CT

3650
m

BUDAPESTA,
INSTITUTUL TIPOGRAFIC,,LUCEAFARUL".
1905.
 w
l;. .i
fi
t,
.'\
1

,l
I

DIui Dr. COnSTflnTIn CHIRICESCU'

Profesor Si decan la Facultatea

de Teologie din BucureStI.
ffi
Dedici aceasti lucrare in semn de
recunostinti,

flutorul.
I
I
l
1
1

Prefala.
art apdrut prin dife-
O parte din aceste fragmente
acum pentru intiiag
rite raiste, o altd parte tnta opo'
datd.
culege, in aceastd
Motivul, care m,a determtnat d,a
broSurd, pe cele deia apdrule-'
cuyt,Fi d'a addoga Ia ele
altele nepublicate,'i'ti dubtu:
tnlit' credinla cd astfel
csri se intereseazd
pot fi mai de g'iOd- itotibile acelora'
1
l
cititori regulali ai reviste-
de asemenea cesttui, dar nu sint
ap.drut; aI doilea' fa4tul'
Ior in care art opaiii toti ar fi
-doid
pind la oii'tiii'"a a scriert mai mari' Ia
cd
-
cari lucrez, dar despre cari nu as.
putea
-ofi'r? .olu*'
g;;;'- ffebuta ta aaut On' Minister al
cind ail sd fie
care imi serveSte in acest
Cuttelor 9i tnstrii;iunei publice'
I ;;;; ; bLrsd, aovLaa maturtald' cd lucrez in direcfiunea'
ce mis'a hotdrit'
acestor fragmente'
vot fac:e ert insumi aprecierea
Nu
cuvintul' dacd frag-
ci voi ldsa pe tiittoti,tisa-,i sp.und dacd aduc lucrurl
interes'
mentele acestea preztntd vre'un
sart nu'
ioua la lumtnd, Si umplu lacune'
*'j Buda4esta, 1U24 Iulie 1905'
:, d#j
ll. Dobrescu'
 I.
trN EpIScoPAT RoMANESc lN secolrlE xI $l xl.
Cartea dlui I. Arginteanu ,,lstoria Rom?nilor Ma-
cedoneni", care mi-a fost accesibild d'abia zilele trecute,
mi-a dat prilej si scri[ aceste citeva rinduri, al c5.ror
scop e de a releva un fapt nementionat de dl I. Argin-
teanu, dar care, dupi mine, e de-o importanfi deose-
biti, nu numai pentru istoria noastri in genere, ci in
special pentru aceea a Romdnilor din peninsula balcanici,
anume constatare a cd., in secolul al Xl-lea gi al XII-lea
Romhnii ai avut un episcopat al lor propriri, depen-
dent de archiepiscopia de Ohrida.
Dupd doui manuscrise, aflitoare unul la Berlin
qi altul ln Vatican, cunoscutul bizantinist Heinrich Gelzer
a publicat in anul I (1892) al revistei ,,Byzantinische
Zeitschrift" (pp. 256-257) doui cataloage de episco-
piile dependente de archiepiscopia de Ohrida. Cel din-
tiirl din aceste. cataloage e scris prin secolul al Xl-lea,
sarl al XII-lea, cel de al doilea dateaz6, din secolul al
XIII (cf. Byzantinische Zeitschrift II pp. 4O-41). Ambele
cataloage ne dai limuriri asupra episcopatelor supuse
bisericei autocefale din Ohrida in timpul supremaJiei
bizantine in peninsula balcanicS, adicd in intervalul dela
1018 pini la 1186, deci inainte de insemnatele pierderi
pe care scaunul archiepiscopesc al Ohridei le-a suferit,
in urma evenimentelor dela finea secolului al XII-lea 9i
 8 I
lnceputul celui de al XIII-lea (cf. Byzantinische Zeit'
schrift II p. 60), cind se constitui mai intiii o ierarhie
proprie a Bulgarilor gi apoi o alta proprie a Sirbilor.
In cele doul cataloage, inhe alte episcopate de-
pendente de Ohrida, e vorba $i de un episcopat al Ro-
mdnilor, pe care episcopat primul catalog, referindu-se
la institutiune, fl numegte fi (tnwxonfi) rdu B)"d.4cou", iar cel
de al doilea, referindu-se la tronul episcopal, ,,6 (8p6uoe)
Bpeaudtqs ifuor, B).d.yuu" (cf. Byzantinische Zeitschrift I p.
257. Amindoud cataloagele vorbesc deunulgi acelag epi-
scopat al Romdnilor, pe care Heinrich Gelzer il revendici
pentru Rominii dela sudul Dunirii (By".Zeitschrift II
p. 60). De bund sami cd numai pe baza acestor sin-
gure indicatiuni nu se poate stabili unde igi va fi avut
regedinfa acest episcop al Romdnilor, nici nu se poate
afirma cind s'ari infiinfat, sari cind s'a desfiintatt), cari
gi cifi afi fost episcopii etc., aga ci. chiar de am adopta
pdrerea lui Gelzer, ci episcopatul se afla undeva la
sudul Dund.rii, totugi nu mi se pare a fi lipsiti de pro-
babilitate gi pi.rerea, ce subsemnatul igi permite a avea,
ctr acest episcopat, constituit dupi Gelzer penku
- -
Romdnii dela sudul Dunirii, igi va fi intins autoritatea
sa bisericeasci gi asupra Romdnilor, care se aflari pe
acea vreme la nordul Dun5rii, cici pentru Romdni era
constituit, gi dupi numele acestui popor era numit. Iar
imprejurarea cd unii se aflari geograficegte la sudul Du-
ntrrii, iar alfii la nordul ei, mie cel pufin nu mi se pare
c6, ar vorbi in conka pirerii emise aci.
t)
Desfiinfarea lui probabil ci va fi avut loc (daci nu
cumva mai nainte) in timpul, cind archiepiscopia dela Ohrida fu
redusd Ia un teritoriri destul de liryitat, adici- pela finea seco-
lulul XIII gi inceputul celui de al XIV-lea.
Un lucru insi rimine in afari de orice indoiald
9i anume: ci in secolul al Xl-lea gi al XII-lea Romdnii'
ai avut un episcopat propriri al lor, in dependenti de
arhiepiscopia din Ohrida.
II.
MENTIUNE DE POSESIUNEA LiNUI EPISCOP ROMANESC
IN comIralul ALBEI-TRANSILVANIEI LA I58I.
Intr'un document aflitor in ,,Liber regius,,1) cu
data de 16 Ianuarie 1581, se vorbegte de un ,,episcop'
al Rominilor in comitatul Albei Transilvaniei,,, anume.
in urmi.toarea imprejurare: Se confirmi. de citrd prin-
cipele Ardealului, Christofor Bathory, o donafiune de pi*
mint (fundum alodialem), pe care o face George Banfy.
Losontz de Hunyagya, comite al comitatului Cluj 9i con-
silier al principelui, lui Michael Balasfi Lippani, cit gi
tuturor urmagilor lui. La indicarea hotarelor acestei po-
sesiuni, cbre se afla lingd Alba-lulia (extra muros hujus
civitatis nostrae Albensis), dupdce se spune cd la ri.-
sdrit se invecina cu elegteul, iar Ia apus cu grldina
principelui Christofor Bathory, la miazi-noapte iu dru-
mul public 2), adaugl c5 la miazd-zi se invecineazi
pimintul acela donat cu casa episcopului Romdnilor,
care se afli in comitatul Albei Transilvaniei
nali parte domus Valachorum episcopi in - ,,meridio-
Comitatu
Albensi Tiansylvaniae..." Documentul Jcesta, dupi obi-
ceiul de atunci de a reproduce, in chiar coprinsul strfl,
t) Archiva Statului din Budapesta. Liber regius Christo-
fori Batori I p. 8b., 9, I a., gb.,
10. Consensus Miclaelis Balasfi
Lrppanr.
) ..... a parte orientali piscinula'nostra, Occidentalivero
hortus noster, septemtrionali autem via -publica. . .
 10
5i actele ce se confirmai; confine in sine 9i scrisoarea
de iionaliune a numitului George Banfy, iiin 1580, pe
care apoi principele o confirmd 9i e inscrisi in ,,Liber
regius,,. In aceasti scrisoare sint indicate de asemenea
hotarele pdmintului donat, - aceleagi ca mai sus pen-
'tru miazd-iroapte, apus 9i rislrit cu deosebire insi
-
cd la pasagiul, ce ne intereseazi pe noi, adici la de-
limitarla din partea de nriazS-zi, se spune mai pufin,
decit in insdgi confirmafiunea principelui; cici aci citim
numai ,,casa episcopului Rominilor" ,,meridionali vero
domus Valachorum episcopi immeciiate vicinantur", PQ
cind in confirmare se determini mai de aproape, cd adicl
casa aceea este a episcopului romanesc din comitatul
Albei transilvane. Aceste sint datele pe care le gisim
in document. E intrebarea acum cum trebuie inter-
pretate ?
Fiind aci vorba de un episcop romdnesc in comi-
tatul Albei Transilvaniei, care are o casi in iinediata
vecinitate a Albei-lulii, poate ci s'ar gdsi cineva, care
pornind dela aceste date - incomplecte de aitfel -
ir ajunge la afirmarea cumci intr'adevir exista aci un
episcop rom2nesc, care avea o casi vecini sarl in apro-
piere de posesiunile principelui Ardealului, pirere pe
tut. nu ag putea-o subscrie, in nici un caz' Iati de ce
am crezvt de nevoie si mi opresc pulin asupra acestui
pasagiil din documentul in chestiune, dind in rindurile ce
urmeazl, citeva ldmuriri pe care le-am crezut necesare'
De bund sami ci o afirrn ate ca cea de sus ar fi
prea gribitd 9i lucrul ar fi impins prea departe, cind
l'u, ufit*a aga ceva; cf,ci documentul nici nu numeqte
pe nume un episcop, nici nu spune mai mult decit casa
episcopului Romdnilor din cornitatul Albei' Decit un
11
-
lucru: ceeace nu spune documentul, lesne poate fi com-
plectat, priir fel gi chipuri de conjecturi, de predilectia
unora pentru o veche, dar lor plScuti teorie despre
existenla episcopilor recte a mitropolifilor
- in Alba-
-
Iulia, inci din cele mai vechi timpuri, dar care teorie,
prin rezultatele cercetirilor dlui N. Iorga, care astizi
sint ultimul cuvint al gtiinfei spus in chestiunea vechi-
mei mitropoliei romanegti din Ardeal, trebue inlaturati;
mitropolia romaneascd din Alba-lulia Transilvaniei ne
fiind mai veche decit timpul lui Mihai-Viteazult)'
O privire insi asupra raporturilor bisericeqti din
Ardeal in acest timp, adici in preajma anului 1581 de-
vine necesari, pentru a ajunge la interpretarea pe care
cred c5 trebue d,atd pasagiului din documentul ponienit.
In acest an, 1581, se g6sia[ in Ardeal, cu tilul de
episcopi romS.ne$ti trei persoale, fdri insi si fie to{i
,,adeviraii" episcopi ai Romdnilor. Numai unul singur
dintre acegti trei putea cu tot dreptul si fie numit 9i
sd poarte titlul de episcop al Rominilor, precum 9i era
in realitate; caci ceilal{i doi era[ mai mult nigte super-
intendenfi ai bisericilor romine (numi{i de calvini epi-
scopi) pentru Rorndnii care imbriligaseri reforma-
- 'Episcopul
cirept credincios al RomAnilor era Ghe-
nadie, iut. i, 1580 tipirise un Sbornic slavonesc2) 9i
igi daduse invoirea la tip5rirea cazaniei safi Evanghe-
liei cu ilvdflturi din 1581 dela Bragov cu cireltuiala
lui Luca Hirscher.s)
Ceilalti doi cu numele de episcoPi ai RomAnilor,
r) l'1. Iorga, Sate gi Preofi din Ardeal, Bucuregti 1902
nr,. 40-4.1.
r) Bianu-l-lodog, Bibliosrafia romAneasci veche pag' 84.
a) Bianir-Hodog: Bibliogra.fia .op. cit. pp. 88 9i 91.

-12-
darinrealitatepropovdduindcalvinismul'eraf,:a)Mihai-
iorOuqi ales pe ti tSlZ episcop al Rominilor
calvini-
zal\. El iqi avea reqedinfa in Turdag, triind
din veni'
tuiitr mogiei bisericegti de acolo 9i din florinul' pe care
i-l da fiecare preot. El fu acel care incepu tipirirea
Vechiului Testamentl) cunoscut sub numele de "Pa-
lia,, dela origtie 1582, in a cirei prefa{i el scrie:_ ,,Eti
iordagi Mihai ales episcop Rom'nilor in Ardeal"
2);
D) Spiridon, care fusise ales pe la 1579, urmind
lui
dtti.i. ca superintendent al bisericilor din comitatele
de nord: Turda, Cluj, Doboca, Solnocul din niuntru'
fu recunoscut ca ataie gi in Solnocul de mijloc ai3)'Crasna'
gi mai pe urmi intSrit de Sigismund Bathory
,cinddinceleprecedenteseconstatideiaexistenfa
a 3 aga zigi episcopi romdni, (dintre care numai unul
cu tot dreptulj, s'ar putea naqte intrebarea, daci nu
cumva, din documentul de care ne ocupim, n'attezulta
existenfa unui alt episcop romdnesc - al patrulea -
in acest timp 1580-1581, fie el cu adevirat episcop
drept credinlios al Romhnilor sari fie 9i calvinizat.
Mai intiiil, insuqi cuvintele citate din document
nespunindu-ne pe nume un alt episcop, aceasta ar
fi
dejaunindicificin'amfidelocindreptitiliaadmite'
cuhca ar mai putea fi vorba aci gi de un alt episcop.
Dar apoi gi faptul ci deja se afli pentru Romdnii tre-
cufi la calvinizm doi superintendenti in acest timp' nu
ag vedea de loc care ar fi fost necesitatea sporirei
la
infinit a numarului acestor a9a numiti episcopi'super-
intendenli pentru ,,bisericile" romdne' De un episcop
r) Augustin Bunea: Vechile episcopii rominegti pp' 42-43'
z) Bianu-Hodos: Bibliografia op. cit. pag' 95--
ai N. lorga: Sdte 9i Preofi din Ardeal pag' 329'
-13-
ortodox oriental, cu atit mai pufin poate fi vorba aci.
Singurul constatat pintr acum in acest timp este Ghe-
nadie, care pistoria in par{ile sudice ale Ardealului,
vecine cu Jara-Romdneascl9i acel ,,domus Valachorum
episcopi" se afla in imediatd apropiere de Alba-lulia,
invecinat sau lingi posesiunile principelui Ardealului.
$i ce e mai natural e ci lingi un eleqteri 9i o gridini
sd fie Ei o cas6; de aceea poate ci nu a9 gregi, dac5'
ag zice ctr acel ,,domus" a fost o donafiune ficutd de
principele, care mai avea aci 9i alte posesiuni. $i apoi e
foarte pufin probabil ca aceea donafiune si se faci unui
episcop ortodox oriental, rdmas in schizmd, ci mai de
grabi unuia, care acceptase ',o mai curati doctrini
evangelici," adic6. a imbrifigat reforma; cici se gtie
ci li{irea reformei la Romdnii din Ardeal a fost susfi-
nutd gi de stat, respective de principi, 9i de par-
- -
ticulari prin diferite mijloace de incurajare 9i ajutor, cel
pulin la inceput. O casi acolo lingi Alba-lulia, poate
cu o mici imprejurime, donati unui episcop romdnesc
care propovlduia reforma, nu mi s'ar pirea de loc ca
ceua neidmisibil. E intrebarea acum insl, care ar fi
acel episcop romin reformat - dintre cei existenii de
buni iamd, intru cit am zis ci un altul nu s'ar mai
putea admite, care poseda acea casi lingi Alba-lulia
-
gi .ut. este denumit in document ,,episcopus Valacho-
rum,,. Mi s'ar pdrea ci nu a9 afirma de loc imposibilul,
cind ag susfinea ci acel ,,episcopus Valachorum" care
se afla in posesiunea acelei case de lingi Alba-lulia nu
era altul, decit Mihai Tordagi, care cum am zis resida
inTurdag.sepoatefoartebinecaelsifiprimit,ca
incurajare safl ca risplati a lafiriireformei printre Ro-
mdni, acea casi din vecinitatea p_osesiunilor principelui,
 i;$l
;,jl
,t
:l
I
_15_
-14-
principele' $i cu atit mai rnult sint inclinat se va bucura episcopul gi urmagii sii pentru totdeauna.
deia insuqi'acest gi irevocabil.
sa aOmit lulru, cu cit acelag lvlihai Tordaqi pare
Sigis-
a fi infiin{at cu aiutorul principelui Ardealului' incepu
mund Bathory, o tipografie in Origtiel)'
unde ,,Donatio Reverendi Savae Episcopi".
si se tipiriasci .u' ,,ihtltiugul" unui nobil maghiar Nos Sigismundus Rakoczi etc. Memoriae com-
(Ferencz CesztY) Palia2)' mendamus etc. Quod nos etc. Tum vero etc., Reverendi
ln scurt rezumind, prin ,,domus Valachorum epi- Savae Episcopi quarumdam ecclesiarum et Walachorum
din documen-
scopi in Comitatu Albensi Transylvaniae" in Transylvania passim existentium, quae ipse nobis et
tul din 158i, nu cred ci e vorba despreexistentarealio huic regno nostro Transyilvaniae cum alias semper in
a unui episcop ,,romdnesc" aei, ci pur 9i
simplu,lt omnibus occasionibus potissimum autem in novissima.
care' mie cel
posesiune u unui aqa zis tgi::o.p. romdn' recuperatione arcis nostrae Lyppensis fideliter exhibuit
pufin, mi se pur" i fi fost llniltui Tordagi' episcop
calvi-
et inpendit ac in futurum quoque exhibiturus et im-
nesc al bisericilor rorninegti' pensurus est; totalia et integra praedia nostra Bruznyk,
III. Radrnanoczit etMelytkochia, vulgo nuncupatas (sic!)
SAVA DE PRINCIPELE hactenus ad arcem nostrarn Lyppensem ac totale simi-
O DONATIUNE FACUTA EPISCOPULUI liter et integrum praedium nostrum Sabatel antea ad
SIGISMUND RAKOCZI.
(1607). arcem nostram Sabatel tenta et possesa omnino in
pentru Comitatu Aradiensi existentia. Totum itern et omne jus
Principele Ardealului Sigismund Rakoczi' impre- nostrum regendum simul cum cunctis suis utilitatibus'
seruiciile udur. de episcopul Savas)
in litelJe
et pertinentiis quibuslibet terris scilicet arabilibus etc.
il;i; ;", mai aies tu ocaziunea reciqtigirii oragului
memorato Savae episcopo haeredibus et posteritatibus
Lipova, ii darueEte, ia 28 Iunie
1607' mogiile (praedia)
zil et Melytkochia"' care tinuseri ipsius universis in perpetuum clementer dedimus do-
,,Bruznyk, Radmanoc niogia (prae- navimus et contulirnus prout damus, donamus et confe-
plnf, atunci de oragul Lipova, asemenea 9i rimus jure perpetuo et irrevocabiliter tenenda, possidenda
de oragul Sabatel' cu
[i"tl ,,Sabatel", care linuse.dependenlele lor' de care pariter et habenda, salvo jure alieno. Harum nostrarum
toate drepturile, iolosinlele 9i etc. Quas nos etc. Datum in Colosvar die 28 Iunii anno
r) 'Pie.o1i' episco.pii op' ?1'
Bunea: Vechile
p' 43'
Augustin
op'^cii' pag' 34' domini 1607."
s) N. Iorgat s?Iu-'Ei l
(Archiva Statului Budapesta. Liber regius IV'
,nn.u,l$.,"?f ""il{""afur,}il--:T$$i:l*xff ff 3ii:3t Sigismundi Rak6czi PP. 95b-96a)'
iliad:iy::#ii:-::u,l'ii',iiil1*:':";fl?r.ir;.;
ro m z

fli,tji; rPd:"ttr"rTl'*.;ot""oii
 -16- -t7-
N. tibus et se habentibus memorato Zavae Vladika ipsius-
EPISCOPULUI SAVA DE
ALTA DONATIUNE FACUTA RAKoczl'
que haeredibus et posteritatibus universis novae nostrae
PnrNcrPil-e slcrsmuND donationis titulo gratiose dedimus donavimus et contu-
(1607)'
aproape p:1t"*''1*- limus prout db.mus donamus et conferimus jure perpetuo
Principele Sigismund Rak6czi' et irrevocabiliter tenendum possidendum pariter et ha-
precedenti' mai diruieqte
leagi cuvinte ca la donaliunea
g-J'{ot*brie 1607' o moari aEezath bendum salvo jure alieno. Harum nostrarum etc. Datum
episcopului Sava, fu in civitate nostra Colosvar nona die mensis Novembris,
Pe;;i IVluriE, in linutul
Rodnei'-.,.
+ntntp pt
^^ ^.,ADt Anno Domini millesimo sexcentessimo septimo.,,
:rf ,f,;t!:{,",!ilf ,fl,J'- (Archiva Statului-Budapesa. Liber regius IV.
#:;k1;:1ft!;n':fiiy'fy,:lf ,of
posseiionis Radna'
Sigismundi Rakotczi96-97.)
Memoriae com-
Nos Sigismundus Rak6czi etc' fi- V.
mendamus etc' Quod
nos tl* ad nonnullorumfide- DONATITINEA PRINcIPELUI GABRIEL BETHLEN LA Doi cT..
.delium etc. Tu*-L'o attentis et consideratis
'servitiis LUCARI ROMANI.
fidelibusque
Honorabilis Savae Wla- (i614).
litate regni
i9" ul:tu Principibusnostris'
dikae de t-ippa]" q;;; videlicet La doi cilugdri romdni din ministirea Remete din
nostri Transylvaniae praeOecessoribus
negociis et rebus fidei
et Comitatul Albei, cari duceafi viald, eremitici, anume:
,deinde nobis etium in cunctis Sava Popa gi Toma Moisin, principele Ardealului, Ga_
,uut lo*;t;i; fidelitei exhibuit et impendit' briel Bethlen, pentru viafa lor religioasi, exemplartr, le
industriae et impensurus est'
exhibiturus
ac in futurum quoque diruegte, Ia 9 Iunie lOI4, ministirea Remete dimpreund
iotate et integrlii'*"P"911"T,
.territorio possessionis Radna vtcff filJffi. T:i:;il cu livada de fin numitl ,,Hopacz,,.
Documentul acesta este important prin aceea, cd
nost'orum in Comitatu i:t{:T: arunci o razd, de lumini asupra trecutului viefii mo-
norum aU ut'aque farte
adiacentis extructum in
culus
existentium t'aUitu!- tt eiusdem nachale gi a ministirilor la Romdnii din Ardeal.
a tempore adeptionis
quieto et pacifilo iominio liteiis solummodo ,,Nova donatio Savae Popa, et Thomae Moyssin, super
perstitisse, tt .t'i'"nJ;il lt:t]:,ittt' necessariis et suf- quodam claustro".
superinde
et literatibus tnstrumentis perhibetur' simul':ut Nos Gabriel Beflen Dei gratia etc. Memoriae
ficientibu, ot'iit"t";-;;;t :untttt
et emolumentis quibusli-
-
commendamus etc. Quod nos cum ad nonnullorum fi-
suis utilitutiUu' lnut"tioniUu' antiquo :p"1"1:"1::':t o"- delium Dominorum consiliariorum etc. nobis pro parte
bet ad ioem ae;;;;i; limi- discretorum virorum zavae popa, ac Thomae Molssin
debentibu' suU suis veris metii et antiquis
tinere tamen sicut praefertur
stan- Calugerorum Valachorum factary intercessionem, in
tibus e"istentinl'"' i'utlni"i' claustro sive monasterio Remethensi in comitatu Al-
2
 -18-
bensi Transylvaniae existentium et vitam eremiticam
degentium. Tum vero inducti vitae innocentia, moribus,
et eruditione, caeterisque virtutibus eorum, quibus ipsi
condecorati esse et ab aliquot iam annis, in annotato
claustro inter valles et solitudines desertas, montiumque
in fractus, vitam amarafir agentes, devotissimis, iisque
continuis suis praecibus addicti relligiose (sic !) vixisse
perhibentur. Volentes syncere erga eosdem affectus no-
shi Principalis Symbolum, QUo universos et singulos
viros religiosos persequi solemus declarare. Totale et
integre (sic !) praetactum claustrum, una cum totali et
integro prato foenili, vulgo Hopacz nuncupato, in quo-
rum quieto et pacifico dominio hactenus perstitisse
et nunc quoque persistere, literis solummodo et litera-
Iibus instrumentis superinde necessariis destitutus esse
perhibetur. Simul cum cunctis suis utilitatibus et per-
tinentiis quibuslibet, terris scilicet arabilibus cultis et
incultis etc. existentibus, Zavae Popa ac Thomae l\{oy-
sin, successorumque eorum universorum, novae nostrae
donationis titulo benigne dedimus, donavimus et contu-
limus, prout damus, donamus et conferimus jure per-
petuo et irrevocabiliter, tenendum, possidendum pariter
et habendum, salvo jure aiieno harum nostrarurn vi-
gore et testimonio literarum mediante. Quas nos in for-
mam prvilegii nostri redigi faciemus, dum nobis in spe-
cie fuerint reportatae. Datum in civitate nostra Alba-
-
Julia die nona mensis iunii, anno Domini millessimo
gexcentessimo decimo quarto.
(Archiva Statului tsudapesta. Liber regius VII.
- pp. 239-24q.
Gabrielis Bethlen
-19-
u.
ACTUL DE NUMIREA EPISCOPULUI TEOFIZ DELAPRISLOP
(1615).
Peste bisericile rominegti din comitatele Turda,
Dobica, Solnocui din lSuntru, Solnocul de mijloc, Ma-
ramureg, Crasna gi Bihor, apoi din districtele Bistrifa
gi Gurghiului, este numit, la 2l Februarie 1615, de
ctrtre principele Arciealului Gabriel Bethlen, ca episcop,
Teofiz dela Prislop.
Importanla acestui document consti in aceea, ci
scoate la lumini un episcop necunoscut pind acum.
Acest Teoliz este de bund sami succesorul episcopului
Vadului, Spiridonl). Citre finea anului 1614 safi ince-
putul anului 1615 va fi incetat de a mai functiona Spi-
ridon, gi atunci i-a urmat Teofiz dela Prislop, la 2l
Februarie 1615.
Episcopatus Vqlachalis".
,,
Nos Gabriel Bethlen etc. Memoriae etc. Quod cum
dissidentibus inter se in ditione nostra ecclesiis, ad evi-
tandos tumultus in publicis constitutionibus Comitiorum
decretum sit, ut unaquaeque ecclesiarum suae religionis et
simul unusquisque regnicolarum, eam, qui imbuti sunt,
asseriionem libere et citra quodlibet impedimentum te-
neant et ministros quoque suae religionis habere et fo-
vere possint. Proincie ad tollendos et evitandos maiores
errores et turnultus quos in dies in ecclesiis impune in
scancialum animarum fidelium ex hoc potissimum ir-
rumpere videmus, quod ministri ecclesiarum animad-
vertentes deese ipsis eiusmodi viros quorum vel pia et
. t) Augustin Bunea, Ierarchia Rom6nilor din Ardeal 9i Un-
garia pag. 33.
Z*

-20-
erudita munitione vel censura coarguantur et ad saniorem
doctrinam perducantur erroribus subinde mai0ribus in-
volvantur, placuit ecclesias ipsas sub suis presidentibus
et superintendentibus moribus et eruditione probatissimis
in suo officio continere et ad hanc functionem in ec-
clesiis quarumdam partium regni huius nostri Transyl-
vaniae Valachalibus Graecorum professionem sequentes,
Honorabilem virum Theophizum Praeslopi, concionato-
rem Ecclesiae Valachalis Albensis, qui ab eruditione,
vitaeque innocentia ac morum integritate praecaeterisnobis
nobis (sic!) tum commendatus extiterat, ad singularem quo-
rumdam fidelium nostrorum dominorum Consiliariorumin-
tercessionem, vigore aliarum literarum nostrarum superin-
tendentiae anno superiori in episcopum et superintendentem
elegeramus. Verum cum alias quoque ecclesias Valachales,
potissimum in Comitatibus Thordensi, Dobocensi, Zolnok
interiori et mediocri; item Maramarosiensi, Krasznensi et
Bihariensi, nec non districtuum Bistricziensi et Georgi-
nensi constitutas suo capite, rectore, moderatore et su-
perintendente periclitari et destitui intelligamus, easdem
ecclesias jurisdictioni eiusdem Theophizii Praeszlopi be-
nigne subnectentes, ac episcopatui ipsius substituentes
ipsum vero in superintendentem ac episcopum praeno-
tatarum Ecclesiarum benigne eligendurn, creandum, no-
minandum et praeficiendum duximus: dantes et conce-
dentes eidem pro more, ritu et consuetudine earum ec-
clesiarum antiquitus observata, plenariam atque omni-
modam potestatis facultatem, per impositionem manus,
ministros probatos constituendos, doctrinamque sanam
de deo vero, filio et spiritu sancto in eisdem locis et
ecclesiis, in quibus hactenus ea floruit, conservandam,
ac ne ad ulteriorem blasphemiarum propagationem fores
-21
pateant; seniores in a.nnotatis locis et Comitatibus eius-
dem religionis eligendos et constituendos, blasphemos
et alios quosvis innovatores post examen ad fide dignas
attestationes constringendos, nostramque in praesentiam
transmittendos, causas matrimonii et alias quaslibet
forum spirituale concernendas, dijudicandas, sententi-
amque in eisdem decisivam feqendam, errores ministro-
rum corrigendos, rebelles debito modo puniendos, item
jus et sententiam dicendum, laicis contendendis adver-
sus clerum judicium administrandurn, ecclesias suas bono
et decenti ordine regendas, ac omnia, quae sui muneris
sunt peragenda, exequenda, prout eligimus, creamus,
nominamus et concedimus praesentium per vigorem.
Quocirca vobis Spectabilibus, Magnificis, Generosis,
Egregiis et Nobilibus, Comitibus, Vicecomitibus et Ju-
dicibus Nobilium quorumcumpue Comitatuum; item iro-
norabilibus Archidiaconis et Plebanis cunctis etiam aliis
cuiuscumque status, dignitatis, honoris et proeminen-
tiae hominibus, quorum videlicet interest seu intererit,
modernis et futuris quoque pro -fempore constituendis,
praesentes nostras visuris harum serie committimus et
mandamus firmiter quatenus vos quoque a modo in
posterum annotatum Theophizium Praeszlopi vita sua
comite, pro vero, legitimo a nobisque ordinato super-
intendente agnoscere ac in omnibus ad suam functio-
nem spectantibus debitam obedientiam et reverentiam
eidem praestare, sed et proventus ministrorum occu-
patos bonaque et haereditates ecclesiasticas, quovis no-
minis voca.bulo vocitatas ab ecclesiis abalienatas, vel in
futurum quovis modo abalienandas ad requisitionem
eiusdem Theophizii Praeszlopi, ipsis ministris iuxta pu-
blicam constitutionem dominorum regnicolarum, vos
 -))-
quidem nobiles sub ducentorum, plebei vero sub duo-
decim florenorum onere remittere ciebeatis et teneamini.
Quin imo in hac functione peragenda omni auxilio
adesse eidem ac tempore visitationis ecclesiarum, veshi
in medio peragendae de victu equis et currubus per-
spicere ipsi debeatis et teneamini. Secus non facturi.
Praesentibus etc. Datum in arce nostra Fogaras die
-
vigesima prima mensis Februarii Anno Dornini milles-
simo sexcentessimo decimo quinto.
(Archiva Statului Budapesta. Liber regius VIII.
-
Gabrielis Bethleni pp. 27-28.)
ut.
FRAGMENT DIN ACTUL DE NUMIRE AL tlI'IUI ALT EPISCOP
ROMANESC.
In ,,Liber regius VIII. Gabrielis Bethlen" p. 33 b.
se aflS numai inceputul unui act de numire al unui
episcop romdnesc. Afari de cele citeva rinduri, cirora
le fac loc mai jos, restul documentului nu s'a pistrat
din cauzi ci fila urmltoare 34 lipsegte toat5, in intre-
gime, fiind rupti sari sustrasi de cineva. Astfel ci nu-
mele episcopului a clrui nunire acum se face, nu se
poate gti; de asemenea nici data documentului nu se
poate cu siguranfl stabili. Cu toate acestea din puti-
nele rinduri, ce conservat, vedem ci episcopul
ni s'a[
Augustin, dela m5.n5.stirea Rew, pdrisegte ministirea
precum gi bisericile romdnegti din cornitatele Clug, Do-
btca, Solnocul din liuntru gi de mijloc, Crasua, Bihor
gl Maramurig gi din districtul Chiorului, preste care
lvusese supraveghiere, renuntd la oficiul sdn gi trece in
Moldova.
-23-
LainscriereainLiberregiusactelesintingirate-
insi nu intotdeauna consequent - in ordine cronolo-
gi.a. Ou.i aceastd ordine I fost pe de-oparte observati
pe de-alti
iu privire la inscrierea acestui act, 9i cumcelel precedent'
p;; este inscris in Liber regius tiupi
'apoi
atunci a9 inclina si ved in episcopul Augustin'
care trece in Moldova, cum 9i in cel
(nenumit) care ii
urmeazd,nigtesuccesoriaiepiscopuluiTeofizdelaPri-
slop, de care fu vorba mai sus'
EPiscoPatus Valachalis"'
,,
cum
Nos Gabriel Bethlen etc' Menoriae etc' Quod
exhumilimarelationehonorabiliurnuniversorumpasto-
co-
rum Valachorum Ecclesiarum videlicet valachalium
mitatuumColosiensi,Dobocensi,Zolnokinteriorietme-
diocri Krasznensi, Bihoriensi et Maramarosiensi,
item
pertinentiis Keovariensi intelligamus priorem ipsorum
posse-
Lpiscopum honorabilem Augustinum claustrum
ssionis Rew, atque adeo etiam ecclesias
ipsorum re-
transferens'
linquens, seque in partes regni Moldaviae
ofrifio et muneri ,uo praescripto penitus . renunciasse,
hocque modo tam iPsos quam etiam'
Vll I'
(Archiva Statului -. B1d-1P:lu,-Li!:Tegius
Giurielis Bet?rlen P. 33 b.)
VIIL /
EFTIMIE'
ACTUL DE NUMIRE AL EPISCOPUTU
(1623).
pe
stefan Bethlen, guvernatorul Ardeahilui nurnise
Eftimie ca episcop p.r1. unele bisericj gmdnegtiJceasttr
;;t; este confiiruta tu 1 Iunie 1623 6e ctrtre fiincipele

-24-
Gabriel Bethlen, inscriindu-se in Liber regius pe scurt.
De aci vedem ci Eftimie a fost numit ca episcop peste
bisericele romdnegti din comitatele Turda, Clug, Do-
bica, Solnocul din lf,untru, Solnocul de miiloc, Bihor,
crasna, Maramurig gi sitmar, precum 9i din districtele:
chiorului, Bistri{ei gi Gurghiului. - E de regretat insi cd
la inscrierea in Liber regius nu s'a transcris 9i actul
dat de Stefan Bethlen, cum, de altfel, se 9i obicinuia'
Prin aceasti ugurare a scriitorului (care de altfel ne 9i
spune ci nu I-a mai introdus, fiind lung) ni s'a rdpit
ocaziunea de a afla poate lucruri ce ne-ar fi in-
- -
teresat.
Oricum ins6, acest document este important prin
aceea ci aduce la lurninl pe un episcop, care nu era
cunoscut. Episcopul Eftimie, numit cu aceasta ocaziune,
in
este succesorul episcopilor de care fu vorba cele
precedente.
oconfirmatio Episcopatus vqlachalts lephtimiae collati"
os Gabr,:: #J," {,1#"!' l?J,,^'K:#":t"i;i*i{
N
Transylvaniae princeps, partium regni Hungariae do-
" garia p. 34) cd ag fi transcris acest document ,,cu foarte multe
minui Siculorum comes ac Oppoliae Ratiboriaeque dux
etc. Memoriae commendamus etc. Quod pro parte et
inpersona honorabilis lephtimiae episcopi, inhibitae sunt
nobis et praesentatae, literae quaedam Illustrissimi co-
mitis Steitrani Bethlen, fratris nostri Charissimi (sic !)'
comitatuum Huniadiensis et Maramarusiensis supremi ac
perpetui comitis et consiliarii nostri intimi, nec non
regni Transylvaniae gubernatoris, et in simplici papyro
palenter confectae, sigilloque eiusdem usuali et
cera
iubra impressive communitae, quibus mediantibus ydem
*i
lr -25-
il
Iephtimia certarum ecclesiarum Valachalium moderator
li
ac superintendens constitutus est, dignoscebatur. Sup-
ll
tt
plicans nobis humilime, ut nos easdem literas, omniaque
$
et singula in eisdem contenta, ratas, gratas et accepta
fi
li
habentes, praesentibus literis nostris de verbo ad ver-
t
e bum inseri et inscribi faciendo gratiose confirmare
dignaremur. Quarum quidem tenor (quia longum erat
omnia inserere) ideo compendiose et secundum sensum
inscribere visum est, quod videlicet dictus Iephtimia,
ecclesiarum Valachalium et Grecismurn amplectentes in
Comitatibus Thordensi, Colosiensi, Dobocensi, Zolnoc
utriusque, Bihoriensi, Kraznensi, Maramorasiensi et Szath-
mariensi, districtuumque Keovar, Bistriciensi et Geor-
geniensi existentium, pro more et consuetudine earum
antiquitus observata plenaria atque omnimoda facultate
constitutus sit. Anno praesenti 1623 die l-a Iunii.
Not6. Cu ocaziunea publicdrii acestui act in ,,Luceafirul"
(Nr. 23 pe 1903), s'ari strecurat citeva erori de tipar in textul
latin, cari insd acum ai fost indreptate.
Pdrintele Augustin Bunea, luind ansd dela acele erori, m'a
acuzat (in Unirea 9i in Ierarchia Rominiior din Ardeal gi Un-
gregeli de latineasc5". Mai intii ,,foarte multe" nu sint, cum se
poate lesne vedea din punerea aldturi a ambelor texte, ci numai
ctteva ; gi nici nu puteafi si fie ,,foarte multe", intru cit insugi do-
cumentul e numai de citeva rinduri. Pe urmi, cele citeva gregeli
ce s'a[ strecurat, sint de tipar, sa:d rnai bine zis de corecturd,
cici declar ci eri insumi nu am fdcut absolut nici o corecturi,
la aparifiunea in ,,Luceafdrul" - (degi il scrisesem ia Budapesta),
mi aflam in Viena, unde nu mi s'a trimis sd fac corecturi. Lu-
crul acesta de altfel il poate atesta ins5gi Redacfia Luceafirului.
Acestea pentru restabilirea adevirului 9i pentru .ii1"t;."i:t..
 I -27-
-26-
din Comitatul Bihorului. I se pune condi{ia ca str pre-
tx. dice in limba poporului gi si ingrijiasci ca gi preofil
DECRETUL DE NUMIREA EPISCOPULUI
AVRAM' de sub jurisdictiunea lui sI facl tot asemenea, pentru.
(1641). ca cu chipul acesta gi ,,biefii valachi (!) sd-gi poattr
In archiva Statului din Budapesta 9i aluTe I
in
i
cigtiga zilnic hrana sufleteasci atit in religia cit 9i in
Ardealului George Rakoczi F gtiinfa mintuitoare gi, din zi in zi, scofindu-se din
,Liber regius"l) uiptin.ip.lui intunerecul rlticirilor superstifioase, si fie condugl
se afli un document, cite rneriti si
I
fie semnalat aten-
spre lumin5." Iar daci in vre-uit sat s'ar afla ci lip-
fiuniicelorceseocup6detrecutulbisericescalRo-
mdnilor ciin Ardeal, intru cit aceasti semnalare' pe cit segte biserica, safi ci e in ruini ,,pe acel sat el si nu-l
s'a ficut pina uturn' Acest document scris de pedepsiascl dela sine, ci aducindu-ne noui lucrul
iliu; "t intitulat acesta la cunogtinfi, s5-l lase in buna noastri chibzu-
altfel parte latinegtJ, parte unguregte'z) este 'Oleh
decit un decret' prin care iali." $i daci episcopul nu ar corespunde inh'adevir
Itirloilreg", gi nu'e attcevi
de episcop ul oficiului si.ri ,,aducindu-ni-se aceasta la cunogtinfi, noi
ititi.ip.r. d. Ruko.,i numegte (: din satullo.InAnilor Burdan) vom fi liberi a-l degracia 9i a pune in locul lui pe
din Bihor pe Avram Burdanfalvi
altul mai demn." $i terminS: ,,de aceea poruncim tu-
gi poarti Oata Ae 30 Septemvrie 1641'
de acest prin- turor supugilor nogtri ca pe numitul popa Avram Bur-
Se gtie care a fosf politica urmiriti
de a-i face' danfalvi recunoscindu-l de acievirat episcop al Valachi-
cipe tala de Rominii din Ardeal' anume:
prin misuri cu mult mai aspre decit cele intrebuintate
lor din Comitatul Biirorului, s5-i dea voe a umbla gi a
'pina fu el, si treacd la Calvinism' inriuri asupra lucra liber in toate afacerile episcopegti, si-l find gi
"El
pe cari i priveghia ne- si-l apere in demnitatea lui, care i s'a dat pentru in-
iuiiatii vladicilor romaneqti, voe"'3) dreptarea lucrurilor bisericegti. Daturn in Civitate nosha
contenit, aruncindu-i 9i schimbindu-i dupi
proselitism cu forfa Alba-lulia, mensis Septernbris 30, anno 1641."
Un episod al acestei politici de
pe scurt
este gi ciocumentul nostru, al cirui cuprins E inhebarea acum, cui'n trebue privit gi primit
esteurmatorul:SenumegteAvramBurdanfalvideepi-de 1

faptul ? Fost-a numit acest Avram Burdanfalvi episcop

scop romdnesc in Bihor cu condilia ca
si depindi
de Senioriis)
episcopul ortooot J fatii*;9i mai de aproape
r; Vor. Xx. b. P1s. 49-!7'--^^ limba
z) Pentru aceasiS parte, subsemnatul' fiind strein deamabi-
maehiaid, oatoregiJ'i'irtX"ii* Dilii" i-;ili'-iire a avut
litafea a-i face traducerea'
8) N. Iorsa, $t; 9i Preoli din Ardeal p' 49'
rl Recte luperintendentul calvmesc'
o) Protopopii.
gi peste un episcopat sui generis instiiuit de Rakoczi
I
t
in Bihor ? San era gi el - cum mai erafi pe atunci -
t
t unul din acei protopopi, cari ff,ri rezewh hecuseri la
Calvinism ? Pentru unul din acegti protopopi, cum amin-
tegte diploma cie numire a lui Simion $tefan din l0
Octomvrie 1643, principele Rakoczi crease un protopo-
piat calvinesc de rit grecesc sub numele de protopo-

-28-
piatul Crigului.l) Mie cel pufin imi vine si cred ci acest
Avram era numit intr'adevir episcop Ei nu protopop'
Atit titulatura datl decretului siri de numire (ol5h ptis-
poks6g) cit gi cuvintele din decret ,,adevirat episcop al
in
Vatatri-ior din Comitatul Bihorului", ,,libera activitate
toate afacerile sale episcopesti" mi fac si accept aceasti
pf,rere. $i daci principele Rakoczi creazd' un protopo-
piat catvinesc de rit grecesc' nu atrl vedea pentru ce el
nu ut fi putut si creeze 9i un episcopat calvinesc, in
care si rL fi tol.tat ritul grecesc. Ce l-ar fi putut im-
pedica pe principe ca si institue peste Romdnii din
binor un vlidicd rom6nesc croit dupi calapod calvinesc,
adicd a cirui misiune avea si fie ,,de a predica popo-
rului in limba ce o vorbia", de a-l scoate din intune-
recul rdticirilor superstilioase 9i de a-l conduce spre
lumini, care lumini nu era gi nu putea fi alta decit
doctrina profesata de principele domnitor: calvinismul ?
Acest Aviam Burdanfalvi trebue si fi fost un preot (sai
protopop) romdnesc, care se distinsese in aceste pe{i'
prin Zeiut .. aritase Iald de confesiunea principelui
'domnitor,
trecind el insugi, firi indoiali, la calvinism
gi indemnind gi pe allii si faci acelag lucru' Zelul siil
i atrase ca rispiata din partea principelui numirea luio
de episcop al Rominilor din Comitatul Bihorului:
rlspiati pentru activitatea desfigurati in trecut' 9i un
tndemn; o incurajare pentru o alta 9i mai rodnici
pe
vlltor.
Activitatea acestui episcop ad'hoc avea si se ma-
nlfeste numai in direcfiunea proselitismului, a cigtigirii
Romlnilor pentru Calvinism; de aceea Principele il
r; Dr. A. Bunea: Vechile episcopii p' 97'
I
f
I
i -29-
I
subordoneazd superintendentului calvin, de aceea i pune
condiJia de a predica in limba poporului, de aceea in
fine Principele igi rezewd, dreptul ca, in cazul cind nu.
I
l
va mai corespunde oficiului
- de proselitism
- ce i
t
I
incredinfase, sd fie liber a-l degrada 9i a numi pe altul
mai demn.
X.
NOBILITAREA LINUI PREOT ROMAN.
(1650).
In anul 1650Aprilie2, principele GeorgeRakoczi II
face nobil pe preotul romdn Ioan Siat, safi cum il in-
tituleazl, diploma ,,loanis Siiati, alias Pap Ecclesiae Va-
lachalis OtOritot; Pastor". Din intreaga diplomi de no-
bilitare voi reproduce numai partea, unde se expun
meritele, pentru care principele il ridici ,,e statu et con-
stitutione plebea, in qua natus est et hactenus exstitit"
gi il pune in rindul nobililor. Aceste merite sint astfel
expuse: ,,quae ipse a primis juvenilis aetatis suae tem-
poribus annis plurimis in Ecclesia Valachali, jam uno
ab aliquott annis ad genuinam fidei Orthodoxae profes-
sionem ope divina conversus juxta mensuram possibilitatis
suae in eadem Ecclesia quoque magna perseverantia,
magnaque animi promptitudine circa vocationis suae
officia, praestiterit et exhibuerit, eundemque in futurum
quoque paria et maiora dehinc et excellentiora praesti-
turum et exhibiturum non ambigimus. . . " Diploma ne
spune mai departe, c6. nobilitarea i se acordd lui, pre-
cum 9i tuturor urmagilor lui, de amindoui sexurile, ci
li se acordi o anumiti armurd (insignia nobilitatis),
care va trece apoi la urmagi, dindu-li-se dreptul a o
r; Ucurig.
 -30-
pune ca insignii pe luirurile lor etc. 1) Locul in care
se afla acest preot e districtul Beldnyes-Beiug; dupi
cum rezulti din cuvintele diplomei: ,,Si tamen in dis-
'trictu Belenyes locum residentiae suae fixerit".
Din cele reproduse mai sus se vecie cb, meritul
principal, pentru care principele acordi acestui preot
nobilitarea, era trecerea lui dela legea sa strf,mogeasci
ta calvinism. Aceasta era nu numai risplata personali
a celui ce fdcuse aceasti trecere safi mai de grabl
aceasti lipddare a legei sale, dar mai putea fi, in ace-
lag timp, gi un mijloc de influenfare gi asupra altora mai
slabi de ingeri, cari momifi prin asemenea favoruri,
lesne igi puteail renega credin{a stribuni.
Am ficut menliune, numai in treacit, de acest fapt,
.pentruci gi el, pe lingl altele, servi la ilustrarea po-
liticei urmate de principii calvini fali cu Biserica ro-
rnineasci.
XI.
ACTUL DE NUMIREA EPISCOPULUI SAVUL.
(1650).
Peste preofii de legea greceascidin comitatele Sol-
nocul din liuntru, Solnocul de mijioc, din districtul
Chiorului, din Maramureg 9i Sitmar se numeqte, la
12 Aprilie 1650, ca episcop Savul, de citre principele
George Rakoczi II. Numirea episcopului se face in anu-
mite iondiliuni, care sint gapte la numdr. tntre altele
i se prescrie episcopului ca predicarea cuvintului dum-
nezeesc si se faci in limba proprie a poporului. Dar
cea ce decretul accentui mai ales este dependenfa ace-
r) Dinloma in intresime se aflS in: Archiva Statului, Buda-
-Georgii
peeta, LiOei regius XXV-. Rakoczi Ii pp' 99, 100, 101'
-31
stui episcop in primul rind de superintendentul carvin
gi apoi de Vlddica ortodox din Alba-lulia.
,,Episcopatus Popae szavur Graecanici ritus pastoris etc.,,
_ Nos Georgius etc Memoriae etc. euod cum nihil
christiano Principe aequd dignum, nihil officio suo
magis consonum reputemus, quam populorum guber-
nationi suae divinitus subditorum (?) saluti internae et ex-
ternae impense, et per diis (sic !) ac per noctibus stu-
diis invigilare, tanto autem salutis iniernae cura prae-
stat, quanto anima corpus excellit, quae rebus hu-
manis tanquam caducis, rejectis, illis incumbit, ea me_
diatur, quae mentem nostrum ad Deum eveha't, et
cultum illius sincerum infundant. Hanc vitae supernae
et sempiternae curam et modum, dum saepe siepius
I
l
t animo revolvimus, et circa spirituaiia, animos subdito-
rum nostrorum opinionibus variis luctari, maxime autem
valachos et Rutenos, tantis superstitionibus immersos in-
tuimur conperimus et evulsionum illarum studium re_
quiet (?) summum, et modici optima cum primis in Eccle-
siis nostris antistitem commodum, eam in rem inter
alios commendatus nobis Honorabilis Szavul popa grae-
canicae confessionis ut vulgo vocatur pastor, qui licet
illius religionibus defectibus obnoxius, nihilominus, bona
propensione, et sanctae emendationis cupidine accen-
sus perhibetur. Cum itaque in ditionibus nostris, ultra
fluvios Sajum et Samusium in Szolnok interiori, me-
diocri, et ciistrictu Kiovariensi, item Maramarusieni et
szatthmariensi comitatibus universis illius confessionis
pastoribus praeficiendum et ante eos in episcopalem
dignitatem promovendum et collocandum duximus, imo
praeficimus, promovemus et collocfinus praesentium per
 -32-
vigorem.HisinemoiumentumillarumEcclesiaruminse
asjunctls (sic !) conditionibus, I' Verbum Dei Valachos
in
lingua eorum propria Rutenos- similiter in sua
propria
doJeri ac instilui curabit. II. Sub poena depositionibus
pastoribus ac ministris inspectioni suae concessis
quo
irtrouu* Jesu Testamentum, Cathechismum ac Psalte-
rium coirparent, injungere tenebitur, et hinc semina
verbi divini cordibui auditorum, avulsis superstitionibus
in fundi facere studebit, recta si quidem institutio, abs-
que libris commode fieri nequeat' III' Inter coniuges
praeter crimen fornicationis, divortium, et inter
per-
ac siquid
sonas inconvenientes copulam haud permittat,
in eiusmodi negotiis, iudicio suo et suorum assequl
non
Orthodoxi et Wladicae
fot.tit, Domini Superintendentis tenebitur' IV'
Albensis consilio, ei suffragiis uti, et ea sequi
Indignitos ad officium pastoratus haudquaquam
pro-
movereausit,verumpromovendosstrictoexaminare'et
pro suprema censura huc Albam Iuliam tanquam sedem
superioremexpediredebebit.V.Indiscussionecausa.
rum externarum nihil a se, sed omnia consentientibus
senioribus se facere et eficere adstringet.
VI' Causas
omnes maioris momenti huc Albam Iuliam'
ne cui de
,rppr.ttione iuris sui conquerendi occasio suppeditetur'
omnibut.iiu* aliis negotiis,quae pietatis
transmittere, ei in
ab orto-
piomotionum, et animarum salutem concernunt'
et
doxosuperintendente et Wladica Albensi dependere'
eorumconsiliasequiitidentidem(sic)derebusnecessariis'
eosdem per hornines et literas requirere
et- consulere
tenebitur. Vll. In anniversariis Pastorum Valachorum
gravi fieri
conventibus in persona, aut si id casu aliquo
haud possit, per legatos idoneos et fide
dignos hic
ea om-
Albae Iuliae comparere sit adstrictus, denique
-33-
nia in ista Episcopali sua functione acturus
erit' quae
fidum verbi Oiuini ministrum et et (sic!) antesignatum
decent, memoria vivaci apud se saepe
saepius revol-
regere Eccle-
vens, munus suum esse pascere gregem'
contraria
siam Dei pietatem et cultum eius promovere'
omnia extirpare, non imperitare, non desidiae
et cor-
pori incumbere, nec deglubere et depascere
gregem'
sciat' ex comuni
iJ .*tr.rnum sui etiam muneris esse vita Pastorum in
tamen Seniorum suorum assensu, de
sua diaecesi commorantium quotannis inquirere'
et an
popufutn recte doceant cognoscere' in secus
facientes
animadvertere, templa collipsa adintegrare
et ad sin-
..ru* cultum Dei reformare. Ad quae omnia autho-
ritatemetiameidemdedimusetconcessimusdamusque
et concedimus per praesentes' Quocirca vobis
universis
func-
et singulis, tam secularibus quam Ecclesiasticae
confessio-
tionis hominibus praescriptam graecanicam
partibus observan-
nem in praelimitaiis ditionis nostrae
quatenus ti-
tibus, committimus et mandamus firmiter
tulus' pro Episcopo vestro 2r nobis promoto
habere'
ugnor..r., eidemque in om-nibus ipsi a nobis injunctis
erunt'
et induitis aliisque quibusvis, quae sui muneris
omnibus
obtemperare et ciicto audientes esse rnodis
debeatisetteneamini(observatisnilrilominuseidema
nobis praescriptis conditionibus)' Secus non
facturus'
Praesentibusperlectisexhibentirestitutis.lncuiusrei
dandas
robur et testimonium maius praesentes nostrarum
duximusetconferendas.DatumincivitatenostraAlba-
IuliadieduodecimaAprilisannoDominimillesimosex- Hor-
aaniatinto quinquagesimo' Georgius Rakoczi' Ioannes
vat de Palacz, ru.r"t"iiut. (Archiva Statului, Budapesta'
Liber
regius XXV. Georgii Rdkoczi pg' 2O5-247 '
3
 -34-
I
XII.
NUMIREA EPISCOPULUI MICHAIL MOLODIC,S.
(1651)
Principele George Rakoczi II numegte la 7 Iulie
1651 pe Michail Molodicz ca episcop preste preofii de
legea greceasci (ai Romdnilor gi ai Rutenilor) din co-
mitatul Maramurigului. Numirea lui se face tot in ace-
leagi condifiuni
pul precedent Savul.
la numir
- gapte lui i se
- ca giintre
prescrise,
la episco-
altele,
$i
sI invefe pe Romdni gi pe Ruteni, in limba lor proprie;
gi el e pus sub ascultarea superintendentului qalvin
in primul rind, gi apoi a Vlidicii romAnesc din Alba-
Iulia etc. Degi am scos o copie de pe aceasti diplom6,
cu toate acestea nu-i fac loc aici, din cauzl, ci textul
ei consuni din cuvint in cuvint cu cea precedenti,
pentru numirea episcopului Savul; aEa cd inlocuind
cineva in diploma precedenti numele episcopului, te-
ritorul peste care se numegte, gi data numirii, o poate
avea gi pe aceasti diplomd (ce nu am mai reprodus-o)
inaintea sa.
Se afli de altfel in:
Archiva Statului, Budapesta. Liber regius XXV.
Georgii Rakoczi. pp. 481-483.
XIII.
CONFIRMAREA VLADICEI SIMEON STEFAN.
(lgql).*
Odati cu numirea lui ,Michael Molodics in Mara-
murdq, tot la aceagi dati (7 Iulie 1651), principele
George Rakoczi II il intdregte 9i pe ,,Simonius Popa
Stephan", la cererea acestuia, in privilegiile sale de
_35_
episcop al bisericilor de rit grecesc din Ardeal. princi-
pele Rakoczi Il ii estinde, insd, sfera de competinfi gi
asupra bisericilor de rit grecesc din comitatul Sdtma-
rului,
Stephan Popa Wadika, Puspbksege Confirmatioja.
Georgius Rakoczi etc. Fidelibus noshis specta-
bilibus, magnificis, generosis, egregiis et nobilibus co-
mitibus iudicibus nobilium, ittem (sic!) capitaneis, vice
capitaneis, iudicibusque regiis, praefectis, provisoribus
et castellanis artium (sic !), nec nori prudentiis ac cir-
cumspectis, magistris civium regiis, et sedis, iudicibus,
caeterisque iuratis civibus, quorumcunque comitatium
(sic !), diskictium (sic !) et sedium Siculicalium, ac
Saxonicalium rnodernis scilicet futuris quoque pro tem-
pore constituendis, cunctis etiam aliis quorum videlicet
interesf seu intererit, tam ecclesiasticis, quam saecula-
ribus praesentium notitiam habituris, nobis dilectis, sa-
lutem cum favore.
Feiervari Varasunkban lako Somonius Popa Ste-
phan hiuiink Erdely orszagi G0rogh vallason levo Eccle-
siaknak Piisp6kie talala megh alazatossan megh (sic!)
beniinket, hogy azon Piispoksegh tisztir0l valo iidvoziilt
Urunktol valo adatot Privilegiuma szerint ennek utan-
nais meghtartanok, es masokkalis megh tarttatnok azon
tisztiben. Megh tekintuen azert bocsiiletes hiueinknek,
mellette valo terekedeseket, es io erktjlcsnil s maga vise-
leser0l tdt conmendatiokat mii is azon tisztrOl iidvOziilt
Urunktol adatot levele tartasa szerint, minden reszeiben
aszt helyben hagyuan, megh akariuk Piisp0ksegeben
tartani. Annak felette nem akaruan Szakmar varneg-ye-
benis asz g0rogh vallason levd Ecclesiakat azoknak ta-
3*

-36-
nitoit czak amagak igazitasaban hadni ;
azon conditiok-
kal authoritassal, mint a mastanni tiszt is
viseli' aza-
katis az igazgatasa ala attuk es engettiik
paranczolyuan
k;;iless;n loind.n rendbeli hiueinknek meghirt simo-
nius Popa Stepan hiuiinket azon Pusp0kseghnek- alat'
tiszti-
ben, iiduOztilt urunk le"reliben megh
irt conditiok
annak tartasa szerint megh tarcza'
es masokkalis
;;gh tartassa hogy kozensegessen az' 6 tiszti
alat
levoEcclesiakkat,magahozarrarendeltetetioerkiilczi'i
p"p.tf..f egyiit ki mJnyven igazgathassa' bottrankoza-
sokbaniobbithassa,az'meltobtinOtOkttmeghbiinthet-az
illendO dolgokban
tesse es minden az O tisztihez
rlgi- srotas szerint mehessen elO' - Secus
non facturi'
Praesentibusperlectisexhibentirestitutis.DatuminCi-
vitate nostra etla-tutia die Septima Iulii
anno Domini
millesimosexcentesimoquinquagesimoprimo.
(Archiva Statului-Budapesta' Lilgr l5.tut
)OO/. Georgii Rakoczi II' p' 483-484)'
XN.
CONFIRMAREA LUI SAVA BRANCOVICI.
(165e).
Principele Acaciri Barciai confirmS' la
9 Ianuarie
Brancovici' fdcuti
1659 diploma de numire a lui Sava
lf 28 Decembre 1656 de George Rakoczi Il' Teritorul
*pt, iurisdicfiunii sale este acelag caqi in diploma
iof O.otge Rakoczi II, cu deosebirea insi
c6 Acaciu
iirctat irai adaogi si districtul Figiragului'
Valachorum Szavae Brsnkovitz "'
t eonftrmatio Episcopi
NosAcatiusBarcsaiDeigratiaPrincepsTransyl-
Yrnlac partiurn regni Hungariae dominus
et Siculico-
-37 -
rum comes etc. Memoriae commendamus tenore prae-
sentiumsignificantesquibusexpedituniversis.Quod
pro parte Jt in p.t ona Honorabilis Sawae Brankowitz
Lt Cbrenitz exhibitae sunt nobis et praesentatae literae
quaedam Illustrissimi Principis Georgii Rakoczi, alias
irincipis huius regni nostri Transylvaniae praedecessoris
immeiiate nostri in pergamento patenter confectae
et emanatae, sigilloque eiusdem autentico in zona se-
riceadiversicolorispendentiroboratae,donationales,
quibus mediantibus idem D. Princips (sic)-episcopatum
f,cclesiarum Vallachalium Rascianarum et Graecarum in
conritatibus Albensi Transylvaniae, Huniadiensi, zori'
niensi, Bihariensi, Zatandiensi, Kraznensi, Zolnok me-
diocris et interioris, Dobocensi, colosiensi, Thordensi,
Bis-
de Kiik6l6 et Marosmoros; et districtibus K6variensi,
triciensi, et Belenyesiensi, nec non in universis sedibus
siculicalibus et saxonicalibus ipse contullisse dinosce-
baturtenorisinfrascripti,supplicansnobishumilimeut
noseasdemliterasomniaqueetsingulaineisdemcon-
tenta ratas, gratas et accepta habentes, praesentibus li-
teris nostris inseri et inscribi faciendo pro se gratiose
confirmare dignaremur. Quarum tenor talis est: Nos
etc.
Georgius Rakoczi Dei gratia Princeps Transilvaniae
1656
etc. fOiptoma lui George Rakoczi din 28 Decembre
pentrunumirealuisavaBrancovici,afostpublicatlde
betruMaior: Istoria bisericii Romdnilor p. 169 9i urm.,
T. Ciparil: Archiv p. 648 9i urm' - De aceea nu am
mai riprodus-o intreagi). Nos itaque praemissa suppli-
. catione annotati (titulus) nobis promodo supra porrecta
clementer exaudita et admissa praesentes literas dona-
tionales et confirmationales non abrasas, non cancel-
latas nec in aliqua sui suspectas, sed omni prorsus sui
 _38_
vitio et suspitione carentes, praesentibus literis nostris
confirmationalibus de verbo aci verbum sine diminutione
'et augmento variationeque aliqali insertas et inscriptas,
quo ad omnes earum continentias eatenus quatenus
eaedem rite et legitime existunt emanatae viribusque
eorum veritas suffragratur (sic!) ratas, gratas et acceptas
habentes acceptavimus, approbavimus ratificavimus et
confirmavimus, prout acceptamus, approbamus, ratifi'
camus et per eodem (Titulo) usque ad vitae suae ter-
minum valiturum gratiose confirmamus imo pro am-
pliori erga eundem munificentiae nostrae declaratione
Ecclesias Vallachales in Districtu etiam Fograsiensi exi-
stentes Episcopatui et iurisdictionis ipsius annectimus
et cum ea authoritate, qua reliquas superius specificatas
dirigendas comisimus vigore harum. In cuius rei me-
moriam firmitatemque perpetuam praesentes literas pen-
dentis et authentici sigilli nostri munimine roboratas
memorato (titulo) vita sua comite clementer dandas
duximus et concedendas. Datum in sa(lis) Camera
nostra Deesiensi, die nona mensis Ianuarii Anno Do-.
mini millesimo sexcentesimo quinquagesimo nono.
(Archiva Statului, Budapesta. Lib-er regius XXUI-
'Acatii Barcsai et Irrichaelis Apaffi pp. 36-38).
XV.
SCUTIREA PREOTILOR DIN DISTRICTUL FACARA$ULUI'
(165e).
La dieta ce se linu cie Acaciu Barciai pe la in-
ceputul anului 1659 la Bistriia, se aeordS, intre altele,
la 20 Martie 1659, 9i preolilor romineqti din districtul
Flg[ragului scutire de orice dare, afarE- de onorariile
domnilor de pimint.
-39-
,,lmmunitas Pastorum Valachorum in Digtlictu Fo.garas
'praeter
honoraria Domints terrestribus debita, nemini alii.
quidquam pendant".
Nos Acatius Bartsai etc. Memoriae commendamus
tenore praesentium significantes quibus expedit univer-
sis. Requisitos nos esse ab universis Pastoribus Eccle-
siarum Valachicarum in Districtu Fogarasiensi cofil-
morantibus, qui demisse significaverunt nobis egregium
Ioannem Dadvid (ut ipse praetendit Capitaneum substi'
tutum Arcis Fogarasiensis) ab eisdem certum annuatim
extorsisse capitatim tributum: intercedentes, ut ab onere
tam iniquo aequitatique adversante eos immunes rede-
remus, volentes itaque quaslibet res publicam incola-
rum in regno nostro Transylvaniae degentium quietem
concernentes, non invitis, verum assentientibus Domi'
nis Regnicolis ac totius Regni Statibus concludere, exe-
cutionique demandare; querelae praetitulatorum Pas'
torum Ecclesiarum Valachicarum in districtu Fogarasiensi
existentium per nos statibus regni notificatae sunt qui
unanimi nobiscum consilio ac sana deliberatione con-
cluserunt tam toties praedicti Ecclesiarum Valachicarum
Districtus Fogarasiensis Pastores, quam etiam universi
eiusdem ordinis in quibuslibet Regni nostri Transyl-
vaniae, partibusque eidem annexis siti ac commorantes
a talibus iniquis exactionibus quorumlibett (sic) a modo
in perpetuum successivis semper temporibus ut immu-
nes sint, inspectionique ac directioni Episcopi Eccle-
siarum Valachicarum Transilvaniensi subjaceant praestare
saltein teneantur honoraria Dominis terreshibus hactenus
per ipsos ex debito soluta, ac si quae tributa in gene-
ralibus Statuum Comitiis, juxta necessitates regni ipsis
imposita fuerint. Proinde fidelitatilus nostris universis et
 -40-
singulis Spectabilibus, Magnificis, Generosis, Egregiis
et Nobilibus Supremis et vice comitibus, iudicibus no-
bilium juratis assessoribus quorumcunque Comitatuum,
Capitaneis, judicibusque regiis Supremis Vice judici-
busque regiis juratis assessoribus quarumvis sedium
Siculicalium, Prudentibus item et circumspectis magi-
gtris civium, regiis, ac seduiin judicibus villicis et ju-
ratis civibus quarumcunque civitatum, oppidorum, villa-
rum et possessionum, Capitaneis, Provisoribus, Rationistis,
Castellanis, Ductoribus Praesidiarum Arcium, Arenda-
toribus, Preceptoribus, Decimatoribus ac allis quibusvis
officialibus in ditione nostra Transylvanica et partium
(sic) Hungariae eidem annexarum, commoranti.bus, sig-
nanter Arcis et Districtus Fogarasiensis modernis scilicet
ct futuris quoque pro tempore constituendis harum serie
comittimus et mandamus firmiter quatenus visis prae-
lcntibus, nullus omnino vester dictos Ecclesiarum Va-
lachicarum Pastores ut supra scriptum est in personis
lul s rebusque et bonis quibuslibet impedire, turbare,
motestare seu quovis modo damnificare praesumatis,
vel sitis ausi modo aliquali. Secus nullatenus facturi.
Praesentibus perlectis exhibentibus restitutis' Datum in
clvltate nostra Bistriciensi die vigesima mensis Martii
Anno Domini millesimo sexcentesimo quinquagesimo
nono.
Acatlus Bartsai.
(Archiva Statului, Budapesta. Liber regius )Offll.
Acatii Barcsai etMichaelis Apaffi pp. 138-139).
-41
XVI.
NOBII-ITAREA LINUI PREOT ROMAN.
(165e).
Prin diploma datd la 17 April 1659 in Samos-
Ujvar, principele Acaciri Barciai face nobil pe preotul
romAnesc Ioan Pap, numit in diplomi ,,loannes Pap
Ecclesiae Valachicae Maroksariensis", dimpreund cu fiul
siu Teodor, cum gi cu cei-ce se vor nagte in viitor'
La nobilitarea celuilalt preot, de care am pome-
nit mai sus (pag 29) am vizut c5 motivul a fost trecerea
acelui preot la calvinism. In diploma de fafd insi nu e
vorba de aga ceva. La pasagiul unde se expun meri-
tele celui ce se face nobil, nu gisim decit formula ste-
reotipi, ca adici preotul este ficut nobil din cauza fi-
delitifii gi a serviciilor aduse in hecut principilor Ar-
dealului, cum gi din cauza serviciilor pe cari le va aduce
pe viitor principelui atunci domnitor. Conform uzului
ii se da insignii cu dreptul de a le trece la urmaqi 9i
de a le purta pe lucrurile lor.
(Archiva
, Statului, Budapesta. Liber regius )Offll'
Acatii Barcsai ei Mictra-etis Apaffi pp. 152-153.
XVII.
CONFIRMAREA UNUI PROTOPOP.
(165e).
Principele Acacius Barcsai confirmi, la 28 Iunie
1659, pe Nicolae Pap de Vajda-Hunyad ca protopop
peste bisericile rominegti din comitatul Hunedoarei (con-
iirmatio Petropopatus Niculae Pap de Vajda-Hunyad
Fcclesiarum Valachorum in comitatu Huniadensi" ')
Acest Nicolae Pap se afla deja de mai nainte nu-
mit ca protopop; acum cere numai confirmarea sa in
 _42_
acest oficiii, Iucru care ii gi fu acordat de citre prin-
cipele domnitor. pentru a obfine aceasti confirmare er
aduce inaintea principerui nu numai actur de o numire
contimporanr din partea mitroporiturui de AIba-ruria,
$tefan, ci gi de alte nurniri ale mogilor 9i stri.mogilor
sdi in aceasti demnitate (avis atavisque ipsius), toate
in num5r de patru. Cea ctintiirl din ele ciatea zd, din
1506 gi emani dela Beatrix de Frangepan.
lnul
Prin ea
se numegte ca
protopop, preste preofii
din
dependenfele castelului de HunyaO,
roco". A doua e din 1526 gi .runa dela George
,,petru pa_
,,Marchio Brandenburgensis" etc. prin ea se numegte
asemenea un ,,Petropopum,, in aceeagi regiune. A treia
dateazd din anul 1540 9i emani dela valentin T6r0k
care cagi ceilalfi doi din naintea sa stdpiniari pe acele
vremuri castelul Huniade. prin aceasti. scrisoa.e se nu-
megtQ ca Protopop ,,popa luvon,.. A patra dateazd
din
anul 1656 /vlaiii 22 qi enani dera niitroporitirr
al Ardealului. Prin ea se numegte ca protopop $tefan ',,pup
J6nos" in acelag comitat. Aceste scrisori anterioare ale
ascendenfilor lui Nicolae pap (donationaies privilegio-
nales et confirmationales), avindu-le in vedere princi-
pele pe d'oparte, iar pe de arta fiinciu-i cunoscuti viala,
onestitatea gi fidelitatea petifionarului, ii numegte
,,iure
perefiali" protopop in conitatul Hunecioarei, il confirmi
tn aceastd demnitate; asemenea se confirmi gi scrisorile
prczentate de el gi se inscriij in Liber regiui.
$rct{v1i Statului, Budapesta. Liber resius XXVIL
Acatii Barcsa-i et /vlicnaitis Apitri pe.7|r:;iiJi:
-43-
XVIII.
LIN ARcHrEneU oRec MrrRopoI-n lenomANrr DrN ARDEAL*
(1682).
Una dintre urinlrile cregterii gi asiguririi influen-
fei elementului grecesc in J5rile Romdne este gi ocuparea
scaunelor noastre mitropolitane gi episcopale de prelafi
venifi dela sudul Dunirii 9i greci de origini. Cind se va ma-
nifesta pentru intiia ori, cind valapi;rea acest fenomen,
al suirii archiereilor greci pe scaunele noastre rnitropoli- -
tane mdi intiiri, ciin afari, ca o necesitate.
- nugi venit
rnai mult a timpului imprejuririlor locale, precum s,a
flcut Ia intemeerea celor dintiiri mitropolii in fara Ro-
mineasci, cind s'a impus Dornnitorilor sI primiasci. in
scaune archierei greci, ci cind un curent pornit din
l5untru, din fard gi sustinut de o partidd, va aduce pe
scaun vre-una din aceste persoane de origine suci-duni-
reanl, atunci dela sine va trebui si admitem cum cI.
elementul grecesc se stabilise, crescuse, ba chiar ajun-"
, sese 9i preponderant. Dupi informafiunile ce am putut
culege pini in prezent, acest fenornen se manifestl in
fara RomAneascl pentru intiiag dat5, in a doua jumi-
tate a secoiului XVII, deci inainte de preciominarea
-
politici a elementului grecesc din timpul a$a numitei
- gi anuine in anul 16731). In
epoce a Fanariotilor,
acest an, dupd venirea a doua ori la domnia flrii a lui
Grigorie Chica, Mitropoliiul fdrii Romdnegti, Teodosie
Vestemianul, ca unul ce finea cu Cantacuzenii, re-
prezerrtantii de atunci ai politicei nafionale, -
tronat de citre Domnitor gi inchis la.Ltonastireacozia; - este de_,
iar in locu-i fu pus pe scaun, firi obicinuita alegere,.
Dionisie egumen atunci la Monastirea Viciregti- Et
I I. D. Petrescu. A{itropoliite fd.rii, pag. 10.
 -M-
fusese mai inainte vreme episcop la Rimnic, de unde
apoi fusese destituit. Acest Dionisie este primul mitro-
polit al Ungro-Vlachiei de neam grecesc. In Moldova,
fenomenul acesta se manifesti ceva mai tirzii cu citeva
zecl de ani, 9i anume la anul 1730 cu mitropolitul
grec Nikifor, cind deja se inaugurase epoca Fanario-
tilor, gi este datorit gi aci aceleeagi cauze cagi in lv1un-
tenia, adecl predominirii .eiementului grecesc.
Un fenomen insd, curios prin apari{iunea lui, este
ajungerea unuia dintre acei numerogi pribegi archierei
greci pe la noi, ca mitropolit la Rominii din Ardeal.
Faptul acesta se petrece la vre-o ci{iva ani numai dupd
'ocuparea scaunului mitropolitan muntean de un grec,
gl anume in 1682, cind archiereul grec Ioasaf ajunse
mitropolit al Belgradului sa[ Alba-lulia, din Ardeal. $i
zlceam ctr fenomenul este curios prin aparifiunea lui,
'tntru cit el nu se datoregte aceloragi cauze, cari adu-
.rertr in Muntenia' gi in Moldova archierei greci pe scaune,
cl mal mult unor anumite imprejurlri externe cie atunci,
pe carl le vom expune indati la locul respectiv. Am
Crczut ctr acest caz, ci aceasti apari{iune particulari
mcrittr str opriasci cel pufin citeva momente asuprLi
rtcnfiunea celor ce se interese azd, de trecutul nostru bi-
=lrlcesc, mai ales ci venirea lui pe scaunul mitropolitan
cr gl plecarea lui de acolo, avu loc in conditiuni deo-
feblte de cele obicinuite; gi peripefiilor, prin cari avu
rl treactr ln scurtul timp de citeva luni de zile, cil fu
vorba de el ca mitropolit al RomAnilor din Ardeal, sint
COnSacrate rindurile ce urmeazd..
**x
La sfirgitul anului 1681 sari inceputul anului 1682,
,- data exacti nu se poate stabili din cavza insufi-
-45-
cienlei izvoarelor, muri, dupi o pistorire relativ de-'
-
stul de scurti, vlidica rom6nesc din Ardeal, Iosif Bu-
dai de Piskincz. Cestiunea numirii unui nori Vlidici
pe scaunul din Alba-lulia, devenit din nori vacant, in-'
teresa de aproape pe Domnitorul de atunci al lirii
Romdnegti, $erban Cantacuzen, ca pe unui care urmi-
rise gi se interesase de mersul trebilor bisericegti de
peste Carpafi. $erban Cantacuzen fusese doar acela,.
care prin amenin{irile sale pe de-o parte, iar pe de
alta prin intervenliile sale pe lingd Poarta Otomand fi-
cuse ca Mihai Apaffi, ,,craiul" Ardealului, s5' elibereze
din inchisoare pe Saba Brancovici; $erban Cantacuzen
fusese acel care numai cu mare greutate consimfise la
recunoagterea lui Iosif Budai ca Vladici al Romdnilor.
din Ardeal, clci il privia ca usurpator al scaunului,
care, dupl dinsul, se cuvenia lui Saba Brancovicil)
declarind ctr l-a recunoscut cu sfatul 9i archiereii sii
pe losif Budai de Vlidicd la Romdnii din Ardeal ,c&
sd nu rlmini acel scaun viduv 9i cregtinii de acolo
fdri pistorit"2). Pentru $erban Cantacuzen deci ale-'
gerca unui succesor lui Iosif Budai, era o chestiune'
importanti, lui nu-i putea fi deci indiferentd persoana'
care avea si urmeze in scaun, dat fiind zelul 9i intere-'
sul sd.ir de pind atunci. De aceea el ciuti si fie ales
un om care si-i fie gi lui ,,persona grata" 9i care si'
prezinte mai multe garanlii de pistrarea credintei or-
todoxe in Ardeal, atit de mult bintuitl de vintul ,,calvi-
nizdri", vint -tare gi puternic mai in tot cursul secolu*
lui al XVil, fiind suslinut din toate puterile de citre
1) N. Iorsa. Sate si Preoti din Ardeal, pag. 77 9i 80.
zi Ciparif,'ecte $i tragniente, Pas. 234-236; Popea, Ve-
chea Mitropolie, pag. 7-8. I
 _46_
-47-
principii domnitori carvini din Ardear. pe el le intrebuinli c1 si ajungi acolo unde tindea.
acest om,
$erban Cantacuzen il gisi sai crezu qi il gdsegte in e ci ajunse. De buni sa*a insi ci un rol Destul
persoana archiereurui grecesc loasaf, insemnat avu, la ajungerea acestui destul de
episcop tituiar al archiererj ca Mitro-
Lacedemoniei. cea ointiir: nrenfiune deipre polit in Arba-ruria, sprijinur ce i-r
gisim in actul din Condica sfint6, scris cu cu
acest Ioasaf o didu r)omnitorur
ocaziaconsdc_ $erban cantacuzen. detiliunire oestut o. i".".d",e
ririi lui Iosif Budai, cu data de 23 August inainte vreme intre mai
dimpreuni cu iViitroporitur reodosie gi iu un
t6g0; unde $erban Cantacuzen gi Mih. Apaffy
se mai inmuiaseri in timpul din urmi,
ati archi- aga ci chiar Ia
erei se afld jscdljt.gi ngaqa Artxe\arlr.orros f.oo,ig. inceputul anuiui 1682, un in care archiereul nostru
O.variantd cu privire ta-O
nr*.je lui gdsim in pometni_ fu citeva luni r,{itroporit-'ar Rom'niror ardereni
cul ger-
-mitroporifilor Bergrasurui, pubricat de curind de ban Cantacuzen a.vu o corespondenfi -
destul de prete-
dl N. Iorgat). El este numit aCoto noasd cu Mih. Apaffy, in 1"r.. i!
pe urmi insi este indreptat in ,,iorifu.,, .ura"nura numia pe npafy
,,amicul gi vecinur sdri bine-voitor,, 1). cind'
,,losifat,,.
contimporane ce se refere la el este numit
In z)
actele Iucrurire
stari astfel intre cei doi domnitori,
gi losafat' cu toate aceste variante, rinrine Acafiri Iosif ci nu-i va fi de loc greri lui se infeleg; OJu ,in.
ca nume ar $erban Cantacuzen si
lui acel inscris in ,,condica sfinti" a Mitropoliei mijlociasci si si obfine oera Apairy;ri;;;-i,liiourut
din
Bucuregti, adici acel de loasaf. El se pe scaunul mit'oporitan din Ar-ba-iuria.
afla deci in tarFt naptui"acesta,
pe Ia qi poate 9i inci mai inainte de aceasti cata, dupe toate probabilitd{ile, pare a qe
-1680,
ca mulfi alfi cilugdri gi archierei greci, veniJi mijlocul lui Februarie sari'inceputur
fi intimplat pe la
dupi mild, dupi ajutoare prin fdiile noastre, nai intiirj
-.uri, rui
cind dieta ardeleand tocmai era adunata lvtartie iosz,
profitind de imprejuriri diferite, ajunseri Jui la Fagarug. f.lu_
aiotpuiernici. mirea aceasta a lui Ioasaf insd s,a
fdcut tare-ra_i pre_
'La moartea lui Iosif Budai acest archierei grec, cpiscop meargd obicinuita alegere din partea
protopopiio, ro_
titular al Lacedemoniei, Ioasaf, fu gi er printre minegti, cdci daci r'"i fi fdcut'deja
cei cari aregerea rui in Ar-
doriafl sd ajungi Mitropolit la Rominii din Ardeal. deal de sinodul protopopii or, n,ar
mai fi fost rnotiv ca
ne sint cunoscute mai de aprope mijloacele s), pe Nu sE se facd din noi o ut.g.r.'Ia
Bucuregti, precum vom
cari
vedea indati. Ca si-se fa-ca fafd,
oarecum, acestui salt,
Ioasaf veni in Ardeal gi in toviiigi"
mhnol *r.t?{r11"?l[ii.li documente cu privire la Istoria Ro- tagului boerilor din ,o*dnului gifrun_
fara Oftriui, Sigisrnund Boer de
Recea, vi.zitd pe mai mulfi pffiopi
,*r:d'p#"n:"l:,;.i.jjj:ii,di:"fji#'tTsJjrJX*,#s: si. se asigure de voturjle lor _'la rom6ni, cdutind
u) Pdrintele Augustin nevoe _ gi si_gi
in scrierea ,,Vechile episcopi
Bunea cigtige gi simpatii. Rezurtatur
cildtoriei insd fu cu totur
H.t'?!%Ji,ff li:il3,;;f 3t*,,ffi r,',,f ,',.,l#iT&?;l'll?,ix
+ i e un ?" T$H fi ffi, [S#f i'fr'r."tl,T?:',ru?." "
ia e, p. 2ffi
- 26s
 t
t -49-
-48-
contrar, cici in loc de simpatii produse peste tot locut
o impresiune defavorabili pentrucd nu putea vorbi de
cit numai grecegte, gi chiar gi aceasti limbi nu o putea
rosti frumos, cici ii era defectuos organul vorbirii, din
aceasti pricini Grecii din Sibiifl nu-l primiseri mai
inainte nici si le fie preot 1). Cu tot nesuccesul cilS-
toriei de cigtigiri de simpatii, ce intreprinse, el nu se
descuraji gi porni inspre fara Romdneasci ca si fie
ales acolo dupl canoanele Bisericii orientale de un sinod
de episcopi. In calitate de ,,Vlidici. romdn" apare el la
Bragov in ziua de 26 Martie cu delegatul lui ApaE,
Sigismund Boer 2). De aci ei pleaci spre munti.
La vre-o citeva zile in urmf, dupi acestea ,,in bi*
serica sfin{ilor sl5vifilor, de Dumnezeu incununafilor 9i
in tocmai cu Apostolii Constantin gi Elena 3) se finu un
sobor compus din ,,Archiereii 9i Mitropolifii ce s'ait
aflat fa\it ca sd aleigi gi si l'rot6.rasci pe cel ce sd
va gisi vrednic spre ingrijirea pistoreasci a Mitropoliei
aceia" o). Pe ling[ Ioasaf mai furi, conform uzului, pre*
zenta\i ca candida{i inci alfi doi: Nicodim 9i Parteniu"
ieromonahi, mai mult de form5, clci ales de buni saml
fu loasaf, care avea tofi sorlii in partea lui. Actul de ale-
gerea gi consacrarea lui loasaf, din ,,Condica Sfinti" a
Mitropoliei din Bucuregti, poartd data de 1 Aprilie 1682,
gi este semnat de Mitropolitul Teodosie 9i de alfi doi
archierei greci. Dupi el urmeazi actul prin care Ioasai
mirturisegte credinfa 9i di figiduinfa cd o va pistran
act care cagi celalalt, este redactat rom6'neqte, dar
r) Bunea. oo. citat. Pae. 134'
2i N. Ioria,'Sate gi PrEo$ din Ardeal, pag. 82.
s) Mitropolia din Bucuregti.
+; Adeci a Albei-Iulii din Ardeal.
iscilitura lui precum gi cuvintele prin cari se leagi ci
igi va pistra jurlmintul de credinfl sint scrise de
Ioasaf in limba greceascd, deoarece el nu gtia nici si.
vorbiascS, nici si isciliascd romdnegte 1). Terminindu-se
formalitd{ile in Bucuregti, noul Mitropolit plecl spre
Ardeal, unde gisi o stare de lucruri cu totul defavo-
rabilI lui.
Numirea acestui archierei grec, care nu gtia nici
mdcar actul consacririi sale si-l isciliascS cu vorbe
romdnegti, provocase in Ardeal o mare nemulfimire.
Mai mulii protopopi gi preofi, intre cari erai gi lon Zoba
din Viniul-de-jos, George dela Daia, Vasile din Alba-
Iulia, David din Romogel, Ioan din Tuscea, Moise dela
Hunedoara gi Dinili dela llia, merseri in absenfa lui
la F[gdrag gi protestari in contra instituirii de mitro-
polit a lui Ioasaf , tdr6, s6-i premeargi actul de alegere
din partea clerului, gi ridicarl gi o piri in contra lui 2).
Principele M. Apaffy ordond cercetarea cauze\ gi de-
legi in acest scop pe Oaspar Diosi, judecitorul suprem
din comitatul Albei, care impreuni cu Petru I(onczay,
celaiait judecltor, fdcuri. cercetarea gi incheiard cuve-
nitul proces-verbai, cum am zice noi azi in limbajul
zilnic, care act ni s'a plstrat 3). In el se enumdri mai
intii acei cari protesteazd in contra lui loasaf,
dupl cum ii ingirarlm gi noi mai sus ; se spune apoi- aga
cd
in ziua de 26 Aprilie 1682 ari fost chemafi inaintea
judecitorului suprem al comitatuiui Albei-luliei martorii
de mai la vale, cari prestind jurlmint pe credinfa ce o
t) Ambele acte dupd Condica Sfintd, le-am utilizat din N.
Popea: Vechea Mitropolie a RomAnilor ortodoxi din Transilva-
nia, pag.9 9i 10
z) op. cit. pag. 135.
. 3) Bunea,
Monurnenta Comit. regni Tfansylv. XVII, pag. 292 etsq.
 50
I . -51
a[ in Dumnezeri (ad fidem coram deo debitam), al
fost intrebafi 9i cercetafi relativ la cazul archiereului
Ioasaf. Intiiul martor, Nicolafi Pop, preot la biserica ro-
mineasci din Sas'Sebeg declarl cumc5 cilugirul grec
,,losif" venind in monastirea romAneasci din Alba-lulia,
vorbind intre altele cu cilugdrii gi cu popa loan Zoba
gi de judecarea lui Saba Brancovici, a intrebat loasaf
cine l-a judecat pe Brancovici; atunci popa Ioan Zoba
din Alvintz a spus cd Miria Sa Principele cu preofii
unguregfi 9i cu cei romAnegti l-an judecat ; la care Ioasaf
ar fi replicat ci nu era de competinla principelui si
judece pe un episcop romin, ci acest drept il are Pa-
triarchul gi el numai putea si-l judece; ci Brancovici
ar fi trebuit sd apeleze la Patriarch; iar cind popa Ioan
i-ar fi obiectat ci ,,Patriarchul n'are nimic a face cu
noi, ci asta e heaba Mdriei Sale a principelui, sub a
cirui putere stim, gi darea nu o plitim Patriarchului ci
impreuni cu tntreaga \arl o plitim principelui gi pu-
ternicului impirat turcesc", ar fi rlspuns Ioasaf ci ,,Bran-
covici ar fi trebuit sd aducl afacerea sa inaintea Pa-
triarchului, care, daci ar fi putut veni in fari, bine !
Iar de n'ar fi putut veni, ar fi trimis in Ardeal in locul
s5fi oameni pricepdtori de legi. Cregala e a lui Bran-
covici cd nu a apelat gi riu a ficut ci nu a ingtiin{at
pe Patriarch prin epistold sari prin vre-un om al sirl
despre afacerea lui". Ceilal{i trei martori: Vasile, Evlo-
ghie gi Chirili, citegi trei cilugiri din monastirea ro-
mineascd din Alba-lulia ultimul era gi preot al mo-
nastirii, ari depus tot -in senzul primului martor.
ln -timpul eind aceste lucruri se petreceai gi per-
tractafi in Alba-lulia, sosi aci gi loasaf, venind din fara
R omineasci, unde fusese confirmat. El afll de migcarea
care s pornise in contra lui 9i cel dintiiti lucru, ce il
ficu, fu, ca si destituiasci din funcfii pe mai mulfi
protopopi contrari lui, intre care sint: protopopul Ni-
colae din Armeni, Mihai din Sdcidate, Ionagcu din Mohu,
George din Corabia gi George din Daia. Pe de alti
parte lui pe lingi sine pe un preot cu numele lonuf,
pe care Saba Brancovici il degradase din preotie gi pro-
topopie, tunzindu-i pirul, gi pe popa Neagul din Ve-
steml).
In acest timp cind migcarea se pornise in Ardeal
in contra lui loasaf, principele Mihai Apaffy reinoi la
5 Iunie 1682 privilegiul preofilor rom6ni, cu privire la
scutirea de dijma din munca cimpului, ce o dafi in fa-
vorul fiscului, constatind ci unii stringitori de diri de
prin Feleac, Slcidate gi mai ales din scaunul Sibiiului,
neJinind socoteal5 de privilegiile acordate de principe
preofilor, ii constring incd s[ dea dijma. Apaff1l ame-
nin{d sub grea pedeapsi apoi pe cei ce vor lucra in
contra poruncilor sale, gi vor mai lua pe viitor dijmi
dela preofii rominiz). Nu putem $ti mai de aproape
daci e vre-o legiturl intre aparifiunea acestui decret gi
intre migcarea porniti in contra lui loasaf, sari e numai
o coincidenfi intimplStoare. Oricum ar fi insi, clerul
romAn din Ardeal se pusese in migcare in contra lui
Ioasaf ; fierberea ajunse in curind la culme. Lucrul merse
aga de departe incit Sagii din Sas-sebeq nu puturd rd-
minea indiferenfi, ci se amestecara in aceste turburtrri
luind partea clerului romdnesc in contra ,,Grecului".
Existi o suplici a Sas-sebegenilor cu data de 10 lulie
1682, adresatd citre Mihai Topheu, superintendentul
1) Bunea on. cit nas. 136.
zj Monumehta C6mit. regni Tranfylvaniae XVII, pag. 286.
 I

K'
J2
-53- 'l
tulburdri in \atd 9i apoi in
I

,,Grecului", si provoace si obfini

calvin din Ardeal, 9i citre Petru Alvinfz' protonotar al urmi, cind mijlo.iJ fu M. Apaffy, reugiri
'9i prefect al tuturor bunurilor fiscale' cerceteze afacerea si si
mesei ludecitoregii convocarea unui sinod, csro si
ln aceasti suplicd d"r-reU.$enii vorbesc decu,,dificultifile
privire la o juclece in toati forma' acest
ce ari preofii intregii naliuni romdneqti Crei nu ii va ti fost lui Apaffy de a acorda
episcopul introdus acum de curind
in contra uzului lucru, intru cit 9i fui, numirea lui Ioasaf
i se ceruse de
parte-le pe superinten- unde' la
observat la e1", 9i roagi din peste hotar, Oin puttla lui.$erban Cantacuzen'
dentul calvin ca ,,sa se" indure ca
pe suplicantii, cari ca atare - poate
nevoe, ,,Grecul" ?,ttt" gisi spriiin' 9i
care ii putea
prezinti aceasti scrisoare si-i linefi pe.lingi permitin- voia chiar gi it sa J. t.up. de un oln'
lege' -l1:otttt' -fi
vechi, de oarece datina veche e ca 9i incomod, profitind mai ales acum 9i
de nemu$imirea
din naliunea ceilalti de
du-le lor alegere liberi, ca ei sd-gi aleagi ce se ridicase in contra lui in !ari' Apoi 9i
Cum vedem
bt ; p.r.o"ia demni de oficiul acela"' calvin pentru pe lingi Apaffy, Ei in pti*a linie.superintendentul
calvin
pe un Vlidici
Our, r. cerea mijlocirea superintendentului Topheu, nu put.J,: utdtu cu ochii buni
i*p..tur.a dreptului ce il aveail RornAnii de a-gi alege'
c5'petenie biseri-
rom2nesc, ce nu jurase pe anumitele "puncte"
prin care'
duptr obiceiul u".hi':, din neamul lor cum se gtie, se tinOea ta calvinizarea
bisericii romine
aceastd impreiurare e
ceasc6. Ceeace e curios insi in
romdni in contra
pornind din Ardeal. Astfel ci migcarea preolilor tot locul'
cL apdrarea drepturilor clerului romin o vedem lui loasaf putu lesne gisi susfinitori pestelulie 1682 la
din partea Saqilor calvini' t?i' - Sinodul se 9i adirni in ziua de 12
Dar 9i Vlidica Ioasaf igi avea partizanii Alba-lulia, in casa nobilului Paul Sze0cs
de Alba-lulia'
mu'Ifl, pu{ini, cili erari - cari ii
luari apirarea' Avem'
in strada ,,Vulgo-vocata Szt'-Mih6ly-utca"
si cer-
'-^cierai- de-
tot din acest timp de fierbere, o suplicI
citre princi- Apaffy
preofi- ceteze.urutt;.-Oin partea principelui
puju np"fy, facuia din partea "protopopilor 9i tega{i ca si putti.ip. la^ investigaliune' .$jetal
Syar-
lor romXni" cari declaia ci "noi cu Vlidica de
acesta nobil Alba-
mathi nobii O. gutJ 9i George Cicsoi
despre numirul
evlaviosalnostrune-amindestulit'numaicilivapreo{i Iulia. Ne putem'fu.t utu* inOata idee
glnt dintre noi, care nu se pot liniqti, ei gtiir cijn ce celor cari erafi in contra lui loasaf' cind
se adun5 si-
cauzl". ,,Pentru aceea foarte umilit ne
rugim Mdriei- in fruntea actului ce contine
nodul, din cuvini.t.
Talecasiriminemsubconducereacinstituluinostru "titt
aceastd ..r..tur., act subscris de
cei doi delegafi ai lui
Vllclic[, mai sus amintit, ales cu voia M5'riei Sale'
Apaffy, cari spun cum cE acuzatoi\
lui Ioasaf eral
aceqti partizart\ nu eratl
Prlncipelu \u. - Dar se vede ci ,,to!i onorabilii protopopi,
preofi' clerici 9i servitori ai
s5 poati impune tdcere celor
lndestul de numerogi ca contrS' par a
crrl eratr in contra Vliciicii, 9i cari' dincici aceqti din r; Actul acestei cercetiri, sari procesul-verbal dresat ni
ll loet intr'un numir destul de mare' opozi{ie in contra s'a pistrat. O

urme reuqirf, si ridice o puternici

 -55-
-54-
rominegti' cind inci
AU fost as- ar fi umblat si cumper pe preofii preofii romhni din
tuturor bisericilor rominegti din Ardeal('l)' pistrat nu era episcop, * ta-f uit"ga; ci
.rii"U 16 martori, sait cei pulin .la atila ne-ac6 intre- Ardeal nu l-af "oit !i niti iu-l.
voesc ca episcop; ctr
actul cercetirii numele 9i depozifiunea' Firegte inJ"ta ce a venit, a flcut prietenie
cu popa lon-ut' care
dar actul in ^
Uaii fi se vor fi pus martoriior mai multe' fusese dat afari oi* pr.oiie i' timpul episcopului s.aba,
cestiune nu ne pistreazd decit doua:
una referitoare la ficut prietenie- 9i cu
de principe
.l,,
tunzindu-i-se * pat"i; ta " mai
nedreptateu iuo..ttii-lui Saba Brancovici
;il *."gul din'Vestem 9i ci cu acesta line 9i
acum
fi trebuit si-l
ii ui tai gi atta reieritoare la apelul ce ar prietenia-
iaci Saba la Patriarchul"2)' AldoileamartorascultatepopaVasiledinAlba-
lntiiul martor ascultat fu popa loan, preot in Alba- Iulia. Acesta ,pu* ci e un an de
zile de cind locueqte
vreme in Mol- ci el dela venirea
Iulia. El spune ci a locuit mai nainte aci venind din Muntenial)' Declari
adus aci de
Jou", gi ci de doi ani a venit in Ardeal' sii sa aci a Predicat rominegte'
.pit*ir"f Iosif Budai, pe care il numegte "sirmanul Al treilea **iot popa levloghie'
cL a auzit
declari
Domn" cari cuvinte par a ne spune ci
numitului epis- lui Acafiu. (loa-
fi din gura rui popa iutln' cd ar fi spus nici darul teir'
cop i s'ar fi intimplat vre-o - nenorocirt: .lut^t -,li;t saf) ci noua nu ne trebuegti nici
tu'
adus gi *ourt.". ipune: cI tl :1
unul care a venit de in. cestiun:" i:,1::lttt^-l:t
de pe aici' dar daci nu gtii romJneete; "i
peste hotar, nu Eti. prea bine stirile greci iaua u, ii ,irt ci ,,aici nu trebue si porunciasca epls-
episcopii
gtie ci ,,acolo in Moldova nu se primesc copului rom6'n nirnt"i ci numai
patriarchul"' ci cu Saba
pe turcegte recurs la Patriarch'
ci trebue s5 fie romani" ; cL a fost injurat ar fi fost intr'ufUti Juci el at ii
ciopek") de confidentul lui fi identici cu
i,t unu sana sitim, ghidi pentruci acest din urmi voind Acegti doi popi,-Vasite Ei levloghie'para ascultati mai
Ioasaf; cilugirul Maia'ie, cilugirii Oin *on*tirea' din Abu-lutiu'
s[ trimit5 pe servitorul popei si-i cumpere
dela cir - 26 Aprilie 1682 de-
de oarece el inainte .u o.u,i-untt ttttttirii din
ciumf, vin, popa loan nu- i-a ingiduit' spre care am Pomenit mai sus' A]ba-lulia'
atuncitocmaivoiasdoficiezegiiitrebuiaservitorulca
archiereul line pe jilful sift
Al 4-iea, popu f-otu Rusu' preot in de -
sl-l aprindf, tuminerite; c5 omul incredere
declari cd' a auzii Ott" cilugtrrul - aduce ctrrfi gre-
ln biserici cirfi grecegli, pe care le ia cuordoani si
sine' cind va
.al lui Ioasaf ca acesta, venind,
ese, cirfile romaiegti i; inletura' -cegti de pe care va ordona si se cinte 9i si se predice;
cinttrrile
ci nu gtie daci ptt"tii romini l-ar fi ales episcop
se facf, in grecefte' A preOicat odati
in Paqti 9i atunci al
grecegte; nu e i" predice rominegte; ciloasaf
'tu"'si romini din Muntenia Ei
1) Fenomenul trecerii preofilor
r; ,Pro parte et ,in. personis, hono'rabitium 11y-l1sorum
universarum
ministrorum
lcnlorum, p"rro,u'i,-'cieiic5rum.et
."o,#iii,itiiiiris I n i?inlylvania existentium
"' dinMoldovainAideal,repetitgi-inainii.Jimaialesdup6aceastl
il constatim 9i cu aceasta'^oI#uii. la [priinul 9i
al
mcl e gi aru m uuru.nTii'" a publicat datd 1682,
t\ Celelalte'i""d";;;i;'i;JJ""i otJ"*i'gi cel ce
doilea martor.
lipsesc.
rctrlc i," ;ffi .'C"*it-.- ieitii. Transyivaniae,
 56
Ior; ci a aazit cum ci vorbind odatd cu popa luon, ar
fi zis popa luon lui Ioasaf ,,ai dat bani pentru episco=
pie", la care el a rdspuns ,,am dat gi dail,,; gtie ci el
a scos din protopopie pe doi protopopi: Mihaly gi George,
dar nu gtie din ce pricini.
, Al 5-lea, $tefan Hatzok, preot reformat in Biri-
belt, spune ci de cind el iEi aduce aminte ci sint
vlddici romAni in Ardeal, gtie ci tot vlidici romdni de
aci din tari ari fost; ci venind Ioasaf la el acasi in
Birdbiuf l-a intrebat martorul dacl Cuviogia-sa va per-
mite ca, sosind tipografia, si se traduci gi si se tip5-
riasci in limba romAni cir{ile rituale calvine, la care
cuvrnte Ioasaf ar fi rispuns: ,,feriasci Dumnezefi, avem
noi cirfile noastre pe care le vom traduce 9i tipdri" ;
reinoegte gi acest martor acuza{iunile deja aduse ci nu
gtie sluji 9i predica romdnegte; ci nu i s'a dat oficiul
de episcop, de oarece el singur gtie gi a fost in Fdgi-
rag, cind preotii romdni, trimitind oameni, ar1 protestat
ln contra slujbii lui de episcop.
Al 6-lea, Popa Staicul, preot 9i protopop la bi-
gerica Scheii din Bragov, delard ci numitul archierel,
nu numai cd nu gtie predica in romdnegte, dar ci nici
compatriofii sii greci nu-l infeleg bine, precum, spune
popa Staicul, cd. ar fi auzit dela Greci, cari ziceai ci
ar fi avind impedicare de limbi; ci ar fi auzit deia
alfil cum cd loasaf a zis ci e o mare nebunie ci prin-
cipele gi lara ari permis ca si fie aici episcop grec;
cA a fost cu el impreund in Muntenia 9i ci acolo loa-
3af ar fi pirit pe preoJii romdni din Ardeal la patriar-
chul grecesc cum ci mai iari in cisdtorie gi alte solii
declt prima, acuzindu-i ci ar cornite un pdcat de ne-
crtat gi ctr i s'ai dat putere din Jara Romdneasci ca
-57-
sd afurisiascd pe toti aceia, cari vor mai face acest
lucru.
Al 7-lea, Moisirl preot in Calbor.
Al 8-lea, Popa Nicolae, preot gi protopop in Ar-
meni, declarl ci Ioasaf nu e in stare sE predice in limba
rom6ni., ci numai grecegte; ci pe cei cari ari predicat
romdnegte i-a ldsat acolo in biserici 9i s'a depirtat,
in loc sI invefe; cd 9i el e unul din protopopii dafi
afari de loasaf.
Al 9-1ea, preot gi protopop in Sicidate, e gi el
dintre cei dafi afarl, de Ioasaf, declarl cd nu numai cd
nu l-ari ales ca Vlidici al lor, dar cind ari infeles cI
vor alfii si-l aleagd,, aE mers 6 ingi indati la Figdrag,
cu. consimfemintul tuturor preoNilor romdni ca si pro-
tesieze in contra lui.
Al 10-lea, Ionagcu, preot gi protopop in lVlohu,
dat gi el afard. din protopopie cie Ioasaf, declarl ci nu-
mitul archierefl a rugat $i pe Sibieni ca si-l aleagd.,
insi aceia nu l-ari ascultat, din cauza vorbirii sale de-
fectuoase ; il acuzd. apoi cI l-a dat atard din protopopie
,,cici mi-a trimis vorbi sd-i duc Aase galbeni gi ei nu
i-ant dus".
Al 1l-lea, Lupea, preot gi protopop in Sas-Uifal5i.
Al 12-lea, George, preot gi protopop in Corabia,
scos 9i el din protopopie, declard c5. preotul lonu!, cel
Iuat de Ioasaf pe lingi sine, mergind cu stafete, a luat
cu sila caii pentru pogti dela unii protopopi, iar alfii
aE dat mai de grabd bani decit caii.
Al 13-lea, Popa llie, preot in lda.
Al l4-lea, George, preot 9i protopop in Daia, dat
gi el afard din protopopie de loasaf, -din cauzd, ci a
protestat contra lui la Figirag, adauge cd Ioasaf nu
 -58-
i _59_
gtie si spuni romdnegte nici ,,Tatil nostru" nici ,,Cre-
zul", nici cele 10 Porunci.
Al 15-lea, Popa Lupu, preot in Calbor.
Al 16-lea, Mihai Silvasi, alumn al colegiului Pa'
tachin din Alba-lulia, care declard ci a auzit dela ser-
vitorul lui loasaf, un fldcdir cu plete mari, al cirui nume
nu-l gtie, dar pe care il cunoagte personal, zicind ro-
mdnegte ci Maghiarii, Rorndnii 9i Papistagii nu sint
cregtini.
Sinodul, dupi ce ascult5, din deposifiunile mar-
torilor, acuzafiunile ce se aduceari in contra lui Ioasaf,
se constitui in tribunal ca si-l judece. El insi nu vrea
str recunoasci competinfa sinodului - acum tribunal -
de a-l judeca, declarind ci ,,deoarece eri n'an:t luat ofi-
ciul de episcop cu forfa, ci mi l-a dat mie ca donafiune
Mtrria Sa Domnul nostru cu consilierii sii, de aceea
doresc ca judecata sI se faci inaintea Miriei Sale 9i a
consilierilor s5i, pentrucd eti acum aci nu rispund de
merito nimic". La acest protest al lui Ioasaf a replicat
procurorul Iohannes Ndmethi ci acuzatul voegte numai
gtr amine judecarea cauzei, cb' cu el s'a procedat in
contra uzuiui de pin6 aci, dupi cate uz preo{ii romdni
cereafi ca Mdria Sa si le denumiasci episcop pe cel
ales de ei, dar pe loasaf nu l-ai ales, ci cind ari au-
zlt ci vrea sd le fie episcop, ari mers gi ari protestat.
ln ce privegte refuzul lui Ioasaf de a rispunde inaintea
llnodului, sinodul stdruind ca el si rlspundi, ii flcu
eunoscut, in acelag timp, c5. la acel sinod este repre-
zCntat, prin delegafi, 9i principele Mihai Apaffy. Atunci
loasaf protesti in contra forului, ,,protestez in contra
lCctora, care zic ci scaunul acesta, dupdce ei il alci-
tuegc, ar fi scaunul Miiiei Sale, cI acesta ar fi sfintul
scaun, insl dupi cum am scris mai sus, nici nu il re-
cunosc de for al mei, ca sd. ri.spund de merito.,, Sino-
dul insi, netinind socoteal5 de protestul . lui Ioasaf gi
fiind deja constituit in tribunal, delibereazd.asupra cauzei
gi constati ctr ,,acuzatul in conformitate cu oficiul siu
nu a intrat in biserici conform uzului ordinar, pentruci_
dupl Approbatae Constitutiones pars l-ma, titlul 8, art.
1, nu a fost cerut.dela Miria Sa Domnul cu consensul
tuturor preofilor rom6ni, nici nu s'a iinut de condifiunile
urmate la confirmarea episcopilor, pentru-ci nu numai
cI nu l-ari chemat la acel oficirl preofii, ci cind le-a
venit la cunogtinflj intenfiunea aceasta a lui, ari pro-
testat in toate chipurile gi modurile, nici nu l-ari finut
pini acum de episcop al lor, cici dupi ce cd n'a putut
corispunde nici unei condifiuni, conform cireia ar fi
trebuit si-gi continue oficiul, ba inci nici nu gtie ro-
minegte, gi e cu totul neapt pentru indeplinirea nu-
mitului oficirl. Prin luarea numitului oficirl a lucrat nu
numai in contra legilor gi constitufiei firii, ci in mod
vidit a atdcat legile fundamentale ale religiunii lor, curn
dovedegte capitolul 9 al pravilei gi canoanele 2g 9i 30
ale Apostolilor, pe care le-a cf,lcat. $i precum in contra
prescrierii acestora a lucrat, tot aga s'a confirmat firtr
invoirea preofilor. In urma acestora continui sino-
dul in deliberafiunea sa -
l-arn judecat nu numai ne*
demn, ci gi de tot neapt -pentru oficiul acesta de episcop
romAn, ca pe unul pe care 9i acum preofii romdni ba.
chiar gi credinciogii din parochii nu voesc si-l primiascd
in nici un chip. Ce privegte intirirea in acel oficirj,
primiti dela Miria Sa Domnul, dupl pirerea noastrd,
din cauzele de mai sus, nu mai aparfine lui, ci, sarj sd_
o predea indatd safi, dacd nu are-nimic si facd cu ea,
 -60-
str o adr.rci inainte 9i si o puni la indurata
dispozi-
Domnului; pini atunci insi si stea
;*"; " matiti Sale sub o alti dispozi\ie a Miriei Sale'
in ministire, stind si
in privinla conducerii bisericii insi preofii IoTaI Dom-
pritiut.i rezolufia 9i dispozifiunile Mtrriei Sale
ci numai
nulul". Aceasta nu era pronunlarea sentinfei'
,o deliberaliune asupra cauzei' Sinodul amini pronun-
ziua urmS'toare zicind' in ziua de
1ur"^ sentinfei pentiu am des-
13 Iulie, cI ,,nu am pronunfat nimic, ci numai
ial"i"t iu.ruil'. Fu scutitinsi de a pronunfa o sentin{5
foimali in contra lui loasaf, deoarece acesta in ofi-
ziua
urmitoare, 14 Iulie 1682, renun{5 de buni-voe
la
ciul episcopesc, declarind ci
se retrage la linigte' Astfel
dar ef fu nevoit si pirisiasci scaunul ce ocupase
in
contra voinlei preolimii romineqti'
Doisintfactoriimaiinsernnafi,caricontribuirS
la inliturarea lui loasaf de pe scaun: lntiiul 9i cel mai
insemnat, cel care lucra pe fali 9i la lumina
zilei' fu
pt*titn.u romdneascl din Ardeal, care' loviti incontrasen-
iimentut ei de demnitate nafionali, se revolti
in
nici si pre-
archiereului ,,grec" ce nu gtia si isciliascl
in umbri'
dice romdneqte; al doilea factor, care lucra mai
fu spiritul calvin, ce nu putea suferi ca vlidici romA-
din atarl'
nara pa unul ce venise pe scaun prin stdruinte
pe unul ce nu
li unO. el gi-ar fi putut gisi aiutor'
lurase pe anumitele ,,puncie", 9i care' nu
le putea fi
'dispoziliun.. Fera indoiali ca superintendentul
iili;
Topheu, nu va fi fost de loc strdin de cele
ce
etlvln,
f contra lui Ioasaf'
urziri in
Nu gtim - in lipsd de izvoare - modul in
care
alungarea
lu primite in Jara Rorndneasci gtirea despre- Futem
lul isaraf din scaunul Mitropolitan al Belgradului.
-61
insi ugor presupune cd ea displ5cu la curtea munteanf,
gi in primul rind lui $erban Cantacuzen, care stdruise
pentru Ioasaf ca si fie numit, gi care vedea acum
penhu a doua-ord cI de .pe scaunul mitropolitan -
din Alba-lulia se scotea, pe o cale ilegal6, de citre au-
toritatea laic5, un episcop 1).
Mitropolitul muntean, Teodosie, nu se hotiri s5.
dea un urmag lui Ioasaf, decit dupi ce acesta trecu din
viafd, in Ardeal, sarl, cum pare mult mai admisibil
-
in fara Romdneascd, unde se va fi retras ,,la li-
-nigte",
cum spune el insugi in demisiunea sa.
XIX.
PRIVIRE SCURTA ASUPRA STARII CLERULUI $I POPORULUI.
ROMAN DIN ARDEAL NAINTE DE UNIRE.
(Relafia unui contimPoran).
In archiva Cu(ii imperiale din Viena, despi(i-
mintul ,,lJngarn", fascicola 364, intre alte acte gi docu*
mente se afld gi un manuscris latin de 83 pagine cu
titlul: ,,historica relatio unionis Walachicae cum romana
ecclesia2). "
Autorul manuscrisului in cestiune este un oarecare
,,pater Andrea Freyberger" din ,,societas Iesu" gi con-
timporan cu faptele pe care le nareazd. El iqi incepe
povestirea cu anul 1687, cind ,,armata imperiald ci-
gtigd asupra Turcilor bdtiiia dela Mohaci gi prin ar-
mele victorioase lu5 intreaga Transilvanie"s); trece apoi
1)
z)
N.lorga. Sate gi Preofi din Ardeal pag.84.
Titlul complect al acestui manuscris este: ,,Historica
relatio unionis Walachicae cum romana ecclesiafactaeanno 1701,
eorumque, quae in hoc unionis negotio subsecuta sunt usque ad
Novembrem amni 7702".
3) ,,Quo Sacratissimae Majestatis Caesareae victor exer-
citus, unius autumni spatio post obtentarn in Mochaczensibus campis
victbriam, laureatis armis,' Transylvanif omni potitus est."
 -63-
-62-
Introducerea aeeastrline pini la pagina 10 a ma-
sub cei doi episcopi
la expunerea faptelor petrecule
sub care se efectui
unirea nuscrisului. @, autorul incePe mai
romini Teofil qi At"nu'ie' Noem- intiirl prin a l6uda provedinfa divini, care a dus la
opregte la anul 1702
cu biserica catotica'';i;;
'""ititu cu deolinserea morfii teo- unirea Romanilor ardeleni cu biserica romani, enumari
bre, termininou-gi inurnt Carol Neu- apoi pe promotorii acestei uniril): impiratul Leopold'
Iogului iezuit pui pt iingi
-Atanasie'i7a2' ott-1.::1-lto"t carOinaluj Collonici, generalul Rabuttin, apoi doi
pa-
rautter, mort la e spre 1 l.ot*-blle teri din Societas lesu: Ladislaus Bar6ny 9i Carolus
din cuvintele cu care scrierea
manuscrisutui, pitt'im 'r]Jt 9i timput- cind a fost scrisi acea-
Neurautter. Dupi aceea' intr'o scurtd expunere istorici'
se terminil), se ci se ocupi de oiiginea Rominilorz), de luptele lui Traian
iil' i.r "ti' n e i stori c a :": -T::;*"1' u ni cu Daiiit;, de retragerea colonigtilor din Dacia peste
lrrt T' ;re stei r el ati
care fapt, in mod gregit, e pus de autor
a fosti;.;';;
cuprinsului. qropnu Dunire,
Asupra
i1 :1tt-. "^t"*l]* scrisi' nu vol -
istorice, asupra ifi'itutui voi sub impiratul Gallien, nu sub Aurelian cum 9i e de
de data mai de up'oupt'' ^^::"ff fapt _ gi cie riminerea unei pirli din popor dincoace
insista "L"'t" din--aeeast**reta-
introducerea de Dunarea), ci din amestecul acestora cu Dacii, cd-
ocupa acum "t;;ft; o insemnitate
care i{et+edri{e piezinti rora le diduri gi limba latinis), se niscu poporul ro-
+i+lne'bteric-at-
prrn faptul ci ne povesteEte care tJL^:tutt" rnin, care avu si sufere in decurs de mai multe secole
deosebittr
punc,- d. vedere l::::ttttt'
Romxnilor urd;r"",, din adici inainte de unirea su nivilirea a multor popoare barbare: Gofi, Huni, etc'
c[tr[ finea "t;i;; ivu' tre- LasI apoi la o parte pe ceilaiii Romini din alte
tutoiiti'*$' t'"0 t.1-olt:t lucru referitor la pirJi gi se ocupi numai de cei din Ardeal, despre care
blserica gi cunoscut'
cutul neamului no"t'u
meriti sa tie relevat e zice: ,,Sint rispindili in toati Transilvania, intre Strcui
el ori unJ;;-tt'la'-.9i la un pater iezuit''cum gi pe piminturile 9i scaunele sisegti. Nu e sal, nu e
alll-se fie * buni-credinti 9i
de fa!tr, nt*"i si orug, nu e suburbii, din care si lipsiascd Romdnii'
cazul in'pu'-
eroare' lucru care
acum
Un popor de firani gi de pistori, pe cari i pofi deo-
nu cu tendinfa- Jiu indut" introducei e este exclus'
lllnd vorba nu*ui de -
ru corpul propriir zis sebi de orice alt cetifean al Transilvaniei dupi hainele
-DGntruce uuto'ui^Lu--a aluns inta lor pdroase, de lini de Y"t-.?t.mnat in ce privegte
u"il-ti tii*it-tsti spiritut $l f:lt'"{a sa'
Ll rcrleril 'urt, a stirii de lucruri ante-
el ne lace numai o expunere
pot' la ri- r; Numindu-i: ,,angelli praesides aut Dii potius praestites
s[ir; 9i spusete lui se 9i . istius negotii".
flofre ruUiectuiui
z) ,,Natales et ortum a Romanis traxre."
folrSr controla' a) Autorul cunoagte locurile respective din Eutropit, Flavifi
Vopiscus gi alli scriitori vechi.
a),,Remanentibus duntaxat plebeis."
s) ,,Daci latino sermone imbuti."

igf,#i$;1$5'$.41;fr;*r$n#:-.""''i;*rk'ift
&,,
 -64-
numerul: trec de 20O,000"r;' Constati apoi
starea- lor
inapoiati in ce privegte culiura,..din cauza
impreiuri-
rilor defanorabile, zice el, ,,ai cdzut din noil care sd-
in aceea
stare inapoiati incit abia siar fi gtrsit vre-unul
poata sciie gi ceti"z). Cu acestea.autorul aiunge
la sta-
iea clerului gi popoiului romdn din Ardeal^ inainte
de
unir., pe ale..itot obiceiuri 9i deprinderi igi o face
propune
acum si le expuni. Anunfarea acestei expuneri
prin cuvintele: ,,placet tamen tam cleri' tam populi' hoc
tam
ienique pastoris ipsius mores ac consuetudines
loco referre".
In cele urmitoare vom da cele ce ne spune au-
torul referitor la starea bisericeasci a clerului 9i XVIL
popo-
rului romdn ardelean de atunci: finea secolului a fi
nu in textul latin cum este in manuscris' ci'
penku
accesibil oricui, in traducere romdni cit se
va putea niai
fideli textului latin. Aceasti parte suni astfel:
sep-
,,Ei a[ posturi dese, intiiul prirnivar-a .gaptepatru
tdmini, al doilea inainte de nagterea lui Christos:
siptinrini,')ultreileapremergeserbitoriisfintuluiPetru:
opt zile,a) iar al patrulea premerge serbitorii -adormirii
Se abtin dela
sfintei fecioare, .u totul d-oue siptimini'
lSpturi Miercurea (feria quarta) Oupe biserica
orientalS-
ftn-
1) ,,Sunt sparsi Transylvania tota' ipsaque Si-tli1.3 non
dis etia'm"Ef-iLoio,iJ's*onii*. N.on. .pasus, non oppidum'
sub urbium quo d'Jui.1o:t.a[ Waf lcni^s. 6 ens tam en
ru stica s.em er
p
i[ pastoritiu"rtquu*'".i;b;t' oe tuna
;;5#'"iffisitvaniae iive dignoscas' Affiffi1?"::i:flti:,
drillia suPerant."
2\ ..Ad eam rursum ruditatem delapsi sunt' ut qui legere
scriberti, iix repertus sit aliquis'" Criciunului e mai lung' cici
3) Autorul tiiili'"ifi'ltiii"r
tine deia i+ Nob*-ute pind t'a 25 Decembre' acestui post depinde
' 4) Se gtie .a iunli*ea sati stotti*J
sail mai in iarni'
de timpul cino caf; P;'9"tilt]in;lln viia
-65-
ziua nagterii Iui Christos 9i Vinerea (feria sexta) ziua
suferinfei lui, in timpul posturilor prepari minci.rile cu
ulei de in. Cu mare strictefe sint tinute aceste posturi
gi daci ceva din ele nu ar fi observat, considerd aceasta
ca o nelegiuire deopotrivi cu omuciderea. E mare apoi
gi venerafiunea ce o afi pentru sfinta Cruce, pe care o
ageaz6, dinaintea bisericilor, satelor gi o venereazi, cind
trec pe dinainte-i. E foarte mare respectul ce-l ari pentru
sfinta Fecioari cea deopotrivi cu Dumnezeri gi pentru
icoanele ei. Cultul sfinfilor apoi e implinit cu sirguinfi,
mai ales al Apostolilor 9i al acelor sfinfi, cari trecurd'
din biserica greaci la cea triumfdtoarel) ca: sf. Niculae,
sf. Ioan Christostom, sf. Vasile, Atanasie 9i mul{i alfii-
in biserici ari altare impodobite cu icoanele sfintilor 9i
ale Maicei Domnului. Una din aceste icoane ale Maicei
Domnului, fiindci cu gapte ani mai inainte, intr'un sat
din vecinStatea Clujului, a fost vizutl ldcrimind, a fost
adusd la Cluj gi se pdstreazl 9i acum cu religiozitate
in capela privattr a Societifii pdrinlilor iezuifi.
Preofii poporului safi parochii ofieiazl, liturgia
Dumineca gi in zilele de serbitori, niciodati insi in
zilele siptlminii. Ei se ocupi cu munca cimpului: arl,
grhpeazl, secer5, treierl griul, ca$i ceilalfi tirani, gi'
segti chiar cite gase preofi in satele mai mari, 9i firtr
de doi preofi nu fundeazi aceqti Walachi vre-o colonie
care sd constea, fie gi din puJine familii. Unul nu e
e?.#l:
r) La Romano-catolici e impirtirea bisericii, adicd a tota-
litdtii cfedinciosilor, in biserica militaitd, adicd cei cari sint inci in
lupie, aici in aieastd viaftr ptrminteasci, gi biserica triumfdtoare,
aciicl.cei.cari ad egit incuriunafi cu-lauri - victoriogl - din
aceasti viafd. -
u
 -67-
-66-
ritul lor, (fac amintire) pomenesc pe patriarchul Constantinopolei'
suficient pentru un sat, fiindcd liturgia, dupi ffi"#;;ffiiJ;}"'ii" ui aduniri insi nu tin de loc
nu se poate oficia firi doi preo{il)' cuvintiri compuse Oupe
puterel lor' cici ei' numai cu
Deacimarelenumiralacestora:sintchiarciteva a cititului' par a fi in-
singura cunoaqtere a 'ctisutui 9i
zilele de serbitori 9i Dumi-
miideacegtiservitoribisericegti.Ansotii;daracelcare destul de invifali' iu' in
murindu-isoJia,artrecelaoadouacisitorienumai neca, dupice
liturgia' dintr'o carte veche
poate oficia iiturgia, ci asisti pe preotul liturgisitor in- vorbiri 9i nu pronunfi nimic ce
''u'tti*inat nu e
l'.-#ni.f citesc
ieplinind oficiul de diacon. - ca imbriciminte nu se coprins in ea, n'ci gtosa, nici
orice, altceva indreptat spre
debsebesc de ceilal{i firani laici, fiind imbrica{i
in piei temindu-se de acest lucru
credinfd saU alte oiiceiuri'
de oi, (melote)s) 9i de capre 9i deosebifi de poporul ci celorce u, tutt "ititt,ti's'ar zice de popor: "Nu eqti
de rind- numai prin u.operemintul capului, care la preofi *uiin""tat decii uttu'ia cartece-i sfinti; celece sint apro-
dela tine pestreazi-l
edecoloarealbastrd',iarlaprotopopisaiarchidiaconi bate, sint pentru ;;i ;; lege'
de coloare neagri, 9i nu-l scot de pe cap nici chiar la tine"' la icegtia- prin sate sar orag:
cind se intilnesc cu birbali de cea dintiifi autoritate. ;iiili $coti
decima dela popor' cl'
nu se afll; preolii nu string pinea prin munca la
Din contri, nu gtiri prin ce fel de pietate fati de pi- precum u* ,po', igi agonisesc
rin{i, laicii fac un lucru demn de admiratiune din partea cimp; ceeace . ii *"i *utt:
preolii aceqtiasailparochii
lor: cI celce a pierdut pe tatil sa[ pe mama sa, acela care nume indicl serva-
erail numarali piintre iobagi'
timp de un an intregs) nu pune nici un acoperemint pe
I scoaterea
I ;. pti"tiit co.1tribtll11le' transporturile'
ili. i; precum
.uput si[,a) ori de .i'int.*perii ale iernii sa[ ale verii t
dirilor 9i a altor- sarcini'
angarale 9i servitufi
ar fi lovit. O religiozitate egali aratd' 9i faJi de so- !
nu se face nici'o deosebire intre
ei 9i laici' sint su-
-
]iile moarte inainte de vreme: a$a' printr'un rit
tenace
pugi 9i robiei'
episcopul este dintre cilugiri'
ctr'cl
umbliunancucapulgolcasS,aratepurtareadoliului In totdeauna
ln timp de un an. ca 9i la noi'l)
cisitoria nu e compatibili cu episcopatul' lor' la ci-
Preofii sint dedafi cu praznicile 9i cu biutura 9i cilugirii sau in-olachii reiTli prin votul
9i
sint afard din cale de binuitori. In canonul liturgiei . sitorie. Tot aga dela mincarea cirnurilor'
prin vot' mo-
imprejuririle' Aceastl
9i cu un nachii ari si se ablini in tolte
r) Autorul se inqali, ctrci liturgia se poate oficia
abstinenfi n..t t"ltilugirul
la insugi treapta episco-
sinsur preot. \

oe unire, pe episcop il
sfinfia salt pa-
;";lJ;i,?J p|i?q"[3-]:f"3li 'il]")""'$l;'1i t?i; ;f:it ;" I
il;:ffinle -on'tuniinopott tutarchiepiscopul din
ilil; ;i afi pJ-.'i,i-r liu*iu moniicrrii atirnindu-l- de git; triarchul din Ardealului' dar nicl-
":;i
I
l-"Un'iui-de'Suuh sarl colric la lbranii..noqtril.
- a; ,Integra anni I
Bucuregti Ei-r toniitma principete
solaris pe{odo^." :
+) obiceiul ;;;;ff;; mif Une in unele pirfi cum de ex' :
Ottenia./ i?ii,'i"ipe4rtt"rrtil"icitp"nttu'-Ciieui zile. ) Nu 9tir1 daci mai t) La catolicl.
existii $i'in alte 9i timp ftne'
 -68-
unul din ei ftrr5 cigtigarea a mai multor daruri. Un
atare episcop nu are nici puterea de a judeca in tre-
burile bisericegti nici dreptul de a lua hotiriri, ci in
toate depinde de intendentul calvin suprem al Tran-
silvaniei, ca un ucenic insugi cestiunile preoJilor gi ale
clerului nu le judeci episcopul, ci daci ar face ceva
pistorul acesta mai mare contra preofilor sari preofii
contra pistorului, se judeci de calvini, la tribunalul laic,
cici aga ordonari principii Transilvaniei gi Calvinii.
Episcopul era constrins chiar sI intdriasci prin jurd-
mint figiduinla ci va asculta gi va fi supus acestui
intendent. De aci poarta deschis5, in aceasti biserici,
pentru marile erori calvine, de aci inlesnirea divorfurilor,
de aci adminishaliunea necinstitd a sacramentelor gi
duptrcum Calvinilor, tot aqa in fine gi celorlalfi Tran-
silvineni, li se di c5(i de despirfirea de sofii gi legi-
tura cisdtoriei se anuld prin voinfa celor mai de sus,
oferind episcopului sari protopopului saf gi unui alt
preot citeva monede de aur, platd fdrd de lege, ba gi
mai mult, absolvari de patul gi legitura conjugali pe
cei ce voiari gi numai prin plata a vre-o cifiva florini.
La demnitatea sacerdotald, nepremergind nici o
examinare, se urcafi cu pagi liberi acei cari nici rug5-
ciunea domneascil) nici numtrrul sacramentelor, nici in-
vitf,tura din Catechizmul creqtinesc nu gtiarl, cumpirind
cu daruri pe episcop ca si-i hirotonisiasci ca preoti.
Astfel acelag prezbiter, dupi obiceiul lor, era gi birbat
ctrsitorit,2) descuviintind chiar domnii cregtini pentru
cigtigurile lor profane cregterea a atitor turme de preofi.
t; Tatilnostru.
z) Ceace, cum se gtie, nu e la Catolici.
-69-
Grija de cele sacre era deopotrivd cu insugi preofii, fie
cd ficeai acest lucru din superstifiune, fie din nepi-
sare, destul ci ei nu dari celor muribunzi euharistie nici
laicilor anafora in afari de Pagte. Copiii in virstd de
8 safi 10 ani sint fdcufi diaconi. $coli romdneqti in
Transilvania foarte pufine gi cea dintiin dinhe ele, care
era la Alba-lulia, invifa pe qcolari prea pufin, cici in-
vdfitorii nu gtiarl nimic, sari degi 9tiail ceva, era prea
pufin, mdrginifi adici numai la a gti si citeasci. In
urmi, Catechizmul tiplrit in limba romdneasci era plin
de gregitele invdJituri calvine 9i, ca printr'un singur cu-
vint se spun deodati mai multe, sub imbricimintea
credinlei gt..e deja peste tot domnia otrava heterodoxi'
Lungirnea Ei l5fimea apoi a episcopatului romA-
nesc este mare gi constd nu numai din toati Transil-
vania, dar gi din comitatul Maramurigului 9i din acele
peti cari odinioard fdceari parte din trupul Tran-
iilvaniei precum sint comitatele Caransebeg, Lugoj, Crasna,
Lipova, Zarand, gi din districtele Deeg 9i Halmagifi aga
incit numirul credinciogilor numai in Transilvania, ne-
socotind pirfile Ungariei unite cu Transilvania, ajunge
desigur la 80,000 daci nu va 9i trece.
Cu cuvintele: ,,hic rerum erat status ad annum
usque 1687", autorul termini introducerea, a cirei im-
portanli este, precum vedem, privirea ce o arunci asupra
stirii de lucruri de atunci in biserica rotndni, - Ei trece
apoi la subiectul si[: - unirea Romdnilor ardeleni cu
biserica rornano-catolici.
t1
,i
1
I
 .T
'l
.i
-70-
XX
DOUASPREZECE SCRISORI INEDITE ALE LUI IOAN
INOCENTIU KLEIN.
(1757-1764).
[Expunere sumari a continutului lor].
Asupra acestui vestit episcop unit al Rominilor
s'a[ scris pind acum multe in diferite lucrlri, care in
urmi a[ fost adunate, controlate gi complectate, pe baza
noilor sale cercetiri de Pirintele Augustin Bunea in
monografia sa intitulati loan Inocenfiu Klein.l) Cu toate
aceste nu e exclusd posibilitatea ca gi de acum inainte
sI se mai scrie gi de alfii cu privire la acest renumit
episcop romdn, mai ales cind pe baza unor alte cerce-
tiri se va mai adiuga ceva no[, la cele deja cunoscute
pini acum: gi chiar acesta e cazul cu cele 12 scrisori
rimase dela el, gi pe cari nu de mult le-am gdsit in
archiva curfii imperiale din Viena.2) Pini acum, cu pri-
vire la timpul cit a kiit retras in Roma Klein, dupi'ce
renunfase formal Ia episcopat, se gtie relativ putin. Scri-
sorile acestea insd, vin tocmai si complecteze aceastS,
lacuni, vin si ne fac5. cunoscut gi acest punct din viafa
lui, care ori cum, igi are gi el importanfa sa prin acea
ctr avem ocaziune sI vedem cum o ducea, cum triia
gi ce gindia in acest timp, acel care ani intregi luptase
pentru ai sii, dar care in cele din urmi fusese nevoit
si se refugieze in Roma.
Scrisorile aceste sint toate in latinegte, scrise din
Roma de cltre insugi episcopul Klein gi adresate in-
fluentului ministru al Mariei Therezia, contele Kaunitz;
ele dateazi dintre anii 1757 Ei 1764.
t; Vezi ,,Prefa!a" acestei lucrdri apdrute la Blaj 1900.
z) Transylvanica separata. Convolut. 2.
77
Inlocdeadanumaitextullorlatin,carearfi
accesibilnumaiunorprivilegialiaigtiin{ii,inlocdea
da o traducere romdneasci a scrisorilor, care traducere
ar avea defectul de a cuprinde 9i multe lucruri inutile
ca formulele de adresare, incheierile etc., am crezut c5.
ecumultmaibines6facunfeldedaredesaml
asupracuprinsuluilor,asuprapSrfilormaiinsemnate
din ele, lisind superfluul la o parte. In aceasti dare de
samd voi procedl in ordinea cronologici, in care ni
s'aii pistrat aceste scrisori'
Aga cea dintiii, la rind in ordinea cronologici' e
o scrisoare cu data din 10 Decembre 1757. Episcopul
Klein mulfumegte mai intiirl ministrului ci prin scriso-
rile emanate dela curte la 26 Noembre acelag an i s'a
trimis 600 de florini, pensia cuveniti lui pe o iumitate
de an. Trimiterea aceasta a pensiei s'a ficut in urma
unei alte scrisori a episcopului cu data de 17 Noembre,
dar care scrisoare nu s'a p6strat. cestiunea aceasta a
plefii pensiei episcopului nu e a$a cum s'a crezut, ctr i
i'a'ptitit regulat 9i la timp. Vom avea ocazie si ne
.onuing.* indestul din aceste scrisori, cum 9i cind i
se plitla. Mai departe episcopul ne vorbegte, in aceasti
scrisoare, de apropierea sa de Viena, ce el gi-a pus in
gind si o faci. t) se vede ci el tot mai nutria speranta
i. u ajunge la o soarti, la nigte timpuri mai bune'
dupi iare et spune chiar ci suspini:,,xpoctaturus
sum meliora (quae suspiro) tempora". Dar in aceasttr
privinfi el cere sfatul ministrului ca astfel si lucreze
iit mai conform cu voinla Majestifilor Lor, cirei vointe
gi in trecut, spune el, ci a dorit intot-d'auna, dupf, pu-
1) ,Ratione autem praemeditq$i mei hinc illuc accessus"
 72 -73-
acestea zice cd de atita timp de cind
el lipseqte din
terea lui, si se acomo deze,l) - in treacdt fie zis, de cite s'a[ efectuat acolo' el
acomodat nu s'a prea acomodat el cu voinfa impir6- Jari gi cu atitea schimbiri cine si gisiasci' ciruia el
tesei aga mult, e destul si ne amintim numai cit timp fiind departe nu ai Eti pe nu gtie daci
a[ durat gi ce grele ari fost tratirile pini s'a ajuns in ,^*i po"ta incredinla acest lucru' 9i apoi ceva' De acea
fine ca el si renunle la episcopati - dar aceasti im- s'ar gisi cineva care si ia asupra-qi a$a
presie vrea si o gteargi 9i el 9i de acea declari ca pe recurgelabuna-voinJagialutorulministruluiac.iruio
poate cu mult
viitor se va acomoda intru toate cu voinla Majestalilor .ingu?a vorbi inaintea Mailstefllor Lor
mai mult decit 20 pe cari le-ar spune
el (episcopul)'
Lorr: in posterum me per omnia accomodando' cici el are
Pe urmd episcopul ne vorbeqte de trimiterea unor gi-i to"ga ca si iniervini in favoarea lui
foarte a-
chiar
lucruri, care se afli la el $i pe care le designi prin foarte mare nevoie de acei b6ni9ori, 9i
de reu-
cuvintele: ,,tomi et fascicula". Nu 9ti[ cu siguranfi ce O.r.-ori sufere de podagri gi'nu arare-ori 9i serviciile
la
vor fi fost aceste ,,tomi et fascicula", presupun insi ci matism, la mini, 9i upoi niii ta biserici 9i
puUfi.u'nu poate si meargi 9i nici nu e in stare si
vor fi fost ca(i gi acte, pe care el doria inci de mult si la batrinelea lui 9i pentru a lui
le trimiti, deoarece lui nu-i sint decit spre griie 9i linit 2 cai sari catiri 1)'
mingiere gi trebuin{i
povari 2). " Episiola termina urind cu ocazia serbitorilor apro-
Spune ci la cea dintiifi ocaziune ce i se va ivi
piate ale Craciunufui 9i ale anului norl
prosperitate 9i
are si le trimeati, dar cum atari ocaziuni sint rari 9i i
cum nimeni nu o si vrea sf, le ia cu sine din cauza fericireatitMaieste{ilorLorimperiale'caseiLor'citEi
ministrului, ciruia i se adresa scrisoarea'
il
ci sint grele (propter pondus). Socoate ci at fi cu
mult mai nemerit daci succesorul siI s) impreuni cu
A doua scrisoare e ciin 1 Martie 1758' Episcopul
cilugirii ministirii vor gisi pe cine-va, in care avind spune ci la insircinarea ministrului'de
Kaunitz i
s'a in-
toatf increderea gi dindu-i plenipotentd din parte-le, el x
ciedinlat, cu citeva zile mai nainte'
citri Francisc
ar preda in urmi acestuia acele ,,tomi et fascicula" cate de Brunati, agent imperial 9i archivist
o epistolf, din
lui nu-i aduc decit griji gi-i sint ca o sarcinS' Transilvania Oeia nlenipoteniul de-acolo
alepiscopul'ti'
Episcopul vorbegte mai la vale de banii scogi de acela se scuza
ii
din 20 August a anului trecut' in care
pe vinzarea griului gi a vinului din timpul resignafiunii J de negligenta sa de atita timp pini acuma'
cum 9i de
Lpiscopatului. Spune ci din scrisorile ministrului vede intreruperea outigaliunei de i-l-infottu
pt episcop 9i
cum ci gi atunci chiar ar trebui sI se ingriiasci ca siOu]{91 .frequen-
11 ,,Valde enim illa pecuniola^indigeo'
acei bani si i se dea lui (episcopului) pe sam6' La tissime,. ita pooagid'-lt nori raro etiam
-cfiiragrd
-icCeOere
iexor, ut nec ad
et non sum
Ecciesias et puUtii?s" A"""ii"i"i mea senectutg pro mea conso-
v-aleam,
l) ..Pro Dosse meo me accomodare semper studui"' ca'ax duos equos-it"f tnitt"J in
,i non nisi oneri et solicitudini sunt"' i"fione et nec6ssitate sen'areu'
"Na*'mihi
a) Petru Paul Aron.
 -74-
de a scoate cele ce i s'a[ incredinfat lui, aducind ca
motiv un rescript emanat dela Majestifile Lor anul trecut,
ln care nelimitat ori-ce corespondenJd pe viitor cu epi-
scopul ln ori-ce cestiune e opriti 9i interzisi; aducind
spre acest sfirgit chiar mirturia Tesaurarului din Tran-
silvania, Ignatiu Bornemissa de Casson.
Crezind acest lucru, episcopul nu se poate mira
indestul de ce oare ? Face apoi protestafiuni de fideli-
tatea ce a avut gi o are fafi de Majestilile Lor, spu-
nind ci Majestdfile Lor pot si aibi intre supugii lor pe
altii mai puternici 9i mai folositori, dar mai credinciogi
decit el nu 1). Crede cI aceasti. interzicere a corespon-
denfei cu el este rezultatul lingugirilor pe lingi Maje-
stifile Lor, ale unor oameni ,,inquieti et deum non ti-
mentes", cari negdsind motive gi argumente decit in
ponegrirea altora gi in luarea meritelor aproapelui, cautd
nod in papuri 9i pir in ori 2).
Episcopul stdrue apoi pe lingi ministru ca dela
aceasti prohibifiune si fie exceptate cel pufin rudeniile
sale g: plenipotentul siri, zicind ci prin licenfa Maje-
stifilor Lor acest lucru i s'a admis gi conces, gi lui ii
e de almintreli gi necesar t). Ne mai supirind mai mult
acum pe ministru, i aduce mulfimire pentru bund-voinfa
fafd cu el, cit gi pentru scrisorile de mai sus ce a[
ajuns pini la el gi pentru chitan{a cambiali a pensiei
t) ,Inter suos subditos potentiores et utiliores plurimos
habeant, fideliorem me nullum admittam,,.
l) "Quaerunt- nodum in scirpo et pilum in ovo,,.
.
s) ,,lnsto proinde enixe pra-edicta*r prohibitionem saltem
qqoad meos sanguine junctos, bt plenipotentiarium clementissime
relaxari, cum hic sit monifu, et li-centii suarum Majestatuum Sa-
cratissimarum. tempore resignationis episcopatus adriissus, et con-
cessus et mihi adhuc neceisarius,,.
_75_
apoi doregte Majestifilor Lor gi ministrului viati lungtr
9i progres in arme.
-*
ln a treia scrisoare, cu data de23 Septembre 1758,
episcopul Klein, adresindu-se cdtre ministrul Kaunitz,
spune ci-i este foarte grel si-l supere de atitea ori,
prin desele sale cereri, mai ales ci nu-l obligase mai
inainte prin vre-un servicifi din parte-i. Dar nevoia,
zice el, nu cunoagte limite, ea infringe une-ori chiar.
legea, ceeace cu pirere de rfti o vede gi la el 1). Roagd-
apoi pe ministru, cu toati politela cuvenitI, sd ia dispo-
zifiuni referitoare Ia plata pensiunei lui, deoarece terme-
nul fixat 2) trecuse de mult.
*
In a patra scrisoare, cu data de 19 Mairl 1759,
firi preambul, episcopul spune ci la scrisoarea sa cu
data de 3 Martie, in cestiunea pensiunei ce i s'a apro-
bat din timpul resigndfiunei episcopatului, nu a primit
nici un r5.spuns. Se teme ca si nu fi ofensat cumva pe
minisku, lucru care e in afari cu totul de intentiunea.
sa. De l-ar fi olenzat intr'adevir cumva, il roagi s6-i
treaci cu vederea acest lucru, atribuindu-l ,,non meae.
voluntati, sed potius infirmitati meae", sI nu-gi retragi
ministrul buni-voinfa ce a ardtat fafi cu el gi sd facl
dispozifiunile referitoare Ia pensia ce-o agteapti, sari cel
pufin si aibl bunivoin{a de a-l incunogtinfa unde si-
se indrepte ca si se informeze. $i cum gi celalalt se-
mestru s'a apropiat, il roagi pe ministru ca sI ia dispo-
ziliune gi cu privire la acel semestru ca si nu-l mai
) ,,Ast cum necessitas nonunquam etiam legem frangat"
quod in me quoque dolenter experior".
) ,Cum terminus 14 Augusti praeterierit.(
 _76_
supere de atitea ori.l) Declara{iunea ce urmeazl, cI
episcopul nu are ce si zilogiasci pentru susfinerea
viefii sale,z) ne arat6, care era starea materiali a epi-
scopului Klein in acel timp.
In a cincea scrisoar.,*.u data de 8 Iulie 1761,
episcopul, dupl ce spune cd intiiul termen (14 Februa-
rie) al primirei pensiunei a trecut de mult gi ci cela-
lalt (14 August) e aproape, constrins de nevoie t) nu
poate evita d'a nu incomoda pe ministru prin aceasti
scrisoare, degi ?l gtie ocupat in alte cestiuni foarte im-
portante a)
9i a-l ruga ca s5-i trimeati pensiunea ca nu
cumva torlat de lipsi 5) sd fie constrins de-a incomoda
pe excelenfa Sa inci odat5.
{<
A gasea scrisoare, cu data de 1 Mairl 1762, e ceva
mai aspr5. Se vede cd episcopul amirit de atitea tem-
poriziri fu nevoit sd schimbe tonul. De aceea de data
,aceasta scrie ministrului Kaunitz ca sd binevoiasci a-gi
aduce aminte ce fel Majestatea Sa Sacratissim5, cu vorba
Sa regeasci, pe vremea renunfirii la episcopatul lui de
Ftrgirag, l-a asigurat pe el, prin ministrul plenipoten-
fiar impirltesc de atunci pe lingd scaunul pontifical,
de anticiparea in totdeauna a pensioarei destinati lui
1) ,,Sed debitam quam expecto pensionis dispositionem fa-
cere, vel saltem ubi pulsare et quaerere debeam ne instruere
gratiosd non dedignetur; et cum jam aliud semestre apropinquet,
pro quo etiam supplico, si possibile fuerit, ne Excelentiam Ves-
tram toties molestem".
z)
,,Et quid pro vitae meae sustentationem oppignorem non habeo".
8) ,,Necessitate adstrictus non possum evitare, quin Exce-
lentiam Vestram, licet non ignorem maximis negotiis occupatam,
praesentibus incomodem".
4) Pe atunci Austria era ocupatd cu rizboiul de 7 ani.
o) Ne indigentii pulsus cogar etiam alia vice Excelentiam
Vestram incommodare.
-77-
cit va trei.l) Roagi apoi pe ministru ca si dispozeze
cit mai curind (quam primum) trimiterea pensiei.
*
Scrisoarea a gaptea e din 13 Noembre acelag an
1762. Episcopul dupi scrisoarea de mai sus din 1 Mai[
tot in aceeagi cestiune: incontinua intirziere a plifii
-pensioarei (pensiuncula) cum o numegte el
- mai tri-
mesese gi o a doua scrisoare (- care nu ni s'a pd-
strat dar fdri si capete vre-un rezultat favorabil.
-),
Atnnci el scrie la 13 Noembre pentru a treia oarl la
Viena, spunind ce dupice nu a primit nimic pe cele
10 luni deja trecute, nu mai are cu ce si subziste mai
departe cdci ca imprumut nu mai poate glsi mai mult 2).
La aceastd scrisoare sari mai bine zis la cele 3
scrisori in aceeagi cestiune, ni s'a pistrat gi rispunsul
ce i s'a dat episcopului dela curte, rispuns curios gi
prin scurfimea gi prin motivul ce-l invoacd ca justifi-
care a intirzierii pletii pensiei pini atunci, la 20 De-
cembre, cind trebuia si i se pl5tiasci deja jumitate la
14 Februarie gi cealaltd jumitate la 14 August, anume:
motivul e ci s'a mutat colegiul cameral, par'ci mutarea
-
avea sd fini aproape un an, din Febr. gi pini in Dec.
Cum vedem dar, anul 1762 culmineazd in ceea-ce
privegte regularitatea cu care era pldtit bietul episcop
refugiat in Roma. Trebuia si scrie 3 scrisori gi sd se
{
i
t) ,,Meminisse Excelentia Vestra gratiosd dignetur, quali-
I ter Sua Majestas Sacratissima, me tempore resignationis episco-
I
patus tunc mei, Fogarasiensis de anticipanda semper pensiuncula
q
I
mihi ad dies vitae reservata, per suum ministrum, tunc apud hanc
aulam pontificiam plenipotentiarium, verbo regio Clementissime
assecurisse".
iamjam dg"qry mensibus a quo nihil
z).,,Nam praeteritis
perceperim, non possum ulterius subsistere cum nec mutuo am-
plius invenire valeo".
 -79-
-78-
zerii.l) Roagd aPoi iar a ise trimite cit mai curind
anului si
roage mult, pine ce in sfirqit tocmai la finea (quam Primum) Pensioara sa.
i sJ rispundi ci i se va trimite' Un anepiscopului
intreg aproape *
trecuse iara ,a i r. dea ceva micar
din I Iunie 1764'
Scrisoarea a zecea arc data de
ceea-ce dupi tot dreptul se cuvenia si i
se dea' de pinS aci 9i
Aceasti scrisoare se cieosebegte de cele
Ne putem deci lesne inchipui cam cum tre'bue si prin acea ci e cu mult mai volurninoasi'' dar 9i
prin
s5 fi traif gi cit de gretr o va fi dus in acest timp
epi-
iuprinr, care iese oare-cum din cadrul celor a vecinic
anterioare
A irebuit tara inooiali si contracteze datorii ca decit acea
;i "ting. cu totul o alti cestiune'
intirziatei sale pensiuni; scrisoarea a
".opur.
sapoatatrii.Lucrulacestareiesedinscrisoareaur. zecea' in citeva
nrdtoare. * .uuint., . o .elduroasi rugiminte pe care
Kiein o face
A opta scrisoare e cu data de 4 Iunie 1763' Aci citre Kau nitz, ca acesta si intervind la impiriteasa
spre

a-i acorda iertare cum 9i de a-i ingidui si vini

la Viena'
episcopulspunec6dincavzamareiintirzieridinanul
-a
fost silit si faci datorii, sI se imprumute
pe
Ce l-a indemnat atunci pe episcop
si faci aceastl
tiecut
unde a gbsit, a1a cd primind banii1) Ei satisficind pe intervenire ?
creditori foarte pulin i-a mai rimas 9i din
aceasti
cauzd. e constrins si se adreseze din
nofi la ministru Petru
gindim ca succes6rul s6[ pe scaunul episcopal' ci in
posibil (ma- 1764' aqa
ca si i se trimeati pensia cit mai curind Paul Aron, murlse deja din Februarie gtia firi in-
turius quantum possibile fu*erit)' iuni., cini'Klein scria aceastb scrisoare'
doiali de vacanfa scaunului episcopal' El poatd aiunge
spera. deci ctr
1763'
Scrisoarea a noua e cu data de 22 Octombre ob{inind iertare dela Curtea din Viena'
o si
Ceea-ce s'a petrecut in anul 1762, cu trimiterea.
bani- silit sl ab-
ln iarigi pe scaunui episcopul, la care fusese
lor episcopului, se repeti 9i in acest an' scrisoarea
pe cele zici.$iestescristrcumultiinsuflelireaceastiscrisoa.re.
aceasta episcopul spune ci nu a primit nimic Aga el incepe urff.t: ,,Se bucuri 9i
salti intreaga Eu-
adiugind ci in acele pirti aqa
i') ropi, mai pre ,u' Ot ioJi insi ne bucurim 9iLor Sa-
9 luni deia trecute 'prelut saltf,m
de mult a crescut cetor necesare pentru viafi'
apoi noi supuqii cei mai creOinciogi ai Maiestililor
incit se fac migciri revolufiuni in popor' Spune si o
ii cratissime Oin .uu'a 9i cu ptlttlut
aiegerii 9i incoronirii
ctr numai Dumnezeri singur gtie, 9i iEi
permite
fel e ca rege al Romanilor a fiuiui SiI prea iubit 9i al nostru
faci cunoscut gi Excelen'.iei sale, ministrului, ce_de mi- -uri"d pro-
pl." principe' pe care. rugim din toatd inima
**trin, sd duc5 acea viali nenorocitf, 9i plinl vedinla divinb si-i'dla o viafi foarte
lungb 9i foarte
r) ,,Quia dicta pensio longo tempore tardaverat' hoc inter-
satisfactis credito- r; ,Solus Deus novit Excelentiae Vestrae
vallo contraxurunl,i'.diiu,,i"n;l.h.peicepta, .et benignitati
"o,i"rit.i rtafic'-i6ru*nosam et miseriis
ribus, exiguum quid mihi supertutt"' considerandu* pJrilirt",
2) ,,Per nou"i"'rntn;;t'iil'"ituxos nihil ex mea notapen- cogar"' ,
lfenam uitam dircere
sione PercePerim".
 -80- -81
acelora, ce s'afi
fericiti gi s5-l faci sd perpetueze coroana imperiala in cele din urme uitare, mai ales a tuturor
ci nu poate
aceasti prea strdluciti casi". Dupi acest exordiu, epi- ficut in contra lui de fratele lui'l) Aci creds'a[ ficut de
fi vorba decit de oarecari neaiunsuri ce i
scopul se adreseazh. c6tre Kaunitz spunind ci el gtie c5" Paul Aron'
la atar\ ocaziuni mulfi oblin multe favoruri, numai el al sirl frate intru Christos, ep-iscopul Pehu
Epistola terminl .u 'ugatiunla- d'a
i se himite pensia
nu, gi nu din alti pricini, ci nutnai pentrucd' zace, ca
mai regul at ca anul trJcut, mai ales ci
atunci cum spune
acel slibinog, din Scripturi, la scilditoarea oilor, ne-
el o mare ,.u*p.tt se ficuse in toati de mai sus'
ltalia' cum Ei
avind un om, care si-l arunce la picioarele MajestSfilor
Lor.1) Roagi apoi pe ministru, ca unul ce se bucurS- d'a i se da un rispuns favorabil la cele
de- ministru la
de mare trecere inaintea Majestafilot Lor ca si zicd in Rispunsuf, .t i s'a dat episcopului
scrisoarea Oe mai sus, ni s'a
pistrat' El dateazd din
favoarea lui un cuvint atit de insemnat (tantumque ver- i spune ciple-
bum dicere), sd mijlociasci pentru e]. Episcopul face lO-iufi. 1864. Scurt ii simplu' ministrul
patrie a episcopului
apoi un pas mai departe. El cere ca sd i se dea voe carea din Roma gi iniout.eiea in
nu i pare de loc'a fi oportuni 9i ci
se teme cum cl
si plece din Roma gi si vini la Viena. Lucrul acesta mai mult
il spune el imbricat cu totul sub o alti formi 9i anume prin cererea unui astfel de lucru dela Curtesi le ser-
o str vatime propriile sale interese decit
o
sub acea a unei dorinfe mari de-a vedea 9i fata Ma-
jestifilor Lor 2). viasci2). {r
poarttr data
Roagi apoi pe Maiestifile Lor ca sd'-l ierte: sd-i Scrisoarea a unsprezecea a episcopului
arale tala impicati;3) iar daca cred cI el meriti a fi o
de 18 August 1764' Ei e preintimpinare
a rf,spun-
pedepsit gi inci gi cu cel mai aspru bicii, el se de- suluide*uirur,ceis'atrimisdeministru'Episcopul
ctari ci e gata si-gi plece cu umilin{5 grumazii, si ;;. cl nu atii'sia rugat pentru intoarcerea in patrie
"milita
igi acopere fala cu degetele 9i si nu se plingd deloc' pentru ,ur. in.a ar 9i momentul 9i rafiunl
Revenind din norj la Kaunitz. il roag6 iar si zici pentru -hottrritoare moiiue ci mai mult s'a rugat pentru
el un cuvint Majestifilor Lor: Excellentiavestra dicente
9i -
permisiuneadeavenilaCurteaimperialis)'"Excelenta
pro me unum verbum Suis Majestatibus. Figldueqte in dactr nu acum'
Voastri spune ci nu e'timpul oportun'
r) ..Oblivio nimirum eorum omnium' quae adversus nos a
r) -Excelentissime Domine, scio his gloriosis circumstantiis frate n6silo comissa sunt"'
pnva mihivi-
multos 'muttas obtinere gratias, solum modo indignitas mea 2) ,Discessi';: i#en Roma' et-in patriam reditus
;;f:;;; niim ou ;;l;u:*, nisi quod tanquam ille infir-
iaceam
iir"."""d'ptouliiiit, tto*i;em non h'abens, qui-me ad pedes tq'dilffi {t"'li?:T'Bf ;
suarum Maiestatum proiiciat".. a-1,,,. -: . vi-
.
**d'l*:,r""#"1h"##*'f "ii5ffi
z) Enimvero aiiiei gauaium meum non com.pletur, nisi
aero et'AisTA'ii'"iftsi.ii f?ciei meorum Augustissimorum Domi-
r'xx'
norum.
""'-"'il,,Clementissimarum Maiestatum vultum mihi placabilem .li,li$*t*t"'i;#g4t*iit$*"$rdffi
plicaveram".
reddat",
 - 82'-
cind?"Episcopulcredecltocmaiacumeocaziunea
bine-veniia, cind to{i salti de bucurie cu prilejul ale-
gerii gi incoronirii de rege al Romanilor a fiului prea
iubit al Malestililor
-se 9i cind diferite gralii se impart'
Dacl cu el face intr'altfel, apoi aceasta nu provine
decit din cauza acelora, cari mi ponegresc ai mi urisc
cu uri dugminoasi. Dar celce se bucuri de ruina altuia
nu va riminea nePedePsit.
'
ln restul scrisorii, episcopul revine iat la cestiunea
,,pensioarii" lui. Spune'cum ci Etie ci
pensia lui-va fi
nlatinse de orice iarcini. Se vede ci cei dela Viena
voiail sd-i mai ciupiasci ceva. Pe urmd spune ci aceasta
avea str i se plitiasci la Roma dupf, asiguratiunea
re-
geasci, sarl unde s'ar afla petrecind, dupi buia papaltr
chi'
tafi lui cu privire la men{inerea pensiunii. Zicegic6' cind
tanttr de primirea banilor a dat regulat un{e
i-a primit; dar ca si trimeatl chitanti la Viena ctr a
primit banii, pe cari nu-i primise, aceasta nu o va face'
iV1ult incercatul episcop se vede ci se temea
de nisti-
fictrri. Roagi la urmi ci daci nu i se de anticipativ
precum s'a tratat gi s'a pronris formal in scris, cel putin
,e bin.uoiascd. a i-o trimite de aci inainte 9i dupi ter-
menutcuvenitlainceput,Togimaitirzirl(posticipatd).
Scrisoarea a douispr ezecea 9i ultima, cu data
de
12 Septembre 1764, este o felicitare pe care episcopul
Klein b fu.. lui Kaunitz cu ocaziunea ridicirii acestuia
la demnitatea de PrinciPe.
cind cineva cunoagte acum coprinsul acestor scri-
sori, chiar numai aqa sumar cum am ficut-o noi in
aceasti scurti .dare de sami despre ele, i va fi lesne
strdesprindipunctelemaiinsemnatecarirezultidin
-83-
aceste12scrisorigicarisepotreducelaceleceur-
meazd:EpiscopulKlein,ciitimptrebuisitrtriasciin
Roma, dupd renunfarea la scaunul sirl episcopesc'
a
si se lupte cu multe greutifi'
dus-o foaite greri, avind
proveniteun.l.dincauzagicanelorgiintirzieriicese
ia..u cu prilejul trimiterii pensiunii, pe care nu rar se
intimpla ia o-primiasci dupl 9 safi 9i 10 luni de
in-
frrzieie, alteie din .uu"" suferinfelor sale corporale,
cari
oin'{titi. Fala cu o astfel de stare de lucruri' el era
-ooate_cderatiourmareatraiuluisifiamaritgi
n.rnillu*it, _ gi nici nu se putea si fie intr'altfel, -
cu starea lui de prezent, 9i doria o alta mai bund' un
altfel de viitor, o iertare dela Curte 9i la urmtr -poate
gi o redintegrare pe scaunul episcopal pe care . fusese
silit si'l peiesseasci, ceeace, cum vizurdm' a 9i incer-
cat-odupimoartealuiPetruPaulAron,profitindgi
de prilejll .incoronirii lui Iosif II de impirat roman'
O.i.pit.opul Klein dtrduse prea mult de lucru mini-
mult pe imptrrtrteasa
ftritot'dela Curte 9i supirase prea
Maria Teresa, ca si mli poati fi vorba despre o
ier-
tarealui.Trebuidecicaelsirimin5,conformvoinfil
cetor Atotputernici, tot in Roma, in exil' pinl
ce-91
didu obgtlscul sfirqit, el care se sacificase pentru o
cauzd sfint6: binele bisericii 9i poporului s6il'
%N
 .,_.-,--,_e-
{--'
I
I
I
I
I

I
t
l
;
1

CUPRINSUL. i
I

Pagina.

Prefa{a --5.
7-9.
L Un episcopat rominesc ln secolele XI 9i XII ' oBSERV6TE'
ii. Men!'iune de popesiunea unui .episcop rominesc
in 6Be$eLl DE TIFRR
9-14. Citeste
comitatul Albei-Transilvaniel la 1581 Rindul
ln loc de
lll. O donafiune ficuti episcopului Sava de principele Pagina
Sigismund Rakoczi (1607) '
princi-
14-15.
l1 ,g
'u u' 1o'
lt":'1"'ii:lll lll'$"*ll?'t
N. Altn donafiune ficuti episcopului Sava de
Pele Sigismund Rakoczi q604 '
t6-17. i? $u^sg9J11ese iing""tL's"
..-J.
-
Vl.
Donaliunea-principelui .Gabriel
lugiri romini (1614) '
Actul de numirea episcopului
:
Bethlen

Teofiz
la
dela
doi ci-

Prislop
17-18.
35
li& i ?

rl oe 1os
llftll
;utdntico

1:"f:l1
;ijjj;:t de roc
(1615)
Fragment'din actul de numire al unui alt episcop
19-22.
21, '". E3ftlut
io""f%
ios Ltl^1^,
i2 o"
Vil.
UIL
rominesc '
Actul de numire al episcopului Eftimie (1623) '
22-23.
23-25. ,igi 3i:i3:
10
*{ffi.'o'
C':[T*i"",
i,ji6.fii"' parochii
IX. Decretul de numirea episcopului Avram
(1641) ' 26-29. de los
ios 5i,
X. Nobilitarea unul preot romin (1650) 29-34.
eY 12 oe iit
Savul (1650) '
XI. Actul de numirea episcopului Molodics
XII. Numirea episcopului Michail (1651) '
30-33.
--v. 74
70 lI
." o. io. llal:liT.' Hii{H
1[ u" ,",
XIIL Confirmarea vlidicii Simion $tefan (1651)

XN. Confirmarea lui Sava Brancovici 0659) '.(1659) ^'-^..

34-36.
36-38.
38-40.
it,
76e
F;l[tili""'
r,g3l'i'ou"*
Figiraqulul
)ff. Scutirea preofilor din districtul(1659) I

)ffI. Nobilitarea unui preot romin(1659) --41. r

41-42.
XVII. Confirmarea unui protopop
iVfff. Un archiererl grec mitropolit la Rominii din
Ar-
deal (1682) 43-61.
xtx.Privirescurt6.asuprast[riicleruluigipoporulul 61-69.
romhn din Ardeal nainte de unire '
XX. Douisprezece scrisori inedite ale lui loan Inocen-
i
70-83.
liu Klein (r757-l7B> ri

ii
1
,'

3
I
I
.t t
'i