PRO ALEX SRL CASA PRAZNICALA PROIECT

BACAU SAT TAMASI, COMUNA TAMASI, NR. 69 / 2016

STR. PRIETENIEI 2 / A / 7 JUDETUL BACAU
J04/215/2005 DOCUMENTATIE
CUI: 17172043 BENEFICIAR: COMUNA TAMASI TEHNICA
PTh+DDE+CS

CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini stabileste prevederile pentru lucrarile de executie la obiectivul :
CASA PRAZNICALA cu amplasamentul in sat Tamasi, comuna Tamasi, jud. Bacau.
Amplasamentul ofera posibilitatea racordarii instalatiilor interioare la retelele de apa+canal,
electrice si telefonice existente. In jurul cladirii vor fi amenajate spatii plantate, alei pietonale, mobilier
urban, parcare auto.
Activitatile desfasurate in cladire nu sunt nocive si nu implica riscuri din partea utilizatorilor, nu
este o sursa de noxe si zgomot.
Una din prioritatile alesilor locali ai comunei Tamasi este construirea unei case praznicale.
Cladirea proiectata are regimul de inaltime parter, are suprafata construita de 263,95 mp.
Terenul de amplasament este proprietatea Comunei Tamasi si este situat inintravilanul localitatii.
Accesul este asigurat din DJ 252 B(asfaltat). Distanele constructiei propuse fa de limitele
proprietatilor vecine sunt de: 2,00 m fa de limita de proprietate din nord; 2,60 m fa de limita de
proprietate din sud; 10,73 m fa de limita de proprietate din est; 8,85 m fa de limita de de proprietate
din est. Suprafaa terenului pe care se va construi casa praznicala este de 818,00 mp.
Conform normativ P100-1/2013, cladirea se incadreaza in clasa de importanta si expunere III,
iar conform HGR 766/97 privind calitatea in construcii, se incadreaz in categoria de importan C
normala.
Spatiile functionale propuse sunt urmatoarele :
-sala mese cu S = 117,92 mp; bucatarie cu S = 19,80 mp; debara cu S = 2,34 mp; birou cu S =
8,58 mp; grup sanitar cu S = 7,53 mp; grup sanitar cu S = 3,67 mp; hol cu S = 8,48 mp; hol cu S = 12,06
mp; hol cu S = 3,23 mp; magazie cu S = 6,83 mp; spalator cu S = 2,63 mp; camera C.T. cu S = 12,25
mp; terasa cu S = 22,59 mp.
Structura de rezistenta a constructiei se va realiza din pereti structurali din zidarie confinata din
blocuri de argila arsa cu goluri verticale, pentru ziduri interioare si exterioare de 25cm . Casa praznicala
va fi acoperit n sistem arpant din lemn de brad (ignifugat i tratat contra duntorilor) cu invelitoare
din tigla ceramica (culoare brun roscat inchis). arpanta din lemn va fi ancorat de structura de
rezisten cu bare de oel beton nglobate n centura de beton.
Infrastructura va fi din fundatii continui sub ziduri (alcatuite din beton simplu si centuri din
beton armat) si izolate sub stalpi (tip bloc si cuzinet).
La exterior pereii constructiei propuse sunt prevzui cu protecie termic de polistiren expandat
cu grosimea de 10 cm (conductivitate termica 0,040W/mK), cu plasa de fibr mineral i tencuieli
speciale.
Finisajele propuse, atat la interior cat si la exterior, vor fi realizate din materiale de calitate si cu
fiabilitate mare in timp.
Finisaje: -la interior: zugraveli lavabile pe pereti si tavane, faianta (2,20m)in bucatarie, spalator,
grupuri sanitare; pardoseala va fi din parchet in birou, gresie in restul incaperilor;
-la exterior: tencuiala decorativa crem la pereti, iar in partea superioara si lateralele
usilor si ferestrelor vor fi ancadramente cu tencuiala decorativa maro.
Tmplria va fi executata din lemn stratificat culoare maro cu geam termopan, avand
coeficientul de transfer termic Uf =1,30 W/m2k /(Rmin= 0,77m2k/W).
In jurul constructiei propuse se va executa un trotuar de protectie lat de 1,00 m (cu prevederea
unui dop elastic intre soclu si trotuar), se vor realiza alei in curte si acces pana la poarta si o parcare.
Acestea vor fi realizate din placi de pavaj, autoblocant.
1
 CAPITOLUL 1. ZIDARII DIN CARAMIDA GVP
Lucrarile din zidarie se refera la ziduri din caramida tip GVP format 290x240x188.
1. Materiale utilizate
Materialele propuse pentru pereti de zidarie structurala rezistenta la miscari seismice (ag=0.35g),
clasa de expunere MX 1 (expunere la conditii pasive), cf. SR EN 1996-2:2006 sunt:
Blocuri din argila arsa cu goluri verticale pentru ziduri interioare si exterioare de 25cm, conform
SR EN 771-1:2011, clasa I, LD, grupa 2, avand:
a) proprietati mecanice (rezistente standardizate la compresiune): fb=15N/mm si fbh=2.9N/mm;
b) caracteristici geometrice pentru grupa 2, conform tab. 8.1. din P100/1-20113:
- pereti verticali interiori continui pe toata lungimea elementului (in planul peretelui), iar aria unui
singur gol 1200mm 2;
- grosime pereti exteriori 12mm te <15mm;
- grosime pereti interiori ti 10mm;
- volumul total al golurilor 45%.
c) durabilitate clasa F0.
Mortar pentru zidarie pentru utilizare generala G, M 7.5c, toate rosturile orizontale si verticale
umplute cu mortar:
- rezistenta medie la compresiune, fm = 7.5 N/mm,
- rezistenta caracteristica initiala la forfecare fara efort unitar de compresiune, fvko 0.25N/mm,
- rezistente caracteristice la incovoiere perpendicular pe plan, fxk1=0.24 si fxk2=0.48,
- durabilitate P (conditii de expunere pasive).
Elemente de confinare din b.a. C16/20, clasa de tasare S3/centuri si S4/stalpisori.
Otel beton pentru elemente de confinare, categoria de ductilitate B(conform
ST 009), categoria 1 de rezistenta pentru etrieri Re (Rpo,2) = 240 N/mm si categoria 2 de rezistenta
pentru bare longitudinale Re (Rpo,2) = 340 N/mm.

Varul trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute in SR EN 459-1:2011.

Cimentul care se va utiliza trebuie sa corespunda cerintelor STAS 388 - 80.
Verificarea calitatii cimentului pe santier :
a) Starea de conservare :
Cimentul tinut la umezeala ce poate degrada foarte repede prin fenomenul de aparitie a prizei.
Vizual se constata aparitia de bulgari in masa cimentului. Pentru verificarea starii de conservare se cern
10 kg de ciment printr-o sita cu 25 ochiuri/cmp.
b) Timpul de priza se verifica cu aparatul Vicat pe turte de 7,8 cm diametru si 1 cm grosime.
Inceputul prizei nu trebuie sa fie mai devreme de o ora iar sfirsitul prizei mai devreme de 10 ore.
c) Necesarul de apa de amestec pentru pasta de consistenta normala.
Determinarea se face cu aparatul Vicat inlocuind acul cu o tija cilindrica cu diametrul de 10 mm.
Consistenta pastei se considera normala daca tija se opreste la 5 - 7 cm de placa de sticla.
Livrarea cimentului in vrac sau ambalat in saci trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate.
Termenul de garantie al cimentului fara adaosuri este de 45 zile de la data livrarii.
Agregatele utilizate la prepararea mortarelor sint nisipul natural de cariera sau rau si nisipul de
concasare.
Pentru lucrarile de constructii nisipul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: aspru la
pipait, sa fie curat, sa nu lase murdarie cand este frecat intre degete, in stare uscata trebuie sa curga
printre degete.
Determinarea continutului de impuritati se face in laborator, iar procentele maxime admise sunt :
- argila 1%, carbune 0,5%, saruri 1,2%, mica 1%, continut ce se apreciaza vizual.
Apa. De regula la prepararea mortarului se foloseste apa potabila provenita din reteaua de
alimentare. In cazul in care se foloseste alta sursa de apa aceasta va trebui sa fie limpede, fara miros, in
caz contrar se vor efectua probe de laborator.
Ipsosul. Se livreaza in saci insotit de certificatul de calitate si trebuie sa indeplineasca conditiile
de calitate prevazute in stasuri.
Principalele proprietati ale ipsosului pentru determinarea carora se fac incercari de laborator sunt
precizate de STAS 10275/1 - 6 - 82. :- finetea de macinare ; - timpul de priza ; - rezistentele mecanice.
2
 Rezultatele incercarilor se compara cu prescriptiile STAS 545/1 - 80 in functie de caracteristicile
de mai sus ipsosul de constructii se prezinta in doua calitati tip.A si B.
Mortarele folosite la executarea zidariei trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
CR6-2006 , in SR EN 998-2:2011 Specificaie a mortarelor pentru zidrie. Partea 2: Mortare pentru
zidrie.
Mortarul este un amestec de liant, nisip si apa, in scopul obtinerii unor calitati deosebite, in
compozitie se mai adauga anumite substante in cantitati mai mici.
Mortarele se clasifica :
a) dupa tipul liantului de baza :
- mortare de var ;- mortare de ciment ;- mortare de ipsos ;- mortare de argila
- mortare de var ciment ;- mortare de ciment var ;- mortare de var - ipsos
- mortare de ciment - argila
b) dupa marca, care reprezinta rezistenta la compresiune la 28 zile in daN/cmp, avem
marcile M4, M10, M25, M50, M100. Se va folosi mortar minim M10.
c) dupa domeniul de folosire :- mortare de zidarie Mz ; - mortare pentru tencuieli
MT.
Determinarile care se fac asupra mortarelor sunt prescrise in STAS 2634 - 80 si se refera la
urmatoarele proprietati :
Pentru mortarul proaspat :
- consistenta ; - densitatea aparenta ; - tendinta de segregare
Pentru mortarul intarit :
- densitatea aparenta : epruvete prismatice 4 x 4 x16 cm;
- rezistenta la compresiune ;- rezistenta la inghet dezghet ;
- adeziunea la suport : epruvete cilindrice diam.8 cm, h = 1,5 cm ;
- contractia axiala .
Determinarile asupra mortarului proaspat se fac pe o proba de mortar de cel putin 9 dmc pentru
mortarul preparat manual luat din trei parti diferite, iar pentru cele preparate mecanizat proba se ia de la
inceputul, mijlocul si terminarea descarcarii din malaxor. Timpul de la luarea probei pana la efectuarea
determinarilor nu trebuie sa fie mai mare de 20 minute.
2.Descrierea executiei lucrarilor
Inainte de inceperea executiei zidariei peretilor, acestia se traseaza pe fundatii.
Trasarea pozitiei peretilor se va face respectand cotele din planuri.
Rosturile verticale si orizontale ale zidariei vor fi complet umplute cu mortar, iar zidaria va fi
tesuta .
3.Verificari ce se efectueaza pe parcursul executiei lucrarilor
Materialele semifabricate care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor se vor pune in
opera numai dupa ce conducatorul tehnic a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si
prescriptiile tehnice. Verificarile se fac pe baza certificatelor de calitate, fise de transport, prin
examinarea vizuala si masuratori.
Verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de catre seful
de echipa, maistru si reprezentantul beneficiarului. Verificarile se fac vizual si prin masuratori.
Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decat numai dupa ce se va verifica existenta
proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul corespunde prevederilor proiectului si
prescriptiilor tehnice respective.
4.Verificarea calitatii lucrarilor din zidarie consta din urmatoarele :
- masuratori la fiecare zid sau perete; se va verifica daca s-a realizat tasarea rosturilor,
grosimile rosturilor orizontale si verticale care trebuie sa se inscrie in limitele de tolerante admise;
- vizual se va verifica daca rosturile sunt umplute cu mortar ;
- orizontalitatea randurilor se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel ;
- modul de realizare a legaturilor zidariilor la colturi, ramificatii si intersectii, conform
prevederilor din CR 6- 2013 si P100/1-2013;
- grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte in trei puncte diferite ale zidului, media
se compara cu grosimea prevazuta in proiect ;
- verificarea zidariei ( suprafete si muchii ) cu ajutorul firului de plumb si a dreptarului de 2,5
m;
- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se efectueaza cu ajutorul unui dreptar prin
masurarea distantei dintre rigla si suprafata ;
3
 - dimensiunile golurilor si a plinurilor dintre goluri se verifica prin masurarea directa cu metru
ruleta.
5.Verificari ce se efectueaza la receptia preliminara a lucrarii
Comisia de receptie preliminara, prin membrii sai de specialitate sau specialisti din afara ei,
procedeaza la o verificare scriptica si la verificari directe sau prin sondaje privind dimensiunile,
planeitatea, verticalitatea zidariilor si peretilor si dimensiunile golurilor.
Daca rezultatele sunt nesatisfacatoare comisia este obligata sa cerceteze documentele incheiate
pe parcursul lucrarilor si care privesc verificarile de calitate si rezultatele incercarilor efectuate anterior.
In cazul in care aceste documente lipsesc sau consemneaza verificari cu o frecventa mai mica
decat cea prevazuta in proiect sau rezultatele nu corespund conditiilor de calitate prescrise, comisia nu
poate admite receptia.
Deficientele se vor remedia.

CAPITOLUL 2. PARDOSELI
Tipurile de pardoseala care fac prezentul caiet: pardoseli din parchet laminat in birou, gresie
portelanata in celelalte spatii, care asigura o buna intretinere si rezistenta la uzura; la exterior, pe terase
si trepte , se va monta gresie antiderapanta de exterior.
Alegerea tipului de pardoseala, alcatuirea si caracteristicile structurii sale se stabilesc in functie
de destinatia incaperilor, avandu-se in vedere urmatoarele: aspectul general ; durabilitatea in timp fata
de conditiile de exploatare; eficienta economica; posibilitati de reparat sau inlocuit ; siguranta la mers ;
intretinerea si curatirea usoara; rezistenta la foc .
Alcatuirea de principiu a pardoselilor:
- strat de uzura care este supus sarcinilor si actiunilor din procesul de exploatare;
- stratul suport care primeste incarcarea si o transmite elementului de rezistenta pe care este
asezata pardoseala ;
- stratul de egalizare cu rolul sa asigure planeitatea suportului in anumite situatii.
Linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli care se executa in incaperi vecine va coincide
cu proiectia pe orizontala a fetei foii de usa adiacenta faltului.
Pardoselile trebuie sa fie plane si fara denivelari in aceeasi incapere sau la trecerea dintr-o
incapere in alta.
Pantele pardoselilor se pot realiza astfel:
- la pardoselile executate pe plansee sau pe un strat din beton, cu un strat de beton turnat sub
pardoseala;
- la pardoselile avand o suprafata mai mica sau egala 20,00 mp prin variatia grosimii stratului
suport sau a celui de egalizare.
La trecerea de la executia unui strat la altul trebuie realizata o legatura cat mai perfecta.
Executarea pardoselilor se face numai dupa terminarea tuturor lucrarilor prevazute sub
pardoseli (conducte, canale, instalatii), dupa efectuarea tuturor probelor prescrise si dupa terminarea
tuturor lucrarilor de constructii-montaj in incercarea respectiva.
Inainte de executarea pardoselilor se verifica daca:
- rosturile dintre elementele prefabricate, diversele strapungeri prin planseu au fost astupate sau
chituite cu mortar de ciment ;
- sarmele sau mustatile eventual iesite din planseul de b.a. au fost taiate, indoite ;
-executarea umpluturilor cu pamant sub pardoseli s-a facut la cota prevazuta iar straturile bine
compactate;
-materialele corespund calitativ conditiilor impuse de normativele in vigoare.
La umpluturile in care este posibila ridicarea apei prin capilaritate primul strat se realizeaza din
pietris sau agregate marunte care sa asigure ruperea capilaritatii.
Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din exploatare sa
nu se taseze, care ar putea provoca deteriorari ale imbracamintii.
In zonele stratului suport admisibile, corectarea suprafetei se face prin spituirea, curatirea si
spalarea dupa care se rectifica cu mortar de ciment.
Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera vor avea caracteristicile STAS-urilor si
N.T.S-urilor de ramura ale firmelor producatoare si vor fi insotite de certificatul de calitate.
La sosirea pe santier se va verifica daca materialele au fost ambalate si transportate
corespunzator, iar depozitarea lor se va face conform reglementarilor in vigoare, pentru fiecare tip in
parte.
4
 a) Agregatele se vor transporta fara masuri speciale, cu orice mijloace de transport
(autobasculante, etc ) depozitandu-le separat pe sortimente, asigurandu-se scurgerea apelor provenite din
intemperii. De asemenea, se va evita murdarirea lor cu uleiuri, motorina sau amestecarea cu pamant.
b) Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii si amestecul cu materii straine atat in timpul
transportului cat si in timpul depozitarii.
c) Ipsosul se transporta in vehicule acoperite si se va depozita in magazii uscate si curate.
La receptia preliminara se vor examina si controla documentele incheiate pe parcursul lucrarilor
si pe faze de lucrari.
De asemenea, se vor face verificari directe pentru aspecte in incaperi .
Materialele utilizate la executarea pardoselilor trebuie sa corespunda agrementelor tehnice.
Conditiile de calitate care se verifica pe parcursul executarii lucrarilor ( de catre seful punctului
de lucru ):
- aspectul, starea generala a suprafetelor ;
- planitatea si orizontalitatea, sageata maxima admisa 2 mm intre doua unde.

Pardoselile din gresie

Pardoselile din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton.
Placile de gresie utilizate pentru executarea pardoselilor care fac obiectul acestui proiect vor fi
placi de gresie portelanata, antiderapanta la exterior. Gresia se va aplica pe stratul suport cu mortare
adezive speciale destinate montajului de placi de gresie.
Placile ceramice sunt produse prin presarea in stare naturala a unui amestec omogen si foarte fin
granulat de argile, silice si fondant.
Caracteristicile fizico - mecanice ale placilor de gresie sunt verificate prin incercari si corespund
standardelor si prescriptiilor romanesti aferente domeniului de utilizare.
Aplicarea gresiei se recomanda sa se faca prin tehnica dublei aplicari cu scopul de a avea
perfecta aderenta a spatelui placii ( adezivul se intinde atat pe substrat cat si pe spatele placilor ).
Desi nu este ceruta de natura produsului, o rapida scufundare in apa inainte de aplicare conduce
la evitarea riscului ca aplicarea sa fie prejudiciata de prezenta prafului pe suprafata posterioara a placii.
Umezirea va trebui sa fie evitata in toate cazurile in care se folosesc adezivi pe baza de rasini
vinilice sau acrilice sau bicomponente pe baza de solventi organici.
Pentru executarea pardoselilor din gresie se va folosi adeziv care se prezinta sub forma de
pulbere gri sau alba compusa din ciment, nisip, rasini sintetice si aditivi speciali.
Suprafetele pe care se executa pardoselile de gresie antiderapanta cu adeziv trebuie sa fie plane,
solide, fara grasimi, uleiuri, etc. si suficient de uscate si lipsite de particule aspirabile.
Adezivul se amesteca impreuna cu 6,7 - 7 l apa curata la sacul de 25 kg ( intr-un recipient curat ),
sau dupa recomandarile producatorului, pana se obtine o pasta perfect omogena.
Pasta se aplica cu spatula dintata direct pe substrat. Pentru pardoseli se recomanda folosirea
spatulei nr. 6 cu dinti romboidali.
Timpul de deschidere a adezivului in conditii normale de temperatura si umditate este de 20 - 30
minute. In conditii de mediu cu vant uscat, soare puternic, temperaturi ridicate, timpul de deschidere se
reduce foarte mult la cateva minute. De aceea trebuie mereu controlat daca adezivul nu a format
pelicula.
In cazul in care s-a format aceasta crusta adezivul se reimprospateaza trecand pe deasupra spatula
dintata.
Este CONTRAINDICAT sa se ude adezivul cu apa atunci cand a format crusta deoarece se
formeaza un strat antiadeziv. Pardoselile din gresie aplicata cu adeziv nu trebuie spalate cel putin 24 ore
si trebuie protejate de ger si soare puternic timp de 5 - 7 zile de la punerea in opera.
Pardoselile din gresie la interior se vor executa cu rosturi de 3 sau 4 mm.
Pentru realizarea acestor rosturi se vor folosi distantieri din plastic.
Rosturile dintre placi trebuie chituite. Chituirea se va face cu chit pulbere care in amestec cu apa
formeaza o pasta omogena.
Materialele utilizate la executarea pardoselilor din gresie trebuie sa corespunda urmatoarelor
agremente : agrement tehnic 001 - 04/198 - 1997 - pentru adezivi;
- agrement tehnic 002 - 04/ 043 - 1995 - pentru placi ceramice.
Pardoselile din gresie nu se vor finisa prin frecare , ci se vor sterge cu carpa umeda.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de 5 - 10 mm
care se vor umple cu material elastic.
5
 Plintele se vor executa din acelasi tip de gresie avand inaltimea de 6-7 cm si sunt fixate cu
adeziv astfel incat sa nu depaseasca fata tencuielii cu 5 - 8 mm.
Conditiile de calitate care se verifica pe parcursul executarii lucrarilor ( de catre seful punctului
de lucru ) trebuie sa fie conf.STAS 2560/1 - 83 si STAS 2560/3 - 84:
- aspectul, starea generala a suprafetelor; planeitatea si orizontalitatea: sageata maxima admisa 2
mm intre 2 unde; aderenta la stratul suport, la ciocanire sunetul sa fie plin;
- denivelarile maxime dintre doua placi alaturate 0,5 mm; marimea rosturilor-abateri maxime
admise sa corespunda prevederilor din STAS2560/1 - 83.
La receptia preliminara se vor examina si controla documentele incheiate pe parcursul lucrarilor
si pe faze de lucrari.
De asemenea, se vor face verificari directe pentru aspecte.
Pardoselile din parchet laminat
In birou, in care se executa pardoseala din parchet laminat se va asigura urmatorul climat
interior :
-temperatura incaperii sa fie de circa 20 grade C (minim 15 grd C ) ;
-umiditatea relativa a aerului de circa 40 60 %.
Stratul suport pe care se va lipi parchetul laminat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
-umiditatea (la suprafete minerale maxim 2% umiditate reminiscenta) ;
-starea suprafetei trebuie sa fie neteda, solida si curata.
Montarea parchetului laminat se va face prin asezarea pe folie impermeabila. Se va incepe montarea
parchetului laminat dintr-un colt al incaperii si se aseaza primul element pe podea astfel incat ambele
parti cu uluc sa fie la perete. Primele elemente pe podea trebuie asezate drept si rectangular pentru ca
imbinarile dintre uluc si lamba sa fie foarte stranse. Dupa montarea parchetului se vor monta plintele.
Desi sunt rezistente la umiditate, podelele laminate nu trebuiesc lasate niciodata umede deoarece in zona
canturilor pot absorbi usor apa si isi pot modifica astfel forma si culoarea. Curatirea zilnica a podelei se
face cu aspiratorul si apoi se strege cu o carpa umeda bine stoarsa. Petele care ceeaza probleme pot fi
indepartate cu acetona, benzina, etc.
Verificari ce se efectueaza pe parcursul executiei lucrarilor: la pardoseli din parchet laminat se verifica :
dimensiunile panourilor; mentinerea climatului din incaperi la temperatura de minim 15 gr C ;
planeitatea si orizontalitatea pardoselii, abaterea maxima este de 3 mm in cazul planeitatii suprafetii si
de maximum 2 mm in cazul orizontalitatii pardoselii ; montarea la acelasi nivel a panourilor alaturate ;
marimea rosturilor dintre panouri poate fi de maxim 0,5 mm ; fixarea panourilor pe suport nu se
admite ca pardoseala sa se miste.
Avand in vedere gama foarte larga de astfel de produse se vor solicita agrementele tehnice
pentru parchet cu indicarea explicita a tehnologiei de montaj.
Se va acorda atentie conditiilor specifice de utilizare a produsului precum si prevederilor privind
punerea in opera.

CAPITOLUL 3 . TAMPLARII DE LEMN

Tamplaria se va executa conform planselor de arhitectura A9 A15, din lemn stratificat calitatea
I; vitrarea ferestrelor se va face in doua foi de geam(sistem termopan).
Se vor avea in vedere:
a)Cerinele eseniale conform HG nr. 796/2005 -rezisten mecanic i stabilitate a ferestrelor i
uilor ca cerine privind sigurana n exploatare; -securitate la incendii; -igien, sntate i mediu
nconjurtor; -protecie mpotriva zgomotului; -economie de energie i izolare termic.
b)Cerinele funcionale (arhitectur, de exploatare, durabilitate)
c)Cerinele privind fabricarea ferestrelor i uilor
d)Cerinele privind punerea n oper.
Specificaiile se refer la ferestre i ui obinuite, montate vertical.
Condiiile tehnice prevzute sunt stabilite la nivel minim acceptat, avnd n vedere cerinele de
mai sus i pot fi ndeplinite cu costuri minime. Autoritatea contractant, proiectantul, pot solicita
condiii superioare celor prevzute, atunci cnd acestea sunt justificate din punct de vedere tehnic i
economic. Condiiile sunt cele prevzute n standardele armonizate dupa standardele europene, respectiv
SREN 14351-1/2006+A1:2010.

Tamplaria se monteaza dupa finisarea golului de montaj si a elementelor de constructie pe care

aceasta le acopera.
6
 Montarea tamplariei din lemn trebuie sa respecte urmatoarele conditii :
Toleranele de poziionare a tmplriei n construcie:
- verticalitate (n planul tmplriei i perpendicular pe aceasta) 2mm/m;
- orizontalitate: 2 mm pentru limi de pn la 1,5 m, 3 mm pentru limi mai mari de 1,5 mm;
- axa tmplriei fa de axa trasat: 5 mm.
Dup fixarea tocului, spaiul dintre zidrie i tmplrie (rostul de montaj) trebuie izolat astfel nct s nu
permit ptrunderea aerului i umiditii. De aceea, el se umple cu spum poliuretanic, care dupa
intarire se va taia cu cutterul, indepartandu-se surplusul de material.. Se va folosi o spum cu uscare
rapid. Alegerea spumei trebuie fcut i n funcie de anotimpul n care se realizeaza montajul. (Exist
spume de var, care se pot aplica la temperaturi ncepnd cu + 5 grade, i spume de iarn, ce se pot
aplica la -5, -10 sau -15 grade). Tubul de spum se pstreaz la temperaturi pozitive.
La exterior se va aplica chit siliconic elastic de exterior pentru impermeabilizarea rostului de
montaj.
nainte de a aeza tmplria n poziia de montaj, trebuie asigurata montarea solbancului pe
latura inferioar a ramei, pentru montarea glafurilor (interior i exterior). Solbancul se monteaz prin
clipsare pe panoul de tmplrie, orizontal jos. (Profilul Solbanc, sau inaltatorul de glaf, este un profil ce
se monteaza pe latura inferioara a ferestrei, inainte de montarea ferestrei in perete si este o modalitate
excelenta de a anexa glafurile de interior sau exterior la fereastra. Odata montat acest profil solbanc,
glafurile pot fi montate sau chiar si inlocuite mai usor chiar si dupa finalizarea lucrarilor de reparatii.
Folosirea profilului solbanc imbunatateste protectia peretelui la infiltrarile de apa si ajuta si la
designul ferestrei, pentru ca glaful de exterior se va monta direct pe solbanc lasand tocul tamplariei
vizibil in totalitate, iar gaurile de denaj ale tamplariei raman perfect descoperite sau, mai elegant se pot
proiecta pe partea inferioara a profilului, iar scurgerea apei se va face direct pe glaful de exterior).
Verificarea calitatii materialului, respectarea proiectului, corectitudinea montajului se va face de
catre firma producatoare. Se va verifica corespondenta calitatii profilului cu oferta din contract. La
verificarea tamplariei se va verifica originalitatea accesoriilor de inchidere si a balamalelor.
La montaj se va urmari cu strictete tehnologia de montaj indicata de producator precum si
montarea corecta a tuturor accesoriilor indicate in oferta producatorului.
Tipul de geam va fi law-e clar si va avea urmatoarea structura pornind dinspre exterior :-geam
law-e clar 4 mm ; -camera de aer 12-15 mm ; -geam 6 mm.
Grosimea foii de geam se va stabili impreuna cu producatorul, in functie de dimensiunea
ochiului de geam.
Se vor prezenta agremente tehnice pentru profilele de lemn cat si pentru tipul de geam folosit.
Se vor prezenta garantii pentru tamplaria executata.
Se recomanda intocmirea releveului golurilor in care se va monta tamplaria inainte de
executia acestora.
Verificarea materialelor aduse pe santier se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si
se refera la dimensiunile si calitatea materialelor pravazute in documentatia de executie.
Materialele nu vor fi puse in opera daca nu sunt insotite de certificate de calitate.
De asemenea nu se vor pune in lucru geamuri sparte, fisurate sau zgariate.
Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se va face de catre conducatorul tehnic al lucrarii pe
tot parcursul executiei. Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se refera la corespondenta cu tipurile
si dimensiunile din proiect.
Verificarea pe faze se va face pentru intrega categorie de lucrari si vor fi intocmite procese
verbale de verificare pe faze de lucrari. Examinarea finala a lucrarilor de geamuri se va face prin
examinarea directa a lucrarilor executate.

Glafuri
Din cauza condiiilor climatice din ara noastr, trebuie acordata o atenie special montrii
glafurilor de exterior, altfel existnd pericolul deformrii acestora (mai ales cele nfoliate) din cauza
supranclzirii. Pentru a evita aceast situaie, trebuie respectate urmtoarele indicaii: - glaful trebuie s
fie ntotdeauna mai scurt cu minim 20 mm dect golul dintre paleii verticali exteriori ai ferestrei,
realizndu-se astfel un rost de dilataie de minim 10 mm n fiecare parte; acest rost se va etana cu
silicon neutral; dac s-a optat pentru glafuri nfoliate, este obligatoriu s se realizeze guri de ventilaie
n capacele laterale ale glafului, sub nivelul cordoanelor de silicon pentru etanare; - buza exterioar a
glafului trebuie s fie distanat la cel puin 15 mm fa de nivelul faadei cldirii, pentru a asigura
evacuarea corect a apei pluviale i pentru a se putea realiza guri suplimentare de ventilaie, n cazul
7
glafurilor nfoliate. Fixarea glafurilor de exterior se realizeaz prin clipsare n partea inferioar a ramei
de tmplrie. Suplimentar, se realizeaz etaneizarea cu silicon. Suprafaa de aezare trebuie s fie
finisat plan n prealabil, uscat, nefrmiabil i fr particule libere (praf, nisip etc.), iar suprafaa
glafului s fie degresat; siliconul neutral se va pune n oper n cordoane transversale fa de lungimea
glafului, cu o grosime de minim 8 mm, spaiate la aproximativ 50 mm. Dup aplicarea siliconului, glaful
exterior se fixeaz de profilul solbanc, aflat sub ram, cu ajutorul uruburilor autofiletante. Se vor folosi
glafurile exterioare din aluminiu, acestea rezistnd att la deformri, ct i la aciunea intemperiilor.

CAPITOLUL 4. TENCUIELI INTERIOARE

Materialele livrate vor fi nsoite de certificatul de calitate. Executantul trebuie s-i organizeze
n aa fel transportul, depozitarea i manipularea materialelor i produselor nct n momentul
punerii n oper s corespund condiiilor de calitate impuse att prin caietele de sarcini ct i prin
normativele n vigoare.
Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparrii lor, astfel nct s fie
utilizate n condiii bune la tencuieli, sunt:
- la mortare ciment-var M10T pn la 8 ore,
- la mortare ciment var M25T pn la 10 ore,
- la mortare ciment var M100T i M50T fr ntrziator pn la 10 ore, iar cu ntrziator pn la
16 ore.

1. CONDIII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Toate materialele vor fi introduse n oper numai dup ce n prealabil s-a verificat c au fost
livrate cu certificate de calitate.
Mortarele de la staii sau centrale pot fi introduse n lucrare numai dac transportul este nsoit de
fia care s conin caracteristicile tehnice ale acestora.

2. EXECUIA LUCRRILOR
Cuprinde:
a) Operaiuni pregtitoare: lucrrile ce trebuie efectuate naintea nceperii executrii tencuielilor:
- controlul suprafeelor care urmeaz a fi tencuite (mortarul din zidrie s fie ntrit, suprafeele de
beton s fie relativ uscate, abaterile de la planeitate i verticalitate s nu fie mai mari dect cele
admise, etc);
- terminarea lucrrilor a cror execuie simultan sau ulterioar ar putea provoca deteriorri ale
tencuielilor;
- suprafeele suport s fie curate;
- rosturile zidriei de crmid vor fi curate pe o adncime de 3-5 mm, iar suprafeele netede
(sticloase) de beton vor fi aduse n stare rugoas;
- verificarea execuiei i recepiei lucrrilor de protecie (nvelitori, planee, etc) sau a cror
execuie ulterioar ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaii, tmplrii, etc),
precum i dac au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, supori metalici,
colari, etc).
b) Execuia amorsrii:
- suprafeele de beton vor fi stropite cu ap, dup care se va amorsa cu pri din ciment i ap n
grosime de 3 mm;
- n cazul aplicrii de tencuieli cu grosime redus (5-10 mm) pe tencuieli existente se va respecta
aceeai tehnologie ca n cazul tencuielilor cu grosimi normale i anume: amorsare, pri, tinci,
toate reduse corespunztor nct s se ncadreze n grosime normal;
- amorsarea suprafeelor se va face ct mai uniform, fr discontinuiti, fr prelingeri
pronunate, avnd o suprafa rugoas i aspr la pipit.
c) Execuia grundului:
- grundul n grosime de 5-15 mm se va aplica pe suprafee de beton, dup cel puin 24 de ore de la
aplicarea priului, i dup cel puin 1 or n cazul suprafeelor de crmid. Dac suprafaa
priului este prea uscat aceasta se va uda cu ap n prealabil de executarea grundului;
- partea superioar a pereilor i tavanele ncperilor cu nlime mai mare de 3,00 m se vor
executa de pe platforme de lucru continue;
- mortarul folosit la grund este cel prevzut n antemsurtori i piesele desenate (M10T-M100T);
8
 - grosimea grundului se va verifica n timpul execuiei n scopul de a obine n final o suprafa
plan, fr asperiti pronunate, neregulariti, goluri, etc;
- nainte de executarea stratului vizibil se va controla ca suprafaa grundului s fie uscat i s nu
aib granule de var nestinse.
d) Execuia stratului vizibil:
- stratul vizibil al tencuielilor interioare tinci va avea compoziia ca i a grundului, ns cu
nisip fin de pn la 1 mm;
- grosimea tinciului poate varia ntre 1-5 mm;
- gletul de var la ncperile zugrvite se va realiza prin nchiderea porilor tinciului cu strat subire
de 1-3 mm de var i adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var past;
- gletul de ipsos se va realiza numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, n
cantiti strict necesare, nainte de terminarea prizei ipsosului;
- la tencuielile sclivisite, stratul vizibil se netezete cu drica de oel i se execut numai din past
de ciment.

Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor

1. Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuiala, inainte ca suportul pentru fiecare
portiune ce urmeaza a fi tencuita sa fi fost verificat si receptionat.
2. Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja ( de exemplu: invelitori, plansee, etc ) sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor ( conducte pentru instalatii, tamplarie, etc ) precum
si daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznurile, suportii, conductorii electrici etc).
3. Mortarele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce s-a verificat de catre conducatorul tehnic al
lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor
respective.
4. Pe timpul executarii lucrarilor se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea tipului si
compozitia mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise.
5. Receptia pe faze de lucrari se va face pe baza urmatoarelor verificari:
- rezistenta mortarului;
- numarul de straturi aplicate si grosimile prescrise ;
- aderenta la suport si intre straturi;
- planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor.
Rezultatele se inscriu in registrele de procese verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari,
abateri admisibile sunt cele date in anexa 4 din Normativul C18-83.
Verificarea aspectului general al tencuielilor.
6. Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi
provocate de varul nestins, etc.
7. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor trebuie sa fie
drepte, verticale sau orizontale.
8. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor, etc.
9. Verificarea planeitatii si orizontalitatii suprafetelor se face cu un dreptar, iar abaterile care pot fi
admise sunt date in anexa 4 din Normativul C18-83.
10. Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu dreptarul, bolobocul si
cu firul de plumb. Abaterile nu pot depasi limitele admise prevazute in anexa 4 din Normativul C18-83.

CAPITOLUL 5. TENCUIELI EXTERIOARE

5.1. Generalitati
1.Tencuielile exterioare sunt tencuieli executate pe zidarie.
2.Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristicile tehnice conform urmatoarelor standarde si norme
interne ale unitatilor producatoare:
- ciment P 30, P 25 STAS 1550-77;
- apa STAS 790-73;
3.Mortarele folosite la tencuieli vor avea dozajele in conformitate cu prevederile din instructiunile
tehnice C 17-82.

9
4.Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrarilor. Mortarele de tencuiala pentru
executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului
etalon:
- pentru sprit, in cazul aplicarii mecanizate a mortarelor 12 cm;
- pentru sprit, in cazul aplicarii manuale a mortarelor 9 cm;
- pentru grund, in cazul aplicarii manuale 7-8 cm;
- pentru grund, in cazul aplicarii mecanizate 10-12 cm;
- pentru stratul vizibil executat din mortar, fara ipsos 7-8 cm.
5.Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua un control al suprafetelor care urmeaza
a fi tencuite.Pentru a nu se fisura si coscovi tencuiala, zidaria trebuie sa aiba mortarul dintre rosturi
intarit.
6.La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile ale caror executie simultana
sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
7.Suprafata peretilor de zidarie nu trebuie sa prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari
decat cele indicate in prescriptiile tehnice in vigoare.
8.Rosturile la zidarie vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime de 3-5 mm, iar
suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
9.Suprafetele de lemn sau metal existente pe suprafata zidariei de caramida se vor acoperi cu plasa de
rabit. Sub plasa de rabit, la suprafetele de lemn, se va aplica fie un strat de carton asfaltat, fie alta solutie
hidrofuga, pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.
5.2. Tehnologia de executie
1.Dupa controlul si pregatirea stratului stratului se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi
tencuite. La efectuarea trasarii se va verifica modul de fixare a reperelor, asa incat sa se obtina un strat
de mortar cu grosimea stabilita in proiect.
2.La tencuielile exterioare se vor fixa repere de trasare in mod obligatoriu la toate colturile fatadei,
precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor.
3.In cazul utilizarii stalpisorilor de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar ca si stratul de
grund.
4.Suprafetele de beton si ale zidariei vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va face amorsarea prin
stropirea cu un sprit care se aplica in grosime de 3 mm. Compozitia spritului va fi un amestec de ciment
si apa (lapte de ciment).
5.In timpul amorsarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat mai uniform, fara
discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient
intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipait.
6.Grundul se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului pe suprafata de beton si dupa o ora
in cazul suprafetelor de caramida.
In cazul cand suprafata spritului este prea uscat sau pe timp foarte calduros, aceasta suprafata se va uda
cu apa inainte de a se aplica grundul.
7.Stratul de grund la tencuielile cu terasit va avea o grosime de 2 cm, iar la tencuielile cu praf de piatra
de 1,5 cm.
8.Aplicarea grundului pe timp de arsita, prin acoperirea suprafetelor respective pe care s-a aplicat
grundul cu rogojini umezite sau alte mijloace.
9.Este cu desavarsire interzis sa se aplice grundul pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca sa
inghete inainte de intarire.
10.In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu grosimea prevazuta si se va
verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana care sa ascunda si sa rectifice toate defectele
stratului suport. Suprafata grundului nu trebuie sa prezinte asperitati, zgaraieturi, neregularitati,
ciupituri.
11.Spritul si grundul se vor aplica de sus in jos de pe schele de fatada, montata la cca 50 cm fata de
suprafata fatadelor.
12.Inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba
granule de var nehidratat care sa poata intra ulterior in contact cu umiditatea din stratul vizibil si sa
provoace in acest mod noi impuscaturi pe suprafetele tencuite.
13.La tencuielile cu terasit stratul vizibil se executa din mortar de var-ciment la care se adauga terasit.
14.La tencuiala cu praf de piatra, stratul vizibil se executa cu mortar M100-T confectionat cu praf de
piatra in loc de nisip.

10
15.Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se va urmari ca in campurile mari, tencuielile sa fie
realizate din aceeasi cantitate de mortar pregatita in prealabil pentru a nu se produce diferente de
culoare.
De asemenea, se va urmari ca sa nu se intrerupa lucrul la mijlocul suprafetelor deoarece reluarile
lucrului produc pete si diferente de nuante suparatoare.
16.Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite, pana la
intarirea mortarului, de urmatoarele actiuni:
- umiditatea mare care intarzie intarirea mortarului si il altereaza;
- uscarea fortata care provoaca pierderea brusc a apei din mortarul de pe suprafata
tencuita, uscare care poate proveni din curent de aer, expunerea indelungata la razele
soarelui;
- lovituri provenite din darea in exploatare a cladirii inainte de termen;
- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.
5.3. Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor
1.Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori).
2.Toate materialele si semifabricatele (mortarele) vor fi introduse in lucrare dupa ce s-a verificat de catre
conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt
corespunzatore normelor respective.
3.Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie,
utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in
grosimile prescrise, de asemenea este necesar a se urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva
uscarii fortate spalarii prin ploaie sau inghetarii.
4.Receptia pe faza de lucrari se face pe baza urmatoarelor verificari:
- rezistenta mortarului;
- numarul de straturi aplicate si grosimile respective;
- aderenta la suport si intre straturi;
- planeitatea suportilor si linearitatea muchiilor;
- dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative (solbancuri, braie, cornise)
bucata cu bucata.
5.Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplarie.
6.Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte portiuni cu nuante si culori neuniforme.

CAPITOLUL 6. PLACAJE
Se vor executa placaje de faianta fixata cu adeziv la grupurile sanitare , bucatarie si spalator.
a)Placajele de faianta se vor executa in pe inaltimea de 2.20 m.
Inainte de achizitionare se vor prezenta beneficiarului si proiectantului mostre de culoare.
Faianta trebuie sa fie de calitatea I. Se vor executa rosturi de 3 mm. La muchiile iesinde se vor aplica
coltare din PVC in culoarea faiantei. La intalnirea cu pardoseala se va aplica etansare cu silicon .
Placajul de faianta se va executa conform tehnologiei indicate de furnizor . Materialul utilizat ( faianta si
adeziv) trebuie sa fie atestat si va avea certificatul de garantie . Aceste documente se vor anexa la cartea
tehnica a constructiei .
Verificarea calitatii lucrarilor de placaje se va face in conformitate cu normativul C 56/ 1985.
Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia
consultantului spre aprobare urmatoarele mostre :
- placaj faianta, gresie - doua mostre cu culoarea specificata de catre beneficiar si proiectant;
- prin aprobarea mostrelor de catre consultant se intelege si aprobarea adezivurilor si chiturilor.
Livrare, depozitare, manipulare
Placile ceramice, faianta si gresia se vor transporta ambalate in cutii, cu mijloace de transport
acoperite, curate si uscate.
Conditiile de ambalare in cutii sunt date in STAS 233 - 86, STAS 9405 - 80 si STAS 7813 - 80.
In mijloacele de transport cutiile se vor aseza stive, luandu-se masuri pentru impiedecarea
deplasarii stivelor in timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului si imprastierea
placilor.

11
 Cutiile cu placi ceramice se vor depozita in incaperi uscate in stive de maxim 1,5 m inaltime in
locuri ferite de lovituri si de umiditate. Placile nu se vor scoate din cutiile lor inainte de a fi transportate
la locul de lucru. Transportul materialelor si al produselor care intra in compozitia tencuielilor se
transporta in vagoane inchise.
Depozitarea se va face in depozite acoperite si ferite de umezeala. In timpul depozitarii se va
urmari ca ambalajul sa fie ermetic, pentru a se evita scurgerea produselor.
Executia lucrarilor
Lucrarile ce trebuie terminate inainte de acceptarea lucrarilor de placare a peretilor de faianta si
gresie :
- instalatii electrice ;
- instalatii sanitare ;
- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii ;
- montarea tocurilor tamplariei ;
- montarea obiectelor sanitare.
Pozarea placilor
Trasarea suprafetelor care urmeaza a se placa se face atat fata de orizontala cat si fata de
verticala :
- se va aseza pe cant un dreptar de lemn de maxim 2 m lungime la nivelul finit al pardoselii lipit de
suprafata care se placheaza ;
- verticalitatea suprafetelor care urmeaza a se placa se obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite
din bucati de faianta fixate provizoriu cu mortar de ispos pe suprafata tencuielii la cca.1 m distanta intre
ele, in imediata vecinatate se placheaza.
- aplicarea reperelor pentru placarea peretilor cu placi de faianta se va face in asa fel incat dosul placilor
care se vor monta ulterior sa corespunda pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafata peretelui care
ramane neplacata ;
- firul de plumb lasat la suprafata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajului de faianta
care urmeaza sa se execute ;
- asezarea placilor se va face in randuri orizontale incepand de la colturi, de la stanga la dreapta si de la
plinta la scafa de sus ;
- cand nu sunt prevazute plinte sau scafe, placile de faianta se vor racorda cu pardoseala in unghi drept,
urmand si avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare astfel incat apa pe linia de
racordare sa nu se poata infiltra intre pardoseala si placaj ;
- primele doua placi se vor monta cu mortar deasupra canatului dreptunghiului rezemandu-se usor pe
canatul acestuia, placa din stanga se monteaza definitiv, iar cea din dreapta provizoriu urmind ca aceasta
din urma sa se fixeze definitiv ;
- fixarea placilor pe celelalte randuri se va face in asa fel incat fata vazuta sa fie perfect verticala pe
directia firului de plumb ;
- asezarea placilor pe celelalte randuri se va face in acelasi mod pastrandu-se acelasi sens de montare;
- partea de sus a placajului se va termina cu placi cu marginea rotunda sau smaltuita;
- in cazul glafurilor se prevede o panta de cca. 2% spre interior ;
- rosturile orizontale trebuie sa fie in linie dreapta cu latime uniforma ;
- plintele si scafele se vor monta dupa aceleasi reguli ca si placile de faianta, tot cu mortar adeziv.
- suprafata plintelor si scafelor va iesi in afara placajului cu min.2 mm ;
- montarea placilor se face prin aplicarea pe dosul fiecarei placi, cu mistria, a mortarului indicat ;
- mortarul se aplica in grosime de 2/3 din suprafata, apoi se fixeaza placa pe locul respectiv prin
apasarea cu mana sau o usoara ciocanire cu manerul mistriei.
Mortarul de legatura dintre placi si stratul suport nu trebuie sa formeze un camp continuu ci
trebuie sa aiba intreruperi in dreptul rosturilor, pentru ca in acest fel sa limiteze contractia mortarului.
Placile trebuie fixate pe perete cu striurile pe dos orizontale, golurile ramase se vor completa cu
mortar dupa executarea fiecarui rand pe partea superioara a placilor.
Pentru completari la colturile intrande si iesinde ale incaperilor, placile se vor taia la
dimensiunile necesare.
Gaurirea pentru trecerea tevilor pentru fixarea suporturilor metalice se va face cu ciocanelul de
faiantare.
Dupa fixarea a 3 - 4 randuri de placi se va verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul de 2
m lungime, atat in directia verticala cat si orizontala.
Dupa 5 - 6 ore de la montare suprafata se curata cu o carpa umezita si apoi cu apa.
12
 Protejarea lucrarilor
Se recomanda ca placajele sa se intretina prin spalare in diagonala cu apa calduta, cu detergenti
si sapun, deoarece depozitarea grasimilor in rosturi favorizeaza depunerea prafului.
Pentru intretinerea lucrarilor se vor evita acele substante si materiale care ar putea provoca
zgarierea glazurii placilor.
Executarea placajelor interioare de faianta in timp friguros este admisa cu conditia ca in timpul
executarii lucrarilor si cel putin 14 zile de la aplicare, sa se asigure in incaperile respective o temperatura
de cel putin +50 C prin mijloace de incalzire corespunzatoare.
Verificari in vederea receptiei
La receptionarea lucrarilor se va tine cont de aspectul general al placajului in ceea ce priveste
uniformitatea culorii, verticalitatea sau orizontalitatea suprafetelor placate, executia ingrijita a rosturilor,
fixarea placilor pe pereti ; verificarea orizontalitatii sau verticalitatii rosturilor se va face cu ajutorul unui
fir de plumb, al nivelei cu bula de aer si a unui dreptar.
Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinte sau scafe, trebuie sa fie rectilinii, fara
ondulari in plan vertical sau orizontal, iar rosturile trebuie sa fie etanse cu pasta de ciment.
La ciocanirea usoara a placii trebuie sa rezulte un sunet plin, daca sunetul este gol, placile se vor
scoate si fixa din nou cu pasta, respectiv mortar de ciment.
La racordarea suprafetei placajului cu tencuiala acestuia trebuie sa se acopere jumatate din
grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta fara racorduri in plan vertical sau orizontal.
Nu se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafa de mortar de ciment sau pasta de ipsos si nici
ca nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii. In jurul strapungerilor pe suprafata placata,
gaurile trebuie sa fie mascate cu rozete metalice. Gaurile din jurul suruburilor de fixare a unor obiecte
sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub elementele fixate.
Receptia se va face cu toata exigenta, nerespectarea conditiilor de mai sus ducand la respingerea
lucrarii.

CAPITOLUL 7. ZUGRAVELI SI VOPSITORII.

7.1. Lucrari care trebuie terminate
1. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli, toate lucrarile si reparatiile de tencuiala, ulei, placaje,
instalatii sanitare, termice si electrice trebuie sa fie terminate.
2. Zugravelile se vor executa inaintea aplicarii imbracamintii pardoselii.
3. Tamplaria trebuie sa fie montata definitiv, accesoriile metalice trebuie sa fie montate corect si buna
lor functionare trebuie sa fie verificata .
4. Trebuie sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei ca: jgheaburi, burlane,
streasini, cornise, glafuri, socluri etc. precum si trotuarele.
7.2. Pregatirea suprafetelor
Suprafetele care se vor zugravi trebuie sa fie driscuite cat mai fin, toate reparatiile necesare
trebuie sa fie executate ingrijit, terminate si uscate.
7.3. Conditii de executie
1. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la o temperatura a aerului in mediul ambiant
de cel putin +50 C, in cazul zugravelilor pe baza de apa si de cel putin 150 C in cazul vopsitoriilor.
2. Finisajele exterioare nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la
terminarea ploii; de asemenea, se va evita lucrul la fatada in perioadele de insorire maxima sau de vant
puternic, pentru a evita uscarea accelerata si craparea peliculelor.
7.4. Conditii tehnice de calitate si verificarea lucrarilor
1. Controlul in timpul executiei se face de catre executant precum si de catre beneficiar.
2. Pe parcursul executarii lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se verifica in caz special:
- indeplinirea conditiilor de calitate al suprafetei suport ;
- calitatea principalelor materiale ce intra in opera conform standardelor si normelor inainte de fabricatia
respectiva;
- respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier.
3. Lucrarile gasite necorespunzatoare se vor remedia si reface.
4. Receptia lucrarilor de zugravit si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.
5. Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica urmatoarele:
- corespondenta zugravelilor cu prevederile proiectului si dispozitiile ulterioare, spre a se constata
concordanta lucrarilor executate cu prevederile acestora;

13
- suprafetele zugravite cu lapte de var trebuie sa aiba un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete,
scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau urme de la pensule si bidinele.
6. Aderenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma de perete.
7. Aspectul vopsitoriei se verifica vizual avandu-se in vedere urmatoarele:
-la vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a
suprafetelor de lemn sau metalice bine chituite si slefuite in prealabil, se va controla ca accesoriile
metalice vizibile sa nu fie patate cu vopsea;
- se va examina vizual daca tevile sunt vopsite in culorile prescrise si daca vopseaua este de culoare
uniforma;
7.5. Zugraveli cu var lavabil
1. Zugravelile cu var lavabil se aplica pe tencuieli si pe glet de ipsos.
2. Varul plastic se va aplica cu ruloul, aceasta presupunand o diluare a varului cu apa in proportia
recomandata de producator. Compozitia trebuie sa aiba o astfel de consistenta, incat acoperirea
suprafetelor sa se poata face corect, fara ca materialul sa curga si fara sa ramana urme vizibile, de
asemenea trebuie sa aiba culoarea dorita ( culoarea va fi alba la interioare, iar exteriorul va fi zugravit
culoare crem).
3. Materialele utilizate la executarea lucrarilor trebuie sa corespunda prescriptiilor din urmatoarele
standarde si norma interna ale unitatilor producatoare:- ulei de in gicativ, STAS 16-80;- ulei tehnic de in
STAS 18-76 ; - ulei tehnic de rapita STAS 207-76 ; - ulei tehnic de floarea soarelui STAS 2710-76 ;
- var pentru constructii STAS 146-78 ;- apa STAS 790-78 ;hartie pentru slefuire uscat STAS 1551-71.

7.6. Vopsitorii cu solutii speciale

Materialul lemnos folosit in executie trebuie protejat impotriva actiunii flacarilor.
7.6.1. Prevederi generale:
7.6.1.1. Condiii generale privind produsele ignifuge. Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de
construcii combustibile este obligatorie utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul
Trupelor de Pompieri si - dup caz - cu agrement tehnic. Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul
Sanatatii asupra toxicitii. Productorii si, dup caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligai sa
livreze numai produse corespunztoare standardului de firma sau normei interne si sa obin avizul
Comandamentului Trupelor de Pompieri si agrementul tehnic pentru produsele noi sau modificri ale
caracteristicilor produselor existente.
Dup tratarea cu produse ignifuge a lemnului, materialelor si produselor pe baza de lemn (placi
din achii de lemn, placi din fibre de lemn etc.) trebuie sa se reduc posibilitatea acestora de a se aprinde
uor si de a arde in continuare.
ntruct prin ignifugare se ntrzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimina
posibilitile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate si alte masuri de protecie contra incendiilor.
7.6.1.2. Condiii referitoare la personalul de execuie . Lucrrile de ignifugare vor fi executate de
personal instruit si atestat in acest scop, cu respectarea stricta a instruciunilor de utilizare elaborate de
productor (tehnologie de aplicare, consum specific s.a.).
7.6.1.3. Obligaii pentru executant si beneficiar. Executantul lucrrilor de ignifugare este obligat sa
certifice calitatea ignifugrii executate, prin buletine de ncercare eliberate de laboratoare autorizate. La
recepia lucrrilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de ncercare si asigurarea condiiilor de
eficienta.

7.6.2. Ignifugarea materialelor si produselor din lemn sau pe baza de lemn

7.6.2.1. Condiii de pregtire a suprafeelor. Pregtirea suprafeelor in vederea aplicrii
produselor ignifuge de suprafaa are in vedere : curarea suprafeelor (de praf, noroi, var, vopsea sau
impuriti), prin periere, rzuire etc. ; chituirea cu masa de paclu (realizata din produsul ignifug
respectiv si praf de creta) a tuturor crpaturilor, mbinrilor si golurilor existente pe suprafeele ce se
protejeaz.
Pentru ignifugarea prin impregnare, materialul lemnos trebuie sa ndeplineasc urmtoarele
condiii : sa fie decojit (sa nu aib la suprafaa coaja) ; sa nu fie tratat in profunzime sau la
suprafaa cu substane chimice care sa mpiedice ptrunderea produsului ignifug in masa materialului.
Pentru asigurarea unei bune protecii, umiditatea materialului nainte de ignifugare nu va depi 18 % in
cazul proteciei de suprafaa cu produse ignifuge si 25 % in cazul ignifugrii in profunzime prin
impregnare.

14
 7.6.2.2.Conditii de aplicare a produselor ignifuge. La alegerea produselor ignifuge si a
procedeelor de ignifugare se au in vedere : esena materialului si particularitile de impregnare ale
acestuia ; condiii specifice in care este utilizat materialul (in interior sau exterior) ; dispunerea
vizibila sau nevizibil a materialului, precum si rolul acestuia in construcii (de rezistenta, finisaj,
decorativ etc). Lucrrile de ignifugare se executa in spatii in care se asigura temperatura de minim
+10C.
Produsele ignifuge pe baza de apa nu se aplica in cazul suprafeelor pe care au loc condensri
sau suprafee ce nu sunt ferite de precipitaii, care necesita sa fie splate periodic etc. In aceste cazuri se
pot folosi produse ignifuge de impregnare solubile in apa, daca suprafeele respective sunt protejate prin
finisri peliculogene (vopsele, emailuri, etc.) rezistente la apa.
Protecia ignifuga a suprafeelor exterioare ale construciilor si a acelor suprafeelor pe care au
loc condensri sau suprafee ce nu sunt ferite de precipitaii, care necesita sa fie splate periodic se
realizeaz prin produse ignifuge rezistente la apa, avizate ca atare. Aplicarea produselor ignifuge de
suprafaa se face numai dup prelucrarea definitiva a elementelor de construcie, nefiind admise ulterior
nici un fel de prelucrri care sa ndeprteze stratul ignifug de la suprafaa (rindeluire, secionare,
cioplire, despicare etc.).
Aplicarea produselor ignifuge pe suprafaa poate fi fcut att asupra produselor nainte de
montare, cat si asupra construciei deja executate. In primul caz, deteriorrile straturilor ignifuge
provocate prin manipulare vor fi rectificate prin tratarea suplimentara a suprafeelor dup montare, iar in
al doilea caz este recomandabil a se aplica ignifugarea pe msura realizrii lucrrilor, pentru a se
asigura o acoperire cat mai completa a ntregii suprafee lemnoase care intra in construcie.
Ignifugarea prin impregnare se realizeaz pe lemnul fasonat in dimensiunile de utilizare. In cazul
in care pe antier, la montaj, apare necesitatea unor mici prelucrri, zonele respective vor fi reignifugate
cu acelai produs, aplicat cu pensula pana la realizarea consumului specific stabilit de productor.
Operaia de ignifugare prin impregnare se executa numai in instalaii speciale.
Utilizarea in producie a materialului lemnos ignifugat prin impregnare se face dup uscarea
acestuia in condiiile de montare in construcie.
La expirarea perioadei specificate de productor pentru meninerea calitii in timp a
ignifugrii (de suprafaa, prin impregnare) este obligatorie reignifugarea ntregii suprafee
protejate anterior, respectiv a ntregului material ignifugat prin impregnare.
7.6.2.3. Tehnologia de aplicare. Calitatea lucrrilor de ignifugare este condiionat de respectarea stricta
a tehnologiei de aplicare a produsului si a consumului specific, stabilite de productor. In cazul
produselor ignifuge la care se utilizeaz aplicarea a doua sau mai multe componente se vor respecta
consumurile specifice pentru fiecare componenta in parte. Consumul de produs ignifug se determina in
funcie de suprafaa totala desfurat a elementelor de construire ce urmeaz sa fie tratate ignifug,
innd seama si de pierderi, care la aplicarea cu pensula pot fi pana la 50%, iar la stropire pana la 20%.
Suprafeele ignifugate pot fi acoperite cu vopsea pe baza de ulei, emailuri alchidice, vinarom
etc., numai daca ncercarea la foc a fost efectuata cu aceste tipuri de finisaje si daca exista specificaii in
acest sens din partea productorului.
7.6.2.4. Ignifugarea de suprafa Aplicarea produselor ignifuge de suprafaa se face conform
prevederilor din STAS 9302/4. Aplicarea produselor ignifuge de suprafaa se poate face cu pensula sau
prin pulverizare. Aparatele utilizate pentru pulverizare sunt de tipul Vermorel, Calimax sau pistol de
pulverizare. Produsele ignifuge de suprafaa se aplica strict in conformitate cu instruciunile
productorului, in straturile stabilite, respectnd intervalele de timp de uscare. In cazul ignifugrii cu
produse de suprafa a materialelor de tip PAL, PFL, PAL-CON, PAF etc. se au in vedere urmtoarele:
aplicarea se face prin aceleai procedee ca si la lemnul masiv, respectndu-se consumul specific
precizat de firma productoare pentru fiecare produs ignifug ; uscarea materialelor ignifugate se va
realiza in timp cat mai scurt astfel incat produsele sa nu fie degradate de umiditate.
7.6.2.5. Ignifugarea prin impregnare. Protecia prin ignifugare in profunzime a lemnului prin impregnare
se realizeaz prin unul din urmtoarele procedee : la presiuni diferite de cea atmosferica, conform
STAS 9302/2 ; la presiune atmosferica, conform STAS 9302/3.
7.6.2.6. Condiii de livrare, transport, recepie si pstrare a produselor ignifuge. Produsele ignifuge se
livreaz de ctre productor in ambalaje nchise etan, conform standardului de firma sau normei
interne. Ambalajele vor purta etichete pe care se vor specifica: denumirea si adresa productorului,
denumirea produsului, standardul de firma sau norma interna, lotul, data fabricaiei, termenul de
garanie, masa neta. La livrare se vor pune la dispoziia beneficiarului certificatul de calitate si
instruciunile de aplicare a produsului. Transportul produselor ignifuge pe baza de apa se face fr ca
15
temperatura sa coboare sub 5 C, iar a celor pe baza de solvent, neexpuse surselor de radiaie termica.
Produsele vor fi protejate contra apei. Pentru recepia produselor ignifuge se vor verifica condiiile de
admisibilitate prevzute de standardele de firma sau normele interne. nainte de recepie se va verifica
integritatea ambalajelor. Produsele ignifuge se pstreaz nchise etan, pana la ntrebuinare, in
ambalajele originale ale productorului. Daca termenul de garanie a fost depit prin depozitare,
utilizarea produsului ignifug este admisa numai cu avizul productorului. Produsele ignifuge se
pstreaz in locuri ferite de ploaie sau de aciunea directa a soarelui, precum si de nghe, la o
temperatura de +5C...+30C, de preferina in magazii uscate.
Soluiile ignifuge se livreaz gata preparate de productor. Cu avizul productorului, acestea pot
fi preparate si la locul de utilizare, de ctre cel care le aplica.

7.6.2.7. Masuri de protecia muncii. La prepararea si aplicarea produselor ignifuge, se vor respecta
regulile si masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor si de protecia muncii prevzute in
standardele de firma sau normele interne, precum si Normele de protecie a muncii. Pe timpul lucrrilor
de ignifugare se vor avea in vedere si urmtoarele masuri generate : La prepararea si aplicarea
produselor ignifuge de suprafaa se vor utiliza ochelari de protecie pentru a feri ochii de atingerea
vtmtoare cu stropi de soluie, care pot avea un caracter puternic alcalin. Pe timpul lucrului se va
folosi mbrcminte de protecie, cizme si mnui de cauciuc. Dupa terminarea lucrului se vor spla
minile si apoi se vor unge cu o alifie protectoare (de exemplu pe baza de lanolina). Legaturile
furtunului la compresor vor fi etane, executate conform normelor tehnice. La ignifugarea prin
impregnare la presiune se vor respecta masurile de protecia muncii prevzute de instruciunile in
vigoare pentru folosirea instalaiilor sub presiune. Executantul lucrrilor de ignifugare, inclusiv
pregtirea soluiilor de ignifugare vor respecta normele specifice de protecia muncii si prevenirea
incendiilor corespunztoare condiiilor si locului unde se desfoar aceste activiti.
7.6.2.8. Recepionarea si controlul lucrrilor de ignifugare. Verificarea calitii proteciei prin aplicarea
pe suprafa a produselor ignifuge consta in : verificarea integritii si uniformitii peliculei de
protecie, care se face pe ntreaga suprafaa tratata ; verificarea cantitii de produs ignifug utilizata.
Lucrarea se considera corespunztoare daca pelicula de protecie este continua si uniforma si daca s-a
realizat consumul specific indicat in standardul de firma sau norma interna a produsului respectiv.
Verificarea calitii impregnrii se face prin controlul absorbiei de soluie si adncimii de
ptrundere a acesteia, precum si prin controlul soluiei de impregnare conform STAS 9302/2 si STAS
9302/3. 2.8.4. In vederea recepionrii lucrrilor de ignifugare, la cererea executantului, se pot executa
ncercri conform standardelor in vigoare (STAS 652), de ctre laboratoare autorizate.
Epruvetele pentru ncercri se vor pregti si vor avea caracteristicile prevzute in standardele de
metoda. Pregtirea epruvetelor se va executa sub supravegherea beneficiarului lucrrii, concomitent si in
aceleai condiii cu cele utilizate in obiectivul protejat. Epruvetele se ambaleaz, in prezenta
reprezentantului beneficiarului, fr a se deteriora stratul ignifug, se sigileaz si se eticheteaz. Pe
eticheta se vor specifica: denumirea obiectivului unde s-a efectuat lucrarea materialului ignifugat,
denumirea produsului ignifug, data aplicrii, modul de aplicare, denumirea executantului.
Epruvetele vor fi nsoite de un proces verbal de recepie provizorie (conform modelului din
anexa) din care sa rezulte ca acestea au fost pregtite de ctre executant in prezenta beneficiarului,
precum si de documentaia privind produsul utilizat (certificat de calitate, aviz de expediie de la
productor pentru ntreaga cantitate de produs). Laboratorul care executa ncercrile va elibera buletin
de ncercare conform standardului de metoda.
Pentru avizarea produselor ignifuge, precum si la cererea beneficiarului, se executa ncercri de
laborator pentru ncadrare in clasa de combustibilitate (STAS 7248, STAS 11357).

7.6.2.9. Prezervarea elementelor, subansamblelor si a construciilor din lemn mpotriva biodegradrii.

La execuia si in exploatarea construciilor din lemn trebuie sa se respecte urmtoarele norme tehnice
care reglementeaz masuri de protecie biologica si mpotriva elementelor de construcie de lemn:
- Normativ privind prevenirea si combaterea buretelui de casa la materialele lemnoase folosite in
16
construcii C46-86; - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si
textile utilizate in construcii C58-96; - Norme tehnice de proiectare si realizarea construciilor
privind protecia la aciunea focului P118-83; - Hotrre privind unele masuri pentru mbuntirea
activitii de prevenire si stingere a incendiilor H.G. nr.51/1992.

CAPITOLUL 8. INVELITOARE DIN TIGLA CERAMICA

Generalitati:
Acest capitol cuprinde alcatuirea si executarea invelitorii din tigla la constructii civile cu pod.
Pentru realizarea lucrarilor de invelitoare se vor respecta prescriptiile tehnice ale normativului
NP 069/2002 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor acoperisurilor in panta
la cladiri .
Alcatuirea si executarea jgheaburilor si burlanelor din tabla necesare tipurilor de invelitori din
acest normativ, se va face in conformitate cu prevederile STAS 2389-77 si STAS 2274-88.
Pentru realizarea unor lucrari de calitate, se vor respecta urmatoarele conditii :
- lucrarile de invelitori vor fi executate de intreprinderi de specialitate sau echipe specializate ;
- se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor conform prescriptiilor respective
si amplasarea utilajelor aproape de locul executiei ;
- se vor asigura cele mai scurte cai de acces pentru transportul si manipularea materialelor ;
materialele auxiliare:sipci, mortar de ciment,var, cuie, sirma zincata, tabla, materiale marunte de lipit,
folie impermeabila, trebuie sa corespunda standardelor indicate.

Prescriptii de executie
Invelitoarea se va executa in conformitate cu detaliile din proiectul de executie, elaborata cu
respectarea prevederilor din prezentul Caiet de sarcini si detaliile tip de arhitectura si constructii.
Inaintea inceperii executiei, se va verifica planeitatea elementelor suport cu exigenta la :
respectarea solutiilor, materialelor, dimensiunilor, posibilitatilor de prindere si asamblarea
elementelor suport conform proiectului ;
respectarea pantei, scurgerilor, planeitatea si aliniamentele formelor, a pantelor si capriorilor in
conformitate cu datele din proiect;
abaterile admisibile la planeitate masurate cu dreptarul de 3,00 m lungime, nu vor depasi 5 mm in
lungul liniei de cea mai mare panta si 10 mm perpendicular pe aceasta ;
- urmarirea executarii prealabile a decupajelor pentru strapungeri ( unde este cazul ) ;
- asigurarea scurgerii apei in cazul elementelor ce stapung acoperisul prin sei locale in 2 ape cu H min=
150 mm fata de panta invelitorii ;
- protectia anticoroziva prevazuta in proiect pentru partile metalice ;
- indepartarea urechilor de montaj, mustati, resturi de materiale de pa fata de sprijin a suportului
invelitorii ( fata superioara a suportului ) ;
- in timpul iernii, inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport si materialele ce se pun in
opera vor fi bine curatate de zapada si gheata;
- montarea tiglelor si a olanelor se va incepe de la poale catre coama ;
la invelitorile din tigle solzi asezate simplu, primul rand de la poala si ultimul de la coama
vor fi duble ;
- tiglele solzi asezate simplu vor fi astfel suprapuse incat in dreptul unei sipci sa rezulte trei tigle, iar
intre sipci doua ;
- randurile de tigla de orice tip se vor decala unul fata de celalat, cu o jumatate de tigla ;
- la invelitorile din tigle asezate dublu toate randurile vor fi duble, in dreptul unei sipci rezultand 4
tigle ;
- la invelitorile din tigle cu jgheab, trase sau presate, tiglele se vor aseza pe sipci astfel incat sa se
asigure o rezemare perfecta pe toate laturile lor ;
in campul invelitorii, tiglele solzi si tiglele cu jgheab se vor fixa pe sipci cu sarma; cuie. La streasina
si la margine, precum si in campul acoperisurilor a caror pante depasesc pe cele uzuale sau in zone
seismice de gradul 8-9 se vor fixa toate tiglele ;
sipcile vor avea dimensiuni conform normelor in vigoare;
sectiune sipcilor va fi dimensionata in functie de incarcare si de distanta dintre capriori , avand in
medien 30x50 mm;

17
 contrasipcile vor avea dimensiunea minima de 50x50 mm; in cazul acoperisurilor cu un grad de
inclinare mic si luingime mare a capriorilor , se recomanda contrasipci de dimensiuni mai mari;
stresinile cu jgheab, pentru invelitorile din tigle si olane pe astereala vor avea : sort de tabla de 15
cm. latime, prins cu agrafe asezate la maxim 40 cm. ; un rand de folie impermeabila ce continua pe
toata suprafata asterealei si carlige pentru sustinerea jgheaburilor ;
coamele invelitorilor se vor executa din coame mici, la invelitori din tigle solzi, coame mari , la
invelitori din tigle cu jgheab;
coamele vor fi fixate cu cleme de fixare ;
doliile la invelitorile din tigle vor fi din tabla de 0,5 mm prinse de astereala prin copci de tabla de
minim 40 cm latime, falturile doliilor fiind duble si cositorite ;
- pentru detaliile de executie la stresini, coame, dolii, strapungeri, racordari la calcane, lucarne, se va
respecta modul de asezare a elementelor si dimensiunile prevazute in Catalogul de subansambluri
Caiet II, grupa 10 Invelitori elaborat de IPCT, daca proiectantul nu face trimiteri la alte detalii
prevazute in documentatia tehnice de executie ;
invelitorile din tigla se pot executa in orice anotimp cu precizarea ca rostuirile cu mortar de var-
ciment sa fie amanate, pentru a fi executate pe timp calduros.
folia impermeabila se intinde pe astereala, astfel incat sa protejeze acoperisul impotriva ploii
(portiunea minima de suprapunere = 10cm);
folia impermeabila se va intinde paralel cu streasina , pe astereala si se va fixa la marginea superioara
cu capse sau cu contrasipci;
dupa montarea contrasipcilor urmeaza montarea sipcilor suport , in asa fel incat odata cu montarea
progresiva a foliei , sipcile suport sa poata servi ca sprijin pentru picioare ;
folia impermeabila nu se va introduce sub streasina;
prima banda de langa streasina trebuie intinsa cat mai bine pentru a se evita colectarea apei;
la urmatoarele benzi de folie este normala pastrarea unei sageti de 4 cm;
fiecare banda de folie trebuie sa aiba o zona de suprapunere de minim 10 cm;
la foliile cu difuzie mica , pentru a se asigura aerisirea este necesar ca ultima banda de folie sa fie
fixata cu aproximativ 10-20 cm sub varful coamei;
zona ramasa neacoperita se va acoperi cu o banda suplimentara de folie , pe deasupra contrasipcilor ,
pastrandu-se zona minima de suprapuner, aceasta ultima zona de suprapunere are rol de ventilatie ,
deci cele doua folii nu se vor lipi una de cealalta;
toate crapaturile se vor izola corespunzator pentru a nu permite infiltrarea apei.

Exploaterea, intretinerea si repararea invelitorilor

Pentru prevenirea degradarilor premature a invelitorilor, trebuie sa se ia urmatoarele masuri :
curatirea si mentinerea in buna stare de functionare a jhgeaburilor, detaliilor gurilor de
scurgere, burlanelor de colectare si evacuare a apelor de ploaie ;
indepartarea de pe invelitoare a muschilor, vegetatiei si a acumularilor de zapada, fiind
interzise loviturile, sau spargerea ghetii cu lopeti metalice.
Lucrarile de reparatii se vor executa conform tehnologiei de executie a invelitorii. La
reparatiile curente se va avea in vedere incadrarea in limitele capacitatii portante, evitandu-
se supraincarcarea structurii de rezistenta cu straturi suplimentare succesive.

Verificari in vederea receptiei, abateri admise

1.Verificarea calitatii in timpul executiei se va face conform prevederilor din Normativul pentru
verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C 56-85 (caiet I si
XIII) si din Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse.
2.Pe parcursul executiei lucrarilor de invelitori se va verifica in mod special:
a.Indeplinirea conditiilor de calitate a suportului invelitorii, consemnandu-se aceasta in procesul
verbal de lucrari ascunse;
b.Calitatea principalelor materiale ce intra in opera conform standardelor si normelor respective;
c.Respectarea intocmai a prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;
d.Corectitudinea executiei conform prevederilor capitolului prescriptii de santier;
3.Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor de dispozitii de santier pentru remediere sau refacere.
4.Receptia lucrarilor de invelitori se va face la completa terminare a executiei lor, inclusiv tinichigeria
(jgheaburi, burlane, pazii) si va consta in:
a.Verificari scriptice privind:
18
 - calitatea suportului pe baza de proces verbal de lucrari ascunse;
- calitatea materialelor puse in opera pe baza de certificate de calitate si executand
buletine de incercari si analize;
b.Verificari fizice privind:
- completa terminare a lucrarilor de invelitori;
- respectarea prevederilor Normativului pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la
constructii C 172-88 si a dispozitiilor de santier.
5.La receptia lucrarilor se va proceda la examinarea lor minutioasa, in special la dolii, racordari,
strapungeri, rosturi.
Invelitorile terminate trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii:
-sa respecte cotele si pantele prevazute, cu abatere admisibila la pante de maxim 5% fata de cele
prevazute in proiect;
-sa indeplineasca functia de indepartare completa a apelor pluviale si sa asigure conditia de etanseitate
generala;
-elementele rigide ale invelitorii sa nu prezinte rupturi, crapaturi perforari gresite, sa fie fixate de suport,
pe care sa reazeme fara sa joace, sa aiba petrecerile aliniate si suficiente pentru a asigura etanseitatea
generala a invelitorii (privind invelitoarea pe dedesubt, nu trebuie sa se vada lumina din exterior, atat in
camp mai ales in dreptul racordurilor la cosuri, caloane, atice).
Receptia lucrarilor de invelitori se va face la completa terminare a executiei, inclusiv
tinichigeria (jgheaburi,burlane,pazii) si va consta in calitatea suportului,pe baza de proces verbal de
lucrari ascunse:
-calitatea materialelor puse in opera pe baza de certificate de calitate si eventual buletine de
incercari si analize
-completa terminare a lucrarilor de invelitori;
-remedierea defectelor sau abaterilor constatate pe parcursul lucrarii.
Masuratoare si decontare
Invelitoarea se deconteaza la metru patrat suprafata real executata masurata in planul invelitorii
conform planselor din proiect.
Astereala, de asemenea, se masoara separat la metru patrat suprafata real executata.
Coamele, doliile, rosturile, paziile, imbracatul cosurilor, racordarile la coloane din tabla nu se
masoara separat fiind cuprinse in normele invelitorii. Pozitiile se masoara la metru liniar.Plasele de
siguranta refolosibile se masoara la mp de invelitoare.Consumurile specifice de utilaje cuprind orele de
functionare efectiva a utilajului de ridicat (bob elevator sau automacara) conform articolului respectiv.
Burlanele, glafurile din tabla se masoara la metru lungime real executata.
Protectia contra incendiilor, securitatea muncii si protectia lucrarilor in perioada de executie
Se vor respecta Normele generale de protectie contra incendiilor si cele de protectia muncii.
In timp de polei, ceata deasa, vant cu intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torentiala sau
ninsoare puternica, indiferent de temperatura aerului, executia lucrarilor de invelitori se va intrerupe.
Legarea cu centuri de siguranta a muncitorilor care lucreaza pe acoperis la montarea elementelor
de invelitoare este obligatorie. Cand acest lucru stanjeneste sau nu ofera destula securitate, se vor monta
parapete si se va prevedea sub tronsonul de lucru o plasa generala din franghie rezistenta la caderea unui
om. In jurul locului de lucru la acoperis se vor instala ingradiri si tabele indicatoare.
Pentru muncitorii care lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin scari montate
anume si verificate de conducatorul punctului de lucru.
Nu se admit accese improvizate, iar caile de acces vor fi degajate de materiale si obstacole.

CAPITOLUL 9 LUCRARI DE IZOLATII

Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de izolatii termice si hidrofuge.
Prevederi comune
1.Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unui subansamblu nu pot fi introduse in
lucrare decat daca, in prealabil :
s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu Certificat de calitate care sa
confirme ca sunt corespunzatoare normelor ; inlocuiri de materiale nu sunt permise decat cu acordul
scris al beneficiarului si proiectantului ;
s-a organizat depozitarea si manipularea in conditii care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii
materialelor;
s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile prevazute in prescriptiile tehnice respective;
19
- s-au efectuat incercari ale umiditatii si masuratori ale dimensiunilor si formelor materialelor.
2.Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii, se face in cadrul verificarii
executarii acelui support (ex. plansee, pereti, etc.)
3.Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care ulterior se acopera, se
inscriu in procese verbale de lucrari ascunse conform instructiunilor respective.
Izolatii termice
Prezentul capitol se refera la urmatoarele categorii de lucrari :
- termoizolarea planseului peste parter;
- termoizolarea cu termosistem a cladirii propuse la exterior (pereti si soclu).
Termoizolarea cu termosistem a constructiei la exterior (pereti, soclu)
(SR EN 13163:2012 Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din polistiren expandat (EPS).
Specificaie)
(SR EN 13164:2012 Produse termoizolante pentru cldiri. Produse fabricate din spum de polistiren extrudat
(XPS). Specificaie)
Placarea la exterior a fatadei sa va realiza cu termosistem expandat de 10 cm (conductivitate
termica 0,040W/mK). Polistirenul este elementul de baza in cadrul sistemului termoizolant.
Polistirenul nu absoarbe umezeala, iar in cazul unei umiditati ridicate nu-si va pierde caracteristicile
termoizolante. Polistirenul este un material foarte usor si are niste parametri mecanici deosebit de buni.
Polistirenul pus in opera trebuie sa fie ignifugat si trebuie sa aiba o stabilitate a dimensiunilor declarata
de producator. Este interzisa utilizarea unor placi mai mari de 120 x 60 cm.
Etapele de executie a termosistemului
1. Inainte de inceperea lucrarilor trebuie verificata calitatea suprafetei existente. Acesta trebuie sa fie
rezistenta, uscata, curata, sa nu existe substante care scad gradul de aderenta, cum ar fi : grasimile,
bitumurile, etc. murdaria existenta si straturile cu o rezistenta scazuta trebuie indepartate.
2.Trasarea cotei generale sa face cu aparate speciale de masura : nivela cu trepied, teodolit sau laser.
Fixarea profilului de soclu se va face cu dibluri metalice ; acestea se vor monta din 30 in 30 cm pe
lungimea profilului.
3.Pregatirea mortarului adeziv se va face prin amestecarea adezivului cu apa curata in sistem
electromecanic cu ajutorul unui agitator cu paleti. Daca aceasta conditie nu este respectata adezivul isi
va pierde din proprietati, iar efectul nu va fi cel dorit.
4.Adezivul se va aplica pe placa de polistiren in strat continuu cu ajutorul unei mistrii zimtate ; adezivul
nu se aplica pe muchiile placii.
5.Dupa aplicarea mortarului trebuie fixata placa pe perete si apasata cu ajutorul unei gletiere mari.
Placile trebuie montate in asize una langa alta ; la colturi trebuie mentinuta continuitatea placilor.
Asezarea placilor se face intocmai ca o zidarie de caramida.
6.Dupa montarea placilor de polistiren se va face controlul planeitatii si verticalitatii.
7.Daca se constata mici denivelari in zonele de imbinare intre placi acestea vor fi eliminate.
8.Se fixeaza placile de termoizolatie in dibluri ( 6-8 bucati / mp)
9.La colturile ferestrelor si usilor se monteaza profil de colt armat cu plasa de fibra de sticla. La
muchiile superioare ale usilor si ferestrelor se monteaza profilul de fereastra cu picurator. La glafurile
usilor si ferestrelor se foloseste polistiren extrudat de 2 cm grosime. Colturile ferestrelor si usilor se
armeaza suplimentar cu benzi de plasa de fibra dispuse la 45 grade (deoarece in acele zone sunt
concentrari de eforturi).
10.Armarea cu plasa de fibra de sticla a sistemului de termoizolatie
Plasa de fibra de sticla se aplica atata timp cat masa de spaclu este proaspata. Plasa de fibra de sticla se
aplica in fasii cu latimea de 1m de sus in jos pe inaltimea fatadei. Fasiile de plasa se vor suprapune 10
cm una peste alta. Plasa de fibra de sticla se inglobeaza prin presare dinspre centru catre marginile fasiei
de sus in jos. Inglobarea acesteia se face cu ajutorul mistriei zimtate ; dupa inglobarea acesteia masa de
spaclu se liseaza cu ajutorul gletierei. Marginile se formeaza cu ajutorul unei gletiere unghiulare.
11.Masa de spaclu finala
Dupa inglobarea completa se va aplica masa de spaclu finala, care va constitui suportul pentru tencuiala
decorativa, respectiv varul lavabil. Dupa uscare acesta se slefuieste cu hartie abraziva pana se obtine o
suprafata neteda.
Conditii de executie
Lucrarile de termoizolare trebuie facute in conditii in care umiditatea din aer este redusa.
-temperatura aerului si a suprafetei de lucru trebuie sa fie cuprinsa intre +5 grade si +30 grade Celsius ;
-distanta intre suprafata placilor termoizolante si schela trebuie sa fie de minim 30 cm ;
20
-daca polistirenul nu a fost acoperit de stratul protector in decurs de doua saptamani atunci trebuie
verificata calitatea sa ;
-in cazul in care lucrarile se desfasoara pe durata unei ierni blande trebuie sa acoperiti schela cu o folie
protectoare ;
-nu este recomandata folosirea de materiale de la producatori diferiti ; acest lucru poate avea consecinte
deosebit de grave ; sistemele de termoizolare obtin agrementarea tehnica impreuna cu materialele care
au fost utilizate la realizarea lor ;
-la fixarea placilor termoizolante o greseala des intalnita este aplicarea adezivului in cantitati mici ; nu
numai ca slabeste aderenta, dar colturile nelipite se indoaie si ingreuneaza urmatoarele etape ale
proiectului ;
-lipirea placilor termoizolante fara o fixare corecta si o cantitatea insuficienta de plasa de sustinere pot
duce la aparitia fisurilor ;
-daca placile nu sunt slefuite cu smirgherul dupa fixare si rosturile nu sunt umplute, vor aparea pete si
denivelari ale fatadei.

HIDROIZOLATII
1. Verificarile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrarilor sunt:
a) asperitatile suportului, pentru care se admit abateri maxime de 2 mm, precum si denivelari de
planeitate (abaterea admisibila 5 mm. la un dreptar de 2 m asezat in orice directie);
b) existenta rosturilor de dilatare de 2-3 cm latime pe conturul si in campul (la 4 - 5 m. distanta pe
ambele directii) sapelor de peste termoizolatiile noi;
c) respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii, etc.)
conform normativului C112-75;
d) capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe stratul suport amorsat ( pentru fiecare 100 mp se fac 5 probe
de desprindere a cate unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm.);
e) lipirea corecta a foilor - nu se admit dezlipiri si basici, cand acestea apar, repararea lor este
obligatorie;
f) latimea de petrecere a foilor (7 ...10 cm longitudinal si minimum 10 cm frontal), se admit 10 % cu
petrecerile de min. 5 cm longitudinal si minimum 7 cm frontal; in cazul in care aceste valori nu sunt
respectate, stratul respectiv trebuie refacut;
g) respectarea directiei de montare a foilor (pana la 20% panta se pot monta oricum, dar peste 20 %
numai paralel cu panta);
h) realizarea comunicarii cu atmosfera a straturilor de difuzie.
2. La verificarea pe faze de lucrari comisia examineaza frecventa si continutul actelor de verificare
incheiate pe parcurs, comparandu-le cu proiectul, prescriptiile tehnice respective si abaterile admisibile.

CAPITOLUL 10 - MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

1. Personalului muncitor, inainte de inceperea instructajului de protectie a muncii specific
meseriei si lucrarilor ce le va executa, i se vor prelucra in mod obligatoriu si articolele necesare din
Normele de protectia muncii in vigoare, elaborate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii vol. 1 N.
P. M. G. Norme generale comune tuturor categoriilor de lucrari de constructii - montaj , vol. 4 N. P.
M. OTF. Lucrari de organizare si lucrari pe timp friguros vol. 10 N. P. M. - PEB - Obligatii si
raspunderi precum si delimitarea lor in domeniul protectiei muncii, ale proiectarii, executie si beneficiar
la realizarea lucrarilor de constructii - montaj.
2. Inainte de inceperea lucrului se vor verifica :
- intregul personal muncitor sa aiba facut instructajul de protectie a muncii si vizita medicala;
- personalul muncitor sa nu fie bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice si sa fie dotat cu
echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor ce sunt de executat conform Normativului pentru
acordarea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru ;
- locurile periculoase vor fi marcate prin indicatoare vizibile, gropile si puturile vor fi imprejmuite.
3. Se vor respecta masurile de protectia muncii prevazute in normele normativele in vigoare
pentru executarea lucrarilor de constructii precum si instructiunile fabricilor producatoare de materiale.

21
Lista Normelor Specifice de Securitate a Muncii n vigoare pentru construcii i activiti conexe

NSSM Cod

NSSM pentru sudarea i tierea metalelor 2

NSSM pentru lucrul la nlime 12

NSSM pentru activiti de vopsire 26

NSSM pentru lucrrile de zidrie, montaj, prefabricate i finisaje 27

n construcii

NSPM pentru lucrri de montaj utilaj tehnologic i construcii 89

metalice

NSPM pentru lucrari de reparaii, consolidri, demolri i 92

translaii de cldiri

NSPM pentru fabricarea uilor, ferestrelor, caselor prefabricate 106

i a panourilor pentru construcii

4. Pentru alte categorii de lucrari pentru care nu sunt reglementari privind normele de tehnica
securitatii si protectiei muncii inainte de inceperea lucrarilor, constructorul si beneficiarul vor solicita
proiectantului sa elaboreze masuri speciale de protectie a muncii adaptate specificului categoriei de
lucrari respective.
5. Masurile de protectie a muncii din prezentul proiect nu sunt limitative, constructorul si
beneficiarul trebuie sa faca propuneri de imbunatatire a masurilor de protectie a muncii intotdeauna cand
este necesar.

Intocmit,
arh. Corneliu Harbatovschi

22