Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
l
!i p
;
I
Colectia "STUDENT"
Culegere de probleme
~i aplicatii
de geometrie descriptiva
Editia
, a 3-a revizuita
Cartea este gandita ca un demers progresiv, cu o problematica din ce in
ce mai complexa, urmarind In fapt, pa~ii lnvatarii metodelor respective. Ea
porne~te de la elementele bazice (reprezentarea punctului, liniei, suprafetei),
trece prin gama diferitelor figuri geometrice plane ~i srar~e~te cu 0 serie de
volume, grupate, de asemenea, in functie de dificultatile de prezentare.
Lucrarea este adresata atat mediului preuniversitar cat ~i celui
universitar, in mod direct. Ea poate fi atractiva ~i pentru cei din afara meseriei
noastre, dar interesati de unele metode utilizate in reprezentarea obiectului de
arhitectura ~i a ambientului sau urbanistic.
514.18(075.8)(076)
)blematica din ce In Prof.dr.arh. Cristian DUMITRESCU
:elor respective. Ea
, liniei, suprafetei),
~e~te cu o serie de
>rezentare.
sitar cat ~j celui
i din afara meseriei
1tarea obiectului de
-IIU
Culegere de probleme
~i aplicafii
de geometrie descriptiva
ei
EDITURA POLITEHNICA
TIMI~OARA-2012
Copyright Editura Politehnica, 2012
Toate drepturile sunt rezervate editurii. Nici o parte din aceasta lucrare nu asif
poate fi reprodusa, stocata sau transmisa prin indiferent ce forma, fara acordul Tin
prealabil scris al Editurii Politehnica. con
forr
care
EDITURA POLITEHNICA Ace
cpw
Bd. Republicii nr. 9 mijl
300159 Timi~oara, Romania
gem
plan
Tel. 0256/403.823 prot
Fax 0256/403.823 siste
E-mail: editura@edipol.upt.ro stud
iii pr
peda
rioa1
repre
lucru
initia
rea n
Bun de imprimat: 11.01.2012 nota
Coli de tipar: 11 ,5 adap1
sensu
c.z.u. 514.18(075.8)(076) geom
ISBN 978-973-625-499-4
discir
notiw
indep
aplic<
cu fo
volun
pentn
pe ca
Tiparul executat la S.C. URCXEDOS S.R.L. Timi~oara contir
pentn
Cuvant inainte
Autorul
Pl
Ce
plane
inters
de pr
doua
Pe
plan
perpe
orizo1
proie<
contii
obiec
epurC.
diede
Po
sunt:
distar
distar
distar
de pr
punct
perpe
din SJ
al Jui,
egala
Pe
origir
punct
din C(
lntai <
PUNCTUL
Generalitati
Cel mai simplu sistem de proiec\ie este eel dublu ortogonal (Monge) $i este alcatuit din doua
plane perpendiculare de proiec\ie care sunt: planul orizontal (H) $i vertical (V). Dreapta de
intersectie Ox dintre aceste doua plane de proiectie se nume$te linia de piimant. Cele doua plane
de proiec\ie sunt nelimitate ~i <livid spa\iul in patru unghiuri diedre, notate de la I la IV. Exist.a
doua plane bisectoare care impart unghiurile diedre In opt octanfi, nota\i cu cifre arabe de la 1 la 8.
Pentru in\elegerea $i redarea mai completa a obiectului reprezentat se introduce un al treilea
plan de proiec\ie, perpendicular pe celelalte doua nurnit plan lateral, se noteaza cu (L) $i este
perpendicular pe linia de parnant. 1n acest sistem, orice obiect din spa\iu va avea trei proiec\ii:
orizontala, verticala $i laterala .. Pentru a fi reprezentate in doua dimensiuni, deci pe un plan,
proiectia orizontala $i latera!a se separa de-a lungul axelor Oy $i Ox $i se rotesc pana ajung in
continuarea planului vertical de proiectie. Se ob\in astfel pe acel~i plan cele trei proiec\ii ale
obiectului reprezentat, existiind o corespondenta intre ele, ansamblul lor purtiind denumirea de
epurii. Prin introducerea planului lateral de proiec\ie spatiul numai este divizat in patru unghiuri
diedere, ci in opt unghiuri triedre, care se noteaza de la I la VIII.
Pozi\ia unui punct A din spa\iu este determinata de trei coordonate descriptive ale sale, care
sunt: abscisa, departarea $i cota, scrise in paranteza in ordinea prezentata. Abscisa punctului este
distanta sa de planul lateral de proiec\ie $i se masoara pe axa Ox. Depiirtarea punctului este
distan\a sa fa\l!. de planul vertical de proiec\ie $i se masoara pe axa Oy. Cota pwictului este
distanta sa fa\a de planul orizontal de proiectie $i se masoara pe axa Oz. Prin rabaterea planelor
de proiectie H $i L pe planul vertical de proiectie, se ob\ine o reprezentare tridimensionala a
punctului din spa\iu, prin cele trei proiec\ii ale sale. Intrucat cele trei plane de proiec\ie sunt
perpendiculare intre ele, formand un triedru tridreptunghic, abscisa, departarea $i cota unui punct
din spa\iu se pot masura in mai multe feluri pe muchiile paralele ale paralelipipedului de pozi/ie
al lui, prin care punctul este precis localizat in spa\iu. Atunci cand una din coordonatele sale este
egala cu 0, insearnna ca punctul respectiv se afla pe unul din planele de proiec\ie.
Pentru un punct situat in triedrul I toate coordonatele Jui sunt pozitive, masurate pe axe de la
originea 0 in directia lor pozitiva. Coordonatele sunt negative atunci cand sunt situate dincolo de
punctul 0 pe axele de coordonate. Punctele situate in celelalte triedre (II-VIII) au eel pu\in una
din coordonate negative iar pentru a intelege reprezentarea lor bidimensionala se recomanda mai
intai analiza corespondentelor respective in spa\iu, fie pe o macheta, fie pe o schiti'i axonometrica.
-------
tala ~i se tine cont de sensul rotatiei pe care ii face
planul lateral pentru a se suprapune pe planul verti- O e e fY1 O f
cal de proiec?e. Exista numai doua zone in epura in
care planul lateral se poate roti, figurate cu arce de cerc.
1.
fixate aceste douli proiectii rezultli ca punctul A este
0
c' c" con\inut in planul vertical, punctul B este continut in
planul lateral, iar punctul C este situat in triedrul IV.
hy
Fig.1.5. In consecin\li, rezultli proiec\ia orizontalli abc pre-
' h, h" h' zentatli in epurli.
.}
1.7. Sa se determine ~i sa se reprezinte in epura
punctele M 1 ~i M 2 ce reprezinta simetricele punctu-
lui M(25, I 0,20) fata de planul vertical de proiectie. a'
respectiv fa de semiplanul bisector B 1 (fig.1.7.).
Rezolvare. Determinarea simetricelor unor punc-
te fata de anumite repere spatiale, este un aspect im-
portant In citirea ~i reprezentarea plana a spatiului.
Simetricele unor puncte pot sa apara fata de un plan,
de o dreapta sau fatli de un punct oarecare din spa\iu
~i se masoara pe prelungirea perpendicularei cobori- x
m~o-~~~~-+--~
ta din punct pe plan, pe dreapta sau pe dreapta ce u- y
ne~te cele doua puncte pe care purtam distan(a dintre
Fig.1.7.
punct ~i elementul de reper spatial.
in consecintli, in cazul de fa se determina mai
lntai coordonatele celor doua puncte simetrice: M 1 a
(25,-10,20) ~i M 2(25,20, 10) ~i locul ocupat de ele in
spa\iu (triedrul II, respectiv I) dupa care se desenea-
za proiec\iile !or. x 0
1.13. Sa se determine epura a trei puncte M,N,P, situate respectiv in planele de proiectie ori-
zontal. vertical ~i lateral.
1.14. Sa se construiasca epura punctelor A,B,C,D, situate respectiv in planele bisectoare ale
celor patru diedre.
1.15. Se dau punctele A(30,20,z), B(50,y,-30) ~i C(40,-y,-20) situate toate In planele bisectoa-
re. Sa se detennine valorile departarilor y ~i ale cotei z ~i sa se construiasca epurele acestor
puncte.
OREA
1.16. Sii se construiasca proieqiile unui triunghi ABC cu varfurile situate in cele trei plane de
proiectie.
1.17. Sii se construiascli proiectiile unui triunghi ABC cu varfurile situate pe cele trei axe de Gener
proiec\ie Ox, Oy, Oz.
1.18. Sli se construiascii proieqiile unui triunghi ABC avand varfurile A ~i B situate pe cele Linia <
doua plane bisectoare iar varful c situat in planul lateral. mai poat<
atunci cal
I.19. Sa se construiasca proiectia a"b"c" pe planul lateral de proiectie a unui triunghi ABC, dreapta d
cunoscand proiectiile sale orizontalli ~i verticala. intersecti:
Punctele
1.20. Sa se construiascii proiectia orizontalli abc a unui triunghi ABC dat in proiectie verticalli caracteris
~i lateralii. ortogonal
verticalii
J.21. Se considerii punctul M(20,40,50). Sa se construiasca punctele simetrice Jui In raport cu diedrele r
planele orizontal, vertical ~i lateral de proiectie. In afar
particular
1.22. Se considera punctul M( 45,20,55). Sii se determine simetricul Jui in raport cu linia de aceste pl:
pamant. frontala :
dreapta v.
1.23. Se considera punctul M(40,-30,-50). Sii se construiascii proiectiile triunghiului ale ciirui !are sunt
varfuri A, B ~i C sunt simetricele punctului Min raport cu axele de proiec\ie Ox, Oy, Oz. una din a
Doua
drepte p~
1.24. Sa se determine proiectiile punctului M simetricul punctului N( 40,-30,50) fatii de pri- suficienU
mul plan bisector. concuren
Dreptele
1.25. Se consi~rli punctul A(20,-30,-40). Sa se determine proiectiile punctelor: M(simetricul paralelisr
Jui A fa\a de planul vertical de proiectie), N( simetricul punctului A fa\a de linia de piimant) ~i P Proiec
(simetricul punctului A fatli de punctul B(20,30,-J 0). mentul d:
In gener2
1.26. Se cunosc: proiectia orizontala m a unui punct M ~i distanta L, dintre punctul M ~i linia unghiulu
de piimant Ox. Sa se determine proiectia verticala m' a punctului M. marime r
ca dintr-1
trece prit
una front
C APITOl'L 2
toate in planele bisectoa-
struiasca epurele acestor
DREAPTA
tuate in cele trei plane de
le A ~i B situate pe cele Linia dreaptii este drumul eel mai scurt intre doua puncte care, de altfel, o definesc. Dreapta
mai poate fi definita ca fiind intersec\ia a doua plane. Un punct M se gase$te pe o dreapta D
atunci cand proiec\iile Jui se gasesc pe proiec\iile de acela$i fel ale dreptei. Planul determinat de
:ie a unui triunghi ABC, dreapta din spatiu $i proiectanta oriciirui punct de pe dreapta se nume$te plan proiectant. La
intersectia planelor proiectante cu planele de proiectie se afla proiectiile dreptei (d ~i d').
Punctele in care o dreapta D inteapa planele de proiec\ie se numesc urme/e dreptei. sunt puncte
dat in proiectie verticala caracteristice $i se noteaza cu acelea~i litere ca $i planul pe care-I lnteapa. In sistemul dublu
ortogonal se determina mai intai urma orizontala prin proiectia ei verticala h' in timp ce urma
verticala se determina mai intai prin urma ei orizontalii v. Urmele dreptei determina totodatii
:imetrice Jui in raport cu diedrele pe care le strabate o dreapta, in cazul general in numar de trei.
In afara de pozitia oarecare a dreptei fatli de planele de proiec\ie, aceasta poate ocupa ~i pozitii
particulare, care in general se refera la pozi\iile de paralelism $i de perpendicularitate fata de
lui In raport cu linia de aceste plane. Astfel, dreptele paralele cu planele H,V $i L sunt respectiv dreapta orizontala,
frontala $i de profit, iar dreptele perpendiculare pe planele de proiec\ie sunt in aceea~i ordine
dreapta verticala, de capat $i ceafronto-orizontala. In unele cazuri in categoria dreptelor particu-
le triunghiului ale carui lare sunt incluse $i dreptele continute de unul din planele de proiectie sau dreptele care in\eapa
:tie Ox, Oy, Oz. una din axe.
Doua drepte din spa\iu pot fi una fa\a de cealalta parale/e, concurente sau oarecare. Douii
drepte paralele din spa\iu au proiectiile !or de acela$i nume, paralele, iar conditia necesara $i
40,-30,50) fa~a de pri- suficientii ca doua drepte sa fie concurente in spa\iu, este ca proiectiile !or de acela$i nume sa fie
concurente in doua puncte situate pe aceea~i linie de ordine perpendiculara pe linia de pamant.
Dreptele oarecare una fa\a de alta sunt dreptele ale caror proiectii nu satisfac nici condi\ia de
mnctelor: M(simetricul paralelism $i nici condi\ia de concuren\a.
le linia de pamant) ~i P Proiectia unui segment de dreapta poate fi un segment egal, mai mic sau mai mare decat seg-
mentul dat. Orice segment se proiecteazli pe un plan paralel cu el in adevarata marime. Un unghi,
in general, se proiecteazli pe un plan oarecare deformat, in functie de pozitia relativa a laturilor
intre punctul M ~i linia unghiului fatli de planele de proiectie. Pentru ca un unghi drept sa se proiecteze in adevaratii
marime pe un plan, este suficient ca una din laturile unghiului sa fie paraleHl. cu ace! plan. Pentru
ca dintr-un punct oarecare M sa se traseze o perpendiculara pe o dreapta oarecare D, aceasta va
trece prin punctul de intersectie al perpendicularelor duse din punct pe o drepta orizontala ~i pe
una frontal1i care tree prin M ~i se sprijina pe dreapta data D.
/
/
vertical de proiectie (fig.2.4.). Se cer:
- urmele dreptei;
- diedrele prin care trece;
0 x v // 0
- punctele de intersectie cu planele bisectoare,
inclusiv coordonatele acestora:
- vizibilitatea dreptei.
Rezolvare. La o dreaptli orizontalli nu avem de-
ciit urma verticalli care se obtine la intersectia pro-
iectiei orizontale n cu planul vertical de proiec\ie V.
II in consecini, nu vom avea decat douli diedre prin
care trece dreapta (I ~i II), de unde rezultli ~i vizibili-
Fig.2.4. tatea. Punctele de intersectie cu planele bisectoare se
II
detenninli la intersec\ia proiectiilor dreptei (I) sau
ducand in v o dreaptli simetricli fai de Ox la proiec-
tia orizontala (K).
2.5. Se dli dreapta de profil D care trece prin punc-
tul A(25,20,10) ~i face un unghi de 30 cu planul H
(fig.2.5.). Se cer:
c - urmele dreptei;
- diedrele prin care trece;
- punctele de intersectie cu planele bisectoare;
- vizibilitatea dreptei.
x Rewlvare. Fiind vorba de o dreaptli ce are o par-
ticularitate fai de planul lateral de proiec~e se lucrea-
zli ~i cu aceastli proiectie, unde se poate rezolva ma-
joritatea cerintelor problemei. Astfel, atiit urmele
dreptei cat ~i diedrele, se glisesc mai intiii in
proiec\ia lateralli de unde apoi se poartli ~i in
celelalte proiectii. Tot la fel se aflli ~i punctele de
intersectie cu planele bisectoare, acestea fiind
Fig.2.5. reprezentate in planul lateral ca douli drepte.
2.6. Se da dreapta D determinata de punctele A
(50,20,25) ~i B(20,l 0,10). Prin punctual A sli se ducli
o frontalli F care sli facli 90 cu dreapta data (fig.2.6.).
Rezolvare. Conditia necesarli ~i suficientli ca un
unghi drept din spatiu sa se proiecteze pe un plan tot
ca un unghi drept este ca planul de proiectie sli fie pa-
ralel cu eel putin una din laturile unghiului. Dreapta
cerutli fiind frontala, unghiul drept va apare In ade-
varata marime in proiectia verticala. Tot pe aceea~i
linie, daca dreapta cerutli ar fi fost o dreapta de nivel,
perpendicularli pe dreapta data, unghiul drept de a-
ceasta data s-ar fi vazut in adevaratli rnlirime in pro-
iectia orizontalli. Multe din problemele legate de per-
pendicularitatea a douli drepte, care vor urrna in ca-
II pitolele urmlitoare se vor rezolva transformiind drep-
I
Fig.2.6. tele oarecare, fie in drepte de nivel, sau In drepte de
front pentru a trasa cu u~urintli acest unghi.
I cele doilli segmente este mai sus $i care este mai in fa\li.
Rezolvare. Se verifidi mai inrai In fig. 2.8 pozi-
tia relativa a celor doul'i segmente ~ i se constata ca
I punctele n' $i m rezultate din intersectia proiectiilor
verticale ~i orizontale ale celor doua drepte nu se
afla pe aceea$i linie de ordine verticala. Deci avem
de-a face cu douii drepte oarecare. Daca cele doua
puncte rnentionate s-ar fi aflat pe aceea~i linie de or-
a
dine verticala am fi avut de-a face cu doua drepte
concurente. Ducand apoi linii de ordine din aceste .,./l
doua puncte aparente de intersectie se obtin punctele
n 1$i n2 In proiectie orizontalii, respectiv m1' ~i m2' in Fig.2.8.
proiectia verticalii, distanta_te diferit fata de linia de
pamant Ox. De aici constatarea ca segmentul AB
este rnai sus, iar segmentul CD este mai in fatll in ra-
port cu celalalt segment.
/ x 0
contrar fa\ii de linia de pamant ~i reciproc, dacii pro-
iectiile unei drepte satisfac aceasta condi\ie, dreapta
respectivii cste paralela cu primul plan bisector (fig.
2. 12.). fn plus, daca cele douii proiec\ii ale dreptei se
intalnesc in acela$i punct de pe linia de piimant,
dreapta este continuta in primul plan bisector. in
acest caz um1ele dreptci se confunda in punctul de
intalnire cu linia de piimant. Dacii dreapta este para-
lelii cu Jinia de pamiint, adicii este o fronto-orizontala
ea nu are nici urmii orizontalii nici urmii verticala. in
cazul ciind dreapta estc paralelii cu eel de-al doilea
plan bisector. atunci ccle doua proiecfii ale sale sunt
Fig.2.12. paralele intrc clc.
Dreapta 17
geometrie descriptiva
PROBLEME PROPUSE
2.14. Sa sc construiasca epura unei drcptc D(d,d') care arc scgmentul cuprins 1ntrc unnek e1 PLANUI
situat in diedrul al treilea al planelor de proiec\ic.
2.15. Se considera punctul M 11i drcapta oarecare L. Sa sc duca prin puncrul M unnatoarelc
drepte: 0 1 (paralcla cu dreapta L), 0 2 (concurcnta cu dreapta L), D _1 (neparalela ~ i neconcurenta
cu dreapta L).
Generali
2.16. Se considera dreapta oarecarc D ~i punctul A exterior ci. Sa se duca prin acesl puncl o
orizontala ~i o frontala care sa se sprijine pe dreapta D. in cadrul
doua drepte
2.17. Prin punctul M exterior unei drepte de profil D date, sa se traseze o dreapta orizontalii N plan in epur:
care sa 1ntalneascii dreapta de profil data. din cazuri ir
defini sau re1
2.18. Se considcra triunghiul ABC dat prin varfurile sale. Sa se determine proieqiile centru- cu cele trei r
lui sau de greutate G. la~i fel ale di
Doua pla.i
2.1 9. Se considera punctul M situat pe linia de piimant. Sa sc traseze din acest punct o perpen- paralele sunt
diculara pe o frontala F data. re, date prin
doua plane. 1
2.20. Seda dreapta de profil D ~i un punct M exterior ei. Sa se duca din acest punct o perpen- avea urrnele
diculara pe dreapta data. nedeterrninat
0 dreapta
2.21. Seda dreapta oarecare D(d, d') ~i un punct A exterior ei . Sa se duca prin acest punct o suficienra ca
dreaptii 0 1 concurenta ~i perpendiculara pe dreapta D. acela~i nume
apaJ1ina unei
2.22. Sa se construiasca proieqiile perpendicularei comune dintre linia de pamant ~i o dreapta liniile de cea
oarecare D. tale ale drept
ma orizontall
2.23. Se dau punctele K ~i I in care o dreapta D intcapa primul ~i al patrulea plan bisector. Sa dreapta conti1
se construiasca epura dreptei. dreapta un pl
acesteia cu d
2.24. Sa se construiasca proi ec1i ile unei drepte D paralela cu un plan de capat Q. ajutatoare car
este dat sub t
2.25. Sa se construiasca proiectiile unei drepte D paralela cu al doilea plan bisector. diculara pe u1
Pozitiile p
2.26. Sa se construiasca doua drcpte paralele 0 1 ~i D2 care sa aiha o distan\a 1=30 mm intrc cle. (orizontale. fi
raportandu-nc
2.27. Sa se determine proicc\iile unui punct A situat pe orizontala G la distan\a de 30 mm fata dicular pe un
de linia de pamant. Toate pozitiilc
stora.
unctul M un11atoarele
iralcla ~i neconcurenta
GonornHt"; ~
1uca pnn acest punct o
in cadrul geometriei descriptive planul este bine determinat prin
doua drepte paralcle. doua drcptc concurentc ~i un punct ~i o dreapta . in cazul reprezentarii unui
0 dreapta orizontala N plan in epura, spre deosebire de punct ~i drcapta, proiec\iile acestuia sunt 'in cea mai mare pane
din cazuri irelcvante, intruciit pot acoperi planele de proicqie. Practic, singura modalitate de a
defini sau reprczenta in epura un plan este aceea de a gasi urmele sau taieturile planului respecti\
nine proiec\iile centru- cu cele trei plane de pr01eqie, notate cu Pn, Pv ~i P1.. Aceste unne se afla unind unnele de ace-
la~i fel ale dreptelor care definesc planul.
Doua plane pot avea urmatoarele pozitii relative: paralele, concurente sau confundate. Planele
n acest punct o perpen- paralele sunt cele care au unnele de acela~i fel paralele intre ele. Interseqia a doua plane oareca-
re, date prin unne, este o dreapta care are urmelc la intersectia urmelor de acela~i fel ale celor
doua plane. Un plan R dus perpendicular pe un plan oarecare P printr-un punct A exterior , va
n acest punct o perpcn- avea unnele sale trasate prin urrnele perpendicularei coboriite din punct pe plan, soluria fiind
nedeterminata.
0 dreapta poate fi continuta in plan, paralela sau sa intersecteze planul. Conditia necesara ~i
dud\ prin acest punct o suficienta ca o dreapta sa apartina unui plan este ca urmele dreptei sa fie situate pe unnele de
ace l a~i nume ale planului. Tot a~a, conditia ca un punct sa fie situat intr-un plan este ca el sii
apartina unei dreptc a planului. Dreptele importante ale planului sunt: orizontalele, frontalele ~i
1 de pamant ~i o dreapta liniile de cea mai mare panta fata de planul o rizontal ~i vertical de proiectie. Proiec\iile orizon-
tale ale drcptelor de cea mai mare panta in raport cu planul orizontal, sunt perpendiculare pe ur-
ma orizontala PH a planului. 0 dreapta din spatiu este paralela cu un plan daca este paralela cu o
Hrulca plan bisector. Sa dreaptii con\inuta 'in ace! plan. Pentru a intersecta o dreapta D cu un plan oarecare P seduce prin
dreapta un plan ajutator, se afla dreapta L de intersec\ie dintre cele doua plane ~i la intersectia
acesteia cu dreapta initiala D. se afla punctul de intersec\ie I cautat. Cele rnai simple plane
~ capat Q. ajutatoarc care pol fi duse prin dreapta sunt de obicei planele verticale sau de capat. Daca planul
este dat sub forma unei placi triunghiulare opace. raponamentul este acela~i . 0 dreapta perpen-
;-ilan bisector. diculara pe un plan are proiec\iile sale perpendiculare pe unnele de acela~i fel ale planului.
Pozitiile particulare ale planulu i in raport cu planele de proieqie sunt: pozi\ii de paralc lism
an\a 1=30 mm intrc elc. (orizontale. frontale ~i de profit) sau de perpendicularitate (vertical, de capat, sau paralele cuOx )
raportiindu-ne succesiv la planele orizontal, vertical respectiv lateral de proieqie. Planul perpen-
1 distan\a de 30 mm fa\a dicular pc un plan de proieqie sc mai nume~tc ~i plan proiectant faia de ace! plan de proicq ie.
Toatc pozi\iile particularc ale planului sunt in acela~i timp ~i proiectante.
Planul 21
de geometrie descriptha
3.7. intr-un plan oarecarc P dat prin unnele sale
sa sc a~eLe un punct 1\1. utihzand o dreapta frontala
Fa planului (fig.3.7.).
Rezo/vare. Pentru a a~eza punctul M in plan. sc
pozqioncaza proieqiilc sale pe proiec\iile de accla~1
fel ale dreptei frontale F continuta in acest plan. Ast-
f"el. m' sc a~caza pc r, iar m pc f. Se va respecta de
asemenea con<litia de reprezentare a unui punct real
din spa!iu ~i anurne ca pro1eqia sa orizontala ~i ver- n'
ticala sa se afle pe aceea~i linie de ordine verticala.
in cazul celorlalte drepte particulare ale planulu1
(orizontale sau de profil) se va respecta aceea~i con-
di\ie a pozitionarii proiec\iilor punctului pe proieqii-
le de acela!?i fel ale clreptelor. cu menfiunea ca la o
clreapta <le profil este necesara ~i proieqia lateralii a ei.
Fig.3.7.
3.8. Se da dreapta D prin coordonatele a doua
puncte A(S0,25,10) ~i B (10 ,15,30). Se cere sa se
construiasca in epurll, urmele planului de capiit care
sa contina dreapta data (fig.3.8.).
Rezo/vare. Existll un singur plan de capat care
contine drcapta data ( in general un singur plan pro-
iectant) dar poate fi trasata o infinitatc de plane oa-
recare care sa continll o dreapta in pozitie generala. x
Unna verticalll a planului de capllt Q va contine toa-
Ox
te elementele geometrice incluse in acest plan.
in cazul de fata, se prelunge~te proiectia verticala
a'b' a dreptei, care coincide cu unna verticala Qv a QH
planului, panll cand intersecteazii axa Ox, unde se va
a
afla Q, adica punctul de intersectie al planului de ca-
pllt ciiutat cu axa Ox. Din acest punct se traseazii
apoi urma orizontalii QH a planului de capat, care Fig.3.8.
~tim ca este perpendiculara pe linia de pamant.
T"
tc de gcometrie descriptiva Planul 23
I
I
B. lnterscctii de plane
f.
Jor verticale Pv cu Qv se va gasi proiec\ia venicala
v' a urmei verticale a dreptei, iar la intersec\ia urme-
lor orizontale PH cu Q" se va gasi proiectia orizon-
tala h a unnei orizontalc a dreptei cautate. Proiec\iile
orizontala $i verticala al e dreptei de interseqie D
dintre cele doua plane oarecare, nu se confunda cu
nici una dintrc urmele celor doua plane. Fig.3.13.
I
urma sa verticala. ob!inandu-sc punctele 1' ~i 2' la inter-
sec\ia cu laturile AB respectiv AC ale triunghiului .. De aici
se obtine proiec\ia orizontala 12 a dreptei de intersectie. in H
(fig.3.20). x 0
Rezo/vare. Fiind vorba de un plan particular, la care Tx c'
urma orizontala Tu se confunda cu tot planul, punctul de
intersec\ie sc detennina cu u~urinta in proiec\ia orizontala
/
x
(i) care se ridica apoi in proiec\ia vcrticala (i'). La orice TH
problema de intersec\ie dintre o dreapta ~i un plan. se va re-
zolva ~i problema vizibilita\ii dreptei, consideriind ca pla-
nul este opac. in cazul de fa\a dreapta este vizibila pe tot c
traseul ci in proieqia orizontala, pentru ca planul vertical
se vede ca o linie ~i in proieqia verticala este vizibila
portiunea situatii spre observator desenata cu linie continua,
iar cea ascunsa de plan se reprezinta cu linie intrerupta.
I
I
planului pentru ca nu este situat pe nici o dreapta
con!muta in acest plan. El se poate afla fie deasupra
planului, fie dedesubtul lui. x
I'
0 dreapta oarecare D din spaiiu este paralelii cu -;::-"l~--'-'9-----2l.-----~-
un plan atunc i cand cste paralelii cu o dreapta L con-
J
3.31. l'rintr-un punct A exterior unu1 plan oareca-
rc P dat prin um1e sa sc duca un plan perpendicular
pc acesta (fig.:U I.).
Rezo/vare. Solu\ia acestc1 probleme cs\e nede-
1ermina1a. existand o infin itatc de plane pcrpendicu-
larc. toate trecand prin dreapta perpendicularii D co- a'
boratii d in punctul Ape planul P. Din aceasta infini-
tate am figural trei plane R. T ~i S. la care unn ele ori-
zontale tree prin proiec\ia orizontalii ha unnei orizon- x
tale a dreptei perpendiculare D. iar urmele verticale
ale planelor tree prin proi ec[ia vcrticala v' a urmei
verticalc a perpendicularei D dusa din Ape planul P. a
La aceste plane perpendiculare am accentual uumai
unnele din tricdrul I. Proiec~iile perpcndicularci D.
dupa cum am vazu t intr-o problema anterioara. se
oh\ in duciind perpcndicularc pe urmelc de acela~i fcJ
ale planului P. Este deci g re~i t sa sc creada ca doua
plane perpendiculare au urmele de acela~i fel perpen-
diculare. caz intalnil numai in sit uajii particulare.
Planul 31
de geometrie dcscriptiva
J
PROBLEME PROPlJSE
3.37 Sii se trasc/c urmek planulu1 definit de o dreaptii oarecarc D ~1 un punct A exterior ei
( IH
3.38. Sc cons1dcrii fronto-o ri7ontala D ~1 punctul A ex tenor ci. Sa se construiascii unnele pla-
nului determinat de aceastii dreaptii :;;i punctul dat.
I 3.39. Sa se determine urmclc unui plan oarecare P dcfinit de lin ia de cea mai mare pantii D fa-
lii de planul vertical de proieqic METOD
I 3.40. Sc considcrii un plan dat prin trei puncte A(S0,15.15). B(32,5_38), C( 13.32.6). Sa se tra-
seze o linie de cea mai mare panta a accstui plan. fii rii a constrni unnelc planului.
3.41. Sa se determine urmelt: unui plan P detirnt de o dreapta de profil AB, A(3 I ,9.26 ), Generali
8(31.22.10) :;;i de un punct M(60.0.0) situat pe linia de piimant.
I 3.41. Se considera proiectia orizontalii abc a unui triunghi ABC s ituat intr-un plan P care tre-
ce prin linia de piimant ~i cste inc linat cu 60 fa!ii de planul orizontal de proiec\ie. Sii sc detem1i-
3.42. Sii se determine proiectiile dreptei de interseqic dintrc un plan P cu unnele in prelungi-
in reprez1
acestora, pe1
Rezolvan
J re ~i un plan Q proiectant fatii de planul orizontal de proieqie. convenabile
orizontalelor
3.43. Sii se determine proiectiile dreptei de interseqie a douii plane P ~i Q, ale ciiror unne se unghiurilor I
intiilnesc in acela~i punct P,=Q, pe linia de piimant. pot rezolva <
ele sau a un!
3.44. Sii se determine proiec\iilc punctului de interseqie a trei plane P, Q ~i R date prin urme. ale elemente
in practici
3.45. Sii se determine in dublii proieqie punctul M de interseqie dintre o dreaptii oarecare D lungime
~i un plan P paralel cu linia de piimant. unghiul
distan\a
3.46. Prin punctul M sii se ducii o dreaptii D paralelii cu planele oarecare P $i Q. distanta
suprafat
3.47. Prin punctul A exterior unui plan vertical T <lat prin unne sii se ducii o perpendicularii D Aceste ce
pe plan $i sii se determine proiecti ile punctului M. piciorul acestei perpendiculare. metodele gee
~i rabaterea.
3.48. Prin punctul A exterior unui plan oarecare P sii se duca un plan de capiit Q perpendicular. Metoda sc
spaJiu, atunc
3.49. Se considerii punctul A(40,8,l 3) ~ i o dreaptii D datii prin urmele ei H(44,22,0) $i numai unul
V(22,0,35). Sa se detennine proiectiile punctului simetric cu punctul A fata de dreapta D. proiectie sau
Metoda n
3.50. Sa se construiasca proiectiile unci drepte perpcndicularc pe o dreaptii oarecarc D ~i care unei axe con
se sprijinii pe o altii dreaptii D 1 care nu estc in acela~i plan cu dreapta D. intr-o pozitie
rotaJie este vi
3.51. Sa se construiasca proiec\iilc perpendicularei comune G dintre dreptele oarecare 0 1 ~i Metoda re
D2. din unnele si
pe planu l ori
pla_!lului din r
In continu
aceste metod1
Metodele g
36 C ulcgcre de probleme de geometric descriptiva
,.. ~
14.19. Sa se trasezc un plan oarecare P cc face un
11
un'ghl dc,1) cu planul vertical de proieqie. utiltzand
metoda schimbarn planclor de pro1ec\1e.
Rezofrare. Pentru a ob\ine adevarata marime a
unui unghi dintre un plan oarecare ~ i unul din plane-
le de proieqie, sc transfonna planul oarecare intr-un
plan proiectant (vertical sau de capat), iar unghiul cc-
rut se traseaza in planul de proiec\ie pe care este per-
pendicular planul proiectant. In cazul de fa\a. planul
oarccarc P sc transforma lntr-un plan vertical printr-
o schimbare de plan orizontal de proiec\ie (fig.4.1 0).
Pcntru aceasta, pe o urma verticala P, aleasa arbitrar
a planului oarecare P. se traseaza noua linie de pli-
mant 01x1 perpcndicala pc aceasta. Din Px 1 se pozi-
\ioneazii urma orizontala PH 1 la unghiul de 45 ~i a-
Fig.4.10. poi se rabate pe planul orizontal ini\ial, cu ajutorul
unui punct a 1 situat pe aceasta. Unind punctul a re-
zultat cu P, sc ob\ine proieqia orizontala Ptt a pla-
nului oarecare P cerut.
4.37. Prin metoda sch1mbani planclor de proiccpe sa sc transfonne o dreapta oarccare D in tr-
una paralelii cu linia de pamant
4.40. Printr-o schimbare de plan orizontal de pro1ec\ie \)i se detennine distan\a dintre un punct
M situat pe linia de pamiint ~i un plan oarecare P dat prin unne.
4.41. Se dii triunghiul ABC prin punctele: A(l6 ,44.8), 8(38,7,38), C(65,32,25,). Sc cere ade- POl
varata Jui marime prin metoda schimbarii planelor de proiec\ie.
4.50. Seda triunghiul ABC prin viirfurile sale: A (35.30,35). 8 (50, 5,50 ), C( 15.20.10). Se ccre
in cad1
de practic
I sa se detennine adevarata marime a lui, !ara a utiliza urmele planului triunghiului. A-r
I B-s,
I
! 4.51. Sa sc dctennine adevarata marimc a unghiului a dintrc doua drepte concurente D 1 ~i D 2 . C-i1
D -i1
4.52. Sa se gaseasca adevarata marimc a unghiului a pc care-I face dreapta D cu planu l P dat E-v,
prin urmelc sale. Pentru
lului sum
4.53. Sa se gascasdi in ade\ arata mftrimc unghiul <liedru a cuprms intre doua plane P ~i Q da- Iara a indi
te prin um1e.
Po lied re
46 Culcgere de probleme de geometric descriptivii
me 0 dreapta oarecarc D intr-
Aces1e policdrc sum
cort'ct intersecta1c"
ansfonne drcapta oarecare D
\ic
POLIEDRE
.8). C( 65,32.25.). Sc cere ade-
Poliedre 47
cme de geometric descriptiYa
A. Reprezentare d'
a. Poliedre neregulatc
- Poliedre 49
C' ffiC de geometric descripttva
r b. Policdre rcgulatr c
5.7. Sa sc construiasca pro1ccpile unu1 lctracdru
rcgulat de muchic m =7 cm. aslfcl incat doua muchi1
opuse sa fie orizontale
Rezofrare. rie AB una dm muchnlc orizontale
ale tctraedrnlui. pc care o alcgem ca drcapta de capat x
situata cbiar in planul orizontal de proicciie (fig.5 .7. ).
Constrnim tetraedrul SABC, dupa ce mai intai 1-am
<lcterminat inaltimca ss0 ~' rotim acest tctraedru ast- c
fel ca muchia frontala SC sa devina fronto-orizonta-
la S1C1. Noua proiec!ie orizontala estc patratul ac 1b s1.
Problema se putea rczolva direct prin constrnqia tctra-
cdrului maxim inscris intr-un cub. unde muchia Jui estc
diagonala fe\ei cubului.
. .r 'oliedr Sl
.teme de !!.eomctne dcscnptl\ a e
c. Poliedre semiregulatr.
Polied re
52 Culegere de prohleme de geometric descriptha
~. ccrc_sa.~e -rcpr.e_zmtc in dubla pro1cq1l
t~ u romhocuhoctacdru nscris intr-un cu h
cu muchia de 6 cm 11 varf. cu 0 diagona l:1
mterioara 'ert1cala ~i doua fe\e pat rate de front.
Rezalvare. Romhocuboctaedrul estc policdru l
scrrnregulat ob\mut prin tc~irca muchiilor cuboctae-
drulu1 ~1 arc fe\c patratc :;;i triunghiuri echilaterale ~'
sc rcprezmta unind diviziunilc in raportul l.-/i .I p1
muchiile cubului cadru (fig.5.16. ). Pentru ob\merc<i
pozi1iei cerutc se a~caza dreptunghiul diagonal a 1
cubulm cadrn. care estc de front. astfel incii.t diag11-
nala intcrioara a rombocuboctacdrului sa tic intr-o
po;ri\ic Yerticala.
Poliedre
\eme de geometric dcscriptiYi
r
:l Sectiuni plane ~i desfii~uriiri
Fig.5.19. Fig.5.20.
Fig.S.22.
. d i Poliedre
emc de geumrtne cscnp 1' SS
J
av~~~
5.23 Sc cerc secpunca 11ne1 pnsmc obhcc 5.24. Sc cere desfa~urata \'Olumulu1 ramas
triunghiularc. cu ban in planul onzontal cu din seqiunca unei prisme triunghiulare drepte
planul oarecare P. cu un plan oarecare P la care unnele P\ ~i Pli Rezo/
Rewlvare. Exi~ta ma1 multc mctodc. fac un unghi de 30 respectiv 45 cu axa Ox. noscand a1
- intcrscc!ia much1ilor cu planul oarccare Rewlvare. Se intersecteazii pc rand mu- cazul def;
dctcnninand varfurilc conturului de sectiune: chiilc verticale ale prismei cu planul oarccare ele se vor
- interseqia fetelor cu planul de sec\1unc P P utihzand plane de front care tree prin fiecare tia vertical
dcterminiind laturile conturului poligonal: muchie ~i care sectioneaza planul oarecare P a distantei
- schimbarca planului de sec\iunc intr-unul dupa ni~lc frontale (fig.5.23 .). La intersec\ia a- zontal de J
proiectant (de capal sau vertical) utilizand fie cestor frontale cu muchile verticale ale prismei chii 123, e
schimbarea planelor de proieciie sau o rota\ic: se obtin punctele de intersec\ie cautate 1,2,3. gase~te tn
- utilizand elementele de afinitatc. rela\ic care Se afla apoi adevarata mil.rime a sectiunii prin intereseazii
exista intrc poligonul de sectiune ~i eel al bazei. rahaterca planului de sectiune in planul orizon- marime a
in fig. 5.23. au fost utilizate simultan ultime- tal de proiec\ic, iar la desfa$urata fetelor late- servete e<
le doua metodc. transformiind planul oarecare ralc ramase se adauga baza triunghiularii $i a. des~urate
P intr-unul de capat sau utiliziind urma orizon- devarata marime a scc\iunii. care in acest caz Ox, iar la d
tala a planulu1 de sec!iune ca axa de afinitate in- se poate ohtine ~i prin rota\ia pe desfa$urata a apoi cele
tre laturilc triunghiului de sec\iune ~i eel al bazci. laturilor tri unghiurilor laterale. poligoane
descompun
Pv
Fig.5.24. Fig.5.23.
2 3
2 3
Fig.5.25. Fig.5.26.
- Poliedre 59
ilemr dl' gtometric descriptha
I
\
I
B. lnterseqii de policdrc
5.35
5.33. Se cere mter!>eqia a doua prram1de ~Sc dau punctele: A( 150.95,0), 8(65, prisma
dreptc cu ba1ele centrate. piitrate ~1 rotite. pri- 1d:~1(115,65,0), N(60.60,0) , P(95. 105,0). '.in plan:
ma cu J- S cm. ~i h ~ 6 cm iar ccalalla 1~3 cm. Se cere mterscc\ia tctraedru lui regulat SABC, patrulat
h= 12 cm (fig.S .33. l de muchie AB, cu o fa1a in planul orizontal de plan de
Reza/vare. Se intersecteaza pe rand mu- proicqic H cu prisma dreapta triunghiulara a- Re.
ch1ile unei piramide cu fe\ele celeilalte. iar pen- \'iind baza MNP ~i h=lOO mm (fig.5.34.). vertical;
trn ca exista aceea~i rela\ie spa!iala intrc mu- Re:ulvare. Dupa construqia tetraedrului Planele
chii ~1 fe!c. estc suficient sa rczolvam intcrsec- regulat SABC se gascsc mai intai in proiec\ia nele ver
pa numai pcntru una dm ele. Astfcl. muchia orizontala punctelc 2,4 ~i 6, de intcrscc\ie intre dei ~i p
\ ' 1A intersccteaza ccalalta piramida in punctul muchiilc tclraedrului ~i fe\cle verticalc ale pris- chiile p1
I, aflat cu ajutorul unui plan vertical trecut prin mei. Se afla apoi, punctele 1, 3 ~i 5 de intersec- fefele vc
muchie, stabilind astfel planul de nivel H1 in \ie dintrc muchiile verticalc ale prismei ~i fete- pectiv 3
care se gasesc ~i celelahe varfuri. Tot ~a much1a le inclinate ale tetraedrului regulat, trasand pla- zontala.
V2M mtersccteaza fa\a piramidei cu viirful \'1 ne >erticalc care con\in muchiile prismei. Ast- confin 1
in punctul 2. detcrminiind astfel nivelul Hi in fel. planul vertical care contine latura NP a mei sec
care se gasesc celelalte trei varfuri. Conturul prismei taie fe\ele tctraedrului dupa conturul ghiuri vi
de interseqie este deci o linie friinta care leaga tnunghiular N 14P1 care intersectat cu muchiile secfia cu
opt puncte situate la noua nivele. Se va respecta prismei determina punctele de intersec\ie 3 ~i 5 ~i respec
vizibilitatea muchiilor tinand cont de pozi\ia cautatc. Vol umele fiind opace se va respecta turului fi
bazelor cclor doua piramide. vizihilitatea muchiilor. te contim
s'
a' a
a
'
a
a
Fig.5.33. d Fig.5.34. c
s'
z z
c Fig.5.35. Fig.5.36.
m'
Fig5.39. Fig.S.40.
. . Poliedre
,hlcme de ~eomltrie desenpt1va 63
E . \'olumc ma\ime inscrise in poliedrc
~ .
5.44. Sc ccrc 1..a intr-un cub de muclrn: data. a~e1at
cu le1elc paralelc ~au perpendicularc pe planclc de
pro1ee\ic, sii se inscne eel mai mare dodeeaedrn re1,.ri1lat
~i eel mai mare icosacdru regulat (fig.5.44. a.b.).
Re:ofrare. Se prezinta aici lcg.aturile structuralc
dintrc cub ~i douii din poliedrele regulate
Dodccaedrul ~i 1cosaedrul regulat se insem1 intr-
un cub in mod asemanator. pcntru ca sunt pohcdn:
duale. cu tre1 pereehi de muchii opuse centratc PL'
mcdiatoarclc fe\elor acestuia. Rezulta ca in amhek
eazuri avem pozi\iile pc muchiile ale eelor doua pli-
ltedrc regulate inscrisc. intre muehiik celor trei 'll-
lumc cxista o rcla\ic grafica reprezentatA in fig. 5.44.c.
bazata pe seqiunea de aur: mn + m 1 = me undc:mu =
md3- J5 )12 iar m1 =me( JS
-I )12. Perechile de mu-
chn opuse in numar de 15. formeaza dreptung.h1un in
raportul (mo x <1> mo) la dodecaedrul ~i (m 1 x <l>mi)
Fig.5.44. 2
. . t' i Poliedre 65
irohlcmc de gcomctne descnp '"
F. Prohlcme propusr
5.47. Sc cons1dcra planul \crt1cal l dat prm unrn: ~1 punctele A ~i B situate in accst plan. Sa
sc dctenninc pro1ec!iile piram1dci rcgulatl' SABC de inal\imc h data, a carei baza este patratul de
latura AB cun\inut in planul T.
5.48. Sa se constnnasca proiccpilc ociaedrului rcgulat MABCDN cunoscand centrul sau Q ~i -----,
dn:apta 1 pa care este a~ezata una dm muchitle sale
5.49. Sa sl' determine adevarata marnm: a scqiun11 tacute de planul P in piramida SABCD
cuno~can<l:P,( I 0.0.0). II( 142.50.f)). \'( 74.0.48 ). S( 34.80.96 ). A( 150.0,26 ). B( 136.0,60), C( I04,0,40).
5.50. Sii sc detcrmme adc\arata mfmme a seq1um1 cfectuatc de planul P in prisma ABCA 1B 1C1
Linii CV
cu bazele paralele ~i cunosciind: P,(20.0.0J - unnelc P11 ~i Pv fiind inclinate in stanga la unghiuri de
11
60" respcctiv 45 fa!ii de Ox- A(145.25.0). 8(95,55.0). ('(80.10,0). A 1(60.50,60).
Genera
5.51. Sa st: determmc dt:sfa:;;urata trunchiulu1 de piramida rezultat prin sec\10narea piramidei
SABC cu planul de capat Q definit de Q,(160.0.0). \'(74,0,42) Se mai cunosc: S(80,40,80),
A( 152.20.(J). B( 124,48,0) ~i C( 106.6.(J).
inainte c
. . . . . toare la lini
5.52. Sii sc detennine punctcle de mtersect1c dmtre p1ran11da SABCD ~i dreapta definita di Liniile <
punctelc M( 16.8,44) ~i N(64,44.70). Se cunosc: A(94.0.44 ), B(58,0,24), C(34,0,34) D(74,0, 72! curbele cicl
~i S( 10,70,70). curbele de j
. . . . . La repre
5.53. Sa se detenmne punctele de mtersecpc dmtre pnsma ABCA1B1C1 cu bazele situate ii puncte gem
plane paralcle ~i dreapta definita de punctele 1\1(36,54.44) ~i N(l 10,38,4). Sc cunosc: A(104,62,0lcu v3rfurile
8(86.76,0), C(56,56,0), C1(22,l2,60) ~i directia muchiilor data de CC1. Punctele
- punctelc
5.54. Se dau punctele. S(72,l l4,l38), A(l68,12,0).8(136,84,0), C(96,32,0). V(l30,100,88)celmaidesii
M(78,8,0). N(44,52,0) ~i P( 14,16,0). Sa se determine intersectia dintre piramidele SABC ~ _ punctul
VMNP. parte $idea
M 1(46.90,90), prisma avand bazele situate in plane paralele ~i directia muchiilor fiind MM1. - punctul
- punct d(
5.56. Sa se determine intcrsec\ia dintre prismele oblice ABCA1B1C1 ~i MNPM1N1Pi, cunos Reprezen
cind: A(240, 116.0), B(22SJ 64,0), C( l 60,126,0). Ai( 128,24, 76), M(60,154.0). N(l 12, 134,Gb detennina.
P(75, 102,0). M 1( 180,66,114) bazele fiind paralcle ~i muchiilc lnclinatc avand directiilc AA1 ~i M~loate afla cu
;1e o dreapta,
5.57. Sa sc construiascii eel mai mare cub inscris intr-o piramidii dreaptii cunoscand latura I a bl Dintre toa
7Ci piitrate ~j h infl)!imca ei. flUDCtelor eg<
5.58. Sa se construiasca in cpura eel mai mare dodecaedru rcgulat inscris lntr-un icosaedru regt
lot de m"'hi' dotA ~
~
66 Culcgcrr de problr-mc de geometric descriptiviC.:ercul
A ~ 1 B s!luatc in accsl plan. Sa
ita. a caret baza este patratul de
. , d.-scriptiYi<
de gcon11 t nc crcul 67
1 trmc
PROBl.El\lE REZOl.\ ATE
. . . . . Cercul
68 C uleglre de prohlemc de geomctne descnptJY.
2' 6.4. Sa sc con!>tru1asca proiect1 ile unu1 cerc al
caru1 plan trccc pt 111 lin ia de parnant. cunoscand
ccntrul !l((l), w' I al ccrcului ~1 proiect1a 01i1.0ntala m
a unui punct de pc Ctrcomfe rinta sa.
Re:.olvare. Sc efectucaza o rabatcrc a planulu1
cercului pc planul onzontal de proieqie (fig.6.4.). sc
afla poz1pa rahatuta a centrului !.1. a punctu lui M ~t
se constru1e~te cercul la care sc trascaza dot diamctn
Drtogonah. care se transpun in protec\iile din epura
Astfel. ccntrnl cerculut se rabatc in co0 cu ajutorul
tnnngh1ulu1 de pozi\ie ko>w1. Paralela dm k 1 la kw,
da m 1 la mtcrscctia dusa din m la Ox, astfel incat
mm 1 cste cola punctului M. iar mo este rabaterea aces-
tui punct Cu raza R=womo sc construie~;ae cercul in
rabaterc. Axcle proiec\iei orizontale sunt 13 ~i 24.
oh\mute prima prin proiec\ia diametrului fronto-
orizontal al ccrcului. iar a doua prin rabatcrea 214t=2R
a liniei de cea mai mare pantii a planului cercului.
Cercul
ti1
prohlcrnr de 1-!comrtnc dr~cnp
PROBLEJ\tE PROPLISE
6.7. S<i ,e constnnasca pro1eq111c unu1 ccrc al caru1 plan de este capat dandu-sc centrul ~i ra?.a
ccrculu1
6.8. L'n ccrc este con\111u1 de un plan parakl cu lm ia de pamant. Sa se detem1ine puncte]~
cercului care sunt snuate la o distan\a I data fata de lmw de pamant
6.9. Seda un punct M al unu1 cen: ~1 o dreapta D perpcndiculara re planul sau ~i trecfmd pJi
centrul sau. Sa se construiasca pro1ec\111e acest ui cerc
6.12. Un cerc este con\inut de un plan de profil Q . Sa sc determine punctcle cercului care sun Gene1
snuatc la o distan\a I fa\a de un plan P dat prin um1c
SUPRAFETE CILINDRICE
-un punc.:t A ~1 cstc tangent la 1
ri1C'ilindrul 71
ohll'nH' de gconwtnc dcscnp
PROBLE\1E RF..ZOL\'ATE
A. Repre1entare. Plane tangcnfl
Cilindrul 73
irohlemt de gt'omltrie descriptt'
H. Sectiuni plane ~i dC'sfa~urari
7.7. Sa ~c dl'termine ade\aratCJ manml' a 7 .8. Si1 ~c determme ade\ arata man me a
1.9 . s:
sectiunii d1
..,ccpuni1 facutl' de un plan oarecarc P dcf11111 scct1uni1 UH.:utc de plan ul oarecare P dcfinit de le situate i
de punctul P.< l 70.0.CJJ cu unncle P, ~1 P11 la punctcle P,{2X,0,0). 1\1(44.18.0). :'11(37.0.8) in infl1(90,35
unghiun de 45" ~1 rcspccllY 30'' fata de axa Ch cihndrul cu hazele situate in plane paralcle, cer- Rezol
m cili ndrul ctrcular drcpl cu baza in planul V ~1 cun Cll centrelc in fl1(90.35.0) ~I il2(27,67,67) cilindru di
centnil n,(50.0.50). r 20 111111 ~i h = 80 mm de ra7e 1 ~ 20 mm la aflarea :
Re:,oll'are. Fie cilindrul circulm drcpt cu Rezofl'are. Sc reprezinta in cpura ctlindrul toda transf
baza in planul \'Crtical sccponat de planul oa- ~1 planul <le seqiune in cele doua proieqii (fig. proiectant.
rccarc P ( lig 7.7). Seqiunca in pro1eqia ve111- 7.9.) Se utilt1eaza planele auxiliarc care con- cularpe ax
cala se confundii cu proicc11a verticala a cilrn- pn gencratnarcll' conturului aparenl in cele plan de ci
dmlu1. Sc utilizeaza plane de ni'vel dusc prin doua prnicc\1i !?' prin mtersectia lor cu planul p vertical p<
d1v1ziunile a.h.c.d. ale ccrcului de bat.a. care sc dctermma proiec!iile orizontale 1,2.3,4,5,6. 01X1 fiind
1ntcrsectea?a planul oarecarc P dupa orizonta- Cu lmic de ordine se determina. pc gcneratoa- zontalli a J
lek l'i 1. !\ 2 ~1 !\, La interseqia accstora cu ge- rck pe can: ~unt con\inutc. proiec\iile wrticale iectie verti
neratoarclc trasate pnn d1viz1unilc respccti\c ale ace,tor puncte Pentru aflarea adc\aratei proiec~e v
se ob\in palru puncte 1.2.3.4 ale elipsei de sec- marimt a clipsei de sec\iune se rabatc in planul se confuod
\iune . Pentru atlarea adevaratei marimi a acc~ onzontal de proiec\ie planul de scqiune ~i ziind secti
tc1a s-a utilizat rabaterea planului oarecarc de odala cu el ~i punctele care detennina conturul divizarea <
seqiune P pe planul ori70ntal de proiec\ie. cu e lipsei Io 2o 3o 4o 5o 60. proiectia c
ajutorul unnci verticalc a unei drcptc de nivel a Scqiunea se poate determina mult mai u~or in proiecti
planului P. C'onstruqia elipsei de scqiunc atat daca se transforma planul oarecare intr-un plan construi p:
in proiec1ia orizontala cat ;;i adevarata marime proiectant (de capat sau vertical) ciind se aflii cadru, in ,
s-a realizat cu ajutorul a opt puncte situate pc mai u~or extremita\il e axelor elipsci de sec\iu- jumlitatea
lat urilc sau diagonalelc unui contur cadru. ne care apoi se transpun pe proiec\ii le din epura.
I
11I
I
I
II
7.9 . Sa se determine adC\arata marnnc a 7. JO. Sa ;,c t.ktcnnine dcsfa~urata cihndrulu1
ctermmc ackvi'1rata marimc a sec\iunii drepte realizate prin cihndrul c.:u ba~c ohlll cu baJ:clc cirlularc !!1 ~i H 2 $1 a1'.a de front
c planul oarecarc P ddinn c~e le situate in plane paralele. ccrcuri cu centrek Re:.ofrare. Dcsfli~urata unui cilindru sc
.Cl). \1(4-UX.0). '.\(37.0.Xl m in !!1(90,35,0) ~i il2(27 .67.67) de raze r 20 mm face uzual prrn doua mctode utilizand fie:
e situate in plane paralele. ccr- Rezo/vare. Sc reprczmtii in epurf1 acela~1 - o prismii inscrisa la care poligonul regulat lll
11 !!1(90.<5.0) ~i !22(27.67,67) cilindru din problema anterioara (fig.7.9.) dar hazci sa aiba un numar cat mai mare de latun
11
Ja aflarea adevaratei manm1 se u11lizeaza mc - (fig. 7.10.J:
\c rcprc 11111 r1 1n cpura clllndrul toda transformarii planului de secpunc in plan sec\iunea dreaptfl in cl. care dc\"ine o hn1e de
une in eek doua pro1ec1ii (fig. proiectant. Se ia un plan oan:carc P perpendi- ref~ri111a la dcsfli~urata ( fig7. 11.).
cular pe ax.a cihndrului ~i sc transforml\ intr-un In cadrul primci rnetode s-a insrris in cilm-
17 a planck auxilian: care con
c conturului aparent in ccle plan de capiit utilizand o sch imbare de plan dru 0 prismii oblica avand bazele octogoanc
prin intcr~eciia \or cu planul p vertical pe proiectie, noua lime de pamant regulate. Toatc fctelc ei sunt aduse in planul
:iiectiile onzontale 1.2.3.4.5.6. 0 1x1 tiind trasatii perpendicular pc unna ori- de front al muchic1 AA 1 iar ,arfunk oetogo-
le sc determina. pc gcneratoa zontalli a planului P. Sc descneaza noua pro- nulm vor ajunge pe rand in punctcle desfa~ura
con\inutc. p101ei:\1ilc \ ertii:ale iec\ie verticalii a cilindrului utihzand cotcle dm te Au, Bo. Co. e tc. oh\inutc la intcrsec!ia un ui
~le . Pcntrn atlarca adC\ aratei proiectie verticalli ini\ialii ~i seqiunea care aici arc de cerc avand raza cat latura octogonului
de ;,eqiune ~e rabate in planul se confundli cu urma verticala a planulu1. Utili- cu linia de ordinc corespunzatore perpendicu-
oiecpe planul de ~eqiune ~1 zand sectionarea unor generatoare trasate prin lara pe muchia inclinata a prismei. Ducand a-
mctcle care detcnnina conturul divizarea egalli a bazei sc oh\ine scqiunea in poi muchiile laterale ale prismei desfa~urate.
proiectia orizontalii de unde apoi estc ridicata care sunt gcneratoare. ~i transpunand marimea
lo 50 60.
poatc detennina mull rnai u~or in proiectia verticalii initialii. Elipsa se poatc reala sc ob1in punctcle corespunzatoare hazci
ma planul oarecare intr-un plan construi prin incadrarea ci intr-un dreptunghi de sus. Cele doua serii de punctc corespunzii
:apat sau vertical) cand sc afla cadru, in care sunt utilizate puncte situate la toare celor dona haze. se unesc apoi prin elite o
1itatile axelor clipsei de scc\1u jumlitatea laturilor ~i puncte pc diagonale. curba continua. ob\ inandu-sc desfa~urata fe!c1
ran~pun pc proiec\iile din epura laterale la care apoi se adauga cele doua baze.
. . . Cilindrul
i\l'OI\' dl' l!eoml'lril ckscnptn1 75
7.11. Sc da ctlmdrul circular drcpt >ecpo- 7.12 Sfl sc determine desfa~urata trunchiu-
nat de planul de capat Q (fig. 7 I I.) la care ur- lui de cilindru dintrc planele H ~i planul de C. Inter
ma ,crticala Qv face un ungh1 de 45(1 cu lh.
Sc ccre dcsla~urata trunchiului de cihndru rii-
capf1t Q ce executii o sec\iunc dreaptii. dcfinit
de punctele Q,( 10.0,0). ~i cilindrul cu bazcle c.:Jse
mas in urma secpunii. in planul de front care ccrcuri situate in plane paralele. cu ccntrele in c~bli
trecc prin gencratoarea aparcnta 5. !!1(90.35.0) :,;i !! 2(25.35,65) de raze r "' 20 (130, 35,0) '
Rezofrare. Desfa~urata cilindrului ramas mm (fig.7.12.). 30 fat! de C
in unna sec1iu111i e~t e alcatuita din d csta~urata Rezofrare. Desla~urata trunchiulm de ci- 60 in proie'
suprafetci latcrale. baza nrcularii ~i adevarata lindru ramas in urma scc\iunii dreptc estc alca- cu dreapta I
marime a scctiunii elipticc obtinuta prin cilin- tuita din desfii~urata suprafe\ei lateralc. baza 10,0) iar pr<
dru. Pentru a le ob\inc. se imparte baza intr-un circularii ~1 adevarata miirime a sec1iuni1 elipti- cu Ox (fig. i
numar de parii egale (8). se ob\inut punctcle de ce n:alizata prin cilindru. Suprafa\a lateralii se Rezolvare.
sec\iune ale generatoarcle ridicate in diviziuni. aproximeaza cu a unei prisme octogonale re- se va evita u
rn planul de capat in proieqia \erticala, de un- gulate iar adcvarata marimc a elipsci sc obtine prin dreapta
de, printr-o rota\ie de nivel sc desla~oara pc prin rabatcrea planului de capat in planul ori- dupli elipse c
planul dorit . Adevarata marimc a elipsei de zontal de proieqie. in cazul in care cilindrul ar Se utilize
~i este para!
sec\iune sc ob\ine printr-o construc\ic grafica fi oarecare sec\i unea dreaptii. inclusi v desra~u
dupii ce transpuncm in planul de front mllrimi- rata se ob\in transformand planul oarecare de care determir
Je reale ale axelor. scc\iune intr-un plan proiectant. cA cilindrul a
reseaza urma
tru a o obfine
drepte D 1 p
printr-un pun1
te H cuH1 S
Fig. 7. 11.
So
9 1o
Fig. 7.12.
1.
<ilindrul 79
e dr gcomltrir drscriptidt
\ '
I
I
7.21. Sa se detcnnmc mtcrsecpa dmtrc pird- 7.22. Sa sc dctem1ine interscctia dint re pris- 7.23. Se
mida SMNR ~i ct!indrul de ha1.e cercuri situa- ma ABCDEf' cu hazele situate in plane para. in v ~i un
te in plane para le le. c:u centre le D.1( l 48.4!Ul) lelc ~i cilindrul cu bazele eercun. situate in pla- planul orizc
~i D. 2(74. 140.98). de razer= 28. Se mai cu - nc paralclc cu centrele D.1(38.0.40) ~i !l2( 144, Rezob
nosc: S(l38.136,l l6). J\1(}()8.4.0). N(42.94.0 J. 86. 1J2). de raze r = 32. Se mai cunosc : A( 134, sectie se m
R( 18.46.0). (fig.7.21 ). 0.8l. 8 ( 176,0, 74), C( 114.0,46). D(3X,98.88) ~i ful conului
Rezo/vare. Paralela D la generatoarele c1- dirccpa muchiilor prismei data de AD (fig.7.22). lindrului, d
lindrului dusa din varful s al piramidei intal- Rezolvare. Pentru a detennina mlerseqia zontala ff J
ne~te in H planul orizontal de proiec\ie. Planele ~e utihzeaza plane auxiliare a caror um1e ori- g4sesc In p
auxiliare care tree prin aceasta drcapta D intcr- 1.ontalc sunt paralele cu PH, urma orizontala a se traseaza
sectcaza p1ramida dupa un triung.hi ~i cilin<lrul Lmui plan definit de dreptele D1 :;;i D2 paralele ambele voli
dupa un patrulatcr. Acolo unde laturile inclma- la gcneratoarele cilindrului ~i respectiv la rnu- sectia acestc
tc ale acestor doua poligoane se intersecteazii ch ii le prismei ~i care tree printr-un punct arbi- planele Jim
sc atlii puncte ale curbei de mterseqie. Unnelc trar S. Aceste plane auxiliare seqioncaza c i!in. ca.z este 0 ~
oriLontalc ale planelor auxiliare duse prin eol- drul ~i prisma dupa contumri patrnlatere ~i la prin genen:
\urile bazei piramidei ~i prin dreapta D. sunl intcrscqia laturilor inclinate ale acestor poJj. baza cilindI
converg.ente in punctele h. Astfel, planul auxi - goane se afla puncte ale curbei de intersectie neratoarelo1
liar Ptt3 care trecc prin varful R are urma ori - Ast!el. planul auxiliar care trece prin varful C teaza cilindi
zontalii hr ~i secponeaza baza cilindrului in al prismci intersecteazii baza cilindrului iJ; Jui se inters
puncte 2 }i 3, de unde rezulta punctele curhei punctclc 2 ~i 3 ~i baza prismei in K, de undt Jui in punct1
de interseqie R 2 ~i RJ. Tot a~a planul auxiliar rezultii punctele C2 C 3 , K 2 ~i KJ. Tot a:;;a pJa. in cazul
P 111 ce trece prin generatoarea 1 sectioneaza nu! auxiliar ce con\ine generatoarea 1 va tail rotafie sunt
haza piramidei in punctele A ~i B de unde rc- baza prismei in punctele M ~i N de unde rezu~ te este nevo
zulta punctele I A $i 1 8 ale curbei cautate. La ta punctelc M 1 ~i N 1 ale curbei cautate. Inter nelor aux.iii
fel se procedeaza si pentru celelalte plane au- sec\ia este o rupere. te din varfu
xililare. lntersectia este o rupere . rele cilindru
d'
I . . . ,CillndruJ
HU ( u egcre de prohlcme de geometric dcscnp1111
~tenmnc interscc\1a dmtrc pns- 7.23. Se da un con cm;ular ohhc cu ,arful 7.24.F ic do1 cili ndri ohlici a le ciiror cercu n
u bazelc situate in plane para- in V ~i un cilindru circular oblic cu haza in de haza sun\ situate in planul orinmtal de
:u bazele cercuri. situate in pla- planul orizontal de proieqie (fig 7.23.) pro1eqie (fig 7.24.).
n. (3o o 4()) "In. (144 Rezolvare. Pentru aflarea h111c1 de mter- Rezo/vare. Pcntrn a afla mtcrsecpa at:c~
entrelc ><1 o. y 2 ,
r =32. Sc ma 1 cunosc: A( 134, sectie se traseaza dreapta D care trccc pnn ya1- tor cilmdri. planch: auxiliare trebuie sit sect10-
I). C( l 14.0.46). 0(38,98,88) ~i ful conului ~i este paralc la cu gcncratoarcle c1- nczc ambii cili ndri ;;i sa fie paralel i cu gcn~ra
T prismei data de AD (fig.7 .22~. lindrului, de la care ne intereseaza urma ori- toarclc accstora. Pentru a se rca li za aceasta.
Pentru a detennina mtersec\ta zontala H pentru di bazele ambelor volume se printr-un punct S arbitrar ~i exterior cilindrilor
me aux ili are a earor unne ori- gasesc in planul orizontal. Pri n accasta dreapta se duce catc o drea p ta paralela cu axele ci lm-
alele cu p , unna orizontala a se traseaza plane auxi liare care seqioncaza drilor. deci ~1 cu generatoarele acestora. Cek
11
it de drcptele D 1 ~1 0 2 paralele ambele volume dupa generatoare, iar din inter- doua d rcpte concurente detennina tm plan. dl
~ cil indrului ;;i respcctiv la mu- secpa acestora rezultii punc tclc cautatc. Ducand la care ne intereseaza unna orizontala P 11 a a-
i care tree printr-un punct arbi planele limita se observa ca interseq ia in acest ccstuia pentru ca b azt'le celor doi cilindri st:
lane auxi\iarc sec~ioneaza cilin caz este o patrundere. Ast fel, planul limita dus gasesc in planul orizonta l. Cu acest plan \Or
dupa conturun patrulatere ;;1 ~a prin generatoarea A a conului. intersecteaza trebui sa fie paralele to ate planele auxiliare pcn-
rilor inclinatc ale aeestor poh baza cilindrului in punctelc 1 ~i 2. um1ele ge- tru ca acestea sa intersecteze ambii cilindri
, ale curbei de interscctie neratoarelor dupa care planul auxiliar in1erscc- Punctele rezultate ca interseqie intre generatoa-
1unc lc __.. . . drul I 1
. 1. care trece prin varlul C to:;;<UAI c11m . Aceste generatoare a e c1 mdru- rele ob\inute prin scc1io narea cilindri lor. fom1ea-
tux1 iar I . .
za baza cilindrului it w se mtersecteaza cu generatoarea A a conu- za curba de imcrseqie. Astfel, planul limira dus
ersec lea . . _
~i baza prismei in K, de undt 1ut m puncte1e A1 ~t Az cautate. prin gene ratoarea A a cilindrului !1 1 intersec -
~ C c K ~i K 3 . Tot a~a pla in cazul cand bazele cclor doua volume de teazii baza ci lindrulu i .Q2 in punctele 1 $i 2, din
con' 1 ~ ge~eratoarea 1 va tail rotatie sunt ~ezate
2
10 _ fi
In _
plane de proieqie diferi-
t le M ~i N de unde rezul te este nevo1e sa 1guram ambele urme a le pla-
care generatoarele duse vor intersecta genera-
toarea A in punctele A 1 ;;i A 2 . in cazul din fi-
' punc e v .. . .
1 au::_;~ 1 re, duse_p1:1n urmele drepte1 1rasa-
1
;;i Ni ale curbei cautate . Inter nedo.r gura curba de intersec\ia este o rupere la care a
te m Vdl1u conu 1m ~1 paralela cu generatoa- fost eviden1iata vizibilitatea in ambele proieqi i.
pere rele cilindrului.
Fig. 7.23 .
. r mndrul
1 81
>lcme dl geometric descriptt
E. PROBLntE PROPl!SE
7.25. Sc da planul P definit de punctcle P,( 120,0.0). !2 1(40JOAO) !?i V(80,0.40) . Sii se rcpre-
zintc cilmdrul circular drcpt de inaltime h =- 60mm. cu o bazii situata in P. un cerc de raza r =25
mm cu centrul in !!1.
7.27. Sa se trasc7e prin punctul M( 110,32.32) plane le tangentc la cilindrnl cu bazele situate in
plane paralcle. cercuri cu centre le in !! 1(34.0.34) ~i !22( 100.60.60). de razer= 20 mm.
7.28. Sa se determine adevarata marime a scqi uni i tacutc de planul P definit de punctcle CONUL
P(36.0,0), H(l20,81,0) ~i V(9o,0.66) in cilindrul cu bazclc situate in plane paralele. cercuri de
raza r = 21 mm, cu ccntrele in !!1(105.27,0) !:>i !!2(30,51.57).
7.30. Sa se determine dcsfli~urata trunchiului de cilindrn dinlrc H ~i p lanul vertical T definit Conul este co
de punctele T,(50,0,0) ~i M(IOJ,30,0) rezultat din cilindrn cu bazele cercun situate in plane pa- o suprafa plani
ralele, cu centrelc in !! 1( 105,20,28) ~i !!2(53 ,28,50), de razer = 24. directoare ~i tre<
panze. Conurile
7.31. Sa se dctennine punctcle de intcrseqie dintre dreapta D definita de punctele H(45,5,0) ~i eliptic (baza elip
A(75,60,42) ~i cilindrul cu bazele situate in plane paralele, cercuri de razer= 20 mm ~i centrele fata devine plan~
in !!1(87,27.0) ~i !!2(30.42.56). zuri conurile sun
sau intr-un plan c
7.32. Sa se determine intersectia dintre piramida VABC ~i cilindrul cu baze cercuri situate in Pentru o supn
jl plane paralele, cu centrele in !!1(73,34,0) ~i !!2(165,86,78), de razer= 25. Se mai cunosc: V(88, conul de rotafie.
97,67), A( 170,40,0), B(l 55,8,0) ~i C(l 13, 13.0). orizontala un cer
II 7.33. Sa se determine intersec\ia dintre prisma ABCDEF cu bazele situate in plane paralele I
In elipse pe plan
bazei. in ceea ce
cilindrul cu baze cercuri situate In plane paralelc, cu centre le in fi1( l 23,49,0) ~i !! 2(26, I 06,96), neratoarele cu 011
de raze r = 22. Se mai cunosc: A(59.48.0), 8(38,5,0), C(9.48,0), D( 140, 130,70) ~i direc\ia mu Seqiunile real
chiilor prismei data de AD. ele putiind fi cen
nului de seqiune
7.34. Sa se determine intcrseqia dintrc cilindrul cu baze cercuri situate in plane paralele cu unui con se nume
centre le in !!1(95, 112,0) ~i !!2( 141 ,32,77), de raze r1 = 26 ~i conul cu viirful in S(68,37, 102) ~ . jn epura o sup
baza un cerc cu centrul in !!( 166, 105,0). de ra1.a r = 30. i a varrutui. Se r.
de drepte i curb<
7.35. Sii sc determine interscqia dint re cilindrul cu haze le cercuri cu centrele in !!1( 122.34,0) Ill proieqia orizo
~i !!2(27, 105. l 02). de raze r 1 = 24 ~i cilindrul cu bazclc cercuri cu centrele in !!3(29,26.0) ~i !li verticale m'i m1
(I 09, I 06.67). de raze r 2 = 26. Cilindrii au bazclc situate in plane paralele. Problemele tr<
tangente In anum
con ramase in urr
rotatie, problema
Pentru studiu.
H ~i planul \.ertical T definit Conul este corpul geometric format dintr-o suprafa\a conica marginita de
:le cercuri situate in plane pa o suprafa\li plana. Suprafa\a coni cli este generata de o dreaptii care se sprijinii pe o curbii numita
directoare ~i trece in permanen\a printr-un punct S numit wir.ful conului. care o imparte in doua
panze. Conurile se clasifica dupa curba de baza: circular (baza este un cerc cu centrul in Q).
finita de punctele H(45.5 ,0) $i eliptic (baza elipsa). parabolic (baza o parabola} etc. Dacli directoarea este o linie dreapta, supra-
de raze r = 20 mm ~i centrele fata devine planii. Canul este drept cand SQ este perpendiculara pe planul bazei, in celelalte ca-
zuri conurile sunt inclinate (oblice). Baza conului poate fi situata in unul din planele de proieqie
sau intr-un plan oarecare.
lrul cu haze cercuri situate in Pentru o suprafata de ordinul 2 se poate alege intotdeauna ca directoare un cerc, cand rezulta
r = 25. Se mai c unosc: V(88, conul de rotafie. Cand baza estc situata in H se proiecteaza in adevarata marime in proieqia
orizontala un cerc cu centrul in w, iar cand baza este situata intr-un plan oarecare, se proiecteaza
in elipse pe planele de proieqie. Pentru reprezentare se due tangente din varful S la proiec\iile
:le situate in plane paralele ~t bazei. In ceea ce prive~te vizibilitatea, se aplicii acelea~i reguli de la poliedre, asimilandu-se ge-
(123,49.0) ~i Q.2(26, 106,96), neratoarele cu muchiile unei piramide.
(140, 130.70) !?i directia mu
1 Seqiunile realizate prin conuri sunt mai dificile decat in ca1.ul celorlaltc suprafe\e de rota\ie
ele putand fi cercuri, elipse, parabole, hiperbole sau chiar triunghiuri func\ie de inclinarea pla-
nului de sectiune sau pozi1ia acestuia fata de varful conului. Curbele rezultate prin sectionarea
si tuate in plane paralele cu unui con se numesc conice.
cu ,arful in S( 68.3 7, I02) ~ in epura o suprafatii conica oarecare se reprezinta prin dubla proieqie ortogonala a dircctoarei
~i a varfului. Se numesc cont11r11ri apare111e ale conului rcgi unile din planclc de proiec\ie !imitate
de drepte ~i curbe, in interiorul carora se proiccteaza toatc punctcle $uprafe1e1. Daca sc considera
cu centrcle in Q. 1( 122.34,0) m proieqia orizontala a unui punct situat pe suprafa\a unui con. vor corespunde doua proiec\ii
~ntrclc in !l.1(29.26.0) :?i lli verticale m'~i m 1 ', situate pe doua generatoare distincte ~i rcciproc.:.
lcle. Problemele tratate in accst capitol se referli la reprezentarea conului ~i la trasarea planelor
tangente in anumite situa\i i. la reprezcntarea diferitelor seqiuni ~i desfa~urarea tnmchiurilor de
con riimase in urma lor. la intersec\ia cu o <lreapta sau cu diferitc corpuri, atat poliedratc cat ~i de
rotatie, problematica demlata atat in cadrul unor problcmc raolvatc. cat ~i a unora propusc
pentru studiu.
I
I
construc1ie grafica in care se rabatc ortogonal catcta
unui triunghi dreptunghic isoscel ce are ca ipotenuza
Fig. 8 ..
jumatale din latura patratu!ui bazei. inal\imea SC ma-
I soara in proiectie orizontala pentru ca cste o dreapta
de nivel. Nu este nevoie de rabatcrea plan ului verti-
cal pcntru construc\ia bazei circulare. s
.Conul
84 Culegere de prohleme de geometrie descriptl'
.-
8.4. Sa ~e duca planul tangent intr-un punct M ~1-
tuat pc suprafa1a unui con circulat obl ic.
Re:,ofrare. 1-'i e c o nul oblic cu viirful S ~ baza un
cerc cu ccntrul n (fig .8.4.).
Planul tange nt P este dcterminat de gcncratoarea
de contact corespunza toare punctului M ~t de tan-
genta la cercul de baza in punctul T. Se traseua o
tangenta la cercul n, in punctul T care este chiar ur-
ma orizontala Ptt a plan ului tangent. Apo1. se trasea-
za urma verticala Pv a planului cu aj utorul urrne1 vcr-
t1calc \' a unei orizonta le G dusa prin varful conului
~i care apartine planului P. Pentru veri ficare se poate
duce prin punctul M o orizontala G 1. Construqia ur-
melor planului tangent sc mai poate face, \inand sea-
ma ca generatoarea ST ~i tangenta in punctul T la
ccrcul de baza s unt doua drepte concurentc in T. care
detennina planul cautat.
. . tr<'onul
prohlcmc de ~eometne descrtP
I
I
B. Sectiuni ~i desfii~urari s'
~
ficata la o problema um1atoarc .
11 . Sa se desla~oare trunchiul de con re-
prin sec\iunea eliptica efectuata de un
plan de capat Q in conul circular drepl cu var-
ful in punctul S .
x Rezolvare. Desta~urarea unui trunchi de
con incepe cu desf1i~urarea conului din care se
inlatura portiunea sec\ionata. Des!a~urarea co-
nului circular drept este un sector de cerc
(fig.8.11.a), care are lungimea egala cu lungi-
mea cercului de baza al conului. Numarul gra-
delor acestui sector de cerc este dat de formula:
n = 360r I G, unde r = raza cercului de baza
~ i G = generatoarea conului.
. . ri'Conul H7
le probkrne de geornetne descnP
8.12. Sc ccrc dcsfa~urata trund1iulu1 de cnn ~c ccrc desta~urata trunchiulu1 de con C. Inters
raultat drn scqionarca cu un plan \'Crt1cal a r~n scqionarca cu un plan de capiit a 8.14. Sec
unu1 con circular ohlic (fig.8. I 2. ). unui con circular oblic (fig.8.13.). lar drept avan
Rezofrare. l'cntru a gasi dcsta~urala trun- Rewlvare. Ocs!a~urata se ob\ine aprox1 - ~i iniil\imea h
ch1ulu1 de con sc inscric in accsta o piramida mand conul cu o piramida octogonalii inscrisa. ce un unghi (
octogonala ~i sc ob\ine dcsfa~urata e1. unind cu iar adeviiratele marimi ale generatoareJor SC iec\ie ~i nu s
o linie curba cxtrem1lii!ilc generatoarelor des- ohtin printr-o rotatie in planul de front al \'ar- trece prin var
ra~uratc in punctcle de diviziunc. Se observa fului S. Totodata rezulta !?i transfonnata prin Rewlvar
ca 1ransfom1at<1 liniei b<1ze1 are astfcl doua punc- desfa~urata a elipsci de seqiune. Se adauga tersectie dintJ
te de inflexiunc ~i anume de-a lungul genera- apoi baza conului ~i adeviirata marime a elip- planele proie1
toarc lor <le contur aparent orizontal (punctek sei de seqiune care se construie~te cunosciind ca in acest ca/
c0 ~i f 0 ). Sc adauga apoi adcvaratclc manmi ale din seqiunea de capat adeviiratele miirim1 ale sa, parabola s
cclor douii baze. celor c.louii axe. Se folose~te t
varful conulu
intotdeauna C
orizontala PH
ma orizontafii
talii H 1 a un
plan (fie a um
frontale F1 p<
zentata varian
inclinate ale 1
ieqiile drepte
interscqie l 1 ~
Fig. 8.12.
..
8.21. Sa se dctcrm 1nc interseqia dintrc p1ra- 8.22. Sa se detcrmmc intersec\ia dintre pri~ 8.23. Sa
mida SABC ~i conul cu varful S( 134.30.82) ~i ma ABCA1B 1C1 cu bazele situate in plane pa- conuri cu vi
haza un cen: cu ccntrul n (60,108.0). de raza ralelc ~i conul cu varful in S( 170,94.120) ~' ba- tinute in pla
r = 32. Se mai cunosc: \"( 86.4.120). A( 170.84.0J. 7.a w1 cerc t:U centrul in !1.(58,0.40). de rat.ii r = 40.
Rezolv
8( 152.144,0 ). C( 106.116.0) ca in fig.8.21. Se mai cunosc: A( 134,0,40), B(2 I 4,0,54 ), C procedeul a
Rezolvare. Sc detcnnina drcapta D ob11- ( 170.0.68), A1 (54. IOO, 100) ~i dircc\ia muchi1- Astfcl. s
nutii pnn unirca \arfurilor celor doua \Olume. lor prismei data de AA 1 (fig. 8.22.). rilor ~i se o
la care se g.ase~tc urma oriznntalii H. Sc trasea- Rezo/vare. Se traseaza dreapta D care tre- nii unna ori
zii apo1 pnn drcapta D mai multe plane auxili- ce prin varful S al conului ~i la care de data a- traseaza apr
an: care tree sau prin muchiile piramidei sau ceasta. sc determina urma verticala V, pentru tiazii urmel,
care au urma ori?Ontala rnngentii bazei c1rcu- ca ambele corpuri care se intersecteaza au ba- ma orizonta
larc a conului ~1 care scc\ioneazii eek doua zelc a~ezatc in planul vertical de proieqie. Sc oneazii amb
corpun dupa triunghiuri. Acolo unde laturilc due apoi prin dreapta D mai multe plane ajutii- turi oblice g
oblice ale acestor triunghiuri se intcrsccteaza toare care tree ~i prin muchiile prisme ~i care tora rezulta
se oh\in punch: ale liniei de inter,ectie. determina in con seqiuni triunghiulare. Acolo tate. Astfel.
Astfel. planul auxiliar PHi care trecc prin unde laturile inclinate ale acestui triunghi in- rea A aflata
muchia C\" a piramidei intersectcaza conul du- talnesc muchiile oblice ale prismei se afla za baza com
pa triunghiul S12. de unde apoi rezulta punc- puncte ale liniei de intersec\ie. ma ale gene!
tele C1 ~i C 2 ale liniei de interseqie. Tot a~a Astfel. planul ajutator care trece prin mu- re intalnesc
planul tangent la con pc generatoarea S3 care chia AA 1 taie conul dupa triunghiul Sl2 ~i la Ai, douii din
arc urma orizontala Pm taie piramida dupa tri- interseqia Jui cu muchia prismei se obtin punc- sectie s-a ob
unghiul \'EF. de undc rezulta punctele de in- tele A1 ~ i Ai ale liniei de intersectie cautate. terseqie ale
tersec\ie 3E ~ i 3~. lntersec\ia este o rupere. lnterseqia este o patrundere. plan auxiliar
d'
8.26. Se <la planul P dcfinit de segmcntul Ali. A(75.20.25J. 8(60.5.75) care este linia de cea
mai mare panta a planului P fa!ii de planul onzontal de proieqie. Sa se rcprczinte conul circular
drcpt cu haza pc planul P. a' and diamctrul AB ~i ina!Jimea h 70 mm.
8.27. Sa sc trasezc prin M(38J0.36) un plan tangent la conul cu ha1.a un cerc. cu centrul in
12( 10.44.60).
SFERA
8.28. Sa se determine desia$Urata conu lui cu viirful in S(78.20.38) ~i haza un ccrc cu centrul
in H( 130.25.0). de ra/.f1 r = 20.
Generalitii!
8.29. Sa se dctennine adeviirata marimc a seqi unii !acute de planul P definit de punctele
P,(34.0,0). H(55.33.0). V( 55.0,22) in conul cu varful S(52.97.82) ~i haza un cerc de raza r = 35
mm $i ccntrul in !1( l 06.40.0).
Sfera este lo
8.30. Sa se detennine d esla~urata trunchiulu1 de con rezultat din seciionarea conulu i cu varful sferei. Distan\a
in V(36.43.24) ~i baza un cerc cu centrul in !1(36.0.24 ), de raza r = 20. cu planul vertical definit raza sferei. Sfe1
de punctele T,(5.0.0) ~i H(60.37.0). general de un c
prin centrul sfe
8.31. Sa se traseze desfa~ urata conului circu lar drcpt cu varful in S(50,40, 70) ~i baza un cen: aceea~i raza ~i .
cu centrul in !2(50.40,0) de raza r = 30 ~i se transpuna in desfli~urata seqi unea tacuta in con de perpendiculare l
planul de capat Q definit de punctele Q,( l 0.0,0) ~i M(40,0.22). meridian $i un C
nume~te cerc ec
8.32. Sa se determine punctele de interseqie dintre orizontala G definita de punctelc A(55 ,42. care este numit
20) ~ i 8 ( 145.80,20) ~i conul cu varful in S(47.16,76) cu baza un cerc de razli r = 20 mm ~i cen- sectiune cu un r
trul in !1( I 25,68,0). centrului sferei J'.
ca ip otenuza razi
8.33. Sa se determine mtersec\ia dintre piramida SABC ~i conul cu varful in V(l26,97.65) ~i in epura proie
baza un cerc cu centrul in Q(50,45,0 ), de raza r = 35. Sc mai cunosc: S(76, 129, I 05), A(99,28,0), care sunt cercuri
B( I 48.54.0) ~i C( 112.53.0). efect uate de plan
cu raze egale cu
8.34. Sa se determine intersec\ia dintre prisma ABCA1B1C 1 cu bazcle situate in plane paralele conturul aparent
~iconul cu varful V( 166. 134.122) ~i baza un ccrc cu centrul !1(58, 50,0), de raza r = 40. Se mai vertical este proi(
cunosc: A(l 76.50.0), B( 144,70.0), C( 126,32.0) ~i C 1(78, 110,106), direc\ia muchiilor fiind CC 1 Un punct M'
doua proiec\ii ori.
8.35. Sa se determine intersec\ia dintre conul cu varful in V1(107J40,l08) ~i baza un ccrc cu prin punct. La fe l
centrul in il 1(183 ,57,0), de raza r 1 = 30 ~i conul cu varful in Y2(158.1 16.68) ~ i baza un ccrc cu se gasesc doua pn
centru in il2(67,77.0), de raza r 2 = 48. Problemele tra
gente in anumite
8.36. Sa sc determine interseqia dintrc conul cu 'arful in \'(54. l 04,94) ~i baza ccrcu l cu interseqia cu o di
ccntrul in H( 142.36,0) de raza r = 34. cu cilindrnl cu haze cen:uri. cu centrelc in !11(69.30,0) ;;i circumscrierea un
!12( 115.110.97) de raza r1 = 26. a unora propuse p
I I
I
).Sa se reprezin -
r ~ 20 mm ~i cu
CAPl'fOU 'L 9
re, cu ccntrul in
SFERA
1 ccn: cu centrnl
Gencralitiiti
finit de punctclc
-c de ra?a r = 35
Sfera este locul geometric al punctelor din ~pa\iu egal dcpartatc de un punct fix nurnit centru!
:onului cu varful sfcrci. Distan\a de la centrul sferei la orice punct de pe suprafa\a este constanta ~i se nume~te
11 vertical definit raw sfcrei. Sfera este o suprafa\a de gradul al doilea ~i poate fi definita c.:a fiind corpul geometric
general de un cerc care se rote~te in jurul unuia din diametrii sai. Orice plan vertical care trece
prin centrul sferei o intersecteaza dupa un cerc care este denumil cerc meridian ~i care are
1) ~i baza un cerc aceea~i raza ~i acela~i centru ca ~i sfera. Cercurile ob\inute pe sfera prin seqionarea cu plane
facuta in con de perpendiculare pc axa se numesc cercuri paralele. Prin fieeare punct a l sferei trece un cerc
meridian ~i un cere paralel. Ccl mai mare cerc paralel este cercul de contur aparent orizontal ~i sc
nume~tc cerc ecuator. Orice plan care trece prin centrul sferei intersecteaza sfera dupa un cerc
iunctelc A(55A2. care estc numit cerc mare al sfcrci ~i care are acela~i centru !Ii aceea~i raza ca sfera. Orice alta
= 20 mm ~i cen- seqiune cu un plan care nu trece prin centrul sferei este un cerc al carui centru este proiec\ia
cenlrului sferei pe planul de seqiunc ~i a carui raza este cateta unui triunghi dreptunghic care arc
ca ipotenuza raza sferei, iar drcpt cealalta cateta distan\a de la centrul sferei la plan.
1V(\26,97,65) ~i in epura proiec\iile unei sfere cu centrul n sunt doua cuntururi aparente, orizon tal ~i vertical
105). A(99.2X.OJ. care sunt cercuri egale cu un cerc mare al sferci. Aceste contururi aparente sunt de fapt seqiunilc
efectuate de planele de proieclie in suprafc\ele proiectante ale sfcrei, care sunt cilindri de rota\ic
cu raze cgale cu raza sferei ~i cu generatoarelc verticale sau de capat. Se mai poatc spunc ca
!in plane parale\c conturul aparent orizontal al sferei este proiec\ia orizontala a ecuatorului ~i ca conturul aparcnt
za r = 40. Sc mai vertical estc proieqia mcridianului principal.
11iilor fiind CC,. Un punct M de pe suprafa\a sfcrei caruia i se cunoa~tc proiectia verticala m' 1i corespund
doua proieqii orizontale m 1 !Ii m 2, situate pc cercul paralcl detcnninat de planu l de nivel ce trece
ii baza un cerc cu prin punct. La fel. daca se cunoa~tc proicctia orizontalii n a unui punct N de pc suprafa\a sfcrci,
;i barn un ccn: cu sc gascsc doua proiec(ii verticale pc ccrcul detcrminat de planul de front cc trcce prin punctul 1\.
Problcmcle tratatc in acest capitol se rcfera la reprezentarca sferei ~i la trasarea planelor tan-
gentc in anurnite situa\ii. la reprczentarea <liferitelor seqiuni ~i dcs!a~urarea ei aproximativa, la
~t ha1a ccrcul 1,:u interscqia cu o drcapta sau cu diferite corpuri. atat policdratc cat ~i de rota\ie, la inscrierea sau
in !! 1 (t>9.~0.(l) ~i circurnscrierea unor volume. problcmatica derulata atiit in ca<lrul unor prohleme rczolva te, cat ~i
a unora propusc pentrn studiu.
~e da Sfera CU
~;~ ~1 un punct M05.35.z) situat pe ~kra (tig
~I
centrul !l (50,50.40) raza r
0 x
(
~1 situat pe sfora ii corcspund doua \'ariante de pro-
icqie vcnicalii, m' ~i m 1 ' . situate pe ecrcul de front
care trcce prin ace~t punct. in acestc doua proiec1i1
\crticalc fron tala F prin proicctia f'. va fi perpcnd1 -
culara pc raza w'm' sau w'm 1', indeplinind astfrl
condi!ia de rcprezcntare a unui unghi drept din spa-
1iu , pcntru ca una din laturi estc paralelii cu planul
vertical de proieq1c.
x
Pv
x,
@
--
Fig.9.8.
Fig.9,9.
~a sfera ~e skr~ ~1
9.12. Sas
Cl! centrul St (50.50.40) !ii clii cu centrul n. (50,50.40) cu centrul in
~~l ~im ::;1 dreapta de mvel N cc trecc raza r = 30 mm :;;1 dreapta D determmala de ramida SAB
prin punctul 1\1(90.35.20) ~ i face un ungh1 de punctele H( I 00.40.{)) :;;i M( I 0.20.50). Se cer A(S0,50,0) .
.rn11 cu planul vertical de proiec\1e \ '. Se cer punctele 1 ~i 2 de imersectie dintrc dreapta ~ 1 I 0,0) (fig.9.1
punctelc de intcrseqic I ~i 2 dmtre drcapta ~i sfera (fig.9. I I .). Rezolvai
sfcra (tig.9.10). Rewlvare. Se efectueaza o schimbarc de nivel. care sc
Rezolvare. Ca la orice intcrscc\ie dmtrc o plan vertical de proieqie ~i se transforma centri ce cu c
clreapta ~i un volum !ii aici sc utilizeaza un dreapta oarccare D intr-o dreaptii de front, ur- in proieqia c
plan de nivel ajutator care con\ me clreapta N ~i marind astfel interseq ia dreptc1 cu un cerc ~1 te axiale. Di
care sec\ioneaza sfcra dupa un cerc de nivel. nu cu o elipsii. Pentru aeeasta. noua linie de ruri plane se
Raza accstu1 cerc. sc afla in pro1cc1ia verticala pamant 01x1 se traseaza paralelii cu proiecpa terseqie. Put
din intcrseqia unnei verticale a planului de ni- orizontalii d !ii sc preiau cotele din proieqia orizontala, ut
vcl auxiliar cu conlurnl aparent al sferei. Con- verticalii. Punctele de intersec\ie 11' ~i 21' sc in proiectia '
turul accstui cerc rezultat sc traseaza apoi in determina la interseqia noii proieqii verticale nelor de sec\
proieciie orizontala, iar punctele de interscctie d1' cu cereul rezultat din sec\ionarea sferei cu sectioneazl\ s
I ~i 2 se atla la contactul cerculu1 de mvcl cu planul de front dus prin dreaptii. De aici, punc- piramida dup
proieqia orizontalii a dreptei de nivel. Se va res- tele de intersectie sc transpun in proieetiile tandu-se deter
pecta vizibilitatea dreptei. considerand sfera opaca. mitiale ale dreptei D :;;i se respeeta vizibilitatea. intersec\ie dir
pecta vizibil it
fatii de COntUi
cele doua voh
h' 0
: I
Fig.9.10. Fig.9.11.
0 Nv1
Nv2
Nv3
N"
x x 0
c
H1
H2
HJ
d Fig.9.12. Fig.9.B.
s'
x 0 x
Fig.9.14.
ale curbci. lntcrseqia lnterscq ia in acest caz estc o patrunderc ob\i- dupa ccrcul ccuator in proieqia orizontala ~i
:pccta \'11ihilitatea cur- niindu-se doua curbc de intersec\ic. Punctele sfera cu centru l fi1 dupa cercul cu raza w1a.
eni.nd \olumelc opaee acestor curbc sc pot afla intr-o aha \ arianta ~i care intersectate dcterm ina doua punctele 4 ~'
:i se afla in planul ' cr- cu ajutorul unor plane auxiliare de capat care 7 ale cercului de interseqic.La fel sc procedea-
elor doua \ol ume. tree prin varfu l conului. ciind se obJin prin La ~i pentru celelalte p lane de nivel. Se va res-
scqionare. triunghiuri ~ i cercun interscctate. pecta v1zibilitatea consideriind sferele opace.
s'
0 x
l
9.21 . Sc cere ca intr-o sem1sfcra cu r = 70 a~ezata
cu ccuatorul in planul orizontaJ de proiec\ie sa sc in-
scrie ccle rnai mari trc1 sferc ega le (fig.9.21.).
Rezofrare. Se cauta o rela\1e grafica intre ccle
trci sfere inscrisc ~i semisfcra circumscrisa. Pentru
aceasta se rnnstruiesc trei sfere de raze arbitrare ~' e-
gale tangetlle intre elc doua cate doua ~ j 8$CZalt: in
planul on zontal in \'arianta prezentata ~i apoi se tra-
seaza semisfera circumscris. Pe catetele unui triunghi
0
<lreptunghic se iau acum cele doua raze aflate, pentru
a afla raportul dintrc ele apoi, pe cateta cu rua sern1-
sferei se transpune raza de 70 de undc pc baza asema-
narii. rezultii raza sferelor inscrise.
I
I
F. PRORLEl\tE PROPUSE
9.24. Sa sc repre7inte sfcra circumscnsa tetraedrulu1 regulal SABC. cu baza ABC ~i much1a
AB situata in planul P definit de punctcle P,( 160.0.0). A!XX.3 7.22 ). B(J 7, 9.73 ).
CAPI'
9.25. Sa ~c trasezc un plan tangent sfcrci de rad1 r 20 ~i ccntrul H(90.40.24 J prin punctu l
exterior 1\1(60.14,50).
9.26. Sa sc determine seqiunca lacuta de planul n:111cal P inchnat la 45 fa\a de \' ~1 care are
Px (70.0.0). in sfera de raza r = 24 mm. cu centrul in Q(26.30.32)
TORlJ
9.27. Sa ~c detcnnine secpunea tacuta de planul P defin it de punctelc P, (90.0.0). H(50,45.0) ~1
V(50.0,55) in sfera de razii r = 30 mm ~i centrul !!(43.35.33!
CAPITOLUL 10
.24) pnn punctul
TORt:l.
1.0). H(50.45.0) ~I
!
J
z'
X: 10.4. Sc da torul gencrat de un cerc cu centrul in
C(40.65.30), de raza r = 20, ce se rotc!lte in jurul u-
nei a.xc 'crllcalc Z ce trecc prin centrul torului !1(80.
65.30) ~1 un M situat pe suprafa\a lui (fig. I0.4.). Se
ccre planul tangent la tor T in acest punct.
0 Rezalvare. Planul tangent intr-un punct de pe
conturul aparent vertical al torului (meridianul prin-
cipal). este un plan de capat. iar unna sa verticala
este tang:enta conturului in punctul respectiv.
Planul tangent la tor intr-un punct de pe suprafa\a
cstc detem1inat de tangentclc la paralelul ~i mcridia-
nul de tree prin ace! punct. Astfel, planul tangent T
0
in punctul M este detenninat de tangenta T 1 la para-
Fig.10.4. lel ~i tangenta T 2 la mcndian care este concurenta cu
axa ~i sc poate trasa in pozi\ia rotita m 1'. Deci planul
tangent T la tor va avea Tu prin unna orizontala H 2
a tangentei T 2 ~i unna vertical a T v prin urma verti-
cala \' 1 a tangentci T 1
I
I
B. Scctiuni ~i dcsfa~urari 7'
a'
~
11'
Nv1
Nv2
x
Nv)
0
11
0
1
2
y
o,
Fig. t 0. 10.
I
I
I
C. Intersectii cu o dreapta C. lntersel
d'
x 0
Fig.10.14. Fig.10.15.
Fig.10.16.
Fig.10.19.
10.22. Sa sc detcnrnne secpunea tacuta de planul P definit de punctelc P,(6,0.0.). H( I 32.165.0) HIPE
~i\'( 132,0,60) in torul general de un ccrc de razil r = 24 mm. cu ccntml in C( 14 I .66.27). care sc
rote~te in .1urul unei axe \'erticale Z ce trecc prin punctul A( I 02,66,27).
10.23. Sa se determine sectiunca fiic uta de planul de capat Q ce trcce prin punctul Q1 ( I 00.0.0),
bitangcnt la torul general de un cerc de raza r = IR mm. cu centrul in C( I 04.48.20) ce se rote~te
in jurul unei axe verticale Z ce tn~ce prin A( 73.50.z). Gener
10.24. Sa se determine seqiunea fiicuta de planul vert ical T ce trece prin T,(60,0.0) tangent in Din ca
punctul M(94.y.z) la torul general de un cerc de raza r = 20 mm, cu centrul in C(40J5.60). care cele studi
se rote~ te in junil unei axe de capat Y ce trecc prin A(74.55,60). mai fac p
rotatie, re
10.25. Sa se determine des!a~urata sfertului de tor care are centrul !1(70,65,20), generat de un con. (elip
ccrc cu centntl C(40.65,20) cc se rote~te in jurul unei axe verticalc. rea !or in
Hi pert
10.26. Sa se determine punctele de intersec\ie dmlre dreapta D de finita de punctele A( I 0,8,70) riglata de
~i B( I04,54,24) ~i torul generat de un cerc, de raza r = 20 mm ~ i centrul C(92,32.64 ). cc se De asemc
rote~te in jurul axei de capat Y ce trece prin punctul M( 62,60,64 ). axe, adid
para/el al
10.27. Sa se determine intersec\ia dintre cilindrul de capat drept ~i sfertul de tor din fig. I 0.27. conturul 1
pot gener
10.28. Sa se determine interseqia dintre conul circular drept ~i sfertul de tor din fig. I 0.28. fac parte
numite ~i
10.29. Sa se determine intersec\ia dintre sfertul de tor ~i sfera din fig. 10.29. confundat
suprafetei
colierului
generatoa
Meridi
trece pri1
generatoa
Fiem;
aj utilm de
proiectie
mz'. Anal
pentru act
Planul
principalii
orizontale
Fig. 10.27. Fig. 10.28. Fig.1 0.29. urmci ver.
5.40.28). de ra1.i.i r
78.40.7)
------- e~~\
-----
CAPITOi.UL 11 "11iperbol01dul
am1cul pe care ma
15 mm cc sc rotc~tc (
ot spnpni
.......... P /
mele tangcnte la tor .
.:----
).0.0.). H(l.32.165.0J HIPERBOLOIDUL DE ROTATIE
:( 141.66.27). care sc
r
PROBLEME REZOL\'ATE
A. Reprezentari, plane tangentl'
h,' c'a1 ' k . b'
Hiptrboloidul 119
1mrtril' dcsnipti\ii
\
B. Sectiuni
Hipcrboloidul 121
gt'ortH.>trie drscriptiva
I
\
C. lntersec!ii cu o dreapta
11.15. Cunoscand proieqia ve11icala n' a unui pun ct de pe suprafa\a unui hiperboloid de
rotatic cu o panzii, sa se determine proiectia orizontalii n.
'I A>
' admit
l 1.16. Sa se determine planele tangente duse printr-o dreapta oarecare D la un hiperboloid de de ve1
rotatic cu o panza. din n;
\iului
11.17. Se cons1dera un hiperboloid de rota\ie cu axul vertical care are ca generatoare dreapta (para I
Di. Sa se construiascii planul tangent la suprafa\a care trece prin dreapta D2 paralela cu Ior tric
generatoarea D1. nomet
oareca
11.18. Sa se detennine secpunile plane In hiperboloidul de rotatie cu o panza, prin plane de Dae
nivcl sau plane de front. ~i daca
imagin
11.19. Sa se determine axele sectiuni1 eliptice. intr-un hipcrboloid de rota\ie cu o panza, prin- mete le
tr-un plan de capat Q <lat prin urme . cosp ~i
11.20. Sa se determine o sectiune hiperbolica lntr-un hiperboloid de rota\ie cu o panza, printr- Tipu
un plan de capat Q care i nt iilne ~ te cercul colier, $i sa se gaseascii tangenta intr-un punct curent al A.O
curbe i de sec\iune. izo,
I::, intre el~
I 11.21. Sa se construiasca intcrsec\ia dintre un hiperboloid de rotatic cu axul vertical ~i un con ditt.
(de gradul a l doilea) care are cu hipcrboloidul o generatoare comuna. ea~i sca1
ani:
11.22. Sa se construiascii interseqia dintre d oi paraboloizi d rotatic cu axele vcrticale, care au B. 01
o generatoare comunii. iwi
orizonta
11.23. Sa se constrniasca interseqia dintrc doi hipcrboloizi de rot a~ie generati de aceea~ i dim,
dreapta care sc rote~te in jurul a do ua axe ve11icalc situate in acel a~i plan de front. ta/ii ~ifr.
aniz,
diferite.
in pro
estc cea 1
ca in vari
I
I
I
Jsciind doua genera- CAPI rrn.n. 12
cand gcneratoarclc
mui h1pcrbolo1d de
Axonometria este o perspcctn:a convcn\ionala. deoarece
8
admite paralelismul razelor \ izuale, deci situarea la infinit a punctulu1
la un hiperbo\oid de de \edcre. Fa\a de reprezcntarile din epura, ea cste mai aproape de percep\ia vizualli a obiectului
din natura, oferind o imagine calitativa de volum. Axonometria este de fapt o proiec\ia a spa-
\i ului tridimensional pe un plan, numit plan axonometric. Aceastli proiectie poate fi cilindrica
generatoare dreapla (paralela) sau conica (centrata). Drcplele de intersectic dintre planul axonometric ~i planele fe\e-
ota 0 2 paralcla cu lor triedrului de referin\a O'XZY fonneaza un triunghi ABC numit triunghi axonometric. Axo-
nometria poate ti ortogonala, ciind proiectantele sunt perpendiculare pe planul axonometnc sau
oarecare. Jn axonometria ortogonal a, triunghiul axonomeric este inlotdeauna ascutit.
iinza, prin plane de Daca a, p ~i y sunt unghiurile pe care le fac axele imagine cu muchiile triedrului de referin~a
~i daca consideram o un itate de masura u pe muchiile triedrului ~i o proiectam ortogonal pc axele
imagine, sc obtin trei segmente u,. u, ~i u, astfel inciit u,=u cos a, u) = u cosp, uz=u cosy. Seg-
ie cu o piinza. prin- metele u,, u), u, sunt mai mici decit u ~i se numesc unitii(i imagine pentru fiecare axa, iar cosa.
cosp ~i cosy se numesc coeficienfi de reducere . Rela1ia fundamentala dintre ei este:
cos2a + cos2 P+ cos2y = 2
: cu o piinza. printr- Tipurile de repreLentari axonometricc sunt:
r-un punct curent al A. Ortogonale. cu proiectante paralele intre ele ~i perpendiculare pe p lanul axonometric:
izometricii. cu rcla\i a u =P= y .triunghiul axonometric este echilateral, iar axel e imagine fac
intre ele unghiuri de 120;
tl vertical ~1 un con dimetric<i, cu rela\ia a =~ ;f y, triunghi ul axonometric este isoscel doua axe imagine au ace-
ca~ i scara;
aniwmetricii. cu relatia a :fP"I- y, triunghiul axonometric cste scalen, ficcare axa are aha scara.
'e vcrticale. care au B. Oblice, cu proiectante paralele intrc ele dar oblice fa\a de planul axonometric:
izometricii, cu rela1ia a =fl= y, cu unitati imagine egale. ce poatc fi la randul ei: oarecare.
orizontalii ~i frontalii ;
~enera\i de a ceca~ i dimetricii. cu rela1ia a =P "I- y. cu doua unita\i imagine egale . cc poatc ft: oarecare. orizon-
) D\. talii <.?ifrontalii;
anizometric<i. cu rcla\ia a t-P ;f y, axelc imagine sunt alese arbltrar iar unita\ile imagine sunt
tliferile.
in prohlcmelc din acest capitol vom utiliza prioritar axonometria izomctrica ortogonala care
c~ tc cea mai utilizata in practica arhite1:turala aliituri de cea dimetnca ortogonalii.. dimetrica obli-
ca in \'ari;rnta ori/.Ontala sau frontala ultimele doua numitc ~ i .. 11erspecti1t cam/iere ".
E
Rezo/vare. in axonomc:tna iwmerncii din rcprc-
zcntarilc ortogona\c (tig. 12. I .a) a:-elc 11nag1ne fac
intrc cle unghiuri de 120, unitatile de masura sunt
egalc pc cele trei axe (coeficientul de reducere cslc
de 0,82. dar sc rotun,1c~ tc: la 1 ).
x
E
in axonomctria di111etricd doua di n muchiilc cu-
bului au d imensi uni cgale. in timp ce a treia apare la
j umatate (h) . Construqia prac tica a axclor pcntru a
afla unghiurile reale ( cu valori greu de masurat
97 Io ~i de doua ori 131 25') se ob!ine luand spre
11
( arbitrar:
- orizontalii (e). cand axel e Ox ~i Oy sunt perpen-
d1culare iar axa Oz cste vertica!a;
J
-fronrala (f), cand Ox ~i Oz sunt pcrpendiculare
x
iar axa Oy este aleasa arbitrar.
Axonometria ohlica dimerrica are doua unita\i i-
mag ine egale ~i la randul ei poate fr
- uarecarc (g), cand pc axelc imagine arbitrarc sc z
alcg doua un ita\i imagine egale. existand din combi- ~
)
natii trci s itua\ii diferite :
- orizonrala (h). ciind Ox ~ i Oy sunt perpendicu-
larc 1ar Oz se alegc de obicei vertica la. cu o unitate x 0
~,
triedrul in care trebuic vizualizat volumul. Aceasta
pozilionarc spa\iala cste corelata. cu a xele de proiec-
Jie ale primului triedru. care in gcometria descriptiva
au valori pozitivc ~ i . de fapt. reprezinta pozi\ia spa!i-
ala a trei scgrnentc egale , d1ntrc care unul estc tot-
dcauna 'crtical (Oz) . S -a cautat vizualizarea unui
\'olum care arc unde pof\ium circulare pentru a sc
cxersa rcprczentarea unui ccrc in axonometric izo-
metrica ortogonalii. Tricdrul din care cste vizualizat
'olumul <lat cstc VJ. dar sc pot face excrci\i i ~i pen-
lru n:prczcntarea \Olumului ~' in alte triedre. mai
Fig. 12.4. ale~ in celc slluatc sub planul orizontal de prmeqic.
.... ______
C. lntersectii cu o dreapta
12.11. Se cen.: sa sc repreLJntc 111 axonomctm: d1 -
metrica frontala punctul de mtcrseq1e dintre o dreap-
ta MN ~i o placa triunghiulara opaca ABC, unde ca-
petele dreptei ~i varfuri lc tnungh1ului au fost ale~e in
puncte rezultatc din divizarea in patru par\i egale a
muchiilor unui cub cadru (fig. 12. I I ).
Rezalvare. Se detennina unnele pc fe\elc cubu-
lu1 cadru ale planului placu\ei triunghiulare. (iasJTea
purn;tului de intersec\ie se afla ducand prin dreapta
data un plan ajutator cat mai simplu, uzual un plan de
capat sau vertical, care sunt planele proiectante ale
drcptei. Sa luam, de exemplu. un plan vertical T ca-
re se intersecteaza cu planul initial P dupa dreapta
RS. intrucat ambele drepte sunt continutc de planul
auxiliar T, ele se vor intersecta in punctul I cautal. Fig. 12.11.
Sc va rczolva ~ i problcma vizibilita\ii, adica dreapta
11 MN devine invizibila dupa ce in[eapa planul placu\ei.
Axonometrii 133
etrie descripth a
0. \'olume tangente ~i maxime inscrise
M
a:NJ
c
12.29. Se cerc a tn:1a pro1cqie ~i a.\onometria d1metncii frontalii a unu1 volum prczcntat in
dublii pro1ec1ic ortogonalii ~i inscns intr-un cub cadrn
12.30. Sc ccrc pro1cc\1a a trc1a a unui volum prczcntat in dubla proicqie ortogonalii ~i inscris Al
intr-un cub cadru. completarca cpure1 cu sectiunea 2-2 mdicata ~i rcprezentarca Jui intr-o
axonomctnc d1mctricf1 ortogonalii
12.31. Sc ccre sii se reprezinte axonometna 1wme1rtcii a unui vol um inscris intr-un cuh cadru
cu muchia m ~ 6 cm. conform unci altc pozq11 a axclor imagine ale primului triedru.
C<
12.32. Sc ccrc prc7entarea in axonomctnc dimctricii fron1alii a scqiunii efecluatc cu un plan
' ertH:al MNP intr-o litcrii d111 tabla cu fc\c plane inscnsii intr-un cub cadru cu muchia de 6 cm.
Re;
12.33. Sc cere pre1entarea in axonomctrie dimetricii ortogonala a scqiunii efectua1c cu un execut
plan de capiit MNP intr-o ltlerii dn tabla cu forme circulare inscrisa intr-un cub cadru cu muchia geome
de 6 cm. de pro
Pen
12.34. Se cerc prezentarea in axonome1rie izomctricii ortogonala a sec\iunii efectuate cu un sii fie
plan oarel:are MNP intr-o litcrii din tabla cu fom1e cirrnlare inscrisa intr-un cub cadru. constru
necesa1
12.35. Sc ccrc sii sc rcprezinte in axonometrie d1metnca frontala punctul de interseqic dmtre Sq
o dreaptii 1\1N ~1 o placii triunghiularii opaca ABC inscrise intr-un cub cadru. practic
diverse
12.36. Sc cerc sii se reprezinte in axonomctrie dimetrica ortogonalii intersectia dintre pliicile Prob
triunghiulare opace ABC :,;i MNP inscrise intr-un cub cadru. cat ~i I
construe
12.37. Se cerc sii se giiscascii in axonometrie izometrica punctele de intersec\ie dmtre o geometr
dreaptl\ oarecare MN ~i volumul de rota\ie inscris intr-u cub cadrn. exacte. l
lucreazii
12.38. Se ccre sii sc prezinte in axonomctrie dimetricii frontala intersec\ia dintre doua volu- figurilor.
me poliedrate avand bazcle situate pe fetele unui cub cadru. Dinn
seleqie ~
12.39. Se cere sii se prezinte in axonomctrie dimetricii otogonalii intersec\ia dintre douii \ 'O-
lume diferite, unul poliedrat ~i altul l:ircular avand bazele situate pe fetele unui cub cadm. l. Cc
2. Co
12.40. Sc ccre sii se prczinte in axonometrie izometricii interseqia dintre douii volume difc- 3. Co
ritc. dar ambele de rota\ie. avand bazele situate pc fe\clc unui cub cadru. 4. Ra,
5. Ra<
12.41. Sc cere sii se prezintc in axonometrie dimetricii frontala cubul maxim 1nscris intr-un 6. Rat
octaedru regulat cu muchia m = 6 cm. 7. Di\
12.42. Se cere sl\ se prezintc in axonomctric dimctricii 01togonala trei cilindri circulari drep\1 , Este ne
Cl!baze ~i iniil\imi difcritc. avand bazele tang.ente douii ditc douii ~i a~ezate in planul orizontal de fa mi liarizc
proiccpc. la po1.i\ia c
12.43. Sc ccrc sa sc prczmte in axonometric izomctnca cca ma1 mare sfcrii cuprinsa in ~pa\1ul
fonnat de un \'Olum inscris intr-un cub cadru cu muchia 111 = 60 mm ~1 fc\clc cubului .
I
I
um prc1c11tat in
gona la ~1 in~cn~
1tarca Jui intr-l1
ri circulari drep\i . Estc ncccsar ca studcntul inaintc de a inccpc rczol\ area problcmclor din accusta lucrare sa sc
1lanul oriwntal de fum iharizezc cu toatc accstc cons1ruqi1 grafice. 1ar apoi ori de catc ori cstc ncvoie si1 le adaptc:re
la po11\ia elemcntclor gemrn:tricc ccrutc in cudrul fiecarci problemc.
Trasarea mediatoarei unui segment de dreaptii Trasarea unei perpendiculare pe un segment dat c
printr-un punct exterior ir
Trasarea unei perpendiculare in punctul extrem al impa'1irea unui unghi drept in trei paf1i egale
unui segment
: c Co1
intr
A A
Construirea bisectoarei unui unghi cu varful Construirea tangentelor la un cerc printr-un punct
inaccesibil exterior d:it
01
Bl
AF=
CE/
pe un segment dat Construc\ia triunghiului echilaleral ~i hexagonului Construc\ia patratului ~i octogonului inscrise intr-un
inscrise intr-un cerc de raza date cerc de raza data
OB=BE AF1=F1B=F1I
BA,=BC . A,C=A1A2=ls 18=10; OA=OB= =OH
Is Is
D
AF=FB.AB=BG. FG=FH.AH=AC
CEAG (AG are centrul 1n B)
FB= 2AB FB=FG. AG=AH. HB=AI
HB=BE. Al=AC
Construc\ia unui heptagon regulat atunci cand se inscrierea unui heptagon regulat intr-un cerc de razii
OVALUL
cunoa~te latura AB data.
E A
L
F
c
-H
IA=AB. HA.i IB Cu raza BP se due doua arce de Se duce un arc de cerc de raza HO cu centrul 1n H Juma- A0 1=0
cerc din A ~1 B care delermma 0 cenlrul cerculu1 tatea segmentulu MN esle latura heptagonului inscns. A102=J
Construirea unui poligon regulat cu 9 laturi inscrierea unui pol igon regul at cu 9 laturi intr -un cerc OVOID UL
atunci cind se c unoa~te latura de raza data
F A
c
N
s
0 :-:?I
AN=AB=NB Se d1v1de NB in 6 par\1 egale ~ 1 se Se imparte AN in 11 d1viz1uni egale AR=AS=NR=NS Din Ehpsa se cc
a~eaza d1viz1urnle pe med1al oarea segmenlulu1 AB. R ~' S se due drepte pnn d1v1z1urnle 1mpare ~' se obtm var- lalunlor 1ar
inceoand cu Nin sus La decaoon a 10- a d1viziune funle oollaonulu1 reoulal cu 11 laluri A1utorul trnm
itr-un cerc de raza OYALUL. Date: axa mare AA, OVALUL. Date: axa mic a A B
A,
A,
o
On=mn=Mb. Om=OF = OF,
, centrul in H Juma- A0,=010=002=02A1; AO, =A1=A2 AB=AM=AN=BC=BO
igonulu1inscns A10 2=A1 3=A,4 ; 0,1=0,3 SI o.2=0.4 FC=FH=FM; F1D=F1H1=F1N
OYOIDUL. Date: axa mica AA, ELIPSA. Date : axa mare AA1 i axa mica BB1
laturi intr-un cerc
c
A
N
s
-~
A
<1 c
D
EIJpsa se construie:;;te prm puncl e:5.6.7 ,8 la m1iloacele Cu centrul in D ~ ' raza 05 se determ1na punctele 3
R=AS=NR=NS Din re spect1v 4 ~ ' la interseq1a d1agonale1 AC cu cercul de
)are ~I Se obl1n viJr latunlor 1ar 1,2.3.4 ce delerm1na axele elipse1 cu
a111lorul tnunoh1ulu1dreotunohic 1soscel 5EB d1amelru 34 centrele O, :;;i 0 2 , ce inlrege:;;le ellpsa
9 1 h1
01A=01C
Racorda1
cerc nee
11 = 14; 21 ' = 22'; 32' = 33', 43' = 44 B, precur
Racordarea a doua drepte D1 si 0 2 printr-un arc de Racordarea a doua drepte paralele 0 1 si 0 2 prin
cerc de raza data doua arce de cerc egale, fiind cunoscute punctele
de racordare A si B
BC=CA. BE=EC
e formeaza un
o,
02
Racordarea a doua drepte O, si 0 2 prin doua arce de Racordarea a doua perechi de drepte paralele
cerc neegale, fiind date punclele de racordare A s i inegal departale (D1 , 0 2 si 0 1', 0 2 ') avand directii
B, precum s i una dintre raze R perpendiculare si una din raze data
14
02 o,
A, C,=C2B2=B202=02Ai=R
AC=R CF=F01 A,C ,=C,B,=B101=01A
Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de Racor
de cerc de raza data, cercut fiind exterior arcului cerc de raza data. cercut fiind interior arcului data F
B D
D
AM= R
NAJIOM
N M
>rintr-un arc de Racordarea a doua cercuri cu un arc de cerc de raza Racordarea a doua cercuri cu un arc de cerc de raza
1r arcului data R, cercurile fiind exterioare racordarii data R. cercurile fiind interioare racordarii
R
Racordarea a doua cercuri cu un arc de cerc de raza Racordarea a doua cercuri inlrioare cu un arc de
cand se da data R, unul dintre cercuri fiind interior iar celalalt cerc de raza R,
exterior
R+R2
cb,..._R_;_R_,
R
_n
A
-
Racordarea a doua cercuri secante cu un arc de cerc de raza data R
R
.--.
R
Rz R
~
R+R 2
lmpartirea unui triunghi in suprafe~e echivalente Transformarea unui trlunghi ABC intr-unul c u o
latura de lungime data I, acela\i varf ~i suprafa\a
A
echivalenta ANE
APLI
intele
aplica)ii,
curente '
/ modalitii1
Ac est<
BO= I. AD II EC. SAac = SeoE
acumular
de arhite(
Transformarea unui dreptunghi ABCD intr-un patrat Construlrea unei suprafe\e circulare echivalentii cu Aplic;
cu suprafa\a echivalenta ~ cea a unei elipse date. "
ale cleme
F
utilizarea
Pentru
I aplica\ii:
F. ~ I. Tn
2. Vi:
B
// D , '-,.l, 3-4 Po
5. Po;
6. Cu
7-8 Vo
EL_ __.~.___ __.,.-------"a 9. Se
0
AD=AE , Din 0, miJlocul lui BE se descrie un sem1-cerc,
adevara
pe care prelung1nd AD se obline punctul F. iar AF este 10. Sec
latura piltratulu1 cautat 11. Vol
Constructia patralului 12. lnte
unghi oarecare dat 13. Pen.
14. Sec1
Aceste a
metode act
discipline.
opercazii, a
~i concuren1
Totodata
\I arh itect sa ii
la accasta di
I
I Ob(inere;
' prcsupune ii
E D D C studcn1ului i
Se ut1hzeaza omo og1a spa 1a . in v E ~1 D ale Se ullhzeaza teorema lu1P1tagora. catetele fond latunle
palralulu1 ABDE se duce CE ~' CD ob\1nandu-se F ~1 G celor doua oatrale fac torii inter
ABC intr-unul cu o
!la\i varf ~i suprafa\a
A!\E:\A 1'/R.2
h c 0
iniclegcrca ~i re1.0lvarea problemelor de gcometrte descript1\'a este unnata de efectuarea unur
aplicapi. care au rolul sa familiarizeze ~i ini\ieze studentul in rezolvarea unora din problemelc
curentc cc apar in practica profesionala. indiferent de tipul prograrnului de arhitcctura sau de
modalita\ile de expresie plastica.
Aceste aplica\ii practice ii ajuta pc studcn\i sii ga~easca o cale proprie de parcurs in \'ederca
acumularii de noi cuno~tin\e ~i mai ales a fom1arii unor deprinden necesare viitoarei profes iu ni
de arhitect.
cutare echivatenta cu Aplica!iilc prczentate urmaresc insu~irea regulilor de baza ale rcprezcntarii bidimensionale
' ale clementelor geometrice in diferitc pozi\ii ~i relatii spa\iale ~i au ca clement comun definitoriu
utilizarea unui cub cadru ~i nu a unor coordonate spajiale cum sc proceda in metodele ,.clasice"
Pentru ccle 14 saptamani ale semestrului sunt propuse spre rezolvare um1atoarele categorii pe
aplica\ii:
I. Transformii.ri geometrice.
2. Vizualizari spa\iale ale unor volume
B 3-4 Pozi\ionari spa\iale ale unor volume geometrice simple.
5. Pozi\ionari spa\iale ale unor volume geometrice oarecare
6. Culcarea unor volume pe faJa sau seqiune.
7-X Volume simetrice fa\a de o fa\a sau seqiune.
9. Scc\iuni cu plane particularc (de capat sau verticalc) in epura !$i axonomctrie cu aflarea
adevaratei marimi a sectiunii.
se descne un sem1cerc I 0. Scc\iuni axonometrice prin volume goale cu vizualizarea spa~iului interior.
u1 OC in F OF este raza
11. Volume tangente ~i maxime inscrise.
1pralata echtvalenla cu 12. Jnterscc\ia a doua sau trei volume pline cu eviden\ierca corpului comun.
13. Penetrarea unui volum plin cu un go! in diferite pozi\ii spa(iale.
I 4. Sec\iuni axonornetrice prin intersec\ia a doua goluri.
Accste ap li ca\ii sunt rezultalul unei strategii didactice $i conslau in principal in utilizarca unor
metodc activ-participative, ce conslituic un element de noutatc in cadrul didacticii accstei
discipline. Prin aceste metode, prin libcrtatea de a alege singur volume le :;;i fo rmele cu care
operca/.a, a procedeelor particulare de lucru in cadrnl temei generale. prin spiritul de compctitie
~i concuren\fl creat sc prcfigureaza cadrul de desfa~urarc al viitoarei profesiuni.
Totodata metodele didactice. din care rczultii. aplica\iile prczentate ii dcprind pc studentul
arhitcct sii invc\c ~i sa lucreze independent. inlaturand rutina ~i ~ab lo na rca in acti\itatca didactica
la accastii. disciplina.
Oh\incrca succcsului ~colar. a unor rczultatc satisfacatoan:. urmind accastii strategic.
prcsupunc in~ii o anumita fkx1hilitate d1dactica. cerc o adaptarc in duhlu sens: pc de o parte a
Jc
a, catetele fund latunle
~udcntuh.11 la activitatca didactica. iar pc de alta partc a profrsorului. a ~colii in genera l la
factori1 mkrni ai accsttna. la prcgiitirca anterioara rcalizata in liccu.
z x
~
J/
Trcbuie forrm1t un s1stcm de nnentare spa\ialii pcntru a nc da seama de tricdrul dm care cstc v1zua-
hzat \Olumul in ca1.ul de fo\a pon\10narca spa\iala e~tc rcla11onata cu axe le de proiecpc ale primulu1
tnedrn. cu 'alori po1.it1\'c in geometna dcscnpti,a ~i care de fa.pt . rcprc1inta poz1\ia spa\iala a trct
scgmcntc egalc. dmtrc care unul estc into1deauna vartical (01:) Volumclc prezcntatc. pt:ntru ca aph-
ta\rn sa-~i atmga scopul formal1\, prezinta pof11u111 circulan:. un gol central ~i nu sunt simctricc.
a
Se u11lizeaza in ambele camri o schirnbare de plan
v.:rtical de proieqie, ales ast fel ca unele din nmt:hiile
poliedrclor regulate sa fie intr-o pozitie paniculara
(paralele sau pcrpcndiculare). Sc construie~tc noua
proieciic vcrticala . din care apoi rezulta atat proiec-
tia orizontala cat ~i cca verticala pe planele de pro-
iectie initiate. ln axonometria izornetricii se va indi-
ca ~i t:onturul proiec\iei orizontale.
<
I
I
I
.('
\
I
I
~ : __o
T '
R' ,.
G)
_ Q
I
~TL
I
i
I
i-- +-+---+---+-'
I i G
' ----~- '
I(_ n
'
---
Im
t-----n
z
--f
l. G)
n'
m'
n'
~~ r1 n
"
n'>
-~
n'
/.
~!
;--r Q
\ i
~j
n '1
~~
n'
'
'
L I
~n
Se e
bare de
proiec!i
ra sau !
care se
vada ca
cin \a. r
mant (
perpenc
orizont;
secti uni
ast fel. 1
metrie
ce la o
volumu
se intr-1
ch is , ca
ciind es
orizont<
proiccp
ca l ini!i
tele oh
V1 ajut ~
in ax
1rica cs
de axcl
S<' dc>c
pro1ecp
\ olumu .
cu lmic
z z
x ' y
p
Se efectueaza o schim-
harc de plan vemcal de
pro1e qie, astfel incat fa-
\a sau seqiunca MNP pc
care sc c ulca corpu l sa se
\ada ca o lin ic. in conse-
cin1a. noua lin ie de pa-
mii nt 01x1 sc trascaza
pe rpendicualra pc urma
orizontala a fc1ci sau
sccpu n1i date. Procedand
astfrl. problema de geo-
metric in spat iu se redu-
ce la o problcma plana.
\'Olumu l transformandu-
sc intr-un contur plan in-
ch1s. care se ro tq tc piin ii
cand csl e culcat in plan ul
ori1ontal. Sc ridica apo i.
JHOIL'C\ta pe planul \ crtt-
I
/
cal mqial \' tolos1n<l co-
/
lck oh\i n utt pc planul
\ 1 ~j utator.
In axonomclna 1/otnc-
111ca c~tt: h111L' L.1 alaturt
de a\clc de pw1cqic sa
\L' <lt:,cnc/c ~t ronturul
prrncr)1c 1 ort/Ontak a
\ olunn1lu1 cu lcat tra>al
cu 1tn1c 'uhJ ire
2 z
Aplicatii 161
Aplicatia 8a - Enunt ~i ruolrnre Aplk
Sc cerc duhla proicqic ~1 a>.onometria 1zometnci1 a ansamhlulu1 format prin a<l1\ionarca fc\ci Se ccre .
tnunghiulare a unu1 cuboctaedrn ( 1} ~ a unui octacdrn rcgulat (2 ) . <le seqiunca triunghiulara hexagom
1dcntica ca fonna si marimc. realizata nrintr-nn cub. sectiunea
efectueazii o sch11n-
bare de plan vertical de
proiec\ie, poliedrul suport
devenind un contur pohgo-
nal care are o latura iden-
tica cu aceea a poliedrului
' a~ezat. Marimea policdru-
' lui de bazli estc direct pro-
por(ionala cu aceea a fe\ei
triunghiulare sau hexago-
nale pc care se I ipe~te . Se
v alege o fa\ii a poliedru-
ort. astfel ca axono-
\
I
Aplicatia 8b - Enunt ~i rczoharr
ad1(1onarca fr\c1 Se cerc dubla proieqic ~i axonometna i.t.omctnca a ansamblului t<.mnat prin adi\iorwrea fe\ei
ica triungh1ularf1 hexagonale a unui octacdru trunchiat (I) ~i a unu i telracdru trun chiat (2) a:;;czat pe o muchic, de
scct1unca hexa!!onala 1dcntica ca forma si marimc, rcalizata nrintr-un cub.
" ;JI
/ Y x
,/'
ctucazf1 o 'chim-
ilan vertical de
poliedrul suport
m contur poligo-
rc o latura 1den-
:ea a poliedrului
inmea poltedru-
\ cste direct pro-
cu accea a fc\c1
ire sau hexago-
re se lipe~te. Se
fa\a a poliedru-
astfel ca axono-
ultata sa fie cat
1va.
~/
/
<
ric descripth ii Aplicatii 163
Aplicatia 9a - Enunt ~i re1.ol\'arc Aplica!
Sc ccre sa ~c reprcz1nte in epura ~i axonomctrie secpunea cu un plan vertical pnntr-un volum cu Se cere sa
un gol strapuns. inscris intr-un cub suport. cnden\ind ~i ade\'ilrata marirne a seqiunii. un go! stra
Aflare
de proieq
in cealalt2
tentiimai i
x x
@
/
/
/
/
/
/
!/
"'-~-'--+-r
\ y
x x y
-y
L--'-----'..............
x x
L ----- y
/
I
I/
zM
.......___
_,, ).
~
N
N
/,
,' j. /
y I X
y p
Sc ,cqioneaza ansamblul fonnat Jc cub. corpun inscrisc ~1 sfrra c u un plan. sau sc efcctucaza o
sch1mbarc de plan 'crtirnl de pro1cq1c ~1 'c transforma problcma <le geometric in spatiu. intr-o proble-
tna Jc gcrnrn:tnc plana. inscnind un ccrc maxim in1r-un contur dat. Asfcl. in planul diagonal de scc-
\wnc 'c cauta ccntrul umn ccrc situat atat pc dtagonala mtenoara a cubulu1, care estc locul geometric
al slcrclor tangcnlc la fc\e inlr-un col\. cat ~i pc un plan hi,cctor intrc baza supcrioara ~i fa\a inclmata.
z
sau sc dcctucaz;i o
~pa\iu. intr-o probk-
iul diagonal d, ~CL'
cstc locul geometric
~ra ~1 fata im:linata
y y
R ax
R epu ra
I
I
.\plici1\ia 12a - Enun\ ~i rcJ'oharc
Sc CCTl' prc7clllarca in axonomctrlc 110111ctr1di a ansamblulu1 ~1 nirpului comun rezultai dm intcr~eq1<1 Apli
unor \olumc gcncratl' rr111 transla\ia unor figun cu toatc laturik rnli1w11alc (I). una de rotapc (2). doui1 Se cere
de rota pc ( ~ l. - dc~enatc pc fc\elc 'i7ibilc ak unui cub cadru unor vo
de rota11
z z
x y
z z
x y x
~-
''
'
~ --~
'!
I
I I, I
~
I I
I 'j
I.
/ y y x' y
z z
'1',
'
1
I I
~ y x~ x <'..
- /
G)
../ -<;)
I~
I
(" I
.Y
/y y x-
v
z [
fktoh area sc face ca in cazul in care golul ar fi un 'olum plin. utilizand o schimbare de plan
vertical pcntru a gasi interseqiile muchiilor golului cu fe\e cubului. Obtinerea conturulu1 de
intcrs1.:c11e estc simplificata daca se gase~te seqi unea golului cu plancle orizontale ale bazelor cubulu1
~i dad1 se tine cont de existenta celor doua fcte vcrticale ale golului .
I
\
Aplicatia l3h - Enunt ~i reLoharr
uh de much1c darn Sc ccrc sa 'c n:prczmtc in cpurii ~1 axonometric uomctricf1 ceca ct: ramanc dupa ce un \'Olum inscm intr-
)ntnk ~1 Jung1mea un cuh de muchie data cstc pcnctrat de un gol prismatlC. cu !-ee]1unca dn:apta un piHrat cu doua latun
onzontalc ~1 avand doui1 'anantc de im:ltnarc a axc1 !\1!\
' y y
himharc de plan
a conturnlui de
bazclor cuhulu1
Sc opercaza inta1 intcr,cq1a dmtre eek duua go lun . uttliland plane auxiliarc care contm rnuch1i in
'>au gcncratoarc ale unui !!Ill $1 carc dctcnnin~ conturun th: ,cq1unc pe n:lfdalt go! Apo1. sc trccc la lin i1'
dctaminarca \olumului ramas in 11nna Ulll'I sccpuni cc rnniinc diagonala cubulu1 in excrnplek din cares
stanga. ~au a unci scc1mni cu un plan oarecarc dcterminat de tre1 punctc, in partea dreaptii. Vor trcb111
cndcn11atc watc hni1lc rczultatc din mtcrscqia golurilor. \'1z1bile odatii u scc\iunca.
\
'
y,
~
N
x y
j
p
Bernhard, A., Pro1ek:tive Geometri. Verlag Fre1cs Gcistesleben GmbH, Stuttgart, 1984
Belea, R. ~.a., Desenul in arhitecturii si urbanism, Editura tehnic~ Bucure ~ti, 1967
Cocbeci, H., Rilcbin, N., Dumitrescu C., Geometrie descriptivti, perspectiva si umbre, Litop:: Cu
UPT, Timi~oara, 1980
1. Pu
Critchlow, K., Order in space, The Viking Press, New York, 1965
2. D1
Dumitrescu, C., Geometrie descriptivii, Litografia UPT, Timi~oara, 1995
3. Pl
Dumltrescu, C., Cubu/ magic, Editura Politehnica, Timi~oara, 2005
4. Mt
Enache, M. ~i Ionescu, I., Geometrie descriptivii ~i perspectivii, Editura didactic! ~i pedagog:~.i.
Bucure~ti. 1983
5. Pol
Steinmetz, H., Darstel/ende Geometrie, Verlag Helmut Dl!.hmlow, Rheinbach, 1969
6. Ce
Gallego, J. A., Geometria descriptiva, Sistemas de proyeccion cilindrica, Edicions UPC, Barcelo~
1992 7. Cil
OpriJiu, N., O/impiadajocurilor ra/ionale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984 10. Toi
Precupefu, P. ~i Dale, C., Probleme de Geometrie descriptivii cu ap/ica/ii in tehnicii, Editura tehnic~ 11. Hit
Bucure~ti ,
1987
12. Re1
Tlinlisescu, A., Geometrie descriptivii, perspectivii, axonometrie, Editura didactic! ~i pedagocic~
Bucure~ti, 1975 An
Vasllescu, E. p., Desenul tehnic industrial, Elemente de proiectare, Editura Tehnicl!., Bucure~ti .1995
Bit
1984
'5
;i umbre. Litog::.: ~
Cuva nt inaint t .. .............. .... ....... . 5
1. Punctul 7
2. Drcapta 13
6. Cercul ........ ........... .. ....... ........... .... ... ..... ........ .... ... .. ................... ..... 67
S UPC. Barcelo::.l..
7. Cilindrul .......................... ......................................... ........ ........... . 71
982 8. Conul 83
rll' dcscripti\ a
ISBN 978-973-625-499-4