Contributia voievozilor romani la formarea si dezvoltarea

culturii nationale

De-a lungul istoriei , Tarile Romane au avut o istorie incarcata de sacrificii pentru
pastrarea identitatii de neam, de patrie si de credinta . In cadrul acestei istorii , Biserica a
avut un rol insemnat , caci a fost leaganul civilizatiei noastre . Pe langa faptul ca
voievozii romani au purtat stindardul in lupta pentru apararea valorilor romanesti , ei au
fost si buni crestini , iar aceasta calitate s-a materializat prin ctitoriile pe care le-au facut .

Mircea cel Btrn

A fost unul dintre cei mai importanti conducatori ai Tarii Romanesti.El este fiul lui Radu
I i fratele lui Dan I pe care il secondeaz la tron dup moartea acestuia. In actele oficiale
apare ca In Hristos Dumnezeu, binecredinciosul si de Hristos iubitorul si singur
stapanitorul, Io Mircea mare voievod si domn... In istoriografia romana apare si sub
numele Mircea cel Mare

Mircea cel Batran nu a fost numai un mare conducator de osti (cronicile ii preamaresc
vitejia si calitatile deosebite de strateg la Nicopole si Cmpia Mierlei- ci si un iscusit
diplomat. El a fondat aliante solide, unele chiar de familie, cu ajutorul carora a sporit
sansele de a mentine independenta tarii. Mircea cel Batran a fost si un mare ctitor de
biserici. Cea mai de seama manastire ctitorita de el este Manastirea Cozia.

Domnul muntean a facut eforturi deosebite pentru a intari puterea ortodoxiei ntr-o
perioada cand catolicismul inca facea eforturi deosebite sa ptrunda n sud-estul Europei.
De aceea a dotat manastirile si bisericile ortodoxe din tara cu domenii aducatoare de
venituri. Danii insemnate a facut Mircea nu numai Coziei, ci si altor manastiri existente
n vremea sa: Tismana, Snagov, Glavacioc, Dealu, Strugalea, Govora, Bolintinu si Visina,
precum si Bisericii Domnesti de la Curtea-de-Arges. De asemenea, Mircea cel Batran a
facut danii manastirii Cutlumus de la Muntele Athos, ctitorie a lui Nicolae Alexandru
Basarab si a lui Vlaicu Voda, unde se afla zugravit pe perete n calitate de binefacator al
sfantului lacas.

Constantin Brancoveanu

0 Biserica Ortodoxa Romana a trecut in randul sfintilor pe domnitorul Constantin

Brancoveanu(se praznuieste la 16 august), al carui sfarsit tragic este asemanator
cu cel al martirilor din primele veacuri crestine: uciderea prin taierea impreun cu
cei patru fii ai sai si cu credinciosul sau vistiernic Enache Vacarescu, la 15 august
1714, in piata Ialikiosk (Chioscul Marii) din Constantinopol, dupa mai bine de 25
 de ani de domnie

1 Constantin Brancoveanu a fost un iscusit diplomat, dar a fost un mai mare

carturar. S-a inconjurat de invatati romani si straini ca: fratii Cantacuzino, autori
i traducatori de carti,invatatul mitropolit Antim Ivireanul, episcopii Mitrofan i
Damaschin, fratii Radu si Serban Greceanu, cronicarul Radu Popescu, ca si
Ieremia Cacavela, Ioan Cariofil, Anton Maria Del Chiaro Fiorentio, Ioan Romanul
etc

2 Intelegand tot mai intens necesitatea unei pregtiri intelectuale superioare, in 1694
Constantin Brancoveanu infiinteaz pe langa Manastirea Sfntul Sava o
Academie, dupa modelul celei din Constantinopol care corespundea unei facultati
de litere filozofice(Facultas Artrium) din cadrul universitilor europene.
Limba folosita era cea greceasca,deoarece voievodul era interesat sa aiba o scoala
greceasc cu rol de instrument pentru apararea Ortodoxiei

3 Pe cheltuiala manastirilor sau ale tarii se intretineau elevii saraci silitori la

invatatura, ca si cei peste 200 de tineri veniti din tarile invecinate: Grecia,
Bulgaria, Serbia, Macedonia. Cei care se distingeau erau trimisi la universitatile
europene pentru completarea studiilor.

4 Sub conducerea acestui mare domnitor, sprijinitoral culturii si Ortodoxiei,

tipariturile de cari au luat un stralucit avant. De altfel, Serban Voda, pe timpul
su, il numete pe Constantin Brancoveanu ispravnic al traducerii si tiparirii
Bibliei, care s-a terminat abia sub domnia lui Brncoveanu.

5 In Tara Romaneasc au functionat, ntre anii 1688 si 1714, cinci tipografii. Astfel
s-au tiparit carti pentru slujba religioasa, trebuitoare scolilor ce functionau n
vremea sa, pentru sustinerea ortodoxismului transilvanean, pentru popularizarea
teologiei, vieti ale sfintilor i chiar romane cavaleresti. Acum a fost tiparita
pentru prima data Alexandria, romanul dupa razboaiele imparatului Alexandru
Macedon.

6 Constantin Brancoveanu a fost ctitorul multor biserici si manastiri. Astfel, dup

ce s-a intors victorios de la Zarnesti, se hotaraste sa zideasca o manastire care sa-i
fie un loc de reculegere, iar, in caz de nevoie, si de aparare. Locul este ales pe
mosia Hurezi, iar zidirea bisericii a fost terminata in 1693. Timp de 2 ani s-a
lucrat la impodobirea bisericii cu icoane biblice,sfinti, chipurile ctitorilor, ale
Sfintilor imparati Constantin i Elena, ale fiilor domnitorului i ale stramosilor
Basarabi si Cantacuzini.

Stefan cel Mare

A domnit aproape o jumatate de secol in Moldova, timp in care tara a cunoscut o inflorire
fara precedent si s-a facut respectata de toate marile puteri din jur: Ungaria, Polonia si
Imperiul Otoman. Voievodul - pe care cronicarii il descriu ca pe un barbat nu prea inalt,
blond, cu o privire patrunzatoare si o vointa puternica - a fost un razboinic viteaz si
hotarat, un priceput conducator de osti, dar si un om credincios, cu frica lui Dumnezeu,
care a zidit multe biserici si manastiri . Pe tot cuprinsul Stefan a avut o domnie foarte
lunga, de 47 de ani, timp in care a reusit sa tina piept Imperiului Otoman si celorlalti
vecini puternici, uneori vrajmasi. In epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare
intindere, intre Carpati, Nistru si Marea Neagra. Capitala era in cetatea Sucevei, pe care
domnitorul a intarit-o cu ziduri puternice din piatra, pentru a rezista oricarui atac . De-a
lungul intregii sale domnii, Stefan a fost un protector al credintei crestine, un neobosit
ctitor de manastiri - nu mai putin de 44 de lacasuri de inchinaciune fiind ridicate din
porunca sa. In timpul sau a luat nastere stilul moldovenesc in constructia bisericilor, s-
au scris primele letopisete (cronici) si s-au facut daruri catre manastiri din afara tarii. Se
spune ca Stefan purta intotdeauna asupra sa un triptic, adica o icoana tripla, reprezentand
pe Mantuitorul Hristos, pe Maica Domnuluisi pe Sfantul Ioan Botezatorul. Unul dintre
marii sai duhovnici a fost Daniil Sihastrul, caruia i-a cerut adesea sfatul si care, dupa
infrangerea de la Valea Alba, l-a indemnat sa continue lupta impotriva paganilor .
Biserica Ortodoxa Romana l-a trecut in randul sfintilor, impreuna cu Daniil Sihastrul, in
anul 1992, cinstindu-l cu numele de binecredinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfant.