Nr./..

TEMA proiectului:
PROMOVAREA TURISMULUI DIN
JUDETUL HUNEDOARA

EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE PENTRU OBINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL 4
ndrumtor de proiect

Candidat

Clasa

Ruta de pregtire profesional -

Forma de nvmnt ZI

Profil Servicii

Domeniu Turism

Calificarea profesional Tehnician n turism

Anul absolvirii 2016

Cuprins
Argumentul lucrarii

1
1. Prezentare generala a Judetului Hunedoara
1.1. Prezentarea geografica, harta, vecini a Judetului Huneadoara
1.2. Prezentare istorica a Judetului Hunedoara
2.1. Potentialul natural al Judetului Hunedoara
2.1.1Relief
2.1.2 Clima
2.1.3Hidrografie
2.1.4 Flora
2.1.5 Fauna
2.1.6 Rezervatii Naturale
2.2. Potentialul antropic al Judetului Hunedoara
2.2.1 Obiective cultural-istorice
2.2.2 Tehnico-economice
2.2.3Socio-demografic
2.3. Forme de turism specifice judetului Hunedoara
2.4. Agentii de turism ce promoveaza Judetul Hunedoara ca destinatie turistica
3. Produs turistic din judetul Hunedoara pe care il promoveaza.
4. Norme de protectie a muncii si securitatea muncii.
Anexe
Bibliografie
Concluzie

ARGUMENTUL LUCRARII

2
 Am ales Judetul Hunedoara ca tema a proiectului pentru
certificarea competentelor profesionale deoarece este o
adevarata comoara a turismului din Romania.
Fie c vorbim despre comorile turistice naturale sau cele
antropice, judeul Hunedoara constituie o paradigm turistic
dominatoare n ceea ce privete atraciile turistice n continu
evoluie, modernizare, schimbare i promovare.
Plecnd de la principalele atracii oferite de natur, aici
ntlnind o multitudine de elemente atractive oferite de relieful
bine conturat, vegetaia dens i rspndit, dar i de vietile
care formeaz diversificata faun.
Elementele antropice care sugereaz existena civilizaiilor
anterioare, atrag un numr mare de turiti, aceste elemente fiind
propulsate de continua modernizare i dezvoltare a diverselor
uniti de cazare, locuri de destindere, relaxare sau refacere
sprijin la dublarea efectivului de turiti.
n ansamblul acestui atestat voi aduce argumente relevante cu
scopul de a aprofunda ideiile enumarete mai sus, dar i exemple
care s concluzioneze faptul c judeul Hunedoara reprezint o
atracie turistic.

1.1. Prezentarea geografica, harta, vecini

3
 Fig 1. Harta Fizica a Judetului Hunedoara

Municipiul Hunedoara este situat in partea centrala a judetului Hunedoara, la

220 270m altitudine, pe valea Cernei, la poalele Muntilor Poiana Rusca, la 19km
de municipiul Deva, ocupand o suprafata de 97km. In interiorul sau administrative
sunt cuprinse localitatea Racastie si satele apartinatoare Zlasti, Bos, Gros, Hasdat
si Pestisu Mare. Este strabatut de drumul european E7, precum si de drumuri
judetene care fac legatura intre Hunedoara si Calan, respective Hunedoara si
Hateg.

Zona dispune de o infrastructura obisnuita pentru un oras modern: retele de

energie electrica, termica, gaze naturale si apa, statie de epurare, mujloace de
transport in comun, cai de acces rutier si feroviar, telefonie fixa si mobila, servicii
de internet.

In ceea ce priveste judetul Hunedoara, acesta este asezat in partea central vestica
a tarii, intre coordonatele geografice de 4616 latitudine Nordica (Bulzesti) si
4519 longitudine Estica in Muntii Parang. Acest judet face legatura intre judetele
banatice din vest (Caras-Severin, Timis, Arad) si cele transilvanene (Alba, Sibiu),
precum si cu judetele sudice Gorj si Valcea.

Desi zona este preponderent muntoasa, portile naturale (defileul Jiului, Poarta
de Fier a Transilvaniei, defileul Muresului, inseuarea Holdea, Culoarul Orastiei)
permit trecerea unor magistrale feroviare si rutiere importante, inlesnind
comunicarea cu regiunile invecinate.

4
 1.2 Prezentare istorica
Istoria acestei regiuni este extrem de bogata in evenimente, inca din
paleoliticul mijlociu, existand dovezi ale asezarilor umane din a doua etapa a
Epocii Fierului purtand amprenta civilizatiei geto-dacice si apoi a civilizatiei daco-
romane, ca si a unirii in primul mileniu a organizarilor prestatale de la Strei, Dobra
si Hunedoara. In secolul al XIII-lea, Hunedoara devine autoguvernanta. In
urmatoarele secole au fost scrise importante pagini de istorie: batalia impotriva
otomanilor condusa de Iancu de Hunedoara (in secolul al XV-lea), rascoala
iobagilor condusa de Horia, Closca si Crisan (1784), participarea la evenimentele
revolutiei din 1848-1849 sub conducerea lui Avram Iancu, participarea masiva la
crearea Statului National Roman (1 Decembrie 1918) si participarea la cele doua
razboaie mondiale.

Vestigii ale omului din paleolitic se gasesc in pesterile Cioclovina si Ohaba

Ponor. In Turdas, langa Orastie, se gasesc vestigii ale culturii neolitice. In Muntii
Orastie (Masivul Surianu), la Gradistea Muncelului, se gaseste Sarmizegetusa
Regia, capitala regilor daci Burebista si Decebal. In depresiunea Hateg se gasesc
ruinele capitalei Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. La poalele
Muntilor Poiana Rusca, in orasul Hunedoara, se gaseste impozantul castel al
familiei Corvin, cea ma bine pastrata cladire medievala din sud-estul Europei. Tot
aici se gasesc si cele mai vechi monumente crestine din Evul Mediu: bisericile din
Densus, Streisingeorgiu, Strei, Santamarie Orlea, Gurasada, Ribila si Criciur,
adevarate capodopere ale culturii europene timpurii. In Municipiul Deva, resedinta
de judet, se gasesc doua puncte de interes turistic: Castelul Magna Curia, construit
in secolul al XVI-lea, astazi Muzeul Civilizatiei Daco-romane,

5
 2.1. Potentialul natural al Judetului Hunedoara

2.1.1Relief

Relieful judetului Hunedoara, este predominant muntos, fapt ce are o insemnata

influenta asupra raspandirii si densitatii populatiei, asupra gruparii si marimii
asezarilor.

Privind relieful judetului, Hunedoara se prezinta ca o elipsa orientata pe directia

nord-sud, inconjurata de dealuri nu prea inalte, denivelarea dintre zona centrala
construita si media inaltimilor din jur fiind de circa 150-180m, fapt care, alaturi de
alti factori, va influenta, pe langa dezvoltarea generala a orasului, si clima
localitatii.

Relieful judetului Hunedoara este reprezentat prin dealuri si glacisuri

piemontane, cu altitudini de 300 400 m la care se adauga Valea Cernei cu lunci
largi si terase bine exprimate

Fig 2 .Orasul Hunedoara

6
 Munii Retezat fac parte din Carpaii Meridionali, grupa muntoas Retezat-
Godeanu. Se nal ntre dou depresiuni importante, Petroani i Haeg i ntre
dou ruri importante, Rul Mare, care i delimiteaz la nord i est i Jiul de
Vest, care i delimiteaz la sud. Sunt nconjurai de Munii arcu la vest, Munii
Godeanu, la sud-vest i Munii Vlcan, la sud.

Partea cea mai important a masivului este alctuit n principal din roci
cristaline i se numete Retezatul Mare; partea sudic, cu relief dezvoltat i n
mase mai importante de calcare, se numete Retezatul Mic. Acestea se unesc n
apropierea lacului Bucura.

Muntii Valcan se situeaza in sectorul sud-estic al Carpatilor Meridionali.

Impreuna cu muntii Mehedinti ei inchid la sud arcul carpatic cuprins intre Jiu si
Dunare.

Cel mai nalt vrf din Munii Retezat este vrful Peleaga avnd o altitudine de
2509 m. Este un vrf pe care se poate ajunge destul de uor dinspre Poiana
Pelegii trecnd pe la lacul Bucura, lac care poate fi admirat n toat splendoarea
lui de la nlimea celor 2509 metrii ai Pelegii. Se urmeaz Curmatura Bucurei,
apoi custura. Pe Vrful Peleaga se poate ajunge i din Valea Pelegii pe la Lacul
Pelegii; n apropierea lui se afl Vrful Ppua (2508m).

Spre nord sunt limitati de Jiul de Vest, rau care strabate depresiunea Petrosani,
incepand din pasul Jiu-Cerna-1330 m, pana la intalnirea cu Jiul de Est, la
Iscroni-556 m. Pe parcursul sau, lung de 51 km, Jiul de Vest separa muntii
Valcan mai intai de muntii Godeanu, intre pasul Jiu-Cerna si gura vaii
Soarbele,apoi de muntii Retezat, intre gura vaii Soarbele si Campu lui Neag. In
cadrul depresiunii Petrosani se insira vestitele localitati miniere si industriale
Uricani, Lupeni, Paroseni si Vulcan. La nord depresiunea este flancata de
muntele Tulisa, culme ce se desprinde din muntii Retezat spre est.

Munii Parng fac parte din Carpaii Meridionali, grupa muntoas Parng-
ureanu-Lotrului, fiind cea mai mare ca suprafa dintre masivele muntoase ale
Romniei. De la est la vest msoar aproximativ 50 de km iar de la nord la sud
circa 25 km.
Munii Parng sunt delimitai la vest de Valea Jiului, iar la est de rul Olte i
rul Lotru. La nord sunt delimitai de Munii ureanu, prin valea rului Jiul de

7
 Est Spre sud, delimitarea este fcut de irul depresiunilor Novaci, i Baia de
Fier.
Sunt strbtui de cea mai nalt osea de la noi din ar, Transalpina, care
ajunge pn la altitudinea de 2.200 m, oferind imagini rar ntlnite.

Muntii Poiana Rusca, la poalele carora este situat municipiul Hunedoara este
realizat sub forma unui scut alcatuit din sisturi cristaline, impletite cu roci
vulcanice si calcare, cu un relief etajat, rauri dispuse radiar, vai adanci cu
caracter epigenetic, rezultand sectoare de chei (Cernei, Runcului, Sohodolului),
in care vaile contrasteaza cu culmile netede pe care s-au dezvoltat asezarile
padurenilor.

2.1.2 Clima

Clima Judetului Hunedoara se integreaza, in general, in clima partii din bazinul

Muresului cuprinsa in triunghiul Orastia-Deva-Hunedoara si apartine climei de tip
continental, temperata, caracteristica judetului, desi unele particularitati o
deosebesc de restul judetului, dand posibilitatea evidentierii unui micro-climat al
Hunedoarei, cu nuante banatice.

Datorita etajarii reliefului, intre lunca Muresului, treapta cea mai joasa, unde
media anuala a temnperaturii este de +10C, si Muntii Retezat si Parang, unde
temperaturia media anuala este de -2C, se constata ca amplitudinea valorica a
temperaturii medii anuale este de circa 12C. Avand in variatia temperaturilor
medii lunare specifice acestei regiuni am realizat un grafic in care am luat in
considerare temperaturile ce sa inregistreaza in cele 12 luni ale anului (tabel 1).

De asemenea cantitatea media anuala de precipitatii are amplitudinea valorica intra

540mm (Geoagiu) si peste 1400mm pe muntii inalti.

In general, circulatia maselor de aer este dominant vestica in regiunile centrale si

nordice ale judetului si sud vestica in regiunea sudica. Pe versantii estici ai
Muntilor Metaliferi se intalnesc aspecte de fhn, care determina precipitatiile mai

8
 putine pe acesti versanti. Vantul Mare ( sau mancatorul de zapada) este semnalat
primavara pe versantii nordici ai Muntilor Retezat si Sureanu.

Judetul se incadreaza in doua din tipurile climatice ale tarii noastre: clima de
munte, cu versanti expusi circulatiei aeriene vestice, cu 8 luni reci si umede si 4
luni temperate la altitudini mijlocii (inclusiv Depresiunea Petrosani) si clima
continentala moderata de deal (in depresiunile din centrul judetului si pe dealurile
pana la 800m din jurul lor), cu 3-4 luni reci si umede si 8-9 luni temperate. O nota
aparte fac, datorita conditiilor de circulatie ale aerului, Valea Muresului (cu o luna
arida) si depresiunile Hateg si Mures.

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Temperatura -2 -1 4 9 14 >18 18 16 14 >9 4 -1
Tabel Precipitatii/an jud.Hunedoara

2.1.3 Hidrografie
Reteaua hidrografica a judetului apartine, in cea mai mare parte, bazinului raului
Mures, si in mai mica masura, bazinelor hidrografice ale Jiului si Crisului Alb.

Lacurile naturale ale judetului Hunedoara au o insemnatate aparte pentru judet,

fiind unul dintre principalele puncte de atractie turistica din judet. In marea lor
majoritate, lacurila naturale au origine glaciara, si se concentreaza in Muntii
Retezat, Godeanu, Tarcu si Parang, cu peste 80 de lacuri numai in Retezat (Bucura,
Zanoaga, Custuri etc.). Recordul de altitudine il detine lacul Taul Mare sau al
Custurii situat la 2270m altitudine din Muntii Retezat, iar lacul Bucura ocupa
intinderea cea mai mare dintre lacurile alpine, cu peste 10,5ha.

Reteaua hidrografica a municipiului Hunedoara este formata din raul Cerna si

afluentii sai, avand un bazin de receptie de 740 km. Izvoarele Cernei se afla
in Muntii Poiana Rusca, raul parcurgand pe masiv 65 km. Valea Cernei, de la
izvoare pana la lacul de acumulare Cincis Cerna este stramta si adanca, formand
adevarate chei si defilee. De la Toplita, unde raul primeste apele paraului Bunila,

9
Cerna strabate o zona marginita de dealuri, dupa care isi deverseaza apele in lacul
de acumulare Cincis Cerna, construit in anul 1964.

La iesirea din acest lac, Cerna se uneste cu paraul Runc si traverseaza satele
Teliucul Superior si Teliucul Inferior ajungand, mai apoi,
in municipiul Hunedoara. Intre Teliucul Inferior si Hunedoara albia raului
strabate un defileu stancos si la intrarea in Hunedoara se uneste cu paraul Hasdat.
Acesta din urma este activ doar in anotimpurile cu ploi abundente. Un afluent de
stanga al raului Cerna este Zlastiul, cu un debit constant. De la confluenta cu raul
Zlasti, albia Cernei se largeste formand o frumoasa si fertila vale, tot mai larga o
data cu apropierea de raul Mures.

Dupa ce paraseste Hunedoara, raul Cerna strabate Pestisul Mare, unde primeste
apele paraurilor Manerau si Petac, satele Barcea Mica si Barcea Mare, varsandu-se
in raul Mures in dreptul localitatii Saulesti, nu departe de Santuhalm.

Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic al raului Cerna se constituie

din sisturi cristaline peste care s-au depus formatiuni tertiare si, mai apoi,
cuaternare. De la Hunedoara, acest bazin apartine neogenului depresiunii Streiului.

Paraul Zlasti izvoraste, la randul sau, din Muntii Poiana Rusca si strabate pana
la varsarea in raul Cerna un tinut paduros, presarat cu mici sate: Ulm, Gros, Bos,
Zlasti.

Ca urmare a dezvoltarii Combinatului Siderurgic si a nevoilor tot mai mari de

apa industriala, s-a construit in anul 1964 Lacul de acumulare Cincis Cerna, pe
cursul mijlociu al raului Cerna, la circa 300m, amonte de confluenta cu paraul
Runc si la o distanta de circa 7km de Hunedoara.

Ca marime, lacul ocupa o suprafata de 260ha, fiind cel mai mare dintre lacurile
judetului.

10
 Fig 3. Lacul Cincis

2.1.4 Flora
Raspandirea vegetatiei naturale in zona judetului Hunedoara este favorizata de
conditiile pedo-climatice specifice municipiului, ea diferentiindu-se in raport de
variatia altitudinala a reliefului; ca urmare a acestui fapt intalnim o diversitate de
plante, de la arborii inalti pana la plantele ierbacee.

Vegetatia zonei judetului Hunedoara prezinta o flora bogata si viguroasa,

presarata de nenumarate elemete balcanice si mediteraneene.

Pe stancile calcaroase ale Dealului Sanpetru apare o vegetatie reprezentata de

iarba grasa cu flori galbene sau albe si cinci degete. Se poate semnala si prezenta
boschetilor de liliac salbatic, mojdreanul, alunul, cornul, paducelul, curpenul etc.

Pe pajisti si fanete apar plante ierboase comune pentru intreaga tara si anume:
gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum si florile de primavara.
Toamna apar si brandusele.

Padurile zonei sunt formate din fag si gorun. Aceste sunt raspandite in zonele
mai inalte ale judetului, pe raza comunei Ghelari. Subzona gorunului ocupa cea
mai mare parte a dealurilor dintre Grosi si Teliuc pana la Ghelari. Vegetata

11
forestiera de campie este slab reprezentata, stejarul este foarte rar si apare
amestecat cu carpenul. Dintre arbusti, cel mai des intalniti sunt sangerul si socul.
Foarte bine reprezentata este paadurea de cer ce ocupa zona vaii Zlastiului si mai
cu seama versantii inalti.

Padurea Chizid, aflata pe dealurile din partea de est a orasului, este reprezentata
prin arboretele de gorun in amestec cu garnita, constituindu-se intr-o rezervatie
naturala.

Fig 4.Padurea Chizid

2.1.5 Fauna
Fauna este reprezentata in principal de numarul mare de insecte, in special de
fluturi (lepidoptere). Lepidopterele zonei au fost cercetate de profesorul A.
Ostrogovich (1870 1957). Colectia sa din zona Hunedoarei are 140 de specii de
fluturi colectate intre anii 1921 1923, iar cel care ii continua opera este
profesorul Romulus Fotescu, punand in valoare numeroasele specii de fluturi din
zona.

12
 Unul din cele mai importante puncte fosilifere de tara se afla la Buituri (in zona
orasului Hunedoara afost in urma cu 15-20 milioane de ani un mic golf al Marii
Tortoniene, ce ocupa o importanta parte a Transilvaniei). Pe o intindere de cateva
sute de metri patrati apar multe cochilii de melci, scoici si arici de mare. In anii 70
zona fosilifera a fost declarata monument al naturii. Punctele fosilifere apar si pe
dealurile din partea de nord vest a bazinului Cernei, pe un facis maritim din
Cretacicul Superior( Mezozoic) reprezentate prin calcare cu melci.

Fauna ichtiologica este reprezentata prin pastrav care ajunge pana in

zona municipiului Hunedoara, retragandu-se , in acest moment, mult in amonte
datorita poluarii Cernei. Se mai intalnesc, tot mai rar, cleanul, stiuca, mreana etc.

Din pasarile caracteristice zonei amintim ciocanitoarea verzuie, gaita, pupaza si

corbul, pasare cuprinsa ca piesa principala si in blazonul Huniazilor.

Lumea mamiferelor este si ea deosebit de variata. In ecosisitemul cuprins in

imprjurimile orasului intalnim caprioara, ariciul, nevastuica, dihorul, viezurele,
vulpea, iepurele. Foarte rar se mai intalnesc lupul si ursul.

Fig 5 .Lupul

2.1.6 Rezervatii Naturale

Dintre cele mai importante monumente ale naturii amintim:

Parcul National Retezat, cea mai mare si mai importanta rezervatie din Romania,
cu o suprafata de 10.000 de hectare; Parcul Dendrologic Simeria, cu o suprafata de
70 de hectare; Padurea Bejan, de langa Deva, cu numeroase specii de stejar si o
suprafata de 70 de hectare; Iezerul Surean din masivul cu acelasi nume; Pestera
Tecuri, de la Baru Mare, Hateg, cu formatiile sale stalagmitice si stalactitice, si
13
Pestera Sura Mare-Ohaba, Hateg. Pe langa acestea, se mai intalnesc si Rezervata
Naturala Magura Uroiului, Rezervatia Naturala de la Boholt, cea de la Dealul Colt
si Dealul Zanoaga, dar si Rezervatia Naturala Tufurile Calcaroase din valea
Bobalna.

Fig 6.Parcul National Retezat

Parcul Dendrologic de la Simeria (foto nr.2) este unul din obiectivele turistice de
importanta nationala, fiind un adevarat monumnet in arta parcurilor. A fost creat cu
peste 250 ani in urma, cand s-au plantat aici numeroase specii aduse din diferite
colturi ale lumii (China, Japonia, America de Sud). Aici au fost aclimatizate
perfect specii ca: magnolia, arborele de pluta, coniferul oriental, bambusul sau
eucaliptul.

Fig 7 . Parcul Dendrologic de la Simeri

2.2. Potentialul antropic al Judetului Hunedoara

2.2.1 Obiective Cultural-istorice

14
 Vestigii istorice:
Judeul Hunedoara este un inut plin de vestigii istorice i monumente de
arhitectur. Dintre acestea amintim: Cetatea Deva, Cetatea de Col, Cetatea de la
Costeti,Cetatea de la Blidaru, Cetatea Mlieti, Sarmisegetusa Regia, Castelul
Huniazilor.
Lcae de cult din Judeul Hunedoara: Biserica din Lenic, Biserica din
Densu,Biserica din Guraada, Biserica Ortodox Hunedoara, Biserica din
Peteana, Biserica din Sntamarie-Orlea, Mnstirea Prislop.
Muzee din Judeul Hunedoara: Muzeul Civilizaiei Dacice Deva ; Muzeul
Fierului,Hunedoara ; Muzeul de Istorie a Mineritului, Brad ; Muzeul Aurel Vlaicu.
sat Aurel Vlaicu.

Cetatea Deva
Cetatea Devei dateaz din anul 1269 fiind menionat documentar sub numele
de Castrum Deva i a fost un puternic punct de sprijin al luptei antiotomane din
Transilvania. n anul 1784, n timpul rscoalei lui Horea, stpnii cetii au opus
rezisten atacurilor iobagiilor i mineriilor din Munii Apuseni. Aceasta este
asezat pe dealul la poalele cruia se ntinde oraul Deva. Sub dealul cetii se afl
Palatul Magna Curia, construit n secolul XVI cu aspect de bastion i modificat n
secolul XVIII n stilul baroc.
Astzi, Cetatea Devei este n prezent o ruin, n urma unei explozii produse n anul
1849 n magazia cu praf de puc a fortreei.
n ziua de azi, ca s ajungi la Cetatea Devei sunt dou variante, prima, i cea mai
folosit, este telecabina, existent din 2004, care poate fi luat de la poalele cetii,
lng stadion. Varianta a doua este o plimbare de 30 40 de minute prin pdure.
Acest itinerariu ncepe din Parcul Cetii, cndva cochet, acum lsat s se
prgineasc, i are primul stop la Castelul Magna Curia, de la poalele Cetii,
unde funcioneaz, cnd funcioneaz, Muzeul Civilizaiei Dacice i Romane din
Deva

15
 Fig 8 .Cetatea Deva
Cetatea de colt
La marginea munilor Retezat, pe un col de stnc se afl Cetatea de Col
construit de familia cnezilor Candea din Rau de Mori pe la nceputul secolului 14.
Construcia a avut rol n aprare fiind cea mai puternic cetate cnezial din
Transilvania.
La poalele stncii se afl biserica fortificat construit n aceeasi perioad. Pe
pereii bisericii se mai pstreaz nca mici poriuni ale picturii originale. Alturi de
biseric se dezvolt o mnstire de clugri unde poi gsi ajutor i ndrumare n a
ajunge la cetate.
Pentru a gsi ruinele se urc prin pdure timp de 30 de minute, cel mai bine
nsoitde un ghid de prin partea locului deoarece nu exist marcaje. Poziia nalt
domin mprejurimile iar privelitea asupra vilor nconjurtoare este copleitoare.
Legenda spune c n secolul 19 celebrul scriitor francez Jules Verne a vizitat
cetatea mpreun cu o misterioas femeie, fiind apoi sursa de inspiraie pentru
romanul Cetatea din Carpai.

16
 Fig 9 .Cetatea de colt

2.2.2 Obiective Tehnico-Economice

Obiectivele tehnico-economice din Judetul Hunedoara , avand din punct de

vedere turistic un relief predominant montan ,sunt intalnite sub fora de Teleski ,
Telescaun sau Telegondola, ele fiind amplasate in depresiunea petrosani cate
statiunea si muntele cu acelasi nume Parang, in depresiunea Lupeni este
telegondola care duce spre statiunea Straja , una dintre cele mai populare si
dezvoltate statiuni montane ale vaii jiului , o alta telegondola este in depresiunea
Vulcan care duce spre Pasul Vulcan.

Fig 10.Telegondola Straja

17
 2.2.3 Obiective Socio-Demografice

Tinutul Parurenilor
inutul Pdurenilor este o zon din Romnia, n Transilvania, situat n judeul
Hunedoara, pe valea rului Cerna Hunedorean. Principala cale de acces n inutul
Pdurenilor o reprezint drumul judeean 687E prin localitatea Ghelari i DJ 687F
ctre Govdie ambele prin localitatea Teliuc dinspre Hunedoara.

Din inutul Pdurenilor mai fac parte i alte trei sate Ciulpz, Dumbrava (fost
Gunoasa) i Cutin aparinnd de Comuna Pestiu Mic, accesul se face din
Hunedoara (de la Castelul Corvinilor) pe drumul judetean DJ 687 de-a lungul
rului Zlati, fiind o alt poart de intrare n inutul Pdurenilor. Alt drum de acces
este DJ 708E care vine din Hunedoara - Pestiu Mic - Nandru - Ciulpz i apoi se
uneste cu DJ 687, care se continu pn n Comuna Cerbl.

Fig 11.Tinutul Padurenilor

18
 2.3 Forme de Turism Specifice Judetului Hunedoara

Judetul Hunedoara prezinta urmatoarele forme de turism:

Turism cultural
Turism cognitiv
Turism etnografic
Turism religios
Turism gastronomic
Turism de tranzit
Turism pentru sportive
Turism montan
Turism urban
Turism rural
Turism tematic

2.4. Agentii de turism ce promoveaza Judetul Hunedoara ca destinatie turistica

Agentia Mondo Tur cu sediul in Bd. Iuliu Maniu, Nr. 6, inregistrata

la Registrul Comertului cu numarul F20/1172/2009 ,cu un capital
social de 2.000.000 lei.
Agentia Mondo Tur, cu sediul in Deva ,Judetul Hunedoara ,are ca
obiect de activitate vinderea de pachete de servicii turistice sau
componente ale acestora pe plan intern si international.
AMPLASARE
Sediul agentiei se afla la etajul 1 ap 5 ,din blocul 7
Starea cladirii este foarte buna

19
 Apartamentul unde este amplasata agentia are o suprafata
De 90 mp si cuprinde : 2 camere,1 grup sanitar,1 balcon,
hol si bucatarie.
ECHIPAMENTE DIN DOTARE
Mobilier modern de la NEOSET ;
Telefon / fax 0254-212.162 / 0254-212.162
2 calculatoare PENTIUM i5 3.60 MHZ
1 imprimanta Canon 3200
TELEFON /FAX :0254-212.162 / 0254-212.162
PERSONAL
Agentia are un numar de 2 angajati ,din care calificati,2.
Precizam ca ambi angajati vorbesc cel putin o limba straina
de circulatie internationala.

3. Produs turistic din judetul Hunedoara care il

promoveaza

1.Tema : Judetul Hunedoara

2.Traseul:Petrosani-Hateg-Simeria-Deva-Hunedoara-Petrosani

3. 30 Perosane,excursie desfasurata pe o perioada de 2 zile, pe o distanta de 147km

Deplasarea se va face cu un autobuz Iveco si un tariff de 2 lei/km

Perioada 25-26 mai 2016

4.Ziua 1
20
7:00-Plecare de la autogara din Petrosani

8:00-Vizita la Parcul National al zimbrilor Hateg

10:00-Mic dejun la Vila veche Hateg/20 lei

12:00-Plecare catre simeria

12:30-Vizita la parcul Dendrologic din Simeria/1 leu

14:00-Viztam depoul de locomotive din Simeria

15:00-Plecare spre deva

15:10-Tur al Muzeului de Stiinte ale Naturii Bethleen/3 lei

16:00-Vizita la Cetatea Deva

17:30-Cazare la Hotel SARMIS Deva/115 lei

20:00-Cina Restaurant SARMIS/30 lei

21:00-Organizare a unei prezentari impreuna cu Domii Emil Dragota , Profesor de

Istorie-geografie si Catalin Chitulescu Profesor de Istorie .Despre istoria,
obiceiurile si tehnologia Daco-romana pana la ora 22:30

Documente Ziua 1:

-Trei comenzi prestatii:

-Mic dejun laVila veche Hateg ,Cina Restaurnat SARMIS,Cazare Hotel

SARMIS

-Ghid si profesor: Catalin Chitulescu

Ziua 2

21
8:00-Mic dejun Restaurant SARMIS/20

10:00-Plecare spre Hunedoara

12:00-Vizita Baraj Cincis

13:00-Vizita Castelul Corvinilor hunedoara/3 lei

15:00-Masa la restaurant Rustic Hunedoara/20 lei

16:00-Plecare Hunedoara

18:30-Revenire autogara Petrosani

Documente Ziua 2

Doua comenzi prestatii:

-Mic dejun Restaurant SARMIS Deva, Masa Restaurat Rustic Hunedoara

-Ghid si profesor:Catalin chitulescu

Costuri

Tarif:

-Transport : 147 x 2 /30=9,8 lei/turist

-Cazare :115 lei/turist

-Masa :30+20+20+20=90 lei /turist

-Intrari speciale : 1+3+3=7 lei/turist

-Sofer : 80 x 2/30=5,3 lei/turist

22
-Ghid :70 x 2/30=4,6 lei/turist

TCD: 9,8+90+7+5,3+4,6=116,7 lei/turist

Asigurare :5 x116,7/100= 5,835 lei

Comision: 20 x116,7/100=23,34 lei

TVA: 20 x23,34/100=4,668 lei

Capitolul 3. Norme de sntatea i securitatea muncii i P.S.I

Legea proteciei muncii nr. 319/2006 republicat n Monitorul Oficial. Aceasta definete n
Art. 1 c:

Protecia muncii constituie un ansamblu de activiti instituionalizate avnd

ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc,
aprarea vieii, integritii corporale i sntii salariailor i altor persoane
participante la procesul de munc.

Pentru a-i atinge scopul n care a fost conceput, aceasta lege este nsoit de Norme
metodologice de aplicare a legii, Norme generale de protecia muncii i Norme specifice de
securitate.

n vederea asigurrii proteciei muncii i prevenirii accidentelor de munc i bolilor

profesionale, conducerea unitii are urmtoarele obligaii:

S stabileasc msuri tehnice, sanitare si organizatorice de protecie a muncii,

corespunztor condiiilor de munc i factorilor de mediu specifici;
S stabileasc pentru salariai i ceilali participani la procesul de munc atribuiile i
rspunderile ce le revin n domeniul proteciei muncii, corespunztor funciilor exercitate;
S elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protecie a muncii, corespunztor
condiiilor n care se desfoar activitatea la locurile de munc;

23
 S asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajrii n munc, asupra riscurilor la
care aceasta este expus la locul de munc, precum i asupra msurilor de prevedere
necesare;
S asigure i s controleze prin compartimente specializate sau prin personal propriu,
cunoaterea i aplicarea, de ctre toi salariaii i participanii la procesul de munc, a
msurilor tehnice, sanitare i organizatorice stabilite, precum i a prevederilor legale n
domeniul proteciei muncii.
In acest sens se realizeaz urmtoarele tipuri de instructaj de protecia muncii:
o Instructaj introductiv general
o Instructaj la locul de munc
o Instructaj periodic.

Salariaii i toate persoanele participante la procesul de munc sunt obligate:

S i nsueasca i s respecte normele de protecie a muncii i msurile de aplicare a lor;
S desfoare activitatea n aa fel nct s nu expun la pericole de accidentare sau
mbolnvire profesional att propria persoan, ct i celelalte persoane participante la
procesul de munc;
S aduc la cunotina conductorului locului de munc accidentele de munc suferite de
propria persoan i de alte persoane participante la procesul de munc;
S opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s
informeze de ndat pe conductorii locului de munc;
S utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru
care a fost acordat;
S dea relatiile solicitate de organele de control i de cercetare n domeniul muncii.
Folosii ustensile i utilaje adecvate pentru munc i manipulndu-le corect;
Purtai mbrcminte de lucru potrivit i, cnd este cazul, echipament de protecie;
Strngei-v prul, iar dac este lung, cel mai bine este s-l acoperii cu o plas;
Nu purtati bijuterii, ele ar putea sa va cada in locuri inaccesibile aparate, sifoane de
chiuveta sau cada- si nu le mai puteti recupera.
Tiai-v unghiile scurt astfel nct s poat fi meninute curate. Este de preferat s nu
purtai lac de unghii dect n anumite situaii;
Splai-v pe mini ori de cate ori ai pus mna pe obiecte murdare, ai fost la W.C. sau
ai lucrat cu substane de curare;

24
 Purtai nclminte robust, bine strns pe picior, cu talpa antiderapant, pentru a nu
aluneca i a cdea sau a v scrnti piciorul;
Splai coridorul sau holul din zona ndeprtat spre u, pentru a nu aluneca pe
poriunea umed. Dac este nevoie lsai spaiul uscat de trecere;
Nu alergai pe coridor sau pe scri, iar cnd urcai sau cobori scrile, este recomandat
s v inei de balustrade, mai ales cnd purtai n cealalt mn o greutate;
Folosii uile corect intrare, ieire - astfel nct s nu incomodai pe nimeni;
Nu depozitai obiecte n locuri nepermise, nu aezai obiecte nguste n stive prea nalte
n locuri unde s-ar putea rsturna, peste voi sau peste altcineva;
Folosii o scar adecvat pentru a v urca la nlime. Nu v urcai pe scaune nesigure,
pe cutii sau alte obiecte ntmpltor mai apropiate. Nu v urcai pn n vrful scrii;
Ridicai i transportati cu grija obiectele grele.
Inainte de a ridica un obiect mai greu, controlai dac are margini aspre, coluroase, tioase sau
are poriuni alunecoase;
Folosii mnui de protecie, dar potrivite pe mini n timp ce prindei pachetul;
Inainte de a ridica, stabilii unde trebuie dus, care este drumul mai bun, i dac este cazul
ndeprtai obstacolele din cale;
Apoi ncercai greutatea i vedei dac o putei duce. Dac nu suntei singur este de preferat s
cerei ajutor colegilor sau s o transportai cu un crucior;
Dac o greutate trebuie ridicat i apoi transportat, este important s v formai anumite
deprinderi care s v protejeze coloana vertebral de acest efort;
Nu schimbai poziia minii sau a corpului n timpul mersului;
Invai s crai pe umr. Este mai sigur. Inti se sprijina obiectul pe burt, apoi pe old, apoi
se ridic pe umr;
Descrcai obiectul cu grij. Aezai-v n poziie de genoflexiune apoi punei obiectul cu grij
pe podea, nu pe degete.
Intr-un fel, aceste msuri de protecie a muncii pot prea restrictive sau nite obligaii de
munc n plus sau pot prea uneori exagerate i se poate crede c nu exist chiar attea
pericole cte sunt enunate aici. Ideal este, ca n realitate s nu se ntmple niciodata nimic.

Instruirea lucrtorilor(art. 77, legea 319/2006) n domeniul securitii i sntii n munc

cuprinde 3 faze:

a) instruirea introductiv-general;
b) instruirea la locul de munc;

25
 c) instruirea periodic.

Angajatorul trebuie s asigure condiiile materiale i resurse umane specializate n

domeniu, care s permit instruirea lucrtorilor la parametri calitativi ridicai. Derularea
procesului de instruire se va asigura prin utilizarea unor mijloace, metode i tehnici de instruire
moderne, atractive care s menin interesul celui instruit pe tot parcursul programului;

Metode i tehnici de instruire:

1. expunerea;
2. demonstraia;
3. studiul de caz;
4. vizionri de filme, diapozitive, proiecii;
5. instruirea asistat de calculator.

Pe cine instruim:
1- persoanele care doresc s se angajeze;
2- lucrtorii din unitatea economic care
desfoar activiti pe baz de contract individual de munc;
3- lucrtorii din alte uniti economice care desfoar activiti pe baz de contract
de prestri de servicii n ntreprindere;
4- persoane care solicit s viziteze sectoare de activitate, cu zone de risc, ale
agentului economic.
Durata instruirii la locul de munc nu va fi mai mic de 8 ore i se stabilete prin
instruciuni proprii de ctre conductorul locului de munc respectiv, mpreun cu:

a) angajatorul care i-a asumat atribuiile din domeniul securitii i sntii n munc; sau
b) lucrtorul desemnat; sau
c) un lucrtor al serviciului intern de prevenire i protecie; sau
d) serviciul extern de prevenire i protecie.

Durata instruirii la locul de munc depinde de riscurile pentru securitate i sntate n

munc, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de
munc, post de lucru i/sau fiecrei funcii exercitate.

26
AGENTIA DE TURISM

Mondo Tur

Simbol______679_ ______
Nr. Turisti____30______
Excursia____1738_______

PROGRAMUL EXCURSIEI

Perioada___25-26 _mai_2016___durata_______2___________zile, nr.turisti

________30_____________________
Itinerarul______ Petrosani-Hateg-Simeria-Deva-Hunedoara-Petrosani_______________________ .
Plecarea (localitatea, data, ora)_____Autogara Petrosani , 25 Mai 2016,Ora 7:00________________________
Sosirea (localitatea, data, ora)______________
Lungimea traseului___147km_____km. Pretul excursiei__________200,50___________lei persoana.
Ziua I_______________etapa______________
Obiective de vizitat
_8:00 Parcul National al Zimbriilor Hateg________________ Servicii asigurate_______x_________
_10:00 Restaurant Vila veche Hateg___________________ mic dejun___________x___________
_20:00 Cina Restaurant SARMIS Deva________________ cina________________x__________
_17:30 Cazare Hotel SARMIS Deva___________________ cazare________________x________
_12:30 Parcul Narional Dendrologic de la Simeria
_14:00 Depoul de locomotive Simeria
_15:10 Muzeul de Stiinte ale naturii Bethleen
_16:00 Cetatea DEVA
_21:00 Prezentare istorica
Ziua a II-a____________etapa______________
Obiective de vizitat
_13:00 Castelul Corvinilor Hunedoara_____________ Servicii asigurate_____x___________
_12:00 Baraj Cincis
_8:00 MD Restaurant SARMIS DEVA________________ mic dejun___________x___________
___________________________________________________ cina__________________________
___________________________________________________ cazare________________________

CONDUCATOR EXCURSIE
(luat la cunostinta programul)

ORGANIZATOR GRUP_________Brabu_Viorel_____________SEMNATURA_____BV______
GHID AGENTIE_Catalin Chitulescu_________________________SEMNATURA_____CC______
COUNDUCATOR AUTO__Vasile Verde______________________SEMNATURA_____VV______
Intocmit :Ilie Cutui
Aprobat,Nae Catavencu
Organizator turism :Vasile Dobrin
Data___18.05.2016____________

27
ANALIZA DE PRET Nr.______7_______
Simbol______679____________
I.Denumirea excursiei (actiunii)_Sa descoperim
Hunedoara___________________Perioada_____25-26,Mai,2016________________________
grup minim__30________persoane.
II.Extras din program
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
________
III.Beneficiar____Turisti____________organizator de
grup____Brbu_Viorel_________________tel.:_0725455546 __
Iv.CALCULATIA PRETULUI DE VANZARE

Nr.Crt. Articole de calculatie Elemente de cheltuieli Elemente de Valoarea

Calcul Per turist Totala
1. Masa 30+20+20+20 90 lei 2700 lei
2. Cazare 115 115 lei 3450 lei
3. Cheltuieli Directe Transport 147 x 2/30 9,8 lei 294 lei
4. Cheltuieli Culturale 1+3+3 7 lei 210 lei
5. Cheltuieli - - -
Organizator
6. Cheltuieli Ghid 70 x 2/30 4,6 lei 138 lei
7. Cheltuieli Sofer 80 x 2/30 5,3 lei 159 lei
8. Alte cheltulieli - - -
9. Total Cheltuieli Directe 9,8+90+7+5,3+4,6 116,7 lei 3,501 lei
10. Asigurare 5 x 116,7/100 5,835 lei 175,05 lei
11. Comison 20 x 116,7/100 23,34 lei 700,2 lei
12. TVA Cota de promovare 20 x 23,34/100 4,668 lei 140,04 lei
13. TOTAL COSTURI VANZARE 33,843 1015,29 lei
14. TOTAL PRET DE VANZARE 200,543 6016,29 lei

Data_18.05.2016________________ Incasari:
(felul si numarul documentului)

Intocmit_____Valentin_Viorel___________ 1.____________________ ______________lei

(organizator turism) 2.____________________ ______________lei
3.____________________ ____________lei
Verificat___Mariana_Badea____________________4._____________________
______________lei
(contabil sef) 5.____________________ ____________lei

Luat la cunostinta, TOTAL___________________ lei

___Brabu_Viorel________________
(organizator grup)

MINISTERUL TURISMULUI Cod de actiune

Unitatea_Hotel SARMIS Deva_

28
 COMANDA Nr.____7____din___8___
Catre_Hotel SARMISDEVA____

Grupul
Va rugam sa asigurati pentru: Gupul de turisti din cadrul excursiei SA descoperim
Hunedoara
Urmatoarele:

Nr. Specificarea Nr. Valoarea Valoarea

Crt. serviciilor persoane unitara totala
1. Cazare 30 115 lei 3450 lei
2. Cina 30 30 lei 900 lei
3. M.D, 30 20 lei 600 lei

NOTA: In valoarea mesei se cuprinde si remiza.

Agentiei
Plata se face din contul__RO29 RNCB 7032 0F36 5000 4444 __nr.___4___
La Banca_________Banca Transilvania___________prin___Numerar bancar___________

SEF COMPARTIMENT, AGENT DE TURISM,

Calistrat Bogza Florica Margulescu

29
Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Hunedoara
2. http://www.scritub.com/geografie/turism/Tara-Hategului-inima-
tuirsmulu71115.php
3. http://totesti.ro/potential/turismul.php
4. http://www.qreferat.com/referate/turism/POTENTIALUL-TURISTIC-
ANTROPIC-143.php

Concluzie
n conlcluzie, plecnd de la premisa c judeul Hunedoara deine o
multitudine de puncte forte n ceea ce privete atraciile turistice naturale ce
in de faun, flor, relief, clim sau hidrografie, dar fr a face abatere i de la
cele antropice, pot spune c singura problem care st n calea propulsrii
judeului n topul celor mai rvnite locaii de vacan, provine tocmai de la
instituiile teritoriale care administreaz, protejeaz i promoveaz elementele
precizate mai sus.

Dac n momentul de fa, repercusiunile administraiei lipsit de

tehnorcrai sunt sesizabile, totui judeul reuete s atrag un numr relative
atractiv de turiti.

Conlcuzia final fiind c judeul este o comoar turistic n adevratul sens

al cuvntului, dar conducerea face ca locul s i piard valoarea de coamoar

30