'ar fi mutat aci ca Mitro-
charum ditionis nostrae transylvanicae ecclesiarum Episcopott' Lipova erau foarte
Unde era insi teritoriul acela supus \roeYodului ardelean, peste polit al Bilgradufui' p" timpul lui Sflrbii in bisericd slrbeasci
numiroqi, avsau o ulild a lor proprle'
aveau
carc.pdstorih Sava? Imprejurarea ci Yoevodul porunceste, ca pentru cine vrea ti p-11:^":ii ":::
(Mfrki, Ibidem, pag' 265') gi
Sava si nu tur.bure pe ldstoriut Miharl'$i pe ceialalli pdstori liberi' putermcr) ar-
romAni de religiunea ortod.ord (caivineasci) din comuna vaj- ligor, ce SArbii atiqtia' cari erau oameni
cAnd este stiut' cAt de
.dafalva (voivodeni, pe crisul-Alb, langi canalul N6dor, intre ma{i, n'ar fi suferii un "pl'"op romAncsc'
fanatici dusmani att fosi ei RomAnilor
si ott::'::: romdncsti
Repszeg si Albe-sti), aratl dcstul de limpede,' ci Sat'a nu era SArbii' ln comi-
episcop pe teritoriul Ardealului luat in inleles strict (cipariu, Dar nu numai in Lipova er au numiroqi
ca acasi' inci de
Archiv, pag. 609-610). taiul Ara,lului gi Zaranduiui Slrbii se simliau
Intr'un alt decret al lui Sigismund R:ikoczy din 28 Iuniu p"t*p"f despotului George Brancovici' adecd.din.ju.mStatea de repe-
1607 se spune, ci Sava era episcop 'quarundamEcclesiarum primi a veaculu al XV-lea' Soartea Lipovei a 1ta11t gi Turci la in-
lite ori dela voia to' i" luptele
et walachorum.in Transsylvania passim existentium. (N. Dobrescu,
dintre Arcleleni
de fltiltj sArbeqti au
n'ragmente, pag. 15). Cine ins[ priccpc latineqtc qi aseaminl ceputul veacului oi XVff-ft"' in 160?, 160
Dupl ce $tefan
aceste cuvinte cu cele citate mai sus din ciecretul aceluiag prin- fost nobilitate qi asezate in cetatea Aradului' el a ase-
in 1602 Ineul clin mAna Turcilor'
cipe dela 16o8, vede lSmurit, cf, copistul din cancelaria Yoevo- Petnenizy
" "rr""rit in cetate (Mfrki"
dului a greEi! cioi corect trebuid sd zici: ..quarundam Eccle- zat qi aci Sirbi qi- o gut"i zoani' sirbeasci
l. c. pag. 265-2i6 qi los';' in comitatele erau' Arad si Zarand aqa
siarum Rascianorum et lValachorurn", deoal'cce conjunCiiunea e/ inci. dela ince-
altcnrtt nu are nici un inteles. dari cenirele cele mai ptiternice sArbe.sti O:i1l]l^"^":::
. In acest decret si iea Transilvania in in.ieles mai larg, putul veacului al XV[., iradul, rneut E1 Lip.nt'1',
unel eprscopil
intru c6t qi o parte din comitatele Aradului. qi Zarandului din !i fu"" cele dintai inccrciri pentru intemeierea
Ungaria se linea dc Transih'ania' ca pflrti din Ungaria'
"
sArbeqti in mijlocul RomAniloi' Mai intAiu s'a agezat sdrbul
In decretul principelui Sigismund Rdkoczy din 9 Nor'. 1607 se Sar,apela1605caepiscopinlneulaSirbiisii,apois'amutat doi- episcopi
zice: ,,attentis ... servitiis Honorabilis savae wladikae de Lippa", la Lipova, tot Ia SarUi. bupe el iar apar vre-c
Isaia Diacovici
de unde apare,.ci el aYei resedinqa in Lipol'a dincolo de grani{a sArbesti in Ineu, pinS' cAnd episcopului sflrbesc
purttr titlul de Ienopole (Ineu), si care a
Ardcalului luat inleles strict- (Ibid- pag- 15-16') El a fost
in ,sau Diadokovici,'care
cei ce- au venit
inc{rcat cu favoruri de principele Sigismund pentru felurite lucrat nespus de mult pintru SArbii stri' qi pentru
pe capul nostru cu patriarhul Arsenie Cernovici
(Mfrkl l'c' p'
servicii, dar mai ales pentru senriciile ff,cute la ocuparea ce-
--26- -27 -
cir{ilor tipdrite
266--267.), a ob{inut infiin{area definitivl a episcopiei sdrbesti neze,_ in limba romeneascd qi pentru cetirea biserica' cari dispo-
romAneste, atAt in ilt"ti"e, "at $
afari de
dc $rad pe la sfArqitul veacului al XV[-lea si inceputul -vea- pag' 145--148):
oului al XVIII-lea, supundndu-o formal prin dispozitii impirdtesti zilii se pot ceti r" i:ip^'-irr (A"t: qi !-ragmente'
cit in.- "Ierarchia
patriarhiei sArbegti- Eu am arf,tat atat in liecnie rpiscoliit"
-oo-.dovedesc' Ei
ci Sava a fosi
Ca s[ se vadi qi mai limpede, cd Sava dc Lipova gi cei RomAnilor". u""tt3 porunci
"a
RomAn, c6ci ele au fosi date,
nu din indenn si sentiment na-
ce i-au urmat in Ienopolea si Arad au fost niste SArbi usur- lui Sava de a caivini biserica
patori ai'teritoriului supus ierarhiei romAne din Ardeal, n'avem tional romAnesc, ;; il voinla porunci s'a ficut nu numai
decAt s5. stim, c[ pir{ilg unguresti rupte din Ungaria si incop- romAneasci; qi ca publicarea aoestor
Apafy, care n'a fost
ciate cu Ardcalul totdeauna au fost supuse inainte de 1605 epis- in numere tui savai ci qi in nr:mele 1ui
copilor romAnesti din Ardeal, fie din Geoagiu, apoi Silvas si Bdl- ^""--O"
romAn.
sunt identice in cu-
grad. fie din Vad, precum aratl insesi decretele lor de numire fapt porunciie, ce lc-a dat Sava
calvineqti' Sava zice:
pentru cine qtie si le ceteascl si sd le priceaptr. prins cu poruncitg "" i" aea"au principii ru-
str se vcstcasci in limba noastri
Dl M. ca si faci din Sava dela L,iirova si din mitropolitul ,,ClivAniitl liii Diinnezi-'it qi uncie va trebui si va fi- de
Sava Brancovici romAni neacsi, recurge la mirturia turcului mAneste, creqtinilor in biserici' de numele
al[turea
Evlia Celebi, care ne descrie orasullneuluiasa, pecumera lipsi". Iar in altf, porunce, in flultea cdrdia zice: gi cuvAntul
acela pe la 166O-1664 si ne spune, c[ raialele din orag erau iui este scris qi "tit"f" principelui Apafy' noastrl "Aqa rumineste'
arCcleni ,si uclah.i. lJoi insi am vlzut, cI indatl dupi 16C2 lni Dumnczeo) ca sil sc vcstcascf, in limba
si l-ragmentc n^*
fneul era un cuib puternic sArbesc qi Sdrbii ctoeau case Si '"ici Sava,Acte]
carele ,rem ,,[scot", (Cipariu,
cari impreunf,' gi cu aceeasr
^t^1:i
rnos,i! scolo (M{rki, l. c. pag. 266.), tocmai pe cdnd s'a niscut i+s;, deqi nici Apafy,
nf,scut in limba romAncasci'
in acest oraq mitropolitul Sava Brancovici. scrisoare dddeau'po'u""o, nu s'au
la prco[ii' clrora
Dar cuvintele lui Celebi nu exclud existinta Sirbilor in qi astfel ,,limba niastt'd* se referdqte numai
poruncS' insi - este identici
era aclresatf, porunca' Cu aceastl
Ineu. Sub Ardeleni el a inteles popora{iunea aqezati in Ineu sub Rdkoczy in 1643' (Cipariu'
principii ardeleni, in care popora{iune au putut fi cuprinsi si dispozilia fflcuti de prinoipele Georqe F'ragm'
;;;;i ;'s- 26si,- qi d" ip^1l in 168Q (Idem' :i
Sdrbii, aqeza\i acolo sub aceiasi principi; iar sub Valahi el a ""':-
sdcros::c'turn Dei
putut intelege si pe SArbi, deoarece la mohamedanii din penin- pag.62), ceci acesti'principi dispun: 'Quod'
' tam dominicis' quam
oerbrtm irrxta salros Bibiicrurn cccices''
sula balcanici nu arare ori se intAmpll, ci cuvAntul valah si ad funera, tum'ero
i). in insemnarea de crestin de legea greceascd. fdri deosebire de aliis diebus festis tum in ecclesiis suis, tum sua lingua
na{ionalitate. (Yezi: Rdthy Liszl6, Az olih nyelv is nemzet alibi ubicu*qu" io"oium desidorabitur' uernaculaquoque pas-
praedicabit, fraetlicarique ler quosois alios
megalakuldsa, ed. IL pag. 123.)
tores Procurabit ac faciet"'
tinerimea din cate-
***' Rdkoczy gi Apafy dispun, si se invele
catechismum ipsis
Cla argument pentru a sc dovcdi, cI Sava Brancovici mi- chismul oalvinesc, iruiu" romAneqte: ,,Quod eumque ju-
tropolitul Bilgradului a fost cu ader'd.rat RomAn si nu SAr-b, cu jam exhibitum.recipiet, recipiqu-e p"t iliot curabi!
ventutem ipsam turn lpsemJt aingettter
docebi! tum per aljos
toate c{ el pini si la acte rominesti se isciii}r s6.rbeste: ,rpis- merge lnai departe qi
cup Sava" (Iorga, Doc- Bistr. II. pag. 9. n. CLXXVI.). se aduc doceri faciet( (Ciputiu, f. ".)- Sava ins5'
c! toate cnr'tile ti-
dispozi{iile f{cute de el pentru predicarea cuvdntului lui Dum- clispune, ca nu #;;i catechismul calvinesc'
-28- _29_
pirite romaneste cu o multime de erezii calvinesti, si se ceteascl nLlmeascfl gregitd,daci nu-i cont'ine, dar s5'
outeh dl M. sd o
qi invcle: ,,Cari clrfi sunt scrise si scoase pe iimba rumAneasci pinS la o treaptl atit dejoasi
nu se scoboare e'"t""uioqliSu mele
sI se ceteascf, qi sd se inuele in biserica cregtinilor, gi in-
de ticllosie, incAt tu-*i
impuie iucruri' cari in scrierile
tr'alte locuri unde va fi iips5l (Cipariu, Acte qi Fragm. p. 1a6). din lume' de le-ar c[utl omrre
nu le vor afl)r toli t?"":i";!"ii
Apafy qi Sava poruncesc impreund: ,,Popii, curi nu se u" u*",',r'
neooesc cu rurndnie, ce tot cu sdrbie, unii ca aceii si lor a pricepe ot::':?t'"1"i
facu-si de citri Dumnezdu pedeapsl, qi de cltr5 poporani uri- :'11 cl nur
nu a voit s6 se arete Romin'
#rt:;?Ti:#:;::
protestan-
ciune? qi sdborului scddere, aceia cu u.n cuadnt sd se opreascd
este -bine sa s" qtie,;
;; principiu de cipetenie al trebue si se
din popie' (Cipariu, 1. c. p. 149), iar Apafy dispune: ,,Ut illi tilor a fost qi ""'",' JJ ;oati t]"*"
bisericeasci
Oe aceea in propaganda lor
pastores valachiei, qui fraeter Rascianam literaturarn nihil
iacl numai in limba poporutui' ei au stdruit foarte mult' sd se
rnunnurant'in templo cum summo suo suorumque salutis de- pentru oalvinirea. Ro"i'a"ito'' bi-
trimento, neque praeterea .vel summe necessarios ad salutem a,fo11 nal mare prigonirea
aplice acel prtncrni;:";;cat mai aprig[ stlruin(a protes-
christianae religionis articulos vel sciunt vel scire volunt, utut sericci RomAnilor, cu atAt a f9s1 slave si introducerea celei
aliquotics more et modo christiano admoniti sint, e statione sua tantilor pentru i"ia*'^'"t limbei clerul bisericei
rnooeantur, ut tum loco ipsorum tnm ordinarie in ecclesias ' contrf,
romlneqti io 'fo:ul'-Ui"'j""u""n' -Pt" este o vit[-
valachicas instituendas ii pastores promoYeantur, qui literaturam ce i"i'oau""'"a limbei romAneqti
,,ortodoxe" iirree, patriarhul Palestinei'
valachicam callent( (Cipariu, 1- c- pag- 67). mare grea uaota. ,]o'toloxiei"', P". .""""" din Bilgrad la anut
Orbit trebue si fie deci cel ce nu tede. ci Sava nu Qi-a Atanasie
Dositeiu, po,ut'"ti"'n'itofoiitorui bisericei' adecl ohtaiul' mi-
dovedit romAnismul prin porunciie citate, ci numai a implinit 1698: .,Trebr" A;;;l; ia' slujta
d-uminecile qi sI'rbitorile'
str
poftele calvinilor- De aceea zice Cipariu (Acte si Fragm. pag. necle, 9i alalte "a"te pe limba sloai-
19O. n. b.): ,,Firi de a fi Sdrbi, adevtrrul istoric ne strinse a
"d;il^;"-;J
atuai"sul si se ceteasc h toatd' intt'alt chip"'
te nevoiesti sau
mtrrturisi mai sus la pag. 70. not. a' cu.rn cd' Saaa a lfost Sd'rb. "o
neascd, sau clineas oL', iard
nu
'u*Anegte'
Iar catza canonului nr. 8. asupra limbei sarbeqti e instrucliunea (Cipariu, Acte, 283-284')
dati de principii calvini, pe cum se vede in punctul XVIII. aici ce episcopii' cari-std'ruiau
Din acest contrast este evident' in biserici' nu-si dove-
nrai sus paSj. 61, qi de altmintrea cea tnui ?llure porta Q' pentru introducerea-slujbei romaneqii
aplecalea 1or spre principiile
.abes t o t' s tcci uta s iio ilale a c t, urna i r ep e, ir e( c'2t u'tt c t a r'itr o r"
diau calitatea tor ae Romani, ci lor intru apir-area 'orto-
instru.c! i tt n e i cula h rcst i'". protestante, o'i ""t fulin sllbiciunea
Dar dl M- nu vrea sd priceapS. aceste lucruri atAt dc evi- doxiei"- pentru introducerea
dente, ci are nerusinarea, s5-mi impute mie (p. 9O), cd in ,,Ve- Altcum poruncile ld Sava Brancovicilucru nou' ci foarte
erau un
chile Episcopii" (pag. 127) qi in ,,Ierarchia Rbmdnilor( (p.263) limbei romAneqti in bisericlt nu nici nu mai suferiir
am reprodus faIS poruncile lui Sava relative la limba romA- vechiu, incl din "fo""' cAnd.protestantismul
aeascd. Eu de fapt in aceste doul scrieri n'am reprodus cut'in- in Ardeal episcopi ,,ortodoxi'(' "incd iTpll:: ::::::: episcopi
"i.. la 1567 poruncih loan Si-
tele lui Sava, ci numai le-am inter/retaf qi explicat, pe cum protestan,ti a" ioma"esc'
""i* sl silim pe neascultitorii
ori cine poate vedeh cetindu-mi scrierilc la paginile citate, iar gismund: ,,Voi"J*aupi trotararea tlrii'
cari cuvinte le-am pus intre semnele citatiunii sunt reproduse aceqtia de popi se-i"ili* ia i'opo"'dd'ui7sa!^cuod'ntul
tocmai aEa, pe cum le aflLm in poruncile lui Sava. Interpref.area 'oi^'J,
tui Dumnr,"u'ln'oiead'rata to' iunia romaneascd; dupi'
-31 --
-30- pe carc dl M, pe cum se
rinduiala acestui popi Gheorghe, vi poruncim, sd-i silili la Rilkoczyi II- din. 28 I)ecernvrie 1656'
53), nu l-a priceput, dar care
ceea ce vrea popa Gheorghe qi sI-i fili lui, sau oamenilor lui vede din cele ce le scrie (la pag.
ftooor"titis Sava Brankovitsch et
intr'ajutor(. Iar popa Gheorghe episcopul RomAnilor in anul =p"""-it**U"t,,QuoJ-"t'* Viro Georgio Isulai (rectc
urmitor 1568 poruncii.: ,,Dar, lucrul de cdpetenie, cu care se Corenitsch, ut Aarnolu* R"t'"'endo
Transsylvaniae Ecclesiarum Or-
duc acasd, e cd toatd. slujba tn bisericd sd o facd tn romd- Csulai) Universarum in Regno
qu ad am intet' c es sione
negte, ca si infeleagd. obstea, le cum porunceSte Si Craiul... todoxarum Srrperintenaentel'' singalari
cotnmend.a/zzs Nobis fuerit...
eoque nom.ine assecurationeTn a
qi sd,-i Si sileSti Ia a;a ceaa, sd-i ameninli pe futdrdaneti conlferendo consecutus
gi a-i scoate din slujbd, cum a holdrdt lara. (Nic. Iorga, Nobis d.e Episcopatu " sibi a Nobis
Sava s'a-slnlit,:liscop
Mitrop. Ardeal. in Anal- Acad. pag. 24-25). Intr'un sinod linut sit,,. Dupe ce a avut asigurarea ac^easta,
1656' iar Rdkoczy
de episcopul protestant romAn Pavel Tordasi, la 1569, ,,s'a ho- in Jara-RomAneascl in"luna lui Septemvrie in 28 Decemvrie a
episcop
ttrrdt, ca aceia din preolii sdrbeqti, cari indeplinesc slujba de qi-a implinit fageduiala' numinduJ F

pteot in obqtile romAnesti, dacl nu, fac in limba romAneascf, *"f"i"ii an (Cipariu, Archiv, pag' 6a9)' n
sdu din 23 Aprilie H'

slujbele sfinte in acele obsti, sd nu poatd JX freoti. (Ibidem, in anul 1662, spune Apafy in decretul qi preolii adunAndu-se
t.,
'ni

1662, episcopatul beigraaotui era


vacan!
pag. 29). hoc tempore propter
Toate acesle dispozilii fdcute cu o suti qi mai bife de in slbor, au ales l"tdqf pe Sava (Verum
vicissitudinem temporum et rerum
aacaoerit' quia igitur denuo
ani inainte de Sava Brancovici, seam5.n5. ca ou cu ou cu po- eiusdem confessionis ti
runcile acestui ,,chiriarc*, qi dovedesc, cAt de pu{inn omenie, ex clementi t.rrru"'niiu nostra a Pastoribus in sca-
sau cAt de groasd ignoran{I are d[ M. cAnd scrie acest neadevdr .,.. electus fueriil,. Apafy il numegte p"ceS.^lu "pl:::l
i-le prescrisese odi-
incornurat: ,,Tot astfel si in privin{a limbei nationale romAne, unul vacant , a^,-f,'";;t condiiiunilef George Csu-
nioari episcopul,'"ut"op"'intendentui calvinesc ilti
mitropolitul Saoa este cel, rlint&i.tc intre toli chiriarhii bi- qwondam
sericelor din {drtk romdne;ti, care a ficut dispoziliuni po- lai: ,,ita tamen , ut coniitiones 'per Reoerendurn praescriptas ob-
tr
I
zitive pentru introducerea ei in bisericd qi la toate sen'iciile Georgium Csutai EpiscoPum ortodoruvt pag' 121)'
t
Episcopii"'
divine'( (p. S9). A deduce deci din poruncile lui Sava, cf, el a fost seroare sit obstrictws' (Yezi: "Veohile
superintendenfii cal-
RomAn, este tot atita, cAt a deduce din zelul principilor amin- Cari srrnt coniiiit"ilt, ce le-impur'eau I
cunoagtem din numiroa-
vineqti bie$lor episcopi romAnegti, ie
I
titi pentru introducerea limbei romineqti in bisericS" cI si ei Noi vom aduce aci numai
au fost ,,neaosi(t Romini, ori din porunca patriarhului grecesc sele decrete ale p,i"tpif"t calvinegti' I
I
superintendentului
Dositeiu, de a se lineh slujba in limba slovineascd, cI qi el a pe celea ce le cunoastem din corespondenfa. anul 1640-lY: l

fost SArb' ' Geleji cu pri,'"ipJ" Cto'g" n'titolzy I' din


pag' ai--s9)' Ele au urmltoriul cupnns:
** * ,,Vechile opir"opii'f
f . in Alba-Iulia, oii ln alt loc
potrivit s' infiin{eze qcoali cu
Dar nu numai in ce priveste limba slujbei bisericest! ci greceqte Ei romineqte;
gi in alte privin{e s'a aritat Sava Brancovici pdrtinitor al prin- doi, sau trei invepiori' outi gtiu iatinegte' in
cipiilor protestante
' 2- S[ {nn tipografie gi s5' tiplreasci cirlile trebuincioase de bor-
qcoali Ei biserica; a' de sileascS' pe preoti
a se ldsd
El n'a cflptrtat asigurare dela principele George Rdkoczy gi fd'ranilor sd' (ind'
II., ctr va fi numit episcop al Romdnilor, decAt dupd ce a fost borosire in limba strdind' slooeneaicd' de doul ori' iar
rccomandat cu toattr stiruinta de superintendentul calvinesc slujba ,o*arr{i; + i" n"tioeci s5' pred'ice 5' Sr tra-
George Csulai, ceea ce se constatl din decretul lui George Miercuria 9i l/ineria cite odatl in linba rom6'ni;
-32- -33-
I

qi sd se in-
.1r

'rl ductr r-omAneqte r-ugeciunile de dimineata gi de seara alc cal- scrise qi scoase pe limba rumineasc[ s6 se ceteascii
vinilor, si le tiplreascd gi s5. le rosteasci in toate adundrile oele in biserica cregtinilor qi intr'alte. Iocuri unde va fi lipsi"-
romAneqti; 6- Cintirile romAneqti traduse romdmeste, de cari (Cipariu, Acte gi !-ragmente, pag' 146)'
,]
se folosesc cei din Claransebes si Lugoj sI le tipdreascd qi sd DindisposiliilefdcuiedeSavacaMitropoli!cunoastem
le ceteasctr in toate aduntrrile; 7. Clatechismul tradus deja pe nirmaipeacelea,cariinnumelesiuqialstrboruluisdu'(unele
lr romAneste sd.-l tipireascd si in oarele prescrise sA-l propuni qi in nirmele principelui Apafy), le-a adus 1a cuno-stinfa clerului
bdiclilor qi feti.telor in anul 1675. Ele toate sunt aleetuite in spiritul doctrinelor
Asemenea cunoastem condiliile ce le puncau prinoipii din calvinegti- CAte-r'a exemple incd sunt dc ajuns spre a ne con-
diploma principelui George Rdkoczy din 10 Octomvrie 1643 vinge despre slibiciunea lui Sava intru apirarea doctrinelor
(Cipariu, Archiv, pag. 628). Mai departe din un decret dat in bisericei sale.
9 Aprilie 1638 de principele G. Rilkoczy I., gtim poziliv, cd incd Sava intre altele porunceste: ,,Cdsitoria si se inceapd cu
de pe timpul principelui Gavril Bethlen (1613-1629) to{i epis- cuvAntul lui Dumnezeu qi si se faci cu jurdmdnt, sI stie ce-i
copii rominegti erau numifi pe lAngl condi(iuni, qi c[ tot G. cdsf,toria" (Cipariu, Acte si Fragmente, pag' 146)' JurlmAntul
Rrikoczy I. prin acelaqi decret a dispus. ca episcopul romAnesc insd.laincheierea cls{toriei in biserica bizantinS este necunoscuq
sf, atArne de superintendentul calvincsc (Decretul se afli la qi nu-l gdsim nici intr'un Molitvenic, fie grecesc, fie slovenesc'
autorul). i* ,.o-a=o.sc (unit ori neunit), admis de biserica orientall- Dar
Este deci cvident, c[ dl M. igi amigeqtc cctitorii, chnd (la este cunoscut qi impus in biserica cah'ineasc6'prin colecliunea
pag. 53 Ei 6a). bltindu-qi joc de mine. se incearctr a dorredi cu canoanelor calvineqti a vestitului superintendent calvinesc Geleji
pervertilea faptelor qi cuvintelor, ci Sava Brancorrici a fost Katona (1633-16a9): ,,Copulatio novorum conjugum, usu
jam
numit episcop firtr condi{iuni. antiquitus apud nos recepto, eoque in scripturis sacris fundato
Dar Sava Br-ancovici nn numai a fost numit episcop cu solemni ac corporali 1ut vocant) juratmett'to mediante fieri
condi{iuni, a ciror scop nu putel fi altul, dec6.t calr'inirea bi- debet( (Grama, Inst. calv.. pag- 418). Asemenea este cunoscut
sericelor romAneqti. ci gtim pozitiv qi aceea, c{ el a si implinit jurlmdntul din poruncile lui George Rikoczy din 1643 .si ale
conditiunile, afari. de cele relative la scoale si tipografie, cari lui Apafy din 1680: .,Quod personas " ' copulabit liberp jura-
nu se uniau cu vederile lui de SArb, Ei mai ales cu lIcomia lui menti sctcranxerxto mtediante, ac per alios etiam perinde copu-
de a mAnci veniturile scoalei qi tipogr.afiei- lari faciet" (Cipariu, Archiv' p. 630 qi Acte, p' ffi-6a)' Inz{dat
Asemenea a primit el, gi a impus si clerului si poporului se incearcl dl M. cu tot feliul de apucdturi, str faci pe cetitorii
siu, sI prirneascS. doctrinele cah'ineqti, criprinse in cirtile ro- s5i sd cread5, ci aci nu este vbrba de vre-o institu{ie calvi-
mdneqti tipirite pin[ la dAnsul, si anume in cdrlile: Catechis- neasci, deoarece jurdmflntul se afll gi la catolici' Este evident
mul protestant (luteran) din 1'c44, Tllcul Evangeliilor din 1564, insi, c[ Sava n'a putut vor-bi in timpul stru, decAt de jurlmAntul
Molitvclnicul calvinesc tot din 1564, Catechismul calr'inesc din calvinesc. Prin .,rin"r., cAnd Sava Brancovici porunceqte, sd se
1640, edat ,,cu sfatul si cu inderylnitura qi ,cu cheltuiala dom- fac5. clsitoria cu jurf,mAnt, el dispune ceva ce nu este
prescris
niei lui Ciulai Gheorghi, pdstoriul sufletesc al curtii Mirii Sale" in biserica orientale, dar este in acelaqi timp cunoscut clerului
(Yezi: ,,Ierarchia RomAnilor", pag. 3O7), qi.in fine Catechismul sf,u din vre-o carte tisericeasctr tiplritl' $tim instr,.cI impreund
palatin calvinesc alui Fogarasi Istviin din 1648, c{ci insusi Sava cu ,,TAlcul Evangeliilor" dela 1564, nescutit de erezit:ilY3s*
porunceste in numele Slborului siu din 1675: ,Care oirli sAnt r gi un Molitvenic al Diaconului Coresi, plin de asemenea
"aut 3
-35-
. -34- altora de feliul acestuia"
scape de forla acestui irlgr-iinent gi ,a
erezii (Nerva Hodog, Prinos lui Sturdza, Pa1- 243 qi urm')' in lui Coresi" era
dl M. recurge la n adevii''il, ca ,,Motltvenicul
acest Molitvenic se spune, ce jur5mant aveau str faci mirii, si iau" (a lui Sava)' Dar de unde
,n*nor"rt preofimei diii timpul era necunoscut? ori doarf, pentru
cum s[ se incheie cdsltoria (Ibidem, pag- 264 gi urm')' Preolii iii" irM- ci acel Molitvcnic
erau obligali sd se lina de acest tipic gi tocmeali calvineascf, Dar cine a umblat
cieratipdrit cu o sut5' de ani inainte de Sava? t cirfi
gi din motivirl, ci insuqi sava poruncise: ,,care cir{i sant scrise prinbisericileromAnegti, gtie, ci gi.astizi gelelti T:11t1:ani' 1e
qi scoase pe limba rumineasci si se ceteascS gi sI se tnoe{e in de o sutb de ani, qi thi"t qi mai vechi de
o sutf, de Ase-
biserica creqtinilor qi intr'alte locuri, unde va fi lips5" (cipariu, menea recurge dl M' la mistificarea,
cf, Sava ar fi voit s5' in-
ipa naturall Au doari
Acte, pag. 146)- F'iind instr Molitvenicul amintit scos. adecl ti- dice numai materia botezului, care este
ptrrit romaneEte, preo{ii in vartutea acestei porunci trebuiau s[ preotii lui Sava botezeu '-':i lapte, ori vinars' ori bors' ori
ie lini de prescripliile lui cu atAt mai v6.rtos, cI alt Molitvenic i'i;ri;n-r cu ce sd boteztl Ce-a voit Sava
ciorbd, ca s[-i inrr:1e I
romanesc pan[ la 1681, cAnd s'a tipirit unul la Iagi cu textul sL z\cil, se vecle lilt' :' 'l'rr ilccretele
principilor:1l't'ill' adec,'
prescris de biserica orientall, preofii nu aveau la indemAni, pe si se boteze "ac[-:. i'c'i((, cu api flri altegi "adf,usdturi('
preolii bisericei
.urn poate vedeh din lista c5rlilor rituale tiplrite inainte de Este cunosc.ii 'r'"' r'..r;r rte, ci- arhiereii
""
168Q compustr de dl Bianu (Discurs de receptiune, pag' 57)' anumite ztle in cimiter'
.$timmaideparte,ctrinbisericaoriental5"totdeaunas'a orientale, pdnl in ziua t ' '*;ti'zi, ies la desleglrii
molitva
unde zac oasele Jo' '"ptu*ugi, qi cetesc
bisericei orientale'
fdcut botezul cu apd s1ftnfitd.. Acest lucru il gtiau qi-I stiu gi mortilor, care se afll in o'-i "" il4olitvenic al
astLzi nu numai preo{ii, ci si copiii, cdci aQa se practicd si aga Frot"rt"rrlii insl fafaaare ruglciunile pentru cei mor1i' De aceea
"paut
este prescris in toate'Molitvenicile bisericei orientale. Numai episcopul romAn fiot"'taot Toraasi impreuni cu sinodul
liturghie sau molitvl
it caz de absoluti necesitate se poate di botezul cu api ne- sf,u din 1569 prescrie: ,,S[ nu se mai facl
Mitropolia Ar-
sfintitl de preot. De-odati cu botezul, se df, creq-tinilor qi taina pentru riposalii "n"1i ii "lt i"4{. (La Iorga'
sfAntului mir. Calvinii ins[ au introdus prin Molitvenicul lui dealului, in An. .q.;' b"i' z8l' Iar'Molitvelncul
lui Coresi' cel
dupl moarte mor-
Coresi un alt ritual, o alti tocmealS, care se- poate ceti in ,,Pri- impus clerului ae ceir-e Sava, incd zice: "CL
nos lui Sturdza,, (a"U p"g. 257 inainte)- ln aceastd tocmeall, (N' Hodoq' in Prinos lui
$1or nu putem folosi nemic[(
precum spune insugi autorul calvin, s'a lipldat apa sfin{itl, mi- p.252). Numai acest inleles poate si-l aibl qi porurica 'Sturilza"'
-oaselor'
luiSava:
(Cipariu' Acte' pag' 147)'
rul gi luminarea: ,,idi*l si apa sfinlit5, luminare, ei (Apostolii) ,Molitztd. sd. nu facd'nici
se afl5
n'au avut gi alte adiuslturi(' (Ibiclem, pag- 251)' in Molitvelnicul bisericei orientale (unit ori neunit)
' Este aeci evident, ci atunci cand Sava porunceste preolilor gi ,,RAnduiala, ce se face la ori ce vite bolnave' oi sau altele"
sau unde
sl fac{ botezul cu afd. - - d;a cutn este tocmeala (La Cipariu gi se spune, ce ,,preotul mergdnd la staulul vitelorr incepe:
apoi indati
l. c. p. 147), fFlre si lomeneascl nimica de apa sfintiti gi de mir, se afll vitele bolnave, int6iu sfinleqte apal
el nu pute),'infelege, decdt tocmeala cea cah'ineasctr, pentru ci Venili si ne inchinlm" etc'
el insuqi poruncise, ca si se ceteasci qi invele cir{ile. rscoase rugS'ciuni sau molitvd"
Sava Brancovici insi opreste aceste
pe limba rumAneascl", intre cari era qi Molitvenicul lui Coresi, zicAnd: ,Pofii n, ifacd't *iutoa y'e dobitoace' (Cipariq
gi pentru ci porunca lui seamdni deplin cu poruncile lui G' 1. c. pag. 147).
"a
ielotry din 1643 qi Apafy din 168O: ,,Quod baptismi sacramen- zic, c5' sfdnta
Este cunoscut teologilor, c[ protestanlii sooatQm' ade-
tum... . ogua sirniUci---. administrabit, ac per alios adminis- scripturl este singurul izvor, din care avem sI
3*
trari faciJt" (Cipariu, Archir, pag- 630; Aote, pag' 6i3)' Ca s[ se
1
-37 -
-36-
(Cipariu, Acte gi !-ragm-, pag' 146)' Dar care este
tipicul acela ?
vdrurile religiunei creqtine, qi c5 tot ce - dupi pSrerea indi- gi scoase
viduald. a unuia sau aliuia se uneste cu sfAnta scripiurd, be'sigur un tipic impus clerului prin cnrlile "scrise
lui-Sava
pe limba rumaneasc{" ,, cari preo{ii -- dupd porunca -
trebue lnpidat. Biserica catolicf, fie apuseana, fie rasiritean5, insi si Cate-
aveau si le ceteasci qi sd le invele' Pofti{i :"litlcoresi,
invali dii contri, ci adevirurile religiunei cregtine se cuprind chismul cal,inesc qi tipicul din Molitvenicul diaconului
nu numai in sfAnta scripturi, ci qi in tradi{ii, cum sAnt sim-
unde se sterge apa snnlite dela botez, se lapldi
taina sfAntului
boalele de credin{d, definiliunite siboarilor ecumenice. sfanta
mir, se sterg ceremoniiie dela cununie, qi se inlocuesc- .cu
iu-
liturghie, sfin{ii Pirinfi, etc- nou[, se aduce in biserica
,ernaor, ." {t"rg" jertfa legei celei c'e
sava Branoovici lnpddand insl cu totul principiul bisericei morli' qi se
apuseani si orientali p"ttt.u cei vii -si pentru cei
catolice, apusene qi orientale' porunceste: 'Acele lucruri, ca- cresti-
las[ numai ca o slujbi, care simboliseaz[ impreunarea
rele nu se unesc cu scriftura sfd.ntd, gi cu tocmeala bisericei nilor vii cu Domnui Hiistos ',intru frAntul pAnii 9i intru rugi-
noastre, qi pAnI acum am fost poruncit, cutm sd se pleaeascd
(pliveascl) gi sd se fue jos, asa poftim si acum, iarfl pe ciuni!,. Rugdciunile qi canttriile cele frumoase ilela prohod"
creqtinesti
compuse de sfinlii peiinli, sunt inlocuite cu ,,cAntece
unde se vor aflil lucruri de acele, bintdtwi-se-ztor (pedepsi-se-vor),
cum este rAnduiala Siborului( (Cipariu, ibid' p' 1a9)'
... ain psalomi". Rrignciunile dela cuminecarea bolnavilor sAnt
.rnotb" sarbede protestante, iar taina poclin{ii
inlocuite cu niste
Aqadar Sava Brancovici pune ca reguli de credin{d un este stearsl (N- Hodog, Molitvenicul diaconuiui Coresi
in Pri-
principiu protestant. Porunceqte, 9um si se lliueascd (s[ se nos lui Sturdza)-
expresiune calr'ineasci adevirurile de credinfd,
"rrr"1"; - - qi Este cunoscut, ci poporul romAnesc a numit -si numegte
cari. dup5 parerea individuali a sa a altora. nu se unesc cu cregtinul se
sfAnta tainf, a Eucharistiei: cundnecd.turd, fiindcd
sfanta scripturl. cu un cuvant se pune pe sine qi pe preolii impa.rtlsegtecutruputqisingelel)omnuluiHristosProtestanlii
sii de judecitori in nigte lucrufi, in cari numai auctoritatea cea insf,au'lepndatdogmadespreprezen.tarealtr,adevlrattrgisub-
mai inalti, magisteriul pus de Domnul Hristos este chcmat s5 stantiali u trrp,.ttui qi sAngelui Domnului Hristos in sfinta cu-
hotirasc[, iar nu un singur episcop. ori cutarc preot. Este ade- mineciturf,, pe care o socotesc numai o ceremonie intru ad'u-
v6rat, ci sava vorbegte si de ,,tocmeala biser-iceitt. Dar unde cerea aminte d,e cina gi moartea Domnului Hristos' Pentru
aceea
se afli acea tocmeall? De sigur in car{ile ,,scrise si scoase
pe biserica rtrslri-
ei au lipldat numirile sfintei cunineclturi din
limba rumineasclt" p care el le impune preofilor sli cu cu- teani, ori apuseani, qi au primit numirea de ,,Urvacs,ora.tt (cina
vinte respicate. In unele c5r!i insa, ca d. e. in Molitvenicul lui Domnului). 3ava Brancovici incf a llpldat numele obicinuit
in
coresi qi in catechismul calvinesc, sunt sterse aproape toate biserica romAneasci de ,cumineciturl(, gi lepltlAnil numirea si
tainele legii celei noua, din motivul, ci dup[ p[rerea protes- conceptul ei, a adoptat numirea qi conceptul calviaesc,de
cina
tanlilor, ,mrt se unesc cu scriftura sifdntd'' Domn..lui: ,Care oir este clsltorit gi nu va merge la biseric6"
in diploma din 10 Octomvrie 1643, prin care G' Rdkoczy nici cu cina Dornnului, etc'" (Cipariu, Acte gi Fragrr- p' 1a7)'
numeste al Bdlgradului pe popa $tefan simion, cere-
"pi"cop
moniile bisericei orientaie dela inmormintdri se.zic ,,supersti-
Din contrS- lucri Sava Brancovici cu ,,pastilea' adeci cu
pAnea qi cu vinui neconsacrate. Acestora le d5' importanla' ce
tiones aniles,, (cipariu, Archir" p. 630). cuvAntul .,superstitio(
o dideau calvinii ,,cinei Domnuluittr care asemenea era ficuti
ungureste se traduce ,rbabonasfg". Sava prinde acest cuvAnt de
batjocuri. pentru asezf,mintele bisericei orientale si porunceste
din pAne qi vin ,r."on"u"rute, clci iatl ce zice Sava: 'Care
popi va dh Paqtile, sd le loarte mirenii le afard' de nu le
cleiului: ,,be bobonogagari,' ce nu este scris la tipic sI nu !ie"

..-i
,_ :i9 __

a fost tln arhiruu


Fiind deci constatatl ci Sava Brancovici
vil dir oll nl:ina ltri, si i-se jl p,,pi.i'i;f-'iirariri, i. c.). De aceea cahriirizant) este absurd a mai sustined'
oi el a suferit maLtir--ill
zicc Pctru Maior: ,,Cum cI teritri,:,rr'!,j 21(-:i:1:A (lt 4 biga pAne in mai zrles' ci nu este nicr
;;; ;;.iodoxia" bisericei romaneqti? se se poati aderie'i
vin in ziua de Paqti, este tum[ a i;,ii,.:i q., , suminecdturei
.:]
un document vrednic de credinld, cu care
calvinesii, si aceasta atunci, cAnd st ',ii't. '' n OstintelOr
l )l.r
aceasta.
Itorninilor in Ardeal, fil acolo lntrr', lillr:,'..,- :

':{ (Ist. bis. Dl M. a publicat per extensum scntint&'. cr t:'a


"1t:Sava
:i":1..1:
s'ar
pag. 78). fost osAndit (pag. 101--104)' intr'insa
nu se zrce'
Accste sunt dovezi destLri de l'1ti:'i.i'i:.,' " ':', r r-lr ancovici- n ir.rlpotrivit ilrrair,l"tor de calvinizare' ori c[ ar fi apdrat '-or'-
nu nufiIlli nu a fost apdr-itor bncrgic;il r]1":: : ' - rtei orien- todo-ria" si independenla bisericr i sale" ci se aduc cu totul alie
tale, ci din contrl a dat mAni de '4uirri- c:iir';nilol , ca pe in- motive, cari 1e .'o- "tt''o^qte inclat6'
in cronica cr-rntimporani
cetul sh calr'ineasci desdvArsit biser-i.;.4 1'q,;-'r,1 ',' I Totela sci:isf, c1e sasul Andreas Gunesch qi
publicatl de Tr ausch se
nici aci nu se pome-
o r r:':1' iacc amintire cle sufcrintcle lui Savzr' dar
sters mul{ime de obiceiuri rontiinr:sl r'' " ,1) Pentru
crr si ne apropie cAt se poirte nrzri 1;1;s,ii,;.'1:1 .'. ,1:,:teaSc5. a
ncsc ;tlte nrotit'e, dcclt cele cupt'inse
in sentinia citati' pe cu$r
(lalrtinilor, precum sc ptiatc rtcclcl :,.ite de gl curiintele rcproduse de
'irii i,li:-,:'.,,':'":':'
sc poate oonvingc ori oine ciir insesi
in soboruil dela 1675 (Cipariu, l. c. 1-r. I ltr' t: ,: . ' ''1".;; |ui 5.t*' ;i ,i;r. a^ pag. ri:r). osorci, cronicariul T^.sli^:"'].j_:Tt"t
t"t
ci rczistentei passive :r clerulr-ri si poporulli rnrli'i*sc este de inc;i nu pomeneqte
.,\paly, caro nu oLrnoqtcit scntinla Soborului'
a-se multimi, c;i bi.scrica romine:tsci:lli s':i r:,'1,'.."' l,i;r de tot- nimio, ci sar,a ar fi sufcrit din motive
confcsionarc, ci ca motirr
Este deci zidarnicit opintirca dlui li. iicj r,i r.: ,..:ii pc Sarra ai-luoc l;icomia lui Szdkcly I'iszk\
qi Nathozi Istv;in' cari riv-
de pata de a fi dat mAni de ajutor Unguiiior i'ir.'. i I'i'opagarea 1i si irnpirr{it intre ei ((ii-
rtiau dupi averile cp;'coputui qi le-ar
calriinismului intre RomAni.
lLariu, Acte qi nr"g*'
pag Z?O) Nlitropolitul T5rii-RomAncqti'
'llcodosie. care a trebui't sf, cunoascl motiveie clderii
Iar cAnd dl- M. nu vrea sd admrtS, c.ii i1:i, il ,. ,ri',.ayAt Of- 1ui Sava'
a fost scos clin
ganiza\ia icrarhicS a bisericei orientale, {q1rg1i-r311{r-'., rli, nn are in actul din 23 Atigust 1680, spuner cd acela pag' 234)' care
nici o cunostinti despre desvoltarca istor-ici a ir-rs:iiLir,ri.or si or- scaun ,pent'ru o/""\'i rc'rtpi;tl' (Cipariu'
l' c"'
ci
ganiza\iei bisericei cah'inesti, si despre mor-iu!, ou,rn rloele insti- cntAnt nu insemn eazF' t|trie in credinla bisericei
-oricntale'
in
tu{ii s'au introdus treptat si in biserica romAneascii siil-r presiunea nenorociri. ori pe atunci mai probabil ''ispite(,.
cici .,Tatf,l I

zicc:'.''""qi ntr ne
neinvinsd a principilor calvinesti. I)e aceea, l5i-5 a mai lungi nostlu" din Molitvcnicul iliaconului Cot'csi sc
vorba, il indrumim pe dl M. la documentul lui Apafl' relativ la duce pe noi in nipaste" (Prinos iui. Sturdza'
p' 259)' iar in ce
titori si jurali, care se va publice mai jos, si Ia cartr:a lui Dr. Cipariu comentAnd
ispitc a cdzut Sava]-"" t'"'r'ede)' mai tArziu'
scos din scaun
Grama: ,,Institutiunile calvinesti in biserica rnmAne:lsci din Ar- actnl lui Teodosie, nu zice, ci Sava a fost
deal"- DacS dsa ar fi cetit aceasti carte, nll ar fi sciis prostii ztitt'.oudtiiu' precum iqi arn5geqte dl
,.pentrtt a1e lui "Up,fii, nu nipdqti e^scris pe
oa aceasta: .)Dar institutia juratilor (1a scaunul rniiropolitan qi M. cetitorii sai (pag''f ial' ci zice: "CuvAntul
ln comunele bisericesti) este o institutie curat romAneascsr re- pare a fi.fost vini'(
corecturi in loc de a1t cuvAnt sters' care se
misili din prima organizatie a comunithtilor rominesti in Da- 1ui Cipariu re-
(Acte si Fragm- pag' ZaO)' Deci clin obServarea
ciir" (pag- 92). zult|., cil Su.'n u^fo-st peiepsit pentru
ale lui {r'inovitii)'
* in "t'ini"
afaoerca lui Sava'
,,. ,-.
in corespondenta, "" u'*t""lo $erb^an-Vodi pentru credin!5'
nicliri nu se tp;""; sI acesta'ar fi fost prigonit
-40 ereziile
ranlaa]-,o,.in schimb pentru
si nici in corespondenla diplomaticl a lui Apafy nu se indici vizut, nu a ap5rat-o, ci-a l[ ,rirn"rr"u nu va considerh ca un
fine,
un atare motiv. (Vezi Iorga, Sate qi preoti, pag. 343-3M)' nrotestante. cred"*'irr
motirr de prigonire pentrl credin!5. po"*:t11 absurdS'
cuvinte: "Se zice' ci gi
Singur in actele uniunei dela 7697 spune mitropolitul Teofil, adevarat prinlesa
.cf, arhiepispnpul Saoa If. ar fl suferit, pentru cd prezentAn- ce o aduce Cfoin Ju iceste gi ci
mdnie asupra mitropolitului'
du-i-se la masa principelui Apafy un cdldl, ca s5-1 boteze, el (Ana Bornemissza) ^n"e 'u'"
ca clm ar Ii voit a o ispiti
la fapta
nu l-a bolezat, deoarece cu o bucatd de carne a dovedit, ci l-a.r fi fost pArat prin{ului ca o
Citr: a' 1630)' Poate-se insS' inchipui'
acel ci!51 se tine de religiunea calvineascl (Nylles, Symbolae, necuri{iei( tSi""^i'
la astfel de apuclturi rusinoase
prinlesi b5'trAn[ "''tJ a"jo=eascl
p. 166). Este insl qtiut, cum se formeazi fel de fel de legende
fatf, cu ,tn mitropoii I'i'*"i
bitrin declt ea ? rn fala acestor a 1ui
cu privire la oamenii de pozilie sociali inaltq cari au fost 1o- cineva la istoria mincinoasi
vi{i de vre-o nenorocire, si este cunoscut, ca sE aducem o pi1d5, dovezi inzidar s'ar mai referi cu mistificlrile' incit qi
G. Brancovici, care pinf, acolo-u *"t" pag'
ci si astizi cbculeazL fel de fel de faime despre cauzele qi chipul
anul morlii l*i S;Jl-u aut
fals' adectr 1680 (la Mangra' acel
mor,tii principelui de coroani Rudolf. cari afl5 crezd'mAnt la fratel-e siu a mai trd'it
si dupi
128), cAnd el qtih ti"", "a
mulli oameni, pe cAnd causa adeviirati rlmAne incd necunoscutd. rangul U", O-a:ll-'din partea
Aga se va fi rlspAndit si despre un mitropolit Sava povestea an, si ctr in 1683 u fost ridicat la crneva
Nem{ilor amdgi{i ;^;;;. Snrbi' rnzadar s'ar provoca ne
cu cifilul, pe care $incai (Chr. a. 1680) o numeste nu meritfl crezrmdn!
fdr5. temeiut', dar pe care
"poveste
degi are caracterul unei istorioare gi la scriitorii morlerni,.a clror 1f":" pe spusele
- fiind adeverite cu acte istorice,
qi fi.ind intemeiate
naive, mitropolitul Teofll a crezut-o, pe cum a crezut-o si istoricul shrbeso Ilarion
-
Clain, -si o cr:ede gi dl M., care instr (la pag. 119) spune, ci lui George nrancovici) pe care insusi (ia Thim' A szerbek t6rt6-
istoria cu botezul citilului s'a putut intflmpli numai dupi des- Ruvara! il socotiit";;H;i"cinos
tituirea lui Sava, si prin urmare nu poatd fi socotittr ca motiv nete, pag. 88)- r_-x Sava E atitin
R.qne.ovici? Eu
c^r;a Brancovici?
Pentru ce a suferit aqa dartr
de prigonire. In ,rlerarchia Romdnilor" (p. 270) eu nu am admis izgl' cat + in-"lerarchia Rominilor'(
,,veracitatea faptului" cu botezul cd{ilului, precum minfeste dl ,Veohile Opisoopli;1pug' A. t din'motive politice' cari
{pag- 274), ",t "'uo[
ie "utttlt ro-
M. (p. 118), ci hm aritat, ci insusi $incai numeste aceastd is- romAnilor' t1ci "l^ i:amul
n au de a face nici cu biserica
torioari ,fooeste _fdrd .temeiu(, si am dovedit pentru cei ce
mAnesc, qi aln motivul' c[ George Branco"":"j:i::Y
^i"out"-i"
cred iatr'insq c5. ea nu se referegte la Sava Brancovici- Dar ""u';" leglturi cu partida ungureasca)
chiar gi cind aceasti istorioarL, cate nu se afli nici mdcar in mitropolitulti S;;", Ex-
pentru rtrsturnarea lui Apafy'
istoria lui George Brancovici, ar fi adevtrrati, ca probabil nu care lucrir tu Consit"tinopol gi preoli' p'
dl Iorga (Sate
are de a face cu mitropolitul Sava Brancovici. In actele sino- plicarea u""uttu u-"ea"'iilui Sava' ctr fralii Bran-
!"pti" intemeiati' arltAnd apoi'Apafy,
dului din 169? se spune limpede, cI cel ce nu a voit si boteze 342) oadmite
"u cu alli dusmani ai lui gi anume
cI!trlul, a fost Sava al Il-lea. Sava II. ca mitrofolit al BdI- covici aveau l##i-;i
gradului, a fost Sava Veqtemeanul (1684-1685). Iar Petru cuSerban-V"d;";;;;'delaincepututdomnieisalenuputeisu-
'n'i*ip" arJelean'-.Iar acum vine gi dl M' gi lui ne
feri pe vecinul ciderii
Maior in istoria sa bisericeasci (p. 81), amintind porrestea cu caoza mai deplrtattr a
etrfelul, o refereste, nu la Sava Brancovici, ci la alt Vli'dica spune: ,Fdri i"aoi*e inse' Dar dacl lucrul stl aga'
Sata e de natur[ politic5'G (pag'.119)'
omorAt in cetatea Eciului. Nu exist[ deci nici un document is-
toric, care sI ne arete, ci Sava Brancovici ar fi suferit mar- pentrucese";;;;";alte^motir'""ont'"'"cutoatepurtarea
contimporane? Ce lipsi
avem
tiriu pentni credin{a bisericei orientale, pe care' pe cum am lui Sava qi "" to"i" docume"tele
.-_ 42 _ .-43-
noi Romanii sd facem din un sarb, care s'a imbogr{it crin .<,- cuvAnt' atunci' pe llngi
doarea Rominilor, un marti"r ar neamurui si bisericei romrinesti i tr'atAta, cd din el nu lipseste "i:1 l" putem scoate din sentin!tr'
toate celealalte greqeli de
transcriere' -,,re
Nu este oare rusine, si in<lopdm poporur roma'esc cu mirrci*- ci caJelina 'Temesvdri
nile aventurierului George Brancovici, a crrui istorie dcspr.e cd Sava Brancovicis;'i;^;ttdt, cu
Vaientin Szdnfsi de Kolozsviir
muierea unuia ""-*u] ;;"t;
lratele sdu sava este cea mai brutali pilmuire a aclevirulr-rr is-
haine birbdteqti imbrlcati
au f5'cut a se ripi gi la sine a se
toric, ce risare limpedc gi luminos din documentele contir-rr1;r- rudenie' impotriva legii rudeniei'
aduce, qi pe """""- ni"du-i
rane vrednice de credintil Nu este de datorinta istoriogr-afilr,r
tiitoare la sine " ^ tl* si
in multe locuri cu aceea curvie a
moderni a inldturl prrerile greqite izvorlte toate la isto!:i,_:ii prunc
il;;H impreu"l':1u aal.ut l5::::i
nostri numai din istoria falsi a lui George Brancovici ca1-e,
) ""'" ""i"*iuitr sus zisul inct (din ce pricini' el va
au nlscr:-t- O"pe u"8"u *ui
pe cum s'a putut convinge cetitorul si pAnr acum, absoiut pe mai stts zisa rudenie a sa
ni-
mica nu a llsat nemistificat si nefalsificat, qi care pAnI si tr.r:_ sti) fugin<l in partile tr:rcesti' si au flcut('' -- Dup[ ce si-
ccrea la cal'inism a preogilor nostri, zice cd. se fhcei prin ra- ca pe o tiitoare la sine a se aduce zice ci acesteail do-
derea barbelor (la fi M- pag. 49), mtrcar ci si calvinii poitr-r;l borul a ascultat qi fa'ift gi rtrspunsutlle'
pAntr acum Vltrdica biseri-
vedesc ,,pe inctul Sava Rr"ncovici'
sau pot purtl barbi ? mtrndstirii Bilgradului' a fi
cik;r in Ardeal gi primar pd'stor al furis a ficut a se r[pi'
rlpitor, carele p"";;j;;t'"-;""'tui" ae qie rudl a se impreuna'
Aqi putel s{ nu merg mai departe, cAci am dovcdit pc gi incestuos, adecf, carele cu muierea cu bdrba(i' a se Pdn-
deplin, ci ,Sava Brancovici a fost un SArb din Ineu, iar nu din i cu atte rnuieri
si oreacurvo,
familia despotului sArbesc George Brancovici, ctr el nu a apirat ""J"-f i'u
inti"" tngrozit''
iri)i""'l) ''o Sava l}rancovici a fost pArit,
Aceste cur,inte adeveresc, ci
credin{a si constituiia bisericei romanegti orientale, ci din contri
a promovat calvinirea ei, si cd prin urmare'nu poate fi socotit cu f:*:]"' anume
qi siborui . "o"ttu*', "e el a plcf,tuit I
nici mare romAn, nici mare ,rortodox((, si cu atAt mai pulin
Catarina Temesr'6ri, o rudenie
a sa' miritati dup5' -Valentin
martir al ,,ortodoxiei'( orientale. Acestea au fost adevdrurile a pdcd'tuit si
apoi cd el
principale. cari le-am su.s{inut in scrierile mele si pentru cari Szindsi, qi a avut qi un prun" "o "u'
cu alte femei cisitorite'
a formulat-o in mat putine
ignorantii si riutdciosii s'au nirpustit asupra mea cu atata urgie- cu-
Sentin{a latineascl, sdborul '
Dar deoarece dl. M. sus(ine multe neade'druri si cu pri-
vinte qi ongureqte pentru magistraiul
civil' In sentinla ungu-
vire la sentinfa, cu care a fost scos Sava din s'caunul siu ar- Sziva eddig ollih
reascl se zice:;d;;i, t'o[y ntuttkovits
hieresc, trcbue si mi ocup qi cu ea, ori cAt de sc6.rbos qi pu(in mivel m6s keresztdny Fele-
Piisp6k mind nyiiv:ins6gos Raptor
edificitor ar fl cuprinsul ei. dltoztettrrdn el ragatatta'
bar6tj{nah n"r"JgJi-te"rn to"tosben
sentinta, ce a pubricat-o dl M. in textur ei latinesc dela incestuosuq mivel aa ernli-
pag- 164-172 dapl o copie din istoria manuscrisd. a lui Samuil ds magiho , no"^fta mind utilatos hu-
clain, este plini de greqeli de latineas cd., ceea ce ori' ce cu- tett ds tdle titkon elhosatott d'sszonY -etnb.er,atyffiztal'
mind pedig
gd-oal tisztdtalan"i eU 6s vele ferielmeskedet!
noscdtor al limbei latinesti o poate usor constatL Gresiti insi is 6gtelen6l par|zn{l-
este gi traducerea romAneascd. a sentin{ei in partea aceea, in
adulter, mivel -a" u"'o"y emberekkel
kodott'(.
care ni se telmdcesc pe romaneqte cuvinteie unguresti interca- subliniate' este gresit
late in sentinta latineasctr (p- lo3), pe cum vom vedeh indati. Textul acesta unguresc' in cuvintele M' din manuscrisul
de dl
tradus in textul roman-esc reprodus
-romaneascr {ove-
Dac{ textul latinesc al sentin{ei este fidel, cel pu{in in_ g'egitd zice:
lui Clain. aceu"ta ii"ducere "Se
44 -- -- 1l; --
deqte, cum cf, Sava llrancovici, p6ntr acum Vl{dica Romlnilor, conoubina' sorore videlicet
cum adultera fratris sui gcrmani pdcatul infri-
ca un rtrpitor de obgte muierea altui creqtin de aproape al stru, consanguined'a auaer6'-"o sau pe romineqte: "cu- s[u' adeci
in haine bdrbltesti imbrlcattr au ftrcut str se rrpiascr, si la sine ;;il;i incestului, liitout"o adulterf, a fratelui
sd. se aduci gi cum cd. urAt, cu mai tnainte fomenita
femeie cn sora rud.eniei sale). Va si
zici cuvinlele cansanguinea
gie rudd si sord in spurcatd. curvie au triit si cum cd. este saa din decretur rui ep"ty s'au tiprrit
din gregali. la cipariu,
preacurvar; ci Ei cu ale altora muieri au preacurvit,,. nu in genetiv, ci in ablativ'
Cine pricepe ungureste stie, cI cuvintele: ,,az emlitett ds Dinsentintalatineasclsiungureasciaslboruluigtimadecd,
t6le titkon elhoz^tott assaony ember atyalfrdztar, hugtioal., Temesv6ri' cu care a
cf, Sava a avut o rudenie, pe Caterina
nu se pot traduce almintrea, decAt asa: ,cu rudenia, adecd. triit in firidelegi- Tot din a^ceea;i sentinll qtil' ce rudenia lui
cu sord mai rnicd c femeii mai inainte pomenite, ce a adus_o o sori mai mic[' cu care Sava
Sava cu numele Caterina a atrut
la sine pe ascunstt, iar nu: ,rcu mai inainte pomenita femeie asemenea a pdcetJ' Din decretul
lui Apafy cetit corect iese
Sie rudd gi sord.. acum la 1umin6, ci sora mai mici
a Caterinei Temesr'dri era
Asadar slborul a constatat, ci Sava a picituit eu rud.enia tiitoarea lui George Brancovici, fratele
lui Sava' si c[ acesti
sa Catarina Temesvdri, qi cu sora mai mic[ a acesteia, si cu ilifi;;; ;il;" fdrddelegi acupdcituitdoue femei surori intre sine,
alte mueri mdritate. gi inrudite cu ei, ;t ; Sa"i
cu amindou[ femeile'
saborului
Niciiri deci nu se zice in sentintX, ci Sava a picituit cu Nu este deci nici o contrazicere intreMsentinla104-105)'
soru-sa, gi prin urmare dl M. dovedeste, cd nu stie examinl, qi intre decretul lui Apafy, cum crede {t, 9:q:
sau nu pricepe nici actele, cari le are a mAni, ctrci altcum nu Aceste doul acte nu se contrazic, ci
se intregesc si se explicl
exclami: ,,Se poate inchipui si presupune o faptl atAt de bes- imprumutat.
tiald despre un preot crestin ! Niscocirea diabolici a crimei ' de acuselc ridicatc in
Cronicarii contimporani incf, gtiau enim
ne spunc:
imputate mitropolitului Sava se vede limpede, cdci nu avei el contra lui Sava. Sasul i"dreas Gunesch "Cum et
nevoie si aduci pe soru-sa la sine pe furis, imbrtrcati in haine oenisset'
in suspicionern'fo)nlcationis .aPud' tnagnates post modum
birbrtesti, de vreme ce canoanele bisericei nu opresc episco- qaod concubinas fooeret"' qIiT:T
incarceratus'
pului a tinei muiere impreun[ locuitoare pe mamd, sord, sau in-Liga Ro-
plagis enormibus i'*tutu" ""i" 1G' Bogdan-Duictr'
Mihdly in
mtrtuse( (pag. l0a). mini 1897.pag. 42; la Mangra, pai' 113)' Cserei
Traducerea fideld, ce am dat-o noi, a sentinfei ungureqti cronica sa inci .p1i"", ca Sava a fLst
pirit' {ine curvl
"9e-"i.
Chr' a- 1680'
arunci. lumini qi asupra decretului lui Apafy din 2g Decemvrie la casa sa, pe o ituie'"u (RomAneste la $incai' p' 27O)'
16BQ in care se zice despre Sava: ,,semgt ipsum horrendo in- p. 205; ungureste la Cipariu, Acte gi Fragmente'
cestus vitio, cum adultera fratris sui germani concubina, sorore ' Mai departe a fost pirAt Sava' ci "a ldsat mdndstirea
videlicet consagainea sa.a,<- Aceste cuvinte traduse romaneste BAlgradului p,,.tii strich.gi i =:, "llp-1,'Ut^,t nututt'
ar avei. acest cuprins neinfeles: ,,cu plcatul infricoqat al ince- " "" " ""
nesrijitr tipog."ni*;*i"i'o*aneqti' ""ntttt"
stului, cu liitoarea adultertr a fratelui stru, adectr cu sord ru- sau::l::l-:1,
.si. it'-" risipindu-le, le_a
a mai sus zisei min[stiri, Sau negn],,'drr-le,
denia sa". Este deci evident, ctr textul adevErat latinesc al de_ prepeditt'. ertptl"".tiui pt-'o"I ae acuz6'
ti!".*Lli. s'a pro-
magistratului
cretului nu poate fi aEa, pe cum il tiptrreste Cipariu (Archiv, p. nunliat, ci a ltrsat afacerea aceasta in competin{a in mAna ma-
632), 'ci dacf, il asdmdnim cu textul sentinlei unguresli, trebue civil, clci in se zice; c1 Slva se dea
si cuprindl urmf,toarele: ,rsemet ipsum horrendo incestus vitio, ""oii,tfu sale "si
Craiului nostru' " " 'i" '
gistratului din afard a mdriei
-46- -47 -
qi la
instr asa, ca fircAndu-se acestea si fie dator a da samd de ave- lcigi (virgis caesus est), gi a fost izgonit dinn'Alba-Iulia qi
rile mlnistirei Bdlgradului"- ,,r"a ii iln Ardeal" (Iiem, Ibidem, pag'629 a';Yezi "Ie-
Pentru faptele sale nemoraie, Sava a fost osAndit cu toate ra-rciria Rominilor", Pa1' 244-245)'
Tocmai a$a a fost bitut cu vergi qi Sava' D1I{'
voturile celor 101 blrbali de fa![ in sinod, ,,sd se lapede si din intreab['
diregitoria episcoPeascd, qi din cea pdstornicedscd, si sd se ,,de unde stie Dr. Bunea,
cf, Sava a fost b5'tut cu verglr cacl
afirmaliunei sale'
ii,dela el cArgea episcopeasci, gi mitra, podoabele dilegdtorlei ,ru prodoce nici un document pentru intirirea
sale, de vreme ce nici legea lui Dumnezeu, nici mintea, nici vergi' qi nig}
iar in sentin!f, nu s'a pronu{at asupra lui bltaia cu pedeapsS?"
care tocmai se uneste cu- legea lui Dumnezeul cartonul 80 si 8l in decretul de destituii-e nu se amintegte astfe] de
l

a pravoslavnicei biserici Ardealului, ba inci nici a legii ro- ci sava a fbst bitut cu vergi, o sJim dela scriitorii con-
mAncsti canonul 75, nici rAndul, nici cuviin{a diregitoriei ace- 'Lirirpills.ni, si anume: dela Andreas Gunesch) care't precum am
steia nu sufere, ca un btrrbat, carele trdieste in niste plcate inc^arc.eratus'
li-,,r-rt tltai sus. spune apriat, cd Sa'i'a 'Primum
asa urAte, si altora cunoscute) sd. foatd fi. fdstor, si cu mult '!,,..,>i ntodum ptagis eiormibus trq'ctatus est'' O qtim dela
mai pu(in mare ulddicd a societdlii ldstortzicegti (eg6sz papi l-)>cr.ui; asemenea contimporan, cate zice, cL 'lau s-cos dela
tdrsas{g), insi nu numai si se lapede din treapta vl5diceasci ,,,..i,isttare Si numai tn cd'maSe Si izmene
'i
atd'ta l'au cor-
(deponi{ltassCk), ci qi ca persoani infamis s5 se dea in mAna i,,iicit 'fdnd'ce s'alt ruft Si cd;zut cd'maSa'
iztnenele-;i' car-
pag' 205-206)'
magistratului din afar5*. necr de pe aansit' (L" binc"i, Chr' a' 1680'
Astfel Sava a fost degradat sau redus la starea mireneascS. ale salq precum vom
si prin urmare lipsit de toate privilegiile, ori favorurile, ce le
$i m[car: cf, Cserei in celealaltecaspusemlrturie suspect[' totuqi in
vedel mai tArziu, trebue primit
dddea legea preo(ilor in func{iune, si ca degradat, aveh si fie mtrrturisirea lui
punctul acesta trebue crizut din motivul' ctr
Andreas
tractat din partea magistratului, intocmai cum se tracteazd. mi- este adeveriti prin celalalt cronicariu contimporant
renii, cari sivArqesc fapte, ca cele imputate lui Sava. In acest Guneschlpentruclpeldngdadevlrulaser'tiuneiluimlliteazi'
punct nu se ficeh deosebire intre Ungur qi RomAn, calvin si cum vom
cazul analdg al lui Olest; pentrucS dupl legile !trrii'
greco-oriental. vedeh indattr, magistratul civil aveir s5-l
bati pe Sava; pentru
m5r-
Slborul de pe timpul iui Apafy a osf;ndit pe Sava tocmai ce toli scriitorii, it i", qi mincinosul George Brancovici'Mangra
asa, pe cum slborul de pe timpul lui George Rrikoczy a osAn- turisesc, ci Sava a pitimit 'tnchiso-are Si munct' 9'"
dit pe mitropolitul Ores! care sdvArqise aceleasi fdridelegi, ca si pag. 113), gi pentru c[ insugi dl' M' (pag' 1oB
gi 115)' in con-
urmasul sdu Sava. trazicere,cu imputarea ce mi-o tace filria
temeiu' r-ecunoasie'
sen-
Sava a fost naiut, numai cAt dsa, in
Despre Orest ne spune George P.dkoczy in decretul de contra
c[ -cuprinsului
sa in credin!tr'
dta 10 Octomvrie 1643. cd, ,cu votul si consensul unanim al iit 1"i, crede, c[ Sava a pitimit pentru statornicia
document' ci este'
preolilor a fost judeca! si fie inliturat din oficiul s5u vl5di- care statornicie nu este adeveritS cu nici un
Brancovici' In
cesc, gi ca si nu se murdtrreascd si preofimea cu oare care ca nenumlrate altele, o scornitur5' a lui George
pe Sava la in-
pattr, atingAndu-se de el, a fost judecat mai departe, si fie dat sentin{a sq Sf,borul pentru i'-ceea nu a os6ndit
si extradat magistratului civil spre a-l pedepsi cum se cuvine'( chisoare gi bitdi, p"rri,., ch aceasta nu se tt":i-1:.::mpetin{a
canonice a depu-
(Cipariu, Archiv,'pag- 628-629), iar cronicarul G. Haner mir- s&, fiincl el cfr"mait a aplich numai pedeapsa
qi b5taie
turisegte, cI ,,Orest a fost supus judecnfii, qi dovedindu-se vi- ' nerii sau degradfltii, p" cAnd judeoarea la inchisoare slborul
novat inaintea Sinodului, la ordinul principelui a fost bf,tut cu se lineh a" magistratului civif ciruia insugi
"o-p"ti"1ia
l-a extradat p" S"t u, ilupfl ce l-a degradat'

tl
-_, 49 _
, -48-
roage cle iertare de bisericd';
iari dacl se vor
apoi sd. se de iertare de
F'a!i de un om-despoiat de demnitatea sa preotcasce Si
lua, sd nu se u"'$*)"', ournui sr se roage
"i
vlddiceascl, de un om depus sau degradat, si astfel redus la
statul laical, nu se putel aolicit altd pedeapsd, decAt cea co-
eclesiett. c[ Iegiuitorul aci:r'a
Din textul acestei legi este evident' carl
mund. qi rAnduitl in legi pentru to{i oamenii, cari ar fi curvit, aceea' ci persoanele necdsitorite'
voit si zic| alta, decAt
sau preacurvit. Legile {irii prescriau insd urmltoarea pedeaps5.
au curvit, str nu fle peclepsite
cu amende qi apoi sl fie ldsate
pentru pecatele indicate: ,Adulterorunt foena dupf, aceea
7'vsv5" (Ios. bdtute cu vergi qi numai
""1 libere, ci mai intaiu ,e n"
Car. Eder, Breviarum Juris 'Iranssih'anici, Cibinii 1800, p. 94). alte cuvinte' si aci se zlce
De aceea Apafy in 3O Septemvrie 1680 scrieh rezidentului siu
s[ fie prirnite i" b;;;";, ""'-t "1 in 1pcul citat' si aceea ce
ex-
ce prescriu^'epptot"t"le
re: Liberae aero Persomae for'
aceea.
dela PoartI despre Sava: ,Du?d' fa/tele lui cele rele, ar iE
arednic nu o singurd. datd. de tnoarte. Poli lua gi hotdrdrea ;ffi"J;J; ; 0- "i.'"'"i"t" ." caedantur' et deinde re-
nicationis concpe'rtae " ' ' ' oirgis legea publi:":i ii'Archi-
soborului (din Iulie), ca doaadd. (Torok-Magy. Ailam Okm., concilientur A";:t"'ioeo' Dl M' insa
VI. pag. 101; la lorga, Sate qi preo{i, p. 3a3). Cu toate acestea necdsdtorite imcd'
vul lui Cipariu o '"p'oa""e aqa: 'persoalnek de
magistratul civil a aplicat o pedeapsi mai blAndi, prescrisl sa se roage de iertare
(sicl) tntdiu ,a 1fo!.
pentru curvari, care pedeapsl in legile codificate gi singur ho- '"'o"'gnt'*"' dupl 'persoanele necds'd'toritefi
bisericd.n, adec[ pune coma
tirAtoare qi normative pentru judecltorii civili, este bitaia cu
tncd.n,ca sf, clcA legii inlelcsul' ""
ni-t are' c5" acleci aci ar
nu s'au cisitorit' dar au sd
se
vergi: ,A Nds lardzna szemdlyeh haldllal biintettessenek, de persoane, cari inci
vorba
a ndtelenek pediglen, ne birsriggal, hanetn aesasBdael' biin cisS.toreascl, qi acestea intAiu
s[ se vergeleze' apoi s[ se roage
precedente cste'
tettessenek. (Approb- fiI., 47- 21), adeci persoanele nccisitorite,
de iertare' p" i"telesul in leglturi cu cele
nu.cu amend[, ci cu vergi si se pedepseaqci. "a"J nu fie pe!e4s""--^'-::,:*ende'
cd persoanele necd'sdtorite sd' sd se oergeleae' toc-
Dl M., nepricepAn4 cd Lrn preot degradat, si dat pe mA- nici sd nu fin ;;;;" hbere' ci imtd'iu
nile magistratului civil, din partea acestui magistrat nu mai mai precum prescriu qi Approbatele'
putei. fi judecat ca preo! clci ca preot fusese judecat de sibor. Deci inzad"-i"f in"' if Vf'
textul legii' :'[ci'cste evident;
din'demnitatea sa
ci numai ca mirean, gi numai dupl legile civile. nu admite, cd ci Sava "" p""ou"U necesltoritd' degradati pe"mAna magistratului civil'
legea citati s'ar fi putut aplicir qi la Sava, si apoi se apuci si vltrdiceascl Ei pi'i""^sc[ si datl
schimonoseqte textul legii din 1619. publicat in tradueere de dl nu puteh sclph cu o om"ndi' oi avel qi Orest
s[ fie bltut cu vergi pen-
I. M. Moldovan in Archivul lui C)ipariu (p. 396), unde se zice: tru plcatel" "uf",*p"" ;; 1 fost bitut ciedinll' se vede apoi din
,.Desi gi mai de multe ori s'a dictat pedeaps[ asupra oamenilor Cl Sava n'a putttt pntimi pentr:unimenea nu putel fi betut'
cufundati in picate scandaloase; tot se aude, ci aceia pe multe imprejurarea, ca pintru credinla
sa
locuri nu se pedepsesc, sau cel pu{in nu dup5. legile tirii si ale Nici in timpul ceiei mai ""*piit"
prigonirit-aaec'a-t1^t.S66'cind
si cea din Sibiiu
lui Dumnezeu, ci nurnai se trag ht bani, Si aPoi se lasd li- .S,a
adus legea din Turda in contra "itoti"ito', ca 911:0
beri. Pentru aceea se decide de nou, ca cei ce slrnt de acestia, in contr" gr""o-^*ienlutito', nu s'a hottuAt' cu vergi' -orientalii'
ci s'a ho-
precum: uciz5Ltorli, przacuruarii, cei ce injur[ numele lui Dum- dacfl nu r"cl'p"'"il=i^"ti' si fie bitu{i
dator s[ dispute
nezeur furii, fermec[torii, Ei altii de aceqtia, firl nici o ciutare tdrit, ctr "'",
ori ce p'"ot, ori episcop romAr este
de SAngeorz' cari nu
la fa{f, str fie pedepsili dupd blistlmi{ia lor; qi oficialii sub cu episcop.rr ,o'Iio ltt"ittesc geo1ee -QiTo[i
scogi d'in lard"
pierderea deregitoriei sd nu pedepseascd le de acegtia in ar primi ao""i""il d"i;il"t ia ni 4 "'o-
bani. Persoanele necdsdtorite incd tntdiu sd se oergeleae,
--50-- -51

pentru cre.dinti, 11 =" refereste


la religiunea cea toleratl aRo-
mAnii greco-orientali sS atArne nuinai de
episcopul calvinesc
pe acesti preoli' mAniror, cl numa'u ""1"
patiu confesiuni rccepte, si 1a preo{ii
George qi dc preotii lui, qi cine i-ar turburh aduce a doua ori aceea ce
si fie peclepsit asemenea celor ce ar s5'r'Arsi crima.jnfidelitlfii ;;;J;;; (pas' 109), qi ca a'gument- ju-
gyiil' emlikeh zisese mai inainte lJpag'
166' unde.cetim: "Din cuprinsul
(\rezi Hurmuzakipoc- II, 5' p' 602, s'l Erd' orsz' sd' procead5 fa!5" cu mi-
ii,-goz_=, 326-7). pc atunci era episcop al bisericei romaneqti deci{ii, unde se "'"J'"7^ magistratul Constitwtiones f' f'
fit' r'
t), care nevoind sd pri- tropolitul snt'" auii'ip1>'otti*tae
orientale, in Geoagiu, arhiereul S u l-u un individ' .t?:"^:."^{ne de
measci protestantismol, a fost scos clin iari gi averea
lui a fost art. -7, a<lec5 s5-l trateze ca petolerati numai de azi pe mane,
diruiti episcopului romfln calvinesc Pavel Tordasi $ezi '''1e- secta orahir.or, saw Grecilor,
gi lorga, Mitropolia Ardealului' in pAnf, oAnd. tu pta""t principiior
qi-{ieiei ca sd-i sufcre'
rarchia Romanitor", p- 303,
iese in chipul
oi Mit'npolitul Sava Brancovici
l. c. p. 2'2 1i 26)- "*r "'"iittmiirat'
punt" itotornicia sa tn ci'ectinfa ortodozd'
rd-
Altcum era lege incl din 1591, primitd qi in 'r\ppr' Const' intr'adevlr
p. III. tit. I. art. 8, c[ nimenea nu putel sili pe
cineva cu bitli sdriteand' a fost csd'ndit*'
luminat numai pentru cine --. $prlcepe'
,--^ nu '

sa-qi sctrimbe rciigiuncra' sau si fie bitut pentru


statornicie in Aceasta .,t'eiese"
episcopul - t*:::l"ge' ci
ce scrie, cZrci undc se zice in Approbat1"..."1Y cu vergi. pentru
religi.,rrea sa, si prin urmare nici Sava Brancovici pot fi bntuli
cel cavinizant nu puteh' fi bdtut pentru crdainla sa:. cei cie secta Grecilor qi olahilor
'\ 'gezteteti' statornicia lor in "'"ai"1o ris5ritean[
] Nicf,iri I Am vdzut' c5'
hogy senki alatta iEvd t<Ozseget, jobbtigyokat' hdzok-ndp6t'
se
dela Sibiiu din 1566 nu
semmi ndnzii rencleket, et6siak, vagy akiirmin6mii biintet6snek nici chiar in te.qea draconici a dietei pedeapsfl pentru stator-
poena se rlicti celoi. dc l*; greceasca arti
is finyitekj e alatt maga religiojrira ne kdnyszeritse ' " sub expulsarea qi confiscarea
floren. 200". nicia lor in credint-a" oriJntala' decit
La acest argument dl M- face observarea absurdd: ,,care averilor lor-
de seaml textul unguresc
va sd z\cta, toate scrisele cronicarilor despre suferin{ele
qi per- Dacd dl l'l' ar fi cetit ctt blgare
ar fi' r'dzut' ci acolo nu
secu{iunile clerului qi poporului romin- din partea cah'inilor' al sentin{ei adusc i" co"t'o lui Sava' fatlt cu mitropolitul
pentru ci este rrorbau ca magistratwl sd Ttt"c"cettd'd'
duptr Dr. Augustin n""euf ar fi niste palavre numai' p' f' fit' f' art' -/*' ci
romAnii ar fi avut deplini libertate a conqtiinlei' bucurindu-se , Sava dupFt Afprob'oto" Constitt't'tiones
se hotlreste? ca i" dispozifiilo' aio ill]^o^b.1t:e Clonsti-
de exerci{iul liber al religiunei lor" (pag' 110)' '""*ur ca persoand" infamatS"
Stie toati lumea, oi"i intr'o- carte romdneasci' nu este tutiones p- I, tit. f,^^'t--' a, mitropolitul Sava
s1?r1i,c.rierta-
"a
scoasl aqa cle limpede 1a iveali, ca in ',Vechile Episcopii"'
asu- si fie dat pe -a"u tolgi"t'utului civil' -fyA'a olyan
prirea bisericei r-omaneqti din partea Cah'inilor' si totusi
dl M' gistratului, fald cu el" 'hanetn mint
cari nici prin, minte nu infamis saerndtv jista appiO' constitt'1'tio": P::: -f:::1
"u*'^!a-p'T'""aA
cuteazl a afirmh lucruri ca cele citate, {t9! mint az mt
mi-au trecut. Dar astfel de prostii se pot astepth
dela un om titulo primo arlt.-tertia i;UtA 'cagistratus, mdttdstigos de-
kegyelntes urunn Nogy"dga k)zdben is
ignorant, care crede, ci daci o religiune este toleratji'
aceasta
"a ata aaassdkn; ceea ce tradus co-
atAt insemn eazA, ctrt a bate cu I'ergi pe arhiereii
ei' Positioja (recte iispositio]a\ persoand infamd'
ca sd do- rect pe romAneste. vrea si zig|t:^'ci ca o
$i mai ridicol este dl M' cAnil se svArcoleste'
persoanelor d.upd ctispozi|ia'atin Afprob' Const' l''
I' tit' f'-::t' 3' sd
vedeascl, cd legea, prin care se opreqte baterea ad'ecE tn rndna Md'riei sale
fie dat magistratutul iii afard lui inattd'n' '
') (:lind am scris 'Vechile Episcopii" nu era
cunoscuti existenfa milostiaului nostru doncn gl suU iisposilia
4i I
accstui cpiscoP. 1
?

I
I
L
-53-
-52- Sava
cf,
Alt prin care dl M' vrea sl dovedeascd'
lui nemorali' este' cl in
argument,
Articolul de lege citat in sentinta Siborului, adec6 Appr. nu a fost bdtut cu i"'gi p""ttu-via(a din 1656 si a lui Apafy
Const. p. I, tit. I, ari. 3, are doul pir{i' in partea priml se asi- RAhoczy
decretele principilor C""oig"
gura piincipelui qi magistralilor celor mai inal{i o ingerinlI se vorbeqte de - "curl!ia{(
din i662, prin cari "'t" "i'*it S.1va' integritate (pag'
ioarte mare in afaceri bisericeqti. La partea aceasta face al*-
112)'
vietii ltri: de ejus modestia' aitaeque
siune sentin{a soborului. cAnd zice, cd Sava are s[ fie dat pe cl aceste decrete sunt cu24'
lJar abstragana aefa imp'"io'u'""' toate
mAna.principelui qi a magistratilor' Partea a doua se ocupi ou cu 18 *ii vechi. decAt sentinta Slborului'
sunt d'e stylo' qi cI le
istorie a bisericei protestante respectir'c ""t intAm-
,,presbiterianii,,- cine a cetit Yre-o lumea stie, ci1 ^"t*" expresiuni
din Ardeal, qtie, ci pe timpul lui George R6koczy II, care ^ mai rii si stricali oa-
pintrm qi in dccret"r" a" "o-i1:.1:-9t"t prostime se pot aduce-
edat Approbatele, biserica calvineasci era sfdsiati de doui par- numar pentru
meni. Astfel de argurnente ac!
tide, una a ,e?isco?alilot'o, care mai tinel ceva la constitulia Nu existl aJci nici o lcge' nici o sentinti' nici un si
ierarhici a bisericei, si alta a ,,presbiterianilor", care umblh si de credin{i' din care
nici un sciiitor "oiii*fo'o" l"ld"ic ar fi' suferit martiriu pen-
nimiceasci de tot cons(itutia ei ierarhicS. Agitaliunea produs[ se poate deduce, o'i il"ti'
cf, Sava.
cle presbiteriani era ioarte mare. Principele, ca si infraneze
pe
o'i""tuf"' gi nici nu poate si existe' de-
a adus pedepse grele in tru credin!. tlt"'i""i care a implinit do-
aoeqti notatori, adeci pe presbiteriani, oarece Sava a f"r;;"";;it""i
daci "^r.ti"iztnt, ro-
1or, Ei anume: pierderca averei qi a capului, nu priveste calvinirea bisedcei
"onir^ rinlele principilor calvini in ce ci Sava
si-l'ar rescumpdr), si apoi indat[ adauge: ' fde nern drtadn aa mAneqti- De aceea *t*Ui"
Stm"i1 it^i"' cdnd zice'
Oldh, aagy Gdrdgdk sectdjdn ldaciket, kik pro ternfore saen- i) i eutj! multe. neztoi' bdtdt si mai rte
,pentru p' 202)' tocmai precum
o e dtehtei, usque beneplacitum Principutm
et Regtzic o I aru',n <' "r"anyi
urrmd noarte* tr^ 3ii""'i, br"' 16so
o'
Ceea ce atflta insemneazl, ci in sinul bisericei romAnbqti se 52vn 'i-s'a tdiat caful
greqeste qi uto""i,*"Lta uh'-a' .:.e.l"i
permit inoirile, fi.ind nizuinla protestan{ilor si o prefacf, gi in p'2o4)' Tot asemenea
Ia raci tn ,o*iiiui'nia'ii (Ibidem' (Acte qi Fragmente'
credin$ qi in rit gi in ocirmuire intr'o bisericd curat protestanti. gregeste Maior U"i. ur--i''in),.
qi^ Cioariu
ca motil- insi ci pentru ce se permit in sinul bisericei roma- cflnd aduc ctrderea lui
p.70), gi al(i gi preotilor fa!tr
nesti inoirilc calvineqti, nu se aduce in lege motivul cel ade- '""liti-'loitani'gi-satiesti'
Sava in legaturS cu impotrivirea -episcopilor
viiat, adeci tendin(a cle a calvini de tot biserica romAneasc[, Sava nu se impotrivi
cu tocmelele principilor calvini' a"o"'""i"
ci se aduce un motiv inf'amant, cd adec{ sunt permise inoirile, asa, precum doriau-cah'inii'
sunt numai tocmelilor calvineqti, ci le implini adus sentinla Srborului
pentru ci ,rcei de secta romAneasci sau greceascl Sivedem ;; * moaut ".o1o "itaceasta
iolerali pana cana va plicea Principilor qi locuitorilor 11rii" dl M' ne spune
in contra lui Sava, cici qi in privinla
(vezi Pokoly J6zsef, Az erd6lyi reform{tus egyhLz tdrtdnete,II, multe lucruri, cari n'au nici un
temeru'
pag- 227, gi cete premergltoare si cele urmdtoare)' c6 martori in contra lui
Dl M. iru p''oo tt io+l 'l:!il"' 'stefan prdnai tnai marii
IatS dar ce partea a doua din legea citati a Approbatelor, sava au fost , George csicsdi s.i
unde se vorbeqte de secta olahilor si Grecilorrnu zice, ci Ro- t"yt1i-"t Sati Craiului scriitori' Si
mAnii si Sava puteau fi bfttu{i si osAndi[i pentru credin{a 1or, cum
Si a canc"m'il'i""i'yii ca de obiceiu' din nou dove-
jurali notardsi''' Du''uci dl M''
crede dl M. in necunostinia des[r'arqiti a lucrului- Dar nu te mir2t, destc, cI nu p'i;;;" i";'"i111j;"i:"";:'J;ffi""t
iubite cetitoriule. de ignoran{a acestui om, cici el insugi spune doul persoane n'au fost martorr' cr J:#:i:
as-
(la p. 109), ci nu a vlzut colectiunea Approbatelor, ci te miri cari fuseseri insflr-oina'ti c'u
d,e itteza,rea qi ingAmfarea, cu care scrie despre lucruri, ce nu
linltori "urr""tu'i"i frincipelui'
le-a putut nici micar controlh.
--55-
-54--
cai mult s'a calvinit qi Preacuvi-
cultarea martorilor si cu luarea procesului verbal. in care bisericei tclmlnesti", aratl '{'1:
bisericei orientale nu se spunei
martorii qi-au depus mdrturisirile 1or. George Csics6i qi Stefan c,sia fia. Nicdiri i"' "u"ou""le lor
de c{trf, protopopii si preo{ii
Pr6nai nici n'au fost de fafi in Sobor, ci numai procesele ver- ci episcopii au sd' n" lt'ae""qi
alcatuit sobo-rul cel mare
al bisericei
bale luate de ei au fost presentate de Actor. ceea ce se vede subalterni, af' "t'i "i al calvinilor' ci
din sentinta Soborului, unde dupl ce se spllnc. ci cine a fost romAnesti. intocma' ;;-uti;";gui. "^9,"""talis" judecali
de fa{i, fdrd a se nunlri intre cei prlzenii si Csics<ji si Prtinai, bisericei orientale' au sf, fie
r',piscopii, cl,.,pi canoaneie vedel si din
se continul: ,,procurator dicti Reverendissimi Domini Actoris utr sinod compu' li" episctlpi' f"^ "t* se po-Ite
ile ni 9-t"" ar sloau]1i-dela Cal-
ezibuit (sicr.) nobis literas quaedam (sio!) z/aas uitlelicet re- Pravila de 'fhrgovi;;"; "u"oni u33i Savzt Brancovici' dupd
Iatorias atestatorias per Eg"egios Georgium Csicsdi et cecion si la talcult;;;;;";-;;"o"
trebuih s5" fie judecat de Sinodul
Stefhatzum Prdnai majores (sic!) e/ aulicse suae celsitwdi- rsezlmintete bisericei o'i""tof"' Mitro-
clin l3ucuresti' cdci de acest
nis Princifalis Cancellariae scribas et jttre lstcl) notarios episcopesc af ltitruitlfiiului
ler Eandetn suano celsitudinem ad id specialiter ermissos polit se tinelt el'
Iegitime conlfectas. (La Mangra, p. 170). Spre a intelege ins{r- ;:"nTt?parte dl M': b) 'ci,s3uoru],,:.:l l:':""::::
convocat ff;"ffi; cl. cleci nici :::Y
cinarea lui CsicsrJi si Prirnai cu luarea procesrrlui verbal, ob-
servflm, cl era obicciu, chiar qi in afaceri de tirept privat' ca """"J;;;
llolnav
bolnar,
Ptt L7 ru'
fiind,
rllnq' rr4
n'a putut
PL'LU!
'd 1r3 "ii1i Y"i:Tt:',:1
presid.it
t,'-"---- i1 nu s';t -*-
.ttl-o ^: .-^r.;^rrocrn cf,
inchipueqtc,
ptttut
si un
n.i gi
cercetarea si se faci prin canceligti sau notari de-ai principelui, lu6dr in
constltul lcgal
constitui rrr (!L'rvr^!!r --- .Dl NI' i,si
absenla lui"' ' --- episcop, inc.i tre-
a De lln o,.i.-^nn inci tr-
ceea ce am obsen'at in mai multe acte vechi. - Aitcum roiul sino.l, care sc constitue sprc lt1::l-'r.,,ronot' ITn.e s,a mai
lui Csicsd in procesul lui Sava se poate cunoaste din rolul, ce
l-a avut el mai Lirziu qi in procesul grecului Ioasa! unde il
il.l""tu"i'""#J#;';;";i;;"1 datinintribunalul'
:;t"lJ: #;;.,; "x'f'"'ia"'"
i:lu:lill' Y::" *
care are 3il
sa-r

vedem ascultAnd o multime de preoti- romAni cu privire la pur- o"


judecata s'a frcut in lipsa mitropolitului'
tarea acestui Vlidicfl (Vechiie Episcopii, pag. 136-7).
Dl Mangra ca si arete ilegalitatea sentinlei soborului, re-
''tf:Tii'r., ", .,cr
si dupd canoarzete"i'i"i)ti
prin un iudel delegat
'"/'7:in:!
oameni' ai cur{ii' erau sl
leveazil: ,1e principele Apaty, in care 1"tilEi
a) ,Cd mitropolitul Sava Brancovici nu s'a judecat de acuzltori qi judccltori si marton"'
-fiit'd
cdtrl soborul cel mare al bisericei romAnesti'(- Aserfiunea Desi mitroporit'i, bolt'u1'-,ot a putut fi de fa{L in
prin fratele sdu G' Branco-
aceasta este neintemeiati, deoarece se zrce chiar in sentinti, ci sobor, totugi eI a fost representat a cf,ror apirare a fost
judecata s'a fdcut ,,incI adunat fiind qi stAnd soborul cel mare vici qi prin negut;;; ;t"c Ioan Pater' Siiorulul se poate vedeh'
a pdstorilor bisericilor romAneqti din Ardeal, care sobor de cin- ascultati, ceea ce ii" r"tlqi sentinla
oameni au fost si acusltori'
stitul Sava Brancovici vltrdica slujitorilor ziselor biserici romA- Nu este insd adevdrat, cf, aceiasi
neqti pe ziua 29. a lunii lui Iunie de curAnd trecute... adunat gi judecltori, si martori' le,ciar
gi flcut(. Iar sentin{a este dati .,in adunarea cea de obqte, sau inaintedetoatemartoriinusuntpomenili"unlT.,
clin partea lui George
in soborul slujitorilor bisericei romAnesti din Ardeal, adeci din s'a cetit procesul verbal luat cut martorii acest pr-oces
mai sus zisul scaun de judecat5, adecfl in ministirea Bdlgra- va descoperi
C.itJi gi S,.tuo Prdnai' CAnd seluat in afacerea mitropolitului
dului ficut in ziaa a doua a lunei lui Iulie anul Domnului 168O'(. verbal, precum cel
Dl M. cAnd face excep{iune in contra sentin{ei, pentru otr Ioasaf, i" .rru "';;;;;;p"rit
qti gi numele martorilor'
de
Petru Alr,inczi ca preqedinte, asistat
,,Sava Brancovici nu s'a judecat dt> cdtrd soborul cel mare al Judecitori "o to,..
-56- a-se introduce inbi-
pfotopopul calvinesc Ioan veresmarti dela Benic, deloanZoba timpul lui George RAkoczy II'..ul.inceput Mai tArzin principele
serici, gi clin p"t,o"ii-tuu iitorii
bisericei'
protofop romAnesc tiin \rintul-de-jos si notariu al siborului de a presidir el insugi astfel
i.onanesc, si de alli birbaii mire'i si preo{i qtiutori de legi, Apafy a inceput " ;i "t*t drentll
sa'' prin delegatul s[u' Tot
de soboare mixte, "uo i""p"'so^ane'
cari au fost rAnduili de craiul Apaf,u si de superintendcntul consrstirin sau "curatoriumt'
calr,inesc Mihaiu Thopheus. ca si judece fmpreund cu proto-
sub el s'a introdus si :n fel de
pe cum' se vede din istoria
l

poPii ;i cu curatorii ;i cu aQi preo{i foarte nruQi ai bise' rnixt, compus din pi"o1i qi mireni'. consistoriu sau presbi-
ricilor rornhnegti (una cum proattoctarum (!) Ecclesiarutn tui Pokoly J6zsef 0;' ; )'so-')' +:"" de
presbiterianilor' a fost introdus
teriu, alcituit supt'i'iri"rl"1a
I/alachicarune senioribus, curatoribus, aliisque plurimis ejus- ^i'o"|i cici Zaconicul spune: 'far
Apafy qi in biserica ";i romAneasci'
dem ciogmatis praedicantibusi- De fa{I au fost, precum se spune
titorii adeod'rali s'au rd.ndztit tn olddicia mitro-
in sentini[, 1o1 birbati. cari toli au Yotat pentru degradarea lui titori si jurali' sau
politutui Sazta n'"'i"o''"i.' Cei <iintiiu
SaYa. Acusator a fost Stefan P6los ca representant al superin-
asesori la scaunul vlldicesc au
ft;st protopopul loan din Vin!'
tendentului cah'inesc, iar apiritori: George Brancovici qi grecul ioi preoti' apoi Dumitru
protopopul Toma ain natgrad' adecS
Ioan Pater.
Logofdtul qi Groz Vfi"iu"Jt), adec6
doi mireni' Toli patru au
Este foarte intei.esant acest sobor cah'inesc si romanesc.
6^fy; care le-a <leterminat si
deregfttoria
fost intirili a"
clar cl nu este unic. si astfel nu se poate zice,- c'a a fost pus "'^iui p' 257- B)'
anulne la cale, ca si peardi pe SaVa, cici tot asa a fost alci- tV"ri Cipuriu, Acte qi lt-ragm'
tuit si sdborul din 13 Iuliu 1682, care a osandit pentru simonie Dar principii calvini nu s'au murlhmit 1"*1i 'cu .organr-
zarea biseri""i a"pt calapodul celei calvineqti' ci au
p" oiitropolitul Ioasaf Grecul (Vezi ,,\rechile Episcopii", pag' 'o-ll"iii bisericei romAnegti in
136-138). Vedem insl din acest sinod, pa4e la ce treapti de mers mai departe, contopind orp;antzatia suptls{ intru toate'
organizatia biseriiei cah]inesti'
cereia'au
calr,inire, umilire qi injosire ajunsese biserica romd.neascl cu au restrins'o astfel incS' de
pe
Puterea Vlidicului din Bdlgr:ad
,t

niste arhierei, cari nu se rusinau a umblh dupi episcopie pe la "puteh


nici pune'-nici-inliturl mdcar
la a. 1643, incAt "" t ^t
rl

super.intenrSenlii calvinesti, intocmai ca dl Mangra pe la puter- "i judecati nai insemnati


nicii cah'ini ai {irii, qi a primi condilii umilitoare pentru sine un protopop, nici nu putetr aduce.vrelo I
de Apafy' cum ne spune
(Cipariu, Archir', p' odrl' i"c[ inainte
I

si biserica 1or, in schimb pentru o carje, care se intorceir in Ardealului"" "au lircut
I

acesta in decretul din 16741 princrpii


I
cele mai multe casuri in capul loi' propriu. legea noastrd'-{adecd cea
cla insi s{ pricepem alcdtuirea soborului, care a osandit obiceiul acestd,^'a-piSp""Lt cel ie greSelile, ce s'ar
1r
it
pe Sava, trebue si ne mai oprim pulin in fa{a lui' calaineascd) sd'Jf,a'gri3u gl sd- inirepte schirnbe credin[a :l
adeci s[
La inceptit soboarele cah'inesti din Ardeal erau compuse face in bisericile cete" romine;ti" calvini erau toate greqeli'
,l
qi obiceiurile romAneqti' car-i dupS'. il
numai din preoli qi protopopi in frnnte cu superintendentul 1or, pune pe superintendentul
Apafy nu se -"ifffitt cu atAtaf ci-l
si tot asa erau compuse Ei soboarele romanesti, fiind acestea o roiraneqti' cici zice mai de-
cal'inesc "i-tit--i"-i9i- noi arn rdnd'ui\ ca dotn-
copie cle pe cele calvineqti- De pe timpul lui George Rdkoczy I' ""n "u;;;;;littdnd'u-t
parte: , Care grije
episcopul romanesc trebuih sd atArne de superintendentul cal- plisil"ut Tiszabdcsi Gtisfd'r sd aibd
"ii"tl"
nia lui a' "'n"'i"
vinesc (vezi pag. 32), iar dela Geoge Rrikoczy II' incoace au cele de sub std'fdnirea noastt'd'
d.e toate bisericile romd'neSti
inceput a se qineh gi soboare mestecate, adeci din preofi qi din
mireni. qi anume, din diregitor-ii cei mai ina{i de confesiunea 11 Aici Zaconicul grege;te' cici al patrulca a
fost Gcorge Chir4' pe

cah-ineascl. din curatorii sau ingrijitorii bisericei, cari tot pe cum vom vedei mai jos'

.)
-59-
-58-
centuati' de noi, c[ Sava intr'adevir
a fost scos din scatln
)si sci lc ocdrmuiascd dupd cuno;tinla
sufletului sder', in* limureste incd ttn lucru' 5i anume'
dreptL:zd gre;elile rlintr'insele* (La $incai, Chr- a' 1674. qi ;;;r;;; motive politice, amai in toati istoria sa'
la Cipariu, .trchiv, p. 5?5). Tot Apafy incl in anul 1669 a dis- ci Georgc Brzrncovici scris, ca de obiceiu ca pitimind pentru mo*
un *ur"l"adev5r, infSliqAndu-l pe Sava
pus, ca intreg soborul general al bisericei ronAneqti s5. atarne lisAnd:l .ti moard
ie soborul general al calvinilor (La Cipariu. Archiv., ptrg.612), tivul, ci nu voii s6 treaci la calvinism' qi
credin!6' Faptul insuqi'
sub greutatea loviturilor pr:imite penb:u
iar cAnd Apafi. a introdus in biserica calvineasc[ soboarele '.si vreme' adecf, in 16EO
c5.-l lasi pe Sava se moiri inainte de
cohsistoarele mixte, compuse din preo{i si mireni, intreg soborul a umblat si in-rd-
sub loviturlle calviniior, arati' cd Gheorghe
bisericilor romdnesti a inceput a atArnl nu numai de superin- curvar- sl prea-
tendentul calvinesc qi de soborul lui preotesc. ci qi dl soboa-
leasci sfArsitul ruqinos al fratelui s:iu rlpitor' lucrul aqa' pe
curvarr in o aureoli cle martir, iar nu sl scrie
_rjle gi consistoarele acelea
mixte-
cLlm s a intimPlat.
Astfel nimenea nu se va mirir, cAnd vede pe la 1680, cd" in sfArsit din cele desfisurate rcsr"rlt5' ci cronicarul
Cserci
Sava este tras in juclecat2i de superiorul, sau capul sIu T6f6i, incl spune mai multe neadevlruri'
superintendentul calvinesc, care il dn pe mAna fiscului, sau prr:- a murit in decursul
Estc cunoscut, cI Cscrei zice, cA Sava
curorului siu, stefan Phlosl o5 presidiul acestui sinod il poartS nu este adevdrat' clci
bdtdilor (rneg kelle halni be16), ceea ce
imputcrnicitui principelui, Petru Alr'inczi; c{ in.Sobor scd all- ce indurat'
turea ungurii calvini cu RomAnii cah'initi; c[ sentinla se fhce
el a murit dupl rrre-o trei ani dela suferinlele' -le-a fa{i" cu
imprejurarea aceasta dejl nc face a fi
cu precautiune
si dupi. canoanele bisericei calvineqti si dupi ale celei roma- cd pe sa'a l-a parat
acest cronicar. zii" *ii dcparte c)serei,
neqti, qi nu se mai scrie romaneste, ci lzrtinegte gi ungureste- Zoba)' Aceasti im-
un popf, din Vin! (protopopul din Vrn! Ioan
Acestea strnt >netnwtatele obiceiuri' ;i tocmele, ce are refu- Zoba in sentinif,
prejurare insi nu este a'aJverate, cici Ioan
blica ldrei Arclealulwi,, de cari lface awiintire Mitropolitul nici ca-.m1{1rie' Martori
si Fragm' fi,guteazd ca judecitor) nu ca pArAtor'
ldrii-Romdnegti in 2? August 1650 (Clpariu, Acte judecat au fost persoanele ascultate ae-George
Csics6i qi Stefan Pr6nai'
p. 23+-5). Dupd aceste nemutate tocmele fosta qi Sava, ca S1en,e!1^;^i^laldczi
co- insuqi mitropolitul din Bucuresti. Teodosie: 'CeI iar pArAtor Stefan P6los' Zice Cserei,-
-i
"pntt" i i"r"/, cd Sava isi iine curvd la casi' ceea ce din sen-
-ua"o*'ir'qi
ncai denainte mitropolit saoa scoldredu-se ditz scaun de cel este ab-solut fals din simplul motir"
ce dornneSte acolo Ct'aiul Ardealului impreu'nd cu tot tinti. nu se poate
in vara-anului 1680'
sfatut ldrii gi rtl protoTtolt'ilor b'i,ser'iciktr noastre cctr-i c[ Sz6hely L[szL6, ai" l'{o"-u rie t679 pAntr sol l.lYApaty'qi
a petrecut neintreloft in Constantinopol ca
s&ttt ttc\lo, lentru ate lui nd-!d-;ti' de carele sfatul ca miSte lui Iulie 1680'
nu a plecat ae acoli acasi, decAt la sfArsitul
oarneni slobozi l'au judecat acolo nepoftind judecatd de Comitialia Trasyl-
adecfl dupS- osAndirea lui Sava (Monumenta
aiu.rea* (Cipariu, l. c.p. 234), adecl dela sinodul )Iitropolitului Szrikely pentru
:l

din Bucureqti. t^rriu., XVtt, p. 7-10)' Cum ar fi putut lucrl.jurh in procesul


nimicirea lui Sava' qi mai ales cum ar fi
putut
I)eci Sava a fost judecat de un tribunal alcltuit dup5 ,,ne-
lui Sava, cAnd el petrecei in Constantinopol ? va16 attyafia) cu
Zice Cserei' c6
mutatele tocmele",. cirora era supusi pe timpul acela si bise- (li6z61
{

rica calvineasci. qi biserica romdneasci, cah'initi in misurd Sz6kely I'itszlo a iost rud'enie de sAnge
Sava. Dar despre un lJngur, care
poartd numele de Sicuiu nu
foanc mare, nu numai din vina calvinilor. ci qi din slibiciunea ui fi'fosl.r.uaenie de sAnge cu un purtl SArb'
arhieroilnr ei, qi mai ales a lui Sava. se poate pricepe,
de cumva ,r.,
"ut
adever\ cd tatdl 1ui Szdkely Ldszl6' care
Scntin{a adusd de sobor combinatf, cu imprejurarea ac- "'"J
'fl
.F1

-60- -61 -
predicatul de Boros-Jen6 (Ineu), nu va fi linut in cdsltorie pe flceau parte (Bariliu, Ist' Trans'
I' p' 5)' Astfel stAnd lucrul' qi
Yre-o sord de-a lui Sava. PAn5. atunci este probabil, cf, Cserei
ci Cserei nu cunoqtea
mai avAnd in vedere gi impre;urarea' si admitem' c[ croni-
sentin{a adusf, asupra i'i Sat"'
trebue
confundl lucrurile. cI Sava a suferit nevi-
carul nu spune ua"ta'ut, cAnd afirm['
in arhiva bibliotecei din Clui, p.e cum m'am convins astd-
iarni, se afld mai multe acte, unele originale romAneqti qi de cetitorut *
Din toate acestea' credem, c[
novat.
toati frumseta, din cari am v6zut, cd so{ia lui szdkely \,aszlo
:i:,:"]it]l:
;'
ci nrmgneil IlLl rrrar ;;ate suslineh''
yvoLv vsvi---- :1I'-,
u-
:':::t:,, ' l,"l::,7
a fost Bulceqti $ara din Jara-RonAneasc1. intre altele se afli "e "#;;';""
credinla sa. Ei a sui'erit din motive
"u. .
politice qi pentru vre. tta lui
un act, in care se zice, c[ la cererea jupinesei Bulceqti $ara
nemorali.
solia lui Szdkely Laszl' de Boros-Jen6, se ascult[ trei marturii, t3 ':
cari adeveresc, cI Rdkoczy George II. a luat imprumut dela
Dl M. se ocupl qi cu activitatea lui
Sava' infd{isindu-o
Diicul, spitariul Jdrii-Romaneqti, din oraqul Sibiiului, 1030 ta-
leri. Ade,rerirea se intampla in 13 Decemvrie 1680 la ordinul intr'o luminl ou totul-;;falsi'
principelui Apafy. Asernenea se afltr un hrisov'al lui $erban- La gs e: ' Cele d'int6'iu ?nceputuri pentru
mitropolitul Saaa' prin
pag-
""
llode aitr t6gg, prin care se recunoagte lui SzCkely I'5szl6 instruc{iunea \opo)LUl U-o fdcutca sl se mai int[reasci qr
pentru
dreptul la mai multe moqii din Jara-Romaneasca, asezate mai asezd.rnintele salen" ,,Iar[ tot crestinul sd-qi^ ducl
ales in Oltenia. se pare deci, c[ cserei confundtr legtrturile ce pruncii, nefiind igculi, unde sI invele'
pruncii ia biseric[ qi popa dupi ce
va isprdvi slujba bisericet'
le avel Szdkely cu o familie romAneasctr, punandu-l greqit in se-strangr pruncii in biserio{,
sr-i inrrete
leglturi de rudenie cu Sava. imprejurarea instr, cl Szdkely L. s[ factr stire, cum sa
aYeh o Romanci ca so{ie, si era om foarte bogat, cu multe mogii cum este scris mai sustt' cu una dintre
u lui Sava este insl identicl
in Jara-RomAneasci, Du ne las[ str credem uEor, cd el va fi Porunca
".tu"u
f"
cpiscopilor
pu"L^o tup"'i"tendenlii calvineqti trebue si
ldcomit qi la banii lui Savar iar imprcjurarea, c[ SzCkely L. condiliile,
"" in care se ziceh' ctr
avel nevoie de bnndvointa lui $erban-vodtr cantacuzino sprc romAni, qi anume, cu cond-i1ia'
se propune catecfrismul calvinesc
blielilor qi feti{elor ' (Yezi
a-i-se recunoaqte dreptul la mogiile din Jara-Romflneascd, ne estl o explicare si intre-
face chiar sI credenq cI Szdkely ntl se va fi sculat in contra ,Vechile npiscopii;;, P'-89), ;i inainte: "Care c[r{i sint
Sumai
lui SaYa, fiind.sigur, cI voevodul roman, ca qi inaintagii s6i. gire a poruncei, ""'o au'" Sava mai si se ceteascfl' 9i sd se
cari toli au fost patronii vlddicilor din Btrlgrad, nu va vedel scrise qi scoase p" ti-t" rumAneasci
tnoele in biserica"""Si''lto'gi
intr'alte locuri unde va fi lipsi"'
cu ochi buni prigonirea lui Saya. Zice in sfArqit Cserei, cI lui pe Sirbul' Et ur-
saYa i-s'au pr:idat averile si i-s'au cerut trei mii de taleri. Grija gcoalelor romAnegti nu-1 mistuiit episcopesc cu con*
Aceasti faptl insi se poate explic]. f.dr, a pune vina pe llcomia m[rih singuruhcop a" a se iineh in scaunul ca s[ poati incassir timp
lui szdkely si Nalidczi, deoarece a\rerea lui Sava s'a putut eon- cesiuni ficute calvinismului, pentru
vlidiceqti' De aceea nu se
fisch ca o rescumplrare a pedepsei de moarte, ce el ca adulter cAt se poate *ui i"atf"ngat venitele
de Sava' qi nici scoalele'
arleh s[ o indure'dupf, legile !trrii, dar care pedeaps[ se puteir poate gdsi nici J;;; ;-";a11 infiin{atl sale
" r"'iiii"ti'" sau si ie suslinl din'venitele
rescumpdrir cu bani. Este deci mai curand probabil, ci cserei cari trebuia, ,e nu le glsim
conform repelitetor'p"tl""i ale
principilor calvini'
calumniaz1 pe Szdkely gi Nal6czi, rlsbun6ndu-qi asupra 1or, ci u11 luir "^i " t1tTll
'cine stie petttr,r ce. Dc altcum Cserei era un mare duqman al nicliri pe timpul l"i, L"t^ ce. dovedeqte' a poporului romin er&:rnal
cur{ii lui Apafy, din care qi szdkely L6szl6 gi Naldczy Istvan SArbilor, fall cu l"ituto nalionall
-
-62-- -63-
qi au-
lnal'e) deciit siSbiciunea lui, ctt care secundl rreleititile de cal- Sava. bi.-'iclica romAneascx isi dobdndise "independenla
istoria se poate zice'
vinire ale principilor calr'ini. Mai jos vom vedel cf, Sava nu tonomia sa", iucru ce numai falsiflcAndu-se
si autonomie' pentru
Dar daca biserica ajunse la independentl
lincit qcoall in Bllgrad qi din motivulr ca s5" poati el mAnc} ce Sarra din venitele ceie mari nu a intemeiat
qi sus{inut nici
venitele ciin fondul qcoalei. cum sus-
IJncle insd nu ajungea puterea lui Sava, inflorih qi qcbala o gcoali romAneascl in spiritul bisericei orientale' qi intre
spiritui bisericei- lor
i*;u; calvinii in iniugi
chiar Ro-
rorndneasc5. Prin dccretul din 1656, cu care a fost numit Sava, principele George Rikoczy II' spune
mani, mai ales, cd
linutul !-igflragului nu era pus sub jurisdic{iunea lui. Aceasta in decretul amintit, ca pentru aceea ii dd lui Sava toate veni-
se explicd,, -- contrar combinatiunei ficuie de mine in
',Vechile teleepiscopegti,caseaiuamijloaceindestulitoarepenlratipd..
. Iipiscopii" (p"g- 113), - prin imprejurarea' ci in FdgS-raq stf,- scoale:
i pAnil Susana Lor{ntfy, vS.duva lui G. R;{koczy I., care fiind o
rirea-cdriitor tn lirnba poforului 9i sd foatd' sus{ined libris
i mare si energici pirtrnitoare a presbiterianilor, nici micar prin- ,legitimos froaentus sioi perclpiat' ut imfensas lro
e'tcudendis'
, cipelui qi cpiscopului calvinesc nu le inglduih vre-un ame-stec
tirigua Ecclesiarum, quibus praeest' zsernacula
scholis sustentand;s" " sfficientes
habere Possitn (Cipariu'
i in afaccrile bisericei calvinesti din lara Oltului (Pohoiy J6zsef, de gcoale romdneqti'
:
Az erd. raf. egyhlz tort. I! p. 3-a2)- Cu atAt mai pu{in ingldui} Arct iv, p. 6a9). Nu-i pIsI insfl SArbului
care chiar dacl
dansa unui episcop romAnesc amestec in afaceriie bisericeqti si cu atAt mai pulin ac tipografia romlneasci' prin 'furci gi
zrle RomAnilor de pe mosia ei- De aceea s'a putut asezd in F5-
i"^l-,^Ji, ; ; perit in pit,r^r*^ Bllgradului
Tdtari, la 1658, oi-i to 1660, Sava tot ar fi
avut timp sd o res-
glras un episcop romAnesc calvinizant, cu numele Daniil, numai protopop al sIu' Ioan
dup[ 1660, cAnd muri Susana Loritntfy (Yezi,,YechileEpiscopii" tatreze si si. nu se lase intrccut de un
restaureze tipografia ro-
pag. 113 gi urm.). De alti parte insi Susana'Lor:intfy al-e me- Zoba delaVin!, care a fost in stare sf,
(Bianu-
ritul de a 1i iniemeiat o frumoasd qcoali romAneascd la t657 ran""r"a qi si tipareascS c[r!i incepAnd cu anul 1683Si
ffoloq, Bibliografia Romind, I, pug' 269 qi urm') q tipdrit
in Fdgirag, sert'indu-se de sfatul qi indrumirile primite dela
Barcsay Akos, care ca ban al Lugojului qi Caransebesului incl S".,""ergr"ligio"",inspiritulbisericeiorientale'daciafost
aqa de mare gi RomAn, precum se scrie neintrerupt
intemeiase qcoale romAneqti in aceste doul orase- $coala din "ol:todoxtt lor' cari nu sunt in
de cei ce \rreau si amigeasch pe cetitorii
,Fdg[raq era o qcoal5 corespunzitoare unei qcoale primare, sau Dar sentimentele
elementare impreunate cu un gimnasiu inferior si cu o scoalf, stare a studiit oamenii gI vremile din trecut'
lui sArbesti erau "o *ttit mai puternice' decit si-l lase
sd' facl
normal5 (preparandialfl) qi cu un mic seminariu teologic- Deo- le incassl' pentru ca
sebiti" importanll se dflde]r cetitului si scrisului si inr'Stdrii re-
qi plntru biserica, ale cdrei venite
"a.'u
impreunl cu fratele sdu George sd' poattr promovl interesele
ligiunei in limba romaneasca. Se propune2r ins[ qi limba latin5.
Nimenea nu putel fi preog ori dascll in lara Oltului,-fdri a fi SArbilor.
di'
: trecut prin aceasti qcoald, pentru care principeasa intemeiS' 8 Am vlzut, ci dl M' crede (p' 61), ' cd' d'upd cuprinsul
alumnate. Conducltorul scoalei c[pdti platd: 4O flor., 25 r'edre ftomei din lOiO, biserica ronzd'tceascd ta inceputil cLrmuirei
'mitrofolitului Saoa Brancouici ajwnse' Pe uy timp' sd-;i'
dc vin, tlO vedre dc bere, 16 gd.lete de grAu, 2 porci, 2 cagi, Este qi acesta
25 carf de fAn, si dela boerii romAni 5O floreni- Documentele dobdnd'eascd independ'enla ,si autonomia sa''
unul dintre cele m^ai mari-neadevlruri, ce s'a scfl
: vre-odatf,
rclativc la aceasttr scoall se aflI in arhiva bisericei reformate de inilepen-
din l,'trglraq (Vezi Pokoly J6zsef,l- c., p. 278 gi urm-) de un scriitor romig ctrci cum poate cinerra vorbi
cAn'l din acelaqi decret
den{a gi autonomia bisericei romdnesti,
I)l M. tioc, cA prin decretul din 1656, cu care fusese numit
r,i
-64
fost' llontrtt cinr: intr:lcgc
Nizuinla principilor ollvincqti -lt
SeVede)c[savaafostnumitepiscopnumailastArtrinlasu- aoeoa) ca sir nimiccasoA::t 1:]n "nt*
documcntclc' totdcaunir
perintendentului calvinesc George Csulai, oare a promovat mai intemeiate una de Voevozii fdrii-
copii romineqti din-Arcleal' de
mult decat ori care alt superintendent uniunea bisericei roma* V;;;"'ii Moldovei' una dependcntl
RomAnesti, qi alta d;-
neqticuceacalvineascimagiari,gidesprecareunistoriccal- de mitropoliiul- lvlolitot:":^^t""tt"
vinspune:.,,.LzLRdkoczyGydrgyalattldtesitettokihuni6t'' mitropolitul MunteJiei, atto- .
tn rsoo, s'au cassat pe
aceea sub Ioan sdi;*""; z.ip.orya,
^pl punAndu-se in fruntea
fia, RAkoczy Gydrgy idejdben, Csulai. Gyorgy piispdk kettozrjtt ron-inesti
timp mai sourt ambele episcopii clruia
er6tytyet igyekezeti szildrdabbd tenni' Megtdrt uton haladt ds Georlge^de Singcorz'
igy sik"r"i-is inknbb lehetdek. Basire lzs6k egyenesen neki tu- lor un episcop 'o*urrtalvinesc' alli romani protestan{i' pe
i-au urmat i" di'";;;;;Jqi "pi""opi
iiionitja szimos oldh giriilskezet reformdldsdt' habdr ezer re- oum se poate veaJir din scriereu *"o^"\t"chile Epjscopii"'
Sub
romineqti
formnagyr6szemdgaGelejipiispoksdg6benkezdijddtt.Azonban restaurat ceie doui episcopii
Bathoregtii "^toti"i "'"o romhne'
t6ny,ho-gyCsulaiigeniigyesentudtafelhasznd'lniagyulafeh6r- qi mitropolililor din {nrile
oDera frumoasi o 'no""o'itur
,raii'otat-nyomd6t 7, ^" ez alol kikeriilt miivek, k6t6, zso1t6r,
iijszcivets6g, stb. terjesztdsdvel szdp sikerehet 6rt
e1'{ } (Pokoly, i+:;l iJil;E ':;;;t;i' oL "ll,3ethlen si Rako{eeti iarrqi
a episcopiilor romAne' ^{numiteqi
poate vorbi de independenla si auto- s'a inceput opera de surpare episcopilor romAneqti
l. c., I[, p. ZlZl- Cum se s'au rupt J"
nomia fisericei, cind Apafy spune in decretul s5u din 1662., c5, linuturi cum s'a intAmplat d' e' cu Sava
""n^1"'isdic{i'-rnea
s'au dat ooo, "p'""opi saiuegti'
alteie s'au. dat din cAncl in
Savaafostnumitla16S6pelAngicondiliunileimpusedesu- cind epis-
dela Lipovo p" ru-iio?' dc sub
perintendentul Csula! cari condi(iuni, ca toate cele impuse altele s'au scos cu totul
de
ruteni aiu^f'lu""acin'
iuperintenden{ii calvineqii, nu puteau fi fdcute decit pentru
copilor s'au puts sub jurisdic{iunea
jur-isdictiun""
,.*ilir"u, calvinirea gi contopirea bisericei romAneqti. in biserica "nt"lontfo' 'o-1"i Episcopii"' p' e6 qr
.'1i

calvineasci? Din faptul insuqi, c5 iui Sava se incredin{eaz{'spre


episcopilor
""l.'i;i;;;;t^li llT:l-Jechilc
episcopi romAni calvini'
cum a fost in
urm.), ori s'au dat unoi
pistorire qi unele linuturi' cari unul din predecessorii sli' Ste- At'ram u;;;;'i r" ro+r 1N' oout"t"'' 'll1il,
p'26)'
inme- Bihor gcneraii
ian Simeon (i543-1654), nu le-a avut, ci au fost supuse se puneau ca inspcbtori
a dat astfel de asiguriri C6.te odatl episcopii Vadului cu Spiridon
diat superintendentelui, se vede, ctr Sava s'a intimplat
mullaniitoare, incdt Calvinii au putut linigtiJi-sl-i
supunl ne- Qi peste episcopiibalgradulu! -"tT Episcopiil' p'ug'73)''alta datl
ctela Vad 1605 (Veii
mijtocit si linuturile acelea' fiind convingi, ci Sava va
promovl
'a "Vechile
i" p""L"u sub puter-ea absolutl a superinten-
zel, cu care il propagau calvinii' episcopii Vadutui iin Bdlgrad sub condiliuni
acolo cah,inismul cu acelaqi
explicl imprejurarea dentului calvinesc si a Vlictict'iui. cu
Din aceasti incredere in Sava se poate qi
foarte aspre de I p'o-o"it
cllvlnismul' cum s'a intAmplatdats'
cdprincipelenuamaiaflatdelipsiab[g}rindecretuldenu- D-"Yllcu' l' c'' pag' 3o} Alti
episcopul savul l"'i;;o 0{: sl
mirealluiSavacondiliileobicinuiteinaltedecretedenumire Vadului se llslL timp mai indelungat vacantd' ca
episcopia pe timp
ale episcoPilor romAni. dJsfiinlarea ei'.t.x-i "" 111"n
se obicinuiut"e io-a"li "o firi a se ^m1i numi al{i
- Dar decretul lui George Rdhoczy din 28 Decernvrie 1656
mai scurt sub episcopii Bllgraduiui' (1643-
care numai dupd desco- Simeon Stefan
dovedeqte un lucru foarte important,
I episcopip""a la Vad, iot "'u intAmpiat subputut-o ducc atflta timp'
peririle mai noui istorice, l-am putut observi, qi anume' ci
prin
I u"L'Iil;;
ros+). "p*"ipir
au
decretul acesta' cu invoirea lui Sava, s'a dat
pentru totdeauna
b ;:;'1""; ;G;;"j"i o"'dot'nite' ce le-au purtat ]-ll- l
lovitura de moarte unei episcopii romAneqti, si anume' episco- [ ;.;t;;;;G ;old'Iveni' qi considera{iunii' acei 11,"-'-:" :'-l'T-
se poarte fall cu voevozl'
piei Vadului.
[' ;fi'i ffitJ,t erau silili sf, 5
-- tt6 '
., . -bi
Brancovici in laport cu
l)ar. episcopia va,lului. cu. toate ca a fost totdeauna tratatf, Daca vom urmiri viata lui Sava
rnai nraster, dccAt cea a Bdlgradului, nu s'a desfiinfat de tot qi autonomia bisericei romanesti, r.om
dr nu numai de numrroase
pcntru totdeauna pintr la sava, care prin decretul lui llitlroczy Sa cetitorilor sii' ci gi de
minciuni- ce le YinJ e'"u"nt'ioqia
nu are nici un rnerit pentru
din 16o6, pe lingl episcopia Bilgradului, a primit gi episcopia numIroase dovezi; ci acel episcop
pcstc diecesa vadului. in care nu mai g5sim episcop dupl anul RomAni gi biserica romaneascA
carc numrse p() SaYa
t6so,
"i
nici nu se poate gisi, din causa, ci si urmdtoriul lui in Ianuarie 165? George Illkoczy lI'porncste expeditiunea
Sar-a, Iosif Budai. la 168Q a fost numit episcop" ca si sava la episcop peste toate lise'icii"
role,ne:ti'
l(:56. peste tot teritorul episcopiei BS.lgradului qi a lradului, nenorocoasl pentru i'o"ot Poloniei'
invini qi detronat fiind' in
Rhtldei (1657 -1658)' apoi la
pe cutn sc poate I'edei din decretul lui Apafv din 28 DecernYrie locnt lui ajunge p" ;;;" F-rancisc
obArgie romAneascl' La dieta
tinutS
tOSrl 1C:ip"riu, Archir', p- 633), iar Teofll cel din urmi episcop 1658 Barcsai Ah6s, cel de
sc infS'1iqi qi Sa*a' nu spre
din perioada unirii bisericei rominesti cu biserica calvineascd,- i"" *""prrul anului'i659 in Bistiita
a tcrst numit, la 1692. episcop peste toate bisericile din teritorul at M' (p'..62)r. c[:]-.:piscop
a lul parte Ia acea J*u' cum crccle nu a cilcat pt^911 dietei
principilor transilr'ani de odinioar5 (Nilles, Symbolae, p. 153 si romanesc, pAni la r";;;;i;tt
n'[icu. Clain'
la dcsbaterile ei'. c.r spre :--Ai'limpezi
urm. ardelene, spre a luir parte
fiind obiceiul pe atunci' oa la
)

Aqa,lar prin decretul lui George Rdkoczy dcla 1656, cu situatia fatf, cu ,'oui'f i""ipe' intf,rirea
care saYa a fost numit episoop, nu s'a dobandit itzdependenla cei interesali sI-si ob(ini
fiecare schimbare de principe'
Barcsai ateir interes si facl
$i awtotzormia bisericei romdnesti, cum aiureazd. Preacuvioqia drepturilor, =ott p'iilegiilor tor'
Sa Nlangra, ctrci daci din imprejurarea, cf, toate bisericile ro- Ianuarie 1659 confirmfl de-
pace in !ar[ qi p"ni' " "'"t"" in 9
mAnesti au fost supuse lui Savar se poate deduce, cd biserica la numirea lui Sal'a si deodat5'
cretul lui Georgc R{Lo"'\' relatit Lor{ntfy considerafiile'
a ajuns si-si cAEtige autonomia qi independenla, atunci trebue fiindci el nu mai at.ee t^f" de Susana
si zicem, ci si sub urmf,torii lui saYa biserica a fost autonomtr II' sllpuse $t-ti:'1lul Fd-
ce le at'use fiul ei Georgc Riikoczy' Dont""cu' Fragmente' p'
si independentl, clci qi acegti vladici a\reau jurisdicliune peste gd.rasului srru put"r'aiui Saaa iN' nu numai la stlruin{a' '
toate bisericile romflnesti, ci s'a dobAndit aceea-- ce numai un 36-8). 't'-avorul ai" 'r'na il d[ch) Barcsai'din districtul Figlraqului'
sArb, sau un calr,inizant cum fusese gi predecesorul dansului, lui Sava, ci gi ta rugarea preolilor- de a' ru mai pl6ti
Stefan Simion. eri. capabil sd inglduiasc{: nimicirea pentru tot- cari oblinure i" zo fif"'iie'roSg privilegiul
patlo'irea episc'fut:u::--
deauna a unei episcopii romineqti, infiinlate de Stefan-cel-Marc darea capului Ei l; ; fr ldsali
')u mai inainte erau supuqr pre-
gi susfinute de urm5torii acestui voe\rod) - 5';1 dob5ndit inge- ntdnesc (Idem, fUla"-, p' 39)''cdci urma
nunchiarea intregei biserici romAnesti, pe care exploatatoriul otului calvinesc ain
tli naietoq' f:l cu prilejul .dietei'
^in dldil
sava a dat-o pradl calvinilor, ca el s[-si poat5 asigurh florenul ruglrii lui S4ra i'']'oio4o!.ilo1 rimdne;ti' Rarcsai p' 571) prin
Archiv'
dela fiecare pr-eot de pe pSmantul principilor ardeleni in schimb privilegiul air, rs"uarti; ro# ira Cipariu'
pentru concesiunile, ce le ficel necontenit pe terenul caivinirii care preolii sunt =o"iti de dijme
qi l'none" -(o "3ou llrte)' ce
d:crct
Lisericei romaneqti. Decretul lui Rrikoczy dela 1656 este pasul se plltiau s;; g;;iiti' nr ru' crede' cr acest
hotf,rAtor spre prS.pastia, care a infundat biserica romAneascl "ru,iutt"i"
l-a costat p" su.:ll Jaru,inle (p' 63) ,"ilf:fi::1:
-- asrgtrran?
")atAi'a de ia.9t l-a costat numal
in bezna, din care nu se mai Tedel alta, decit sclipeala titlului luat5- din $ugu13'- pe cin$
superintendentului calvinesc \reszpr6mi Istv{n din 1696: ,,Erddlyi cl'a promoYa [o*a"ii"i |11:t ^1":,1"::,
:i""*'J::
si
preelr,
Refbrmdtr,rs magyar 6s otdh PiisPiik. (Cipariu. Acte qi Frag-
"^1t"*it"^- pe ,episcopi Ei Proqro-
::";i"t;H;i*.p"ilt';'i"o"rn'a
mcntc, pag. 255).
''"q

_69 _
-68-
fiind silit
yeze ca|vinirea RomAnilor, si s'au dat qi mai inainte de al{i preo{eascf," (Stinghe, Ist. bis. Scheilot p' 1O)' Barcsai
Ghenadie inc5
principi, pe cum aratd decretul lui Gavril Bethlen din 26Iunie a-se retrage cltre siArqitul anului 1659 la Sib]11'
episcop
1614. prin care se scutiau preo{ii de robotele jobdgegti, si din se ad{posti aoolo, unae it gdsim in Aprilie 1660 ca "al
ingropAna pe nobilul Petru Balmocz de Szo-
18 Septemvrie 1624, prin care preotii din {ara F igiraqului se ;;t*; ardelcne';,
mostelke in limba ,otat "'u"i gi cu rit oriental
(Iorga' Sate qi
scutesc de plltirea dijmelor pentru fisc (Vech. Eppii, pag. 85), Utl-r)ecemvrie
apoi decretul lui George Rdhoczy II. din 28 Ianuarie 1653, prin preoli, 67). Bllgradul si linutul lui cizuse.tTU
ca episcop al
care la rugarea mitropr-,litului Simeon Stefan, care era un epis- 1659 in mAna Racolegtitoi (Ibidem) qi astfel Sava
de unde in
cop calr'inizant ca si Sava, se intdresc privilegiile date preo{ilor partidei lui Rrl\cz-r-'n" potit aqezh-iar in Bdlgrad'
o sentin!f, ro-
romAni de pr-incipii de mai inainte (Ibid- p. 108)- Toate aceste Decemvrie ro5g iscitiir saruegte (,,Piscup sava") pe
despre[uil
farroruri erau numai momeli pentru cAstigarea preo{imei in in- mAneascl (Idem, Doc' Bistr' it, O), atit de mult iti

i,t rooo -- dupr cum cred'e Sincai (Chr' a' 1660' III'
teresul calvinismului, cum sunt astdzi ajutoarele de stat numai R;;;.
Sava fir trimis de RAkoczy ia Cazaci
pentru ajutor 1i
momeli pentrn a face din preolii romdnesti niqte zeloqi aderen{i 128)
- prins de Ghica-
:.i
fir
ai .,ideei de stat magiar unitar". contra Turcilor, dar in trecere prin Moldova
Voae, si spedai la Turci' Poate ci la aceasti
cllltorie face
Rilioczy insi. nu se putei impicil de loc cu pierderea din Scaun in
tronului qi incepir lupta'in contra lui Barcsai. Partea cea mai alusiune sentinla Soborului, ce a scos pe Sava
1680, cici intr'insa se spune, ci Sava fugise
odati in Tara-Tur-
mare a clerului cah'inesc eri pe partca lui Rdkoczy, pe cum cu care avil
ne spune istoricul magiar Pokoly (1. c. II, p- 242)., care laudd ceasce, ducAnd cu sine qt n" Catarila Temesr'6ri'
un fit nelegiuit. In 18 Apritie 1661 Sava era insi in Ardeal II'
qi
aceasti alipire cu cuvintele: ..Alipirea preolimci reformate cdtrd Bistr'
George Rfhoczy II. este un mdrgdriiar adevf,rat qi strdlucitor, flcel dispozi{ii in o afacere de ctrsltorie (Iorga' Do,c' pe tronul
10). Dar situalia lui erh nelImuriti Ia suirca lui Apafy
.mirgiritarul scump ai credintei, al gratitudinei, ce l-a produs
durerea, sufcrinla. Preolimea stiir, c{ ce are si muilimeascd ea' ardelean,cdcifusesedestituitdeBarcsaigiinlocuitcuGhenadie'
si ce are si mull5measci biserica sa Rako{cqtilor" (pag. 253). firi sd avem dovezi vrednice de credinfl, c[ el ar Efi fost con-
drept' cd
Biserica romAneasci nu avei instr sd mul{imeascd Raho{eqtilo.r, firmat si de principele Kemdny I6nos (1661-1662)'
Frigycs (A szdrCnyi
decAt umilirea qi incitusarca sa qi condifiile ruqinoase, pl in cari George Bari$u (Ist. Trans, I, 141), gi Pesty
Bdnsr{g, I, p. gOb) spun, ci' Savi ar Ii ob{inut
confirma(ionale
ea dOrrenise un apendice monstruos al bisericei calvineqti, iar lor igi are izvorul
qi dela principele flm6oy, dar aserliunea
episcopii ei niqte r.icari ,,in pontificalibuss ai superintenden{ilor (la Cipariu'
cah'ineEti. Cu toate icestea Sava Brancovici se d5" pe partea numai in istoria minoinoasl a lui George Brancovici
credinld' mai ales
lui G. Riihoczy si cu el qi preo{imea din linuturile cunoscute Archiv, 651), care istorie nu e vrednicl de
cancl qiim, cI Apafy, la suirea sa pe tron in 1662'
socotil sca-
ca- cele mai molipsite de calvinism, (Vezi Iorga, Sate qi preoli,
pag. 66). Astfel Sarra fi destituit de principele legiuit Barcsai, unul Bilgradutui a-fi vacant ,profter aicissitudinenc ternpo-
retm et reru.m(. De aceea el dispune, sf, se fac[ alegcre
noud'
ceea ce se vede destul de limpede din imprejurarea, ci lui ii Apafy diploma
urmeaz{ Ghenadie. pe care intr'un adt din Iulie 1659 il gisim gi dupi ce Sava fir ales din nou, cipdti dela.
ca ,archiepiscop de Bllgrad, Maramurig qi a toatd {ara Ardea- aitt Zi Aprilie 1662, pnn care el este numit episcop peste toate
lului"', confirmAnd o sentin![ a lredecesorului sd'u YJl:dica Sava bisericile romAnesti afari de linutul Fnglraqului' p,este care
Apafy numeqte .rn epi"cop cah'inizant, Daniil, dar q]
pe Sava
(Iorga, Doc. Bistr. II, p. 9. n. 176). Tot in anul 1659 doi tineri impuse de'
din Braqor' .,au mers la plrintele Ghenadie la Bilgrad si se il numeqte numai p. fangl conditiile, ce-i fuseseri
.,,- 70 ,_ .-71 -

superintendentril calvinesc dc odineozrrd George Csulai (Vech. in inlelesul acestui decret Ioan Zoba
qi Toma Trlpai'
Chira' mireni' ca
Eppii, 115-116 Ei 120---122). Un om de omenie in fa{a acestci prot<tpopi, *i ni*it'i" Logofitul si Gheorghe
diplome si-ar fi luat cirja si s'ar fi retras la SArbii sdi. Dar titori qi juraii ai mxnesi-irii din Bdlgrad qi ai bunu.rilor ei'
marcle apdritor al independentei si autonomiei bisericesti mai aveau datorinfa sA ia in administrarea
lor din mAna lui Sava
bucuros rimAnc in Bilgrad ca I'icar netrebnic al superintenden- averea mdnistirii. din aceasti avere
sl inflinleze scoali qi ti-
folosi-toar.3' Pe' epis-
tului c5lvinesc, numai ca si poat5. stoarcc dcla miile de preo(i pografie si si tipire^sci cir{i romAnegti
de gtirea lor sd
din Ardcal si Tara-Ungureasca cite un flol en pe fiecare an, si -pt'inin cd't fdrd
coptr.l sd-l cd'rmwiascd' astfet'
alte numdroasc ,)birsaguri" qi ,,dejd;i" obicinuite, cu iicomia' nu poatd umbla rzicalri lard' 9i sd' nu poatd sJt'nli
care pururca. a caracterizat pe SArbi qi pe Grcci, cari nu l5sau fe nimenea preot fdrd d'i inao'irea /or'' Aceastl instituliunc
analog si la bisericele
dupd sine nici o urmi de institu{ie culturald romineasci. calvineascl Sava o introduse in mod
Rlsplata pentru aceaste aplecare spre calvinism, qi un nou i"ro"ftiuf"t .,1n, tito'li adcvdrali
si jurali s'au rhnduit in Vln-
indemn pentru :lsemenea umiliri, nu putel sI intArzie. Prin de- Zaconicul' sau cartea
ii"i" ,nitropotitutui Sava Brancovici"' zice luAnd pildd
cretul lui Apafy din 1 Septemvrie 1663, la ccrcrea preotilor legilor din timpul ltri (Cipariu, A"J". gi Fr' .257)' '?$i
dela mrnf,stirea Blif'uautul, i-anauitl si
din Ardeal .5i perfile unguresti, se intireste decretul lui Bar- fic la aceastfl sfAnti
;;;"'#^i;;h$ u;';;";ului) patru plcoli jura{i si
doi gocimani
csai din 15 Martie 1659 relativ la scutirea clerului de dijme
pentru fisc, si deodatd se mai adauge scutirea preo{ilor cle pe cz itleig'
irlcitdl
moqiile fiiscaie qi de dijmele de vin Qi de censul montan (Ci- ;;;,"t Brankovit Sziva uramtdl piispeksigint'k 'f<rgva
is az piisJlck<:t
kczcboi kiveszi, Dragiit
pariu, Archir', p. 572). minden lrroventusokrdi szimot vcvcn,
hogy ;;t;;;;k hire ndlkul az, orszfgban sel'rova cl ne ttrt:hcs-
Dar Sava nu nttmai a primit pe superintendentul calvinesc rigy dirigrilja, husigtt:k nem dccerrril fe-
sen, papokat fel ne t'"n1"tl"tt""' valameddig scmmi sem tdlt'
de superior al siu, ci a mers cu mult mai deparle in calvinirea 'l61ek, ki t.rr"n ti'a"--* t=ri;"' ki nem'- D-e czekbcn nrig
annak okdrt serio
bisericei. in contra canoanelor bisericei orientalc a l5sat, ca si hane:n az <lolgok *iJ-'ne''ftepen
vadnak- Hiisegteknek
is minden pro-
confluiljon ilszve
cdtl brumd de auctoritate episcopeasci ii mai rimisese si i-se parancsoliuk ez leviinket vevdn mindjirt
restrAngi prin institu{iunea calvineasci a titorilor qi juratilor, ventusokr6l""pii.pektr5lSziivauramt6lsz:iLmotvevcn,azproventustregye
azut6,n_ mindjirt erigiltasson,
eddig is kin
cari i-s'au dat nu numai ca administrator:i. ai averii mlnlstirii, keztt,tez,scholiit <is typogr.aphiat minkt:t infor-
is j6 lelki cimerettcl
mult cl ezeknck ,"*'i.l".ia':isa, arr6l
scoalei qi tipografiei romAnegti din Alba-Iulia- ci si ca controlori megorvoslds{'ra limkcteki' sz6sz-
miiljon, maga melld *'iuttt ""t' dolognak
severi ai tuturor func{iunilor lui de arhiereu si episcop- Dovadl sebesi ds tirmdnyszikesi Flilsdgtek
lrJlarin lev6 papokat, melt ugy l:itjuk'
dics6sg6nek cl6nrozditir'srival'
despre aceasta este decretul lui Ap"fy din 24 Maiu 1667, pe nirnelvek ,,". ,orot lotJof"it az istennek az orszdsbal az olirh
ezek.megldviu'
care il rctipirim in noti, ca si fie mai accesibil cetitorilor. l) csak j6jjdn meg az J;;* hasznok; alrtil is
papok koziil, kik injuri?ltattali
- volna az piiso6lktdl' l'agy misokt6l
Htisdgtek kiki
t) gondot akarjuk "it"l"i, g"""'ali st gyiildsi hirdett'i"' lranaszirt
r'f{r-'ctu-
1667- nztij- 21. Apafy biihAly rendelete egy olSh kiinyvnyomda *ogo'"o#rtatik .Ezt peniglen igen hamar Scc's
ahhoz expon,it.rerr, "''iJ el nern keriili'
felAllitAsa iigyben. Michael Apafi dei gratia princt:r,s Transylvaniae, par-
tium regni Hungariae dominus et Siculorum comes, tli{' licvercndi et egre- {lnl igyekezzefr ffiisegtJfr.,'"fi"qri" ani'radversionkit
non facturi-
gii, fideles nobis dilecti, salutem cum favore nostro. 24 llaii arrno 1667. ']/ic]uc!
Datum in civitate nostra Aiba lulia, die
Ugy inform{ltattunk bizonyoson, hogy Hiisigtck ;r ilt vairJ fejdrv6ri et Thomae Topai item egrcgiis
monastcri{nak gondviselCsire rendeltetett is vilasztatni' .,ina, ktitelezvdn A?o.fl. Ktlczim: Reverendis loanni Zoba Albae-luliensis t:t
monasterii
arra mag:it, minemfi proventusa esztencl6 iltal azon mon;rstcriinak szokott Demetlio Logofet t;A;;git l(ira curatoribus
orsz- lelt. Gygla-
bonorum ejusdem, l-ialiu"s nobis dilectis. (Erecieti
lcnni, nzt igazin szim szcrtlnt kezcl<hez veszi ds scholit erigilvin tipogra- ",.1 cornitialia'lrirn-
fehrvrl,ri oszt. Miscell. cista r., fasc l.
no -13) Itlonumenta
phiitval t:gylltt hasznos oldh k{lnyvckct nyomtat, magd,t6l is az piispektdl
sylvaniae, XtV' 26?'
_- ,.>
arscr5 qi
anul 165g, cand..Turcii qi Tdtarii chiar qi
avuse destul dela "6";l;'' Transilvaniu' it' zszl' qi
juraii si zcce oameni bdtrAni tocmiqi la fire cu frica lui Dum- oridarl Alba-Iulia oari oraqul
n""ir_'iafit jura{i- SI fie gocimanii de a purta grija bisericci' dela anui 1;[l ;;; Turcii pridari a doua
,rumai
iJ pr'"otii * cei zece a lua sama gocimanilor,
asisderea si Br ^' n
preolii sn-gi dea sami inaintea gocimanilor qi a ceTor zee
(Pokory 1- c' II, 24;;' i'::^;; H
;'; [TX."tTlf,
jurali de cele ce le va fi intrat in mAni de ale bisericei( i,qJ:U!;tfferau:,ul,il,""^T.i;T^i"#;';-scoarasitip^crerane,
gi pentru Catanna
17- 1B)-
(Stinghe, Ist. bis- Scheilor,'l^ngi clci banii i-i *^^t'f"lotnori pentru sine sdu
pentru fratele
Sava instr dine instituliunea calvineasci si*ti Ei in- deosebi
pentru
"J*i""
a titorilor qi jurafilor, dar averea mtrnistirii nu voiir sI o dea
Temesr'6ri,
nu "t ioc" a'"'pot sariesc cu mlna goal['
din mAnd, pentruc5. dupd alusiunea sublire a principeiui'
lui Gheorghe, care
'"'pttt"n din si "des?olia'
''mai ales, ci ntt ;"il;;;;imic
nu-i pdsir ie mirirea lui Dumne zet, ci numai de folcsul'
ce-l
at" "iupo"io' 'i
ave) din averea bisericei, scolei, mdndstirii si tipografiei' Deci
superintendenlitor un,,episcop*
1f"r;f"1'on.. in scaunul r'"nu'--ii'
.l

Apafy porunceste titorilor qi jura{ilor' si se intruneasci


indati
"
tz6)' un adcrent al
in seainla, si ia din mAna lui Sava averea din chestiune' tofi
qi si nou, Petru Kttd;;;";'^ltlenko'tttt"ic a r"iturilor i e rarchice al c
ca uJii"i^-p"
infiinteze scoal['qi tipografie' $i fiindcl Sala sArbul' ,,presbi te riani'o'-"
Sarbii, i-qi beteb :o" + de preolii romAnesti, nedrepthlindu-i'
principelc porur,""Jr" tiioriloi si cheme la qedin[i qi
pe preo{ii
lii"""p'*,
constatlm o noui
::[t;;;lt ^fl'"'l?l],"f : :T :^:: ;:
"i^ gi ci s'ar fi
asculte cn la 1668 ":-""t1
Rusia' Petru
romineqti din Lantrim, $ebesul slsesc qi Armeni' s5' spune)
l;, ;; cana vieaica era in
"'l^'"p"'l"t""a*t'i?ioi
plansorilc preolilor nedrcptatifi 9i sn cheme sinod
pentru vin- ridicat in contra =;;, erau de pdrerea greqittr' cA
numar
c"iniutli calvini
dccarea relclor. Kov6sznai gi Jste causa' c[- religiunea
sar-a strimtorat de decretul lui Apafy din
24 Maiu 7667r lipsa de
"ottu'a'l'i"n"**:rfdelini
.':*1;
i" sufl"tot loi' Kovisznai
pre-
nu prinde zel cul-
qi neavAnd poate de unde sf, dea ceea ca mflncase cu mai mare
SArbii calvineasci
ca p''inoipete p'o-oi" "" "o si preoli'
iui gi cu tlalarina Temesvdli' recurse la o apuctrturi viclean5' tindea deci, 'i
Cleril concesiune dela Apafy, sd poatd merge
cu fratele sdu tura popor"i"i iotal-p'i" "'"our"""Jetti 'ome"eqti
cari numai borborosesc
Gheorghe la Moscor'" a aduna mild, ca sI poati. restaurl cari cunosc 1i*;;'";;;u".+' ]^:i;t ia cele mar
A\emenca-pretindea,.=u :: in cea cal-
"p,"-
biserica si ministirea gi sa poatfl infiinlh scoali..qi
tipografie' strrbegte si fic i.,1etur"1i.
ui"#""i romancqtisoborul slu
i; ; 6rt"otgft" pteaca in 1668 la Mosco'a rCipariu' Arhir" aspre mlsuri, #il';;;tfi'"-^ romaneso si
651). I'oate va fi fost largl mAna lui Sava, cAnd a primit mila vincascS" qi iot';:ult"i"' "^ "d'"oioi
gi'"ouo'"t calvinesc in toate
dela Jarul Alexe trIihailovici' dal foarte strAmti' cAnd
a s5' atArne de "Jpl'i"t""a""'ur
trebuit sl impiineasci indatoririle. cc le luase asupra
sit' czici L#'i'6-.'"*;*lU::TTfi principere_
lLljl
decretur
super-
minjistireal:tanull68QcAndera.a.lunatSoborulintrezidurile in care zice'' cL la cererea
se "uotuul
ei, era inci tot plecati spre pustiire gi ruini din vina
lu i Sava din 2O Fcbruarie 1669' din litcrl in literi
permisissct)' intendentul"i P;;J"iiJvdsznai '"' cuprindcau condiliile
f*onurt.riuni alUensc desolationi et
ruinae dehecti to+a''tt'
ain
iar tipografie gi scoall nu s'a mai infiinlat sub pistorirea 16- decretul rtl nairoc'i ;" *i'"1:'*";I;;
simiJ'i'ei
incl alte
impuse *it'"pi'iili"'-s"r*
patru condilii p*i: iy.:1j".:^ffi",J1'#':?,"^Jit;i":l
ptrrea{I a Sirbului-
Sat,aar.fipututrestaurlcumse'cuvinems"nIstireasiti- condiliile din urma
tntre
pografia qi ff,rd ajutor musc6lesc,- cici si bani luase
destui dela brr-z)'
numirosii prcoli ai Araealului qi p5r{ilor ungureqti' gi
timp
7+ .- -
t)
-

dl ]'I' nu se rusineazi a I
, Ut illi pastores Valaclzici, qui fraeter Rasciatcos litercs Cu toate accstea Prcacuviosia Sa ,l
cu od'ditd' itatenliune re-
ttihil murmurant in ternplo, cum suo suorumque salutis de- ,porr" 1po!- OO)t 'I)ar Dr' Bumea cara :l
trimento, neqlre praeterea vcl summe necessarios ad salutem ctruintele textuale ale diplotnei'
2tt'otluce scltirron'os'it preolii romilnesti' na la preo{ii tle I
christianae religionis articulos, vel sciunt, r'el scire volunt, utut se rapoartd erpres la
Il
aliquoties modo ct mor:e chr-istiano admoniti sinl e statione
J

altd. limbd"-
textuale lc-am relrodus
sua nxoaeantwr, et loco i/sorum ordinarie in ecclesias Vala- Spune, Preacuvio:ts\, cali cuvinte
chicas ii lastores ?ronnoaeanhtr, qui et literaturant VaIa- schinaonosrrl sprr".-;,;;" am
vorbit eu de preoti sarbesti. sau
chicam callent, et in nccessariis christianae religionis funda- vorbit' de preo'tii llomAnilor'
de alti limbn? Eu pretr-rtindenea am
mentis scopo conr.enientem notitiam habent'(. cari borborosiau sArbeste' Cati dintre ei -''or fi ftrst SArbi' nici
'spune' D.ar sp,une' O^"U
Vorbind pe scrrr! in Vechilc Episcopii la pag. 125, despre cu, nici altul nu poate lt"i"":i^o1r,t:' .:u
cuprinsul dccretului Apafyan am zis, ci in acela intre altele si utrenia' etc'' nLr
stujba bisericeasca, naeci liturgia',r'ecernia pe cum am arltat
se dispunc: Preolii, cari in bisericd tzu stiu alta, decdt sd dcoarecc'
se puteau face in iitonn romAnd''2(>2'-3'\ nu itYeam incl pe ro-
borboroseascd sdrbeSte, sd. fie tnldturali Si irz locul lor sd. in .,Ierirrchin Roma"ito''' lpag' ct'a datorin(a tui Sat'a' ca in
se puncY freoli, cari cumosc literatwra romdnd- mdneqte ciirtile prescrise, oilrc
nll
Ori ce cetitor, care stie cat de pulin latincste, trebue si al Rominilor" chiar Sirb fiind' sd' aPlice
calitatea sa dc cpiscop
recunoascS. ci nu se putel spune mai scurt qi mai fidel cuprinsul in funclir-rn" ,tu*oiltrioli, cari p"
lingl limba slavi'-s[ cunoasctr
romAn' ca sI poate ceti
currinteior citate ale lui Apafy qi cd nimenea nu va putel afla in perfect lirnba 9i titirntti'la poporului d'e inodldturd a
cuvintelc mcle nici cea mai micA umbrf, de schimonosirc a acestui popor nican Cqrtea ronrdneascd
in Iasi la lfru'- sau -'Euan-
cuvintelor lui Apafv. Durninecilor cle pl"rt, q.,Ln, tip'ritl peste tot anul' Si la Qraz-
Cele patru puncte din decretul lui Apafy eu le-am inso{it ghelia inod{dtoare-, a Dumiiecilor
apoi in ,,Vechile Episcopii" cu urmitoarele observiri: Aceste in 1644!
\ir"", tipAritl la mlndstirea Deal de lucrurile accstca' El avcir
condiliuni, or.i cdt de umilitoqre ar iE tn pu.nctul 4, dooe- - Dar pe Sat'* ntt-l dLrreh capul
cle a sti timp cit se poate
mai
desc un h.tcru, care trebwe releaat pentru a cunoa;te na- numai un singur interes, anunei
romini' spre a puteh exploati
lionalisrnul romdnesc al lui Saaa, atd.t de buciumat fuz indelungat in scaunul episcopilor
neamului sAu sArbesc' $i
timpul din urmd din lartea urlor scriitori, gi .anunze: cd pe bietul popor ro'Un in interesul Yeleit1tile de oal-
acest archiereu a tmflut bisericele romdneSti de freofi, fiindcl aceasta nu se putel, flrl a sectrndir d id e i'r
cari borborosiau sdrbeSte, Si prin urmdre gf de cdrli vinire ale p rin cipiit' r qi s op e'intend
enli I ot u^lulTi^d:,
"^l Tt "
slauoneSti, de Si se tipdriserd cdrli biserice;ti ;i fn lara
" si sl introducf,
porunci f,'"ofrnt sd' predice romhneste iar de alti parte
romdneascd, neinfectate de caloinism, nu s'a ingrijit de "tr"jni""
in biserici cir(ile'roml"esti impuse de calvini'
loc de limba gi literatura romdnd Si de tifografie, incdt numai sirbeste' ca si nu
aplich faptice preoti) cari borbot::]^"
ln privinla aceasta liau intrecut Maghiarii. EI este deci Adevirati politici de du-
mai scape no*a"ii'he jugul SArbilor'
exploafit gi pe Cah'ini qipe
plicitate tizaotloi, c;-*t? *:elii si
procursorul sdrbirei bisericei rotmdneSti, care a,sa de curdnd
a urrnat dupd moartea lui in pdrlile Ungariei (p. t2S\. RomAni. cum a umblat si dl lI'
si seducS" qi pe Unguri' qi pe
Aqa dar cu nu am reprodus cuvintele lui Apafy, ci mai Romini! lui APafY din 2O
intAiu am ardtat pc scurt qi foarte fidel cuprinsul lor, apoi am Si ne intoaroem acum iarlqi la decretul
insolit cuprinsul acestor cuvinte de neste observ{ri, cari mi F-'ebruarie 1669- Acesta face din
Yl[dica RornAnilor o dnealti
s'au plrut, cil rezultd in mod firesc din poruncile lui Apafy.
-76- -77-
a superintendentului crlvinescr iar biscrica romAneasci o ineaci oipeluiinafacerilepoliticesibisericesti.iaraciinprinralinie.
Scopul decre-
in cea calvineascl. Sava insl tace, nu protesteazl., nu piriseste despre superintend""tt'1'ao calvineso'fiszabdtsi'
s[ treacr la cal-
un ptrmAnt minjit de atAtea erezli- N'a rdmas nici un document, clerul qi poporul, ca
tului este sa amegea.sc[
din care sI se vadii, cI Sava s'ar fi impotrivit cAt de putin cu- vinism. procesul cal-
tropirei bisericei romAnesti, si cu toate acestea dl M. cuteazd, 'fiszabdtsi in scurtd vreme sc convinse) ce
a afirml, cd fatl cu decretul din 20 Faur 1669 Sava ,a des- dori{ el'-"-1-T-:19" uq'
vinirii popor-lui romAnesc' aqa pe cum mai crudi asuprire' Ob-
ugor, cle aceea dupi momeli aplicl
uoltat o rezistinld energicd' (pag. 7O). Poate-se ?nsd crede o cea
p.rrn carc Apafy supune pe
resistinfd fd{iqe si energici la un decret princiari Sava numai tinir decr.ctur de dto 11 Iuniu 7674,
un lucru putei face: sau si abzicd, daci mai ave). cet'a sim- ;r#;";;;;;esc, r'icarii, protopopii qi preo{ii lui din Ardeal
superintendentului cah'inesc' pe
care il imputernicegte st ocd'r-
!5m1nt de demnitatea sa, sau si poarte cu ruqine jugul impus.
Sava a ales alternatir.a din urmd. El se in{elege}r" qi de aci ina- cunogtinla sufl.e.tului sdu,
muiascd bisericile roncclnesti th,Qd. d'in biserica ro-
inte destul de bine cu Apafy, ceea ce nu s'ar fi putut intAmplir, si indrepte toarc gre$elele, adece -s[ inl5ture
qi obiceiurile calvinegti'
daci el ar fi desfiEurat, fie cAt de mic[ resistinli fa(i cu po- maneasc[ tot ce ; .; oo{i co crecrin{a unde se aifld-
runcile principelui s5u. El avei motive sd. se arete gata a face sL vizileze Uiscriciie romAnesti,
qi sa cerceteze''
(Cipariu' Archir"
toate serviciile politice si religioase, ce i-se cereau, cici George tipografi.a t !U';oia d'e lrincipele Rdkoc:y grele pentru
incl nu-si realizase visul despoliei sArbesti. avir urmhri
p. 575). Puterea aceasta e-xtraordinarf,
de sub puterea lui Sava
In 22 Noemvrie 1673 ajunse superintendent calvinesc biserica roma,'easc6' Calvinul smulgeil
orice legtrturi ierarhice
Gaqpar N. Tiszab6tsi. care cilitorise prin Belgia qi Anglia qi biserici, protopopi,.preo,ti, adecA rupeir
ce ertr gi mai dureros
func{ionase in {inuturi locuite de RomAnL la Reteag qi Sec dintre Sava qi cterut romAnesc' si' ceea
(Benk6, l. c.) El cerci mai intAiu si promoveic prin momelc pentru SArbul s";;; ii luh ai ii]: de
cite un floren' ce aveh
decretul lui Apafy din 30
calvinirea RomAnilor'. De aceea Yedem. ci Apafy cu decretul s[ o capetc dela n""ott p'"ot 1V"'ipag' 651)' Auctoritatea lui
sIu din 2O Decemvrie 1673, in sperantd, cd Dumnezeu doard- Decemvrie 167'c l; Cipariu, Archiv' -
din zi in' si oa lutmind tot mai mtr.lt fe preo{ii romdne;ti, Sava erl atAt de saruncinata, incAt-
nici inf[liqAndu-se in per-
adecd ii I'a face sf, imbritiqeze calvinismul impreund cu poporul soan6 la tsragov n'a fost in stare
s[ inldture ze din protopopia
lor. ii scuicqte pe aceia de decimele de vinr grAu, qi alte pro- Bragovului pe VuJt" qi si
puni in locul lui pe popa VAlcu
ducte, ce ayeau s5' se pldteasci Jiscult'ti dupl moqiile bisericei, ,
tSt*gft", lsi uis. Scheilor, pag' 12- 15)' pe un
si dupi. moqiile aparfinf,toare caselor parohiale, asemenea si de ln fata acestei asr'rpriri ne mai pomenite' carl 911eeputerea
decinele din oi, porci. qi albine, cari gunt proprietetea lor superintendent calvine si cap bisericei
t"T1i-"q:i-U::,:
(Oipariu, Archir', p'ag- 573-57$. Dl Mangr-a afirmi, cl acest mai negru fanatism, un eplscop con-
sa't ca tot ce-i dicitr cel de adevdrul religiunei
decret s'a dobAndit Ia stdruin{a lui Sava Brancovici, dcqi gtient de demnitatea sa, insufle{it numai
aceasta nu se aminteqte in decret. precum se aminteste in lumesti' si aprins dezel
sale, desbrlcat de ori ce alte interese
decretul lui Barcsai dobAndit la rugarea lui Sava si a proto- qi binele sfintei biserice'
.numai pentru mirirea lui Dumnezeu
sf,- se supuna asuprirei,
popilor romAneqti- f)in contrir in decretul din 2O Decemvrie 1673 ar fi ales mai bucuros moartea, decAt faci un act' care sl-i
se spune? c[ acesta s'a clat la intreaenirea unor credinciopi ori dacl n'ar fi avut tlria sufleteasctr si
de-ai lui Apaf_v (non nztllorum fidelium nostrorum eaprofter aduclmuceniciacredinlei,arfiluattoiagulinmAn[gi-arfi
str se supund
neinvoindu-se
fa c tam inter c es sionem digna c onsideratione f erp endentes), urmatpilda lui Sava dela Geoagiu' care
carc formull nu se poate in{elege decAt despre sfetnicii prin-
,_ l() _
-78-
nu puteir si
pc la 1ir6r6 supcrintcndentului calvin romAnesc. cieorge de Sin- ltlsplata pentr-u o tritlare atat de blf,stArnatl'
gcofz)qi sI prirneasci ereziile cah'inesti, si-a lIsat casa si averea intdrzie" Jratelc
dintai, cari au profitat din e:r, au fost- sava Qi
in Lancrlm qi a p5rdsit hotarale unei t5ri. unde libertatea con- siu George- Acest din urml cipiti in acelasi an ca-rlsplati
stiin{ei cm aqa de cumplii r'StImati' odinioari fusese al
frumosul d"omeniu clin Vinlul-4"-;os' care
Dar SzrYa Brancovici nu s'a hOtlrat nici pentru una. nici Voevozilor lomlni din Nluntenia, izrr
in I Octomvrie 1675 fir
pentru alta, ci pentru tradarea bisericei sale. pentru ca si-qi unde in 1676 lucrir
numit agent diplomatic la Pc-rarta otomani'
asigure qi mai departe veniturile Vlddicesti, din cari. si poati in intercsul lui Apafy contra lui Zolyomi'
pt"Tlld.l,"t 1a tron
ineitat pc fratele siu George la despofia sArbeasca, qi sI poatd fi'nuuo"ry , Szez:iaoi'
1888' pag' 698 -9, dupi Tdrok- Magyar
'lemesviiri. sa ob(intr decretul lui
line)r pe Catarina Ol<miinytar. \rII- ai V.) Sat'a di" partea
si poruncii' ca biseri-
... A fost totdeauna <lbiceiu. ca sobolul general rominesc Apafy din 3O l)eoemvrie 1675, in care se
se !ind. in Joia sipt{mdnei de dupl Rusalii, ori cel mult pAni ciie, pr:eofii gi protopopii romAnegti si
nu se mai smulg{ de sub
in zilele prime al6 lunei lui Iulie. sava deci intruneqte in trara iorisaicgunea tui qi a urmltorilor
lui' Episcopul sd'-;i capete
anului 1675 pe protopopi qi pe preofi si line sobor' Este pro- dela -fi'ecare preot' precunc si
$i 9e aiitor cati tut i/loren biserica I'i md'nds-
babil, cd la acest Sobor si-a avut representantul s{u si princi- celelalte aenituri, ca sd' poatd restaurd
nictriri in acest
pele Apafy, ce se Yecle din imprejurarea' ce hotirArile soborului tirea {C,\pariu, Archir', p' 651)' Nu sc zice insdavel
se impertaqesc clerului si poporului nu numai in numele lui saYa. J"".",, ci superintenientul cah'inesc nu ar str fie gi in
ci gi in numele lui Apafy {'Cipariu, Acte Ei Fragm'. pag' 148)' numai abusurile-
viitor cap a[ Uisericei romlnesti, ci s'au cassat neadevdr ceea
in sobor Sava primeste si impune bisericei sale tot ceea ce ce le fdcel el in calitatea aceea' Deci este
un
poftiau principii pentru cah'inirea poporului rorninesc: predi- prin diploma din 3O Decem-
ce scrie dl M- (p- 73): ,,Dyaceca cel mai
cur.'intului lui Dumnezet \n limba romAneasc5, cetirea romine'
uri" \OZS (Apnfi') asigui:e indcpendenla bisericei gr:eqeste Tal-
""r"',
tuturor c{rtilor eretice tiparite panS atLrnci, atit in biseric5, cdt mare succes al mitr;politului Sat'au. Asemenea
si afarl de bisericl, si instruirea poporului dupi inYitdturile soborului din
loczy (1. c. p- 698j, &'" """tt"os9a1a decretele
eretice din aoele cirJi, incheierea cisdtoriei cu jurlmdnt. inli- 1675, gi luAndu-se iupa minciunilc lui
George"B:"":-"^::t::ltit
energlce a rn-
lurarea ceremoniilor bisericei orientale, pe cari calvinii le so- c[ aceasti diplomi i'ar fi dat in urma ap[ririi
cotiau superstifiuni (bobonosaguri), botezarea fir5, api sfin{itI, Ea de o parte nu asi-
dependen{ei bisericei din partea lui Sava'
si flri mir. adeca cu apd simplI, eliminarea sau pliYirea tuturor gurd independenta, caci nu reYoaci decretul 1ui
Apafy din 11
dogmelor si asez{mintelor bisericei orientale, cari dupl pirerea pe basa lui' iar
Iunie 1674, ci cassea zA numai abusurile ficute
protestan{ilor nu se uniau cu slAnta scriptur5' si asa mai de- de alti parte este dati ca rlsplatl pentru
calvinirea bisericei
pa rte, pe cum am aritat mai sus (p. 32-8). Este -- dupi descoperirile in soborul din 1675. pcntru a
de panl acum -- prirnui cas ca un [/tddicd rorndnesc de BdI- Dar nu numai Sava ave2t sd'- i capete florenul'
restaurl mintrstirea, ceea ce nu a fdcut' ci Ei bisericei ro-
gria s[ primeasoi in Soborul bisericei qi s[ impunl el insuqi ceialal{i preo$
, ilerului qi poporului toate acelea, ce. le pretindeau principii trebuiau s5-qi capeie rlsplata pentru cah'inirea
calvini in numf,roasele lor decrete' mAnegti in aogmJ si obicJuri' Prin decretul
din 12 August 1676'
Prin Soborul romAnesc dela 1675 biserica romaneasce s'a Apafy inttrreqte privilegiile sale anterioare
relative la scutirea
calvinit nu numai in organiza{ia sa, c1 li in dogmele ;ale, qi pr"oi:fo, de clijme, gi Iavorul -acesta il extinde 9i la preo{ii din
siseqti (Cipariu, Archir', pag' 57a)'
^scaunele
inctr prin tl hotlrire a sa ProPrie.
!
-80,-
in 4 Iunie 16?9 ajunge superintendent'calvinesc illihaiu lui Sava in scaunul vltrdicesc, ci din contri .so spune. ci bi-
T6f6i, carc functionase mai inainte ca predicator la curtea lui, seiica romAncasci nu s'a ingrijit si-si mijloccasc5. intdrirca
Apafy, si pe care Benkd lTransylv. II, p- 175) il laudS- ca pe dr-eptur:ilor sale prin dictfi, si astt'el toate prirrilegiile RbnrAnilor"-
un om foarte zelos. In acelaqi timp purtarea lui George Rran- ale preo{ilor romAneqti si ale Grecilor se rcproabi qi se nimi-
covici in constantinopol incepir a deveni suspecti pentru 1eg5- c""ct) Tonul. in care este finuti hotdrArea dietei. aratl. ci Sav-a
turile lui cu partida ungureasci a lui cs6ki si Pask6, cali lu- erir socotit ca rul duqman al lui ^\pafy qi al statului- El .ieci
crau pentru rlsturnarea lui Apafy (Vezi Tall6czy, Szlzadok, trcbui?L si cadi. $i a cdztrt cu rttsine, pentru ci precum i-a tbst
1g88, p. 699 qi urm.) ciderea lui Sava acum trebuiir s5 urmeze. credinla. sau mai bine zicAnd lipsa de crcdin(5. aqa i-a tirst gi
In soborul linut la 6 Iulie 1679 in Bdlgrad, sava este silitsi-qi r.ia(a. o r.ia{i de om lacom dupi averile bisericcsti. dc ripitor
deA sami ,de tbt bunul bisericei ;i aenitul gcoalei ;i-a ti- de femei. incestuos, curt'arin si preacurvaritt, mai mult si clccAt
pogra.fiei. si si resigneze aceste averi in mAna titorilor (Ci- fratelc sAu George. lcesta a mai amlgit cAtva timp lumca- t)u
pariu, Acte qi Fragm. pag. 259). Tot atunci Sava este pus sub fi{{ria lui sArbeasci qi cu alte apucituri balcanice a sedus pe
acuzd, pentru pdcatele sale, ceea ce se vede din sentin{a sobo- $erban-\rodd. pe Constantin Cantacuzino, pe Constantin Brin-
rului clela 2 Iulie 168Q in care ni-se spunc, ci George Bran- coveanlr. si pe Nemti, ficindu-i si creadd nigte genealo.gii false,
covici Ei Ioan Pater ca ap[ritori ai lui Sava au cerut amAnarea gi sd.-t socoteasci qi pe cl gi pe fratelc sitt Sava drept oameni
pertractirii, pentru ca si poati ciplti un procurator pentru , cuvioqi qi de omenie. intocmai precum crcdeau nu de mult si
Sava. La aceasta insl li-s'a rlspuns, c6 Sava a avut \rreme RomAnii amigili despre PreacttvioEia Sa Mangra. Dobf,ndi cn
destul[ si-Ei capete un procurator in timp de un an intreg, ce amigiri favoruri pentru sine gi pentru frate-s{u dela curtea din
trecuse dela soborul din Iulie 16?9 pAni la soborul din Iulie \ricna. pAn[ ce lumea a dcscoperit pe itvcnturierul sarlatan. si
1680 (La M. p"g. I?O-I7I). Este dcci foarte probabil. ci Sava I'an pns la rdcoare. insi ntrmai dupf, ce prin politica sa :l\:en-
Brancovici a incetat a func{ion}r ca episcop incl din Iulie 1679- turioasi impreuni. cu tt-atcle siu a adus pc capul nostru pe
Cu toatc acestea mincinosul George Brancovici ne spune, cE 'SArbi tVezi Tall6czv^ l. c.. pag. 702), cari ne-au asuprit atita
Sava ar fi cf,pitat in 24 Octomvrie 1679 o diploml, prin care amar de vrcme gi ar"r ficut pe llomAnii neuniii si se bati cu
Apafy intf,reqte din nou pe sava in scaunul vlddicesc peste to{i cei uni(i ca orbii. si au picurat atAta uri in inimn neunililor in
SArbii. Romini! Grecii 1i. Ru;ii (!) cu dreptul de a scoate dela contra uniqilor. incit nici oameni ca Preacuvioqia Sa l'Iangra
fiecare preot cate'un floren, qi de a lui felurite stole pentru nu se pot scepti de acest picat. qi nu au pentru un Romin unit
sfin{irea bisericilor si hirotonirea preofilor, de a denumi pro- dccAt numai cuvintc ,le huli. opi cAt de mult ar fi lucrat gi-ar
topopi, etc. Aceastd diploml ar fi fost publicati gi in dieta dela lucrl el pentru brnele neamulJi romAnesc.
Sighisoara din 16 fanuarie 1680- Dat in contra acestor drep- Din acestea cetitorul se poate convinge, cI ce neadevimri
turi mari superintendentul Thofeus ar fi qtlut induplech pe prin- scrie dl lf.: ..Nimenea dintre anteccsorii qi urm{torii lui (Sava)
cipele Apafy s5. deir ordin pentru arestarea lui Sava qi confiq-
carea averilor lui (La Cipariu, Archiv, p- 65t)- Toate acestea r) Art. IIl.: Vegeztiil< volt ligymcs urunli Ngs6god kcglmes consen-
insi sunt curate niscociri, ca toate scrisele lui G. Brancovici- susi.b6l, trogy ol6hok, olih papok ds g;ir-tigdk, az alikor k(ivetl<czctt k(izclcbb
O dieti la Sighiqoara nu s'a linut in 16 Ianuarie, ci in 12 Ia- orsz. gyiildsCre ad rectificandum ct approbandam, a kinck illik cliilto:.ni, de
nuarie 1680. In actele ei nu se face nici o amintire despre pu- mioel az orszdg aigzdsit csak udr is sennzibcn tartodrt, ucn fvodttcdlfuik.
;Ngysod kegyelmessr:ge is acced{,lvin azoknak privilcgiumokat aDnihil6ljuk.
blicarea diplomei din 24 octomvrie 1679, nici despre-intirirea robiljuk ds semmivi triszszllli. (tr'lonumenta comitialia Trans- XVII. 76)-

!
_sJ_

qi bfu'b[tie ca dinsul in contra gresit. nitnenea nu .mai poatc invoch auctoritatea lor, culn
nu a luptat cu atata hotiritrc bise'icei romAne'( ' (pag' 76)' face d. M.
calvinizrrii 9i p""ti';;;6*d;1a
g';;"ot'i"i'urmiriir un mare gi sfAnt ideal: ioli istoricii. a ciror cuvinte le reprqduce d' !I,- lfari'
si: ,,Mitropolitul SarL a" c."r*i gi clain, -- qi-au luat informa{iuTl: relative la SaYa-
I

qa singurele mij- :

unitatea qi fuaepeia"nio Ois"ricei.romdna' rort 6tc n mijlocir ori nemijlocit, din scrierile sarbrrlui Raici, care la lan{ul
i anrt'd?ii na{ionale a IoP orului a lui
lcrace pentro
"o"'*'uJ* trebue sd se seu si-a scos toate spusele gr-cqite din lstoria manuscrisi
(p.77)., si in urm;t':;'"""i'c.u.4:;e-tite '::*:.trt
ca7'e Ghedrghe Biancovici' un mincinos flri plreche, precum am
bt RonzA,'ot 'n"i'oriei ac'estui bd'rbat fenomettal'
24 de ani singur lu multc casuri concrete si in scrierea
*-"----A".oati
ardtat
presenti.
1)uterea autoritdli"i" tiifii"";11'.::::.**ate
n'on'ul"i 'o''i'dn"s"' biserica obsenr3re este de ajuns, pentruca cetitorul sd-qi
a sr'ts{ittut ;i apdrat cetateapreferind' moartea' decdt sd o faci o idee, cAt de pulin cumpflneqte in casul de fali aser{iunea
ortod.oxd io r,o*{ito;;;;;1 aceea comunl a istoricilor. ci sava a p[timit
pentru credinli'
pred.ee itfirnicului' (Pag' 78)' . oel dinthiu istoric, ale cirui cuvinte le reproduce. d. M'.
AdecisAneinchinimluiSava'pentrucXerit'unSArbl este ll4ihaiu Cserei- Noi ins{ am ar[tat
mai sus' cAt de luJin
carte romdneascf,' si nu a in- cronicar cu privire
pentru cI nu a tiperit o singuri vrednice de credin!{ sunt spusele acestui
ci. banii' cari i-a primit dela
fiintat o singuri E*;it; p""'"u la Sava, despre caie altcum nu zice' ci ar fi fost martir
al
sai i-a folosit pentru ridicarea
Muscali qi i_a "r"rl"i-"fu'preolii credin{ei.
pentru a pune pe fratele shu George este Chr. Engel, care iEi raziml aser{iunile
pe
neamului slu qi mai ares Al doilea
iar nu pentru a restaurl^:T^^t: istoria mincinoasf, a lui Gheorghe Brancovici' De aceea
cade
in scaunul a"'poffo' sArbesti' qi mai ales tipogrufi",-.o--:"easca;
cade biserica gi -u"t"ai."" episcopia Vadului; pen- in greseli, cari sunt spulberate in scrierea de fa!5 pe temeiul
atAta observlm'
pentru ce a desfiifrui p""tt"'totdeauna pentru ci a injosit dem- documentelor r-reclnice ae credinfi' Aici numai
adecS' erir su-
tru cf, nedreptifi?r' p" pt"otii
romAnesti; a' cAnd
face'viciriul superintendentului c[ pe T6fdi il lace superintendent !1 1668,
nitatea episcopeasJe p*u
a se perintendent Gaspar Gresmarti. ciruia in acelaq i-o urmat
biserica romAneasci in dogme' lt-
calvinesc; p"rt"li * a cah'init
'P"rru acestuia
t{::fl":# I{or,{sznai, acestuia, in 1673, Gaspar Tiszabtsi'
in institu{iuni, qi in ceremonii;
pentr,u
-"1j;-:nt-*
pe c"p"1-nomanilor pe sdrbi; pen- in 16?9 Nlihaiu T6f6i. (Vezi Benk6, Transyl't'ania II' uscd
p' 175)' AEa
locul'
il"fft'HH:.;,l;;*;;; minfeqte de
ii" Vi"tt"' impreunf, cu fratele fug.q," cine s[ ia dupi un SArb, care
tru ci a amigit ro*"" !l-""t'"" osandit de insusi clerul A1 treilea este Sarn' Clain, care, ca s[ dovedeascf,
mu-
sf,u, cu genealosti';;;;.*i"f:*:^ci murit infamat ca rdpitor cenicialuiSa't'a,seiadupinistentrd'danii'neinteneiate'si
judecltoreasqa-a
rominesc prin sentinll preacurvariu! apoi confundAnd pe Sara Vestemianul cu Sava Brancovici'
de femei, ca incestuos' ca curvari-u qf aduce despre t"""tl o polreste copildreascl despre
botezul unui
-- --it I

Preacuvioase' inchinS-te! citil, qi absurditatea, ce solia lui Apafy I'dr fi pfrritiqipeincunu-


t
Sava' i
"i',ini-te. gi in sfrqi!
-'3** ci'acesta a voit sl ptrcltuiasci cu ea, .
I
I

]hI' nuneazl povestile lulte ain tradilie cu altf, tridanie '1o! 5t-1* I

Ca s[-gi faci cirticica cit


se poate de l'oluminoaLs6''d'
Sala i-4u tiiat capul 14 -Iagi' Dln
I

istoricilor asupra lui Sava' pulin intemeiatir. ci adeci lui islorig


1

reproduce ta sfargitiri';":in*"rile ioveqti lipsite de ori ce temeiu 913". lY n"ten-,1":::^"


unui istoric se poate- aduce d' le sublinia2S' ca s[ arete'
Se in{elege de- sine, "e.nefefT Dacl insi pr+ cer- ,jcat concl^,rsiuni false, pe Cari M,
ca argumen! numai daci este
intemeiatf,' 'cet de pulinl juaecata are in cercetarea adevirului istoric' '
de mai inainte art
oetlri ulterioare '"'il'"a"E'"' ci
istoricii 6+ l
li

ll

it

.. 1
- 85-
I
S'+
,- - dl l. \{. Ilol,lovan in scricrilc salc: ' Vechea MetroPolie de
Al patrulea este Petru t1'Iaiot''carc
insi ttu-."d:t": absolut N. f'o4ea,, in Archivul lr'ri Cipariu, numdrul XXXV din 1873'
1870 I

pentru credintf, qi nici nu qi ,rrrr,. si in .slicuire in fsfuria bis' a Romd'nilor"'


nici o dovadl, ca S;; ar fi prtimit ^Episcopii"
(pag' 143 urm') eu inci am scos la
I

un episcop cal'inizant' Aici trebue insi iar tr, ..Yechite i1

;;; ;";; fiiod Stt'u ne spune despre .\'I1ior un ircali riticirile dlui N. Popea. care 'cu ,Vechea Metropolie{'
I

si observ, c[ d. IM- la pag' rfO'povestea despre botezul ci(dlului' incl a sidit ur:l-afurisit[ in inimile neunifilor asupfa unililor'
mare neadevlr, 9i t"u'i"fce
dupd. istoria lui MJ;,-"';t
pu"a referi la Sava Brancovici' A1 zecelca estc Eudoriu Hurmuzaki, care in ,,F-rag_
ceea ce scrie Maior la pag' 79 mente din isttlri:t ltornlnilor". lI' are nu numai cu
privire la
Cine insi va ceti cu atenliune
spusele lui le va asimdnl cu
scriscle dela S;rr-a.cisictrprivir.elaintre.gtrecutulbisericeirominesti
din istoria sa qi.t,u'
pag. 8O-81,
c[ istoria clr botezul cllilului' greqeli foartc *li-i, prec.,m am dovedit in scrierea mea: Ce-
"" "onvinge' ci la alt vlidicl ne- stirrni II. Pag. 267 qi urm.
Maior nu o refereste la Sa-l'a tsrancovici'
numiq Pi astfel di M' minteqte' Al unspriz.""i." este Gheorghe Bari{iu". Acestain Istoria
zice' cI Sava ,fransih,aniei la un loc (I. p. 150)9ice: ,.O imprejurare poate
Al cincelea ut" e" i"' Laurian' care
sd supere pe istoricul romAn, cale se 't'a fi ocupAnd
pentru zelul s5u religios: ceea cu istoria
meriti si fie numirat intre stinti pinl la 167O
ce n are nici un temeio istoric'
Altcum cu citi precau{iune reforma;iunii. gi aceca este, cf, incepAnd dela 1566
si istorice' la cari a ajuns peste un nume de' preot.
trebuiesc primite '"'ott"t"l" filologice nu dai in toati istoria Transilvaniei
din drcptul qi cilugir sau episcop romAn greco-raslritean, care sd-Si fi
Laurian, am arfltat in scrierea mea "Cestiuni
istoria bisericei romenesti", II'
p' 2-39 qi urmitoarele' -flartea apd"rat clogmele credittlii sale bd'rbdtegte' chiar Si
cu feri-
adeasta a aplrut de 13'ani' dar
dl M' crcde' ci'-i este iertat a colllloie{ii.sautotasad'ebirblteqteslfiedeclar.atvreunul
reproduce ca adevir istoric chiar
si pdrerile grcqite. a ciror pe falir in ochii lumei, qrecum ficcau apusenii' c[ abjurtr cre-
,rie*"ioi"ie a fost doveditd de mai inainte' iinla r.eche si trecc la o credinll nou['"
Al qaselea 'q" Paliu ilarian' cate firl a dovedi Aceasta este ade\rirat, qi numai intr'un punct gfesestc
Bari(iu.
"t"
nimic, sptlne' cI Sava a pltimit
pentru credinli' In scrierea Ei anumc. ci fenomenul
acesta nu-l vede qi dupl anul 167o.'
mea ,,Cestiuni" 6l'9 iSi ii -urrn') .am
aritat' cd nafionalismul if"; ,ri"i Sa*a Branco'ici nu si-a aplratdogmele credin'tei sale'

romdnesc ;;;
nutrit l; qovinism I'a ficut pe ll:trian si cadi Al doisprlzecelea este E Golubinski, cate insd are me-
in mari gregell ritul de a recunoaqte. ci Brancovici a fost un SArb din Ungaria'a
t -_:-. ct-*,an numar repeteste In celelalte reediteazi pe $aguna qi pe SArbul Raici' care
Al gaptelea este Andreiu $agana'qicare ' '
greselile, in cari au cilzut inaintaqii sli' cari toate l;ttnt spul- popularizat minciunile lui Gheorghe Brancovici' qi astfel a
berate prin scrierea presentl' rr ,-- Dela
n^r^ acesta
.!^^cla a luat
iesctris izvorul tuturor greqelilor. in cari au cdzut istoricii r:o-
Al optulea e'ste Nicolae Tincu-Velea' mAni si strlini cu privire la Sava
dintiiu arhiereu' care
dl M. neaievlrul, cf, Sava ar fi fost cel Mai vorbeste Tincu- Al treisprezecelea este Ghenadie Endceanu' c te por-
neqte din presupunerea falsf,' c[ Sava a fost un aplritor
al
a introdus limba to*a""ut"5 in bisericl'
supuse lui Sava' pe
drepturiloi bisericei qi credintei orientale, Ei ast-fel il face martir'
Velea gi de ,rdiec"""t"" din Transih'ania dieces[ in Ardeal'
cind din contri sub Sava a existat o singuri De lAngi acest martir lipseste insf, Catarina Temesv6ri
Al nouilea este -1\L PoPea' care copiazL
pe $aguna qi Al patrusp rlzecelca este Dr' George Popoaici' care
reediteazd. greselile altora' Cartea
domnului N' Popea
'Vechea
insi nici atAta nu qtie' cI la anrrl 1677 na' era superintendent
ceea ce a dovedif-o
Metropolie" este o scriere ftrrl r'aloar9'
-t7
-- 86 --
dc numiroasc
sc provoaci in nrrtc. n'ar ti putrrt cddea in asa
calvinescMihailTophaeus.Elrcediteaziasel-liunilcneintcme_ satc clin faptelc deplin
iate ale lui $aguna qi PoPea- ;;d;;. i" io" de alporni in ionciusiunitc din
Ca isto;i; di George Popovici nu poate aveir nici o auc'
limurite de istoriogr^afia moderni'' porneste mai totdeauna
intitulati: . u:tzir71.Rom6', ;;;.;Iil" scriitorilo;,mai vechi, gi asttet ce scrie despre llomani
"o'*;t";-in,
toritate. t.r:fg0f a pu.blicat o in partc mnrc o adundruri de ,spuse si
"tti"t" ;t
nilor d.itt Transiloania clr' biserica ronTano-catolicd sub ""t"
iip.;i. a" tcmeiu istorir:. cari d., se
iip:6ro,*, Leopotd L, in aceastl scriere nu adu^ce. nici un il; 'ri "l 'rulte-'ri
contrazic in aceeasi carte'
----Spreaneconvingb,cucAtesupcrliciirlitatesetrifteazA
doiument nou. rri"i un auctor necunosctlt istoriografiei romAne
si astfel scrierea lui nu inseamnd nici un pro.gres- A , tractat istoria .rRomAnilor benileni'( este 'lestul ir ccti la.pag'-384un
5r

chestiuni, cari erau deplin ldmurite in scricrea me:t qi


a r-i-
oeea Ce scrie despre scriitorii romAni din
llAnat- Aici gdsim
pausatului I)r. Grama iiperite in 1gg3 sub titlul: cestiumi
din
simplu pomelnic, ca cclc ce le rostesc preolii la cgirca cu
Trepnt Si istoria Oiser;cii romdneSti ulit-e, da-r el na gdsit
darurile in sl liturghie' Nu ni-se spun nici mdcar anii' in cari
de cuviinl[ a cdnSult]r aceasl4 carte si astfel a cdz,ttt in toate rlespre
au trdit scriitorii rh'pausirli si nrt Se face nici o amintirc
gregelile inaintaqilor sdi. (lif&ze scriitorii mai vechi cu'o lipsd pe tirinlul
iot"ie de conltien{iositate, atribuindu-le cut'inter cari nu sunt inriurinla cc ilu "u.u-o ai urupt" inaintir-ii noaslrtl grcit din
ii;;;t si gtiinlifio. l,a acensta insx se cefeii mttnoi
alelorqinusesileqteascoatelaivealiadevdratalorpxrere. popn.,ici. prcciind clcspre ncamurilc' strlinq pr"rteA
ori ce minciuni scrisi de vre-un protestant in contra bisericei fartea atui
si nu primeQte hici o mir- sci-ie. coPiAnd Pc al{ii.
catolice o rrinde ca aur {imurit..ca :t luminir' ci pcntrrt
si cdnd in cea mar mare Carteir aceasta ntt cstc scrisA pentl'tl
turie venitd. dela vre-un catolic,
a intuneci\ adcvirul.
biseric5 creqtini nu s'ar afli oameni iubitori de ader'6r- De bi-
serica unitl a RomAnilor vorbeqte cu terminul de batjocurFt Al lirlja esle Sine on Popesc"2 cilrc intr"un stilllrlmlin"'
necum-
un RomAn' oi un SArb pltat Ei nmflat pAnl la ridicol scrie (in "'I clegraful
,runatiatt, in cAt !i-se parc. c[ nu scrie nigte minunelii' dc-1i stil mintca in loc' ce-
(Vezi articolul meu: " eum srriu ortodocSii istorie", in 'rt'lnirea'{ nrii 83--'6 din 187-l)
romdtti"o
an. 19O1 p. I5O-1). tindu-le. Pe sava il numestc <coroans mitropotitilor
injosind qi pfinglrind ast-iel pe to{i arhicrcii vrcdnici -ri bise-
in anul 1go4 dl Gheorghe Popovici publica oaltflscriere: ,icel ,omaneqti- Nc spune. ctr qmare s''l ardtat Sata II'
, fstoria Romdnilor Bdidyeni' Aceastf, cafte se poate numl in sittod
Brd.ncoueanitt 111 irc toate falttele sale, dar
cul-
mai curAnd ,,IStoria Dacilor' Gofilor, Hunilor, Gepizilor' Longo-
tnineasd',.rdccedupnfaptelesdviirqitccrr(]atirrinaTcmcsr,:lri
bairzilor, Slavitor, Avarilor. Bulgarilor, lf aghiarilor qi Nem1ilor"'
gi cu sora ei. Sava qi-o "Junt culmea mtrrimei . t^t::,."^nq-
to
cdci despr" .""gii^ se vorbe$te in cea mai mare parte a clrtii-
Dar si ,rtt.l" vorbeqte despre RomAni. nu intAmpinam o expu- sinoduldelal6T5si-.acalr,initbisericaasemcncircpiscopilcrr
'fordagi' !-oarte
"" romAni eah'ini(i Giorge de SAngeorz gi Paul,
nere pragmatich, limpede, logicd, ci o, massfl informl de date
incAntat este insi dl Popescu de porinca lui
Sava: 'tl,ul:
bulese dela scriitorii moderni, firi nici o consultare a iz"'o.a- univ ct't su'iftttra sfdntd *4
ielot istorice, ff,r6 niii o critici a phrerilor gre::lte, Jirl nici hrcruri, cari nu . :"
"" cetirea acestcr poruncl pro-
un metod qtiin{ific. in notele cdr{ii citeaztr nu numai istoricii. ce i-a ltliaeasicd .si sd se pue ios:' La
testante iru puteh rl ,,,' tad'5 in 'leliriu un
preot "orttldox"'
cetit, ci qi pe scriitorii. ale'cfu-or opere nu le-a vdzttt. pe cari adeci a inr:i{at d",
i-a gdsit citali ta acei istorici, ca se dea cir.tii sale o infiligare care in qcoalele protestaniilor: nu ol1.
""]'-": ",n-'
inid![tura sfin{ilor Pirinli. rasirrtenr sI aptrscl]r'
dc onern.ftiin$fic[!'Dacd ar fi cetit pe toli scriitorii' la cari si.si bati jirc ,.te
- 8r.) -
-ss-
d.in ci .de pe o c.pic
in bibriotcca ,-uniatilorr, urgisili .orade,
Arad' Ni-se 't'a spune' cf,
cu trryiyilg lzt ,,Sl?nta Treime" qi la..Primatul St?ntului Pctru". plinir dc gl-eseli' 9e se pesticaze in
scriind drrud carticelc pline de cre4ii protestantc qi de dorezi imfiryialitate ;i.obiectiztitate' nu o ciu[ati '
daci treti qtiin{i,
palp2tb'ilc,r-iespre ignoranfa lui in,gtiingelc teologicc. .In cdrtulia \rasile Mangra'
la papistaqul l3unea ('vt'i l't' p'2); c,lla ortodoxul
,.Pnevrna': pag. YI pc ,.Lor-olat' il pune,intre teologi gi pe sll si
cici Dumn ezetr a tloj'. "" impargialitateaadevirul'
obiectivitatea s[ fie
in,nn ae Sqiino ii numcstc Torna dc Aquina- F-iurindu-qi o c[ organiza{ia
cloctrini proprie despre intruparca F-iului lui Dumnezeu. gi atri-
;';pJ;it*c bizantini' Acesia a aflatspb ocrotirea P.apilor' qi
-buindu-o catolicit a statului ttngar dezvoltat
bisericei catolice. apusene 9i risiritenc. sc luptf, cu cato]icism-11u^rl
ocirmuit de regi ioo'i" zelosi'intru pr-opagarea
accasti cloctrini fiurita ca un Don Quixote impotriva morilor nici o inrir-rrin{r asupra sterilor religioase
qt
de'viint- In cealalti oiltulie despre primatul sfantului Petru
;i ;';;;.;;;;; 1t'ezi M' p' 2)'
asupra ierarchiei biscricei romAne ^''ittodoxed ortodoxi
lapidi mf,rturiile celc mai cla$ice despre petreccrca si moartea qi pentru aceea i,,-tnot" timpurile a inflorit Mitropolia
sfintului Petru in Roma, adeci pe cei rnai vechi sfin{i pirinlt. a episcopului latin
de Bilgrad chiar in cctatea de regedinti
gi cnr.rncialiunilc sinoadclor ccumenice, qi sc pune in conflict episcopii' care de
cu inse-gi ruglciunile, cc lc rostcste biserica oriental:i la sf,r-
din Alba-Iulia, avAncl sub puterea sa 15
caremaiStriluoiti,pccun1dor.edescnumiroaseicsiprelioasele
lor uriage
bitorile sfintului Pctlu.
(la om de stiinfi qi ca istoric dl Popescu numai in ochii lor institutiuni "uii'i'nrt qi religioase' celei
catedralele
alese' cir{ile
pline cle comorilc picturii'si 1cuin1.u1ii 'mai
drui NI' t?11:^0.$:""ij*)liii;,,, splendidele lsv 'crifte
Latitt din Br:rqor- (nr. 5e din 1or romineqti scriJe cu iniliale aitisticc'
archiereSti' (vczt
din care a luat dl [1. ietcea. cI tot RomAnul trebue si cu sict'iuri pline ie )a'"agip cle ornate admirir qi asttrzi'
1q74),
Picltianu). cari toate le-am vedetr
qi le-am
se inchinc memoriei lui SaYa.'I'ot articolul din ..Oricntul Latin" care ne-a prrpidit
dacf, n.ar fi venit blrsttrmata de .,una{ie,,. pentruca nheros-
este insi un exercitiu de stil al unui om ignorant, care fabric{
un sfAnt dintr"un erretic qi pf,cdtos. tot ce am avut in trecutul glorios' numai lui Hlrmuzaki)
tratul, mltr-opotii a'i^"^til (itezi lir-afnentele -
N'Iitropolia lui Popba)'
In locul al 17-lca. cAnd ta mai yeni un scriitor romin si poata cxpitir ""- 'iia-d) knrc' (iezi
din Ar-cleal gi Tara ungureasci. unde aEa de pulin se cultir-i f[enorocitut de papistaq=o-Bunea r-rea
s[ dirAmc 'tetnelia legald
studiilc istcrlice. el va pune dr: sigur pe Preacuaio;ia Sa Mangra,
si existinyo','o7i'i' Mloo2'oliei rondnd din Bdlgrad"
ca astfel si sc lungeasci inci cn o zali lanful auctorit{filor Tocilescu' dar a pilit
cum i-a lplls-o pr-eacinstltut academician
istoricc. cf,ci a rienit fiul luminii gi al
rusine accl adept al lui Antihrist'
{)cl care r-a vcni in r-iitor ne Ya spune. ci scricr'ea dlui Mangra' care dupi o
adetirului. p,."""tjto*r fi pt"otuminatul Ou*-
h,langra cste o. opcri rnonumentttli qi documcntati, in carc s'att munci indelungatr' grea si treazi'
a flcut
"" ijl:i:11.,1ut
it'Ipirulie dumnezeeasci o descoperire Rds-
mare'
tipirit. in XIV adnc-rc. docurngnte foarte pretioase. dar dc sigur ;;;;;;;i"'t,
va t{ceir- ci acelea docttmente toatc, afari de unul singur' al ain lume' de care 9i
surprinzrtoare pentrtl toli invfttalii'
cir ui cuprins erir iusf, cunoscut dela $incai" au de a se mul- sler qi Nlihlosici'"t't'n''cutremurir
in mormflntul lor spurcat'
lhmi cercetirilor istoricc ale lui Cipariu- Dr. Augustin Bunea. Romfinilor dc-a stAnga
descoperir"u g'ttdioasi' c[ mitropoliile bizantin Leon-cel-In-
qi N. l)obrcscu. oari le-:tu :tflat si publicat mai intAiu. Asemenca
Dunirii existau si pe timpul impf,ratului
va tirccir dcspre itnprcjurarca. cf, dl. M. aveh la nasul sdu in acesta preainv{[aful .istoriograf 9i
lelept la anul S83' in chipul pentru totdcauna chcs-
Oradc opera originall a lui Samuil t)lain. dar sentinta adusi distinsul politician\:'M;;;t; a 'teslegat
asuplalriiSar.anuafeprodus'odinoriginaltrlopereipistratc
--91 -
- 90 ---

sc desct'iu stlrilc timpultri si ni-sc aiatd


cit do infloritoat'c trit
istoricd dcspre continuitatea ltomAnilor in l)acia, cu care
tir.rnca
\,Iitropotia Batgraa ui i. Crriar :i |""-ii,.
A."idll
si-au sftrrrnat inzidal capul istoricii qi invAtalii strdini si ro- ^n_1"t:,tllt-,nt !l:t^
barbari
' ;;; cu toate'cs eiau pdgAni qi
mlini, ca Haqdiu. Xcnopol, Onciul,Iorga.Iun.q. Momnrsen. Riissler,
*"t" respect'
ltinali
de mitropolitul
-El-tdi^pc'ste
Rominilor'
]lililosich. Hunvalr'_v, Ildtv.'Kari{csonyi si altii. aceste linuturi, a\reau
sau'vechiul
I,'enonrcnalul Mangra. ia zice pro-rimul istoriograf a.rdclean CAnd treceau pc larrgl cetatea Belgraauini' "Ap,lum(
pirnf;ntul sacru a[ re-
t-rri ungurcan- a Licscoperit chiar qi lista Mitropoliqitrrr romAni iEi i""""ft"u. sotaulEle qi astfel ^ii"g"o"
sedGtei mitropolitane. b"""o aceea t'e"hiul
nume '^\pulum'
din Bilgradul 'l'r'ansilvanici. cici de cAnd nu-l mai pr:cocrtpf, roman' cici 'c-
girndurile \rlidiciei si in Tara'RomAncascS, fiind liniste ifi bi- ;;';il,;;;' ;;;t as,tezi in sura popo'ului
si
minind neatins[ vechia cetate to'nuiti'' neintrerupAndi'r-sc
scrici. nu-l mai chiamir nimenca, ca)asemenea lui Ttif(ii,sifhcf, 'intr'insa, a trebuil sf, pistrczc
acte de acvz| in contra .Nlitropolitilor lJngro-Vlahiei, a a\.ut continuitatea Mitropolililor -i-se
df
;
tirnp si cilitorcasci pAni la Clesarea Capadociei, unclq dupi qi numele in gura'it.qiitil"t romani' Numirea niscocit .aBalsraa" de
arbitrar-
a vechiului eApttlurn" estc numai un
nume
o indicatiunc dati cle l)orfirie mitropolitul lcestui or-as {vezi
la \t. p.' ,+) 2r gAsit lista intrcaga a tuturor Mitr-opolililor din cI r-tttrari.
zdrobitd sub
ISdlgradul Ar.lealurlui. pe cari i-a sfinlit patriarhul Constanti- f)ngurii, dcsi s[lbatici' cf,ci miinc:ru carneil sfAnt{ a vechii
nopolei. Accasti listi pcntiu accea nu se zrfi5 in condicele q"".' iu"r'n.t atins clc institu(ia striluciti qi ci o lipstr dc poli-
purtatc de patriarhic si pentru accea nu s'a putut publicit in riritropolii. Numai o singurl dttf au dove'Jit
sc boteze in l3llgrad
.Acta Patriarchatus flonstantinopolitani': edalg .ie I,Iiiller--I,Ii- te!tr. Principclc Ardcatuiui Oytrla, in loc 'str
pe la poarta BIlgra-
klosich, pentruci o furase din arhiva patriarhiei un ..uniat" riu- de cdtrl mitropolitul llomAnilr)r' a trecut
voitor al RonrAnilor ortodocsi si a ascuns-o in alchiva mitro- duhii in fug" fIrI str salutc pe mitmpolitul .i..ttu s'11
Constantinopol, mtrcar c[ shr fi cuvehit
ofri, pana in ""tri,,i'
s{: se
pirliei din Cesar-ca Oapadociei, unde a zdcut neobservaid pAnI sa' undc creqtinismul
la I'reacuviosul }lan.qia. Ea consuni in mod surprinzdtoi cu boleze in venerabila mitropolie din (ara
qi toatft curllenia
.tipticul lui Cllain, si-l intrcgeqtc .lc minune. chci pc ciind lista iqi pdstrasc, qi sub stepAniile barbare crude'
si strf,lucirea sa. Atunci s'att cam rf,cit rela(iile prietcnoase
Ilitropolililor lui Clain sc incepe numai cu anul 1348. cca Qi-au intemciat o cpiscopic
dcscoperitl dc dl trI. se incepe cu anul S83. $i intr'una si in- A;;i;fi;fi qi-no,,,a"i. qi Ungurii oragului' cici sus
tr'alta se afli la an. 1-t79 un mitr-opoli! al cdrui nr.rme e-stc proprie in l}{lgrad, dar'numai 1a marginea -
un ,on'e prin intdnerecul batbariei mi-
soris romhnestc: 'foamichie de 'ltba-Iulia,. dc unde ie vcdc- in cetate, ca
"t'aluceir' zidurilc ci vcchi
cI numai papistasii, fiind toti oamcni falsari. au incluplccat pc tropolia RomAnilor, pf,strdntlu-se r[miEilc diri
regcle Matia. un papistas mar:e si acesta. si mjstificc cu ..r'{diti pane pc timpul lui tr'lihaiu Viteazul'
' n-1Uil1 din ihmilii
intenfiune'( lucrul si sI scrie numele mitropolitului sirbeste: Mitropot;1ii romAni crau numaj vlfistare-
din 'famitia des-
.foaanychik, si astfei pe un .mitropolit .-neaos romAn" si-l ntari si stiilucite' ca si Sava Brancovici' cel delicaii'
pdn{ in ,,Nilndor-Alba'{, adecd in Bilgradul s2rbesc. in loc de polilor sArbesJi. qi iof"f de mititei erau crcsculi foartc. Patri-
mai inrlelungat'
tla se-qii poat{ linei via{a cat se poate (lesarea-Oapadociei'
a-l pune in .,Alba Transsylrrariiae'(. adecd. in tsalgradul ,lin
.\rdeal. Din lista clescoperitd de Prcacriviosia Sa Mangra sc arhttl, precum arat6'actele'Jescoper:i1", 1t
miii constat{ iirci'r si alte lucru'ri interesante. LAngI fiocare le_afdcutunfavormare'.nemaipomenitinistoriabflericeasci.
i:a"i a"qi canoanele bisericei:'orientale opresc infrinlarcadis'
de
nume cle Mitlopolit cste scrisd grcceste dalteria, cu carc re-
spcctii'ul ,\rhiercn erir trimis in Ardeal. In Dalteriilc accstea .pi""opii si mai ales de mitropolii pe la sate. Patrihrhirl'a

il
I
lj
. i)?_

a nrai scdcir in aer:ul r,cri 'n cxarh rrdeci 'n


pensat totugi pc Nlitropolitii romAr-ri de
lratriarhul a p's ]a mrnistircu dei^
umblc prin Maramurds'
infect al Bilg;radului. si le-a canonizat alt scaun archieresc, cllf,tor, care in locul episcopilor si Arde:rlirl' qi si indrcpte
ljereg, Ugocea. Sllagiu ii p'-
. mai intniu la Feleac. irr niqtc codrii dc fag si de brad, foarte jumitate
priincioqi plurnAnilor mitropolililor de neam lnare. rVlai tdrzit cl eresalele sufleteLJr, "n Lpi*cnpii s[ nu fic nici dc cum tur-
s'a dovedit cam aspri clima din satul Feleac. si astfel mitro- uuiali in linigtea idilicd dcla !ari'
politii s'atu intors iariqi la Bilgrad inci inainte de reformaliune Ba patriarh,tl a *e's qi mai cleparte
in bunivoin{ir -1
si au scos de acolo pe episcopul latin, care le usurpase rese- Iubiir d*. pe
fall cu ierarhia Ro-anito' din Ar<leal' nn in "qL lult
(lonstantinopol'
dinta. F'iindci Mitropolitul si-a permis luxul si sad5. in contra chiriarhii ei. in cAt voil sd-i stie' dacir
sfintelor canoane. la sate, a trebuit si corlcead E, -- vezi bine vecinc cu'r'echcrr impflrd{i-e
cel pulin din cAnd in cAnd in !5rile
cu stirea si invoirea Patriarhului '- icest privilegiu qi episco- bizantin.l. De accea a dispenzat
pe episcopii din .Ar-dcal de
pilor sufragani. De aceea unul dintre .episcopi qedeir in creerii biserisei orientale'
-ain presct'iu canoaneie
a se hirotonl. prcculll de a se
munlilor apuseni, la Bistra, altul qedeh la poalele mun[ilor 1a mitropolitul lor ilafgtnd" si le-a flcut fatorul 'fat'a
'Moldova . 9i din
Bihorului. in Beius. altul in Galati lAngn F'dgirag. cici mirosul hirotoni la .it'opoiiif" rllecine' ain si sc hirotoneasci' nu
acestui oras nu-i priil de loc. qi aqa mai departe. ci.ci numai i-a inpus
ILomAneasca. it' tit"'politului
sAi. ci de un mitropolit din
papistaqul Bunea a afirmat pf,.ni acum" ci in acestc localitifi altd 'tari'
J"
nu ar fi existat de cind e lumea \:l'e-un scaun episcopesc..Do- "pir"opii mitropolilii dcscoperili in arhivele Clesariei Capa-
Dintre
.cumentele. cu cari vreir s{-si dor.edeasci. spusele. sunt poate
dociei nici unul nu sc poate asamln2r cu Sava Brancovici'
-ioata
numai nistc fauritr.rli ale unor ..leatine spurcatc".
care zt intrecut irr pii'i'1a qi pe inaintaqii sii qi pc cei
p" si pe
De ierarhia Rominilor qi de sdnitatea chiriarhilor ei:Pa- cari au r-enit dupi cl si rnai ales 7s) :tt:
triarhul purtir dcosebitn grije. S'a intAmplat ce patl:iarhul Antonic Andciu $aguna t.-,i in' p"S'
i6 ' -l:n".""I*
qi numai '-papistaQul
pe la 1391. a cetit canonul 57 al soborului dela l,aodichia. care pentrucl in critica lui sc vcde
Bunea nu vede accst adevir' a sct'iito-
in plavila vechc dc TArgoviste zicc aga: ..iV'zt se fune efisco! nmai tnt'rlt freocupaliunea Si ura con'fesionald
tn sat sau la orag, ce (cil cdldtori cari se trimet, iard dc rului. de cdt iubi)ea Lt'ti Pentrtt
aAeiaT (""1 .,'l- ! - lll
se od fune ore unul, acela nici o ispraod sd rtuifacdfifrrd Ura accasta il fbcc si nu r:adI'
ci dacfl cinevi t^: :t:: t::T:
de episcollal cetdtii'., iar in tAlcul acestui canon a cetit Pa- insuqiSdrb.descendentdinofamiliesAr.beasci,qi-qtscrleprln
triarhul: nln oare tare sat Si ue (ori) intru. o cetdluie micd, fratele ,i,, tiogr;fio Jru.qt"
qi o lasi moEtenirc srrbilor, se
in carele poate sd Jie de inddstttl un Preot, acolo nu trebue si sr p'n[ pe frate-
iscllcste in aote romanesi sarbeqte 'mbli
sd se facd episcop. ca sd nu se pogoard -ios sdrdcegte trebnc si fie romin neaos'
sltt dcspot in Slrbia' acclalasir sf, r'adl' cn dacl cinet'a
nurnele .episcopului- ce \cil sd se trimea{d cdldtori (cdldtorii llra accast. "onf"tio"ali nu-l
-"pi"copii
RomAni cah'ini, ca Gheofghe
dc
sttnt carii astdsi se chiamd enurqi,, de se trimet intr'insele lucri intoc*ui * siu dogme calvi-
ientru indrePtar.ea gregalelor a su.1fletetor, iard rte se aor SAngeorz qi Paul Toraasi' si im-pune clerului nu-llasl
fi fdcut al{ii mai nainte, tnsd dein (din) cinste sd se schimbe neqti. cl trebue n" ortodos' Ura aceasta confesional5 puse
condi{iile
s[ r-ad[. ci dacl cineva primegte orecirnoscandu-l plin accasta
Si ttici o ispravd sd nu facd episCopeascdr. 'U cpisc.pie cu-

Ca si crute sinAtatca Mitropolitului si a episcopilor dc un super-intendent calvinesc' de viteaz


de pc atuncia. cari erau oarneni gingaqi si numai din m<i-' de cap al stru ii""'i""t"'
"itl"p*at"taacela tr-ebue s[ fie declarat
tive sanitius. triiau gi-gi aveau toti regedin{elc pe la sate, luptltor pentru si autonomia bisericei sale' Ura
- ')'D -
-- t)4 -
scrisescmaQestca
aocasta t)onl'csionali nu-l lasl sA vadd, ci dacf, cineva de 'll:ccusclf, mai multe siptirnAni de cAnd Pini lz'
-toti protopopii si <lc lamura preotim-ei sale este osAndit prin Ei asteptam- cn pc riand se
l:, nil"loil "'-'u"t'"u"' scri-
se publico"".: parte
sentintf, ca inccstuns, r'ipitoriu de femei, cun'ar-iu qi preecurvariu. ziua dc 22 Dccemure ':nsemnatf,--din
cele mai multe di1
accla trebuc si fic declarat de sfAnt. I)in contrf, I'edeti,. cum m." cle fa![ it""-,i"ii"mea qtia,'cr erau d'ate de gol Cu
"rjeo .urlirrol;'a; Ti-oniigf^
lucri iubirea de ader.{r; cum cugeth mintea lipsiti de pre- neadcvirurite
ao-"Ji-pttltop'"zt'i1"'. Simeon Popescu din Bu-
iudete confesionale la peainr'5{atul Mangra. Acesta desbricat toate acest"o ^ io Roman"
curesti publicand i"lti"
fiind de ori ce patirnl qi slibiciune omencasc5. gi inzestrat cu
i"iicatl' atat "Tetegraful
samd despre
Arad' o dare de
toate virtu{ile cele mai alese creqtinesti si preolesti, in cAt ar din Sibiiu, cat si t; ;ilut"* * reedith minciunilc acestur
sfieqte
rnelitir si-l puni intre slinfi aldturea cu viteazul Sava. indattr a cartea dlui Mangr", "u '" .at" at'eh' sau trebuia si aibi
priceput si a primit ader'trrul, o{ principelc Apaf-y si cu Sava preacuvios perintel o"st-"1""' il.u. fiind::":t"" ::mnalatc
cun.stin,ti de ccle';;;
ir,
bcnchetuiau impreund la mas{ qi se jucau de-a botezul c51trilor. -ru'irea",
din Bucuresti' Dl Popescu' care
qi in acelaqi timp moqneagul mitropolit mai trdgea qi cu ochiul cu laud[ gi ae unef,f t=ui""
aog*cle de tredinF ale
bisericei
la biitrAna principesl. S'a intAmplat ins2i, c[ Sar'a n a botezat mai inainte n, "rll"o
,rrci
stabileqte
r:tr{trlul, pentruci. I'a dovedit cu o bucati de ridiche, ci nu e orientiile, roiil'-" a"pi dl Grigorie Tocilescu'
""u'n aog*i' 'cd biserica'romdnd
cle religiunea ortodoxA, apoi ou o bucat5 de carne, ci. s'a cal- si ..dogme istoricci intre alielc ;;' in' oi t 7i n 7 a p op orutui'r orn
dn''
vinit cumplit dobitocul. Iar superba principesl Ana Bornemisza L i;v i s t a t itz D a c iL aceastf,
s'a supirat foc" cI Sa'r'a a pus-o pe o treapti cu Catarina Te- Nu qtiu cc vrch ";;;;;s[ zic{ dl protoprezvi*t ::' biserica
z\cel' cI ieligiuneq
mesr'5ri- dogmi nebuloasl' Oo'r u"it sn p.oiorului iomin' ":'l ori ci din
De aici au ur-mat apoi prigonirile asupra preavrcdnicului cregtinl constitue insaqi fiin1a Traianl trebue si facem
mitropolit qi muoenicia Iui pentru credinta ortodoxi. existinla pnpo'utii ;i" in bacia
existat si biserica lui
Ori cAt de ciudate {i-se rror pdreh toate acestea, iubite ca a
in mod ,r""."urr,l- "nrr"turiorr"^'c[ de pe timpu! olnd Dacia
cetitoriule, eu, dupi. experien{ele triste ce le am despre super- crestinf,. atunci ;; "" explici'
ficialitatea. cu ca-rc unii din cirturarii nostri trarteaza istoria
nezr.mului, Te pot asigur?r, ci nu este cu neputinti, ca sd vini
rraiane a ra,cut
de monumente
ffi
"tt11,";t":l:
pigAne' Er nlc:
Ttr:;:
i:*"*-ffi1 ]il;
si de aci inainte un om, care \ra scrie despre Mitropolia BII-
lime Dacia Traiaui se nanifesti
cuvintei cum se'i"iuitpre' "e'i". l roman?
gradului si despre Mitr-opolitul Sava toc_mai aEq .pe cum am numai fiinp pagane]l;'- ;t
qi fiin1a-creqtinf, a poporului
artrtat mai sus, gi fnrl s[-si ia osteneala de a controlh dovezile oameni' cari nu sunt con-
Dar ce folos s[ mai discut cu
inele, m[ va oc5.ri qi mai urAt, de cit Preacuvioqia Sa Mangra,
tle ce scriu'
Eticnli-S'o
pe care eu nu I'am supirat nici odatl- Acelagi scriitoq care
gdtim mai t^"::l . ci la
t.a urmi dupf, pirintele Mangra, va face apoi propunerea, ca
lui Mangra, care a apirat existinta Mitropoliei Rominilor din
1e - .2 1906 eu am aritat'
In ,,IJnirea" dela 1O Noemvrie
. -x
ilin Ardeal'
Ardeal de pe la a- 883 qi a fdcut un idol dintr'un SArb eretic. a. 883 nu a existai;i; mitroporie a Rominiror aucto-
Popesc-u- rafrra-t-^1e
incestuos, cun'ariu si preacurvariu, si i-se ridice o statui, si La 22 Decembrie 1906 d1 Simeon biserica rorndnd dirt
d?
la cca dintAiu vacan{5 a scaunului mitropolitan din Sibiu si fie ritatealuifuf",'g*', "" "po"" "ol 'icd si-a avut mitropo-
at'gjlea
alcs Mitropolit ca vrednic urmaq a lui Sava, doar va intrece Transiloahia in'cd in oeacul
el pc Sava, dactr nu l-a putut intrece $aguna.
I
litul sdu". I

\
' -96- ' -97-
Dacd domnur Simeon popesc* va puteir .ro'cdi ascl-tiuneir Lcitate din cartea dlui Mangra. ln cartea aceasta se spune (pag.
sa) eu mi supun la ori. cef.pedeapsi, ce mi-.sc t:a .iict:r i:+s-6), c[ nigte episcopi (sdrbegti) din Arad se intitulau.in oeacul
clin ':al 18-tea .rnitropolifi'. Ei de fapt instr, precum ori cine p.oate
' partoa domniei sale- Dacd i-mi doreste capul, si accra i-l dau_
Nu poftesc altce'ar de cAt si indice scriitorui, ori d,cumentur 'st! erau numai episcopi supugi mitropolitului sflrbesc- Pe lAngn
din vcacril al 9-lea, care ade'efeste a.ser(iunea d-sale. Dac{ nu titlui de Arad, mai luau si titlul de Ineu ca o amintire, cI si
este in stare si o fac{ .aceasta, atunci si nu mai prin.li , in Ineu au.sezut episcopii sarbe-sti din ptrrtile Aradului inainte
con- 'de
deiul spre a scrie istorie romaneasci, cici noi Rominii a-gi stabili definitiv reqedinla in acest din urmtr orag- Dar
nu
suntem lipdddtura neamurilor- Am fost sdraci, suntem
s{raci. deqi inainte de veacul al l7-1ea nu intAmpindm nici un episcop,
dar am fost oameni cinstiti, si n'aqi vrer ca rumea curti s{
ne fi.e romAnesc, fie sArbesc, in Ineu, totu-si domnul Dumitrescu
puni pe o treapt[ cu Tiganii. afirm5, c[ in Ineu s'au infiintat mitropolia romAnilor din Un-
Ne spune dl popescu. cd George Br.ancovici .c stat in garia si Ardeal incl din veacul al 14-1ea qi ci aci au .residat
relaliuni de afroaf e . . - ,i cu petersbwrgul, - Dar acest oras arhiereii ei, in lung qi neintrerupt gir, phnl la Mihaiu Viteazul,
s'a intemeiat Ia l ?o3. Reqedin{a larilor s'a mutat la pctersburj care ),a strlmutat resedin{a mitropoiiei existente din Ienopolea
in 17\2. George Brancovici a murit in 1T11. Spune acum, dil in capitala de atunci a Transilvaniei" (adecl in Bllgrad)- Ne
Popescu, cum a putut sta George Brancovici in rclatiuni arrAnd domnul Dumitrescu nici cele mai elementare cunogtinle
diplomatice cu Petersburgul ? de geografie, pune Ineul de pe Crig, din comitatul Zarandului,
Domnul S- Popescu ne spune. qi dupi cele apdrute in oblu in Banatul Severinului, qi fiind-cl Patriarhia constantino'
.,Unirea", ci Siva a fost <msre oiteaz intre mucenici,, dar politan[ a intemeiat o metropolie in ptrr{ile severinului la 1370,
tace tdcerea pestclui despre viteiiile lui sdvArqite -fa!{ cu
Ca- pune pe rnitropoli(ii din pir{ilo Severinului in Ineu si ast-fel
terina Temesviiri si cu sora acesteia si despre sentinta preo- face conclusiunea ridicol[, c[ Romflnii din Ungaria qi Ardeal
timei romAnesti. care a osAndit pe Sava, nu ca pe un mucenic, ar fi avut o mitropolie infiinlat{ in mod canonic incl dela 1370
ci ca pe un om stricat. cu reqedinla in Ineu! Dar de cunogtin{ele geografice ale dlui
Aqi putea continul mai departe in chipul acesta, cdci dl Dumitrescu calea-valea. cu mult mai minunate sunt cunogtintele
PoBescu ne di material bogat. Dar acestea putine excmple lui istorice. El las5, flrd nici o dovadd, s[ se infiin[eze mitro-
incd sunt de ajuns sprc a ari.ti, ca scrierea atui'Mangra
este polia Ineului pe la 1370 intre zidurile unei mdntrstiri catolice
bund numai spre a prosti gi a prilosti oamenii ignoranii. de ritul latin din acel orag sj nu bagi de saml, cI pe atirncia
Aici numai un lucru vreau sI mai relevez. Domnul po_ domnih in fara UngureascS. cel rhai puternic rege qi cel mai
pescLr pe cei ce spun adevdrul ii acuzl., ci
sunt condusi numai zelos propagator al catolicismului, Ludovic-cel-Marer- care pe\
de r6.vna de a propagi sfinta unire. Dar atunci si ne
spuni preo{ii schismatici ii scoti}t din lari (Hurmuzaki, Doc. l, 2 P- t,

dsa, cd. de ce rAr.nd qi de ce duh este purtat d._sa,


cAnd con_ 1zz1r' nu suferil nici un nobil si nici un chinez romAn, ,

qtient propag[ minciuna si neadevirul ] dac[ "^t"


nu trecel la catolicism (Battydn, Leges secl. m, 4O6-t-7)
**t3 gi care intemeitr episcopii catolice ohiar gi in [ara RomAneasci,
La ce ciudifenie poate aa prilej o carte proastl, ne este la Arges si la Severin (Yezir lerarchia RomAnilor)- Sub acest
d,vadd un articol scris de domnur Ar. T. Duriitrescu din -rege catolic cum s'ar fi asezat o mitropolie schismaticl intilo
Bu- .mindstire catolictr
:u-rTti in foip ,Tribunei( din Arad, numirul Ztj din 19O6, cu o
.

titlul " Vechea mitrofolie din lenopolea,, documentat cu


_ crg ,_

-98- pe acest episcop cu episcopul dela Ineu gi Lipova Sava So-


Dumitrescu scrie
astfel de absur- lomon (Brancovici), atunci plfltesc imediat abonamentul la o
mirare' o[ dl
Dar nu-i unu din scrierile mele' ceea ce miie de exemplare din ,.Revista teologici". Daci instr nu va
'diteli' ctrci el "t i';*
-,*" "l"i{ ; ;:
puteir dovedi aceasta, sI binevoiascl a-qi recunoaqte greqala
se v e de ain im pre! ":*;: }^Ji,' 7i,',,ii,,:; " :';'; in ,,Ilerrista teologicd.'(, rectificdndu-o, si s5-mi permitd a declarh,
;;irir',:r::i^1T::,fil;T-{;,i"r.a,;*ori'-ri'l"o*'/"pecAnirr 'h i cd nu se afld in lume venin atAt de puternic, cu care sd poti
i"'^'it"i ronrdne in veacul
al
stArpi atAta riutate qi atdta rea-credin{d, cAti isi permit oamenii
pl" i"""p"tor
I

de fapt eu am
I
a folosi in contra rnea, cAnd dAnsii \rreau si combatd resultatele
15-1ea. vatrr oetit""tii*" i:"'l :i:J"",:lii ;;t:*:l1itT: :
i
'; istorice, ia cari am ajuns dupl muncd grea qi dupl jertfe ma-
cat ii
:il:ff ,1? ;'"ffi:;l
5 ii.lll!i"ii;i'';i1'"uu cctitorul'
lechei Mitropolii a
I teriale foarte mari, pentru cari n'am primit nici o rtrsplat{ dela
riameni, ci batjocur[, ocard. si; hul5, ce nu le-am meritat si
despre
de subrede sunt inu"'ilt tuute oamenii
"*iliinluin Ineu' nu le-am asteptat, gi tocmai pentru aceea. intru amdriciunea
o
Bllgradului, "ana*^tt]'l I sufletului meu, n'am putut sI nu sbiciueso pe cei ce outezartr a
*** intrir ca niqte precupeli murdari in sanctuariul Etiin{il
Ceata
dlui M' a mai avut un efect inbucurdtor' plin do-
Carlea me- credeatr lIp'ut
inteligente' cari an"
unor fiinle foarte
;i;'"";" - i'iotio gt u r ii " p oli tici Drept incheiere mai observ, u{ afartr de greselile relevate
v eztlezdrotito af,e' "tit't1tt drlgllas pre- si-a umplut cartea si cu
p'it'"" u"schizhndu-qi glasul au inceput
in aceastd. scriere, ptrrintele l\{angra
uo
Mangra,
"Ln'ii q' ti-1t"i' qi 1" siuii"" alte multe neexatiti{i .si gregeli, la cari instr nu m'am opri! de
tutindenea, u' fu'"i' sr lipseasctr nici r-r parte pentruc{ nu se lin strAns de obiect, iar de altA parte
'""u""'"'tii'
a-mi cinth p'"r'i.'i.'nin ^claste ";;i;; pentrr-rc.i" am crezut, cd ori ce oetitor poate inv[p din cele re-
iom'ut
"w'' ,s -"-:';;;^";i^tt"'^t:;**l
t
i
:
:: :i;'::g'?3; i" n i ci levate de mine, cu cAta precaufiune au se fie primite qi cele-
:t i:l ^-:l'
fost in stare sa ?.'t":t"*"r
::lil n'
;""t'"
;': luptat rr i"op.or i i
biserica
lalte scrise din cartea plrintelui
r---.*:::::-::5* Mangra.
I
r'
s rt,r'.1;-,
pe oame"" S1^^ ''pentru cuvintc
sd convingf, -"1 ^"t mea cu aceste "i@
+" tiB;'i-i'' ai 'l
'ortodoxf, ieblregte {..l ' '1 t
-ro'nina"' ""up'u (prca vcnrnos

"q
dela tto.-,.
lipsite de ori """i'"1^'"'":'-"c'it1o1r "Unirea"
publicarea Adnexului ..' i ,,:o,,..4, -. :,,.j

in stil " ar' e' e) greEeqte' ."ul-1;;#


P;"#' iot'*"i *"tlit"' It ieritoriul' eparhial-al
I. din cartea
episcopului-s,i":ri-ni'^""*t"'*i"*?"]"X#"rl;:Ti!^,*:
;ltlllt,:*j-"#,"J":JTj"i1,Tea-sirtize,ii,prinBrancovici'
din lara noastl!('
a bisericei 9;;;;;'i;;t""t

i!^;;;;';/:"tonurudndtano-
Tili;i^,,"),i,T,"!i1,!i'""'ff
i coort'naai vrl-odate __ cum I'ace
d-sa ---
lqt
ungurccn, ut"* "ii

b
I
tt Cuprinsul cdr{ii.
il La an. 8S3 nn a existat }letropolie romini in
Por-
Arrlea..l Ei Jara Ungu_
rerrsci,
Mitropolia riin pIr'triie s.u."iu',rui r,, 4*5
sferat{ la B6lgr.adul dio ArdeafT;;
noman"a..n, oi, ior, ,rno-
. 6
scrisoarea patriar'ului Antonie din lB91 nir vorbegte de
o Mitropolie
rorndneagcd,
Tithil arhiereutr,i ctronaare
'ai,, 'nir' 6 7
ilar dovecreqt" .*istin1"' no"i
_ Mitropolii in Ardea,l
Joaaichie ,,r\d,ndor-albonsis,r tlin I
1479 n,a fost Mitropolit in Bilgra-
dul Ardealutui
Dipticul lui ctain desp". ,itropniilii, B-e
* a. ; ;r;"; tn gir'o.roiru_
arcnlererr
,Jrg, esre o flurirurI e
rlin Arrlear gi
^-^,,^_.,llt,llu,1 farr ungrr'eaactr, .rrptr aecretole lor de nu-
mire,n'aufostmitropolili .: , . t()
Hrisov'l l.i c' Iird,ncoveanu din rz00 nu vorbeqto cle o
' mitroporie,
ce ar fi existut inainte de Mihaiu_Viteazul
lu Ardeal au existat il<^r[ episcopii, una atrru'toa'e de Mitropolia. ro
Moldovei do prin veacul al lb_lea gi alta do
Mitrooolia T?t_
r-ii-llomi,negtidelaincr,puttrlveacuiuialt6-lea
Gheorghe Brancovici gi fra.tele sh,u mitroporitul
sava Brancovici
au fost SArbi din Ungaria .
Ge'ealogiilo fS,urite pentrrr a ar6td, pe Gheorghe IZ_IB
qi Sava Rrancovici
coborA,tori din dospotul sirbesc Gheorgho
,Rrancovic!, u,au
teneiu istoric
Nliiropolia, .",,-"pi*opi"'Rlrgrad*lui .rr" ,"nirprn
l4*18
au'uirruro-viiu"-
zul, nu de S6,rbi , .
Episcopii B,,lgrad.lui intre auii 1599_ 16.J0: Ig
prislop,
Ioan .ela Teo-
ctist, Teofil prislopean'', I)osofteiu qi Ghenadie esclud exis,
tinla sh,rbului Sava (Solomon.l Brancovici in Bi,lgratl
2g
sava (solomon) Brancovici din Lipova n'l
fost episcop in Ardear 23.,6
Turcul Evlia Celebi nrr aratI,, ci, Sava Brancovici
episclput tsLl-
il grail ar fi fost Romin 'in 26
Por.ncile lui sava tlin B'gra. penrru predicarea
1 cuvhntului lui Dum-
I uezeu ln limba romAn6, nn dovedesc, cd, el a fost lomdn, ci
\ o"-- j_lltui ..d. jo.t-:lisco-p calvinizant 26
jso
.'l sava Brancovici ".din Beigrad- a fost numit episcop la rosi 9i rooz
I
I

,a
P$9.

Romfxri 30*32
cu corditiutli cle a promovb calvinismul intre
32-38
Acelaqi a promovat de fJpt'cat"ioi*1:tl :.-: ar fi pltinrit pentrn
-Et a llllgratl
'Nu existi oici o. mertt,riei ed, Savaiin
cretlinta n,r.rr."r"oliurti;.
pS.tlnit rlin rnotive polrtrce
39-4'2 it
qi pentru via{a lui scandaloasi
r-omi'uegti la 1680 nu arat[' a
cli
Seltin{a adus5, de -"b";;i;;;icei
sava -Bra'cov"'';; fi;t;[tuit sb'u'ta' ci ctr o rurlenie
"o*u"ti 4')-lb iffi Alte scrieri ale autorului.
sa, Catarioa r"-JJ"aii !iJ'-*it""
firi'ilele*lt" *1]:,i.. 46-5z
suferinlele lui sava B;;;;;i"i p;ntru I
lui Slva Brancovir:i ' : 5!-.:'8
Legalitatea sentinlei uO** t"
cintra
rlespre
Cserei trIihaiu nu meriti ttreilinia
in toate ce le povestegte 59-6u
Sava Brancovlcr- ' f. illitropolitul Dr. Ioan Vancea de Brrteasa, schiti biografica, BIaj lB9O,
61
Sava Brancovici u'a intiin.tat nici
o qcoal5' romAneasc5' ttz
brosuri de; 41 pag. Se poate procula de la autorul, ori de la,Tipografia
din liig[raE ' semin. din Blaj cu 20 fi1. -+ lO fil. porto postal. l
$coala tomineascl , .' .' " ii3
Sava Braucovi"i ,t'a tipetii ca alli
arhierei vretlrrit:i' c6r'(i romauesti
" ' (i3-04 2. Cestiuni din dreptul gi istoria bisericei romdnegti unito, Blaj 1893.
n'r tlobandit ii-i"a'pt"trtnio*ui*tlitoi'la
'iti56 Parte a I 269 pag. 80 scrisE de Dr. Alexairdru Grama, costi. I cor_ 40 fil
Acclasi "Ifr;;#
;:Hli -l;;;;;;' ;;;'""1p'*"pi"i vadur.i 64-66
Pi.rtea II. a00 pag 80 scrisi de Dr. Augustin Bunea, costi 2 cor. Si
; :ffi ;
'
;
:; I' ln * ;:, *Urul,.i" fi i.t;',:'":"' il, $?,
J"i t'Ji
' 6?-68
poate procura numai ciela Tipografia semin. din Blaj.
11. Epi.co;,ul foan Inocen!ir: Micn-Klein, s'a petrecut.
la calvinire ' 1 4. Istotia scur.ti, a lliselicei rom. unite cu Roma, in Schematismul
tntlemn
Sava Brancovi.i di" Ii;fiud
t iosi 'lesiitttit de Barcsai la 1659 gt 63-{i9 Ar-hidiecesei de A -Iulia pi l'iglras pc a. 1900, care costi 8 cor., si se
in locrrl lni a fosi nnmit Ghenadie pe lh'ngr corllilii tie a poate procura tle la Tigografia sernin. din l3laj.
Sava primegt" upi*"opii-t* rio'
tlela Apaliy 69-70 5. Sta.tistica RornAnilor dirr Transilvanio in anul l?6O f[cutd, de vi_
Promovb, calvrnismul jrrra[ilor 1a l(i67 '10-72 ca.r'rrl episcopesc Pettu Ar.on, Sit'riu 1901, coste 1 cor., -+. lO fiI.,
a titorikrr gi il
Acelagi a prinrit.instiin$-"ur"io*u"c5. qcoalei qi tipogratier qr mct'ge_ s'a petrecut.
rn"e-titii
"""'-'iJnu a glrirr ,;;Ji;
-{celasi
uo*E,r'L dupe mil6 la 1668'
ro-
12-73
6. Vechile Episcoyrii r.omiirrcgti: n Varlrrlui, Geoagiulrri. Silvagulni si
peutru asuprit'ea bisericei Il{lgradulni, l.ilaj 190'.8,)162 pag. Pretul 2 cor. 50 fiI. (pentru Ro-
Decrotul lui Apafy d'io ::o O""' 1669 73'-7tj
mdneqti, Sava nu iilce nimica rninia 3 lei). Se poate ptocura de la autotu), ori dela Tipografiia semin.
76
'o""ndin"e'oin
lui Apafy 22 Nov- 1673 din Blaj.
Decretul
1674'prin care oci'rmuirea bisericei
I)ecretul lui Apafy tt" ; \ooin
7. Episcopii P. P. Aron si Diorrisin Novacoviei, sau Istoria Rominilor
rond,neqti in"'udioi""zil super intendentulrri calvinesc ' 77
tlansilvaneni dela 1751 pdnf, la 1?64, Illaj 1902. prelul + cor. bO. fil
'u biserica in sobor-ul din i6?5 '17 -7'q (pentru Rominia 5 lei). Se poate f)rocura de la autorul, ori de la
Sava, spre ,-gi f""itit'-!""d"az[ qi de preo{tme
Rhsnlata primiti,'"'1i""i
u""E'oiu""if*bn-"otgn" Brancovic-i Tipografia sernin. din Blaj.
' pentrrr *nan'"n'tiJ"'it"i"q;'s"1-"rrrl tlin lrtrS 8. Discursuri, Arrtonomia bisericeascfi, Diverse, preful 5 cor. (pentru
r""loiglilescocirile frateld str'u
80
Ch,derea lui Sava RomAnia 6 lei). Se poate procura de la autor-ul, ori dela Tipografia
Mihaiu Cserei' Chr' Iingel'
Se'mrril
Pi,rerile istoricilor a"'p'" in"u:'r""rn"' t'fill'Llifiila semin. din Blaj.
'""" cr,i"l-'i'- ruliJii'i'"i' o-r
t'l|if;il 9. Ierarhia Romd,nilor rlin Arileal Ei Ungaria, prelul 3 cor., ,penrru
X;?il": N. ri'i"-v"tea, N' PoP^ea' I -fopo"iti' '$- Pop^escrr 82-US
E.-Golubinski, Ctr.
goebean-u, Dr" Ul RomAnia 4 lei). Se poate procura de la autorul, ori dela Libriria
istorice gi inriurinla' *"
Auctoritatea tui Ma'igt;'io-;;i""t .o ."n. 8s-94 semin. din Illaj.
aveh el asupra istoriografiei romf,ne' 10. Timotein Cipariu, Panegiric, pre{ul 50 fiI. +- 10 fiI. porto.
despre scrierea lui-Mangra ' .' -' 't.i nU-tU
$imeon Popescu, foi[a scnsa
de Al' T' Dumitrescu'
..Vechea mitropolie-iJ tuoopot"a" 96-98
"' pu tr-dlo lrri Malgra '
.-- ' '
Olffi lui --
Mangra ' 98-99
,,Revieta Teologicls '"'iutea 99
lnchoiere