Sunteți pe pagina 1din 2

Romania in UE - dupa zece ani: ce s-a facut, ce a ramas de facut

Romania si-a dorit foarte mult aderarea la Uniunea Europeana, iar societatea a fost dezamagita cand nu
a prins primul val, din 2004. Totusi, romanii sunt printre cele mai pro-europene natii din UE, desi s-au
mai acumulat dezamagiri in acest deceniu. Economia Romaniei este puternic schimbata fata de anii
dinaintea intrarii in blocul european. In 2006, produsul intern brut se ridica la 345 miliarde de lei (mai
putin de 100 miliarde de euro), iar zece ani mai tarziu se ridica la 761 miliarde de lei (circa 170 miliarde
de euro), o dublare in termeni nominali intr-un deceniu. Exporturile sunt mai mult decat duble
comparativ cu 2006, la peste 57 miliarde de euro in 2016, somajul e la minime istorice si speranta de
viata a crescut. Chiar daca Romania inca se plange de lipsa autostrazilor, investitiile in infrastructura au
fost mult mai mari fata de perioada dinaintea aderarii, finantate si de fondurile UE. Romania este net
beneficiar de fonduri europene, in conditiile in care a atras peste 44,3 miliarde de euro de la UE pana la
31 octombrie 2017 si a contribuit 15 miliarde de euro la bugetul Uniunii in perioada 2007-2017,
relateaza EurActiv.

Ce ne-am droit si ce se preconizeaza

Comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a denunat "deficitul democratic
masiv" din zona euro, care, n opinia sa, trebuie reformat pe baza propunerilor lansate n luna mai de
Comisie, transmite AFP. "Exist un deficit democratic masiv. Nu exist nicio alt instan (...) care ia
decizii att de importante fr s existe transparen (...), democraie n faa unui parlament. Nu se mai
poate", a declarat el n cadrul unei ntlniri cu jurnaliti. "Trebuie absolut s rezolvm chestiunea
democratic din cadrul zonei euro", a insistat el, adugnd: "Aprofundarea Uniunii economice i
monetare este pentru mine antierul european al urmtoarelor luni". In cadrul forumului The European
House - Ambrosetti, un fel de mini-Davos din Italia, Pierre Moscovici a spus c gestionarea de ctre zona
euro a planurilor de salvare a Greciei a fost "aproape de un scandal democratic", n special pentru c
reformele cerute grecilor n schimbul unui sprijin european au fost decise cu uile nchise, fr control
democratic. Comisia European a prezentat in sfirsit propuneri pentru accelerarea integrrii zonei euro.
Preedintele CE, Jean-Claude Juncker, urmeaz s fac noi anunuri n discursuri ulterioare si mult
asteptate privind starea Uniunii. Printre propunerile avansate se numr fuziunea rolului comisarului
european pentru afaceri economice (n prezent Pierre Moscovici) cu cel al preedintelui Eurogrup
(portavocea celor 19 state membre ale zonei euro, n prezent olandezul Jeroen Dijsselbloem) i crearea
unui buget european. "Preedintele francez Emmanuel Macron a artat recent c este pregtit s
prelungeasc micarea" n favoarea unei ntriri a zonei euro "pe o linie extrem de apropiat de cea a
Comisiei, extrem de apropiat de a mea", a subliniat Moscovici, preciznd: "Cred cu adevrat c putem
ajunge la un compromis inteligent pe aceste subiecte, n special cu Germania, prima economie
european". Cancelarul german Angela Merkel, care s-a ntlnit recent cu Jean-Claude Juncker, a
afirmat n cursul verii c nu este "mpotriva unui buget al zonei euro" i c este pregtit "s discute
despre un ministru european de finane".

Germania i vecinii si solveni ar trebui s prseasc zona euro i s adopte o nou moned unic
numai a lor. "Problemele privind datoriile din Europa nu se vor rezolva de la sine. Este timpul pentru o
decizie inspirat de comun acord a liderilor din Germania i Frana. Sunt de acord popoarele pe care le
conduc s salveze restul Europei? Ei tiu deja rspunsul: Nein! (Non!)". Cea mai bun opiune pentru
Germania la ora actual este s se ntoarc la mrcile germane, moneda de dinainte de nfiinarea
monedei euro, sunt de prere unii membri al Parlamentului European. "n Germania nu exist nimeni la
ora actual care s se ridice n Parlamentul European i s lupte pentru democraie".

Ca urmare, in ultimul trimestru al anului 2017, aciunile bncilor au fost si au ramas n scdere puternic
pe marile burse din Europa, cel mai grav afectate fiind cele din Frana, unde declinul cotaiei Societe
Generale a ajuns chiar la 21%, ca urmare a temerilor privind expunerea fa de criza datoriilor din
statele de la periferia zonei euro. n Frana, titlurile Societe Generale erau n scdere cu 14,2% , cele ale
Credit Agricole cu 13,46%, iar BNP Paribas cu 10,36%.

Pe bursa de la Milano, lovit de asemenea puternic de nencrederea investitorilor, titlurile Intesa


Sanpaolo au cobort cu 11,2%, iar UniCredit cu 8,67%.

Scderi ceva mai temperate se nregistreaz la Londra, Madrid sau Frankfurt.

n Marea Britanie, HSBC a sczut cu 5,72%, Barclays cu 7,6%, Royal Banck of Scotland (RBS) cu 7,21%, iar
Lloyds cu 4,32%.

Pe piaa spaniol, Santander a pierdut 8,44%, iar BBVA 8,2%.

n Germania, Deutsche Bank a sczut cu 6,49%, iar aciunile Commerzbank cu 7,42%.

Scderile cotaiilor bancare au fost mai limitate pe bursa de la Viena, unde Erste a cobort cu 2,66%, iar
Raiffeisen Bank International cu 4,5%.

In concluzie, la o analiza detaliata, nu putem sa definim cu certitudine nici beneficiile si nici pierderile
suferite de Romania dupa zece ani de la aderarea la U.E. Ramine sa vedem ce se va intimpla cu zona
euro si toate celelalte principii fundamentale pe care s-a alcatuit uniunea si sa ne ferim cum putem
de evenimente nedorite, cum ar fi o noua criza econolmica mondiala,

Data 07.12.2017

Mircea Halaciuga , Secretar General SIPG