RECOLTAREA URINEI

RECOLTAREA URINEI

Urina = lichid secretat de rinichi, produs al metabolismului, depozitat n vezica urinar

i eliminat din organism prin uretr.
Scopul recoltrilor:
Informare asupra strii funcionale renale.
Stabilirea diagnosticului clinic i bacteriologic.
Stabilirea tratamentului general.
Examene efectuate:
Examen fizic. Se determin: volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea, pH-ul.
Examen biochimic. Se determin: albumina, glucoza, creatinina, ureea, pigmenii urinari,
corpii cetonici, ionograma, sedimentul urinar.
Examen bacteriologic urocultura.
Se poate recolta proba de urin ca parte a unui examen clinic complet, proba de urin steril printr-o
tehnic neinvaziv, sau prin sondaj urinar.
Recoltarea probelor prin sondaj vezical este contraindicat pacienilor imediat dup intervenii
chirurgicale genitourinare.

RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMEN SUMAR DE URIN

OBIECTIVELE PROCEDURII
- determinarea densitii, ph-ului, glucozei, albuminei, urobilinogenului
- examinarea sedimentului urinar.
PREGTIREA MATERIALELOR
- tav medical/crucior
- recipient curat i uscat sau steril pentru femeie
- sering i ace sterile, tampoane cu alcool
- pens pentru clamparea sondei - cnd mostra de urin( 10ml) este recoltat pe sond demeure
- mnui de cauciuc pentru manipularea urinei.
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- informai pacientul contient
- explicai-i procedura n termeni accesibili
- obinei colaborarea.
b) FIZIC:
- mbrcarea/dezbrcarea pacientului, poziionarea adecvat, respectarea intimitii si a pudorii,
recomandari privind alimentaia , toaleta regiunii, dezinfecia organelor genitale externe, asigurarea
confortului fizic.
- efectuai toaleta genito-urinar la femeie;
- fixai punga colectoare la nivelul organelor genitale, cu adeziv, n cazul sugarilor i copiilor mici.
EFECTUAREA PROCEDURII:
Explicai pacientului care-i recolteaz singur urina:
- s-i spele minile, s foloseasc mnui de cauciuc
- s se aeze ntr-o poziie n care jetul urinar s fie dirijat n recipient: ortostatism la brbat i poziie eznd la
femeie
- s colecteze 10 ml urin direct n recipient
- s aeze capacul pe gura recipientului dup recoltare
- s-i spele minile
- s eticheteze recipientul.
n caz de recoltare pe sonda demeure:
- clampai sonda cu 15' nainte de recoltare
- splai-v minile, folosii mnui de unic folosin
- dezinfectai sonda
- puncionai sonda cu acul adaptat la sering
- aspirai 10 ml de urin n sering
- transferai urina n recipient
- splai-v minile
- etichetai recipientul cu: numele i prenumele pacientului, secia, examenul cerut, data i ora recoltrii
- transportai urina la laborator imediat.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- colectai materialele folosite n containere speciale conform pu (precauii universale)
- splai-v minile dup ndeprtarea mnuilor.
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- notai procedura n dosarul/planul de ngrijire
- data i ora recoltrii.
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
Rezultate ateptate/dorite
- mostra de urin nu este contaminat cu scurgere vaginsal sau cu snge menstrual
- urina nu conine albumin sau glucoz, are o culoare galben aurie (normocrom)
- sedimentul urinar nu conine celule descuamate de pe tractul urinar.
Rezultate nedorite / Ce facei ?
- mostra de urin este contaminat cu scurgere vaginal sau cu snge menstrual:
- aruncai urina;
- recoltai n afara perioadei de menstruaie ;
- facei toaleta local nainte;
- urina este hipercrom, cu urobilinogen crescut:
- anunai medicul;
- sedimentul urinar conine numeroase leucocite, hematii, celule descuamate sau epitelii:
- anunai medicul care poate s recomande alte examene, mai relevante din urin
- urina conine albumin sau glucoza:
- Anunai medicul.
Interpretare
Volumul urinar
Valori normale
Adulti si copii peste 14 ani: 1000-1600 ml
Copii intre 8-14 ani: 800-1400 ml
Copii intre 5 -8 ani: 650-1000 ml
Copii intre 3-5 ani: 600-700 ml
Copii intre 1-3 ani: 500-600 ml
Copii nou-nascuti: 30-60 ml
Valori anormale
Cantitatea de urina peste 2500 ml/24h defineste poliuria.
Cantitatea de urina scazuta sub 500 ml/24h constituie oliguria.
In mod normal, cantitatea de urina eliberata ziua este mai mare decat cea din timpul noptii. Inversarea
acestui raport este starea patologica denumita nicturie.

Aspectul
Urina normala este in general limpede.
O urina tulbure in momentul eliminarii ei poate contine:
Saruri (urati, oxalati, fosfati, carbonati)
Mucus, puroi, epitelii, microbi
Grasimi (aspect laptos).
Densitatea
Depinde de concentratia substantelor dizolvate si are valorile normale cuprinse intre 1,015 1,025.
Culoarea urinei:
incolora sau aproape incolora in diabetul insipid, diabetul zaharat, scleroza renala, faza
poliurica a insuficientei renale acute
galben-inchis dupa afectiuni febrile acute, transpiratii profuze
galben-verzui in afectiuni hepato-colecistice
 rosu brun in prezenta eritrocitelor, hemoglobinei, methemoglobinei sau a mioglobinei, dupa
ingestia de medicamente, coloranti
brun inchis in ictere
albastru dupa ingestie de albastru de matilen.
Mirosul urinei:
urina proaspata este usor aromata
mirosul se modifica dupa ingestie de cafea, cat si prin eliminarea unor produsi.
Densitatea urinara:
este invers proportionala cu volumul
hipostenuria (diureza apoasa) caracterizata prin elaborarea unei urini cu o concentratie mai
mica decat a plasmei asa cum se intalneste in hiperhidratari, in diabetul insipid, insuficienta renala
acuta (reluarea diurezei), insuficienta renala cronica (faza compensata)
izostenuria caracterizata printr-o urina a carei concentratie este egala cu osmolaritatea
plasmei, intalnita in insuficienta renala cronica
hiperstenuria caracterizata prin elaborarea unei urini cu o concentratie foarte mare, peste
1035, intalnita in deshidratari, diabet zaharat, dupa administrari de substante de contrast,
hipercalcemii.
Reactia urinii:
acest parametru variaza in limite destul de largi, in functie de regimul alimentar (alimentatia
carnata scade pH-ul, pe cand cea vegetariana il creste), de timpul in care se recolteaza urina
(dimineata este mai acida), de modul de recoltare
puternic acida in cursul diabetului, insuficientei renale grave; Alcaloza respiratorie, Alcaloza
metabolica, Varsaturi abundente (etiologii diferite), Infectii ale cailor urinare (uretrite, cistite, pielite,
pielonefrite)
alcalina in infectii urinare, hiperaldosteronism, dupa varsaturi, in perioadele de reabsortie a
edemelor.
Principalii corpi azotati ai urinii:
1. ureea:
excretia sa fiind direct legata de ratia de proteine alimentare
creste dupa regimuri hiperproteice, in cursul bolilor insotite de hipercatabolism
scade in insuficienta renala, afectiuni hepatice, sarcina, anabolism
2. acidul uric: valorile variaza in functie de varsta, regim alimentar, factori patologici
(renali, extrarenali)
3. creatinina:
scazuta in hipertiroidism, tratament cu testosteron, casexie, scleroza renala, etc.
creste in hipercorticism, acromegalie, sindrom Cushing.
4. aminoacizii urinari: cresc in insuficientele hepatice grave, in mielom, sindrom nefrotic,
sindromul Fanconi, in intoxicatii cu metale grele.
Analiza urinei mai cuprinde determinarea urmatorilor produsi:
1. urobilinogenul
urina normala, proaspat emisa contine numai urobilinogen care, prin oxidarea la lumina, trece
in urobilina; de aceea in urina proaspata trebuie sa cautam urobilinogenul, iar in cea care a stat cateva
ore, urobilina (practic se determina ambele substante deodata)
isi are originea in circuitul biliburinei, intalnindu-se cresteri in hiperproductie biliara prin
hemoliza exagerata, leziuni ale celulelor hepatice, infectii biliare, icter obstructiv
2. corpii cetonici: sunt expresia tulburarilor metabolismului lipidic din diabetul zaharat.
3. catecoaminele: crescute in special in feocromocitom..
d) electrolitii urinari:
- natriuria:
variaza considerabil cu alimentatia
crescuta in regimurile hipersodate, in insuficienta suprarenala, nefropatii tubulare sau
interstitiale, administrare de diuretice
 scazuta in regimurile hiposaline, prin pierderi extrarenale (predominant digestive), sub
actiunea hormonilor steroizi (stress, Cushing, terapeutic)
- potasiul urinar:
influentat de alimentatie
scade in unele glomerulonefrite, pielonefrite, uremie extrarenala, diaree, boala Addison
creste in hiperaldosteronism, nefropatii tubulare, administrari prelungite de diuretice, etc.
- calciuria:
variatii care tin de regimul alimentar, gradulabsortiei intestinale, activitatea paratiroidei, a
tesuturilor dure
redusa in insuficiente renale avansate, anumite osteopatii, hipoparatiroidie
cresteri se intalnesc in hiperparatiroidism, osteoporoze, metastaze osoase, acidoze tubulare,
intoxicatii cu vitamina D, hipercalcemie idiopatica
- oxalatii: cresc dupa alimentatii bogate in saruri oxalice si in (micro) litiaza urinara.
e) enzimele si izoenzimele urinare: utile in diagnosticul unor boli renale si extrarenale
f) fosfatazele, leucinaminopeptidaza, protease, oxidoreductaze;
g) proteine urinare (proteinurie, albuminurie)-reprezinta prezenta in urina a cantitatilor anormale de
substante proteice datorita unor afectiuni renale sau extrarenale.
Interpretare:
- urina limpede: albumina absenta.
- urina cu o usoara opalescenta: nor foarte fin (contine aprox. 0,015 la mie).
- urina cu aspect tulbure fara flocoane = nor fin (contine aprox. 0,02 la mie).
- urina cu flocoane abundente: albumina dozabila.
In sumarul de urina normal nu exista albuminurie.
g) sedimentul urinar:
- sedimentul urinar neorganizat:
- se formeaza in urma separari unor substante, sub forma cristalina sau amorfa, in functie de reactia
urinii si alimentatiei;
- din urina acida se separa acidul uric, uratii amorfi si cristalele de oxalate;
- din urina alcalina se separa fosfatii amorfi, cristalele de fosfati.
- sedimentul urinar organizat:
- celulele epiteliale cu interes de diagnostic limitat;
- leucocitele se gasesc in numar de 1-3 pe campul microscopic sau 100-200/ml/min; in numar mare
constituie un indicator al infectiilor la nivelul rinichilor sau cailor urinare;
- piurie se intalneste in infectii urinare acute, tuberculoza urinara, o serie de procese degenerative ale
aparatului urinar;
- leucocitele mari, cu granulatii animate de miscari browniene (celule Sternheimer) se intalnesc in
majoritatea infectiilor renoureterale;
- eritrocitele pot fi identificate dupa marime, conturul dublu si absenta granulatiilor, pot fi intacte sau
deformate; prezenta eritrocitelor in sumar (mai mult de 3 pe campul microscopic) este in general
expresia unei afectari predominante la nivelul glomerular, dar nu se poate stabili o corelatie intre
numarul acestora si gradul leziunii; se mai intalnesc in (micro) litiaze, tumori, procese inflamatorii ale
aparatului urinar, cat si intr-o serie de boli generale
- cilindrii sunt formatiuni proteice rezultate in urma precipitarii si mularii unor produse organice in tubii
distali sau colectori, in cursul unor afectiuni renale; dupa natura materialului organic urinar care a
coagulat si precipitat in tubii renali, cilindrii pot fi celulari (eritrocitari, leucocitari, epiteliali) si aceculari
(hialini, granulosi, grasosi, pigmentari).
Aprecierea elementelor celulare din sediment poate fi facuta si prin numaratoarea acestora; pentru
efectuarea uneia din aceste probe se preleva urina pe o durata precis delimitata, iar numarul de
elemente se raporteaza la ml si min.
La nivelul urinei mai pot fi puse in evidenta alte elemente sau produse:
- limfa (tumori ale aparatului urinar)
- saruri, celule tumolare, mucina, trichomonas, oua de paraziti, bacterii, etc.
- proteinuria (nefropatii, boli infectioase)
Proteine urinare (proteinurie, albuminurie)- reprezinta prezenta in urina a cantitatilor anormale de
substante proteice datorita unor afectiuni renale sau extrarenale.
Interpretare
- urina limpede: albumina absenta.
- urina cu o usoara opalescenta: nor foarte fin (contine aprox. 0,015 la mie).
- urina cu aspect tulbure fara flocoane = nor fin (contine aprox. 0,02 la mie).
- urina cu flocoane abundente: lbumina dozabila.
In sumarul de urina normal nu exista albuminurie.

- glicozuria (diabetul zaharat, diabetul renal).

In mod normal urina nu contine decat cantitati foarte mici de glucide (glucoza = 100 300 mg la mie).
In mod patologic, glucoza poate aparea in cantitati apreciabile, prezenta ei fiind cunoscuta sub numele
de glicozurie.
Glicozuriile pot fi fiziologice (ingestie alimentara crescuta de dulciuri, eforturi fizice mari) si anormale
(diabet zaharat, diabet renal, hepatopatii, hipertiroidism, acromegalie, bola Cushing).
- compusi cetonici
In urina normala pot exista cantitati mici de compusi cetonici (acetona fiind produsul principal).
Cantitatea lor in urina creste apreciabil in afectiunile care cresc cetogeneza hepatica sau scad
utilizarea compusilor cetonici in tesuturile extrahepatice (tesut muscular, rinichi), si anume : efort
muscular stresant, inanitie sau regim alimentar dezechilibrat (bogat in lipide si proteine, sarac in
glucide); tulburari gastro-intestinale acute sau cronice mai ales la copii (dispepsia acuta, toxicoza);
varsaturi accentuate (sarcina); diabet zaharat.
- pigmenti urinari
In conditii fiziologice, culoarea este data de pigmentii si cromogenii existenti in urina (urobilinogenul,
urobilina, urocromii, etc).
Patologic, in urina pot fi gasiti pigmenti sanguini, pigmenti biliari si acizi biliari (saruri biliare). Prezenta
acestora indica existenta unui icter obstructiv (extrahepatic sau intrahepatic), fie a unui icter
parenchimatos hepatic.
- urobilinogenul poate fi crescut valoric in urina si in tumori maligne hepatice primare sau secundare,
in steatoza hepatica, abces hepatic.

RECOLTAREA ASEPTIC A URINEI-UROCULTURA

OBIECTIVELE PROCEDURII
- Studiul bacteriologic al urinei pentru identificarea germenilor i efectuarea antibiogramei
PREGTIREA MATERIALELOR
a) pentru prelevarea fr sondaj pregtii:
- ap i spun pentru toaleta genito-urinar
- antiseptic pentru dezinfecia meatului uretral
- comprese sterile
- recipient pentru colectarea steril a urinei
- bazinet dac este necesar
- container pentru deeuri.
b) pentru prelevarea pe sonda urinar demeure pregtii:
- tav medical/crucior;
- comprese sterile;
- antiseptic; soluie de clorhexidin;
- sering i ace sterile, tub de laborator steril;
- container pentru aruncarea materialelor folosite;
c) pentru prelevarea prin sondaj intermitent pregtii:
- tav medical/crucior;
- sond vezical pentru brbat sau femeie;
- comprese sterile;
- recipient steril pentru recoltarea urinei.
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- explicai pacientului necesitatea prelevrii;
- asigurai pacientul de inofensivitatea procedurii;
- instruii pacientul contient i valid cum s recolteze singur.
b) FIZIC:
- mbrcarea/dezbrcarea pacientului, poziionarea adecvat, respectarea intimitii si a pudorii,
recomandari privind alimentaia , toaleta regiunii, dezinfecia organelor genitale externe, asigurarea
confortului fizic.
EFECTUAREA PROCEDURII:
- verificai prescripia medical;
- identificai pacientul;
- prelevai prin una din metodele enumerate mai jos n funcie de starea pacientului sau recomandarea medical;
a)prelevarea fr sondaj:
- splai-v minile cu ap i spun (lavaj simplu)
- recoltai urina de la brbat sau femeie dup toaleta genito-urinar cu ap i spun i clti e abundent; uscai
regiunea, dezinfectai meatul uretral cu comprese sterile mbibate n antiseptic
- colectai urina, n recipientul steril, din mijlocul jetului
- acoperii tubul steril.
b) prelevarea de ctre pacientul contient i capabil
s urineze n mod voluntar
- explicai pacientului modul de derulare a procedurii.
- oferii-i comprese sterile cu antiseptic pentru dezinfecia meatului urinar dup splare
- dai-i pacientului flaconul steril
- explicai-i s urineze la toalet, lsnd s curg primul jet i recoltnd urina n flacon din mijlocul jetului
- cerei-i pacientului s-i spele minile dup prelevarea urinei.
c) prelevarea pe sonda urinar demeure
- splai-v minile cu ap i spun (lavaj simplu);
- folosii mnui de unic folosin;
- dezinfectai locul de prelevare, cu comprese sterile mbibate n antiseptic;
- puncionai tubulatura pungii de colectare cu acul steril adaptat la sering i prelevai
cantitatea necesar de urin;
- transferai urina din sering n flaconul pentru laborator;
- aruncai acul i seringa n containerul special.
Dac diureza este sczut:
- clampai sonda sub locul de prelevare fr s-o lezai;
- ateptai 10-15' ca s se adune o cantitate suficient de urin pentru examen.
d) prelevarea prin sondaj interimitent:
- introducei sonda vezical respectnd tehnica sondajului vezical la brbat sau femeie;
- meninei sonda pe durata evacurii urinei;
- lsai urina s curg n bazinet i recoltai apoi n recipientul pentru laborator;
- evacuai tot coninutul vezicii urinare;
- ndeprtai sonda i dezinfectai meatul urinar;
- aruncai materialele folosite n container;
- splai-v minile;
- ajutai pacientul s se mbrace.
NGRIJIREA PACIENTULUI
- pacientul deplasabil nu are nevoie de ngrijiri speciale;
- supravegheai pacientul purttor de sond, asigurai-v c este permeabil i racordat la
punga colectoare.
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- Colectai materialele folosite n recipiente speciale conform precauiunilor universale (P.U.)
NOTAREA PROCEDURII
- Notai procedura n fia de proceduri i n dosarul/planul de ngrijire
- Notai data, ora, numele persoanei care a recoltut, aspectul urinei
PREGTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
Respectai urmtoarele reguli generale:
- Transportai imediat eantionul la laborator pentru a evita multiplicarea germenilor sau pstrai-l la frigider la
+4C n cazul n care examenul se face mai trziu (nu mai mult de 12 ore)
- Etichetai mostra imediat dup recoltare cu nume, prenume, CNP, data i ora recoltrii
- nsoii monstra de o fi de informaii cu date clinice (t, starea de sntate a pacientului, motivul)
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
Rezultate ateptate:
- Absena contaminrii n timpul emisiei i recoltrii ca urmare a toaletei genito-urinare i dezinfeciei meatului
urinar
Rezultate nedorite / Ce facei ?
- contaminarea urinei prelevate cu bacterii prezente n regiunea periuretral n timpul emisiei (bacteriurie slab <
10000germeni/ml)
- repetai procedura respectnd normele de igiena local
- multiplicarea germenilor prin pstrare mai mult de or n afara frigiderului
- pstrarea prea mult la rece duce la precipitarea urailor ceea ce mpiedic analiza ulterioar a urinei
- respectai normele generale de pregtire a produsului pentru laborator
- emisia dificil a urinei prin blocaj psihologic
- oferii timp sau recoltai prin sondaj vezical (n caz de urgena)

TOTALUL DE URIN
Deoarece hormonii, proteinele i electroliii sunt excretai n cantiti mici i variabile n urin, probele
trebuie recoltate pe o perioad extins de timp pentru a avea o valoare diagnostic.
Probele cerute din urina strns pe 24 de ore sunt cele mai uzuale, deoarece sunt semnificative pentru toate
substanele eliminate n aceast perioad.
Se pot cere probe i din urina colectat timp de 2 pn la 12 ore, n funcie de informaiile pe care dorim
s le aflm.
De asemenea, probele din urin strns o perioad de timp pot fi colectate dup administrarea unei
cantiti de medicamente, de exemplu insulina, pentru a detecta diverse boli renale .
Materiale necesare :
- recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litri
- mnui
- plosc sau urinar dac este nevoie
- recipient gradat dac trebuie monitorizat cantitativ diureza
- recipient cu ghea dac nu se poate ine la frigider
- etichete
- formular de cerere analize pentru laborator

Recoltarea :
- confirmarea i verificarea identitii pacientului
- se explic procedura pacientului i familiei pentru a ne asigura de cooperarea acestuia i pentru a preveni
pierderile accidentale de urin n timpul recoltrii
- se pot monta etichete la baie prin care pacientul s-i reaminteasc c nu trebuie s arunce urina, sau pe punga
urinar dac pacientul este sondat
- pacientul trebuie nvat s ne anune dup fiecare micionare, s se fereasc s contamineze proba
- se vor explica pacientului restriciile alimentare i medicamentoase acolo unde este necesar

Colectarea probelor din urina strns timp de 2 ore :

- dac este posibil, pacientul va trebui s bea 2 4 pahare de ap nainte cu 30 de min de nceperea recoltrii
- dup 30 min se cere pacientului s micioneze; aceast prob se arunc i se ncepe recoltarea propriu-zis,
pacientul avnd astfel vezica goal; se noteaz ora nceperii recoltrii
- dac medicul prescrie, se va administra o doza din medicamentul indicat i se va scrie ora
- se va oferi pacientului cel puin un pahar de ap pe or pentru a stimula producia de urin
- dup fiecare micionare (n plosc/urinar sau un recipient obinuit de 300 400 ml ) se va aduga proba n
recipientul mare de colectare;
- se va msura dup fiecare eliminare, dac trebuie monitorizat cantitativ diureza
- dac este posibil, cu 15 min nainte de terminarea timpului indicat pentru colectarea urinii, se va cere
pacientului s micioneze; aceasta va fi ultima proba adugat n recipientul de colectare
- la sfritul perioadei de colectare, n funcie de regulile interioare ale spitalului, se va acoperi
recipientul i se va trimite etichetat la laborator imediat mpreun cu formularul de cerere sau
se va turna ntr-un recipient nesteril 100 - 200 ml din cantitatea total de urin, va fi etichetat
i trimis la laborator specificnduse pe cerere cantitatea total de urin strns i perioada de
timp.
Colectarea probelor din urina strns timp de 12 24 ore :
- se cere pacientului s urineze; se va arunca aceast prob, pornindu-se astfel recoltarea din momentul n care
pacientul are vezica urinar goal
- se noteaz ora nceperii recoltrii
- probele se vor aduna ntr-un recipient de cel puin 2 l; pe timpul dintre micionari, recipientul cu probele de
urin trebuie pstrat la rece sau la frigider (niciodat mpreun cu mncarea sau cu medicamente)
- se va recolta urina pe toat perioada de timp indicat; nainte de terminarea timpului se cere pacientului s
urineze nc o dat, dac este posibil; se adaug i ultima prob n recipientul de colectare
- se va eticheta recipientul i se va trimite la laborator nsoit de formularul de cerere sau se va turna din
cantitatea total de urin, ntr-un recipient de aprox 100-200 ml, care va fi etichetat i trimis la laborator
specificndu-se pe formular care a fost cantitatea total i perioada de timp ct a fost colectat urina.

Consideraii speciale :
- pacientul va trebui s fie bine hidratat pe tot parcursul recoltrii probelor de urin
- pacientul va fi nvat s evite cafeaua, ceaiul sau alte substane pe parcursul recoltrii, cu excepia
recomandrilor medicului, pentru a nu fi alterate rezultatele
- dac pacientul are sond urinar, se va menine punga urinar pe toat perioada recoltrii ntr-un recipient cu
ghea pus sub patul bolnavului
- dac accidental se pierde una din probe, recoltarea trebuie s fie reluat integral.

MSURAREA GLICOZURIEI I CETONURIEI

Glucoza i corpii cetonici nu trebuie s fie prezeni n urin n mod normal. Totui glucoza
ncepe s apar n urin (glicozurie) atunci cnd glicemia (glucoza din snge) depete valoarea de
180 mg/dl. Corpii cetonici, care sunt produi n organism n absena insulinei, apar la valori ale
glicemiei mai mari de 240 mg/dl. Prezena lor n urin (cetonuria) este un semnal de alarm, fr
tratament putndu-se intra n cetocidoza diabetic. Cnd corpii cetonici cresc n snge, pacientul
capt o respiraie cu halen specific.
Metoda de msurare a glicozuriei i a cetonuriei este similar, cu benzi. Rezultatele se
compar cu o cartel standard a culorilor de referin. n echilibrarea metabolic a diabetului zaharat
i urmrirea acestuia se impune i dozarea corpilor cetonici i a glicozuriei.
Materiale necesare :
- recipient de colectare
- mnui
- benzi pentru msurarea glicozuriei sau a cetonuriei specifice
- cartel de referin cu toate culorile standard

Recoltare :
-confirmarea i verificarea identitii pacientului
-se explic procedura pacientului, cu att mai mult cu ct este un pacient recent diagnosticat ca fiind
diabetic. Pacientii care se stiu cu diabet de mult timp pot fi nvai s-i recolteze singuri acas.
-se verific medicaia pe care o ia pacientul i care ar putea modifica rezultatul testului.
-naintea fiecrui test pacientul este nvat s nu contamineze proba de urin
-se spal minile i se pun mnuile
-se cere pacientului s micioneze; apoi se ofer un pahar cu ap i, dup 30 40 min se cere s
micioneze din nou; din cea de-a doua prob se va efectua testul prin scufundarea benzilor respective
-n funcie de testul cerut benzile vor fi inute n proba de urin conform prospectului de utilizare, apoi
vor fi citite i interpretate n raport cu cartela de referin.

Consideraii speciale :
-dozarea corpilor cetonici n urin ajut la diagnosticul diferenial ntre coma diabetic i cea
nondiabetic i la monitorizarea metabolismului lipidic.

FILTRAREA URINII PENTRU DEPISTAREA CALCULILOR RENALI

Calculii renali se pot dezvolta oriunde n tractul urinar. Pot fi eliminai odat cu urina sau se
pot bloca n tractul urinar provocnd hematurie, colic renal, hidronefroz.
Cu mrimi de la dimensiuni microscopice pn la civa centimetri, calculii se formeaz n rinichi cnd
srurile minerale, n principal oxalatul de calciu sau fosfatul de calciu, se adun n jurul nucleului unei
bacterii, tromb sau alt particul. O alt substan care poate determina formarea de calculi este
acidul uric.
Calculii renali apar datorit a numeroase cauze incluznd hipercalcemia (care poate aprea
datorit hiperparatiroidismului), dieta excesiv bogat n calciu, imobilizare prelungit nivel anormal al
pH-ului urinar, deshidratare, hiperuricemia asociat cu gut, anumite boli ereditare.
Cele mai ntlnite cauze de formare a calculilor renali sunt staza urinar prin concentrare urinar
datorit deshidratrii, adenoame benigne de prostat, boli neurologice, stricturi uretrale.
Depistarea calculilor n urin necesit o atent monitorizare a pacientului care va urina ntr-un
recipient acoperit de tifon pentru ca eventualii calculi s rmn pe acesta. Acest test se va continua
pn cnd pacientul elimin calculi sau pn la intervenia chirurgical, dup cum este cazul.
Materiale necesare:
- comprese sterile
- recipient gradat
- urinar sau plosc
- formular cerere analize laborator
- recipient pentru colectarea calculilor dac sunt eliminai
- etichete
- instructiuni scrise prin care se reamintete pacientului ce are de facut
Recoltarea:
-se explic pacientului exact procedura pentru a ne asigura de cooperarea sa.
-se posteaz etichetele pe recipientul
-se cere pacientului s ne anune la fiecare miciune
-se pune compresa peste gura recipientului i se poate fixa de jur mprejur pentru mai mult siguran.
-se pun mnui. Dac pacientul este imobilizat la pat i urineaz n urinar sau plosc, se va filtra toat
urina prin compresa ataata recipientului gradat de colectare. Dac are sond urinar, se va filtra
coninutul pungii colectoare prin compresa.
-se va examina compresa dup filtrarea urinii. Dac se vor depista calculi, vor fi trimii ntr-un recipient
la laborator mpreun cu formularul de cerere analize, dup ce a fost anunat i medicul curant.
-dac pe compres nu vor rmne calculi ci doar reziduuri, vor fi i acestea trimise la laborator pentru
analiz.
-dac compresa va rmne intact, fr reziduri sau calculi, va fi ndeprtat i pus altul nou pentru
urmtoarea micionare
Consideraii speciale:
-dac pacientul este acas trebuie nvat cum s-i filtreze i monitorizeze urina i s neleag
importana efecturii acestor manevre corect.
-calculii pot aparea n diferite culori. Dac se ntmpl aa, fiecare dintre ei are importana diagnostic
n funcie de mrime, culoare etc.
-se vor reine i trimite la laborator orice reziduuri suspecte care vor rmne pe compres deoarece
chiar i cei mai mici calculi pot determina hematurie i durere.