Intrebari Orientative Examen Licenta Drept Iulie 2017

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA

Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. /Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro
NTREBRI ORIENTATIVE EXAMEN DE LICEN

PROGRAMUL DE STUDII
DREPT
DREPT CIVIL. PARTEA GENERAL

1. Care este clasificarea actelor juridice dupa legatura cu modalitatile?
a. acte pure si simple si acte afectate de modalitati
b. acte subiective si acte conditie
c. unilaterale, bilaterale, multilaterale
2. Care este clasificarea actelor juridice dupa scopul urmarit la incheierea lor?
a. acte consensuale, solemne, reale
b. acte unilaterale, bilaterale, multilaterale
c. acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit
3. Care este clasificarea actelor juridice dupa momentul producerii efectelor?

a. acte principale si accesorii
b. acte intre vii si acte pentru cauza de moarte
c. acte pure si simple si acte afectate de modalitati
4. Care enunt, referitor la capacitatea de a ncheia acte juridice civile, este valabil ?
a. capacitatea de a incheia actul reprezinta regula, incapacitatea reprezinta exceptia
b. capacitatea de a incheia actul reprezinta exceptia, incapacitatea reprezinta regula
c. regula capacitatii persoanei fizice este subordonata principiului specialitatii capacitatii
5. Ce reprezint dolul ?
a. acel viciu de consimtamant care consta in inducerea unei persoane in eroare provocata de
manoperele frauduloase ale celeilalte parti pentru a o determina sa incheie un anumit act
juridic, pe care nu l-ar fi incheiat in alte conditii ori omiterea de a-l informa pe contractant
asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie
b. acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura
sa-i insufle o temere care o determina sa incheie un act juridic, pe care nu l-ar fi incheiat
c. acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua
prestatii
6. Care sunt elementele raportului juridic?

a. ipoteza, dispozitia, sanctiunea
b. continutul, obiectul, subiectele
c. dreptul subiectiv, obligatia corelativ
7. Care este regula n raporturile juridice obligationale?

a. solidaritatea
Tel. /Fax: 0241 -545015
b. divizibilitatea
c. indivizibilitatea
8. Care sunt cerintele generale pentru valabilitatea obiectului actului juridic civil?
a. sa fie in circuitul civil
b. existenta autorizatiei administrative sau judiciare
c. sa fie imoral
9. In ce consta obiectul actului juridic civil?

a. drepturile si obligatiile partilor
b. conduita prtilor stabilit prin actul juridic
c. scopul urmarit la incheierea actului
10. Care este definitia dreptul subiectiv civil absolut?

a. acel drept in virtutea caruia titularul sau poate avea o anumita conduita, fara a face apel la
altcineva pentru a si-l realiza
b. acel drept in virtutea caruia titularul poate pretinde subiectului pasiv o conduita
determinata, fara de care dreptul nu se poate realiza
c. acel drept care are o existenta de sine statatoare, soarta sa nedepinzand de vreun alt drept
11. Care dintre urmatoarele obligatii constituie obligatie civil naturala sau imperfecta?
a. obligatia a carei executare este asigurata in caz de neexecutare de catre debitor, printr-o
actiune in justitie
b. obligatia a carei executare nu se poate obtine pe cale silita, dar, odata executata de
bunavoie de catre debitor, nu se mai poate cere restituirea ei
c. obligatia care consta in indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea
unui anumit rezultat, fara a se obliga la acel rezultat
12. Ce fel de obligatie este aceea a detinatorului unui teren agricol de a-l cultiva?
a. reala
b. imperfecta
c. de a nu face
13. Care sunt principiile dreptului civil romn?

a. principiul egalitatii in fata legii civile
b. principiul consensualismului
c. principiul ocrotirii bunei-credinte
14. Ce este ipoteca, dup efectul pe care l produce?

a. un act juridic translativ
b. un act juridic declarativ
c. un act juridic constitutiv
15. Ce fel de act juridic este vanzarea-cumpararea unui teren, dup modul de ncheiere?
Tel. /Fax: 0241 -545015
a. translativ, unilateral, consensual

b. consensual, inter vivos
c. solemn, numit
16. Capacitatea de a incheia acte juridice civile:

a. este o stare de drept
b. este o stare de fapt
c. constituie o conditie necesara si suficienta pentru existenta discernamantului
17. Care din urmatoarele persoane sunt prezumate ca au discernamantul necesar pentru a incheia acte
juridice civile?
a. persoanele fizice cu capacitate deplina de exercitiu
b. persoanele fizice cu varsta intre 14 si 18 ani
c. persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu
18. Care sunt drepturile reale principale?

a. dreptul de retentie
b. privilegiile
c. dreptul de concesiune
19. Ce include categoria drepturilor reale accesorii?

a. dreptul de servitute;
b. dreptul de ipoteca;
c. posesia
20. Prin ce se aseamana dreptul real si dreptul de creanta?

a. au determinate atat subiectul activ, cat si subiectul pasiv;
b. sunt evaluabile pecuniar;
c. sunt insotite de prerogativa preferintei.
21. Ce se ntelege prin obligatia de a da?

a. obligatia de a preda un lucru;
b. obligatia de a transmite sau a constitui un drept real
c. obligatia de a presta un serviciu in mod gratuit, conform contractului.
22. Care din urmatoarele poate fi considerata o obligatie de mijloace?

a. obligatia pe care si-o asuma medicul de a depune toata priceperea sa in tratarea
pacientului;
b. obligatia de a castiga un anumit proces, asumata de avocat fata de clientul sau;
c. obligatia de a preda un anumit lucru.
23. Ce fel bunuri se includ n categoria bunurilor incorporale?

a. dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin natura lui;
b. titlurile de valoare;
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. toate drepturile subiective
24. Cnd se transmite dreptul de proprietate asupra bunurilor determinate generic n cazul actelor
juridice translative intre vii?
a. predarii, afara de cazul cand partile au prevazut altfel;
b. realizarii acordului de vointa
c. semnarii inscrisului ce constata contractul.
25. Partile integrante ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta daca sunt destinate spre a fi
reintegrate, constituie:
a. bunuri mobile
b. bunuri imobile
c. in functie de destinatie, pot constitui atat bunuri mobile, cat si imobile
26. Materialele aduse pentru a fi intrebuintate in locul celor vechi-parti ale unui imobil, devin:
a. bunuri mobile, din momentul in care au dobandit acesta destinatie
b. bunuri imobile, din momentul in care au dobandit acesta destinatie
c. pe toata durata existentei lor, constituie bunuri mobile
27. In functie de natura continutului lor, drepturile subiective se impart in:

a. absolute si relative
b. principale si accesorii
c. patrimoniale si nepatrimoniale
28. In functie de sfera persoanelor obligate si dupa continutul obligatiilor, drepturile civile se impart
in:
a. drepturi absolute si drepturi relative
b. drepturi patrimoniale si nepatrimoniale
c. drepturi principale si accesorii
29. Le corespunde obligatia uneia sau mai multor persoane determinate din chiar momentul stabilirii
raportului juridic, de a da, a face sau de a nu face ceva:
a. drepturilor absolute
b. drepturilor relative
c. drepturilor nepatrimoniale
30. Le corespunde obligatia generala a tuturor persoanelor de a se abtine sa incalce dreptul ocrotit:
a. drepturilor absolute
b. drepturilor relative
c. drepturilor de creanta
31. Sunt opozabile tuturor:

a. drepturile relative
b. drepturile de creanta
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. drepturile absolute
32. Sunt opozabile numai fata de persoana sau persoanele care constituie subiectul pasiv determinat al
raportului juridic:
a. drepturile absolute
b. drepturile relative
c. dreptul de prorietate si dezmembramintele sale
33. Dreptul de autor este:

a. un drept patrimonial
b. un drept nepatrimonial
c. un drept nepatrimonial care se poate impleti si cu un drept patrimonial in anumite situatii
34. Drepturile reale confera titularilor, pe langa celelalte atribute specifice:

A. un drept de urmarire
B. un drept de preferinta
a. A
b. A+B
c. B
35. Bunurile care pot fi inlocuite unele prin altele in executarea unei obligatii constituie:
a. bunuri nefungibile
b. bunuri fungibile
c. bunuri imobile
36. Bunurile care nu pot fi impartite in natura fara a li se schimba destinatia sunt bunuri:
a. divizibile
b. indivizibile
c. mobile
37. Este imperfecta acea obligatie civila:

a. a carei executare este asigurata in caz de neexecutare de catre debitor, printr-o actiune in
justitie
b. a carei executare nu se poate obtine pe cale silita, dar, odata executata de bunavoie de
catre debitor, nu se mai poate cere restituirea ei
c. care consta in indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui
anumit rezultat, fara a se obliga la rezultat
38. Aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii reprezinta:

a. capacitate de exercitiu
b. capacitate juridica in general
c. capacitate de folosinta
d. capacitate juridica civila
Tel. /Fax: 0241 -545015
39. Se prescrie in termen de 10 ani dreptul la actiune privitor la:

a. un raport de asigurare sau reasigurare
b. repararea prejudiciului adus mediului inconjurator
c. plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza contractului
de intermediere
40. Se prescrie in termen de 2 ani dreptul la actiune privitor la:

a. drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui
termen de prescriptie
b. repararea prejudiciului adus mediului inconjurator
c. un raport de asigurare sau reasigurare
41. Se prescrie in termen de 1 an dreptul la actiune in cazul:

a. profesionistilor din alimentatia publica sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le
presteaza
b. repararii prejudiciilor aduse mediului inconjurator
c. platii remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza contractului
de intermediere
42. Se prescrie in termen de 1 an dreptul la actiune in cazul:

a. repararii prejudiciului moral sau material cauzat unei persoane prin tortura ori acte de
barbarie sau, dupa caz, a celui cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale comise contra
unui minor sau asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a se apara ori de a-si
exprima vointa
b. medicilor, moaselor, asistentelor si farmacistilor pentru vizite, operatii sau medicamente
c. platii remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza contractului
de intermediere
43. Dreptul la actiune in executarea obligatiilor de a da sau de a face si care nu sunt supuse niciunei
modalitati, incepe sa curga de la data:
a. implinirii termenului
b. renuntarii la beneficiul termenului stabilit exclusiv in favoarea creditorului
c. cand obligatia devine exigibila si debitorul trebuia astfel s-o execute
44. Dreptul la actiune in executarea obligatiilor de a da sau de a face si nu sunt supuse niciunei
modalitati, incepe sa curga de la data:
a. cand obligatia devine exigibila si debitorul trebuia astfel s-o execute
b. implinirii termenului sau renuntarii la beneficiul termenului stabilit exclusiv in favoarea
creditorului
c. cand s-a indeplinit conditia
45. Dreptul la actiunea in repararea pagubei cauzate printr-o fapta ilicita incepe sa curga:
a. de la data cand fiecare prestatie devine exigibila
b. de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba, cat si pe cel care
raspunde de ea
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. de la data cand obligatia devine exigibila si debitorul trebuia astfel s-o execute
46. Prescriptia dreptului in anularea unui act juridic, in cazul dolului, incepe sa curga:
a. din ziua cand cel indreptatit, reprezentantul sau legal ori cel chemat de lege sa ii
incuviinteze sau sa ii autorizeze actele a cunoscut cauza anularii, insa nu mai tarziu de
implinirea a 18 luni din ziua incheierii actului juridic
b. din ziua cand aceasta a fost descoperit
c. din ziua cand aceasta a incetat
47. Prescriptia dreptului la actiune pentru viciile ascunse, in cazul unui bun transmis sau al unei lucrari
executate, alta decat o constructie, incepe sa curga:
a. de la implinirea a 3 ani de la data predarii sau receptiei finale a constructiei
b. de la implinirea unui an de la data predarii ori receptiei finale a bunului sau a lucrarii, in
afara cazului in care viciul a fost descoperit mai inainte, cand prescriptia curge de la data
descoperirii
c. de la implinirea a 3 ani de la data predarii ori receptiei finale a bunului sau a lucrarii, in
afara cazului in care viciul a fost descoperit mai inainte, cand prescriptia curge de la data
descoperirii
48. Prescriptia se intrerupe:

a. intre soti, cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt
b. prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau de arbitrare
c. in cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, cat
timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, in afara de cazurile in care exista o dispozitie
legala contrara
d. cat timp debitorul, in mod deliberat, ascunde creditorului existenta datoriei sau
exigibilitatea acesteia
49. Prescriptia se intrerupe:

a. cat timp debitorul, in mod deliberat, ascunde creditorului existenta datoriei sau
exigibilitatea acesteia
b. prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau de arbitrare
c. in cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, cat
timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, in afara de cazurile in care exista o dispozitie
legala contrara
50. Termenul general al prescriptiei extinctive este de:

a. 10 ani
b. 1 an
c. 3 ani
Tel. /Fax: 0241 -545015

PROGRAMUL DE STUDII
DREPT
DREPT CIVIL. PERSOANELE
1. Ce fel de acte poate ncheia minorul cu vrsta ntre 14-18 ani personal si
singur:
a. orice acte de administrare
b. acte de conservare
c. acte de dispozitie
2. Cnd nceteaza capacitatea de exercitiu restransa:

a. cand minorul este pus sub interdictie judecatoreasca,
b. cand minorul face acte pe care nu le-ar putea face dect majorul
c. cand minorul implineste 14 ani
3. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la nume?

a. opozabilitatea fata de terti, inalienabilitatea, universalitatea,
imprescriptibilitatea, legalitatea, personalitatea, unitatea
b. opozabilitatea fata de terti, legalitatea, divizibilitatea,
imprescriptibilitatea, personalitatea, inalienabilitatea, universalitatea
c. opozabilitatea fata de terti, inalienabilitatea, universalitatea,
prescriptibilitatea, legalitatea
4. Care este principiul care domina, referitor la modul de dobndire a numelui

de familie:
a. fiecare persoana poate sa isi aleaga liber numele si sa il schimbe
oricand, fara restrictii
b. numele de familie al copilului este dat de ofiterul de stare civila care
inregistreaza nasterea
c. in general, copilul din casatorie ia numele comun al parintilor
5. n ce cazuri poate interveni modificarea numelui de familie?

a. stabilirii filiatiei copilului nascut din parinti cunoscuti
b. casatoriei
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. schimbarea numelui de familie al copilului, la cererea ofiterului de

stare civila
6. Cum se clasifica domiciliul n functie de modul de stabilire:

a. de drept comun, legal, conventional
b. in tara sau in strainatate
c. conjugal comun si domicilii separate, in situatia sotilor
7. Ce este pseudonimul:
a. este echivalent cu porecla
b. este supus regulilor satbilirii, modificarii, schimbarii ori transcrierii, la
fel ca in cazul numelui
c. daca este insusit, devine un drept absolut care nu poate fi exercitat pe
cale de reprezentare si nu poate fi instrainat
8. Ce prerogative cuprinde n continutul ei starea civila ca drept subiectiv:

a. posibilitatea omului de a se individualiza prin aceasta
b. calitati personale
c. numele de familie si prenumele
9. Care sunt caracterele juridice specifice resedintei unei persoane fizice?

a. unicitatea
b. stabilitatea
c. obligativitatea
10. Dreptul la propria imagine:

a. nu este transmisibil
b. este transmisibil
c. este un drept relativ
11. Dreptul la respectarea vietii private:

b. este un drept relativ
c. nu este opozabil tuturor
12. Dreptul la viata:

Tel. /Fax: 0241 -545015
b. este un drept relativ

c. este transmisibil
13. Existenta persoanei fizice este conditionata:

a. de corpul uman si de viata umana
b. numai de corpul uman
c. numai de viata umana
14. Corpul uman:

a. nu este un lucru
b. nu este persoana insasi
c. poate fi exprimat prin a avea si nu prin a fi
15. Principiul care i se aplica corpului uman este acela al:

a. patrimonialitatii
b. nepatrimonialitatii
c. disponibilitatii, in general
16. Orice atingere a corpului uman:

a. este considerata legitima
b. este considerata atingere a persoanei
c. este considerata legala
17. Principiul inviolabilitatii corpului uman:

a. este considerat un principiu fundamental
b. nu este considerat un principiu fundamental, desi are o importanta
covarsitoare
c. arata ca orice individ poate fi constrans sa suporte o atingere adusa
corpului sau
18. Potrivit art. 63 din noul Cod civil:

a. sunt admise orice interventii medicale asupra caracterelor genetice
avand drept scop modificarea descendentei persoanei
b. sunt interzise orice interventii medicale asupra caracterelor genetice
avand drept scop modificarea descendentei persoanei, cu exceptia celor
care privesc prevenirea si tratamentul maladiilor genetice
c. sunt admise interventiile avand drept scop crearea unei fiinte umane
Tel. /Fax: 0241 -545015
genetic identice unei alte fiinte umane vii sau moarte
19. Potrivt Legii nr. 95/2006 si noului Cod civil, prelevarea de organe, tesuturi si
celule de la o persoana in viata, se subordonaeaza anumitor conditii
restrictive, cum ar fi:
a. prelevarea in acest caz, nu este posibila decat de la o persoana majora
si cu consimatamantul scris, liber, prealabil si expres
b. prelevarea este posibila de la o persoana majora sau minora
c. prelevarea in acest caz, nu este posibila decat de la o persoana majora,
fara a fi necesar consimatamantul scris, liber, prealabil si expres
20. Ca regula, consimtamantul acordat in cazul prelevarii de organe, tesuturi si

celule de la o persoana in viata, trebuie sa fie:
a. scris
b. viciat
c. dat ulterior prelevarii
21. Ca regula, consimtamantul acordat in cazul prelevarii de organe, tesuturi si

celule de la o persoana in viata, trebuie sa fie:
a. dat anterior prelevarii
b. necris
c. dat ulterior prelevarii
22. Consimatamantul special, in cazul prelevarii de organe, tesuturi si celule de la

o persoana in viata:
a. trebuie sa fie precedat de informarea pacientului de catre medic cu
privire la eventualele riscuri si consecinte pe plan fizic, familial si
profesional rezultate din faptul prelevarii
b. nu trebuie sa fie precedat in mod obligatoriu de informarea pacientului
de catre medic cu privire la eventualele riscuri si consecinte pe plan
fizic, familial si profesional rezultate din faptul prelevarii
c. este suficient pentru a se realiza prelevarea
23. Pentru ca prelevarea de organe, tesuturi si celule de la o persoana in viata sa

fie legala:
a. se poate realiza chiar daca pune in pericol viata donatorului
b. trebuie sa nu puna in pericol viata donatorului
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. se poate realiza atat de la persoane majore, cat si minore
24. Legea interzice prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de

origine umana de la potentiali donatori:
a. minori
b. majori
c. lipsiti de discernamant, dar numai daca exista o hotarare de interdictie
judecatoreasca
25. Prelevarea de maduva osoasa poate fi efectuata:

a. de la majori, cat si de la minori, in orice conditii
b. numai de la majori
c. si de la minori, dar numai in anumite conditii
26. In ceea ce priveste prelevarea de organe de la o persoana decedata, potentialii

donatori sunt:
a. numai persoanele decedate majore
b. atat persoanele decedate majore, cat si cele minore, cu respectarea
conditiilor legale
c. chiar si persoanele decedate minore, fara consimatamnantul scris al
parintilor sau al reprezentantului legal
27. Fapta unei persoane de a folosi in actele vietii civile un nume asupra caruia
nu are niciun drept, nici de filiatie, nici de casatorie, reprezinta:
a. uzurpare a numelui unei persoane
b. utilizare abuziva a numelui unei persoane
c. imprudenta
28. In cazul in care persoana nu cauta sa utilizeze numele altuia in locul

propriului nume in toate actele vietii sale civile, ci il foloseste numai in cadrul
unei actiuni sau activitati determinate, vorbim despre:
a. uzurpare
b. utilizare abuziva a numelui
c. uzurpare si utilizare abuziva a numelui
29. Stabilirea numelui de familie al copilului gasit, din parinti necunoscuti, are
loc prin:
Tel. /Fax: 0241 -545015
a. dispozitia primarului localitatii unde se inregistreaza nasterea

b. dispozitia autoritatii tutelare
c. dispozitie judecatoreasca
30. Modificarea numelui de familie:

a. reprezinta inlocuirea acestuia ca urmare a unor schimbari intervenite in
starea civila a persoanei si nu trebuie confundata cu schimbarea
numelui pe cale administrativa
b. reprezinta inlocuirea acestuia ca urmare a unor schimbari intervenite in
starea civila a persoanei si se confunda cu schimbarea numelui pe cale
administrativa
c. reprezinta inlocuirea acestuia ca urmare a unor schimbari intervenite in
starea civila a persoanei si opereaza atat in ceea ce priveste numele de
familie, cat si a prenumelui
31. Prenumele prezinta:

a. aceleasi caractere juridice ca si numele de familie, insa acesta nu poate
produce toate efectele juridice decat asociat cu numele de familie
b. aceleasi caractere juridice ca si numele de familie, producandu-si toate
efectele juridice chiar si izolat
c. mai putine caractere juridice decat numele de familie
32. Domiciliul este

a. un atribut de individualizare, dar si un drept patrimonial
b. similar cu resedinta
c. un atribut de individualizare, dar si un drept personal nepatrimonial
33. Din punctul de vedere al caracterelor juridice, starea civila este:

A. indivizibila
B. divizibila
C.indisponibila
D.imprescriptibila
E.disponibila
a. A+C+D
b. B+C+D
c. A+D
Tel. /Fax: 0241 -545015
34. Ce efect de drept civil prezinta fuziunea?

a. extinctiv
b. translativ
creatocreator
c.
35. n ce situatii se poate cere reconstituirea actelor de stare civila?

a. daca actul de stare civila a fost intocmit intr-un registru
necorespunzator
b. daca registrele de stare civila au fost pierdute sau distruse in totalitate
sau in parte
c. daca actul de stare civila nu trebuia intocmit la, sau de primaria
respectiva
36. Care este coninutul dreptului la nume?

a. dreptul de a se opune ca altcineva sa-l mai foloseasca
b. dreptul de a nu-l folosi
c. dreptul de a-l folosi
37. Ce fel de drepturi sunt atributele de identificare?

a. drepturi patrimoniale
b. drepturi prescriptibile
c. drepturi personale nepatrimoniale
38. Care este regula exercitrii ocrotirii printeti ?

a. copilul poate alege care din parinti va exercita ocrotirea parinteasca
b. tatal este cel care exercita ocrotirea parinteasca, in principal
c. exercitarea ocrotirii parintesti se realizeaza de ambii parinti
39. Ocrotirea persoanei fizice prin interdictie judecatoreasca:

A. este o masura de ocrotire de drept civil
B. este o masura luata pe cale judecatoreasca
C. se aplica in mod absolut strict numai la persoanele fizice care sunt lipsite
de discernamant datorita alienatiei sau debilitatii mintale
D. are ca efect lipsirea persoanei fizice de capacitate de exercitiu si instituirea
tutelei
a. A+B+C+D
b. A+B+C
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. A+B+D
40. Efectele punerii sub interdictie judecatoreasca sunt:

A. interzisul este total lipsit de capacitate de exercitiu
B. instituirea tutelei interzisului
a. A+B
b. A
c. niciun raspuns nu este corect
41. Incetarea interdictiei judecatoresti are loc prin:

A. moartea interzisului
B. declararea judecatoreasca a mortii
C. ridicarea interdictiei, in cazul in care persoana respectiva s-a insanatosit si
acest lucru este considerat prin hotarare judecatoreasca definitiva
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
42. In cazul masurii de protectiea persoanelor cu tulburari psihice, medicul poate

institui tratamentul si fara consimtamantul pacientului in anumite situatii, si
anume:
A. comportamentul pacientului reprezinta un pericol iminent de vatamare
pentru el insusi sau pentru alte persoane
B. pacientul nu are capacitatea psihica pentru a intelege starea de boala si
necesitatea instituirii tratamentului medical
C. pacientul a fost pus sub interdictie judecatoreasca in urma unei proceduri
judiciare anterioare si s-a instituit tutela
D. pacientul este minor, medicul psihiatru fiind obligat sa solicite si sa obtina
consimtamantul reprezentantului personal sau legal al pacientului
a. A+B+D
b. A+B+C+D
c. C
43. Care din urmatoarele enunturi reprezinta principii ale continutului curatelei
propriu-zise:
A. sunt aplicabile regulile de la mandat
B. instituirea curatelei nu afecteaza cu nimic capacitatea celui reprezentat
Tel. /Fax: 0241 -545015
C. intotdeauna, instituirea curatelei afecteaza capacitatea celui reprezentat

D. activitatea curatorului trebuie sa se circumscrie scopului care a fost avut in
vedere la instituirea curatelei
a. A+C+D
b. B+D
c. A+B+D
44. Tutela poate avea caracter:

A. legal
B. facultativ
C. obligatoriu
D. personal
a. A+B+C+D
b. A+C+D
c. A+D
45. Reprezinta principii ale tutelei minorului:

A. principiul generalitatii tutelei
B. principiul independentei patrimoniale dintre copilul minor si tutore
C. principiul controlului permanent exercitat de catre stat asupra tutelei
a. A+B+C
b. A+C
c. B+C
46. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta un principiu al tutelei minorului:

a. principiul exercitarii tutelei in interesul exclusiv al tutorelui
b. principiul dependentei patrimoniale dintre copilul minor si tutore
c. principiul independentei patrimoniale dintre copilul minor si tutore
47. Principiul generalitatii tutelei exprima faptul ca:

a. tutela se instituie ori de cate ori un minor este lipsit de ocrotire
parinteasca, acesta neputand sa ramana fara ocrotire legala
b. tutela se exercita numai in interesul minorului atat in ceea ce priveste
persoana, cat si bunurile acestuia
c. exista o independenta patrimoniala intre copilul minor si tutore
Tel. /Fax: 0241 -545015
48. Principiul controlului permanent exercitat de catre stat asupra tutelei exprima
faptul ca:
a. tutela se exercita in interesul exclusiv al copilului minor
b. legea stabileste ca instanta de tutela va efectua un control befectiv si
continuu asupra modului in care tutorele si consiliul de familie isi
indeplinesc atributiile cu privire la minor si bunurile acestuia
c. tutela se instituie ori de cate ori un minor este lipsit de ocrotire
parinteasca, acesta neputand ramane fara ocrotire legala
49. Persoanele sau organele care au obligatia sa instiinteze instanta

judecatoreasca, in ceea ce priveste deschiderea tutelei, sunt:
A. Persoanele apropiate minorului
B. administratorii si locatarii casei in care locuieste minorul
C. instantele judecatoresti, cu prilejul condamanrii la pedeapsa penala a
interzicerii drepturilor parintesti
a. A+B+C
b. A+C
c. A+B
50. Au obligatia de a instiinta instanta judecatoreasca, in ceea ce priveste

deschiderea tutelei:
A. organele administratiei publice locale, institutiile de ocrotire, precum si
orice alta persoana
B. serviciul de stare civila, cu prilejul inregistrarii mortii unei persoane,
precum si notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale
a. A+B
b. A
c. B
Tel. /Fax: 0241 -545015

PROGRAMUL DE STUDII
DREPT
DREPT CIVIL. DREPTURI REALE
1. Constituie modalitati juridice ale dreptului de proprietate:

A. proprietatea rezolubila;
B. proprietatea privata;
C. proprietatea anulabila;
D. proprietatea publica;
E. proprietatea comuna.
a. A+B+C+E
b. B+C
c. A+B+C
d. A+C+E
2. In situatia proprietatii rezolubile, pana la indeplinirea conditiei, bunul

apartine:
a. numai dobanditorului;
b. la doi proprietari, transmitatorul si dobanditorul;
c. numai transmitatorului.
3. Proprietatea este anulabila atunci cand:

a. dreptul de proprietate este instrainat printr-un act juridic incheiat sub
conditie rezolutorie;
b. dreptul de proprietate asupra unui bun a fost dobandit printr-un act
juridic translativ de proprietate, lovit de nulitate relativa;
c. acelasi bun, nefractionat in materialitatea sa, apartine concomitent mai
multor titulari, fiecare dintre acestia avand numai o cota-parte ideala si
abstracta din dreptul de proprietate asupra bunului.
4. In situatia proprietatii comune pe cote-parti:

a. niciunul dintre coproprietari nu este titular exclusiv al unei fractiuni
materiale din bun;
b. niciunul dintre coproprietari nu este titular exclusiv asupra cotei-parti
ideale, abstracte din dreptul de proprietate asupra bunului;
c. bunul este fractionat, iar dreptul asupra bunului nefiind fractionat.
Tel. /Fax: 0241 -545015
5. Prezumtia in materie de coproprietate, prevazuta in art. 633 NCC, si anume,

daca un bun este stapanit in comun de mai multe persoane, coproprietatea
asupra acestui bun se prezuma, pana la proba contrara, constituie o
prezumtie:
a. absoluta;
b. relativa.
6. In ceea ce priveste actele de conservare, in situatia coproprietatii obisnuite:

a. fiecare coproprietar poate face astfel de acte cu privire la bunul comun,
numai cu acordul celorlalti coproprietari;
b. fiecare coproprietar poate face astfel de acte cu privire la bunul comun,
numai cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-parti din
dreptul de proprietate asupra bunului;
c. fiecare coproprietar poate face astfel de acte cu privire la bunul comun,
fara acordul celorlalti coproprietari.
7. In ceea ce priveste actele de administrare, in situatia coproprietatii obisnuite,

numai cu acordul tuturor celorlalti coproprietari;
fara acordul celorlalti coproprietari;
dreptul de proprietate asupra bunului.
8. In ceea ce priveste actele de dispozitie, in situatia coproprietatii obisnuite,

fara acordul celorlalti coproprietari;
numai cu acordul tuturor celorlalti coproprietari;
dreptul de proprietate asupra bunului.
9. Potrivit art. 643 alin. 2 NCC, hotararile judecatoresti pronuntate in folosul

coproprietatii intr-o actiune in justitie introdusa numai de catre unul dintre
coproprietari:
a. vor profita tuturor coproprietarilor;
b. vor profita numai celui/celor care au actionat in justitie.
Tel. /Fax: 0241 -545015
10. Potrivit art. 643 alin. 2 NCC, hotararile judecatoresti pronuntate in materia
coproprietatii, fiind potrivnice celui care a actionat in justitie:
a. vor fi opozabile tuturor coproprietarilor;
b. nu vor fi opozabile celorlalti coproprietari care nu au actionat in
justitie.
11. Se afla in coproprietate fortata urmatoarele categorii de bunuri:

A. despartiturile comune;
B. partile comune ale unor imobile;
C. bunurile asupra carora se exercita proprietatea periodica;
D. bunurile comune afectate utilizarii a doua sau mai multor fonduri;
E. bunurile care constituie amintiri de familie;
F. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine,
situate pe linia de hotar.
a. A+B+D+F
b. A+B+D+E+F
c. A+B+C+D+E+F
d. A+B+C+D+F
12. In situatia proprietatii comune in devalmasie:

a. bunul apartine tuturor coproprietarilor, fiecare dintre acestia avand
cunoscuta o cota-parte ideala din dreptul de proprietate asupra bunului
respectiv;
b. bunul apartine tuturor coproprietarilor, fara ca acestia sa aiba precizata
o cota-parte ideala din dreptul de proprietate asupra bunului respectiv.
13. Potrivit noilor reglemetari ale NCC, partajul are efect:

a. declarativ de drepturi;
b. translativ de drepturi;
c. retroactiv;
14. Superficia reprezinta:

a. dreptul de a se folosi de bunul altei persoane si de a culege fructele
acestuia, intocmai ca proprietarul, cu obligatia de a-i conserva
substanta;
b. dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia,
deasupra ori in subsolul acelui teren, asupra caruia superficiarul
dobandeste un drept de folosinta;
c. dreptul in puterea caruia titularul sau se poate folosi de lucrul altuia si
Tel. /Fax: 0241 -545015
ii poate culege fructele naturale si industriale numai pentru nevoile lui

si ale familiei sale;
d. o sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului
unui alt proprietar.
15. Dreptul de uzufruct reprezinta:

a. dreptul in puterea caruia titularul sau se poate folosi de lucrul altuia si
b. o sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului
unui alt proprietar;
c. dreptul de a se folosi de bunul altei persoane si de a culege fructele
substanta;
d. dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia,
dobandeste un drept de folosinta.
16. Dreptul de uz reprezinta:

a. dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia,
dobandeste un drept de folosinta;
b. dreptul de a se folosi de bunul altei persoane si de a culege fructele
substanta;
c. o sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului
d. dreptul in puterea caruia titularul sau se poate folosi de lucrul altuia si
si ale familiei sale.
17. Dreptul servitute reprezinta:

substanta;
c. o sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului
Tel. /Fax: 0241 -545015
d. dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia,

18. Dreptul de abitatie reprezinta:

substanta;
c. dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia,
d. dreptul de locui in locuinta nudului proprietar impreuna cu sotul si
copiii sai, chiar daca titularul nu era casatorit sau nu avea copii la data
la care s-a constituit dreptul, precum si cu parintii si cu alte persoane
aflate in intretinerea sa.
19. Dreptul de superficie prezinta urmatoarele caractere juridice:

A. este un drept real imobiliar;
B. este un drept real mobiliar;
C. constituie un dezmembramant al dreptului de proprietate;
D. are un caracter perpetuu;
E. are un caracter temporar.
a. A+C+D
b. A+C+E
c. B+C+E
d. B+C+D
20. Dreptul de uzufruct prezinta urmatoarele caractere juridice:

E. are un caracter temporar;
F. este un drept real principal ce are ca obiect orice bun aflat in circuitul civil.
a. A+E+F
b. B+E+F
c. C+E+F
Tel. /Fax: 0241 -545015
d. C+D+F
21. Dreptul de servitute prezinta urmatoarele caractere juridice:

E. are un caracter temporar;
F. presupune existenta a doua imobile ce apartin la doi proprietari diferiti;
G. este un accesoriu al fondului caruia ii profita, urmand soarta acestuia;
H. este indivizibil, in sensul ca greveaza intregul fond aservit si profita
intregului fond dominant.
a. A+C+E+F+G+H
b. A+C+D+F+G
c. A+C+E+F+G
d. A+C+D+F+G+H
22. Patrimoniul apartine:

a. numai persoanelor fizice
b. persoanelor fizice si in anumite conditii, persoanelor juridice
c. oricaror persoane fizice si juridice
d. persoanelor fizice si persoanelor juridice cu scop lucrativ
23. Pentru definirea notiunii de patrimoniu ne intereseaza:

a. numai drepturile si obligatiile subiective care au valoare economica
b. numai drepturile si obligatiile corelative unor drepturi nepatrimoniale
c. atat drepturile si obligatiile subiective cu valoare patrimoniala, dar si
cele nepatrimoniale
d. totalitatea drepturilor si obligatiilor existente
24. Dreptul la nume:

a. este inclus in patrimoniu
b. este inlaturat din cuprinsul patrimoniului
c. poate fi inclus in cuprinsul patrimoniului, numai in conditii speciale,
bine determinate
25. Dreptul la onoare:

a. este inlaturat din cuprinsul patrimoniului
b. este cuprins in patrimoniu, dar numai atunci cand acesta este incalcat,
de exemlpu prin afirmatii calomnioase, imprejurare ce se poate
Tel. /Fax: 0241 -545015
concretiza intr-o creanta in despagubiri

c. este intotdeauna cuprins in patrimoniu
26. Patrimoniul este alcatuit:

a. dintr-un activ patrimonial
b. dintr-un pasiv patrimonial, atunci cand vorbim despre mosteniri
c. atat dintr-un activ patrimonial, cat si dintr-un pasiv patrimonial
d. numai dintr-un pasiv patrimonial
27. Activul patrimonial este alcatuit:

a. din toate drepturile subiective cu caracter patrimonial si nepatrimonial
b. din toate drepturile subiective cu caracter patrimonial
c. din totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor corelative
d. din totalitatea obligatiilor de a da
28. Din punct de vedere economic, activul patrimonial se imparte in:

a. capital si obligatii evaluabile in bani pe care le are o anumita persoana
b. capital si venituri
c. capital productiv si capital neproductiv
d. capital, venituri si obligatii evaluabile in bani pe care le are o anumita
persoana
29. Capitalul reprezinta:

a. expresia valorica a unor resurse periodice care sunt realizate de o
anumita persoana si care conduc la intrarea in patrimoniul acesteia a
unor valori banesti
b. expresia valorica a unor bunuri ce fac parte din patrimoniul unor
persoane
c. totalitatea datoriilor evaluabile in bani pe care le are o anumita
persoana
d. expresia valorica a unor bunuri ce fac parte din patrimoniul unor
persoane, dar si totalitatea datoriilor evaluabile in bani pe care le are o
anumita persoana
30. Capitalul productiv:

a. nu poate fi sub nicio forma transformat in capital neproductiv de catre
titular
b. poate fi transformat in capital neproductiv, prin vointa titularului
c. poate fi transformat in capital neproductiv, dar numai in conditiile
expres prevazute de lege
Tel. /Fax: 0241 -545015
31. Veniturile constau:

a. numai in sume de bani obtinute prin exploatarea unui bun productiv
b. numai in bunuri in natura
c. in sume de bani obtinute prin exploatarea unui bun productiv, dar si in
bunuri in natura
d. in sume de bani obtinute prin exploatarea unui bun neproductiv
32. Caracterele juridice ale patrimoniului sunt urmatoarele:

a. patrimoniul este o universalitate de fapt; orice persoana detine un
patrimoniu; patrimoniul este unic; patrimoniul este divizibil;
patrimoniul nu se poate transmite prin acte juridice intre vii;
b. patrimoniul este o universalitate juridica; orice persoana detine un
patrimoniu; patrimoniul este unic; patrimoniul este indivizibil;
c. patrimoniul este o universalitate juridica; orice persoana detine un
patrimoniul nu se poate transmite prin acte juridice pentru cauza de
moarte;
d. patrimoniul este o universalitate juridica; orice persoana detine un
33. Constituie caracter juridic al patrimoniului, enuntul potrivit caruia:

a. patrimoniul este indivizibil
b. patrimoniul este o universalitate de fapt
c. patrimoniul este o universalitate juridica
d. patrimoniul se poate transmite prin acte juridice pentru cauza de
moarte
34. Daca patrimoniul este unic:

a. atunci rezulta ca este indivizibil
b. nu inseamna ca este indivizibil, acesta fiind divizibil
c. rezulta ca fiecare subiect de drept are doua sau mai multe patrimonii
d. rezulta ca fiecare subiect de drept poate avea cel putin un patrimoniu
35. Divizibilitatea patrimoniului consta in:

a. faptul ca fiecare subiect de drept poate avea unul sau mai multe
patrimonii
b. faptul ca fiecare subiect de drept poate avea doua sau mai multe
Tel. /Fax: 0241 -545015
patrimonii
c. faptul ca acesta, unic fiind, poate cuprinde mai multe categorii de mase
de drepturi si obligatii, fiecare dintre acestea avand un regim juridic
distinct
d. faptul ca acesta, unic fiind, poate cuprinde mai multe categorii de mase
de drepturi si obligatii, toate acestea avand acelasi regim juridic
36. Patrimoniul de afectatiune:

a. cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor unor persoane ce
desfasoara activitate profesionala liberala
b. cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor ce apartin unui executor
judecatoresc
c. cuprinde numai drepturile si obligatiile unor persoane cu activitate
profesionala liberala, afectate exclusiv exercitarii acestor profesii
d. cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor ce apartin unui medic
37. In situatia divizarii unui patrimoniu,

a. titularul poate opera un transfer al drepturilor si obligatiilor dintr-o
masa patrimoniala in alta, chiar si atunci cand sunt prejudiciate
drepturile creditorilor asupra fiecarei mase de bunuri
b. nu poate opera un astfel de transfer in nicio situatie
c. titularul poate opera un transfer al drepturilor si obligatiilor dintr-o
masa patrimoniala in alta, dar fara a fi prejudiciate drepturile
creditorilor asupra fiecarei mase de bunuri
38. Constituie functii ale patrimoniului urmatoarele enunturi:

a. patrimoniul permite si explica gajul general al creditorilor chirografari;
patrimoniul permite si explica subrogatia reala cu titlu universal;
patrimoniul permite si explica numai transmisiunea universala
b. patrimoniul permite si explica gajul general al creditorilor chirografari;
patrimoniul permite si explica transmisiunea universala si cu titlu
universal
c. patrimoniul permite si explica gajul general al creditorilor chirografari;
patrimoniul permite si explica numai transmisiunea cu titlu universal
d. patrimoniul permite si explica subrogatia reala cu titlu universal;
patrimoniul permite si explica transmisiunea universala si cu titlu
universal
Tel. /Fax: 0241 -545015
39. Sunt creditori chirografari:

a. acei creditori care nu dispun de garantie reala asupra unui bun
determinat al debitorului lor, avand un drept de gaj general numai
asupra bunurilor debitorului, prezente in momentul nasterii creantei
b. acei creditori care nu dispun de garantie reala asupra unui bun
determinat al debitorului lor, avand un drept de gaj general numai
asupra bunurilor, viitoare fata de momentul nasterii creantei, ale
debitorului
c. acei creditori care nu dispun de garantie reala asupra unui bun
determinat al debitorului lor, avand un drept de gaj general asupra
tuturor bunurilor debitorului, prezente si viitoare
d. acei creditori care dispun de o garantie reala asupra unui bun
determinat al debitorului
40. Obligatiile propter rem

a. se caracterizeaza prin faptul ca sunt foarte strans legate de stapanirea
unui bun, incat creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau,
decat daca dobanditorul actual al lucrului va fi obligat sa respecte acest
drept, desi nu a participat in niciun fel la incheierea contractului initial
care a generat nasterea dreptului creditorului
b. reprezinta indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat
c. se desprind din drepturile de creatie intelectuala
d. se desprind din dreptul de preferinta
41. Obligatiile scriptae in rem

a. se desprin din dreptul de urmarire
b. reprezinta indatoriri care revin detinatorului unui bun determinat,
avand ca izvor legea sau conventia
c. se caracterizeaza prin faptul ca sunt foarte strans legate de stapanirea
unui bun, incat creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau
decat daca dobanditorul actual al lucrului va fi obligat sa respecte acest
drept, desi nu a participat in niciun fel la incheierea contractului initial
care a generat nasterea dreptului creditorului
d. se desprind din dreptul de preferinta
42. Posesia, ca atribut al dreptului de proprietate, reprezinta:

a. o stare de fapt
b. o stare de drept a proprietatii
43. Folosinta, ca atribut al dreptului de proprietate cuprinde:

Tel. /Fax: 0241 -545015
a. ius utendi si ius fruendi

b. numai ius utendi
c. numai ius fruendi
d. prerogativa insusirii si stapanirii bunului
44. Ius abutendi reprezinta

a. atributul posesiei
b. atributul folosintei
c. atributul dispozitiei
d. usus si fructus
45. Daca prin lege sau regulamentul de urbanism nu se prevede altfel:

a. proprietarul unui fond poate realiza orice constructii, lucrari sau
plantatii numai cu respectarea unei distante minime de 30 de cm fata
de linia de hotar care desparte proprietatea sa de proprietatea sau
proprietatile invecinate
b. proprietarul unui fond poate realiza orice constructii, lucrari sau
plantatii numai cu respectarea unei distante minime de 60 de cm fata
de linia de hotar care desparte proprietatea sa de proprietatea sau
proprietatile invecinate
c. proprietarul unui fond poate realiza orice constructii, lucrari sau
plantatii numai cu respectarea unei distante minime de 2 m fata de linia
de hotar care desparte proprietatea sa de proprietatea sau proprietatile
invecinate
d. proprietarul unui fond poate realiza orice constructii, lucrari sau
plantatii numai cu respectarea unei distante minime de 1 m fata de linia
de hotar care desparte proprietatea sa de proprietatea sau proprietatile
invecinate
46. Actiunea in revendicare intemeiata pe dreptul de proprietate privata este o

actiune:
A. petitorie
B. prescriptibila
C. reala
D. imprescriptibila
a. A+C
b. A+B+C
c. C+D
d. A+C+D
Tel. /Fax: 0241 -545015
47. Acea actiune reala prin care proprietarul, care a pierdut stapanirea bunului
sau, cere restituirea acestui bun de la cel care il detine fara temei juridic,
poarta denumirea de:
a. actiune confesorie
b. actiune in revendicare
c. actiune negatorie
d. actiune in granituire
48. Acea actiune prin care reclamantul pretinde ca, in contradictoriu cu paratul,
instanta sa determine, prin semne exterioare, intinderea a doua fonduri
invecinate, poarta denumirea de:
b. actiune negatorie
c. actiune in granituire
d. actiune in revendicare
49. Acea actiune ce are ca obiect recunoasterea de catre parat a existentei unui
drept real, dezmembramant al dreptului de proprietate, asupra unui bun
proprietatea altei persoane si obligarea paratului la respectarea acestui drept,
poarta denumirea de:
b. actiune negatorie
c. actiune in revendicare
d. actiune in granituire
50. Actiunea in granituire este o actiune:

a. petitorie, mobiliara, imprescriptibila
b. petitorie, imobiliara, imprescriptibila
c. petitorie, imobiliara, prescriptibila
d. petitorie, mobiliara, prescriptibila
Tel. /Fax: 0241 -545015

PROGRAMUL DE STUDII
DREPT
DREPT CIVIL. TEORIA OBLIGAIILOR
1. Subiectul pasiv al raportului juridic de obligatii trebuie sa fie:

a. determinabil
b. determinat sau determinabil
c. intotdeauna determinat
2. Subiectl activ al raportului juridic obligational trebuie sa fie:

a. intotdeauna determinat
b. determinat sau cel putin determinabil
c. numai determinabil
3. Continutul raportului juridic obligational consta in:

a. prestatia sau conduita concreta la care este indrituit creditorul si de la
care este tinut debitorul
b. dreptul creditorului de a recurge la forta de constrangere a statului
pentru realizarea dreptului sau pe calea unei actiuni in justitie si sa
procedeze la executarea silita pentru realizarea creantei sale
c. drepturile de creanta si indatoririle care apartin subiectelor acestuia
4. Obiectul raportului juridic obligational consta in:

a. dreptul creditorului de a recurge la forta de constrangere a statului
pentru realizarea dreptului sau pe calea unei actiuni in justitie si sa
procedeze la executarea silita pentru realizarea creantei sale
b. prestatia sau conduita concreta la care este indrituit creditorul si de la
care este tinut debitorul
c. drepturile de creanta si indatoririle care apartin subiectelor acestuia
5. Alegeti enuntul adevarat:

a. Obiectul raportului juridic de obligatii se poate confunda uneori cu
continutul raportului juridic de obligatii
b. In cazul raporturilor obligationale nascute din contracte, obiectul
Tel. /Fax: 0241 -545015
acestor obligatii nu este identic cu obiectul actului juridic care le-a

generat
c. In cazul raporturilor obligationale nascute din contracte, obiectul
acestor obligatii este identic cu obiectul actului juridic care le-a generat
6. Obligatiile de a da sunt:
a. atat de rezultat, cat si de mijloace
b. intotdeauna obligatii de mijloace
c. intotdeauna obligatii de rezultat
7. Obligatiile de a face:
a. sunt intotdeauna de rezultat
b. pot fi de rezultat, dar si de mijloace
c. sunt intotdeauna de mijloace
8. Obligatiile de a nu face:
a. sunt intotdeauna de rezultat
b. pot fi de rezultat, dar si de mijloace
c. sunt intotdeauna de mijloace
9. In functie de continutul lor, contractele se impart in:

a. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit
b. contracte sinalagmatice si contracte unilaterale
c. contracte comutative si contracte aleatorii
10. In functie de scopul urmarit de parti la incheierea lor, contractele se impart in:
a. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit
b. contracte sinalagmatice si contracte unilaterale
c. contracte numite si contracte nenumite
11. In functie de modul de formare valabila, contractele se impart in:

a. contracte sinalagmatice si contracte unilaterale
b. contracte cu titlu oneros si contracte cu titlu gratuit
c. contracte consensuale si contracte solemne si contracte reale
Tel. /Fax: 0241 -545015
12. Dupa cum sunt sau nu reglementate expres de legea civila, contractele se
impart in:
a. contracte negociate sau contracte de adeziune
b. contracte numite si contracte nenumite
c. contracte simple, contracte complexe sau grupuri de contracte
13. In functie de modul de executare a prestatiilor la care sunt obligate partile

contractante, contractele se impart in
a. contracte cu executare imediata si contracte cu executare succesiva
b. contracte negociate si contracte de adeziune
c. contracte comutative si contracte aleatorii
14. Contractele cu titlu oneros se clasifica in:

a. liberalitati si acte dezinteresate
b. contracte comutative si contracte aleatorii
c. contracte sinalagmatice si contracte unilaterale
15. Contractele cu titlu gratuit se clasifica in:

a. contracte sinalagmatice si contracte unilaterale
b. contracte comutative si contracte aleatorii
c. liberalitati si acte dezinteresate
16. Acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara
nicio formalitate, sunt:
a. contracte consensuale
b. contracte solemne
c. contracte reale
17. Acele contracte pentru a caror incheiere valabila este necesar ca acordul de
vointa al partilor sa imbrace o anumita forma sau sa fie insotit de anumite
solemnitati prevazute de lege, sunt
a. contracte consensuale
b. contracte solemne
c. contracte reale
18. Leziunea poate fi invocata:

Tel. /Fax: 0241 -545015
a. in cazul contractelor aleatorii

b. in cazul contractelor comutative
c. atat in cazul contractelor comutative, cat si a celor aleatorii
19. Liberalitatile sunt:

a. contracte solemne
b. contracte consensuale
c. intotdeauna consensuale
20. Contractele dezinteresate sunt:

a. contracte solemne
b. intotdeauna contracte solemne
c. contracte consensuale
21. Oferta de a contracta trebuie sa fie:

a. incompleta, ferma, emisa in forma solemna
b. completa, ferma, emisa in forma ceruta de lege
c. completa, ferma, emisa in forma solemna
22. Constituie conditii ale acceptarii:

a. sa fie pura si simpla, sa fie neindoielnica, sa nu fie tardiva, sa fie emisa
in forma ceruta de lege pentru valabilitatea contractului
b. sa fie pura si simpla, sa fie neindoielnica, sa fie tardiva, sa fie emisa in
forma ceruta de lege pentru valabilitatea contractului
c. sa fie pura si simpla, sa fie neindoielnica, sa nu fie tardiva, sa fie emisa
in forma solemna
23. Retragerea acceptarii opereaza:

a. chiar daca acceptarea deja a ajuns la destinatar
b. numai daca acceptarea nu a ajuns la destinatar sau daca aceasta ajunge
concomitent cu acceptarea
24. Principiul fortei obligatorii consta in:

a. obligatia partilor de a executa intocmai contractul
b. faptul ca, un contract valabil incheiat produce efecte numai intre partile
contractante, cu exceptia cazurilor prevazute de lege
Tel. /Fax: 0241 -545015
25. Principiul relativitatii efectelor contractului consta in:

a. obligatia partilor de a executa intocmai contractul
b. faptul ca, un contract valabil incheiat produce efecte numai intre partile
contractante, cu exceptia cazurilor prevazute de lege
26. Constituie exceptie aparenta de la principiul relativitatii efectelor

contractului:
a. reprezentarea
b. promisiunea faptei altuia
c. stipulatia pentru altul
27. Constituie exceptie de la principiul opozabilitatii fata de terti:

a. simulatia
b. stipulatia pentru altul
c. actiunile directe
28. In situatia gestiunii de afaceri:

a. actele de gestiune trebuie sa fie savarsite numai cu imputernicire din
partea geratului
b. actele de gestiune trebuie sa fie savarsite numai cu stirea geratului
c. actele de gestiune trebuie sa fie savarsite fara imputernicire si fara
stirea geratului sau, cu stirea geratului, dar fara ca acesta sa poata
desemna un mandatar sau fara a se putea ocupa de afacerile sale
29. Imbogatirea fara justa cauza reprezinta

a. un fapt juridic licit care consta in executarea de catre o persoana, din
eroare, a unei prestatii la care nu era obligata si fara intentia de a plati
pentru altul
b. faptul juridic licit prin care are loc marirea patrimoniului unei persoane
prin micsorarea corelativa a patrimoniului altei persoane, fara ca pantru
acest efect sa existe o cauza sau un temei juridic
c. un fapt juridic licit care consta in aceea ca o persoana, numita gerant,
incheie din proprie initiativa, fara sa fie obligata, acte juridice sau
savarseste acte materiale necesare si utile, in favoarea sau interesul
altei persoane, numita gerat.
Tel. /Fax: 0241 -545015
30. Gestiunea de afaceri reprezinta:

pentru altul
31. Plata nedatorata reprezinta:

pentru altul
32. In ipoteza in care modalitatile afecteaza fiinta sau executarea, adica existenta
sau exigibilitatea obligatiilor, acestea pot fi:
a. obligatii alternative si obligatii facultative
b. obligatii conjuncte, obligatii solidare si obligatii indivizibile
c. obligatii sub conditie si obligatii cu termen
33. In ipoteza in care modalitatile privesc subiectele raportului obligational,

acestea pot fi:
a. obligatii sub conditie si obligatii cu termen
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. obligatii alternative si obligatii facultative
34. In ipoteza in care modalitatile privesc obiectul obligatiilor, acestea pot fi:
a. obligatii alternative si obligatii facultative
c. obligatii sub conditie si obligatii cu termen
35. Dupa efectele pe care le produce, conditia poate fi:

a. pozitiva si negativa
b. suspensiva si rezolutorie
c. imposibila, ilicita, imorala
36. Prin pendente conditione intelegem:

a. momentul cand conditia suspensiva s-a realizat
b. intervalul de timp dintre momentul nasterii raportului de obligatii si
momentul realizarii conditiei
c. ca imprejurarea sau evenimentul-conditie nu s-a realizat
37. Prin eveniente conditione intelegem:

a. momentul cand conditia suspensiva s-a realizat
b. intervalul de timp dintre momentul nasterii raportului de obligatii si
momentul realizarii conditiei
c. ca imprejurarea sau evenimentul-conditie nu s-a realizat
38. Conditia reprezinta:

a. acel eveniment viitor susceptibil sau nesusceptibil a se produce, de a
carui realizare partile au facut sa depinda nasterea ori stingerea
raportului obligational cu efect retroactiv
b. acel eveniment viitor si sigur care efecteaza exigibilitatea sau stinge
obligatia, cu efecte doar pentru viitor
c. acel eveniment viitor si sigur care efecteaza exigibilitatea sau stinge
obligatia, cu efecte pentru viitor, dar si pentru trecut
39. Termenul reprezinta:

a. acel eveniment viitor susceptibil sau nesusceptibil a se produce, de a
Tel. /Fax: 0241 -545015
carui realizare partile au facut sa depinda nasterea ori stingerea

raportului obligational cu efect retroactiv
b. acel eveniment viitor si sigur care efecteaza exigibilitatea sau stinge
obligatia, cu efecte doar pentru viitor
c. acel eveniment viitor si sigur care efecteaza exigibilitatea sau stinge
obligatia, cu efecte pentru viitor, dar si pentru trecut
40. Constituie efect al conditiei rezolutorii, pendente conditione:

a. debitorul este tinut sa execute toate prestatiile pe care le datoreaza
b. obligatia se desfiinteaza retroactiv, din momentul incheierii
contractului
c. partile vor fi puse in situatia anterioara
41. Constituie efect al conditiei rezolutorii, pendente conditione:

a. in ipoteza in care obiectul obligatiei a constat in prestatia de a da un
lucru cert, dobanditorul sub conditie rezolutorie va suporta riscul pieirii
sale daca preluase bunul
b. obligatia se desfiinteaza retroactiv, din momentul incheierii
contractului
c. partile vor fi puse in situatia anterioara
42. Cesiunea de creanta reprezinta:

a. inlocuirea creditorului dintr-un raport juridic obligational cu o alta
persoana care, platind datoria debitorului, devine creditor al acestuia
din urma, dobandind toate drepturile creditorului platit
b. conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta
impotriva unui tert
c. contractul incheiat intre o parte (denumita contractant cedent) a unui
contract aflat in curs de executare (contract cedat) si un tert fata de
acest contract (contractant cesionar) prin care se convine la
transmisiunea drepturilor si obligatiilor contractuale asupra si fata de
contractantul din contractul initial (contractant cedat) si care are ca
efect atat transmisiunea acestor drepturi si obligatii, cat si liberarea
contractantului cedent, sub conditia existentei consimtamantului
contractantului cedat la aceasta operatiune
Tel. /Fax: 0241 -545015
43. Cesiunea de contract reprezinta:

impotriva unui tert
contractantului cedent, sub conditia existentei consimtamantului
contractantului cedat la aceasta operatiune
44. Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei reprezinta:

impotriva unui tert
contractantului
45. Ipoteca prezinta urmatoarele caractere juridice:

a. este un drept de creanta, un drept accesoriu, este indivizibila
b. este un drept real, un drept accesoriu, este divizibila
c. este un drept real, un drept accesoriu, este indivizibila
46. Gajul prezinta urmatoarele caractere juridice:

a. este o garantie reala, este o garantie mobiliara, este o garantie
Tel. /Fax: 0241 -545015
conventionala, este o garantie accesorie, este indivizibil

b. este o garantie reala, este o garantie mobiliara, este o garantie
conventionala, este o garantie accesorie, este divizibil
c. este o garantie reala, este o garantie imobiliara, este o garantie
conventionala, este o garantie accesorie, este indivizibil
47. Dreptul de retentie prezinta urmatoarele caractere juridice:

a. caracter legal, real, principal
b. caracter ilegal, real, accesoriu
c. caracter legal, real, accesoriu
48. Acel contract cu titlu gratuit prin care una dintre parti transmite un drept din
patrimoniul sau celeilalte parti fara a primi un echivalent, reprezinta:
a. un contract dezinteresat
b. un contract aleatoriu
c. o liberalitate
49. Acel contract prin care o parte se obliga sa faca un serviciu fara a se insaraci
pe sine si nici in scopul imbogatirii celeilalte parti, reprezinta:
a. o liberalitate
b. un contract dezinteresat
c. un contract aleatoriu
50. Contractul din care se nasc obligatii reciproce si interdependente este:

a. unilateral
b. sinalagmatic
c. cu titlu gratuit
Tel. /Fax: 0241 -545015

PROGRAMUL DE STUDII
DREPT
DREPT PENAL. PARTEA GENERAL

1. Sunt trasaturi esentiale ale infractiunii:
a. prevederea faptei in legea penala, vinovatia, caracterul nejustificat si
imputabilitatea
b. continutul infractiunii, factorii infractiunii si pedeapsa
c. pericolul social, vinovatia si prevederea in legea penala
2. Este caracteristic intentiei directe:

a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu il urmareste, accepta fara temei
ca acesta nu se va produce
b. faptuitorul prevede un anumit rezultat si, desi nu il urmareste, acesta se produce
intr-o forma agravata
c. faptuitorul prevede rezultatul si il urmareste prin savarsirea faptei
3. Este caracteristic intentiei indirecte:

a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu il urmareste, insa accepta
eventualitatea producerii lui
b. faptuitorul nu prevede rezultatul, nu il urmareste, desi trebuia si putea sa il prevada
c. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu il urmareste, nu il accepta si considera
fara temei ca acesta nu se va produce
4. Este caracteristic culpei cu prevedere:

a. faptuitorul prevede rezultatul, nu il urmareste, insa accepta eventualitatea
producerii lui
b. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu il urmareste, nu il accepta, dar
considera fara temei ca acesta nu se va produce
c. faptuitorul nu prevede rezultatul, desi trebuia si putea sa il prevada
5. Este caracteristic culpei fara prevedere:

a. faptuitorul nu prevede rezultatul, desi trebuia si putea sa il prevada
b. faptuitorul prevede rezultatul, nu il urmareste, insa accepta eventualitatea
producerii lui
c. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, nu il urmareste, dar acesta se produce
intr-o forma agravata
6. Este caracteristic praeterintentiei:

Tel. /Fax: 0241 -545015
a. fapta se savarseste cu intentie directa sau indirecta, iar rezultatul mai grav se
produce din culpa
b. fapta se savarseste numai cu intentie directa, iar rezultatul mai grav se produce din
culpa
c. fapta se savarseste numai cu intentie sau culpa, iar rezultatul mai grav se produce
din culpa
7. Pentru ca o fapta sa fie considerata infractiune in intelesul legii penale este necesar:
a. sa fie prevazuta de lege penala
b. sa indeplineasca cumulativ trasaturile infractiunii
c. sa fie savarsita cu vinovatie
8. Sunt obligatii ce pot fi impuse de instanta de judecata minorului fata de care s-a luat
masura educativa a supravegherii:
a. sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public, fixata de
instanta, cu o durata intre 50 si 200 ore
b. sa nu consume alcool
c. sa nu intre in legatura cu anumite persoane
9. Nu este posibila tentativa:

a. numai la infractiunile savarsite din culpa
b. numai la infractiunile savarsite cu praeterintentie
c. la infractiunie savarsite prin inactiune
10. Constituie alternative la sanctiunile de drept penal:

a. renuntarea la aplicarea pedepsei
b. amanarea aplicarii pedepsei
c. inlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea unei munci neremunerate in folosul
comunitatii
11. Constituie infractiuni cu pluralitate de subiecti activi:

a. incenstul si agresiunea sexuala
b. incestul, violul, talharia
12. Daca o persoana determina pe alta sa savarseasca infractiunea de talharie, dar

aceasta din urma comite un furt, persoana care a insuflat celeilalte rezolutia
infractionala va raspunde pentru:
a. instigare la talharie
b. instigare la furt
c. complicitate la furt
Tel. /Fax: 0241 -545015
13. Cand intr-o speta sunt aplicabile atat dispozitiile legale privind cauzele de atenuare,
cat si cele de agravare:
a. aplicarea pedepseie este lasata la aprecierea instantei in functie de circumstantele
reale si personale
b. limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se vor
reduce mai intai, dupa care limitele de pedeapsa rezultate se majoreaza
c. instanta va aplica pedeapsa cea mai mare, la care poate adauga un spor
14. In cazul concursului cu conexitate consecventionala:

a. infractiunea efect poate fi comisa cu intentie sau din culpa
b. infractiunea cauza poate fi comisa cu intentie sau din culpa
c. hotararea de a savarsi infractiunea efect este luata in momentul savarsirii
infractiunii cauza
15. Daca o persoana condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata a inceput executarea la

varsta de 58 de ani:
a. la implinirea varstei de 65 de ani, pedeapsa detentiunii pe viata se inlocuieste cu
inchisoare pe timp de 30 de ani
b. poate fi liberat conditionat numai la implinirea varstei de 78 de ani, daca sunt
indeplinite si celelalte conditii ale liberarii conditionate
c. poate fi liberat conditionat la implinirea varstei de 73 de ani, daca sunt indeplinite
si celelalte conditii ale liberarii conditionate
16. Sunt cauze justificative:

a. legitima aparare si starea de neccesitate
b. legitima aparare si minoritatea
c. legitima aparare si iresponsabilitatea
17. In cazul consursului de infractiuni:

a. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi poate fi aplicata pe langa
pedeapsa rezultanta
b. pedeapsa obligatorie a interzicerii unor drepturi se aplica obligatoriu pe langa
pedeapsa rezultanta
c. pedeapsa complementara a intericerii unor drepturi va putea fi aplicata pe langa
pedeapsa rezultanta numai daca a fost aplicata mai intai pe langa o pedeapsa
stabilita pentru una din infarctiunile aflate in concurs
18. Nu constituie cauza justificativa:

a. consimtamantul persoanei vatamate in cazul uciderii la cererea acesteia
b. savarsirea in legitima aparare a unei fapte prevazute de legea penala
c. savarsirea in stare de necesitate a unei fapte prevazute de legea penala
Tel. /Fax: 0241 -545015
19. Sunt conditii ale atacului pentru a fi in prezenta legitimei aparari:

a. un atac material, direct, imediat si injust indreptat impotriva unei persoane si care
afecteaza drepturile celui atacat
b. un atac material, direct, imediat si injust indreptat impotriva altuia si care pune in
pericol grav drepturile celui atacat
c. un atac material, direct, imediat si injust care pune in pericol persoana sau
drepturile celui atacat, daca apararea este proportionala cu gravitatea atacului
20. Exista atac imediat in cazul legitimei aparari atunci cand:

a. se poate presupune declansarea atacului, nu si iminenta lui
b. pericolul pe care il reprezinta pentru valoarea sociala este pe cale sa apara
c. exista un interval de timp intre inceputul atacului si momentul aparitiei pericolului
21. Nu sunt realizate conditiile atacului, in cazul legitimei aparari, atunci cand:
a. impotriva atacului periculos nu riposeteaza victima agresiunii, ci o alta persoana
care este intamplator prezenta
b. desi victima nu vroia sa se apere impotriva atacului, o alta persoana a intervenit si
a respins atacul agresorului
c. cel ce riposteaza in fata atacului dezlantuit de un iresponsabil, cunostea starea de
iresponsabilitate a agresorului
22. Fapta savarsita in stare de necesitate:

a. este infractiune, dar nu se pedepseste
b. este infractiune, dar nu se pedepseste, deoarece nu este savarsita cu vinovatie
c. nu este infractiune deoarece nu este savarsita cu vinovatie
23. Daca sunt intrunite conditiile starii de necesitate:

a. este inlaturata raspunderea civila in toate cazurile
b. este inlaturata raspunderea civila doar cand prejudiciul este rezultatul actiunii
faptuitorului
c. este inlaturata raspunderea civila cand pericolul s-a produs prin fapta persoanei
vatamate
24. Sunt conditii ale constrangerii fizice:

a. sa existe o constrangere asupra fizicului unei persoane provenind doar din partea
unei alte persoane sau din partea unui eveniment
b. cel constrans sa nu fi putut rezista constrangerii
c. sub imperiul constrangerii, persoana sa savarseasca o infractiune
25. Sunt conditii ale constrangerii morale:

a. sa existe o actiune de constrangere exercitata prin amenintare
b. sub imperiul constrangerii, persoana sa savarseasca o infractiune
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. fapta sa fie savarsita numai daca nu exista o alta posibilitate de a se inlatura

pericolul provenit din amenintare
26. Sunt conditii ale cazului fortuit:

a. rezultatul socialmente periculos al faptei sa fie consecinta interventiei unei
persoane straine
b. faptuitorul sa fi fost in imposibilitate de a prevedea interventia care a produs
rezultatul
c. fapta care a produs rezultatul socialmente periculos sa fie infractiune
27. Sunt conditii ale iresponsabilitatii:

a. starea de incapacitate psihica sa existe in momentul comiterii faptei
b. faptuitorul sa aiba incapacitate psihica volitiva
c. fapta savarsita in stare de incapacitate sa constituie infractiune
28. Opereaza in rem drept cauze de neimputabilitate:

a. iresponsabilitatea si minoritatea
b. cazul fortuit
c. eroare
29. Daca eroarea priveste o stare, situatie, imprejurare ce constituie element de

circumstantiere:
a. inlatura agravarea in toate cazurile cand poarta asupra unor circumstante de
agravare ale unie infraciuni
b. inlatura agravarea in toate cazurile cand poarta asupra unor circumstante de
agravare ale unie infraciuni savarsite din culpa
c. inlatura agravarea numai daca circumstanta de agravare nu este ea insasi rezultatul
culpei
30. Eroarea este cauza de neimputabilitate daca:

a. s-a savarsit din culpa o fapta prevazuta de legea penala, numai daca necunoasterea
starii, situatiei sau imprejurarii nu este ea insasi rezultatul culpei
b. s-a savarsit din culpa o fapta prevazuta de legea penala, numai daca necunoasterea
starii, situatiei sau imprejurarii este ea insasi rezultatul culpei
c. s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, prin necunoasterea unei dispozitii
legale penale sau extrapenale
31. Masurile de siguranta:

a. sunt consecinte ale raspunderii penale
b. sunt sanctiuni de drept penal
c. se pot lua chiar daca faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa
Tel. /Fax: 0241 -545015
32. Masurile de siguranta:

a. se pot lua numai pe o perioada nedeterminata
b. se pot lua pe o perioada determinata
c. nu se pot lua in toate cazurile, daca faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa
33. Luarea masurii de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii:

a. nu poate fi aplicata concomitent cu pedeapsa complementara a interzicerii
dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care
s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii
b. se poate lua numai daca faptuitorului i s-a aplicat o pedeapsa
c. nu exclude si luarea altor masuri de siguranta
34. In cazul masurii de siguranta a interzicerii ocuparii unei functii sau a exercitarii unei
profesii:
a. daca cererea de revocare a fost respinsa, se poate face o noua cerere oricand
b. daca temeiurile care au impus luarea masurii au incetat, se poate cere revocarea in
interiorul termenului de un an
c. daca temeiurile care au impus luarea masurii au incetat, se poate cere revocarea
dupa trecerea unui termen de un an si doua luni
35. Perioada externa a savarsirii infractiunii:

a. este intalnita, fara faza de pregatire, la infractiunile care se comit cu intentie
repentina
b. cuprinde, la toate infractiunile, faza de pregatire, faza actelor de executare si faza
urmarilor
c. cuprinde, la toate infractiunile, faza de pregatire, faza actelor de executare si faza
urmarilor, daca infractiunile au fost savarsite cu intentie sau din culpa
36. Actele de pregatire:

a. pot fi efectuate cu intentie din culpa sau cu praeterintentie
b. pot cuprinde uneori acte ce intra in continutul elementului material al laturii
obiective
c. nu se pot suprapune cu momentul deliberarii, ca element al perioadei interne a
activitatii infractionale
37. Referitor la tentativa:

a. pentru tentativa neterminata, cauza care determina producerea rezultatului se
situeaza in timp dupa producerea rezultatului
b. pentru tentativa intrerupta, sunt posibile formele tentativei proprii
c. pentru tentativa terminata este posibila forma tentativei intrerupta
38. Tentativa poate fi:

Tel. /Fax: 0241 -545015
a. terminata sau proprie

b. intrerupta sau imperfecta
c. perfecta sau neterminata
39. Nu este posibila tentativa, raportat la elementul material:

a. la infractiunile care se savarsesc din culpa
b. la infractiunile praeterintentionate
c. la infractiunile care se savarsesc prin inactiune
40. Este posibila tentativa, raportat la elementul subectiv al infractiunii:

a. la infractiunile savarsite din culpa simpla
b. la infractiunile savarsite din culpa cu prevedere
c. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta
41. Pot constitui efecte ale suspendarii conditionate a executarii pedepsei:

a. suspendarea executarii masurilor de siguranta
b. obligatiile impuse de instanta, dar nu si executarea obligatiilor civile
c. reabilitarea de drept, la implinirea termenului de incercare
42. Daca sunt indeplinite anumite conditii, instanta poate sa dispuna:

a. suspendarea conditionata a executarii pedepsei
b. renuntarea la aplicarea pedepsei
c. renuntarea la urmarirea penala
43. Sunt conditii pentru ca instanta sa pronunte renuntarea la aplcarea pedepsei sau
amanarea aplicarea pedepsei:
a. instituirea unui termen de supraveghere
b. neproducerea efectelor asupra executarii masurilor de siguranta
c. neaplicarea acestor institutiim daca pedeapsa este inchisoarea mai mare de 5 ani
44. Sunt masuri de supraveghere pe care condamnatul trebuie sa le respecte pe durata

termenului de supraveghere in cazul suspendarii executarii pedepsei sub
supraveghere:
a. sa desfasoare o activitate productiva la un loc de munca
b. sa presteze o munca remunerata in folosul comunitatii
c. sa nu paraseasca teritoriul Romaniei, fara acordul instantei
45. In cazul suspendarii pedepsei sub supraveghere:

a. motivarea instantei se poate intemeia doar pe lipsa antecedentelor penale
b. instanta o poate acorda si in cazul in care pedeapsa este gratiata, dar nu s-a implinit
termenul de reabilitare
c. instanta o acorda doar daca, alaturi de alte conditii, infractorul si-a manifestat
Tel. /Fax: 0241 -545015
acordul de a presta o munca neremunerata in folosul communitatii
46. Daca pentru aceeasi fapta savrasita sunt aplicabile succesiv cauze de agravare si de
atenuare a pedepsei:
a. instanta trebuie sa fixeze cate o pedeapsa concreta, ca efect al fiecarei stari, luata in
considerare succesiv
b. instanta stabileste o singura pedeapsa corespunzatoare starii de atenuare sau de
agravare considerata prioritara
c. instanta stabileste o pedeapsa care sa reflecte luarea in considerare atat a cauzeloe
de agravare, cat si a celor de atenuare
47. Daca in aceeasi cauza sunt incidente circumstante de atenuare, de agravare si starea
de recidiva, ordinea in care li se da eficienta este urmatoarea:
a. starea de recidiva, circumstantele de agravare si circumstantele de atenuare
b. circumstantele de atenuare, circumstantele de agravare si starea de recidiva
c. circumstantele de agravare, circumstantele de atenuare si starea de recidiva
48. Sunt circumstante agravante legale urmatoarele imprejurari:

a. savarsirea infractiunii de catre un major impreuna cu un minor, indiferent daca
primul cunostea sau nu varsta minorului, fiind o circumstanta reala
b. savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna, indiferent daca toti
raspund penal sau nu
c. savarsirea infractiunii in stare de betie preordinata
49. Constituie circumstante agravante legale urmatoarele imprejurari:

a. savarsirea infractiunii prin violente asupra membrilor familiei
b. savarsirea infractiunii prin violente asupra sotului
c. savarsirea infractiunii pentru motive legate de varsta
50. In cazul retinerii circumstantelor atenuante pentru infractiuni savarsite de

persoanele juridice, instanta:
a. este obligata sa coboare instanta sub minimul special, indiferent de infractiunea
savarsita
b. poate sa coboare instanta sub minimul special, indiferent de infractiunea savarsita
c. trebuie sa reduca limitele speciale ale pedepsei cu o treime
51. In cazul retinerii circumstantelor atenuante pentru o infractiune savarsita:

a. minimul special poate deveni minimul general al pedepsei
b. reducerea limitelor speciale ale pedepsei se poate face de fiecare data, de cate ori
se retine cate o circumstanta atenuanta
c. reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data, indiferent cate
circumstante atenuante se retin
Tel. /Fax: 0241 -545015
52. Sunt considerate cauze speciale de agravare:

a. circumstantele agravante legale si circumstantele agravante judiciare
b. numarul victimelor sau calitatea victimei
c. recidiva si concursul de infractiuni
53. Este considerata stare de atenuare:

a. provocarea
b. depasirea limitelor legitimei aparari
c. tentativa
54. Este considerata stare de atenuare:

a. minoritatea
b. excesul scuzabil
c. conduita buna a infractorului inainte de savarsirea faptei
55. Constituie circumstante atenuante judiciare:

a. provocarea si depasirea limitelor starii de neccesitate
b. tentativa si minoritatea
c. atitudinea sincera a infractotului dupa savarsirea faptei si staruinta depusa de
infractor pentru a repara paguba pricinuita
56. Daca in perioada internarii intr-un centru educativ sau a liberarii inainte de a deveni
major, minorul savarseste din nou o infractiune, nu se poate aplica:
a. mentinerea liberarii
b. mentinerea masurii internarii sau, dupa caz, revocarea liberarii
c. inlocuirea cu masura internarii intr0un centru de detinere
57. Impacarea partilor este prevazuta de lege:

a. la toate infractiunile pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, fara
exceptie
b. la toate infractiunile pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, cu
exceptii
c. produce efecte in rem si in personam
58. Durata termenului de prescriptie speciala, in cazul in care termenul de prescriptie

pentru persoana fizica este de 8 ani, potrivit art. 154 lit. c Cod penal, se implineste
dupa trecerea a:
a. 12 ani de la data savarsirii infractiunii, daca nu au intervenit intreruperi ale
cursului prescriptiei
b. 16 ani de la data savarsirii infractiunii, daca cursul prescriptiei a fost suspendat pe
timp de 1 an, indiferent de intreruperile intervenite
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. 17 ani de la data savarsirii infractiunii, daca cursul prescriptiei a fost suspendat pe

timp de 1 an, indiferent de intreruperile intervenite
59. Termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga:

a. de la data ultimei actiuni sau inactiuni ce intra in continutul infractiunii continue
b. de la data ultimei actiuni sau inactiuni ce intra in continutul infractiunii continuate
c. de la data ultimei actiuni sau inactiuni ce intra in continutul infractiunii progresive
60. Termenele de prescriptie a raspunderii penale nu se determina in raport de:

a. pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata, daca infractiunea a
ramas in faza tentativei
b. pedeapsa prevazuta de lege, cu luarea in considerare a circumstantelor de atenuare
sau agravare ce au influenta asupra limitelor pedepsei prevazute de lege
c. natura si gravitatea pedepselor prevazute de lege pentru infractiunile comise
61. In cazul amnisitie dupa condamnare:

a. exista repunerii in situatia anterioara
b. nu se executa pedepsele complementare
c. nu se executa masurile de siguranta si masurile educative
62. Infractiunea complexa, varianta agravanta:

a. nu poate fi rezultatul unei infractiuni complexe, forma tip
b. poate fi rezultatul unei infractiuni complexe, forma tip
c. cuprinde in continutul sau, ca pe un element circumstantial agravant, numai o
actiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni
63. Infractiunea complexa:

a. se consuma la realizarea actiunilor sau inactiunilor ce reprezinta elementul material
al laturii obiective si producerea rezultatelor prevazzute in continutul infractiunii
b. se consuma la producerea rezultatelor prevazute in continutul infractiunii
c. repezinta o cauza de agravare a raspunderii penale
64. Sunt conditii de existenta a infractiunii continuate:

a. unitatea de subiect activ, atunci cand actele sunt savarsite in calitate de autor
b. unitatea de continut, atunci cand se savarsesc mai multe acte de executare ce au
numai forma faptului consumat
c. unitatea de rezolutie infractionala atunci cand actele de executare se savarsesc
numai cu intentie
65. Este realizata unitatea de calificare judiciara in cazul infractiunii continuate atunci
cand:
a. actele de executare sunt identice
Tel. /Fax: 0241 -545015
b. actele de executare sunt realizate in variantele alternative ale obicetului material al

infractiunii
c. actele de executare, constand intr-o actiune sau inactiune, realizeaza continutul
juridic al aceleiasi infractiuni
66. Sunt conditii de existenta a infractiunii continuate:

a. numai cand aceeasi persoana savarseste mai multe infractiuni
b. numai cand aceeasi persoana savarseste unele acte in calitate de autor
c. numai atunci cand rezolutia infractionala unica este anterioara activitatii
infractionale
67. Pedeapsa pentru infractiunea continuata savarsita de persoana juridica:

a. va avea, ca limita minima, minimul general al pedepsei amenzii
b. va avea ca limita maxima, maximul special al pedepsei amenzii, care poate fi
sporit cu pana la jumatate din acest maxim
c. va avea ca limita maxima, maximul special al pedepsei amenzii, care poate fi
sporit cu pana la o treime din acest maxim
68. Infractiunea consumata:

a. nu atrage intotdeauna raspunderea penala
b. inglobeaza si tentativa acelei infractiuni
c. este o forma atipica de infractiunea, mai grava decat cea tipica
69. Infractiunea fapt epuizat:

a. reprezinta forma tipica sau perfecta a infractiunii
b. reprezinta forma atipica de infractiune, mai grava decat cea tipica
c. nu este posibila la infractiunile progresive
70. Intra in continutul unitatii legale de infractiune:

a. infractiunea continua si infractiunea continuata
b. infractiunea progresiva si infractiunea de obicei
c. infractiunea deviata si infractiunea complexa
71. Nu sunt indeplinite conditiile impiedicarii rezultatului:

a. in cazul infractiunilor formale
b. in cazul infractiunilor materiale
c. in cazul infractiunilor la care producerea rezultatului se situeaza in timp ulterior
executarii activitatii infractionale
72. In cazul savarsirii a trei infractiunii concurente pentru care s-au aplicat pedepse de 8
ani, 10 ani si 12 ani, pedeapsa principala aplicata nu poate fi:
a. mai mare de 30 ani
Tel. /Fax: 0241 -545015
b. mai mare de 18 ani

c. mai mare de 12 ani
73. Sunt conditii de existenta ale concursului de infractiuni:

a. infractiunile comise sau cel putin doua dintre ele sa poata fi supuse judecatii
b. infractiunile sa fie comise de aceeasi persoana, numai in calitate de autor
c. sa fi fost savarsite doua sau mai multe infractiuni, numai in forma consumata
74. Sunt indeplinite conditiile cu privire la primul termen al recidivei postexecutorii in

cazul persoanei fizice:
a. daca primul termen consta in pedeapsa detentiunii pe viata
b. cand condamnarea ce formeaza primul termen este dintre acelea de care nu se tine
seama la stabilirea starii de recidiva
c. cand pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni s-a pronuntat pentru o infractiune
savarsita cu intentie directa sau indirecta
75. Nu sunt indeplinite conditiile cu privire la primul termen al recidivei

postcondamnatorii in cazul persoanei fizice:
a. daca hotararea de condamnare pentru infractiunea anterioara nu a fost pusa in
executare
b. daca infractorul se afla in amanarea pedepsei conform Codului de procedura
penala
c. daca noua infractiuna a fost savarsita dupa implinirea termenului de incercare a
gratierii conditionate
76. In caz de concurs de infractiuni, se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune in

parte si se aplica pedeapsa, dupa cum urmeaza:
a. cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, la
care se adauga un spor de o treime din totalul pedepselor stabilite
b. daca s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa cea mai grea, la
care se adauga un spor de o treime din totalul pedepselor stabilite
c. cand s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoare si o pedeapsa cu amenda, se aplica
pedeapsa inchisorii, la care se adauga in intregime pedeapsa amenzii
77. Tratamentul penal al recidivei este diferit, in functie de:

a. imprejurarea ca este realizat continutul recidivei postexecutorii sau al recidivei
postcondamnatorii
b. imprejurarea ca este realizat continutul recidivei mari postexecutorii sau al
recidivei mari postcondamnatorii
c. forma de vinovatie cu care este comisa noua infractiune
78. Exista pluralitate intermediara de infractiuni atunci cand:

Tel. /Fax: 0241 -545015
a. in toate cazurile in care nu sunt indeplinite conditiile concursului de infractiuni sau

ale recidivei
b. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare si pana la data la care
pedeapsa este excutata sau considerata executata, condamnatul savarseste din noi o
infractiune si nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de
recidiva
c. in toate cazurile in care, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare,
cel condamnat savarseste o noua infractiune din culpa sau pentru care legea
prevede pedeapsa inchisorii de pana la un an
79. In cazul in care instigatul luase decizia de a comite infractiunea, contributia

persoanei care a voit sa-l determine:
a. va realiza continutul unui act de complicitate
b. nu este sanctionata niciodata din punct de vedere penal
c. va realiza continutul unei instigari neurmate de executare
80. Participantul nu se pedepseste daca:

a. inainte de descoperirea faptei, denunta savarsirea infractiunii, astfel incat
consumarea acesteia sa poata fi impiedicata, sau daca impiedica el insusi
consumarea infractiunii
b. chiar daca actele indeplinite pana in momentul denuntarii sau impiedicarii
constituie o alta infractiune
c. autorul, inainte de descoperirea faptei, denunta savarsirea infractiunii, astfel incat
consumarea acesteia sa poata fi impiedicata sau daca autorul impiedica
consumarea infractiunii
81. Detentiunea pe viata:

a. nu se aplica inculpatului care a implinit varsata de 65 de ani in cursul judecatii de
prima instanta
b. se inlocuieste cu inchisoarea de 30 de ani in cazul condamnatului care a implinit
varsta de 65 de ani in cursul executarii pedepsei
c. se poate inlocui cu inchisoarea de pana la 30 de ani in cazul condamnatului care a
implinit varsta de 65 de ani in cursul executarii pedepsei
82. Daca prin infractiunea savarsita s-a urmarit un folos material:

a. limitele speciale ale zilelor-amenda se majoreaza cu o treime, daca infractiunea se
sanctioneaza exclusiv cu amenda
b. se poate aplica amenda pe langa pedeapsa inchisorii, daca infractiunea este
sanctionata exclusiv cu inchisoarea
c. se poate aplica amenda pe langa pedeapsa detentiunii pe viata, daca infractiunea
este sanctionata cu detentiunea pe viata alternativ cu inhisoarea si instanta opteaza
pentru detentiunea pe viata
Tel. /Fax: 0241 -545015
83. In cazul in care amenda insoteste pedeapsa inchisorii:

a. daca amenda se inlocuieste cu inchisoarea, numarul de zile de inchisoare
inlocuitoare se adauga la pedeapsa inchisorii
b. daca amenda se inlocuieste cu munca neremunerata in folosul comunitatii, munca
se excuta in timpul executarii inchisorii
c. amenda nu poate fi inlocuita in caz de neexecutare
84. Pedeapsa accesorie:

a. se executa in toate cazurile de la data ramanerii definitive a horararii judecatoresti
b. nu decurge de drept din hotararea de condamnare
c. nu poate fi aplicata pe langa amenda
85. Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se stabileste:
a. tinand seama si de situatia materiala a condamnatului

b. tinand seama numai de obligatiile legale ale condamnatului fata de persoanele
aflate in intretinerea sa
c. de catre instanta de judecata, pe baza propriei aprecieri, legea neprevazand criterii
privind stabilirea cuantumului
86. Constituie circumstanta atenuanta:

a. acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin orice tip de infractiune, in
cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, daca
faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta intr-un interval de 5 ani
anterior comiterii faptei
b. eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor
infractiunii
c. orice fel de imprejurari legate de fapta comisa
87. Cand persoana adulta impotriva careia s-a luat masura obilgarii la tratament
medical nu urmeaza tratamentul:
a. masura se inlocuieste in mod obligatoriu cu masura interzicerii exercitarii unor
drepturi
b. masura se poate inlocui cu masura internarii intr-un centru de detentie
c. masura se poate inlocui cu masura internarii medicale
88. Efectuarea tratamentului medical in cazul masurii obligarii la un astfel de tratament

poate avea loc:
a. in timpul executarii pedepsei privative de libertate
b. inainte de aplicarea unei pedepse
c. si daca nu are loc aplicarea unei pedepse
Tel. /Fax: 0241 -545015
89. Internarea medicala:

a. se poate dispune si daca faptuitorul este bolnav psihic
b. opereaza in personam
c. se aplica obligatoriu daca persoana este consumatoare de droguri
90. Interzicerea ocuparii unei functii ca masura de siguranta:

a. nu poate fi revocata dupa 6 luni de la luarea ei in nicio situatie
b. poate fi revocata din oficiu de catre instanta dupa un an de luarea ei
c. poate fi solicitata numai dupa 6 luni de la respingerea unei solutii anterioare
91. Se poate dispune intotdeauna confiscarea speciala:

a. asupra bunurilor folosite la comiterea unei infractiuni care nu apartin faptuitorului
b. asupra bunurilor detinute impotriva dispozitiilor legale
c. asupra bunurilor dobandite prin savarsirea faptei prevazute de legea penala
92. Pentru confiscarea speciala a bunurilor folosite la savarsirea unei fapte prevazute de
legea penala:
a. se tine cont si de valoarea bunurilor transferate de catre faptuitor mamei sale
b. se va dispune si confiscarea veniturilor generate de bunurile folosite la savarsirea
unei infractiuni
c. nu are relevanta natura infractiunii comise
93. Confiscarea extinsa poate fi dispusa:

a. asupra bunurilor folosite la comiterea infractiunii
b. indiferent de natura infractiunii comise
c. doar daca faptuitorul a fost condamnat
94. Confiscarea extinsa:

a. poate privi bunurile dobandite la data de 15 aprilie 2012
b. nu poate privi sume de bani
c. poate fi dispusa prin echivalent

a. poate privi bunurile dobandite dupa comiterea infractiunii
b. poate privi bunurile dobandite dupa sesizarea instantei
c. poate privi bunurile detinute impotriva dispozitiilor legale

a. poate fi dispusa in cazul condamnarii pentru comiterea infractiunii de abuz de
incredere
b. poate fi dispusa in cazul condamnarii pentru comiterea infractiunii de inselaciune
Tel. /Fax: 0241 -545015
in forma agravanta (art. 224 alin. 2 C. pen.)

c. lipsire de libertate in mod ilegal

a. trebuie sa se bazeze pe convingerea judecatorului ca bunurile confiscate provin din
orice fel de activitate infractionala
b. se dispune si prin referire la bunurile transferate de catre cel condamnat catre un
tert prieten al sau
c. are in vedere valoarea bunurilor la data dobandirii lor

a. este o masura de siguranta
b. se dispune si cu referire la bunurile transferate unie persoane juridice
c. poate fi dispusa si impotriva persoanei la care se afla un bun transferat de catre
condamnat
99. Daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii

educative a supravegherii, instanta poate dispune:
a. inlocuirea masurii luate cu asistarea zilnica
b. inlocuirea masurii luate cu internarea intr-un centru educativ
c. inlocuirea masurii luate cu stagiul de formare civica
100. Daca minorul aflat in executarea asistarii zilnice savarseste o noua infractiune sau
este judecat pentru o infractiune concurenta savarsita anterior, instanta poate
dispune:
a. inlocuirea masurii luate initial cu masura internarii intr-un centru de detentie
b. inlocuirea masurii luate initial cu masura consemnarii la sfarsit de saptamana
c. inlocuirea masurii luate initial cu masura supravegherii
Tel. /Fax: 0241 -545015

PROGRAMUL DE STUDII
DREPT
DREPT CIVIL. CONTRACTE
1. Contractul de vanzare:
a. este cel mai utilizat contract civil
b. este cel mai putin utilizat contract civil
c. nu este cel ma utilizat contract civil
2. Promitentul vanzator si promitentul cumparator:

a. sunt partile contractului de vanzare
b. sunt partile antecontractului de vanzare-cumparare
c. sunt partile contractului de vanzare a drepturilor succesorale
3. Prin contractul de vanzare, vanzatorul transmite cumparatorului:

a. posesia unui lucru
b. detentia unui bun
c. un drept
4. In sens larg, obiect al contractului de vanzare:

a. poate fi numai dreptul de proprietate
b. pot fi si alte drepturi reale
c. pot fi numai alte drepturi reale, in afara dreptului de proprietate
5. Pana in luna octombrie a anului 2011, contractul de vanzare-cumparare a fost reglementat

de:
a. Codul civil din 1864
b. Codul civil din 2009
c. Codul civil din 2011
6. In prezent, sediul comun al materiei contractului de vanzare se gaseste in:

a. Codul civil din 1864
b. Codul civil intrat in vigoare in 2009
c. Codul civil din 2009, intrat in vigoare in 2011
7. In principiu, incheierea, efectele si incetarea contractului de vanzare sunt supuse legii:

a. in vigoare la data incheierii sale
b. mai favorabile cumparatorului
c. mai favorabile vanzatorului
Tel. /Fax: 0241 -545015
8. Daca contractul de vanzare a fost incheiat inainte de intrarea in vigoare a noului Cod civil,
a. vor fi aplicabile regulile noii reglementari
b. vor fi aplicabile regulile vechii reglementari
c. vor fi aplicabile regulile Codului civil din 2009
9. Daca contractul de vanzare a fost incheiat dupa intrarea in vigoare a noului Cod civil,
a. contractul va fi guvernat de vechea reglementare
b. contractul va fi guvernat de Codul civil din 1864
c. contractul va fi guvernat de noua reglementare
10. Vanzarea este un contract:

a. sinalagmatic, cu titlu oneros si aleatoriu
b. sinalagmatic, cu titlu oneros si comutativ
c. inalagmatic, cu titlu oneros si solemn

a. consensual, translativ de proprietate si constituie dreptul comun pentru alte
contracte translative de drepturi
b. solemn, translativ de proprietate si constituie dreptul comun pentru alte contracte
translative de drepturi
c. consensual, translativ de proprietate si nu constituie dreptul comun pentru alte
contracte translative de drepturi

a. unilateral, consensual si cu titlu oneros
b. bilateral, consensual si cu titlu oneros
c. sinalagmatic, consensual si aleatoriu

a. sinalagmatic, cu titlu oneros si solemn
b. bilateral, cu titlu oneros si consensual
c. sinalagmatic, cu titlu oneros si aleatoriu

a. consensual, translativ de proprietate si cu titlu gratuit
b. consensual, translativ de proprietate si cu titlu oneros
c. consensual, translativ de proprietate si unilateral

a. bilateral, aleatoriu si translativ de proprietate
b. solemn, bilateral si sinalagmatic
c. comutativ, consensual si cu titlu oneros
Tel. /Fax: 0241 -545015
16. Faptul ca vanzarea este izvor de obligatii reciproce si interdependente desemneaza:

a. caracterul comutativ al vanzarii
b. caracterul sinalagmatic al vanzarii
c. caracterul consensual al vanzarii
17. Faptul ca vanzarea este incheiata prin simplul acord de vointa al partilor desemneaza:
a. caracterul consensual al vanzarii
b. caracterul comutativ al vanzarii
c. caracterul sinalagmatic al vanzarii
18. Faptul ca ambele parti au ca scop ce a determinat incheierea contractului obtinerea unui
anumit folos drept echivalent al obligatiei asumate, desemeneaza faptul ca vanzarea este
un contract
a. sinalagmatic
b. consensual
c. cu titlu oneros
19. Faptul ca existenta drepturilor si obligatiilor este certa, iar intinderea obligatiilor este
determinata sau determinabila in momentul incheierii contractului, desemeneaza
caracterul:
a. translativ de proprietate al vanzarii
b. comutativ al vanzarii
c. consensual al vanzarii
20. Condiiile de valabilitate ale vanzarii tin de:

a. capacitatea prilor, consimmntul partilor, obiectul contractului precum i
cauza contractului
b. capacitatea prilor, discernamant, obiectul contractului precum i cauza
contractului
c. capacitatea prilor, consimmntul partilor, subiectul contractului precum i
cauza contractului
21. Fiind vorba de un act de dispozitie, in cazul contractului de vanzare, partile trebuie sa aiba,
ca regula,
a. capacitate de exercitiu restransa
b. capacitate de exercitiu deplina
c. capacitate de folosinta
22. Noul Cod civil:

a. consacra interdictia vanzarii intre soti
b. nu prevede interdictia vanzarii intre soti
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. confirma interdictia vanzarii intre soti
23. Contractul prin care proprietarul unui bun promite unei persoane ca va vinde acel bun,
aceasta rezervndu-i facultatea de a-i manifesta ulterior, de regul n interiorul unui
termen, consimmntul de a-l cumpra poarta denumirea de:
a. promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare
b. promisiunea sinalagmatica de vanzare-cumparare
c. promisiunea unilaterala de vanzare
24. Contractul prin care ambele parti se obliga sa incheie in viitor, la pretul stabilit de ele, un
contract de vanzare-cumparare avand ca obiect unul sau mai multe bunuri, se numeste:
a. promisiune bilaterala de vanzare-cumparare
b. promisiune unilaterala de vanzare
c. promisiune unilaterala de cumparare
25. Contractul prin care proprietarul unui bun se obliga ca, in cazul in care va vinde bunul
respectiv, sa acorde preferinta unei anumite persoane, la pret egal, se numeste:
a. contract de vanzare
b. drept de preemtiune
c. pact de preferinta
26. Existenta cauzei, ca o conditie de validitate a vanzarii,

a. se prezuma absolut
b. se prezuma, pana la proba contrara
c. nu se prezuma, trebuind dovedita
27. Vanzarea unui bun aflat in indiviziune (sau in proprietate comuna pe cote-parti) de catre
unul dintre coindivizari, fara acordul celorlalti cotitulari,
a. este valabila intotdeauna
b. este nula absolut, indiferent de soarta partajului
c. este valabila, insa dreptul dobandit de cumparator este unul sub conditie
28. In materia contractului de vanzare, obligatia de garantie contra evictiunii:

a. este o obligatie a cumparatorului
b. este o obligatie a promitentului vanzator
c. este o obligatie a vanzatorului
29. In materia contractului de vanzare, obligatia de garantie contra viciilor:

a. este o obligatie a promitentului vanzator
b. este o obligatie a vanzatorului
c. este o obligatie a cumparatorului
Tel. /Fax: 0241 -545015
30. Vanzatorul va trebui sa se abtina de la orice fapt personal de natura a-l tulbura pe
cumparator in linistita folosinta a lucrului,
a. indiferent ca este vorba de o tulburare de fapt sau de o tulburare de drept
b. numai daca este vorba de o tulburare de fapt
c. numai daca este vorba de o tulburare de drept
31. Garantia contra evictiunii rezultand din fapta unui tert

a. opereaza atat pentru tulburarile de drept, cat si pentru cele de fapt
b. opereaza numai pentru tulburarile de drept, chiar daca acestea sunt intemeiate pe
un drept nascut ulterior vanzarii
c. opereaza numai pentru tulburarile de drept si numai daca acestea sunt intemeiate
pe un drept nascut anterior vanzarii si care nu a fost adus la cunostinta
cumparatorului
32. Dispozitiile legale care reglementeaza garantia pentru evictiune au caracter supletiv, astfel
incat
a. partile pot modifica continutul acestei garantii
b. partile nu pot modifica continutul acestei garantii, sub sanctiunea nulitatii absolute
c. partile nu pot modifica continutul acestei garantii, sub sanctiunea nulitatii relative
33. Pentru ca garantia contra viciilor sa opereze, este necesar sa fie indeplinite urmatoarele
conditii:
a. viciul trebuie sa fie ascuns, sa fi existat in momentul predarii lucrului si sa fie grav
b. viciul trebuie sa fie aparent, sa fi existat in momentul predarii lucrului si sa fie grav
c. viciul trebuie sa fie ascuns, sa nu fi existat in momentul predarii lucrului si sa fie
grav
34. Garantia contra viciilor ascunse:

a. opereaza in vanzarile realizate in procedura executarii silite
b. nu opereaza in vanzarile realizate in procedura executarii silite
c. poate opera in vanzarile realizate in procedura executarii silite
35. Garantia pentru buna functionare:

a. nu este reglementata nici in Codul civil 1864 si nici in Codul civil 2009
b. a fost consacrata de Codul civil din 1864
c. a fost introdusa in legea civila de noul Cod civil
36. Obligatiile principale ale cumparatorului sunt:

a. preluarea bunului vandut si plata pretului vanzarii
b. preluarea bunului vandut, plata pretului vanzarii si suportarea cheltuielilor vanzarii
c. preluarea bunului vandut, plata pretului vanzarii si garantia contra evictiunii
Tel. /Fax: 0241 -545015
37. Obligatiile cumparatorului sunt:

a. preluarea bunului vandut si plata pretului vanzarii
b. preluarea bunului vandut, plata pretului vanzarii si suportarea cheltuielilor vanzarii
c. preluarea bunului vandut, plata pretului vanzarii si garantia contra viciilor
38. Noul Cod civil prevede ca,

a. fara exceptie, preul trebuie pltit la locul n care bunul se afla n momentul
ncheierii contractului i de ndat ce proprietatea este transmis
b. n lipsa unei stipulaii contrare, preul trebuie pltit la locul n care bunul se afla n
momentul ncheierii contractului, indiferent daca proprietatea a fost transmis sau
nu
c. n lipsa unei stipulaii contrare, preul trebuie pltit la locul n care bunul se afla n
momentul ncheierii contractului i de ndat ce proprietatea este transmis
39. Cumparatorului ii revine obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii,

a. dac prile nu au stipulat altceva n convenie
b. intotdeauna, fara exceptie
c. impreuna cu vanzatorul, chiar daca partile nu au prevazut acest lucru in conventie
40. Suportarea cheltuielilor vanzarii:

a. reprezinta o obligatie principala a cumparatorului
b. reprezinta o obligatie a cumparatorului
c. reprezinta o obligatie a vanzatorului
41. Contractul de donatie este:

a. un contract cu titlu oneros
b. un contract cu titlu gratuit
c. un contract aleatoriu
42. Contractul de donatie este:

a. un contract unilateral
b. un contract cu titlu oneros
c. un contract consensual
43. Contractul de donatie este un contract:

a. sinalagmatic, solemn si cu titlu gratuit
b. unilateral, consensual si cu titlu gratuit
c. unilateral, solemn si cu titlu gratuit
44. Din perspectiva formei, contractul de donatie:

Tel. /Fax: 0241 -545015
a. se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute

b. se incheie prin inscris sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absolute
c. se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii relative
45. Darul manual:

a. necesita incheierea unui inscris sub semnatura privata
b. se incheie valabil prin acordul de vointe al partilor, insotit de traditiunea bunului
c. se incheie valabil prin simplul acord de vointe al partilor, nefiind necesara
remiterea materiala a bunului
46. Locatiunea este un contract:

a. solemn
b. cu executare dintr-o data
c. cu titlu oneros
47. Locatiunea:
a. este un contract sinalagmatic
b. este un contract unilateral
c. este un contract aleatoriu
48. Locatorului:
a. ii revine obligatia de a restitui lucrul in starea in care a fost predat
b. ii revine obligatia efecturarii reparatiilor necesare pentru a mentine lucrul in stare
corespunzatoare de intrebuintare pe toata durata locatiunii
c. ii revine obligatia efecturarii reparatiilor mici, de intretinere curenta, numite
locative
49. Locatarului ii revine obligatia:

a. de garantie pentru viciile lucrului
b. de garantie pentru tulburarile provenite din propria fapta si din faptele tertilor
c. de a restitui lucrul in starea in care a fost predat
50. Mandatul:
a. este, in principiu, un contract consensual dar de cele mai multe ori imbraca forma
scrisa a procurii
b. este un contract solemn
c. necesita forma scrisa a procurii
Tel. /Fax: 0241 -545015

PROGRAMUL DE STUDII
DREPT
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
1. Mostenirea este:
a. transmiterea patrimoniului unei persoane fizice sau juridice decedate catre una sau
mai multe persoane fizice sau juridice in fiinta
b. transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe
persoane in fiinta
c. transmiterea patrimoniului unei persoane fizice sau juridice decedate catre una sau
mai multe persoane in fiinta
2. Termenul de de cuius desemneaza:

a. persoana mostenitorului
b. persoana succesorului
c. persoana defunctului
3. Conditiile generale de a mosteni sunt urmatoarele:

a. Capacitatea de a mosteni, vocatia (chemarea) la mostenire si sa nu existe un motiv
de nedemnitate de drept
b. Capacitatea de a mosteni, vocatia (chemarea) la mostenire si sa nu existe un motiv
de nedemnitate judiciara
c. Capacitatea de a mosteni, vocatia (chemarea) la mostenire si sa nu existe un motiv
de nedemnitate succesorala
4. Au capacitate succesorala:
a. persoanele fizice decedate la data deschiderii succesiunii
b. persoanele concepute, dar nenascute la data deschiderii succesiunii
c. comorientii si codecedatii
5. Comorientii sunt:
a. persoane decedate in imprejurari diferite, de natura a nu se putea stabili care
persoana a supravietuit celeilalte
b. codecedatii
c. persoane decedate in aceeasi imprejurare, de natura a nu se putea stabili care
6. Codecedatii sunt:
a. persoane decedate in imprejurari diferite, de natura a nu se putea stabili care
Tel. /Fax: 0241 -545015
b. comorientii
c. persoane decedate in aceeasi imprejurare, de natura a nu se putea stabili care
7. Vocatia succesorala poate avea ca temei:

a. numai legea
b. numai testamentul
c. atat legea, cat si testamentul
8. Legea confera vocatie succesorala:

a. rudelor in viata ale defunctului, sotului supravietuiror al defunctului si comunei,
orasului sau municipiului unde se aflau bunurile, ori, dupa caz, statului, daca
bunurile se aflau in stainatate
b. rudelor decedate ale defunctului, sotului supravietuitor al defunctului si comunei,
c. rudelor decedate ale defunctului, sotului decedat al defunctului si comunei,
9. Vocatia succesorala testamentara poate sa apartina:

a. persoanelor fizice, nu si persoanelor juridice
b. in principiu, oricarei persoane cu capacitate succesorala
c. exclusiv rudelor in viata ale defunctului, sotului supravietuiror al defunctului si
comunei, orasului sau municipiului unde se aflau bunurile, ori, dupa caz, statului,
daca bunurile se aflau in stainatate
10. Este de drept nedemna de a mosteni:

a. persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni din culpa prin care
s-ar fi putut produce moartea celui care lasa mostenirea
b. persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni prin care a fost lezata
grav demnitatea sau onoarea celui care lasa mostenirea
c. persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l
ucide pe cel care lasa mostenirea
11. Poate fi declarata nedemna de a mosteni (nedemnitate judiciara):

a. persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa
intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul
b. persoana care, prin dol sau violenta, a incercat sa il impiedice pe cel care lasa
mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul
c. persoana care, prin dol sau violenta, a incercat sa il convinga pe cel care lasa
mostenirea sa nu intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul
Tel. /Fax: 0241 -545015
12. Principalul efect al nedemnitatii consta in aceea ca

a. nedemnul este inlaturat de la mostenirea legala, nu insa si de la cea testamentara
b. titlul de mostenitor al nedemnului este desfiintat retroactiv
c. titlul de mostenitor al nedemnului este desfiintat, insa desfiintarea produce efecte
numai pentru viitor
13. Mostenirea legala

a. de regula, coexista cu cea testamentara
b. nu poate exista niciodata atunci cand defunctul a lasat testament
c. poate exista atunci cand defunctul a lasat testament, daca testamentul nu cuprinde
intreaga masa succesorala, ori cuprinde alte dispozitii decat cele referitoare la
transmiterea patrimoniului succesoral
14. Persoanele desemnate prin testament de catre defunct sa culeaga mostenirea se numesc
a. testatori
b. legatari
c. de cuius
15. Defunctul care a lasat un legat se numeste:

a. testator
b. legatar
c. de cuius
16. Deschiderea mostenirii:

a. se produce la data mortii lui de cuius
b. se confunda cu deschiderea procedurii succesorale
c. se confunda cu deschiderea dezbaterilor succesorale
17. Locul deschiderii mostenirii este:

a. locul unde s-a produs decesul lui de cuius
b. locul ultimului domiciliu al defunctului
c. locul ultimei resedinte a defunctului
18. Clasa I de mostenitori legali este alcatuita din:

a. descendentii in linie directa, fara limita de grad
b. ascendentii privilegiati
c. colateralii privilegiati
19. Clasa a II-a de mostenitori este alcatuita din:

a. parintii defunctului , precum si fratii si surorile defunctului si descendentii lor pana
la gradul al IV-lea inclusiv
Tel. /Fax: 0241 -545015
b. ascendentii ordinari
c. colateralii ordinari
20. Clasa a III-a de mostenitori legali este alcatuita din:

a. ascendentii ordinari
b. colateralii ordinari
c. ascendentii privilegiati
21. Clasa a IV-a de mostenitori legali este alcatuita din:

a. unchii si matusile, verii primari, fratii si surorile bunicilor defunctului
b. fiii, nepotii si stranepotii defunctului
c. parintii si bunicii defunctului
22. Rudele din clasa a III-a de mostenitori legali

a. inlatura de la mostenire sotul supravietuitor
b. inlatura de la mostenire rudele din clasele I si a II-a de mostenitori legali
c. inlatura de la mostenire rudele din clasa a IV-a de mostenitori legali
23. Sotul supravietuitor al defunctului:

a. nu face parte din nicio clasa de mostenitori legali, dar vine in concurs cu oricare
dintre clasele de mostenitori legali
b. nu face parte din nicio clasa de mostenitori legali si nu vine in concurs cu niciuna
dintre clasele de mostenitori legali
c. nu face parte din nicio clasa de mostenitori legali, vine in concurs cu oricare dintre
clasele de mostenitori legali si este ruda de gradul I cu defunctul
24. Conform principiului proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa,
a. in cadrul aceleiasi clase, de regula, rudele de grad mai apropiat inlatura de la
mostenire pe cele mai indepartate in grad
b. in cadrul aceleiasi clase, de regula, rudele de grad mai indepartat inlatura de la
mostenire pe cele mai apropiate in grad
c. in cadrul aceleiasi clase, intotdeauna, fara exceptie, rudele de grad mai apropiat
inlatura de la mostenire pe cele mai indepartate in grad
25. Prin reprezentare succesorala:

a. un mostenitor legal de un grad mai indepartat, numit reprezentat, urca in virturtea
legii in locul si gradul ascendentului sau numit reprezentant, pentru a culege partea
din mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca nu ar fi fost nedemn fata de defunct
sau decedat la data deschiderii mostenirii
b. un mostenitor legal de un grad mai indepartat, numit de cuius, urca in virturtea
legii in locul si gradul ascendentului sau numit reprezentat, pentru a culege partea
Tel. /Fax: 0241 -545015

c. un mostenitor legal de un grad mai indepartat, numit reprezentant, urca in virturtea
legii in locul si gradul ascendentului sau numit reprezentat, pentru a culege partea
26. Mostenirea este vacanta cand:

a. nu exista mostenitori legali
b. nu exista mostenitori testamentari
c. nu exista mostenitori legali si nici mostenitori testamentari
27. Testamentul este:

a. actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoana, numita testator,
dispune, in una dintre formele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai fi in
viata
b. actul unilateral, personal si irevocabil prin care o persoana, numita testator,
dispune, in una dintre formele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai fi in
viata
c. actul bilateral, personal si revocabil prin care o persoana, numita testator, dispune,
in una dintre formele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai fi in viata
28. Cuprinsul principal al testamentului il constituie:

a. recunoasterea unui copil din afara casatoriei
b. actele de dispozitie cu titlu gratuit privitoare la bunurile pe care testatorul le va lasa
la moartea sa, adica legatele
c. dispozitiile cu privire la inmormantare
29. Exheredarea reprezinta:

a. inlaturarea de la mostenire, adica dezmostenirea
b. o dispozitie testamentara prin care un anumit bun este lasat de defunct unei
anumite persoane
c. desemenarea prin testament a unui executor testamentar
30. Testamentul autentic este:

a. un testament privilegiat
b. un testament ordinar
c. un testament olograf
31. Testamentul olograf:

a. este un testament ordinar
b. este un testament autentic
c. este un testament privilegiat
Tel. /Fax: 0241 -545015
32. Legatul este:

a. actul juridic curpins intr-un testament, prin care testatorul dezmosteneste o
persoana
b. actul juridic curpins intr-un testament, prin care testatorul desemenaza un executor
testamentar
c. actul juridic curpins intr-un testament, prin care testatorul desemneaza una sau mai
multe persoane care, la decesul sau, vor primi intreg patrimoniul, o fractiune din el
sau bunuri determinate din patrimoniul testatorului
33. Dupa modalitatile care afecteaza vointa testatorului, legatele se clasifica in:
a. pure si simple, cu termen, sub conditie si cu sarcina
b. pure si simple, cu termen si sub conditie
c. pure si simple, cu termen si cu sarcina
34. Dupa obiectul lor, legatele pot fi:

a. pure si simple sau afectate de modalitati
b. universale, cu titlu universal si cu titlu particular
c. olografe si autentice
35. Legatul este:

a. irevocabil
b. revocabil pana in ultima clipa a vietii lui de cuius
c. revocabil insa numai intr-un termen de 10 ani de la redactarea testamentului care il
cuprinde
36. Daca imprejurarile care impiedica executarea legatului sunt straine de vointa testatorului
sau de vreo culpa a legatarului, legatul devine:
a. caduc
b. revocabil
c. nul absolut
37. Dispozitia de ultima vointa prin care testatorul declara, in mod expres, prin testament,
vointa de a inlatura de la mostenire anumiti mostenitori reprezinta:
a. o exheredare directa
b. o exheredare indirecta
c. un legat
38. Exheredarea indirecta se realizeaza:

a. prin desemnarea unui executor testamentar
b. prin dispozitia de ultima vointa prin care testatorul declara, in mod expres, prin
testament, vointa de a inlatura de la mostenire anumiti mostenitori
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. prin instituirea unor legate care epuizeaza intreaga mostenire
39. Ca efect al exheredarii:

a. mostenitorul testamentar nu mai are vocatie la succesiune
b. mostenitorul legal nu mai are vocatie la succesiune
c. este numit un executor testamentar
40. Pactele asupra unei mosteniri nedeschise sunt:

a. permise
b. permise, in anumite conditii
c. interzise
41. Actele prin care se accepta mostenirea sau se renunta la aceasta, inainte de deschiderea ei:
a. sunt sanctionate cu nulitatea absoluta
b. sunt sanctionate cu nulitatea relativa
c. sunt permise de lege
42. Imparteala unei mosteniri nedeschise:

a. este sanctionata cu nulitatea absoluta
b. este permisa de lege, fara vreo restrangere
c. este permisa de lege, in anumite conditii
43. Acea parte a mostenirii pe care legea o atribuie unor persoane apropiate defunctului, chiar
impotriva vointei dispunatorului, manifestata prin liberalitati sau mosteniri, poarta
denumirea de:
a. cotitate disponibila
b. rezerva succesorala
c. masa succesorala
44. Acea parte din mostenire asupra careia defunctul poate dispune liber, atat prin liberalitati,
cat si prin acte cu titlu oneros, poarta denumirea de:
a. masa succesorala
b. rezerva succesorala
c. cotitate disponibila
45. Mostenitorii rezervatari sunt:

a. sotul supravietuitor, descendentii si colateralii privilegiati
b. sotul supravietuitor, ascendentii privilegiati (tatal si mama) si colateralii
privilegiati
c. sotul supravietuitor, descendentii (fara limita de grad) si ascendentii privilegiati
(tatal si mama)
Tel. /Fax: 0241 -545015
46. Rezerva succesorala a fiecarui mostenitor rezervatar este:

a. o treime din cota succesorala care, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i
s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal
b. jumatate din cota succesorala care, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i
c. un sfert din cota succesorala care, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i
47. Rezerva succesorala a fiecarui mostenitor rezervatar este:

a. jumatate din cota succesorala care, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i
b. un sfert din cota succesorala care, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i
c. egala cu cota succesorala care, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i s-ar
fi cuvenit ca mostenitor legal
48. Conform art. 1103 alin. 1 din Noul Cod civil, dreptul de optiune sucesorala:
a. nu este supus niciunui termen
b. se exercita in termen de sase luni de la data deschiderii mostenirii
c. se exercita in termen de un an de la data deschiderii mostenirii
49. Acceptarea mostenirii este:

a. un act unilateral de vointa prin care succesibilul isi insuseste calitatea de
mostenitor al defunctului, in limitele activului succesoral
b. un act unilateral, expres si solemn prin care succesibilul declara ca nu doreste
(renunta la) calitatea de mostenitor
c. un act bilateral de vointa prin care succesibilul isi insuseste calitatea de mostenitor
al defunctului, in limitele activului succesoral
50. Renuntarea la mostenire este:

a. un act unilateral de vointa prin care succesibilul isi insuseste calitatea de
mostenitor al defunctului, in limitele activului succesoral
b. un act bilateral, expres si solemn prin care succesibilul declara ca nu doreste
c. un act unilateral, expres si solemn prin care succesibilul declara ca nu doreste
Tel. /Fax: 0241 -545015

PROGRAMUL DE STUDII
DREPT
DREPT PENAL. PARTEA SPECIAL

1. Nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunii de fals privind identitatea:
a. daca sotul divortat se prezinta in continuare sub numele dobandit prin casatorie,
chiar daca in hotararea de divort s-a dispus cu privire la reluarea numelui purtat
inainte de desfacerea casatoriei
b. daca fapta de prezentare sub o identitate falsa este savarsita de un cetatean roman
aflat in strainatate, in fata autoritatilor unui stat strain
c. daca actiune de incredintare nu priveste un inscris care serveste pentru dovedirea
starii civile, pentru legitimare sau identificare
2. In cazul in care sotul falsifica, prin contrafacerea semnaturii sotiei sale, o declaratie
si o foloseste in vederea producerii de consecinte juridice la serviciul de plata a
taxelor si impozitelor, savarseste urmatoarea fapta:
a. doar infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata
b. doar infractiunea de uz de fals
c. infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata in cuncurs cu infractiunea
de uz de fals
3. Se considera realizat elementul material al infractiunii de fals intelectual:

a. daca medicul atesta fals ca a examinat un bolnav caruia i-a acordat certificat de
concediu medical
b. intocmirea in fals de catre un medic a unui act prin care se atesta, in afara
exercitarii atributiilor de serviciu, o situatie neadevarata
c. daca urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile protejate, chiar
daca fapta a fost savarsita din culpa
4. Este realizat continutul infractiunii de punere in circulatie de valori falsificate:

a. indiferent daca monedele sau titlurile de valoare mai au sau nu putere circulatorie
b. daca priveste un ordin de plata, numai daca acesta are putere circulatorie
c. daca priveste bilete la ordin cu care s-au achizitionat marfuri, fara sa existe
disponibil in cont
5. In cazul infractiunii de falsificare de monede:

a. cand fapta se savarseste in conditiile art. 310 alin.2 C.pen., continutul constitutiv
este realizat doar daca falsificarea s-a produs dupa punerea in circulatie e monedei
b. subiect activ al infractiunii nu poate fi o persoana juridica
c. elementul material al laturii obiective, in modalitatea contrafacerii, nu este realizat
Tel. /Fax: 0241 -545015
daca bancnotele ce se pretind ca au fost falsificate nu au nici o asemanare cu

bancnotele veritabile
6. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de inscrisuri:

a. obiectul material este constituit din orice inscris oficial emis de o autoritate a
statului sau destinat unei astfel de autoritati
b. obiectul material este constituit doar din orice inscris folosit de organele judiciare
in activitate pe care o desfasoara
c. cand elementul material se realizeaza in modalitatea sustragerii, infractiune are o
forma continuata
7. Se considera realizat elementul material al infractiunii de nerespectare a hotararilor

judecatoresti:
a. chiar daca ulterior impotrivirii la punerea in executare, hotararea a fost desfiintata
pe calea recursului
b. chiar daca ulterior executarii hotararii judecatoresti, dar in legatura cu aceasta
executare, savarseste acte de violenta fata de organul de executare
c. chiar daca, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii, executorul
procedeaza la punerea in executare a acelei hotarari, iar faptuitorul impiedica o
persoana sa foloseasca imobilul dobandit prin acea hotarare judecatoreasca
8. Sunt conditii pentru realizarea elementului material al infractiunii de nerespectare a

hotararilor judecatoresti:
a. faptuitorul sa fi fost parte in procesul in care s-a pronuntat hotararea la a carei
executare se impotriveste
b. faptuitorul sa fi fost prezent la pronuntarea hotararii, chiar daca nu stia ca este pusa
in executare
c. faptuitorul sa se fi opus la punerea in executare, chiar daca era o ordonanta
presedintiala
9. In cazul infractiunii de evadare:

a. participatia penala este posibila sub toate formele
b. infractiunea nu are obiect material
c. fapta constituie infractiune si atunci cand se stabileste ulterior ca persoana retinuta
sau arestat preventiv era nevinovatat si nu savarsise ea infractiunea pentru care se
eliberase mandatul
10. Realizeaza continutul constitutiv al infractiunii de supunere la rele tratamente

urmatoarele actiuni:
a. acordarea de catre functionarii cu astfel de atributii, e timp de o luna, o unor
cantitati mai mici de hrana decat cela stabilite de normele minime obligatorii,
pentru minorii aflati in executarea unor masuri educative
b. lovirea de catre politisti, in mod repetat, a unei persoane retinute in arestul politiei,
Tel. /Fax: 0241 -545015
in scopul de a da informatii cu privire la o fapta prevazuta de legea penala savarsita

de o alta persoana
c. privarea unui detinut de odihna pe durata unei nopti de catre un agent de paza al
penitenciarului
11. In cazul infractiunii de represiune nedreapta:

a. nu se cere o calitate speciala a subiectului pasiv
b. exista si o forma calificata atunci cand s-au luat masuri privative de libertate fata
de o persoana cunoscand ca este nevinovata
c. participatia este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii morale
12. Daca faptuitorul incearca sa determine, prin constrangere morala, o persoana care
urmeaza sa dobandeasca calitatea de martor sa dea declaratii mincinoase intr-o
cauza penala, iar martorul fiind ulterior audiat, face astfel de decalaratii, faptele
constituie:
a. infractiunea de influentare a declaratiilor pentru primul si marturie mincinoasa
pentru al doilea
b. instigare la infractiunea de influentare a declaratiilor pentru primul si marturie
mincinoasa pentru al doilea
c. complicitate morala la infractiunea de influentare a declaratiilor pentru primul si
marturie mincinoasa pentru al doilea
13. In cazul infractiunii de marturie mincinoasa:

a. consumarea infractiunii are loc in momentul cand martorul, expertul sau interpretul
face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie atunci cand este intrebat de
instanta
b. participatia penala este posibila sub toate formele
c. latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei chiar si atunci cand
elementul material al infractiunii se realizeaza prin omisiunea martorului de a nu
spune tot ceea ce stie
14. Obiectul material al infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare:

a. poate consta in probele nereale produse sau ticluite cu privire la existenta unei
fapte prevazute de legea penala ori in legatura cu savarsirea unei asemenea fapte
b. nu exista
c. poate consta in plangerea sau denuntul privind o fapta nereala
15. Este realizat continutul constitutiv la infractiunii de luare de mita:

a. chiar daca ulterior savarsirii actiunii sau inactiunii incriminate, faptuitorul nu are
conduita la care s-a angajat
b. numai daca scopul urmarit prin savarsirea faptei a fost efectiv realizat
c. numai daca mituitorul participa in mod direct la infractiunea de luare de mita
Tel. /Fax: 0241 -545015
16. Elementul material al infractiunii de luare de mita se poate realiza:

a. cand un functionar public care are influenta primeste bani sau alte foloase pentru
a-l determina pe un alt functionar public sa intarie indeplinirea unii act ce intra in
indatoririle sale de serviciu
b. cand functionarul pretinde si primeste un folos necuvenit dupa implinirea un parte
a unei indatoriri de serviciu, dar inainte de finalizarea acesteia
c. daca functionarul, desi nu are competenta indeplinirii actului, l-a facut sa creada pe
cel care i-a dat banii sau foloasele, ca indeplinirea acestui act intra in atibutiile sale
de serviciu
17. Infractiunea de abuz in serviciu, prin ingradirea exercitarii unui drept, nu poate fi
exercitata:
a. de orice salariat aflat in serviciul unei persoane juridice
b. decat printr-o actiune si cu intentie
c. daca nu s-a creat pentru un cetatean o situatie de inferioritate sau nu i s-a ingradit
exercitiul unui drept
18. Pentru existenta infractiunii de abuz in serviciu:

a. latura subiectiva presupune atat intentia, cat si culpa, legiuitorul renuntand la
sintagma fapa savarsita cu stiinta
b. in cazul coautoratului este suficient ca unul dintre faptuitori sa aiba calitatea
speciala ceruta de lege autorului infractiunii
c. este necesar ca urmarea imediata sa fie o paguba ori o vatamare a drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane, care nu trebuie sa aiba o anumita calitate
19. Nu este considerata infractiunea de abuz in serviciu urmatoarea fapta:

a. fapta chelnerului de a majora nejustificat nota de plata a unui consumator, intrucat
nu are calitatea de functionar public
b. fapta conducatorului auto de a folosi fara drept, in interes personal, autoturismul ce
ii fusese incredintat de societatea comerciala al carei salariat era, cu consecinta
producerii unei pagube prin cosumul combustibilului, intrucat nu are calitatea de
functionar public
c. fapta unui sef de serviciu la politia rutiera de a refuza restituirea permisului de
conducere partii vatamate, conducator de de taxi, lipsind-o pe aceasta de obtinerea
unor venituri
20. Pentru existenta infractiunii de ultraj:

a. nu are importanta faptul ca fapruitorul nu a cunoscut faptul ca functionarul public
se afla in exercitiul functiei, intrucat urmarea imediata consta intr-o atingere adusa
autoritatii
b. nu are relevanta daca amenintarea a fost savarsita dupa ce functionarul si-a
indeplinit in mod legal atributiile de serviciu
c. nu are importanta daca faptuitorul nu a cunoscut faptul ca victima este functionar
Tel. /Fax: 0241 -545015
public ce indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat
21. La infractiunea de ultraj:

a. in cazul in care actele de violenta sunt indreptate impotriva sotului unui functionar
public ce indeplineste o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, limitele
pedepsei se majoreaza cu jumatate, daca fapta este savarsita in scop de intimidare
sau razbunare in legatira cu exercitarea acestor atributii
b. formele agravate se deosebesc de forma simpla prin modalitatea elementului
material
c. actele de violenta sunt absorbite in una din formele agravate ale ultrajului,
intotdeauna, indiferent de calitatea functionarului public ce indeplineste o functie
care implica exercitiul autoritatii de stat
22. Sunt conditii de realizare a elementului material al infractiunii de sustragere de sub

sechestru:
a. nu prezinta importanta daca faptuitorul a sustras toate bunurile legal sechestrate
sau numai unul dintre aceste bunuri
b. nu prezinta importanta daca bunul pe care l-a sustras faptuitorul era exceptat de la
urmarire
c. nu prezinta importanta daca hotararea civila prin care s-a hotarat infiintarea
sechestrului a fost sau nu pusa in executare, din moment ce era definitiva
23. In cazul infractiunii de ultraj:

a. obiectul material lipseste intrucat sunt sunt afectate relatiile sociale referitoare la
respectul datorat autoritatii de stat
b. infractiunea poate fi savarsita si de catre un functionar public
c. subiect pasiv secundar poate sa fie orice functionar public
24. Sunt conditii care trebuie indeplinite pentru existenta infractiunii de ultraj:
a. fapta sa se savarseasca doar in prezenta functionarului ultragiat
b. fapta trebuie savarsita atunci cand functionarul se afla in timpul orelor sale de
program
c. fapta sa fie savarsita cand functionarul se afla in exercitiul functiei, chiar si atunci
cand amenintarea savarsita impotriva acestuia nu este legata de o fapta indeplinita
de functionar in exercitiul functiei
25. Daca infractiunea de tulburare de posesie se savarseste priun violenta sau

amenintare sau prin desfiintarea semnelor de hotar:
a. violenta are acceptiunea de loviri sau alte violente prevazuta de art. 193 C.pen.
b. participatia penala este posibila doar sub forma complicitatii anterioare si a
instigarii
c. subiect activ al infractiunii nu poate fi in nici un caz proprietarul imobilului
Tel. /Fax: 0241 -545015
26. Pentru realizarea laturii subiective la infractiunea de tainuire:

a. nu intereseaza ca tainuitorul cunoaste sau nu ori prevedea sau nu provenita ilicita a
bunului, daca a urmarit si obtinut un folos material
b. trebuie ca autorul sa actioneze cu intentie directa sau indirecta
c. este suficient ca bunul sa fie oferit spre vanzare si acceptat la un pret exagerat de
redus
27. Tentativa la infractiunea de delapidare:

a. se poate realiza si prin crearea de plusuri in gestiune
b. este posibila dar nu se pedepseste intrucat infractiunea nu este de conceput fara
producerea unei pagube
c. se transforma in infractiune consumata in momentul cand se produce urmarea
socialmente periculoasa
28. Nu exista infractiunea de delapidare:

a. decat in cazul in care se constata lipsuri in gestiune
b. atunci cand gestionarul isi insuseste valori, nu din gestiune, ci din plusul creat
fraudulos
c. atunci cand insusirea bunurilor se face de cel care le are in paza
29. Este subiect activ al infractiunii de delapidare in forma traficarii:

a. cel care imprumuta pentru sine sau pentru altul bani din gestiunea sa
b. cel care supune sumele de bani pe care le gestioneaza unor operatiuni speculative,
de pe urma carora isi insuseste profitul realizat
c. cel care scoate definitiv bunurile din gestiunea sa ca o compensatie pentru unele
datorii pe care societatea lea avea fata de el
30. La infractiunea de inselaciune prin emiterea de cecuri fara acoperire:

a. subiect activ poate fi orice persoana
b. participatia penala este posibila sub toate formele
c. subiect activ este banca, in calitate de tras, care a facut serviciul de casa pentru
tragator
31. La infractiunea de inselaciune:

a. consumarea infractiunii are loc in momentul inducerii in eroare a persoanei
vatamate, indiferent de titlul cu care era detinut bunul
b. increderea este obtinuta prin amagire, spre deosebire de infractiunea de abuz de
incredere, unde se incalca increderea acordata
c. participatia nu este posibila sub forma coautoratului, inducerea in eroare fiind
personala
32. Nu pot constitui obiect al infractiunii de gestiune frauduloasa:

a. bunurile care apartin altuia si nu se afla in posesia faptuitorului, in toate cazurile
Tel. /Fax: 0241 -545015
b. bunurile asupra carora faptuitorul are un drept de coproprietate, in toate cazurile

c. bunurile imobile, in toate cazurile
33. Constituie infractiunea de abuz de incredere:

a. fapta meseriasului care, primind in baza unei conventii autoturismul unei persoane
cu obligatia de a-l vopsi, a folosit pentru sine acel autoturism
b. fapta aceluia care refuza sa restituie o suma de bani imprumutata cu termen
c. fapta unuia dintre soti de a-si insusi pe nedrept un bun comun aflat in detentia sa
exclusiva
34. Nu exista tentativa la infractiunea de talharie:

a. daca bunul a carui sustragere a urmarit-o faptuitorul nu se gasea la locul unde
acesta credea ca se gaseste, chiar daca anterior a executat acte de violenta sau
amenintare
b. daca actele de violenta sau amenintare au fost intrebuintate in scopul pastrarii
bunului furat
c. cand executarea furtului fiind intrerupta datorita unor imprejurari independente de
vointa faptuitorului, acesta foloseste violenta sau amenintarea pentru stergerea
urmelor activitatii sale prealabile
35. Constituie infractiunea de furt calificat:

a. fapta celui care fura diferite bunuri dintr-o casa dupa ce anterior a intrerupt
alimentarea cu curent electric, indiferent daca exista sau nu un sistem de
supraveghere
b. fapta celui care fura bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural
c. fapta celui care fura obiecte de cult
36. Nu constituie furt calificat savarsit prin folosire fara drept a unei chei adevarate sau
a unei chei mincinoase, in toate cazurile:
a. fapta celui care patrunde fara drept intr-un apartament pe usa deschisa si fura
bunuri dintr-un dulap pe care l-a deschis folosind o cheie improvizata
b. fapta celui care patrunde fara drept intr-un apartament folosind lama unui cutit, dar
fara sa distruga sau sa degradeze dispozitivul de inchidere a usii
c. fapta celui care patrunde intr-un apartament folosindu-se de o cheie adevarata si ia
mai multe obiecte de imbracaminte dintr-un dulap
37. Nu sunt indeplinite elementele constitutive ale furtului calificat:

a. atunci cand a fost furat un mijloc de transport in toate cazurile
b. atunci cand furtul s-a savarsit intr-un mijloc de transport in comun
c. atunci cand mijlocul de transport in comun din care s-a furat se afla in depou sau
garaj
38. Nu constituie furt calificat savarsit in timpul noptii:

Tel. /Fax: 0241 -545015
a. cand numai o parte dintre actele de executare ale furtului au fost savarsite pe
timpul noptii, epuizarea lui avand loc pe timp de zi
b. cand furtul s-a produs la ora 00:00, intr-un loc iluminat artificial
c. cand furtul s-a produs pe timpul amurgului, moment in care, datorita si conditiilor
atmosferice, lumina era obstructionata
39. Nu pot constitui obiect material al infractiunii de furt:

a. arborii, inainte de a fi desprinsi de sol
b. bunurile mobile consumptibile sau cele neconsumptibile
c. bunurile mobile indivizibile sau cele nefungibile
40. In cazul furtului unui vehicul in scopul folosirii pe nedrept, acela care, dupa
savarsirea faptei de catre autor, la un moment dat, calatoreste si el cu respectivul
vehicul, stiind ca este furat, devine:
a. coautor
b. complice
c. tainuitor
41. Deplasarea prin impingere a unui autoturism, cu scopul de a-l scoate din parcare si
de a-l folosi ulterior, moment in care faptuitorul este surprins de un politist:
a. nu constituie infractiune intrucat desi s-a produs deposedarea, nu s-a produs
imposedarea
b. constituie infractiunea consumata de furt de folosinta
c. constituie tentativa la infractiunea de furt de folosinta
42. La infractiunea de agresiune sexuala:

a. obiectul material este reprezentat de corpul victimei asupra careia se indreapta
actiunea de amenintare sau constrangere
b. coautoratul nu este posibil
c. subiect pasiv poate fi orice persoana, indiferent de varsta, stare civila, dar de sex
opus
43. La infractiunea de agresiune sexuala:

a. latura subiectiva presupune doar intentia directa
b. latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta
c. tentativa este posibila, dar nu se pedepseste
44. Pentru a fi realizata una din agravantele la infractiunea de corupere sexuala a

minorilor este necesar ca:
a. minorul de 15 ani sa se afle in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul
faptuitorului
b. minorul de 14 ani sa asiste la un act sexual de orice natura savarsit de un major
c. minorului care nu a impinit 13 ani sa i se puna la dispozitie de un major, materiale
Tel. /Fax: 0241 -545015
cu caracter pornografic
45. Pentru a exista agravanta in cazul infractiunii de viol, vatamarea corporala trebuie
sa indeplinesca urmatoarele cerinte:
a. sa fie urmarita de faptuitor cu intentie directa
b. sa fie consecinta violentelor exercitate asupra victimei prin activitati posterioare
tentativei de viol
c. sa fie imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie
46. In cazul infractiunii de act sexual cu un minor:

a. intodeauna obiectul material consta in corpul unei persoane mai mici de 15 ani
b. intotdeauna subiectul activ este o persoana de sex diferit cu victima
c. intotdeauna participatia penala este posibila sub toate formele
47. Elementul material al infractiunii de viol:

a. se poate realiza doar sub forma constrangerii fizice
b. se poate realiza si prin constrangere morala
c. se realizeaza intotdeauna daca victima sufera de debilitate mintala
48. Nu savarseste infractiunea de violare a secretului corespondentei:

a. cel care intra licit in posesia unei corespondentei, dar nu o remite destinatarului
b. cel care intra in posesia unei corespondente si nu o remite destinatarului, doar daca
nu deschide corespondenta pe care a retinut-o fara drept
c. expeditorul care deschide corespondenta inainte de a ajunge la destinatar
49. La infractiunea de violare de domiciliu:

a. subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana, cu exceptia proprietarului
imobilului
b. obiectul material il constituie locuinta, incaperea, dependinta sau locul imprejmuit
ce tine de acestea
c. elementul material al laturii obiective poate fi realizat atat prin actiune cat si prin
inactiune
50. Poate savarsi infractiunea de fals intelectual:

a. orice persoana
b. numai un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu
c. un functionar
51. In cazul infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale:

a. subiectul activ nu este circumstantiat, putand fi orice persoana (fizica sau juridica)
care indeplineste conditiile generale pentru angajarea raspunderii penale
b. subiectul activ poate fi numai un functionar public
Tel. /Fax: 0241 -545015
c. subiect activ poate fi un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu
52. Infractiunea de punere in circulatie de valori falsificate se comite cu:

a. intentie directa sau indirecta
b. intentie directa sau indirecta, in functie de modalitatea de savarsire
c. intentie directa
53. Constituie element material al infractiunii de punere in circulatie de valori falsificate:

a. numai activitatea de punere in circulatie a valorilor falsificate prevazute de
art.310-312 C. pen.
b. detinerea de valori falsificate de catre aceeasi persoana
c. cel putin primirea si detinerea valorilor falsificate prevazute de art. 310-312 C.
pen, in vederea punerii lor in circulatie.
54. Obiectul material al infractiunii de falsificare de timbre sau efecte postale poate fi
constituit din:
a. biletele de transport
b. cupoanele raspuns international
c. marci de orice fel
55. Persoana care falsifica titluri de credit si, subsecvent, le detine comite:
a. infractiunea de falsificare de titluri de credit sau instrumente de plata
b. infractiunea de punere in circulatie de valori falsificate
c. infractiunea de falsificare de titluri de credit sau instrumente de plata si
infractiunea de punere in circulatie de valori falsificate, aflate in concurs
56. Obiectul material al infractiunii de falsificare de monede este:

a. moneda asupra careia s-a desfasurat activitatea de alterare
b. moneda asupra careia s-a desfasurat activitatea de contrafacere
c. moneda asupra careia s-a desfasurat activitatea de falsificare
57. Repunerea in circulatie a monedelor falsificate:

a. nu constituie infractiune
b. constituie infractiune daca repunerea in circulatie s-a realizat de catre o persoana
care a constat, ulterior intrarii in posesia acesteia, ca este falsificata
c. constituie complicitate la infractiunea de falsificare de monede
58. Pretinderea unei sume de bani de catre o persoana care lasa sa se creada ca are
influenta asupra unui functionar care nu exista in realitate, pentru a-l detrmina sa
faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, constituie:
Tel. /Fax: 0241 -545015
a. infractiunea de trafic de influenta

b. infractiunea de inselaciune
c. concurs intre infractiunea de trafic de influenta si cea de inselaciune
59. Infractiunea de cumparare de influenta:

a. exista si daca functionarul a carui influenta se cumpara este al unui stat strain
b. se retine intotdeauna in concurs cu infractiunea de instigare la dare de mita
c. exista si in ipoteza in care functionarul a carui influenta se doreste a se cumpara isi
desfasoara activitatea intr-o procedura de arbitraj
60. Infractiunea de dare de mita (art. 290 C. Pen.):

a. este o infractiune de coruptie
b. este o infractiune de consumare anticipata
c. este prevazuta cu o cauza de reducere a pedepsei
61. Infractiunea de luare de mita (art. 289 C. Pen.):

a. nu are obiect material, nici in mod exceptional
b. poate imbraca forma tentativei
c. este mai grava daca este savarsita de catre un functionar cu atributii de control
62. Purtarea abuziva (art. 296 C. Pen.):

a. poate fi savarsita numai de catre functionarul public
b. este o infractiune complexa
c. prezinta si o varianta atenuanta
63. Pentru infractiunea de luare de mita in varianta de baza:

a. este posibila incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei
b. nu are relevanta daca primirea sumei de bani s-a facut inainte sau dupa indeplinirea
actului ce ii intra in atributiunile de serviciu
c. este posibila renuntarea la urmarirea penala
64. Amenintarea savarsita asupra unui membru de familie al avocatului, in scopul de a

se razbuna pentru prestatia avuta cu ocazia apararii inculpatului, intruneste
elementele constitutive ale infractiunii de:
a. amenintare
b. presiuni asupra justitiei
c. ultraj judiciar
65. Intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare la adresa instantei de judecata

constituie elementul material al infractiunii de:
Tel. /Fax: 0241 -545015
a. ultraj judiciar
b. compromiterea intereselor justitiei
c. incalcarea solemnitatii sedintei
66. Infractiunea de presiuni asupra justitiei se poate savarsi:

a. cu intentie directa sau indirecta
b. numai cu intentie directa, prin realizarea elementului material urmarindu-se
intimidarea organului de urmarire penala sau a judecatorului
c. numai dupa ramanerea in pronuntare a cauzei
67. Subiectul activ al infractiunii de presiune asupra justitiei poate fi:

a. doar persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala
b. orice persoana, textul incriminator neprevazand o calitate speciala pentru acesta
c. numai un functionar din cadrul unei autoritati publice centrale
68. Lipsirea de libertate in mod ilegal savarsita de catre persoana cercetata asupra sotiei
persoanei vatamate pentru a se razbuna, deoarece a declarat impotriva sa in cadrul
procesului penal, constituie infractiunea de:
a. lipsire de libertate in mod ilegal in concurs cu infractiunea de razbunare pentru
ajutorul dat justitiei
b. lipsire de libertate in mod ilegal
c. razbunare pentru ajutorul dat justitiei
69. Infractiunea de razbunare pentru ajutorul dat justitiei, sub aspectul laturii
subiective, se savarseste:
a. atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta
b. numai cu intentie directa, prin fapta comisa autorul urmarind sa puna in pericol
infaptuirea justitiei prin razbunare
c. and este comisa din culpa, limitele pedepsei se reduc cu o treime
70. Amenintarea martorului care a dat declaratii in fata organului de urmarire penala
de catre persoana cercetata reprezinta infractiunea de:
a. amenintare
b. santaj
c. razbunare pentru ajutorul dat justitiei
71. In ce consta urmarea imediata la infractiunea de marturie mincinoasa?

a. producerea unui prejudiciu
b. crearea unei stari de pericol pentru infaptuirea justitiei
c. impiedicarea aflarii adevarului intr-o cauza
Tel. /Fax: 0241 -545015
72. Nu constituie omor calificat uciderea unei persoane in vreuna dintre urmatoarele
imprejurari:
a. pentru a sustrage ori pentru a substrage pe altul de la tragerea la raspunderea
penala sau de la executarea unei pedepse
b. pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea unei altei infractiuni
c. de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de ucidere la cererea
victimei
73. Constituie omor calificat uciderea unei persoane in vreuna dintre urmatoarele
imprejurari:
a. in public
b. asupra unei femei gravide
c. prin folosirea unei arme de foc
74. Tentativa la infractiunea de omor calificat constand in uciderea a doua sau mai multe
persoane poate exista in una dintre urmatoarele ipoteze:
a. daca o persoana pune in executare intentia de a ucide mai multe persoane, cu
aceeasi ocazie, insa, desi viata acestora a fost pusa in pericol prin activitatea
faptuitorului, niciuna dintre victime nu decedeaza
b. una dintre cele doua vicitme vizate de faptuitor nu decedeaza
c. cel putin una dintre persoanele impotriva carora este orientata actiunea de ucidere
nu decedeaza
75. In ipoteza in care sarcina nu este reala sau faptuitorul se afla in eroare cu privire la
starea de graviditate a victimei, elemntul circumstantial de calificare a omorului:
a. nu se va retine
b. se va retine, deoarece exista tentativa la infractiunea de omor calificat
c. se va retine, deoarece este vorba despre o circumstanta reala
76. Va exista omor calificat savarsit prin cruzimi, daca:

a. dupa ce victima a fost ucisa, cadavrul acesteia este sectionat
b. inainte de a fi ucisa cu o arma de foc, victima a fost batuta
c. victima a fost ucisa prin aplicarea a sapte lovituri de cutit, dintre care una nu a fost
letala
77. Fapta de a determina sau inlesni sinuciderea asupra unei persoane se comite in:
a. doua variante infractionale, dintre care una simpla si alta agravanta
b. intr-o varianta tip (simpla), doua variante agravante si o varianta atenuata comuna
c. intr-o varianta tip (simpla), o varianta agravanta si o varianta atenuata comuna
Tel. /Fax: 0241 -545015
78. Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de
prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori prin efectuarea unei anumite
activitati, cand incalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie
prin ea insasi o infractiune:
a. atrage incidenta regulilor privind concursul de infractiuni
b. atrage incidenta regulilor privind concursul de infractiuni, daca pedeapsa pentru
uciderea din culpa este mai mica sau egala cu pedeapsa prevazuta pentru
infractiunea al carei continut este realizat prin nerespectarea dispozitiilor legale ori
a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii orin efectuarea
unei anumite activitati
c. realizeaza continutul unei infractiuni complexe
79. Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectata sanatatea unei
persoane, a carei gravitate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de 90 de zile,
realizeaza continutul infractiunii de:
a. vatamare corporala
b. lovire sau alte violente, in varianta simpla
c. lovire sau alte violente, in varianta agravanta
80. Daca persoana vatamata, din cauza temerii, a remis inculpatului un bun aflat asupra
sa, pe care inculpatul a refuzat ulterior sa i-l restituie, insusindu-si bunul, fapta:
a. constituie infractiune de talharie
b. constituie infractiunea de abuz de incredere
c. nu constituie infractiune
81. In cazul in care prin violente sau amenintari nu se urmareste scopul insusirii unor
bunuri, dar dupa agresarea persoanei vatamate faptuitorul sustrage bunuri ale
acesteia, in baza unei rezolutii distincte, intervenite ulterior agresiunii, faptele
constituie:
a. infractiunea de furt in concurs real cu una dintre infractiunile contra persoanei
prevazute de lege
b. infractiunea de talharie in concurs real cu una dintre infractiunile contra persoanei
prevazute de lege
c. exclusiv infractiunea de talharie, deoarece faptuitorul poate surveni si ulterior
exercitarii actiunii adiacente
82. Exista tentativa de talharie:

a. chiar daca bunul a carui luare a urmarit-o faptuitorul nu se gasea la locul unde
Tel. /Fax: 0241 -545015
acesta crede ca se afla

b. daca actele de violenta fizica sau amenintare au fost folosite in scopul pastrarii
bunului furat
c. daca fapta consta in smulgerea unui lant de la gatul persoanei vatamate
83. Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrarii sau conservarii

bunurilor acesteia, de catre administratorul judiciar, de lichidatorul averii
debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora constituie:
a. infractiunea de gestiune frauduloasa, comisa in conditiile variantei agravante
b. infractiunea de abuz de incredere
c. infractiunea de abuz in serviciu, avand in vedere ca persoanele nominalizate sunt
functionari
84. Inducerea in eroare a unei persoane, cu ocazia incheierii sau executarii unui
contract:
a. poate constitui daca sunt indeplinite conditiile normei de incriminare, continutul
infractiunii de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor
b. nu poate constitui nicio infractiune, deoarece inselaciunea in conventii a fost
dezincriminata
c. poate constitui infractiunea de inselaciune, daca sunt indeplinite conditiile normei
de incriminare
85. Infractiunea de distrugere devine calificata daca:

a. are ca urmare o catastrofa
b. are ca urmare un dezastru
c. produce consecinte deosebit de grav
86. Distrugerea din culpa constituie infractiune:

a. numai daca bunul apartine altei persoane decat faptuitorul
b. daca fapta este savarsita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea
mijloc si daca este de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri
c. daca fapta are ca urmare un dezastru
87. Constituie infractiunea de tulburare de posesie:

a. ocuparea, in intregime sau in parte, fara drept, prin violenta sau amenintare ori prin
desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar
b. ocuparea, in intregime, fara drept, prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea
sau stramutarea semnelor de hotar
c. orice act de tulburare a posesiei legitime a altei persoane asupra unui imobil
Tel. /Fax: 0241 -545015
88. Poate fi subiect activ al infractiunii de omisiune a sesizarii:

a. orice persoana fizica sau juridica
b. functionarul public care avea aceasta calitate in momentul savarsirii faptei
c. si functionarul public care are calitatea de instigator al infractiunii despre a carei
comitere nu a sesizat organele de urmarire penala
89. Care este elementul material al omisiunii sesizarii organelor judiciare:

a. numai o actiune
b. numai o inactiune
c. fie o actiune, fie o inactiune
90. Infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare:

a. poate fi savarsita de orice persoana, subiectul activ nefiind circumstantiat
b. se poate savarsi numai cu intentie directa sau indirecta
c. este o infractiune de pericol
91. Infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare, sub aspectul laturii

subiective, se poate realiza:
a. atat cu intentie directa, cat si intentie indirecta, subiectul activ trebuind sa cunoasca
faptul ca sesizarea este nereala
b. numai cu intentie directa
c. in ipoteza savarsirii din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate
92. Ce infractiune reprezinta ajutorul dat faptuitorului, in urma unei intelegeri avute cu
acesta anterior savarsirii faptei, pentru zadarnicirea urmaririi penale, a judecatii sau
a executarii pedepsei?
a. favorizarea infractorului
b. tainuire
c. complicitate la infractiune
93. Infractiunea de favorizare a faptuitorului:

a. intra intotdeauna in concurs cu infractiunea de tainuire
b. se poate savarsi printr-o actiune sau printr-o inactiune
c. poate fi savarsita si de sot sau o ruda apropiata a infractorului, in acest caz
pedeapsa fiind redusa la jumatate
94. In cazul infractiunii de favorizare a infractorului, fapta se comite:

a. numai cu intentie directa
b. cu intentie directa sau indirecta
c. cu intentie sau din culpa
Tel. /Fax: 0241 -545015
95. In cazul infractiunii de tainuire:

a. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de
lege pentru fapta savarsita de autor
b. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat aceea care s-a aplicat
autorului faptei de la care provine bunul
c. pedeapsa aplicata tainuitorului se reduce daca pentru autorul faptei de la care
provine bunul s-au retinut circumstante atenuante
96. Se pedepseste fapta de tainuire savarsita de un membru de familie?

a. se pedepseste in aceleasi conditii ca orice tainuire
b. se pedepseste cu o pedeapsa redusa
c. nu se pedepseste
97. Intelegerea dintre faptuitor si persoana vatamata pentru ca acesta, in schimbul unei
sume de bani, sa-si retraga plangerea prealabila:
a. reprezinta infractiunea de influentare a declaratiilor
b. reprezinta infractiune de inducere in eroare a organelor judiciare
c. reprezinta o cauza licita de stingere a procesului penal
98. Este subiect pasiv al infractiunii de obstructionare a justitiei:

a. doar statul, intrucat prin obstructionarea justitiei, acesta este lezat ca titular al
dreptului de a infaptui justitia
b. persoana vatamata prin savarsirea infractiunii deduse judecatii
c. persoana cercetata pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea penala
99. Refuzul inculpatului de a prezenta instantei informatii in legatura cu fapta pentru

care a fost trimis in judecata reprezinta:
a. circumstanta agravanta
b. infractiunea de obstructionare a justitiei
c. nu incalca nicio dispozitie legala
100. Elementul material al infractiunii de obstructionare a justitiei consta in:

a. refuzul de a da declaratii in fata organului de urmarire penala
b. refuzul de a pune la dispozitia instantei de judecata inscrisuri sau bunuri detinute
c. refuzul martorului de a depune juramant cu mana pe Biblie

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

Intrebari Orientative Examen Licenta Drept Iulie 2017

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari Orientative Examen Licenta Drept Iulie 2017

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI

FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA

NTREBRI ORIENTATIVE EXAMEN DE LICEN

DREPT CIVIL. PARTEA GENERAL

3. Care este clasificarea actelor juridice dupa momentul producerii efectelor?

6. Care sunt elementele raportului juridic?

7. Care este regula n raporturile juridice obligationale?

9. In ce consta obiectul actului juridic civil?

10. Care este definitia dreptul subiectiv civil absolut?

13. Care sunt principiile dreptului civil romn?

14. Ce este ipoteca, dup efectul pe care l produce?

a. translativ, unilateral, consensual

16. Capacitatea de a incheia acte juridice civile:

18. Care sunt drepturile reale principale?

19. Ce include categoria drepturilor reale accesorii?

20. Prin ce se aseamana dreptul real si dreptul de creanta?

21. Ce se ntelege prin obligatia de a da?

22. Care din urmatoarele poate fi considerata o obligatie de mijloace?

23. Ce fel bunuri se includ n categoria bunurilor incorporale?

c. toate drepturile subiective

27. In functie de natura continutului lor, drepturile subiective se impart in:

31. Sunt opozabile tuturor:

33. Dreptul de autor este:

34. Drepturile reale confera titularilor, pe langa celelalte atribute specifice:

37. Este imperfecta acea obligatie civila:

38. Aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii reprezinta:

39. Se prescrie in termen de 10 ani dreptul la actiune privitor la:

40. Se prescrie in termen de 2 ani dreptul la actiune privitor la:

41. Se prescrie in termen de 1 an dreptul la actiune in cazul:

42. Se prescrie in termen de 1 an dreptul la actiune in cazul:

48. Prescriptia se intrerupe:

49. Prescriptia se intrerupe:

50. Termenul general al prescriptiei extinctive este de:

NTREBRI ORIENTATIVE EXAMEN DE LICEN

DREPT CIVIL. PERSOANELE

2. Cnd nceteaza capacitatea de exercitiu restransa:

3. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la nume?

4. Care este principiul care domina, referitor la modul de dobndire a numelui

5. n ce cazuri poate interveni modificarea numelui de familie?

c. schimbarea numelui de familie al copilului, la cererea ofiterului de

6. Cum se clasifica domiciliul n functie de modul de stabilire:

8. Ce prerogative cuprinde n continutul ei starea civila ca drept subiectiv:

9. Care sunt caracterele juridice specifice resedintei unei persoane fizice?

10. Dreptul la propria imagine:

11. Dreptul la respectarea vietii private:

12. Dreptul la viata:

b. este un drept relativ

13. Existenta persoanei fizice este conditionata:

14. Corpul uman:

15. Principiul care i se aplica corpului uman este acela al:

16. Orice atingere a corpului uman:

17. Principiul inviolabilitatii corpului uman:

18. Potrivit art. 63 din noul Cod civil:

genetic identice unei alte fiinte umane vii sau moarte

20. Ca regula, consimtamantul acordat in cazul prelevarii de organe, tesuturi si

21. Ca regula, consimtamantul acordat in cazul prelevarii de organe, tesuturi si

22. Consimatamantul special, in cazul prelevarii de organe, tesuturi si celule de la