Sunteți pe pagina 1din 178

'

l
!i p
;
I
Colectia "STUDENT"

Culegere de probleme
~i aplicatii
de geometrie descriptiva
Editia
, a 3-a revizuita
Cartea este gandita ca un demers progresiv, cu o problematica din ce in
ce mai complexa, urmarind In fapt, pa~ii lnvatarii metodelor respective. Ea
porne~te de la elementele bazice (reprezentarea punctului, liniei, suprafetei),
trece prin gama diferitelor figuri geometrice plane ~i srar~e~te cu 0 serie de
volume, grupate, de asemenea, in functie de dificultatile de prezentare.
Lucrarea este adresata atat mediului preuniversitar cat ~i celui
universitar, in mod direct. Ea poate fi atractiva ~i pentru cei din afara meseriei
noastre, dar interesati de unele metode utilizate in reprezentarea obiectului de
arhitectura ~i a ambientului sau urbanistic.

Referent ~tiintific: Prof.dr.arh. Teodor Octavian GHEORGHIU

Descrierea CIP a Bibliotecii N ationale a Romaniei


DUMITRESCU, CRISTIAN
Culegere de probleme cu aplicapi de geometrie
descriptiva I prof.dr.arh. Cristian Dumitrescu - Timi~oara:
Editura Politehnica, 2007
178 p. ; 24 cm. - (Student)
Bibliogr.
ISBN 978-973-625-499-4

514.18(075.8)(076)
)blematica din ce In Prof.dr.arh. Cristian DUMITRESCU
:elor respective. Ea
, liniei, suprafetei),
~e~te cu o serie de
>rezentare.
sitar cat ~j celui
i din afara meseriei
1tarea obiectului de

-IIU

Culegere de probleme
~i aplicafii
de geometrie descriptiva
ei

geometric Colectia ,,STUDENT"


Timi~oara:

EDITURA POLITEHNICA
TIMI~OARA-2012
Copyright Editura Politehnica, 2012

Toate drepturile sunt rezervate editurii. Nici o parte din aceasta lucrare nu asif
poate fi reprodusa, stocata sau transmisa prin indiferent ce forma, fara acordul Tin
prealabil scris al Editurii Politehnica. con

forr
care
EDITURA POLITEHNICA Ace
cpw
Bd. Republicii nr. 9 mijl
300159 Timi~oara, Romania
gem
plan
Tel. 0256/403.823 prot
Fax 0256/403.823 siste
E-mail: editura@edipol.upt.ro stud
iii pr
peda
rioa1

Consilier editorial: Prof.dr.ing. Sabin IONEL dacll


Redactor: Claudia MIHAL! notit
simu
Tebnoredactare: Adrian LEITOIU deza
Mircea SAMANTA datOJ
proft

repre
lucru
initia

rea n
Bun de imprimat: 11.01.2012 nota
Coli de tipar: 11 ,5 adap1
sensu
c.z.u. 514.18(075.8)(076) geom
ISBN 978-973-625-499-4
discir
notiw
indep

aplic<
cu fo
volun

pentn
pe ca
Tiparul executat la S.C. URCXEDOS S.R.L. Timi~oara contir
pentn
Cuvant inainte

Prezenta ,, Culegere de prohleme ~i aplicafii de geometrie descriptiva" raspunde dorintei de a


aceasta lucrare nu asigura manuale pentru studen1ii Facultatii de Arhitecturli din cadrul Universitatii ,,Politehnica" din
forma, rara acordul Timi~oara ~i cuprinde problemele abordate in cadrul cursului ~i aplicatiile ccrute la orele de lucrari.
corelate cu numarul de ore didactice alocate disciplinei in curricula universitarli.
Geometria descriptivli este o disciplina ce se des!a~oarli in primul semestru de studiu ~i are ca scop
formarea deprinderilor de reprezentare bidimensionalli a spatiului intr-o p roieqie cilindrica, depr inderi
care conduc la dezvoltarea facultlitii ,,de a vedea in spatiu"- insu~ire de mare importanta p entru arhiteqi.
Aceasta geometrie, bazata pe desen, asigura corespondenta spatiu-plan prin proiec\iile ortogonale din
epurli ~i reprezintli baza proiectarii in domeniul tehnic, arhitectura ~i con structii ~i este, in esen\a, un
mijloc de comunicare, limbajul procesului de crea\ic.
Studiul geometriei descriptive se bazeazli pe cuno~tinte de geometric planli, geom etrie in spatiu ~i
geometric proiectivli. Din geometria plana sunt relevante constructiile geometrice ~i locurile geometrice
plane, iar din geometria in spatiu, axiomele ~i postulatele generale, studiul corpurilor solide, precum ~i
problemele de tangeni ~i inscrieri. In geometria proiectiva se fac e referin\li, in special, la in\elegerea
sistemelor de proiec\ie ~i clasificlirile axonometrice.
Procesul didactic la disciplina analizata, ca rela\ie intre predare, invlitare ~ i evaluare, angaj eazii
studentii in trairea unor noi experiente organizate pedagogic, incat acestea sli realizeze invlitarea. Eficien-
ta procesului didactic rezidli in utilizarea unor metode activ-participative, folo site din ce in ce mai mult in
pedagogia modemli, bazate atat pe ideea de efort psihic ~i fizic, dar punand accentul ~i pe mob ilurile inte-
rioare, pe atitudinea activa izvorata din interiorul studentului, pe activitatea din propria ini\iativa. Astfel:
1
Predarea acestei discipline, unde se folosesc multe reprezentliri grafice, dli rezultate mult mai bune
dacli se apeleazli la un ,, curs-seminar " cu succinte notiuni teoretice ~i probleme particularizate pe aceste
no\iuni, ce duce la o mai bunli ~i rapidli insuire a cuno~tintelor. in cadrul Jui figurile sunt executate
simultan de profesor la tabla ~i de student in bancli cu instrumente de desen. Cu toate ca existli
dezavantajul timpului limitat ~i a unui numlir niic de cuno~tinte predate, acestea se fixeaza totu~i mai bine
datoritli acestui procedeu, iar studentul va intelege algoritmul unei operatii ~i va putea purta un dialog cu
profesorul.
inva{area la aceasta disciplinli inseamnli insu~irea unor cuno~tinte teoretice de bazli privind
reprezentlirile bidimensionale, rezolvarea problemelor ~i formarea de aptitudini de reprezentare. Acest
lucru se poate realiza parcurgand problemele rezolvate ~i creind apoi altele noi prin modificarea datelor
initiale ale problemelor sau aplicatiilor.
Evaluarea reprezintli un sistem de concepte, principii ~i tebnici referitoare la masurarea ~i aprecie-
rea rezultatelor ~colare, realizandu-se prin douli lucrari de verificare (partial ~i examen), la care se adauga
nota de la aplicatii. Pentru reu~ita acestui demers didactic este necesarli ~i o flexibilitate formativli, o
adaptare a dificulta\ii acestor probleme ~i exerci\ii la capacitli\ile intelectuale ~i aptitudinile studentului, in
sensul unei simplificari sau amplificliri gradate a dificultlitii ~i complexitatii lor, precum ~i a forrnelor
geometrice cu care se opereazli.
Prezenta lucrare reprezinta astfe[ materializarea unei strategii didactice utilizate la aceastli
disciplina, ce folose~te o didacticli mixta deductiv-analogica (pomind de la definitie la concretizare, de la
no\iuni teoretice la exemplul concret) aplicata dupli o metodli semi-algoritmicli (adicli de invatare semi-
independentli), ce lasli libertate de ac\iune atat cadrului didactic, cat ~i studentului.
Prin succinte notiuni teoretice, particularizate cu probleme concrete r ezolvate sau propuse, ~i prin
aplicatiile ce se succed, culegerea de fatli este un ghid care-i permite studentului sli opereze cu Uurin
cu formele i spatiul arhitectural, sa le reprezinte corect bidimensional, sli sec(ioneze i sa intersecteze
volumele, sli le roteasca, translateze sau des!a~oare, urrniind logica giindirii de arhitecturli.
Autorul mul\ume~te tuturor celor care au contribuit la apari1ia acestei lucrliri, colegilor de catedrli
pentru sugestiile avute, studentilor care au realizat majoritatea desenelor ~i a u prelucrat materialul grafi c
pe calculator. In acela~i timp, va fi recunoscator acelora care vor face propuneri privind imbunlitlitirea
con\inutului acestei metode, a dificulta\ii problemelor ~i aplicatiilor propuse, a rela\ionarii acestora,
pentru o viitoare edi\ie.

Autorul
Pl

Ce
plane
inters
de pr
doua
Pe
plan
perpe
orizo1
proie<
contii
obiec
epurC.
diede
Po
sunt:
distar
distar
distar
de pr
punct
perpe
din SJ
al Jui,
egala
Pe
origir
punct
din C(
lntai <

6 - - - - - - - - - - - - - Culegere de probleme de geometrie descriptiva Pun<


CAPITOU 11. 1

PUNCTUL

Generalitati

Cel mai simplu sistem de proiec\ie este eel dublu ortogonal (Monge) $i este alcatuit din doua
plane perpendiculare de proiec\ie care sunt: planul orizontal (H) $i vertical (V). Dreapta de
intersectie Ox dintre aceste doua plane de proiectie se nume$te linia de piimant. Cele doua plane
de proiec\ie sunt nelimitate ~i <livid spa\iul in patru unghiuri diedre, notate de la I la IV. Exist.a
doua plane bisectoare care impart unghiurile diedre In opt octanfi, nota\i cu cifre arabe de la 1 la 8.
Pentru in\elegerea $i redarea mai completa a obiectului reprezentat se introduce un al treilea
plan de proiec\ie, perpendicular pe celelalte doua nurnit plan lateral, se noteaza cu (L) $i este
perpendicular pe linia de parnant. 1n acest sistem, orice obiect din spa\iu va avea trei proiec\ii:
orizontala, verticala $i laterala .. Pentru a fi reprezentate in doua dimensiuni, deci pe un plan,
proiectia orizontala $i latera!a se separa de-a lungul axelor Oy $i Ox $i se rotesc pana ajung in
continuarea planului vertical de proiectie. Se ob\in astfel pe acel~i plan cele trei proiec\ii ale
obiectului reprezentat, existiind o corespondenta intre ele, ansamblul lor purtiind denumirea de
epurii. Prin introducerea planului lateral de proiec\ie spatiul numai este divizat in patru unghiuri
diedere, ci in opt unghiuri triedre, care se noteaza de la I la VIII.
Pozi\ia unui punct A din spa\iu este determinata de trei coordonate descriptive ale sale, care
sunt: abscisa, departarea $i cota, scrise in paranteza in ordinea prezentata. Abscisa punctului este
distanta sa de planul lateral de proiec\ie $i se masoara pe axa Ox. Depiirtarea punctului este
distan\a sa fa\l!. de planul vertical de proiec\ie $i se masoara pe axa Oy. Cota pwictului este
distanta sa fa\a de planul orizontal de proiectie $i se masoara pe axa Oz. Prin rabaterea planelor
de proiectie H $i L pe planul vertical de proiectie, se ob\ine o reprezentare tridimensionala a
punctului din spa\iu, prin cele trei proiec\ii ale sale. Intrucat cele trei plane de proiec\ie sunt
perpendiculare intre ele, formand un triedru tridreptunghic, abscisa, departarea $i cota unui punct
din spa\iu se pot masura in mai multe feluri pe muchiile paralele ale paralelipipedului de pozi/ie
al lui, prin care punctul este precis localizat in spa\iu. Atunci cand una din coordonatele sale este
egala cu 0, insearnna ca punctul respectiv se afla pe unul din planele de proiec\ie.
Pentru un punct situat in triedrul I toate coordonatele Jui sunt pozitive, masurate pe axe de la
originea 0 in directia lor pozitiva. Coordonatele sunt negative atunci cand sunt situate dincolo de
punctul 0 pe axele de coordonate. Punctele situate in celelalte triedre (II-VIII) au eel pu\in una
din coordonate negative iar pentru a intelege reprezentarea lor bidimensionala se recomanda mai
intai analiza corespondentelor respective in spa\iu, fie pe o macheta, fie pe o schiti'i axonometrica.

de geometrie descriptiva Punctul 7


PROBLEME REZOL VATE a'o----r8=--<>a"

I.I.Sa se reprezinte in epura, pe cele trei plane de


proiectie, punctele de mai jos ~i apoi sa se indice trie- a, 8y1 -+-+-t-+-o_ _ __
drul in care se afla: A(40,30,50), B(40,-30,50), C(40, b, by1
-30,-50), D(40,30,-50), E (-40,30,50), F(-40,-30,50),
G(-40,-30,-50), H(-40,30,-50).
Rezolvare. Se dore~te reprezentarea in epura a=a'
(fig. I. I .) a opt puncte, fiecare atlat in spatiu in alt tri- ---<
edru. Pentru a intelege modalitatea prin care planele C Cy
de proiectie se rabat in spatiu, deci se obtin proiectiile
unor puncte, este bine sa se apeleze la o schita in axo-
nometrie sau Ia o mica macheta. in epura, se va tine
cont ca intotdeauna la un punct real din spatiu, pro-
iectia orizontala ~i cea verticala se afla pe aceea~i li- c' Cu Cz d' d"
o---~---o
nie de ordine verticala, iar proiectia verticala ~i cea
laterala pe o linie de ordine orizontalli. Pentru aflarea rC>"--;-~-....,r
proiecfiei laterale se pome~te de la proiectia orizon-
,;-t-'--~f

-------
tala ~i se tine cont de sensul rotatiei pe care ii face
planul lateral pentru a se suprapune pe planul verti- O e e fY1 O f
cal de proiec?e. Exista numai doua zone in epura in
care planul lateral se poate roti, figurate cu arce de cerc.

1.2. Sa se reprezinte in epura ~i sa se indice pozi-


tia in spatiu a unnatoarelor puncte: A(25, 0, 40),
B(40,25,25), C(30,-25,25), D(30,25,0).
Rezolvare. Se cer epurele unor puncte aflate In
pozitii particulare. Astfel, daca una din coordonate
g.
este 0 punctul se afla inclus intr-unul din planele de
proiectie, iar atunci cand departarea ~i cota sunt ega-
le in valoare absoluta el sa afla in unul din planele
g'
bisectoare. In consecintfl, (fig.1.2.) punctele prezen-
tate se afla in: A- verticalul superior (Vs), B- serniplanul
bisector (B1) , C in semiplanul bisector (Bn), iar D in Fig.1.1.
orizontalul anterior (HA). Se urmare~te acee~i con-
structie a celor trei proieqii tinand cont de pozitia c
Jor in spatiu, observand ca exista multe puncte con- b'o---b--=,.(>---o"
fundate fie intre proiecfiile in sine, fie cu punctele b, 0
de intersectie ale liniilor de ordine cu axele.

1.3. Sa se determine pozitia In spatiu a doua punc- b


te M(m,m') ~i N(n,n') pentru care avem m'= n ~i
m = n' (Proiectiile de nume contrar ale celor doua
punct coincid ).
Rezo/vare.: Deoarece departarea unui punct se
transforma ill cota celuilalt punct ~i reciproc, punctele d,=d'
M ~i N sunt simetrice in raport cu primul plan bisec- c'
tor, adica cu planul bisector continut de diedrele I ~i
III. in acest caz se cere o mai mare atentie la indica- d
Fig.1.2.
rea notatilor in epura.

8 - . , , - - - - - - - - - - - - - - Culegere de probleme de geometrie descriptiva Punc1


a"
1.4. Sa se construiascli in tripla proiectie ortogo-
nala triunghiul ABC ale carui varfuri au coordonate-
b' b"
3y1 le: A(50,0,0), 8(25,0,35), C(0,30, 15) $i sa se indice
bx by1 unde se afla situate in spa1iu varfurile triunghiului.
Rezalvare. Problema urmare$te o familiarizare in
epurli $i cu alte elemente geometrice obtinut prin
a==a' unirea unor puncte: douli puncte determina un seg-
ment de dreaptii, iar trei puncte un plan, figural in
epura prin unirea !or (fig.1.4.). In cazul in care pla-
nul format nu este perpendicular pe unul din planele
de proiec\ie, el se proiecteaza sub forma unui tri -
unghi. Se aflli proiectiile ortogonale ale varfurilor
Fig.1.4. triunghiului dupli care ele se unesc ob\inandu-se
laturile acestuia. Punctele se afla pe: A- axa Ox, B-
verticalul superior (VSJ> C-lateralul din fatii (Lr) .

.!..:; Sa se construiasca proiectia orizontala abc a


unui triunghi ABC prezentat In proiectie verticalli $i
lateralii (fig.1.5.).
Rewlvare. Dupii cunoa$terea mecanismului prin
care se reprezintii bidimensional un punct din spa\iu
aflat in fiecare triedru, se unnfil"e$te fixarea unor re-
pere prin care putem indica locul unde se afla in spa-
tiu un punct prezentat in epurli, adicli formarea vede-
rii in spa\iu. Astfel, fie a'b'c' $i a"b"c" proiectiile
verticalli $i laterala a triunghiului. Din felul cum sunt

1.
fixate aceste douli proiectii rezultli ca punctul A este
0
c' c" con\inut in planul vertical, punctul B este continut in
planul lateral, iar punctul C este situat in triedrul IV.
hy
Fig.1.5. In consecin\li, rezultli proiec\ia orizontalli abc pre-
' h, h" h' zentatli in epurli.

1.6. Sa se construiascli proiec~ile triunghiului ABC


=a" care are un van situat in planul lateral de proiec\ie,
c iar celelalte douli varturi sunt situate respectiv in
b' b,
planele bisectoare ale diedrelor doi $i trei.
Rezalvare. Fie punctul A varful triunghiului con-
~bx 0
\inut de planul lateral de proiectie (la care abscisa este
egalli 0) $i punctele B $i C varfurile situate respectiv
b by in planele bisectoare doi $i trei (fig.1.6.). Un punct
situat intr-un plan bisector are deplirtarea $i cota ega-
le in valoare absolutli, de acela$i serrm sau contrare
functie de pozitia in spa\iu. Se pozitioneaza intai in
=c, epura proiec\iile orizontalli $i verticalli ale celor trei
puncte dupa care determinlim proiectiile a", b" $i c"
pe planul lateral de proiectie $i unind proiec\iile de
acelea$i nume ale varfurilor, obtinem cele trei pro-
d dy iectii ale triunghiului. Se recomandli repetarea exer-
Fig.1.6.
ci\iului cu un alt pachet de trei puncte.

e de geometrie descriptiva Punctul 9

.}
1.7. Sa se determine ~i sa se reprezinte in epura
punctele M 1 ~i M 2 ce reprezinta simetricele punctu-
lui M(25, I 0,20) fata de planul vertical de proiectie. a'
respectiv fa de semiplanul bisector B 1 (fig.1.7.).
Rezolvare. Determinarea simetricelor unor punc-
te fata de anumite repere spatiale, este un aspect im-
portant In citirea ~i reprezentarea plana a spatiului.
Simetricele unor puncte pot sa apara fata de un plan,
de o dreapta sau fatli de un punct oarecare din spa\iu
~i se masoara pe prelungirea perpendicularei cobori- x
m~o-~~~~-+--~
ta din punct pe plan, pe dreapta sau pe dreapta ce u- y
ne~te cele doua puncte pe care purtam distan(a dintre
Fig.1.7.
punct ~i elementul de reper spatial.
in consecintli, in cazul de fa se determina mai
lntai coordonatele celor doua puncte simetrice: M 1 a
(25,-10,20) ~i M 2(25,20, 10) ~i locul ocupat de ele in
spa\iu (triedrul II, respectiv I) dupa care se desenea-
za proiec\iile !or. x 0

1.8. Se considera punctul A(30,-40,30). Sa se de- n'


termine proiec\iile punctelor:
M- simetricul punctului A fa\a de planul lateral z
de proiec\ie; n" g..._ _ _ _ _Y-+----~n
r"/-simetricul punctului A fa\a de axa Oy; z
r'=r" x
P- simetricul punctului A fa\a de origine;
R- simetricul lui A fatli de punctul B(20,-30, 30)
Rezolvare. Sunt trecute in revistli toate variantele r
de simetrie care pot sa apara fat.A de un punct dat din x 0
spa\iu. Se detennina mai mtai coordonatele acestor si-
metrice dupa care se reprezinta in epura. Astfel, apar
punctele M(-30,- 40 ,30) situat in triedrul VI, N(-30,
-40, -30) situat in triedrul VII, P(-30,40, -30) situat
in triedrul VTII ~i R(l0,-10,30) situat in triedrul II. Fig.1.8.
Proiecfiile sunt prezentate in doua epure diferite, M ~i
Nin prima ~i P ~i R in cealaltli (fig.1.8. a, b). Proiectii- n'o------z-+----n n" m
le laterale ale tuturor acestor puncte se ob\in plecand
de la proiecfia !or orizontala, \inand cont de sensul in
care se rote~te plantll lateral.
x
1.9. Sa se determine proiectiile simetricelor punc-
tului M(40,50,20) fall! de cele doua plane bisectoare
(fig.1.9.). x
Rezolvare. Punctele N(40,20,50) ~i P(40, -20.-50)
reprezinta simetricele punctului M fa\a de primul,
respectiv eel de-al doilea plan bisector. Cu .. lte cu-
vinte in simetria fai de primul plan bisector, depar- n 9'----1----+----
tarile se schimba in cote ~i reciproc. Situatia fai de m'
al doilea plan bisector este echivalenta cu o simetrie
Fig..9.
fatil de primul plan bisector, urmata de o simetrie in
raport cu linia de pamant. p'.,..__ _o p"

10 ------------~- ulegere de probleme de geometrie descriptivi Punctul


m"
1 :z z po. Sa se detennine distanta de la punctul A(25.
a" 20,30) la axele de proiectie Ox, Oy ~i Oz.
a'
m2" Rezolvare. Distanta de la un punct din spatiu la o
dreapta se masoara pe perpendiculara dusa din punct
0 pe dreapta, intre punct ::;i piciorul perpendicularei.
Cunoscand trei distante fata de sistemul ortogonal de
axe avem o situatie perfect detenninata, deci punc
tu! poate fi pozitionat ~i daca se parcurge drumul in-
Y1 vers. in fig.1.10 . se poate observa ca distantele punc-
x
tului A fata de cele trei axe sunt paralele cu unul din
y planele de proieqie sau altfel spus, distantele se ga-
m=n sesc in planele de proiectie unde axa respectiva se
proiecteaza ca un punct: L 1 ,adica distanta pana la
m' axa Ox, in planul lateral, Ly in planul vertical ~i L,
a in planul orizontal.
y
Fig.1.10.
1.11. Sa se construiasca epura punctului N cunos-
0 Y1 cand cota z a punctului ::;i distantele L, ~i L, ale aces-
tui punct fai de axele Ox ~i Oz.
Rezolvare. Punctul poate fi determinat in spatiu
pentru ca se cunosc trei distante, una fat! de un plan
y z de proiectie ~i alte doua fa de axe. Pe planul orizon-
n' ta! descriem cercul de razii L, cu centrul in 0, iar pe
z planul lateral descriem cercul de raza L, (fig.1.11.)
x
Al do ilea cerc este intalnit in n" ~i n 1" de paralela g'
dusa la Ox la distanta z. Varianta n 1" nu reprezinta
insa proiectia laterala a unui punct real din spatiu.
0 Y1 Paralela la Oz dusa prin n" da ny 1 care se intoarce In
Dy , iar paralela prin ny la Ox intalne~te primul cerc
in n. Linia de ordine ridicatii din n da n' pe g'. Epu-
ra punctului N(n,n') este astfel determinata.
y Fig.1.11.
y 1.12. Sa se construiasca epura punctului M si-
p tuat In diedrul trei cunoscand proiecfia sa verticalii
z my m' ~i raportul zly =3/2 (Raportul dintre cota ~i de-
n" m
partarea punctului).
Rezolvare. Cunoscand distanta fa de planul ori-
zontal, raportul dat ::;i pozitia in spatiu, punctul este
x my1 Y1 precis determinat. Utilizam planul lateral de proiec-
tie ~i construim proieqia a" astfel incat 'Ziy =3/2
(fig. 1.12.) Toate punctele din spatiu ale caror pro-
Y1 iectii laterale se gasesc pe dreapta Oa" verificii a-
ceasta relatie. Deci proiectia lateralii m"rezulta din
interseqia dreptei Oa" cu paralela dusa din m' la
Ox. Obtinem mai departe my 1 apoi my ::;i in sflir::;it m.
Epura punctului M(m,m') este astfel determinatii.
m' Problema se poate generaliza in sensul ca putem
construi orice epura a unui punct din spatiu atunci
cand se cunoa~te triedrul in care se giise~te, una din
Fig.I.12.
proiectii ~i raportul a douii din coordonatele sale.

wmetrie descriptivii Punctul 11


PROBLEME PROPUSE

1.13. Sa se determine epura a trei puncte M,N,P, situate respectiv in planele de proiectie ori-
zontal. vertical ~i lateral.

1.14. Sa se construiasca epura punctelor A,B,C,D, situate respectiv in planele bisectoare ale
celor patru diedre.

1.15. Se dau punctele A(30,20,z), B(50,y,-30) ~i C(40,-y,-20) situate toate In planele bisectoa-
re. Sa se detennine valorile departarilor y ~i ale cotei z ~i sa se construiasca epurele acestor
puncte.
OREA
1.16. Sii se construiasca proieqiile unui triunghi ABC cu varfurile situate in cele trei plane de
proiectie.

1.17. Sii se construiascli proiectiile unui triunghi ABC cu varfurile situate pe cele trei axe de Gener
proiec\ie Ox, Oy, Oz.

1.18. Sli se construiascii proieqiile unui triunghi ABC avand varfurile A ~i B situate pe cele Linia <
doua plane bisectoare iar varful c situat in planul lateral. mai poat<
atunci cal
I.19. Sa se construiasca proiectia a"b"c" pe planul lateral de proiectie a unui triunghi ABC, dreapta d
cunoscand proiectiile sale orizontalli ~i verticala. intersecti:
Punctele
1.20. Sa se construiascii proiectia orizontalli abc a unui triunghi ABC dat in proiectie verticalli caracteris
~i lateralii. ortogonal
verticalii
J.21. Se considerii punctul M(20,40,50). Sa se construiasca punctele simetrice Jui In raport cu diedrele r
planele orizontal, vertical ~i lateral de proiectie. In afar
particular
1.22. Se considera punctul M( 45,20,55). Sii se determine simetricul Jui in raport cu linia de aceste pl:
pamant. frontala :
dreapta v.
1.23. Se considera punctul M(40,-30,-50). Sii se construiascii proiectiile triunghiului ale ciirui !are sunt
varfuri A, B ~i C sunt simetricele punctului Min raport cu axele de proiec\ie Ox, Oy, Oz. una din a
Doua
drepte p~
1.24. Sa se determine proiectiile punctului M simetricul punctului N( 40,-30,50) fatii de pri- suficienU
mul plan bisector. concuren
Dreptele
1.25. Se consi~rli punctul A(20,-30,-40). Sa se determine proiectiile punctelor: M(simetricul paralelisr
Jui A fa\a de planul vertical de proiectie), N( simetricul punctului A fa\a de linia de piimant) ~i P Proiec
(simetricul punctului A fatli de punctul B(20,30,-J 0). mentul d:
In gener2
1.26. Se cunosc: proiectia orizontala m a unui punct M ~i distanta L, dintre punctul M ~i linia unghiulu
de piimant Ox. Sa se determine proiectia verticala m' a punctului M. marime r
ca dintr-1
trece prit
una front

12 ------------~-ulegere de probleme de geometrie descriptiva Dreapt$


n planele de proiectie ori-

in planele bisectoare ale

C APITOl'L 2
toate in planele bisectoa-
struiasca epurele acestor

DREAPTA
tuate in cele trei plane de

ituate pe cele trei axe de Generalitliti

le A ~i B situate pe cele Linia dreaptii este drumul eel mai scurt intre doua puncte care, de altfel, o definesc. Dreapta
mai poate fi definita ca fiind intersec\ia a doua plane. Un punct M se gase$te pe o dreapta D
atunci cand proiec\iile Jui se gasesc pe proiec\iile de acela$i fel ale dreptei. Planul determinat de
:ie a unui triunghi ABC, dreapta din spatiu $i proiectanta oriciirui punct de pe dreapta se nume$te plan proiectant. La
intersectia planelor proiectante cu planele de proiectie se afla proiectiile dreptei (d ~i d').
Punctele in care o dreapta D inteapa planele de proiec\ie se numesc urme/e dreptei. sunt puncte
dat in proiectie verticala caracteristice $i se noteaza cu acelea~i litere ca $i planul pe care-I lnteapa. In sistemul dublu
ortogonal se determina mai intai urma orizontala prin proiectia ei verticala h' in timp ce urma
verticala se determina mai intai prin urma ei orizontalii v. Urmele dreptei determina totodatii
:imetrice Jui in raport cu diedrele pe care le strabate o dreapta, in cazul general in numar de trei.
In afara de pozitia oarecare a dreptei fatli de planele de proiec\ie, aceasta poate ocupa ~i pozitii
particulare, care in general se refera la pozi\iile de paralelism $i de perpendicularitate fata de
lui In raport cu linia de aceste plane. Astfel, dreptele paralele cu planele H,V $i L sunt respectiv dreapta orizontala,
frontala $i de profit, iar dreptele perpendiculare pe planele de proiec\ie sunt in aceea~i ordine
dreapta verticala, de capat $i ceafronto-orizontala. In unele cazuri in categoria dreptelor particu-
le triunghiului ale carui lare sunt incluse $i dreptele continute de unul din planele de proiectie sau dreptele care in\eapa
:tie Ox, Oy, Oz. una din axe.
Doua drepte din spa\iu pot fi una fa\a de cealalta parale/e, concurente sau oarecare. Douii
drepte paralele din spa\iu au proiectiile !or de acela$i nume, paralele, iar conditia necesara $i
40,-30,50) fa~a de pri- suficientii ca doua drepte sa fie concurente in spa\iu, este ca proiectiile !or de acela$i nume sa fie
concurente in doua puncte situate pe aceea~i linie de ordine perpendiculara pe linia de pamant.
Dreptele oarecare una fa\a de alta sunt dreptele ale caror proiectii nu satisfac nici condi\ia de
mnctelor: M(simetricul paralelism $i nici condi\ia de concuren\a.
le linia de pamant) ~i P Proiectia unui segment de dreapta poate fi un segment egal, mai mic sau mai mare decat seg-
mentul dat. Orice segment se proiecteazli pe un plan paralel cu el in adevarata marime. Un unghi,
in general, se proiecteazli pe un plan oarecare deformat, in functie de pozitia relativa a laturilor
intre punctul M ~i linia unghiului fatli de planele de proiectie. Pentru ca un unghi drept sa se proiecteze in adevaratii
marime pe un plan, este suficient ca una din laturile unghiului sa fie paraleHl. cu ace! plan. Pentru
ca dintr-un punct oarecare M sa se traseze o perpendiculara pe o dreapta oarecare D, aceasta va
trece prin punctul de intersectie al perpendicularelor duse din punct pe o drepta orizontala ~i pe
una frontal1i care tree prin M ~i se sprijina pe dreapta data D.

'.>metric descriptiva Dreapta 13


PROBLEME REZOL VA TE

2.1. Seda dreapta D(d,d') prin punctele: A(55,50,


5) $i B(35, 15,20) (fig.2.1.). Se cere sa se determine:
- urmele dreptei,
x 0 x
- diedrele prin care lrece;
- punctele de interseqie cu planele bisectoare.
inclusiv coordonatele acestora;
- vizibilitatea dreptei.
Reza/vare. in acest studiu al dreptei, pentru a afla
urmele este indicat sa se determine intai h', adica,
proieqia verticala a urmei orizontale la intersectia
Jui d' cu axa Ox, datorita faptului ca planul vertical
nu se rabate pentru a afla epura. Dupa determinarea
IV d II
urmelor care sunt puncte de granita, se afla diedrele
prin care ea trece, fie cu ajutorul unui punct care gli-
seaza pe dreapta, fie imaginandu-ne traseul ei intr-o
schi axonometrica.
Punctele I $i K, ce reprezinta intersec\ia dreptei
Fig.2. l.
cu planele bisectoare se gasesc la interseqia pro-
iectiilor dreptei, respectiv la intersectia simetricului
unei proiectii fata de axa Ox cu cealalta proiec\ie. Se
masoara pe desen coordonatele punctelor I $i K
$liind ca la aceste puncte cota $i departarea sunt ega-
le in valoare absoluta. Dreapta este vizibila in diedrul x
0
I, unde se traseaza cu linie continua $i invizibila in
celelalte cand se traseaza cu linie intrerupta.
2.2. Seda dreapta D(d,d') prin punctele M(45,20,
-5) $i N(25,5,-15) din fig.2.2. Se cere sa se determine:
- urmele dreptei,
- diedrele prin care trece,
- punctele de interseqie cu planele bisectoare,
inclusiv coordonatele acestora,
Ill
/
- vizibilitatea dreptei.
Rezolvare. Proiec\iile urmelor H $i V ale dreptei Fig.2.2.
se afla la intersectia proieqiilor ei cu axa Ox. Aceste
urme sunt $i puncte de trecere dintre diedrele prin
care trece dreapta, in cazul de fata fiind I, IV,III.
Punctele I $i K de intersectie cu planele bisectoare
......... ..... a"
se afla fie la intersectia proiectiilor dreptei (I), fie la
intersectia simetricului din urme a unei proiectii, cu ....... ,h x
cealalta proiectie. Dreapta este vizibi!a in diedrul I,
unde se traseaza cu linie continua.
x
2.3. Sa se construiasca epura unei drepte care are
segmentul cuprins intre urmele ei situat in diedrul al
doilea al planelor de proiectie (fig .. 2.3.). /
/'
0
-----.... d
/
Rezolvare. Fixam urma orizontala H a dreptei pe
planul orizontal posterior Hp, iar urma verticala V a ,, /
/
Ill II
I
dreptei o luam pe planul vertical superior v. Dreap- I
ta strabate diedrele trei, doi, $i unu. Fig.2.3.

14 Culegere de probleme de geometrie descriptiva Dreapta


. 2.4. Se dli orizontala N care trece prin punctul
k=k' ~,. A(40,20,30) ~i face un unghi de 45 cu planul
--------;.---,.---"If-
n' a' v' k=k' ,

/
/
vertical de proiectie (fig.2.4.). Se cer:
- urmele dreptei;
- diedrele prin care trece;
0 x v // 0
- punctele de intersectie cu planele bisectoare,
inclusiv coordonatele acestora:
- vizibilitatea dreptei.
Rezolvare. La o dreaptli orizontalli nu avem de-
ciit urma verticalli care se obtine la intersectia pro-
iectiei orizontale n cu planul vertical de proiec\ie V.
II in consecini, nu vom avea decat douli diedre prin
care trece dreapta (I ~i II), de unde rezultli ~i vizibili-
Fig.2.4. tatea. Punctele de intersectie cu planele bisectoare se
II
detenninli la intersec\ia proiectiilor dreptei (I) sau
ducand in v o dreaptli simetricli fai de Ox la proiec-
tia orizontala (K).
2.5. Se dli dreapta de profil D care trece prin punc-
tul A(25,20,10) ~i face un unghi de 30 cu planul H
(fig.2.5.). Se cer:
c - urmele dreptei;
- diedrele prin care trece;
- punctele de intersectie cu planele bisectoare;
- vizibilitatea dreptei.
x Rewlvare. Fiind vorba de o dreaptli ce are o par-
ticularitate fai de planul lateral de proiec~e se lucrea-
zli ~i cu aceastli proiectie, unde se poate rezolva ma-
joritatea cerintelor problemei. Astfel, atiit urmele
dreptei cat ~i diedrele, se glisesc mai intiii in
proiec\ia lateralli de unde apoi se poartli ~i in
celelalte proiectii. Tot la fel se aflli ~i punctele de
intersectie cu planele bisectoare, acestea fiind
Fig.2.5. reprezentate in planul lateral ca douli drepte.
2.6. Se da dreapta D determinata de punctele A
(50,20,25) ~i B(20,l 0,10). Prin punctual A sli se ducli
o frontalli F care sli facli 90 cu dreapta data (fig.2.6.).
Rezolvare. Conditia necesarli ~i suficientli ca un
unghi drept din spatiu sa se proiecteze pe un plan tot
ca un unghi drept este ca planul de proiectie sli fie pa-
ralel cu eel putin una din laturile unghiului. Dreapta
cerutli fiind frontala, unghiul drept va apare In ade-
varata marime in proiectia verticala. Tot pe aceea~i
linie, daca dreapta cerutli ar fi fost o dreapta de nivel,
perpendicularli pe dreapta data, unghiul drept de a-
ceasta data s-ar fi vazut in adevaratli rnlirime in pro-
iectia orizontalli. Multe din problemele legate de per-
pendicularitatea a douli drepte, care vor urrna in ca-
II pitolele urmlitoare se vor rezolva transformiind drep-
I
Fig.2.6. tele oarecare, fie in drepte de nivel, sau In drepte de
front pentru a trasa cu u~urintli acest unghi.

:eometrie descriptiva Dreapta 15


2.7. Dintr-un punct A exterior unui segment de
dreaptl'i orizontal MN sa se traseze perpendiculara pe g'
acest segment (fig. 2.7.).
Rezalvare. Conditia necesara ~i suficienta pentru
ca un unghi drept din spatiu sl'i se proiecteze pe un
plan tot ca un unghi drept este ca eel putin una din
laturile sale sii fie paralela cu planul. Astfel, pentru a x 0
duce o perpendicularl'i pe dreapta orizontala MN din x
punctul A exterior ei, este suficient sl'i ducem o
perpendiculara din a pe proieqia orizontall'i mn, de- n
terminand astfel proiectia orizontala b a piciorului g
perpendicularei. De aici, cu ajutorul unei o linii de
ordine se obtine b' ~i proiectia perpendicularei in m
proiec\ie verticala. La fel se procedeaza $i pentru o
perpendicularii pe o dreaptli frontala, doar di in acest Fig.2.7.
caz, perpendiculara se duce in proiectie verticalli.

2.8. Se dau segmentele oarecare AB $i CD deter-


I minate de punctele A(90,5, I 0), B(l 5,55,60), C(90,
45,40) $i D(l5,25,10). Se cere sa se indice care din a'

I cele doilli segmente este mai sus $i care este mai in fa\li.
Rezolvare. Se verifidi mai inrai In fig. 2.8 pozi-
tia relativa a celor doul'i segmente ~ i se constata ca
I punctele n' $i m rezultate din intersectia proiectiilor
verticale ~i orizontale ale celor doua drepte nu se
afla pe aceea$i linie de ordine verticala. Deci avem
de-a face cu douii drepte oarecare. Daca cele doua
puncte rnentionate s-ar fi aflat pe aceea~i linie de or-
a
dine verticala am fi avut de-a face cu doua drepte
concurente. Ducand apoi linii de ordine din aceste .,./l
doua puncte aparente de intersectie se obtin punctele
n 1$i n2 In proiectie orizontalii, respectiv m1' ~i m2' in Fig.2.8.
proiectia verticalii, distanta_te diferit fata de linia de
pamant Ox. De aici constatarea ca segmentul AB
este rnai sus, iar segmentul CD este mai in fatll in ra-
port cu celalalt segment.

2.9. Se dau dreptele D 1 $i D 2 din figura 2.9. Se ce-


re sa se deseneze o orizontalii G care sa se sprijine
pe dreptele date. x
Rezo/vare. Conditia de sprijinire este sinonimii
cu conditia de concuren~ dintre dreapta orizontala
G $i cele doul'i drepte oarecare D 1 $i D2. Pentru a-
ceasta, la o cotii oarecare se traseaza proiectia g' a
dreptei orizontale care va intersecta in i 1' $i i 2 ' cele
doul'i drepte oarecare. Ducand apoi doua linii de or-
dine verticale din aceste doul'i puncte, la intersectia
!or cu pro iec\ia orizontall'i g se ob\in proiectiile ori-
zontale i1 $i ii ale celor doul'i puncte de intersec\ie
Fig.2.9.
cautate 11 $i lz.

16 Culegere de probleme de geometrie descriptiva Dreapta


2.10. Sa se determine proiectiile dreptei D care
tn:ce prin punctul A ~i intalnc~te dreapta oarecare L
$i vcrticala G.
Rezolvare. 0 drcapta cste detenninatii daca sunt
cunoscute doua puncte ale ci. Jn consecinta, proiec-
\ia orizontala d a dreptei cautatc rezultii imediat u-
nind a cu g . adica cu proieciia orizontalii a drepte1
0 vcrticale (fig.2. I 0.) Pentru a satisface cerin1ele prn-
x 0
blemei. dreptele D ~i L sunt concurente, adica punc-
n tul I de intersec\ie al celor douii proiectii, sii sc ga-
seascii pe o linie de ordine verticalii. La interseqia
proiectiei d cu I obtinem i care conduce la i' pe r .
Proieqia verticala d' a dreptei ciiutate D se ob\ine
unind i' cu a'.
Fig.2.10.
2.11. Se considerii dreptelc D 1 ~i D 2 concurente
intr-un punct situat in afara din cadrul epurei. Sa se
verifice dacii cele douii drepte sunt intr-adeviir con-
curente.
Rezolvare. Consideram doua drepte arbitrare AB
~i CE, care se sprijinii pe dreptele D1 ~i D 2 date, un-
de punctelc A ~i C sunl situate pe D 1 , B $i E pe D 2
(fig.2 .1 1.). Pentru ca dreptele D 1 ~i D 2 sa fie concu-
rente, este necesar ca dreptele arbitrare AB $i CE sa
se intersecteze sau sii fie paralele.Pentru ca cele douii
drepte sa se intersecteze trebuie ca punctul de inter-
sec\ie l(i,i') al proiectiilor !or pe cele doua plane sii
fie situat pe aceea~i linic de ordine verticalii. in acest
caz aceste douii drepte concurente detennina un plan
in care sun! continute ~i dreptele D 1 ~i 0 2 care au
fiecare cu acest plan cate douii puncte comune. Fiind
coplanare dreptele Di $i D2 sunt concurente
Fig.2.11.
2.12. Sa se construiasca proieqiile unei drepte
D(d,d') paralelii cu primul plan bisector.
Rezolvare. 0 dreaptii paralela cu primul plan bi-
sector are proieqiile sale egal lnclinate, dar in sens

/ x 0
contrar fa\ii de linia de pamant ~i reciproc, dacii pro-
iectiile unei drepte satisfac aceasta condi\ie, dreapta
respectivii cste paralela cu primul plan bisector (fig.
2. 12.). fn plus, daca cele douii proiec\ii ale dreptei se
intalnesc in acela$i punct de pe linia de piimant,
dreapta este continuta in primul plan bisector. in
acest caz um1ele dreptci se confunda in punctul de
intalnire cu linia de piimant. Dacii dreapta este para-
lelii cu Jinia de pamiint, adicii este o fronto-orizontala
ea nu are nici urmii orizontalii nici urmii verticala. in
cazul ciind dreapta estc paralelii cu eel de-al doilea
plan bisector. atunci ccle doua proiecfii ale sale sunt
Fig.2.12. paralele intrc clc.

Dreapta 17
geometrie descriptiva
PROBLEME PROPUSE

2.13. Seda drcapta D determinara de punctelc A(50,40.5) ~1 8( 30. I 0, I 5 ). Sc cer:


- proieqiile unnei orizontale ~i verticalc:
[ PH
- diedrele prin care trecc dreapta: .._..)

- punctele de intersec\ie cu planclc bisectoare. inclusiv coordonatelc acestora:


- vizibilitatea dreptei

2.14. Sa sc construiasca epura unei drcptc D(d,d') care arc scgmentul cuprins 1ntrc unnek e1 PLANUI
situat in diedrul al treilea al planelor de proiec\ic.

2.15. Se considera punctul M 11i drcapta oarecare L. Sa sc duca prin puncrul M unnatoarelc
drepte: 0 1 (paralcla cu dreapta L), 0 2 (concurcnta cu dreapta L), D _1 (neparalela ~ i neconcurenta
cu dreapta L).
Generali

2.16. Se considera dreapta oarecarc D ~i punctul A exterior ci. Sa se duca prin acesl puncl o
orizontala ~i o frontala care sa se sprijine pe dreapta D. in cadrul
doua drepte
2.17. Prin punctul M exterior unei drepte de profil D date, sa se traseze o dreapta orizontalii N plan in epur:
care sa 1ntalneascii dreapta de profil data. din cazuri ir
defini sau re1
2.18. Se considcra triunghiul ABC dat prin varfurile sale. Sa se determine proieqiile centru- cu cele trei r
lui sau de greutate G. la~i fel ale di
Doua pla.i
2.1 9. Se considera punctul M situat pe linia de piimant. Sa sc traseze din acest punct o perpen- paralele sunt
diculara pe o frontala F data. re, date prin
doua plane. 1
2.20. Seda dreapta de profil D ~i un punct M exterior ei. Sa se duca din acest punct o perpen- avea urrnele
diculara pe dreapta data. nedeterrninat
0 dreapta
2.21. Seda dreapta oarecare D(d, d') ~i un punct A exterior ei . Sa se duca prin acest punct o suficienra ca
dreaptii 0 1 concurenta ~i perpendiculara pe dreapta D. acela~i nume
apaJ1ina unei
2.22. Sa se construiasca proieqiile perpendicularei comune dintre linia de pamant ~i o dreapta liniile de cea
oarecare D. tale ale drept
ma orizontall
2.23. Se dau punctele K ~i I in care o dreapta D intcapa primul ~i al patrulea plan bisector. Sa dreapta conti1
se construiasca epura dreptei. dreapta un pl
acesteia cu d
2.24. Sa se construiasca proi ec1i ile unei drepte D paralela cu un plan de capat Q. ajutatoare car
este dat sub t
2.25. Sa se construiasca proiectiile unei drepte D paralela cu al doilea plan bisector. diculara pe u1
Pozitiile p
2.26. Sa se construiasca doua drcpte paralele 0 1 ~i D2 care sa aiha o distan\a 1=30 mm intrc cle. (orizontale. fi
raportandu-nc
2.27. Sa se determine proicc\iile unui punct A situat pe orizontala G la distan\a de 30 mm fata dicular pe un
de linia de pamant. Toate pozitiilc

18 Culegere de problemc de geometric dcscriptiva PlanuJ


. Sc ccr:
APITOI.UL 3

stora.

:uprin~ intrc un11elc Cl PLANUI.

unctul M un11atoarele
iralcla ~i neconcurenta
GonornHt"; ~
1uca pnn acest punct o
in cadrul geometriei descriptive planul este bine determinat prin
doua drepte paralcle. doua drcptc concurentc ~i un punct ~i o dreapta . in cazul reprezentarii unui
0 dreapta orizontala N plan in epura, spre deosebire de punct ~i drcapta, proiec\iile acestuia sunt 'in cea mai mare pane
din cazuri irelcvante, intruciit pot acoperi planele de proicqie. Practic, singura modalitate de a
defini sau reprczenta in epura un plan este aceea de a gasi urmele sau taieturile planului respecti\
nine proiec\iile centru- cu cele trei plane de pr01eqie, notate cu Pn, Pv ~i P1.. Aceste unne se afla unind unnele de ace-
la~i fel ale dreptelor care definesc planul.
Doua plane pot avea urmatoarele pozitii relative: paralele, concurente sau confundate. Planele
n acest punct o perpen- paralele sunt cele care au unnele de acela~i fel paralele intre ele. Interseqia a doua plane oareca-
re, date prin unne, este o dreapta care are urmelc la intersectia urmelor de acela~i fel ale celor
doua plane. Un plan R dus perpendicular pe un plan oarecare P printr-un punct A exterior , va
n acest punct o perpcn- avea unnele sale trasate prin urrnele perpendicularei coboriite din punct pe plan, soluria fiind
nedeterminata.
0 dreapta poate fi continuta in plan, paralela sau sa intersecteze planul. Conditia necesara ~i
dud\ prin acest punct o suficienta ca o dreapta sa apartina unui plan este ca urmele dreptei sa fie situate pe unnele de
ace l a~i nume ale planului. Tot a~a, conditia ca un punct sa fie situat intr-un plan este ca el sii
apartina unei dreptc a planului. Dreptele importante ale planului sunt: orizontalele, frontalele ~i
1 de pamant ~i o dreapta liniile de cea mai mare panta fata de planul o rizontal ~i vertical de proiectie. Proiec\iile orizon-
tale ale drcptelor de cea mai mare panta in raport cu planul orizontal, sunt perpendiculare pe ur-
ma orizontala PH a planului. 0 dreapta din spatiu este paralela cu un plan daca este paralela cu o
Hrulca plan bisector. Sa dreaptii con\inuta 'in ace! plan. Pentru a intersecta o dreapta D cu un plan oarecare P seduce prin
dreapta un plan ajutator, se afla dreapta L de intersec\ie dintre cele doua plane ~i la intersectia
acesteia cu dreapta initiala D. se afla punctul de intersec\ie I cautat. Cele rnai simple plane
~ capat Q. ajutatoarc care pol fi duse prin dreapta sunt de obicei planele verticale sau de capat. Daca planul
este dat sub forma unei placi triunghiulare opace. raponamentul este acela~i . 0 dreapta perpen-
;-ilan bisector. diculara pe un plan are proiec\iile sale perpendiculare pe unnele de acela~i fel ale planului.
Pozitiile particulare ale planulu i in raport cu planele de proieqie sunt: pozi\ii de paralc lism
an\a 1=30 mm intrc elc. (orizontale. frontale ~i de profit) sau de perpendicularitate (vertical, de capat, sau paralele cuOx )
raportiindu-ne succesiv la planele orizontal, vertical respectiv lateral de proieqie. Planul perpen-
1 distan\a de 30 mm fa\a dicular pc un plan de proieqie sc mai nume~tc ~i plan proiectant faia de ace! plan de proicq ie.
Toatc pozi\iile particularc ale planului sunt in acela~i timp ~i proiectante.

gcomctrie descriptiva Planul 19


PROBLEME REZOL VA TE
A. Puncte ~i drepte con\inute in tr -un plan.
Determinarca unui plan

3.1. Se dau dreptelc paralele 0 1 ~ i 0 2 prin coordo-


natcle unnelor: H1 (60,15,0). V 1 (40.0. 20). H 2 (50.
30.0) ~i V2 ( 10.0,40 ) (fig.3.1.)
Se ccrc sa se traseze urmelc planului P detem1ma1
de cele doua drepte.
Rezo/vare. Urmele planului cautat P se vor ob-
tine unind proieqiile de acela~i fcl ale celor douii ur-
mc. Adica, P\' se obtine unind proieqiile verticalc
(Y1' ~i v2 ') ale celor doua urme verticale, iar PH se
obtinc unind proieqiilc orizontale (h 1 ~i h 2) ale ur-
mclor orizontale ale celor douii drepte. Se constata
astfel ca v1 ', v 2' , P1 ~i respect iv h 1 , h 2 , P, sunt punc-
te coliniare, care se gasesc pc cele douii urme ale
planului cautat.
Fig.3.1.
~ 3.2. Se dau dreptele 0 1 ~i D 2 din figura 3.2., con-
curente in punctual I. Se cere sii se traseze urrnele
planului P dcterrninat de cele douii drepte (fig.3.2.).
Rezo/vare. Cele doua drepte D 1 ~i D2 lndepli-
nesc conditia de drepte concurente, pentru ca proiec-
tiile pe cele douii plane ale punctului de intersectie
l(i,i') sunt situate pe aceea~i linie de ordine perpen-
dicularli pe Ox. in cazul cand nu se intampla acest
lucru insearru1a ca dreptele sunt oarecare ~i deci, nu
pot determina un plan. La fel ca in problema prece-
dentli um1ele planului se ob\in unind proieqiile de
acela~i fel (v 1' ~i v 2 ') ~i respectiv (b 1 ~i h 2) ale ur-
melor celor douii drepte concurente care deterrnina
planul. ~i aici se constata coliniaritatea a trei puncte
care apartin fieclirei urrne, impreunli cu P 1 .

3.3. intr-un plan oarecare P dat prin urmcle sale Fig.3.2.


sa se traseze o dreapt.a D oarecare continutil. (fig.3.3.).
Rezalvare. Situatia unei drepte incluse intr-un
plan, este inversa fa\a de problemele anterioare. Ast-
fel , dacll urmele unui plan se ob\in unind unnele de
acela~i fel ale celor douii drepte paralele sau concu-
rente. o dreapta con\inutii 1n plan va avea urrnele sa-
le pe urmele de acela~i fe l ale planului. Astfel. pro-
iectia verticala a uffi1ei verticalc a dreptei (v') se va x
atla pe Py. iar proiec\ia orizontala a urrnei orizon-
tale a dreptei (h) va apartine lui Ptt. Situatia in care
v'8P11 iar h 8 p,. , nu corespunde unui caz real. in
varianta cand dreapta ar avca o urrnii laterala (I")
aceasta s-ar gasi pe urma latcrala P1. a planului.
Fig.3.3. y

20 - - - - - - - - - - - -- - Culcgere de p roblcme de geometric descriptivii Planul


3.4. intr-un plan oam:are P dat prin unnele sale
z sa se traseze toate dreptelc particulare care apariin
acestui plan.
Rezofrure. Dreptele particulare care pot sa fie
con\inute de un plan oarecare P sunt dreptele parale
le cu cele trei plane de proieqie, adica o orizontala
l'i. o frontala F ~i o dreapta de profil L. Urmele !or.
sc vor situa pe unnele de acela~i fel ale planului P.
Astfel, in fig. 3.4. estc situata o dreapta orizontala !'Ii
in plan. caz In care unna vcrt icala a dreptei n' sc afla
pe urma verticala P\ a planului P, iar proieqia sa
orizontala n este paralela cu Ptt. 0 dreapta de front F
va avea urma orizontala pe urma orizontala PH a
y planului. iar proieqia verticala va fi paralelii. cu umia
verticalii. P, a planului P. 0 dreapta de profil L va
Fig.3.4. avea urmele ei pe urmele planului. iar proi ec\ia late-
rala I" va fi paralela cu unna laterala PL, ~tiin d ca
pentru in\elegerea elementelor geomctrice care au o
particularitate fa\a de planul lateral, (paralelism sau
Pv perpendicularitate) este necesara ~i proieqia lor late-
rala.

3.5. Intr-un plan oarecare P dat prin urmele sale


sa se traseze o dreaptii. de nivel N care sa se afle la
distanta de 20 mm de planul orizontal de proieqie
(fig. 3.5.).
Rezolvare. Condi\ia de distan\a fa\a de planul
orizontal conduce la detenninarea dreptei de nivel,
0
Iara de care am avea o inftnitate de solu\ii. Proiectia
vcrticala a dreptei care este paralela cu axa Ox se va
afla la distan\a de 20 de mm de aceasta, masurata pe
verticala, iar pentru ca drcapta se afla con\inutii in
p plan, urma verticala v' a dreptei se gase~te pe unna
Fig.3.~.
verticala Pv a planului, iar proiec\ia orizontala n este
paralela cu Ptt.

3.6. intr-un plan oarecare P <lat prin unnele sale


sa se situeze un punct oarecare M, folosind o dreapta
auxiliara oarecare D a planului.
Rezolvare. Pentru ca un punc t sa se afle intr-un
plan (fig.3.6.), el trebuie sa se situeze pe o dreapta
con\inuta In ace! plan. Se fo lose~ te o dreapta D situ-
0 ata in plan, pentru ca urmele sale se afla pe unnele de
acela~i fel ale planului. Pc aceasta dreapta apoi sc
a~eaza un punct M. astfel ca proieqiile sale sa fie
situate pe proiectiilc de acelea~ i fel ale dreptei, adica
m' 0 d' ~i m 0 d. Trebuie respectata de asemenea
condi1ia ca pnnctul M sa fie un punct real din spatiu
adica proiectiile sale orizontala ~i verticala trebuie sa
Fig.3.6. sc situe/.c pc aceea~i lmie de ordine verticalii.
y

Planul 21
de geometrie descriptha
3.7. intr-un plan oarecarc P dat prin unnele sale
sa sc a~eLe un punct 1\1. utihzand o dreapta frontala
Fa planului (fig.3.7.).
Rezo/vare. Pentru a a~eza punctul M in plan. sc
pozqioncaza proieqiilc sale pe proiec\iile de accla~1
fel ale dreptei frontale F continuta in acest plan. Ast-
f"el. m' sc a~caza pc r, iar m pc f. Se va respecta de
asemenea con<litia de reprezentare a unui punct real
din spa!iu ~i anurne ca pro1eqia sa orizontala ~i ver- n'
ticala sa se afle pe aceea~i linie de ordine verticala.
in cazul celorlalte drepte particulare ale planulu1
(orizontale sau de profil) se va respecta aceea~i con-
di\ie a pozitionarii proiec\iilor punctului pe proieqii-
le de acela!?i fel ale clreptelor. cu menfiunea ca la o
clreapta <le profil este necesara ~i proieqia lateralii a ei.
Fig.3.7.
3.8. Se da dreapta D prin coordonatele a doua
puncte A(S0,25,10) ~i B (10 ,15,30). Se cere sa se
construiasca in epurll, urmele planului de capiit care
sa contina dreapta data (fig.3.8.).
Rezo/vare. Existll un singur plan de capat care
contine drcapta data ( in general un singur plan pro-
iectant) dar poate fi trasata o infinitatc de plane oa-
recare care sa continll o dreapta in pozitie generala. x
Unna verticalll a planului de capllt Q va contine toa-
Ox
te elementele geometrice incluse in acest plan.
in cazul de fata, se prelunge~te proiectia verticala
a'b' a dreptei, care coincide cu unna verticala Qv a QH
planului, panll cand intersecteazii axa Ox, unde se va
a
afla Q, adica punctul de intersectie al planului de ca-
pllt ciiutat cu axa Ox. Din acest punct se traseazii
apoi urma orizontalii QH a planului de capat, care Fig.3.8.
~tim ca este perpendiculara pe linia de pamant.

3.9. intr-un plan vertical T, ce face un unghi de Tv


30 cu planul vertical de proieqie sa se a~eze un
punct M de abscisa 30 ~ i cota 20.
Rezofvare. Toate elementele geometrice continute
de un plan vertical (puncte, clrepte, contururi plane) se m'
confunda cu urma orizontala TH a planului vertical.
Masurand cele doua coordonate date in enuntul
problemei se traseazii mai intai proiectia verticala m'
a punctului <lat (fig.3.9.). Mai departe, proieqia ori- _x__,_r---..-------1c-m~
--O
zontala m a punctului se va afla la intersectia liniei Tx
de ordine care trece prin proiec}ia verticala m' cu
unna orizontalii TH a planului. In cazul general, o
drcapta oarecare AB sau un contur triunghiular ABC
con!inut de planul vertical T. vor avea intotdeauna
proieqiilc orizontale suprapusc pc urrna orizontala
T 11 a planului. Fig.3.9.
TH
22 - - - -- - - - - - - - - - Culegere de probleme de gcometrie dcscriptiva Planul
3.10. Sc dau drcptele D1 ~i D 2 concurentc in punc-
tul M (fig.3. 10). Se cerc sa se ducii in planul fonnat
de celc doua drepte o orizontalii N a planului. fara sli
se determine urmele acestuia.
Rezolvare. Problema reprezintli incli o aplica1ie
a condi tiei de concurenta a dreptelor in spatiu. Astfel,
<lreapta orizontala N continutii. In plan. va fi concu-
renta cu celc douli drepte initiale D 1 ~i D 2 care deter
n' mina planul P. in consecintii., se traseazii mai intai la
o iniiltime oarecare proiectia verticalii n ' a dreptei
x orizontalc. deci o dreaptii paralela cu Ox, apoi din
punctele de intersectie l' ~i 2' cu cele douii drepte sc
due linii de ordine verticale ~i se determinii in pro-
ieciia orizontala punctele 1 ~i 2. care unite determinii
proiec\ia orizontalii n a dreptei de nivel cautate. Ace-
ea~i rezolvare apare ~i daca planul ar fi fost definil
Fig.3.10. de doua drepte paralele sau d e o dreaptli ~ i un punct.

3.11. Sa se detenn ine urmele unui plan P definit


Pv
de douli drepte D1 ~i D2 ale ciiror proiectii de nume
contrar coincid, d 1 = d2' ~i d1' = d 2 (fig.3 .1 1. ).
Rezolvare. Aceste drepte au ~i unnele Jor de nume
contrar confundate, h1 = Vz '~i h 2 = v 1' Se poate obser-
va di dreptele de profil H, V2 ~i H 2 Vi, care se afla de
asemenea in planul P, s unt perpendiculare pe B2
pentru di cotele ~i departii.rile urmelor lor sunt egale
0 in valoare absoluta. in consec intii, urmele Pv ~i PH
ale planului determinat de dreptele D 1 ~i D 2 sunt in
prelungire ~i un astfel de plan este intotdeauna
perpendicular pe al doilea plan bisector. Probleme
Fig.3.1 l.
asemiiniitoare de determinare sunt cele in care planul
este definit de doua drepte paralele cu primul sau al
doilea plan bisector, sau combina\ii.
Pv
')<'3.12. Sa se determine urmele unui p lan oarecare
P definit prin linia de cea mai mare panta D fa~ de
planul orizontal de proiec\ie.
Rezolvare. Linia de cea mai mare p anta dintre
m' doua p lane este totdeauna perpendiculara pc dreapta
de interseqie dintre cele doua plane. in consecin\a,
x
P~xF-~~~~--.~~~~~~-9-~ linia de cea mai mare pantii a unui plan detennina
complct planul. Urma orizontala PH a planului trece
m, 0 prin urma h a liniei de cca mai mare pantli fa!ii de
planul orizontal de proieqie $i este perpendiculara
p e proicqia orizont!llii d . Rezulta P, $i Pv, care trecc
prin v' (fig.3.12.). In varianta cand Jinia de cea mai
mare pantii ar fi fa\a de planul vertical de proiectie.
sc traseaza intai urma verticall\ Pv perpcndicularl\ pe
proiec\ia verticalii d ' a dreptci, se ob\ine P,. iar apoi
Fig.3.12. sc traseaza PH prin unna orizontalli h.

T"
tc de gcometrie descriptiva Planul 23
I
I
B. lnterscctii de plane

3.13. Se dau planelc P ~i Q din figura. prin unnc-


Je Jor. Se cere sa se determine proiectiile dreptei de
interseqie D dintrc cele doua plane (fig.3.13.).
Rezo!vare. Pentru a fi con\inuta, dreapta de m-
terseqie D va trebui sa aiba unnele sale pc unnclc
de acela$i fel ale celor doua plane. De aici rezulta ca.
unncle H ~i V ale dreptei D de intcrsec1ie dintre cele
x
doua plane se afla la intcrsec\ia urmelor de acela~i Px
tCI ale cclor doua plane. Astfcl. la interscc\ia unne-

f.
Jor verticale Pv cu Qv se va gasi proiec\ia venicala
v' a urmei verticale a dreptei, iar la intersec\ia urme-
lor orizontale PH cu Q" se va gasi proiectia orizon-
tala h a unnei orizontalc a dreptei cautate. Proiec\iile
orizontala $i verticala al e dreptei de interseqie D
dintre cele doua plane oarecare, nu se confunda cu
nici una dintrc urmele celor doua plane. Fig.3.13.

3.14. in figura 3. 14. se da planul oarecare P ~i


planul de capat Q cu care se intersecteaza. Se cer
proiec\iile dreptei de intersec\ie D.
Rezo/vare. Primele intersec\ii de plane oarecarc
cu plane particularc sunt cele cu plane de capat sau
verticale, pentru ca acestea sunt cele mai utilizate
plane ajutatoare pentru rczolvarea diverselor proble-
x
me de geometric descriptiva. Astfel pentru intersec-
Px
tia planului oarecare cu un plan de capat, se proce-
deaza ca in problema anterioara, adica urmele drep-
tei de interseqie se afla la intersec\ia unnelor de ace-
la~i fel ale celor doua plane. Particularitatea in acest
caz este ca proiec\ia verticala d' a dreptei de inter-
seqic D, care se ob\ine unind proieqiile verticale v' Q,
'I Fig.3.14.
~i h' ale celor doua urme. se afla continutli. pe urma
'
verticala Qv a planului de capat Q, pentru ca aparti-
ne ~i aces tui plan.

3.15. Se da un plan oarecare P ~i un plan vertical


T prin urmele lor (fig.3. 13.). Se cere sa se determine v'
proieqiile dreptei de intcrsectie D dintre cele doua
plane.
Rezolvare. Ca ~i In cazurile antcrioarc, urmele
x v
drcptei de intersec\ic dintre cele doua plane se afla la x
intersec\ia unnelor de acela~i fe l ale lor, pentm ca Px
dreapta trebuie sa fie con\inuta de ambele plane. Par-
ticu laritatea problemei consta in faptul ca proieqia
orizontala d a dreptei de interseqie D. care sc obtine
unind proieqi ile orizontale \' ~i h al e unnelor ei. se
afla continut.a in unna orizontalu TH a planului ver-
tical T. care poatc avca orice oricntarc. Fig.3.15.

24 - - - - - - - - - - - - -- Culegere de prohleme de geometrie descriptiva PlanuJ


(\ 3.16. Sa ~e determine dreapta de mterseq1e
dint re:
-un plan oarecare P ~i un p lan de nivel l'i:
-un plan oarecare P ~i un p lan de front F:
-un plan de capat Q ~i un plan de nivel I\:
-un plan vertical T ~' un plan de front F.
Rezolvare. in cazul ciind sc intersecteaza doua
plane din care eel purin unul este un plan particular.
intcrsectia se rezolva ca in cazul general. adica ur-
mele dreptei se afla la intcrseqia unnelor de acela~i
fcl ale planelor. Dreapta de intersecrie rezultatii va fi
o dreapta particulara. care se afla con\inutli in cele
doua plane care se intersecteaza. Ea se confundli cu
una din urme. la planele paralele cu unul din planele
de proiectie, sau apare ca un punct cand unul din
planele de interscqie este un plan proiectanl. in cele
patru situatii enumerate mai sus dreptele de intersec-
Fig.3.16. tie rezultate vor fi : de nivel, de front. de capat ~i ver-
ticala (fi g.3.14. a,b.c.d,).
Pv
Y-3.17. Sa se detenninc pro iectiile dreptei de inter-
sectie dintre doua plane P ~i Q, ale caror urme nu sc
intalnesc in cadrul epurei.
Rezolvare. Este o situa\ie frecventa ~i atunci se
Px
apeleaza la doua plane particulare (de nivel sau de
front) ajutiitoare. Astfel, in fig. 3. I 7.,un plan auxiliar
de nivel H1 detenninli in fiecare din planele date cate
o orizontala. Din interseqia acestor doua orizontale
rezulta punctul M care apartine dreptei D de inter-
secrie dintre cele doua plane date. Schimband pozitia
planului de nivel din H1 in H 2 (sau utiliziind un plan
de front) se ob\in alte doua orizontale care se inter-
secteaza in punctul N al dreptei D de intersec!ie din-
tre cele doua plane oarecare.

Fig.3.17. 3.18. Sa se detennine proiec\iile dreptei de inter-


sectie D dintre un plan oarecare P dat prin urme ~i
un plan Q aviind urmele in prelungire (fig.3. I 8.).
Rezolvare. Dreapta de intersectie D dintre cele
doua plane P ~i Q se ob\inc respectand regula gene-
rala, adica ea este deterrninata de unncle sale H ~ i \'
x 0 care se gasesc la intersec\ia urmelor de ace l a~ i fe l ale
Px celor doua plane. indiferent de pozi\ia lor in spatiu
Astfcl, la interseqia urmclor orizontale PH ~i Q11 se
afla proieqia orizontala h a um1ei orizontale H a
drcptei D. iar la intcrseqia um1elor verticale p,. ~i
Qv se afla proicqia vcrticala v' a urmei verticale V a
dreptei D. De la accstc puncte sc obtin celelaltc
proieqii ale unnelor h ' ~i Y care. unite cu cele
Fig.3.18. anterioarc detcrmina proicqi 1lc d ~i d'alc drcptei.

? de geometric dcscriptivii Planul 25


r C. lntersectia dreapta plan Ov a'

f' 3.19. Se da in fig. 3. 19. o placa triunghiulara ABC dm spa-


\iu. Se ccre sii sc determine drcapta de intcrscc\ie D dintre ca
~i planul de capat Q, dat prin urmcle sale.
I
Rezofrare. Problema reprezinta o alta varianta -a inter-
I
I
scc1iei dintre doua plane ~i anume cazul cand unul dintre
e le este dcterminat de un contur poligonal. Rezolvarea sc
realizeaza in proieqia ve11icala unde planul sc confunda cu

I
urma sa verticala. ob!inandu-sc punctele 1' ~i 2' la inter-
sec\ia cu laturile AB respectiv AC ale triunghiului .. De aici
se obtine proiec\ia orizontala 12 a dreptei de intersectie. in H

varianta intersectici pllicutci cu un plan vertical dat prin c


I Iv
urme dreapta de intcrseqic se afla intai in proicqia orizon Fig.3.19.
ta la. d' PH
i'
3.20. Sa se determine punctul de interseqie I dintre un ,, / '
,,, / -..j
plan vertical T dat prin urrnele sale ~i o dreapta oarecare D /

(fig.3.20). x 0
Rezo/vare. Fiind vorba de un plan particular, la care Tx c'
urma orizontala Tu se confunda cu tot planul, punctul de
intersec\ie sc detennina cu u~urinta in proiec\ia orizontala
/
x
(i) care se ridica apoi in proiec\ia vcrticala (i'). La orice TH
problema de intersec\ie dintre o dreapta ~i un plan. se va re-
zolva ~i problema vizibilita\ii dreptei, consideriind ca pla-
nul este opac. in cazul de fa\a dreapta este vizibila pe tot c
traseul ci in proieqia orizontala, pentru ca planul vertical
se vede ca o linie ~i in proieqia verticala este vizibila
portiunea situatii spre observator desenata cu linie continua,
iar cea ascunsa de plan se reprezinta cu linie intrerupta.

,1' t!> 3.21. Sa se determine punctul de intcrsec\ie I dintre un


I
plan oarecare P dat prin unnele sale ~i o dreapta oarecare D
I data prin proiec\ii le ei.
Rezo/vare. Constiluie una din problemele cele mai
imponante ale geometriei descriptive ~i se rezolva duciind
prin dreaptii un plan ajutator (de preferat unul din planelc
proiectante: de capiit sau vertical), care reduce astfel pro-
blema la intersec1ia dintre douii plane.
Astfel. in fig. 3.2 I .as-a trasat prin dreaptii un plan de ca-
pat Q , se giise~te dreapta L (1,1') de interseqie dintre cele
doua plane, vizibila in proiectia orizontala ~i la contactul
cu proiectia orizontala d a dreptci initialc D se afli\ punctul
de interseqie i cautal. Cu ajutorul unei linii de ordine
vcrticale se dctennina ~i proieqia sa venicala i'.
in varianta din fig. 3.2 1.b, se duce prin dreapta D un
plan ajutator vertical T, se afla dreapta de intersec!ie L
ciiutata vizibil a in proicqia venicalii ~i la contactul aces p
tcia cu proieqia verticala d' a dreptci 0 sc afla proiec(ia
'crticala i' a punctului de interscc1ie I cautat.

26 - - - -- -- - -- - - - - Culcgerc de probleme de geomctrie descriptiva Planul


3.22. Sa se dctenrnne punctul de intersectie I dintrt'.
planul P fonllal de doua drepte paralele D 1 $i 0 2 date
prin proicqiile lor ~i o dreapta oarecare L (fig.3.22.).
Rezo/vare. Urmele planului P se obtin unind
urmele de acela~i fel ale dreptelor D 1 ~i 0 2 care-I
detcm1ina. Pentru a rezo lva intersectia, se utilizeaza
ca plan auxiliar un plan vertical T, se afla punctul de
~<""-"~~~~~'---J>~~--:~
o interscctie I intai in proieqie verticala, dupa care
prin linii de ordine se afla ~i proieqia sa orizontala ~i
se indica vizibihtatea dreptei faJa de planul P con -
siderat opac. Se putea rezolva problema $i folosind
ca plan ajutator un plan de capat ~i folosind calea in-
c vcrsa de rezolvare.
Tv
o 3.23. Se da triunghiul ABC prin coordonatele
varfurilor A(70, l 0,25), 8(50,35 ,5). C (10, 20,40) $i
o dreapta D prin eoordonatcle a doua punete M(20,0,40)
~i N(65,40, J0). Se cere sa se detem1ine punctul de in-
0 terseqie I dintre dreapta ~i triunghi ~i sa se respecte
vizibilitatea dreptei.
Rezalvare. Pentrn a intersecta dreapta D cu pla-
x 0 nul triunghiului ABC se duce prin ea un plan parti-
cular, in cazul de fata un plan vertical, spre deosebire
de problema 3 .19. cand s-a folosit un plan de capat,
se afla dreapta 12 la intersectia cu laturile triunghiu-
c lui, dupa care la intersectia acesteia cu dreapta D se
gase1?te punctual de intcrsectie I cautat. Se respectii
vizibilitatea dreptei, considerand placa opaca.

Fig.3.23. q 3.24. Sa se determine dreapta de interseqie dintre


placile triungh iulare ABC ~i MNP, A(l 70, 70,30), B
(5 5,110,96), C(I0,15,15), M(l60,20,15), N(20,60,i0}
~i P( 135, 100, I 00) Sa se stabi leasca v izibilitatea latu-
rilor considerand pliicile opace.
Rezalvare. Problema se reduce din interseqia
laturilor unui triunghi cu planul celuilalt triunghi, adi-
ca o continuare a problemei anterioare. (fig.3.24). Sc
utilizeaza plane ajutatoarc vcrticale care tree prin la-
x turile AC ~i NP ~i care intcrsectcazii placa opusa du-
pa dreptele 12 ~i 34, obtinandu-se astfel punctele de
c interseciic 5 ~i 6. Sc rezolva vizibil itatea conside-
riind ca cele doua placi sunt opace.
0 alta posibilii rezolvare a problemei. neindicata
in figura. se ob\ine ducand planul auxiliar de nivel
a H 1 ce determina in cele doua plane ale pliicilor drep-
te orizontal c care sc intal nesc in punctul (a, a'). Ana-
log un alt p lan de nivcl H 2 conduce la determinarea
punctului (P,P'l. Proieqi ilc dreptei de interseqic
b dintre planele celor doua placi sunt astfel (ap,a'P'l
Fig.3.24. d in care re\inem por\iunca (56, 5'6' ).

~de geomctrie dcscriptiva Planul 27


D. Drepte ~i plane paralele ~i pcrpendicularc
Pv
)l 3.25. Prin punctul A exterior unu1 plan oarccare P
I dat prin urmele sale sa sc trasezc o dreapta D parak
I la cu planul.
Reznlvare. in fig. 3.25. punctul A este extenor

I
I
planului pentru ca nu este situat pe nici o dreapta
con!muta in acest plan. El se poate afla fie deasupra
planului, fie dedesubtul lui. x

I'
0 dreapta oarecare D din spaiiu este paralelii cu -;::-"l~--'-'9-----2l.-----~-
un plan atunc i cand cste paralelii cu o dreapta L con-

II 1inutii in plan. in consecinta. se traseaza intai dreapta


oarccan: L continuta in plan, care va avea urmele sa-
le pc urmele de acela~i fol ale planului. ~i apoi pro- m
1cc1iile dreptei D vor fi paralele cu proiec\iile de acc-
la~1 fel ale drcpte1 L. Deci I II d ~i 1'11 d '. Tot a~a Fig.3.25.
dreapta L con\inuta in planul P putea fi una din drep- n'
tcle paniculare ale planului.

3.26. Printr-un punct A exterior unu1 plan oareca-


re P <lat prin urmele sale sii se traseze o dreapta D
d'
perpendiculara pe plan. /
Rezolvare. Punctul A(a,a' ) din fig.3.26. este ex-
terior planului oarecare pentru ca nu este a~ezat pe x
nici o dreapta coniinuta in ace! plan. x 0
Orice dreapta perpendiculara pe un plan are pro- P,
ieqiile sale perpendiculare pe urmele de acela~i fel
ale planului. Planele proiectante (de capat ~i verti cal)
duse prin aceasta dreapta sunt perpendiculare atat pe
planele de proiec\ie cat ~i pe planul P, deci implicit
vor fi perpendiculare pe dreptele !or de interseqie ,
deci pe urrnele planului P. in consecinta, din punctul
A se traseaza doua drepte perpendiculare pe urme Fig.3.26.
' I care sunt proiectiile d ~i d' ale dreptei.
Pv
3.27. Se cere ca prinlr-un punct Ace apariine pla-
nului oarecare P <lat prin urmele sale sa se duca li nia
ce cea mai mare panta fa\a de planul ori zontal de
proiectie H (fig. 3.27.).
Rezolvare. Linia de cea mai mare panta dintr-un
plan fa(ii. de un alt plan. este perpendicularli pe dreap-
ta de intersecti e dintre cele doua plane. in consecin-
!ii. din punctul A care se af1a pe o dreaptli de nivel N x
f_
a planului P. se traseaza o perpcndiculara d pe PH ~i
sc pune condi\ia apoi ca aceasta dreapta sa fie (
con\inuta in plan. adica ca um1ele sale sa se afle pe
urmcle de acel a~i fel ale planului P. in cazul liniei
de cea mai mare panta fa!a de planul vertical. atunci
proieqia verticala d" cste perpendiculara pe urma
\'CJ1 ical1i P, a planului oarecare P. Fig.3.27.

28 - - - - - - - - - - - - - - Cukgere de problemc de gcometrie desrriptiva Planul


m' 3.28. Sa se trasezc pcrpendiculara D dusa d m
b' punctul M(m,m') pe placa triunghiulara ABC tara a
dctermina unnele planului (fig.3.28.).
Rezo/vare. Se dctcnnina o dreapta de nivcl N(n,n')
~1 una frontala F(f,f') oarecare continute in planu l
lriunghiului ABC ~i sc coboara din punctul M per-
pendiculare pc cele doua dreptc. Condi\ia necesara ~1
suficienta ca un unghi drept din spa\iu sa se proiecte-
ze pc un plan tot ca un unghi drept este ca eel pu\m
una din laturile sale sa tie paralela cu planul de pro-
ieqie. Din acest motiv perpendiculara pe o frontala
seduce in proieqia verticala ~i pc o dreapla de nivel
in proieqia orizontala.
c Astfel din m' se duce o perpendiculara pe f ~1 din
m o pcrpendiculara pe n.
Fig.3.28.
n' 3.29. Sa se determine unnele planului ce trece prin
punctul A ~i este perpendicular pe o dreapta (D) data.
Rezolvare. Orice plan perpendicular pe o dreap-
ta va avea urrnele sale perpendiculare pe proiec\iile
de acela~i fel ale dreptei. Sa consideram punctul A
situat pe o dreapta orizontala a planului cautat. (fig.
3.29.). Orizontala N(n,n') a viitorului plan P, dusa
x
prin punctul A, astfel inciit n sii fie perpendiculara pe
d, are urma vcrticala v'. Perpendiculara dusa in v' pe
d' este urma verticala Pv a planului cautat, din care
rezulta P, prin care seduce urma orizontala Ptt 11 n .
Problema se putea rezolva trasand prin punctul A
o frontala F (f,f')a planului perpendicular, ob\inem
urma orizontala h a acestei frontale ~i prin ea trasam
intai urma orizontala PH ducand din a o perpendicu-
lara pe f, ob\inem P, la intersectia cu linia de pamant,
pentru ca apoi sii rezulte ~i Pv 11 P.

Pv 3.30. Sa se construiasca proieqiile unei perpendi-


culare ~ pe o dreapta data D, dusa dintr-un punct M
exterior ei.
x Rezn/vare. Pentru ca dreapta D este o dreapta
oarecare, unghiul dintre cele doua perpendiculare nu
se va proiecta sub forma unui unghi drept in nici una
din proiec\ii. Perpendiculara dinlre un punct M ~i o
dreapta oarecare D este dreapta MI, unde I este
punctul de intersec\ie al planului perpendicular dus
din M pe dreapta Cu ajutorul frontalei F (fig. 3.30)
se duce prin punctul M, planul P perpendicular pe
dreapta data D, problema rezolvata anterior. Acest
plan este intersectat de dreapta D in punctul I. Inter-
scqia s-a realizat folosind un plan de capat Q ca
plan ajutator. Perpendiculara A este deterrninata p1in
Fig.3.30. proicqiile dreptci MI.

ic de geometric dcscriptiva Planul 29


I

J
3.31. l'rintr-un punct A exterior unu1 plan oareca-
rc P dat prin um1e sa sc duca un plan perpendicular
pc acesta (fig.:U I.).
Rezo/vare. Solu\ia acestc1 probleme cs\e nede-
1ermina1a. existand o infin itatc de plane pcrpendicu-
larc. toate trecand prin dreapta perpendicularii D co- a'
boratii d in punctul Ape planul P. Din aceasta infini-
tate am figural trei plane R. T ~i S. la care unn ele ori-
zontale tree prin proiec\ia orizontalii ha unnei orizon- x
tale a dreptei perpendiculare D. iar urmele verticale
ale planelor tree prin proi ec[ia vcrticala v' a urmei
verticalc a perpendicularei D dusa din Ape planul P. a
La aceste plane perpendiculare am accentual uumai
unnele din tricdrul I. Proiec~iile perpcndicularci D.
dupa cum am vazu t intr-o problema anterioara. se
oh\ in duciind perpcndicularc pe urmelc de acela~i fcJ
ale planului P. Este deci g re~i t sa sc creada ca doua
plane perpendiculare au urmele de acela~i fel perpen-
diculare. caz intalnil numai in sit uajii particulare.

3.32. Printr-un punct A exterior unui plan oareca-


re P <lat prin unne sa se dudi un plan R, paralel cu
aces ta ( fig.3 .3 2. ).
Rezolvare. Doua plane paralele vor avea intot- x
I
deauna urmele de acela~i fe l paralele. Pentru determi-
narea unnelor planului R se traseaza mai intiii o dreap-
ta con\inuta in aces! plan, se afla urmele ei, prin care x 0
vor trece urmele planului. Astfel, se duce prin punc-
tul A o drcapta orizontala N la care proiec\ia orizon-
tala n este paralela cu P 11 ~i se gase~te urma verticala
/
v' prin care apoi se due um1ele Rv ~i apoi R11 ale pla- /.
nului cautat. Acela~i plan paralel R 11 puteam ob\ine
I daca In Jocul dreptei orizontale am fi utilizat o dreap-
I
ta frontala, iar prin unna orizontala h a frontalei am Fig.3.32.
fi dus urma orizontala R11 paralela cu P11 ~i apoi Rv
paralela cu Pv. Ow

3.33. Prin punctul A situat in p lanul oarecarc P


<lat prin um1c sa se duca in acest plan o paralelii D la
un plan Q dat de asemenea prin unne (fig.3.33.).
Rezolvare. Pentru a situa punctul A in planul P
ii a~ezam pe o dreaptii contin uta in acest plan, in ti- x.-<IE:------l.c---41+'~-___;:~-~o
gura printr-o dreapta orizontala N. Prin punctul A P, a.
din planul P, ducem un plan Qi paralel cu planul Q,
situatie tratata in problcma anterioarii, prin utilizarea
unei drepte de nivel care trecc prin punct. Dreapta D
de interseqie dintre planele P ~ i Q 1 este solu\ia pro-
blemei fiind con\inuta in planul P ~i paralela cu pla-
nu l Q. Urmcle ei se obtin la intersectia unnelor de
accla~i fc l ale celor doua plane. Fig.3.33.

30 Culegere de probleme de geometrie descriptivl'i Planul


3.34. Sa se determine locul geometric al tuturor
Pv
punctelor egal departate de capctele unui segment
oarecare AB (fig.3.34 I
Rezalvare. Locul geometric cautat este planul
mediator P a l segmentului AB. Pentru a trasa acest
plan prin rnijlocul~ J!L~c_g~1entului AB sc duce o
dreapta frontala f cc apartinc acesiulplan p perpen-
dicular. sc afla urma orizontala h a acesteia. prin ca-
x 0 re se traseaza intai um1a orizontalii PH perpend1cula-
Px ra pe proiectia orizontala ab a segmentului. Se con-
tinua apoi afland P, .dupii. care sc traseazii umia vcr-
ticalli Pv perpcndicularli pe proiec\ia verticala a 'b' a
scgmentului . Se putea obtine acela~i plan ~i utiliziind
o dreapta de nivel a IU1 dusa prin punctul M.
Fig.3.34.
3.35. Prin punctul M sii. se ducli o dreaptii L care
sa intiilneascli dreapta D1 s ituatli in planul vertical de
proiectie ~i dreapta D2 situatli in planul orizontal de
proicctie.
Rezolvare. lntersectlim dreapta D 1 cu planul P
dus prin punctul M ~i dreapta D 2 (fig. 3.35.). Pentru
a obtine unnele planului P ducem prin punctul M
paralela N2 la dreapta D2 ~i obtinem unna ei venica-
la v'. Din intersec\ia unnei verticale Pv a planului cu
dreapta D1 obtinem punctul S de intersec\ie. Unind s
cum ~is' cum' rezultii proieqiile dreptei L ciiutate.
Se putea rezolva problema ~i intersectiind dreapta D 2
0
cu planul format de dreapta 0 1 l;>i punctul M, punctul
S de aceastii data fiind in planul orizontal.

3.36. Sa se construiasdi proiectiile unei perpendi-


culare L. dusii pe o dreapta oarecare D data, intr-un
punct M al ei.
Rewlvare. Problema comporta o infinitate de
solutii. intr-o primii variantli, determiniim umiele
dreptei oarecare D ~i ducem un plan oarecare P care
sa con\ina aceastii dreapta (fig. 3.36.). Alegem un
punct M pe dreapta D ~i ducem perpendiculara L pc
planul P luand proieqiile J ~i I' perpendiculare pe
urmele de ace la~i nume ale planului P.
intr-o altii. variantil. de rezolvare sc duce printr-un
0 punct M al dreptei oarecare D planul P perpendicu-
a. lar pe dreaptli, cu ajutorul unei drcpte de nivel ~i
apoi in acest plan P luam o dreaptii L oarecare care
trece prin punctul M.
Exist.a apoi ~i altc variante de rezolvare prin care
dreapta oarecarc D se transforma printmna din metodele
gcomctriei descriptive pc care le vom anali1.a in
capitolul unnator. intr-o dreapt.a paralcla cu unul din
Fig.3.36. plancle de proicctic.

Planul 31
de geometrie dcscriptiva

J
PROBLEME PROPlJSE

3.37 Sii se trasc/c urmek planulu1 definit de o dreaptii oarecarc D ~1 un punct A exterior ei
( IH
3.38. Sc cons1dcrii fronto-o ri7ontala D ~1 punctul A ex tenor ci. Sa se construiascii unnele pla-
nului determinat de aceastii dreaptii :;;i punctul dat.

I 3.39. Sa se determine urmclc unui plan oarecare P dcfinit de lin ia de cea mai mare pantii D fa-
lii de planul vertical de proieqic METOD

I 3.40. Sc considcrii un plan dat prin trei puncte A(S0,15.15). B(32,5_38), C( 13.32.6). Sa se tra-
seze o linie de cea mai mare panta a accstui plan. fii rii a constrni unnelc planului.

3.41. Sa se determine urmelt: unui plan P detirnt de o dreapta de profil AB, A(3 I ,9.26 ), Generali
8(31.22.10) :;;i de un punct M(60.0.0) situat pe linia de piimant.

I 3.41. Se considera proiectia orizontalii abc a unui triunghi ABC s ituat intr-un plan P care tre-
ce prin linia de piimant ~i cste inc linat cu 60 fa!ii de planul orizontal de proiec\ie. Sii sc detem1i-

I nc proicqia vcrticalii a'b'c' a acestUI triunghi.

3.42. Sii se determine proiectiile dreptei de interseqic dintrc un plan P cu unnele in prelungi-
in reprez1
acestora, pe1
Rezolvan
J re ~i un plan Q proiectant fatii de planul orizontal de proieqie. convenabile
orizontalelor
3.43. Sii se determine proiectiile dreptei de interseqie a douii plane P ~i Q, ale ciiror unne se unghiurilor I
intiilnesc in acela~i punct P,=Q, pe linia de piimant. pot rezolva <
ele sau a un!
3.44. Sii se determine proiec\iilc punctului de interseqie a trei plane P, Q ~i R date prin urme. ale elemente
in practici
3.45. Sii se determine in dublii proieqie punctul M de interseqie dintre o dreaptii oarecare D lungime
~i un plan P paralel cu linia de piimant. unghiul
distan\a
3.46. Prin punctul M sii se ducii o dreaptii D paralelii cu planele oarecare P $i Q. distanta
suprafat
3.47. Prin punctul A exterior unui plan vertical T <lat prin unne sii se ducii o perpendicularii D Aceste ce
pe plan $i sii se determine proiecti ile punctului M. piciorul acestei perpendiculare. metodele gee
~i rabaterea.
3.48. Prin punctul A exterior unui plan oarecare P sii se duca un plan de capiit Q perpendicular. Metoda sc
spaJiu, atunc
3.49. Se considerii punctul A(40,8,l 3) ~ i o dreaptii D datii prin urmele ei H(44,22,0) $i numai unul
V(22,0,35). Sa se detennine proiectiile punctului simetric cu punctul A fata de dreapta D. proiectie sau
Metoda n
3.50. Sa se construiasca proiectiile unci drepte perpcndicularc pe o dreaptii oarecarc D ~i care unei axe con
se sprijinii pe o altii dreaptii D 1 care nu estc in acela~i plan cu dreapta D. intr-o pozitie
rotaJie este vi
3.51. Sa se construiasca proiec\iilc perpendicularei comune G dintre dreptele oarecare 0 1 ~i Metoda re
D2. din unnele si
pe planu l ori
pla_!lului din r
In continu
aceste metod1

32 Culegere de probleme de geometrie descriptiva Metodele ge


;1 un punct A ex tenor e1. r
C PITOLUl.4
sc constnnasca urmcle pla t
Jc cea rna1 mare panta D fa.
METODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE

5J8). C{ 13.32.6). Sa se tra-


:le planului.

, de profil AB. A(31.9.26). Generalita! i

.ituat inlr-un plan p care tre-


' de proieqie. Sa se detenni -
in reprezentarea plana a elementelor din spa\iu se unnare~te ~i aflarea adevaratelor marimi ale
acestora, pentru a ti in!elese. desenate la o anumita scara. cotate ~1, 1n final. realizate in spa1iu.
Ian p cu unnele in prelungi- Rezolvarea problemelor de geometric descriptiva este mult facilitata in cazul unor pozi\i i
convenabile ale dreptelor sau planelor fa!ii de planele de proiec\ie. Astfel in cazul frontalelor ~i al
orizontalelor sc poatc citi direct in epura adevarata marime a segmentelor de drcapta precum ~i a
me p ~i Q, ale caror urme sc unghiurilor !acute cu planele de pro1ectie. in cazul utilizarii planelor proiectante de asemenea sc
pot rezolva cu u~urin1a unele probleme legate de suprafa\a figuri lor continute, a distantei pina la
ele sau a unghiului realizat cu planele de proiectie. Deci in principal se cauta adevaratele marimi
ne P . Q ~i R date prin unne. ale elementelor geometrice din spatiu ~i a relatiei acestora cu altc repere spa\iale.
in practica curenta de proiectare, problemele frecvente de adevarate miirimi se refera la:
: dinlre 0 dreapta oarecare D lungimea unui segment de dreapta;
unghiul realizat cu unul din planel e de proiec\ie sau a lt reper spa\ial:
distania de la un punct la o dreapta;
arecare P ~i Q. distania de la un punct la un plan;
suprafa\a rcala a figurilor plane proiectate.
.a se ducli 0 perpendicularii D Aceste cerinte sunt rczolvate cu o scrie de metode de transformare a proiectiilor, numite ~i
erpendiculare. metodele geometriei descriptive. care sunt unnatoarele: schimbarea planelor de proiectie, rota\ia
$i rabaterea.
an de capat Q perpendicular. Metoda schimbiirii plane/or de proiec(ie consta in gasirea unor noi proiec\ii ale unei figuri din
spa\iu, atunci cand se cunosc proieqiilc initiale, figura ramanand in aceea~i pozitie ~i schimband
irin unnele ei H(44,22 ,0) ~i numai unul din planele de proieq ic. Se poate astfel utiliza schimbarca planului vertical de
11 A fa1a de dreapta D.
proieqie sau a planului orizontal.
Metoda rota(iei consta in efectuarea unci mi~cari de rota\ie a elementului geometric, ln jurul
e 0 dreapta oarecarc D ~i care unei axe convenabil alese, de obicei perpendiculara pc unul din planele de proiec\ie. pana ajunge
aD . intr-o pozi\ie particulara. Cel mai des sunt utilizatc doua feluri de rota!ii:de nivel, cand axa de
rota\ie estc vcrticala. sau de front cand axa este o dreapta de capat.
dintn.: dreptele oarecare D1 ~i Metoda raha1erii reprezinta rotatia unui plan care continc elementul geometric, in jurul uneia
din um1ele sal e . pana se suprapune pc unul din planele de proieqie. Se poate utiliza o rabatere
pe planul orizontal de proicc\ie sau una pe planul vertical. Opcra\ia inversa adica readucerea
pla~ului din pozitia rabatuta In cea initiala se numc\'te ridicarea din rahatere.
In continuare vom prczenta acclca~i problemc de aflarc a adevaratclor marimi cu liecare din
aceste metode.

ne de geometric descripti\'a Metodcle geomctriei descriptive 33


PROBLEME REZOLVATE
A. l\tetoda schimbiirii planelor de proiecfic

4.1. Sc da in tig. 4. J.scgmentul oarecare AB pnn a'


coordonatele extrcmit.A!ilor sale: A(65.25. 20) ~i B (20.
5, I0). Se ccre adevarata miirimc a segmentului ~i a
unghiului pe care-I face cu planul orizontal de proiectie
Re;,o/vare. Adevarata miirime a unui segment apa-
-
o,
a'

rc atunci cand acesta este paralcl cu unul din plancle


<le pro1eC1ie. Se transfonna segmentul oarecare intr-un x
segment de front, pentru ca numai acesta riispundc
ambclor ccrin\e ale problemei, trasand noua linie de
piimant 0 1x1 paralelii cu proieqia orizontalii ab a
scgmentului. Astfel, a1 'b 1' din noua proieciie verti-
calii este adeviirata Jui marime, iar la prelungirea Fig.4.1.
acestui segment cu axa 0 1x 1 se gase~tc unghiul real
fiicut cu planul orizontal de pro1ecfie.
m'
4.2. Se da segmentul oarecare AB (fig. 4.2.) prin
coordonatele extremitiitilor sale A(65,25, 20) ~i B(20.
5.10). Se cere adeviirata marime a segmentului ~i a
x
unghiului pe care-I face cu planul vertical de proiec\ie.
Rezolvare. Pentru a raspunde ambelor cerinte ale
problemei, se transfonnii segmentul oarecare intr-un
segment de nivel, trasand noua linie de pamant 0 1x 1 x 0
paralela cu proiectia verticala a'b' a segmentului.
Astfel. a1b 1 din noua proiectie orizontala este adeva-
rata Jui marime, iar la prelungirea acestui segment
cu axa 01x1 se gii.sc~te unghiul real facut cu planul
vertical de proiec\ie.
a
t;Yse cere sii. se reprezinte in epurii. un segment
oarecarc AB care are lungimea de 4 cm ~i face un
unghi de 30 cu planul orizontal de proiectie (fig.4.3.).
Rezolvare. Un unghi se proiecteazii in adevii.rata
miirime pc un plan, atunci cand laturile sale sunt pa-
ralele cu accl plan. Se urmare~te transformarea seg-
mentului oarecare intr-unul de front, pentru cii numai x
in acest caz se poate citi adeviirata mlirime a unghiu-
lui avut cu planul orizontal de proieqie. In aces! sens
se efectueaza o schimbare de plan vertical de proiec-
Jie. trasand nouii. Jinie de plimant 0 1x1 pentru simpli-
ficarc in continuarea proiec~iei orizontale ab alcasa
arbitrar. astfel ca segmentul de fron t sii se gaseascii
in noul plan vertical \' 1 . Se trascazii apoi unghiul de
30. una dm laturi identicii. cu noua linie de pamant
01x1. iar pc cealalta aflandu-se scgmentul a 1'b1'
egal cu 4 cm. Plistrand cotele rezultate la extremita\i-
le scgmentulu1 de front. se gase~te apoi proiec\ia . a,
\ crticalii a'b' a scgmcntul ui oarccarc cautat. Fig.4.3. a

34 Culegere de problemc de geomctrie descriptiva Metodele ge


(4:4:)se cerc sa se reprczintc in epura un segment
o~rccll're AB care are lungimca de 4 cm ~i face un
unghi de 30 cu planul vertical de proieqie (fig.4.4. l
Rezo/vare. Se urmare~t e transformarea segmentu-
lui oarecarc intr-unul de nivel , prin efectuarea une1
schimbari de plan orizontal de proiec\ie. Pentrn
aceasta sc lrascaza in proiec1ia verticala un unghi dl'
b' 30. pe una din laturi afliindu-se proieqia venicala
a'b' idcntica cu noua linie de pamiint 0 1x 1 ~i pe cca-
Jalta a 1b 1 egala cu 4 cm. Pastriind departari le rezulta-
te ale extremitatilor segmentului de nivel , se gase~t c
apoi proicctia orizontala ab a segmentului oarecart:
cautat.

a 4.5. Se da segmentul de dreapta AB, prin coordo-


F ig.4.4.
natele extremitatilor sale A(70,30,10) ~i B(20, I0,25)
~i un punct M(50,30,25) (fig.4.5 .). Se cere sa se de-
termine distantaj.e la punct la dreapta, transformiind
scgmentul AB mtr-unu vertica .
Rezo/vare. .x oua cat de rezolvare, fie trans-
0 fom1and dreapta oarecare intr-una perpendiculara pe
unul din planele de proiectie, fie transformiind
planul format de dreapta ~i punct intr-unul paralel cu
unul din planele de proiec\ie. La prima varianta, se
0 efectueaza doua schimbari succesive de plane de
proiec\ie, prima aduciind segmentul oarecare intr-o
pozitie paralela cu unul din planele de proieqie ~i a
doua aduciind segmentul rezultat lntr-o pozi\ie per-
pendiculara pe celalalt plan de proieqie. in cazul de
fa\a, prima este o scbimbare de plan vertical de pro-
iec\ie ~i segmentul oarecare este transformat lntr-
unul de fron t ~i a doua scbimbare este de plan ori-
Fig.4.5. zontal ~i segmentul de front se transforma intr-unul
venical. in acest fe l distan\a de la segment la dreapla
se reduce la distan\a dintre doua puncte intr-o pro-
iec\ie orizontaHi (m2a2), pentru ca un segment verti-
b' cal are proiectia orizontala un punct.

4.6. Se da segmentul de dreapta AB, prin coordo-


natele extremitatilor sale A(70.30, IO) ~i B(20,1 0,25)
~i un punct M (50,30,25) (fig.4.6.). Se cere sa se de-
tem1ine distan\a de la punct la dreapta. transfonmi nd
segmentul AB lntr-unu~
x 0
Rewfvare. Segmentul oarecare AB printr-o schirn-
bare de plan orizontal se transforma intr-unul de
nivcl ~i at>odntr-u11ulcle capat printr-o illiimbare de
pian vci'l1car Astfct.-dTstanta -dc la se'gineiff la
dfeapta' sereduce la distan\a dintre douii punctc
situate lntr-o proiecJic vcrticala (m/ a 2 ' ) , pentru di
Fig.4.6.
un segment de capat are proieciia venica la un punct.

1e de geometric descriptivli Metodele geomet riei descriptive 35


r 4. 7. Sa sc dctcnmnc distan1a dintre doua dreph.:
paralelc 01 ~i D2 prin metoda schimMrii planelor de
pro1eqic
Rewlvare. Se fix eaza douii segmente AB ~i CE
pc cele doua drepte paralele (fig.4.7. ). Se fac doua
schimbiiri succesive de plane de proieqie. aducand
intai cele doua drepte intr-o pozi\ie paralcla cu unul
din planele de proieqie ~i apoi printr-o schimbarc de
plan complementara, se transforma in doua dreptc
perpendiculare pc celalall plan de proiec\ie. In figura
prima schimbarc cste de plan vertical de proiectie ~i
cele doua drepte s-au transformat in doua dreple de
front. iar a doua schimbare este de plan orizontal ~i
cele doua drepte de front au devenit verticale. Adc-
varata marimc a distan\ei dintrc ele se masoara in
noile proiectii orizontale (a 2c2 ), reducand astfel pro-
blema la distanta dintre doua puncte.

4.8. Prin metoda schimbarii planelor de proicc\ie


se cerc sa sc transfonne planul oarecare P intr-un
plan vert ical. Fig.4.7.
Rezolvare. Pentm a rezolva problemele de distan-
\a fa\a de un plan oarecare uzual el sc transforma fi e
inlr-un plan vertical, fie intr-unul de capat, reducand
astfel problema la distanta fata de o dreapta, ~i anu-
me fata de unna din planul de proiec\ie pe care el x
este perpendicular. in cazul cerut de problema, se
P,
efectueaza o schimbare de plan orizontal de proieqie
(fig.4.8.), trasand noua linie de pamant 01x1 perpen-
diculara pe urma verticala a planului. Noua urma ori-
zontala Pm a planului vertical dorit, se obtine prm
rabaterea unui punct a al um1ei orizontale initiale Ptt.
Fig.4.8.
4.9. Se da planul oarecare P prin coordonatele ur-
matoarelor puncte: Px(60,0,0). M(l 0,0, 25) ~i N(20, a'
35,0) prccum ~i un punct A(40,35, 25) exterior Jui
(fig.4.9 .). Se cere sa se determine distan\a de la punc-
tul A la planul P, transformand planul oarecare intr-
unul de capat.
Rezo/vare. Se efectueaza o schimbare de plan ver--4::.._--~---.---4-J>.'""'
tical de proieqic, trasand noua linie de pamant 01x1
perpendiculara pc urma orizontala P 11 a planului oa-
recare care ramanc neschimbata. Noua urma vertica-
la Pn a planului de capat dorit, sc obtine prin rabate-
rea unui punct b 'al urmei verticale ini tiale Py. Se
efcctueaza schimbarea de plan ~i pentru punctul A,
obtinandu-sc noua proieqie verticala a 1 ' din care se
duce o perpendi culara pe Pn, obtinandu-se punctul
k1 ' . Adevarata marime a distan\ei de la punctul A la
planul P cstc segmentul a1'k 1.
Fig.4.9.

Metodele g
36 C ulcgcre de probleme de geometric descriptiva
,.. ~
14.19. Sa se trasezc un plan oarecare P cc face un
11
un'ghl dc,1) cu planul vertical de proieqie. utiltzand
metoda schimbarn planclor de pro1ec\1e.
Rezofrare. Pentru a ob\ine adevarata marime a
unui unghi dintre un plan oarecare ~ i unul din plane-
le de proieqie, sc transfonna planul oarecare intr-un
plan proiectant (vertical sau de capat), iar unghiul cc-
rut se traseaza in planul de proiec\ie pe care este per-
pendicular planul proiectant. In cazul de fa\a. planul
oarccarc P sc transforma lntr-un plan vertical printr-
o schimbare de plan orizontal de proiec\ie (fig.4.1 0).
Pcntru aceasta, pe o urma verticala P, aleasa arbitrar
a planului oarecare P. se traseaza noua linie de pli-
mant 01x1 perpcndicala pc aceasta. Din Px 1 se pozi-
\ioneazii urma orizontala PH 1 la unghiul de 45 ~i a-
Fig.4.10. poi se rabate pe planul orizontal ini\ial, cu ajutorul
unui punct a 1 situat pe aceasta. Unind punctul a re-
zultat cu P, sc ob\ine proieqia orizontala Ptt a pla-
nului oarecare P cerut.

~ii se traseze un plan oarecare P ce face un


u1~chi--d{ 30 cu planul orizontal de proiec\ie, utili-
zand metoda schimbantpianelor de proiec\ie.
Rezalvare. Pentru a ob\ine adevarata mii.rime a
unghiului (fig.4.11 .), sc construiesc urmele unui plan
de capiit ce face acest unghi cu planu l orizontal de
proiec\ie. Pentru aceasta, pe o urmii orizontala Ptt
aleasa arbitrar a planului oarecare P, se efectueaza o
schimbare de plan vertical de proiec\ie, ducand noua
linie de piimiint 01X1 perpendicularii pe aceasta. Din
Px1 sc traseaza urma verticala Pv 1 la unghiul de 30<
~i apoi se rabate in planul vertical iniiial, cu ajutorul
unui punct a 1 ' situat pe aceasta.

Fig.4.1 t. 4.12. Se cere adevarata marime a suprafe\ei tri-


a' unghiului ABC prin metoda schimbarii planelor de
proieqie (fig.4.1 2.).
Rezolvare. Se efectucaza doua schimbari succe-
sive de plane de proiec1ie. Prima aduce placa triun-
ghiulara intr-o pozitic perpcndiculara fa\a de unul
din planele de proieqie. iar a doua schimbarc
complcmentara transforma pozi{ia anterioara intr-
una paralela cu cclalalt plan de proieqie. In cazul de
faia, s-a efrctuat intai o schimbare de plan vertical
de proicctie cu ajutorul unei dreptc orizontale CM a
planului. transformand triunghiul oarecarc intr-unul
de capat, iar a doua schimbare a fost de plan orizon-
tal transfom1and triunghiul de capat intr-unul de
nivel ~i gasind astfcl adcvarata marime in proiec\ia
Fig.4.12. oriwnta la a2b2c2.

Mctodcle gcometriei descriptive 37


me de !!Cometrie descriptidi
B. Metoda rotafiei b'

4.13. Sc da segmentul AB pnn coordonatele C)\ -


tremita\ilor: A(40,35.l 0) ~i 8(25, 10.40). Se cere ca
prin metoda rota\iei sa se afle adevarata manme a
segmentului ~i a unghiului pe care-I face cu planu l
orizontal de proiec\ie (fig 4.13 ).
Rezolvare. in metoda rota\iei, spre deosebire de
x 0
cea a schimbarii planelor de proieqie, elementele
geometrice la care vrem sa aflam adevaratelc marimi.
SC rotesc in spa\iu. iar pJaneJe de proieqie raman foe
in cazul de fa\a, se transforma segmentul oarecarc
AB intr-un segment de front A 1B, pentru ca numai
acesta raspunde cerin\elor problemei, e fectuand o ro-
ta\ie de nivel. axa de rota\ie fiind o dreapta verticala. a
in figura. axa de rota\ie Z. care poate fi dusa prin Fig.4.13.
orice punct al segmen lului, a fost lrasata prin capatul
B al segmentului, adevarata marime fiind segmentul y
a 1'b' iar a este unghiul cautat .

4.14. Seda acela~i segment AB din problema an-


terioara (fig.4.14.). Se cere ca prin metoda rota\iei sa
se afl e adcvarata marime a segmentului ~i a unghiu- x 0
lui pe care-I face cu planul vertical de proiec\ie.
Reznlvare. Se transforma segmentul oarecare AB
intr-un segment de nivel ABi, efectuand o rota\ie de y
front, axa de rota\ie fiind o dreapta de capat. in figu-
ra, axa de rota\ie Y a fost dusa prin capatul A al seg-
mentului. adevarata marime este ab1 iar a este un-
ghiul cliutat. a
Fig.4.14
4.15. Se da segmentul AB prin coordonatele ex-
tremitlitilor A(70,30,5,) ~i 8(30,15,35) ~i un punc t
M(50,30,25). Sc ccre sa se determine distanta de la
punct la dreaptli prin metoda rota\iei, transfonnand
segmentul intr-unul de capat.
Rezolvare. Se efectueaza o prima rota\ie ~i seg-
mentul este adus intr-o pozi\ie paralela cu unul din
planele de proiectie, dupa care se face o rota\ic com-
y
plcmentara ~i segmentul transformat este adus intr-o
pozitia perpendiculara pe ce!alalt plan de proieqie.
in fig. 4. J 5. segmentul AB este adus inlr-o pozi\ie
a
de segment de nivel AB 1, efectuind o rotatie de front.
axa de rotatie Y fiind dusa prin punctul A ~i apoi se
face o rotatie de nivel. segmentul orizontal fiin d
transfonnat intr-un segment de capat, axa de rota\ie
Z fiind dusa prin punctul 8 1 Concomitcnt cu
drcapta se rotc:;;te ~i punctul M, distanta dintrc punct
~i dreapta reducandu-se la distanta dintre doua r unctc.
Fig.4.15.
m2 'a 2' aflata In pro icqia verticala.

38 Culcgerc de probleme de geometric descriptivii Metodele ge


b' 4.16. Sc da accla~i ~cgrncnt AB din probkma pre-
cedenta prin coordonatelc extremitii\ilor A(70J0.5. 1
~i 8(30,15.35) ~i un punct M(50, 30.25). Se cere d1'-
tan\a de la punct la drcapta prin metoda rota\iei. 1ran'-
fom1and segmentul intr-unul vertical (fig. 4. I 61
Rezo/vare. Pentru a raspunde cerin\ei probleme1.
se executii douii rota\ii succesive complementarc
0
Astfel. in acest caz. scgmentul AB este adus intr-0
pozi\ie de front A1B. cfectuind o rota\ie de niveL ax~
de rota\ie Z fiind dusii prin punctul B ~i apoi se exc-
0 cutii o rota\ie de front. segmentul de front rezulta1
anterior fiind transfonnat intr-unul vertical, axa de
rota\ie \' fiind dusa prin punctul A1 . Simultan cu
dreapta se rotc~te ~i punctul M, distan\a dintre punct
~i dreapta reducandu-se in cele din urma la distanta
dintrc doua puncte m2a1 aflata in proiec\ia orizontala.
Fig.4.16
m 4.17. Sa se transfom1e prin metoda rota\ie1 un
y a
plan oarecare P dat prin urme, in pozi\ie de plan
\'crtical.
Rezolvare. in fig.4.17 planul oarecare P s-a tran~
fonnat in planul vertical P1 printr-o rota\ie de front.
0 axa de rota\ie fiind o dreapta de capat Y con\inuta in
planul orizontal de proiec\ie, in varianta cea mai
simpla. Din y' se duce o perpendiculara pe Pv in
x
punctul a' care se rote ~te in a 1 ' , urma P\' devenind
P, astfel o dreapta verticala Pv 1 Urma orizontala PH 1 a
planului vertical ciiutat se ob\ine unind punctul a1 ' =
P1x cu punctul in care axa de rota\ie Y intalne~te ur-
ma orizontalii Ptt a planului oarecare ini\ial.

4.18. Se da planul oarecare P prin punctele


A(40,0,30). Px(80,0,0), B(60,J 0,0) ~i un punct
M(S0,30,30) exterior planului. Se cere sa se determi-
ne distanta de la punct la plan prin metoda rota1iei.
Rezalvare. Se efectueaza o rota\ie de nivel sau de
front pentru a aduce planul oarecare P intr-o pozi!ie
de plan proiectant. (de capat sau vertical). problema
reducandu-sc in cele din urma la distania dintre punct
~i o dreapta. in figura. 4. I 8. s-a efectuat o rota\ie de
nivel. planul oarecare P fiind transfonnat lntr-un
plan de capat P1. Pentru ca punctul M sa fie rotit cu
aceea\ii raza, din proieciia orizontala m s-a dus o per-
pcndiculara pe Pu ~i s-a ob\inut axa de rota\ic care
cste o dreapta verticali\ Z, continutii in planul verti-
cal de proieqie V. Punctul a situat pc Pu se rote\itc
=
in a 1 P, 1 obtinanduse astfel um1e le planului de ca-
pat. Pcrpcndiculara din m 1 ' pe unna vcrticala P, 1 a
planului de capat detcrmina punctuul k'. iar distan\a
5. Fig.4. 18. m 1 'k' cstc ade,i\rata marimc cautata.

leme de i:eometrie descriptha Metodele geometriei descriptive 39


4.19. Sa sc roteasca planul P, dat prin um1c. in ju-
rul unui ax vertical cunoscut (z,z') astfel inca.t sa
treaci1 prin punctul A (fig.4.19).
Rezolvare. Planul de nivel H 1 dus prin punctul
A. detcnninii in planul P orizontala D. Rotim planul
P astfel lncat orizontala D sa con\ina, in pozi11e rot1 -
ta punctul A. Ducem prin proieqia orizontala a tan-
gentele at1 ~i at 2 la cercul de raza rt, cu centrul z. ~1
ob\inem proieqiilc orizontale ale pozi\iilor rotitc D1 x~~--~~__:;~:..__4~w~:.._:o
~i D 2 care vor avea urmele verticale v 1' ~i v 2'. 0 data P,
cu proiec\ia orizontala d sc rote~te ~i urma orizon-
tala PH a planului dat care ocupa pozi\iile rotite PHI
~i Pm de unde apoi se ob\in Px1 ~i Px2 apoi P, 1 ~i Pn Fig.4.19.
in general. dupa pozi\ia axului de rota\ie. problc-
ma are doua solu\ii, una sau nici una.

4.20. Sa sc roteasca planul P, dat prin urrne, astfel


incat sa con\ina o dreapta data D (fig.4.20).
Rezolvare. Prin punctul I de intersec1ie dintre
dreapta D ~i planul P se trecc axul de rota\ie (z,z').
Pentru a detennina un al doilea punct comun intre
dreapta D ~i planul P, se rote~te urma orizontala Pu.
astfel inciit in pozitie rotita sa treaca prin urma ori-
zontala h a dreptei D. Din proiec\ia h ducem tangen-
tele ht1 ~i ht2 la cercul de raza zt, cu centrul in z. Se 1 0
obtin asfel pozitiile rotite P 111 ~i PH2 de unde rezulta
Px1 ~i Pxi ~i apoi utilizand urmele verticale k1' ~i
k 2 ' ale orizontalelor rotite care tree prin punctul I se
ob\in in final Pn ~i Pvz.
Dupa pozitia urmei orizontale h, problema com-
porta doua solu\ii, una sau nici una. Fig.4.20.

4.21. Sa se roteasca planul P dat prin um1e, astfel


inciit sa devinli perpendicular pe planul Q dat.
Rezolvare. Alegem un ax vertical de proiec\ie
(z,z') care in\eapa planul P in punctul I (fig.4.21 ).
Ducem prin punctul I care ramiine propriul sau rotit
norrnala N la planul Q, iar din urma orizontala h a
acestei normale ducem tangentele ht1 ~i ht2 la cercul x
de raza zt descris cu centrul in z. Dreapta ht1 repre- P,
zinta um1a orizontala rotitli Pm a planului P. 0 data
cu urrna orizontala a planului P se rote~te ~i orizon-
tala D a punctului de intersec\ie I dintrc ax ~i plan,
care ocupa pozi\ia D 1 Rezulta urma verticala k1' ca-
re impreuna cu Px 1 detcrmina P\" 1 unna verticala
rotita a planului P.
Ca vcrificare, accasta urma rotitli P, 1 trcbuie sa
treaca prin unna verticala v' a normalei N. Analog.
pentru cea de-a doua soluJic sc ob{inc pozi\ia rotita
P 2 a planului P. Fig.4.21.

40 C'ulegere de probleme de geometric descriptiva Metodele,I


4.22 . Sa st: rotcasca planul oarecan. P <lat pnn ur-
mc. astfel incat sa devina paralel cu planul vertical
de proiectic (fig. 4.22).
Rewlvare. Prin doua rota\ii succesi\e, pnma de
front cu o axa de capat Y iar a doua de nivel. cu axa
verticala Z se transforma planul oarecare P, inta i
x 0 intrun plan vertical P1 pcntru ca apoi. sa dcvina un
P, plan de front P 2 . Analog. prin doua rota\ii succcsi' c.
prima de nivel $i a doua d e front. sc transfonna plu-
nul oarecare P intai intrun plan de capat P 1 iar apoi
intr-unul de nivel P2.

4.23. Se da. triunghiul ABC prin coordonatclc


varfurilor: A(40.I0,15). B (55,40,35) ~i C(80.15,20).
Se cere ca prin metoda rotatiei sa se determine ade-
Fig.4.22.
varata marime a suprafe\ci .
Rezolvare. Se efectueaza doua rota\ii succesive.
Prima aduce triunghiul lntr-o pozi\ie perpendiculara
pe unul din planele de proieqie (vertical sau de ca-
pat) dupa care la a doua rota\ie, complementara fata
de prima, pozi\ia anterioarii se transforma intr-o
pozi\ie paralela cu unul din planele de proieqie
(orizontal sau vertical). In situa\ia din fig. 4.23.,
ajutandu-ne de orizontala CM a triunghiului, se
efectueazii o rota\ie de nivel (cu axa de rota\ie
verticalii prin varful A), placa ABC devenind una de
b 2 capiit AB 1C1 care apoi, printr-o rota\ie de front (cu
axa de rota\ie de capat tot prin varful A) devine
placa orizontala AB2C2.
Exista $i varianta ca ajutiindu-ne de o dreaptii de
front, intr-o prima rotatie triunghiul sa se transfonne
intr-unul vertical, pentru ca la o a doua rotaiie sa dc-
Fig.4.23. vina de front.

4.24. Se considera planele neparalele P $i Q date


prin unne. Sa se roteasca planul Q astfel inciit sa de-
vina paralel cu planul P (fig.4.24.).
Rezalvare. Planul Q executii o rota(ie de nivcl in
jurul axei verticale Z astfel lnciit unna sa orizontala
sii ajunga paralelli cu urma orizontala a lui P, deve-
nind planul Qi. in noua pozitie plancle P ~i Qi se in-
tersecteaza dupa o orizontala . Se alege o a doua axii
de rota\ic N paralcla cu aceastii orizontalii $i se ro-
te~tc Q 1 in jurul ei. pana devine paralel cu planul P.
Astfel. unna Qn sc rotc~te pivotiind in jurnl Jui v' o-
cupand pozi\ia Qn. iar unna QH 1 sc dcplaseaza pa-
raleta cu ea insa~i ~i ocupa pozi\ia Q 112 . Planul Q2
estc paralcl cu planul P ;;1 rcprczintii pozi\ia rotita a
planului Q.
Fig.4.24.
I.

eme de gcomctrie descriptiva Metodele geometriei descriptiw 41


r C. Metoda rabaterii Tv

4.25. Sc da segmentul AB prin coordonatelc cx- Tv


tremita\i lor A(40,35.10) ~i 8(25.10.40). Sc cere ca
prin metodll rabaterii sa se afle lldevarata marime a
segmcntului ~i a unghiului a pc care-1 face cu planul
orizontal de proiectic.
Re:.olvare. Rabaterea inseamna rota\1a unu1 plan
(de preferinta de capat sau vertical) injurul uneia dm x 0
urmele sale, pana cand acesta sc lipe$tc de unul din x T,
plancle de proiec\ie. Pentru a rezolvll cerin\ele pro-
hlemei s-a uti lizat planul vertical pro1ectant T. care
contine dreapta data AB $i care poatc fi culcat fie pc
planul vertical de proiectie. fig. 4.25, (prin rota\ia de
nivel in jurul Jui T,) fie in planul orizontal (prin ro-
tatia in jurul Jui TH). Adevara\a ma rime a lungimi i
este scgmenlul a 0 b0 iar unghiul a cautat este marcat Fig.4.25.
pe figurii.

4.26. Se da segmentul AB prin coordonatele ex-


tremita\ilor A( 40,35.J 0) ~i B(25, I 0,40). Sc cere ca
prin metoda rabaterii sa se afle adevarata marime a
segmentului $i a unghiului ape care-I face cu planul
vertical de proieqie.
Rewlvare. Pentru a raspunde cerin\elor proble-
mei se utilizeaza ca plan ajutator un plan de capat Q x 0
care poate fi rabatut fie in planul orizontal de proiec-
\ie (prin rotatia in jurul Jui QH. fi g. 4.26.) fie in pla-
a.
nul vertical (prin rota\ia in jurul urrnei Qv). Adeva-
rata marime a lungimii este segmentul a 0 b 0 ,iar un-
ghiul a cautat este marcat pc figura. in cazul cand
rabaterea s-ar efectua in jurul um1ei verticale Qv.
adevarata marime se ob\ine trasand departiirile punc-
telor extreme pe perpendicularele pe urrna . a
Fig.4.26.
4.27. Sa se determine adevarata marime a unui b'
triunghi ABC, A(l 5,y,5), B(40,y,30) C (55,y, I 0),
situat intr-un plan vertical T , T, (80.0.0) iar TH face
un unghi de 30 cu Ox, prin rabaterea pe planul ori-
zontal de proiec~ie H .
Rezo/vare. Pentm a afla adevarata marime a unei
suprafe\e, se face rabaterea planului vertical pe unul
din planele de proieqie. prin rotatia sa in jurul uncia
din um1ele sale. in fig. 4.27. s-a facut rabaterea in
planul orizontal de proiec\ie, prin rotirea planului
vertical in jurul um1ei orizontalc TH . Astfel. ducand
pcrpendicularele din punctele a,b,c, pe urrna orizon-
tala T 11 a planului ~i purt<ind pe ele cotelc. se afla
Yarfurile rabatute ao, b 0, c 0, <lec i fo nna adevarata a
triunghiului. Fig.4.27.

42 Culegere de probleme de geometrie descriptiva Metodele ge1


4.28. Se da planul vertical T anterior ~i segmentul
AB continut in el ( fig.4.28. ). Se cer proieciiile triun-
Tv ghiului echilateral ABC continut in acest plan.
Rezolvare. Se construie~te rabaterea planului ver
Co
t1cal T pc planul vertical de proiectie printr-o rotatic
de ni\el ~i aici sc afla adevarata marime a segmentu-
lui aob 0 de unde se construie~te puncrul c0 , iar apoi
cfectuand intoarcerea din rabatcre se afla proiectiile
0 tnunghiulm ABC. Construqia triunghiului echilate-
x 0 ral se putea ohtine ~ i prin rabaterea planului vertical
in planul orizontal de proiectie ca in problema antc-
rioara.

4.29. Sc da planul oarccare P prin urmelc sale Ptt


~i P\ fac un unghi de 30, respectiv 45 cu Ox (fig.
4.29.). Se cere sa se detennine pozitia urmei verticale
dupa rabatcrea planului in jurul urmei sale orizontalc.
Rezail>are. Elementele geometrice in multe cazuri
sunt situate in plane oarecare ~i pentru rezolvarea
problemelor de adevarata marime este necesara ra-
baterea planului pe unul din planele de proiectie.
Astfel, pentru determinarea urmei verticale raba-
tute existil doua cai de rezolvare:
a) cu ajutorul unui punct V (v,v') situat pe urrna
"'!lr;;:--..=..fv , verticala, intersectand perpendiculara din v pe Ptt cu
1
0
cercul de centru P, ~i raza P,v';
b) cu ajutorul triunghiului de pozi\ie al unui punct
situat in acest plan ~i a~ezat p e o dreapta particulara a
acestuia. Pentru a putea compara, punctul ales este
tot V(v,v'), care se rote~te injurul lui Ptt. ducand un
Fig.4.29. cerc perpendicular pe axa de centru ro ~i raza v 1'co.
Aceasta marime cste ipotenuza unui triunghi dreprun-
ghic cu catetele cunoscute, care se poate rabate in H.

4.30. Se da planul oarecare P prin urrnele sale, P 11


~i Py care fac un unghi de 45 respectiv 30 cu Ox (fig.
b' 4.30). Sc cere sa se determine pozitia urrnei orizontale
dupa rabaterca planului in jurul urmei sale verticale.
Rezolvare. Exista doua cai de rezolvare pentru
delerminarea pozitiei urmei orizontale rabatute:
a) cu ajutorul unui puncl H (h,h') situat pe urma
orizontalil, intersectand perpcndi culara din h' pe P\
cu ccrcul de centru P, ~i raza P ,h:
b) cu ajutorul triunghiului de pozi1ie al unui punct
situat in acest plan . Pcntru a putea compara, punctul
ales este tot H (h,h'). care se rote~te in jurul Jui Py.
ducand un cerc perpendicular pe axa de centru w ~i
raza h 1w. Accastii marime estc ipotenuza unui tri-
unghi dreptunghic cu catetcle cunoscutc, care sc
Fig.4.30. poate rabate in V.

Metodele gcometriei descriptive 43


me de geometrie descriptiva
4.31. Se da un plan oarecare P la care se cunost b'
P,( 120,0.0) ~1 urrnelc Ptt ~i P, incl male la un ungh1
I
I I
de :rn respect1\ 45n fa\a de Ch. ~i trei punctc conti-
nute in aces1 plan: A(35.y.30). B(70.y.40) ~i C(55.
y.10). Se cerc adevarata marime a suprafeiei triun-
ghiului ABC utiliziind metoda rabaterii .
Rezofvare. Triunghiul ABC continut de planul P
se poate rabate pe planul H. rabatiind urrna verticala
x
-
P" a planului in P'" (fig. 4.31.J. Sc rabat totodata ~i
orizontalele planului care trc.: prin punctele date . Daca
folosim rela\ia de afinitatc, dintre proiectia orizonta-
la abc ~i rabaterea a 0 boc0 , este suficient sa ducem o
singura orizontala in rabaterc ~i sa folosim axa de
afinitate care este urma orizontala PH. Cu ajutorul a-
cestei probleme se poate rezolva de asemenea $i dis-
tanta de la un punct la turn din laturilc triunghiului ABC.

4.32. Se da triunghiul ABC din problcma prece-


denta. Se cere ca prin metoda rabaterii sa se afle ade-
varata marime a suprafetei triunghiului flira a afla
unnele planului format de cele trei puncte.
Rezolvare. Pentru rezolvarea problemei prin me-
toda rabaterii se utilizeaza o rezolvare asemanatoare
cu .:ea folosita la metoda schimbarii planelor de pro-
iec\ie (fig.4.32.). Astfel, se ia o orizontala AM ~i ra-
batem planul triunghiului in jurul ei, piina ciind ajun- x
gem in planul de nivel respectiv, H 1, punctele A ~i
M ramiiniind fixe. Construim in c triunghiul de pozi-
tie al punctului C , obtinem raza de rabatere roc 1 care
ne conduce la c0 , rabaterea pe planul de nivcl a punc-
tului C. Deoarece punctul B se gase~te pe latura be.
trebuie ca rabaterca sa bo sa se gaseasca pc rabatcrca
dreptei BC (care este c 0m 0 ) ~i pe linia de ordine du-
sa din b pe axul de rabaterc. Obtinem astfel a 0 boc0 .
adevarata marime a triunghiului ABC.

4.33. Sc da drcapta D ~i un punct M l.!xtcrior ci


(fig.4.33.). Se cere distanta de la punct la dreapta, ta-
ra a utiliza urmelc planului fomrnt de drcaptli ~i punct.
Rezolvare. Ducem prin M un plan de nivel H1 ~ i x 0
rabatem dreapta D peel in jurul nrizontalei AM. un-
de A estc intcrscqia dreptci cu planul de nivel. Sc
ulilizcaza pcntrn rabaterc triunghiul de pozi\ie bb,ro
al unui punct oarecare B situat pc dreapta. ob\inem
rahatcrea b 0 ~i cu aceasta avcm rabaterca do a drcptci
oarccarc pe planul de ni vcl. Sc traseazf1 apoi in raba-
tcrc pcrpendiculara din m pe dreapta rabatuta (do).
piciornl perpcndicularei fiind punctul n 0 scgmentul
mono fiind distan\a diutata. De aici sc aOa apoi pro-
Fig.4.33.
icqiilc n ~i n

44 Cukgere de probleme de geometric descriptivii


Metodeic
b' 4.34. Sc dau dn::ptclc concurentc 0 1 ~i 0 1 Sc cere
sa sc dctcnninc pnn mctoda rabateri 1 adevarata
marime a ungh iului cuprins intrc cele doua drcpte.
Rezofrare. Utilizam fie planul orizontal de pro-
iec\ic H sau un plan de nivel Hi. ca in cazul de fa\a
(fig. 4.34. ). care intersccteaza celc doua drcptc in
punctele A ~' B. Pc acest plan rabatem punctul M de
interseqie al celor doua dreptc. cu ajutorul triun-
ghiului de pozi\1e al accstuia. aviind griji'i si'i luam
cota mm 1=m'c' faJa de planul de nivel luat. Cu raza
de rabatcrc wm1 ob1inem m 0 , care unit cu punctele
a 0 ~i bo da rabaterilc pc planul de nivel d 10 ~i d20 ale
drcptelor concurentc date. iar de aici unghiul a 0mobo
cste eel cautat.

4.35. Se dau planele oarecare P ~i Q prin unncle


lor (fig. 4.35 ). Sc cere ca prin mctoda rabaterii sa se
determine unghiul diedru a dintrc cele doua plane.
Rewlvare. 0 prima varianta ar fi ca dintr-un punct
oarecare M din spa1i11. sa ducem perpendicularele pe
cele doua plane. Rabatem, ca In problema preceden-
ta, punctul M pe un plan oarecare de nivel H 1 ~i ob-
tinem adevarata marimc a unghiului ~ cuprins lntre
cele doua perpendiculare. Unghiul diedru a dctermi-
nat de planele P ~i Q se obtine In adevaratil. mil.rime
luiind suplimentul unghiului p gasit mai inainte.
A doua varianta ar fi sii aflam adevarata mi'irime a
unghiului cuprins intre dreptele de intersec(ie D1 ~i
D 2 dintre cele doua plane ~i planul R perpendicular
pc ele, deci pe dreapta lor de interseqie A, lntr-un
punct M al acesteia.

4.36. Se cunoa~te proieqia verticala a unui seg-


ment AB, A(40,y,30) ~i B(70,y,40) situat intr-un plan
lf
oarecare P. definit de punctul P, ( 0,0,0) iar unne-
le Ptt ~i p,. fac unghiuri de 30, respectiv 45 fata de
O x Se cer proieqiile triunghiului echilateral de latu-
ra AB. situat in planul oarecare P dat (fig. 4.36.).
Rezolvare. Utilizand orizontalele care tree prm
punctele date se afla adevarata marime a 0 b0 a seg-
mentului, prin rabaterea planului oarecare P pc pla-
nul orizontal de proieqie. Aici se cons truie ~te triun-
ghiul echilateral aflandu-sc astfel punctul c0 care prin
intoarcerea din rabatere. tot cu ajutorul unei orizon-
tale a planului pe care acesta se afla sau utilizand rc-
la\ia de afinitatc dintre pro iec\ii . se detcm1ina punc-
tele c ~i c situate in planul dat. Prin acela~i proce-
dcu sc pol construi ~i cclelaltc poligoane regulate
atunci ciind sc da o latura a !or con\inuta lntr-un plan
particular ~au oarccarc.

me de geometric dcscriptiYa Metodelc geometriei descriptive 45


Problemc propuse

4.37. Prin metoda sch1mbani planclor de proiccpe sa sc transfonne o dreapta oarccare D in tr-
una paralelii cu linia de pamant

4.38. Printr-o schimbare de plan onzontal de proiecpc sa se transforme dreapta oarecarc D


intr-o <lreapta care sa faca unghiuri cgale cu ambele plane de proiectie.

4.39. Sa se determine in adevarata marime distanta cuprinsii intre dreptele paralelc D 1 ~i D 2 ,


utilizand metoda schimbarii planelor de proiec\ie.

4.40. Printr-o schimbare de plan orizontal de pro1ec\ie \)i se detennine distan\a dintre un punct
M situat pe linia de pamiint ~i un plan oarecare P dat prin unne.

4.41. Se dii triunghiul ABC prin punctele: A(l6 ,44.8), 8(38,7,38), C(65,32,25,). Sc cere ade- POl
varata Jui marime prin metoda schimbarii planelor de proiec\ie.

4.42. Printr-o schimbare de plan de proieqie sa sc transfonne dreapta oarecare D intr-o


dreapta de profi 1.

4.43. Prin metoda schimbarii planelor de proieqic sa se determine proieqiile perpendiculare


comune dintre douii drepte oarecare D1 ~i Dz date. Se m
de laturi
4.44. Sa se roteascii un plan in jurul unui ax vertical (z,z') <lat, astfel ca urmele sale Ptt ~i Pv doua feJc
sa ajunga in prelungire. nurnit vt
Jui. In stl
4.45. Sa sc roteasca planele P ~i Q date prin urmc. astfel inciit sa coincida. doua feJt
Poliec
4.46. Se dau punctele A(66,7,9 ,), 8(81,39,41), C(l05, 12,19). Sa se afle adeviirata marime a cand pol
triunghiului ABC utilizand metoda rota\iei . regulate,
egale, se.
4.47. Prin mctoda rabatcrii sa se gaseasca proiec\iile perpendicularei dusa din punctul M pe drate ega
<lreapta oarccare D. categoria
Proble
4.48. Sa se gaseasca in adevarata marime distanta d cuprinsa intre doua drepte paralcle D 1 ~i adica lac

I D2 date prin proiec\iile lor. poliedrelc


gon ce re
caz, mucl
II 4.49. Sa se gaseascii adevarata marime a unui unghi care arc o laturii orizontala.

4.50. Seda triunghiul ABC prin viirfurile sale: A (35.30,35). 8 (50, 5,50 ), C( 15.20.10). Se ccre
in cad1
de practic
I sa se detennine adevarata marime a lui, !ara a utiliza urmele planului triunghiului. A-r
I B-s,
I
! 4.51. Sa sc dctennine adevarata marimc a unghiului a dintrc doua drepte concurente D 1 ~i D 2 . C-i1
D -i1
4.52. Sa se gaseasca adevarata marimc a unghiului a pc care-I face dreapta D cu planu l P dat E-v,
prin urmelc sale. Pentru
lului sum
4.53. Sa se gascasdi in ade\ arata mftrimc unghiul <liedru a cuprms intre doua plane P ~i Q da- Iara a indi
te prin um1e.

Po lied re
46 Culcgere de probleme de geometric descriptivii
me 0 dreapta oarecarc D intr-
Aces1e policdrc sum
cort'ct intersecta1c"
ansfonne drcapta oarecare D
\ic

trc dreptele paralele D1 ~i Di.

m1 inc distan\a dintrc un punct

POLIEDRE
.8). C( 65,32.25.). Sc cere ade-

ne dreapta oarccare D intr-o


t';eneralitati
nine proiec\iile perpendiculare
Se nume~te poliedru corpul geometric margin it de fe fe plane, poligoane cu un anumit numar
de laturi. Laturile acestor poligoane alcatuiesc muchiile poliedrului ~i rezulta din intersec\ia a
douli fe\e alaturate ale acestuia. Mai multe muchii ale unui poliedru sunt concurente intr-un punct
astfel ca unnele sale PH ~i Py
numit vd1f al poliedrului , care este totodata punct comun pentru eel putin trei fe\e ale poliedru-
lui. in studiul poliedrelor apar unghiuri plane intre doua muchii ale unei fe\e,unghiuri diedre intre
douli fete ~i unghiuri poliedrc intre trei sau mai multe fe\e.
a coincida. Poliedrele pot fi convexe ciind nici unul dintre planele fete lor nu-I sec\ioneaza, sau concave
cand poliedrul este seqionat de doua sau mai multe dintre planele fetelor. Poli edrele mai pot fi
Sa se afle adevarata marime a
regulate, cand au fe\e formate din poligoane regulate egale, unghiurile diedre sau poliedre sunt
egale, semiregulate cand fe\ele sunt poligoane regulate, de mai multe feluri, cu unghiuri pol ie-
drate egale ~i neregulate, ciind nu au condi\iile impuse policdrelor regulate sau neregulate, din
icularei dusa din punctul M pc
categoria piramidelor l?i a prismelor.
Problema construc\iei poliedrelor se reduce la aflarea proieqiilor viirfuri lor ~i muchiilor tor.
adica la constructia de puncte,segmente de linii drepte l?i de figuri plane. Planele proiectante ale
intre doua drepte paralele D1 ~i
poliedrelor determina ciite o suprafa\ii prismatica sec\ionate de planul de proiec\ic dupa un poli-
gon ce reprezinta conturul aparent al proiec\iei pe ace! pl an, in interiorul caru ia apar apoi dupa
caz, muchii $i viirfuri vazute sau nevazute.
latura orizontala. In cadrul problemelor rezolvatc propuse in continuare au fost abordate situa\ii curente cerute
de practica de proiectare grupate pe difcrite seqiuni ~i anume:
HS0,5.50). C(lS.20.10). Se cere A- reprezentare in epura (poliedre nercgulate. regulate $i semiregulate):
.ilui triungh iului. B - sec\iuni plane ~i desfa$urari:
C - interseqia cu o drcapta;
oua drepte concurcnte D1 ~i Di.
'D - interscqii de poliedre:
' E - volume maxime inscrise :
I face dreapta D cu planul p dat
Pentru aprofundarea cuno~t in!clor $i fonnarea aptitudinilor de reprezentarc la s!ar~i tul capito-
lului sum date enunturil e la un numar de prnbleme propusc la care este prezentat numai enuntul
fara a indica modalitatea de rezolvare.
Jrins intrc doua plane P ~i Q <la-

Poliedre 47
cme de geometric descriptiYa
A. Reprezentare d'
a. Poliedre neregulatc

5.1. Sc dau latura b8le1 AB ~i inal\1mca h a une1


piramidc regulate cu haza un patrat (fig.5.1.). Sa st:
construiasca proieqiilc piramidei ~tiind ca cste a!;>C
zata cu una din fe1cle laterale in planul on7ontal dt
proiec\ic.
Rezofloare. Se cfectueaza o schimbarc de plan
\Crtical de proieqie, latura AB fiind perpendiculara
pc noua linie de pamant 01x 1 baza piramidci fiind
abc0 d 0. Sc rote~tc triunghiul isoscel al proiec\iei ver-
ticale a piramidei pc noul plan vertical V 1 in jurul
laturii AB de la baza ~i sc ob\ine proiectia orizontalii
cantata . Preluand cotele laturii CD rotite din proiec-
tia \'erticala pe V1 sc dctermina apo1 ~i proiec!Ja pc
planul vertical ini\ial V a piramidci culcate.

5.2. Se da segmentul MN definit de punctele


M( 110.100.60) ~i N(50,50,30) care reprezinta iniil-
\imea unei piramide dreptc. de bazli piitrala cu
centrul in N. laturn de 6 cm ~i douli laturi orizontale x
(fig.5 .2. ). Sc cer proieqi ilc piramidei. ----,,,c_1--=-11->-t--1-++.-'-+-
Rezo/vare. Se efectueaza o sch1mbarc de plan
vertical de proiec\ie, trasand noua linie de pamant
x
paralela cu iniil\imea data, care devine astfel o dreap-
ta de front ~i se construie~te triunghiul isoscel al pro-
ieqiei verticale a piramidei. Se deterrnina aici cote-
le la care se afla cele doua laturi orizontale AB ~i CD
ale bazei patrate. care in proieqia orizontalli se vad
in adevarata marimc. Ducfmd linii de ordine se de-
tem1inii apoi proiec\ia verticala a piramidei.
T
5.3. Seda segmentul AB con\inut de un p lan ver-
tical T ce face un unghi de 30 cu planul vertical de
proieqie. Se cere sa se reprezinte piramida dreapta
avand baza un patrat de latura AB con\inut in planul
T ~i inal!irnea h data. Dandu-se proieqia verticalii
m' a unui punct situat pe fetele piramidei sa se re-
prezintc proieqia orizontalii m a acestuia (fig.5.3.).
Rezo/11are. Sc efectueaza o rabatere a planului
vertical T pc planul vertical de proiectie ~i se detcr-
mina in adcvarata marnne patratul a 0 b 0 cod0 , dupa
care prin intoarcerea din rabatere se pozitioneaza a-
ces! patral in celc douii proieqii . Varful S se afla pc
orizontala dusa prin tentrul patratului bazei pc care
se miisoara in proiec\ia orizontalii marimea h a inal-
\imii. Punctul M cstc situat pe o fa!ii a piramidci a-
tunci cand i:stc situat pc() <lreapta con\inuta in planul
fe\ci respective.

48 Culegcre de probleme de geometric dcscriptiva Poliedre


5.4 Sc dau punctele A( I 00.0.20). 8(80.0.50). C(60.
0,10). A 1(50.70.50) dm fig.5.4. Sa se reprezinte prisma
obhca ABCA 1B1C1 avand bazele paralele. muchiile in-
clinate paralele cu directia AA 1 ~i un punct 1\1(40.50. ZJ
s11uat pc suprafa\a ei.
Re~ofrare. Prisma arc bazele identice situate in
plane verticale iar muchiilc incli nate sunt drepte oarc:-
carc paralck cu direqia AA 1. Se va respccta
,iz1bilitatca muchiilor. latura BC a bazci fond
rnvizibila in proicctia vertica la. Un punct M estc situat
pe o fata a unci prisme atunci cand este situat pe o
dreapta continuta in planul fe\ei respective. La proiecpa
urizontala m data corespund doua proieqii verticale m'
~i m 1' situate pe doua fe\e laterale ale prismei.

5.5. Seda segmentul AB con\ inut de un plan de capat


Q inclinat la un unghi de 30 fa\a de planul orizuntal de
proiectie (fig.5.5.). Se cer proiectiile prismei drepte a-
vand baza un tnunghi echilateral de latura AB con\inuta
in planul de capat Q ~i inaltimea h data.
Rew lvare. Se afla adevarata marime a segmentului
AB prin rabaterea planului de capat in planul orizontal
de proieqie, se construie~te triunghiul echilateral aoboco
dupa care prin intoarcerea din rabatere se pozi\ioneaza
x punctul C al triunghiului bazei in cele doua plane de
proiectie. Muchiile inclinate sunt drepte de front. per-
pendiculare pe urmele planului de capat Q ~i se masoa-
ra in proicqia verticala, unde se transpune adevarala ma-
rime a inal\imii h.

5.6.Se da planul oarccare P prin punc~(l 40,0,0) cu


urrnele 1P~ ~qyinclinate la un unghi d~' ~i respectiv
Pv
~ cu Ox ~i un segment de dreapta AB continut in
acest plan: A (11 0.y,45) ~i B(80,y,5). Se cere sa SC re-
prezinte in dubla proiectie prisma dreapta cu baza un
triunghi echilateral de latura AB con{inuta in planul P
$i fe\ele laterale patrate.
Rezolvare. Se afla adevarata marime a 0b 0 a seg-
mentului (fig.5.6.), prin rabaterea planului oarecare Pin
planul orizontal de proiec\ie, ajutandu-nc de drcptc ori-
zontale care con\in cele doua puncte date. Se constru-
ie~ te triunghiul echi lateral de aceasta latura ~i apoi. efcc-
tuind intoarcerea din rabatere sc rcprezinta bazelc pc
planul oarecarc P. Din col!urile bazei se due perpendi -
culare pe planul P pe care se poarta inalrimea dorita
h=a0 b0 . Pentru aceasta muchia din varful A al bazci.
care arc o pozi\ie oarecarc in spa\iu. sc transforma prin-
tr-o rota\ic de nivel intr-o much1e frontala. pc care in
proieqia verticala se transpunc adevarata marimc dupa
care sc parcurge <lrumul invers.

- Poliedre 49
C' ffiC de geometric descripttva
r b. Policdre rcgulatr c
5.7. Sa sc construiasca pro1ccpile unu1 lctracdru
rcgulat de muchic m =7 cm. aslfcl incat doua muchi1
opuse sa fie orizontale
Rezofrare. rie AB una dm muchnlc orizontale
ale tctraedrnlui. pc care o alcgem ca drcapta de capat x
situata cbiar in planul orizontal de proicciie (fig.5 .7. ).
Constrnim tetraedrul SABC, dupa ce mai intai 1-am
<lcterminat inaltimca ss0 ~' rotim acest tctraedru ast- c
fel ca muchia frontala SC sa devina fronto-orizonta-
la S1C1. Noua proiec!ie orizontala estc patratul ac 1b s1.
Problema se putea rczolva direct prin constrnqia tctra-
cdrului maxim inscris intr-un cub. unde muchia Jui estc
diagonala fe\ei cubului.

5.8. Sc da planul vertical T prin coordonatelc


punctului T x( 40.0.0) urma TH facand un unghi de
30 cu planul vertical de proieqie ~i un segment de
dreapta AB con\inut in el A (90,y,10) ~i B(60,y,50).
Se cere sa se reprezinte cubul de muchie AB cu o
fata in planul vertical T (fig.5.8.).
Rezolvare. Sc obtine adevarata marime a 0b 0 a
segmentului AB prin rabaterea planului vertical T in
x 0
planul orizontal de proiec\ie, se construie~te patratul
aoboc 0d 0 dupa care efectuand intoarcerea din rabate-
re, sc traseaza pe plan. Problema se putea rezolva ~i
prin rabaterea planului vertical care con\inea
segmentul <lat, in planul orizontal. Se observa ca
patru din muchiile cubului sunt orizontale. deci se
vact in adevarata marime in proieqie orizontala. La
trasarea muchiilor cubului se va respecta
vizibilitatea !or in cele doua proieqii. Fig.5.8.

5.9. Sa se construiasca proi eqiile unui octaedru


regulal a~ezat cu fata AMB pe planul orizontal de c'
proieqie. Se cunoa~te lungimea muchiei AB=6cm, a
carei proieqie orizontala ab este perpcndiculara pe Ox.
Rezo/vare. Construim mai intai octaedrul regulat
MA1 B1C1D1N1 a carei diagonala MN1 estc verticala
(fig.5.9.) care este cea mai simpla pozitie a acestui polie-
dm regular pentru ca patratul median este orizontal. Dia- x
gonala acestui patrat va fi egala cu MN 1 pcntru ca dia- x 0
c
gonalele interioarc ale octaedrnlui rcgulat sunl egale. Se
cxecuta apoi o rotatie de nivcl cu accst solid pana
cind muchia AB cslc con\inuta In planul orizontal de n
proicciic. Proiec\ia orizontalA a octaedrului este un
hexagon regulat in care ambelc haze apar in adC\ii-
rata marimc iar proicqia sa \ erticalii cstc rombul cu
diagonala cgalii cu a patratului median. d

50 Culegcrc de probleme de geometrie dcscriptiva Poliedre


5.10. Sc dii dreapta D care trcce pnn origine s1 ak
d'lrei proieqii verticala ~ i orizontala fac in epura un
ghiuri de 45 si rcspccti\ :rn cu axa 0:1. . Pc accasta
11

dreapta sc a fl apunctcle A( 120,y ,z) s1 8(50.y.z). Sc ccrl!


dubla proiectie a tetraedrului regulat de muchie AB s1
aviind muchia CE orizontala (fig.5.10.).
Re:ofrare. Sc utilizeaza o schimbare de plan vcrt 1-
cal de proieqic ~i se afla adevarata marime a 1 'b 1' a mu
chiei AB. aceasta devenind u dreapta de front. Se con
struie~te apoi proiec1ia verticala c1'e 1 ' a muchiei tctra-
edrului rcgulat, astfel ca aceas ta sa fie o dreapta de ca-
pat. folosind dreptunghiul diagonal al unui cub cadru in
care tetraedrul estc inscris ~i unde diagonala unei fo1c
cstc muchia tetraedrului Se obtine apoi proieqia orizon-
tala cc= a1 'b1' dupa care se afla proieqiile vert icalc ale
acestor punctc utiliziind cotele aflate prin schimbarea
planului vertical de proiec\ie.

5.11. Se da dreapta D din problema precedenta ~i


cele doua puncte M ~i N con\inute de ea (fig.5.11.). Se
cere dubla proiec\ie a octaedrului regulat avand diago-
nala interioara dreapta MN ~i doua muchii orizontale.
Reza/Joare. Se utilizeaza o schimbare de plan verti-
cal de proiec\ic, noua linie de paman t 0 1x 1 fiind para-
lela cu proiec1ia orizontala a dreptei ~i se afla adevarata
marime m1 'n1' a diagonalei MN a octaedrului. Se
construie~te proieqia verticala a octaedrului unde
patratul median este de capat 1;)i arc ca diagonala m 1n 1 .
Se ob\ine apoi proieqia orizontala trasand muchiilc
orizontale ale octaedrului iar punctele aflate se
translateaza In proiec\ia verticala folosind cotcle aflatc
prin schimbarea planului vertical de proieqie.
0 aha varianta de pozitionare a octaedrului regulat
Fig.5.11. atunci ciind se da diagonala interioara, aparc cand un
plan diagonal este vertical.

5.12. Se dau punctele A(60.33,21) ~i B(3 l ,52,41). Sa


se construiasca proiecii ile unui cub cunoscimd muchia
AB ~i ~tiind ca muchia AC este frontala.
Rezalvare. Determinam adevarata lungime a'b 1 ' a
muchiei AB printr-o rotatie de ni vel (fig.5.1 2.). Muchia
x AC fiind fronta la ducem ac paralel cu Ox ~i a'c' per-
pendiculara pe a'b' conform teorcmei unghi ului drept
~i ~tiin d ca a'c' = a'b1' Punctul D rczulta din paralelism.
Pentru dctenninarea punctului A 1 ridicam perpendicLI-
lara AM pc planul fe1ei ABCD cu aj utorul unei drcpte
orizontalc BC. pe care a1;)ezam lungimea muchiei a'a 11 '=
=a' b 1' (dupa ce am rotit mai intiii seg.mentul AM in po
z1\ic de dreapta de front AM1 ). Rcstul viirfurilor cubulu1
sc ohtin cu u~urm\a prin paralelism.

. .r 'oliedr Sl
.teme de !!.eomctne dcscnptl\ a e
c. Poliedre semiregulatr.

)15.13. Sc cerc dubla proiec\ic ortogonala a unui oc-


taedru trunchiat lnsc1is intr-un cub cu much1a m = 6
cm. a~czat pc o fa\a hexagonala cu doua laturi para -
lele cu Oy.
Rezofrare. Se cunoa~tc ca octaedrul trunch1a1
care poate 1i ob\inu1 atat d in octaedru cat ~i dm cub. x
este alciitu1t din fe\e patrate ~i hexagoane regulate de
aceea~i latura. Pentru reprezentarea Jui. se utilizeadi
sau cubul cadru pc col! cu diagonala interioarii ver-
ticala , in care se inscrie octaedrul trunchiat. prin uni -
rea d1v1ziunilor la sfcrt a liniilor medi ane ale fiecare 1
fete (fig.5.13.). sau un octaedru regulat a~ezat pc o
fa\ii. cu varfurile tiiiate.

Q Se dii un plan oarecare P la care urma on-


zontala ~i vert icala fac unghiuri de 30 rcspectiv 45
cu axa Ox: .5.1 4.). Se cere sa se rcprczinte In epu-
ra u cuboctacd ~ezat cu o fa patrata pe plan. as1-
fcl inca 1ago a a acestuia sa fie pe linia de cea mai
mare panta a planului P.
Rezolvare. C uboctaedrul are fete p1i.trate ~i triun-
ghiuri echilaterale de laturi egale, ob\inut prin unirea 0
jumata\ilor muchiilor unui cub. Se efectueaza o schim-
bare d e plan vertical de proiectie transformiindu-sc
planul oarecare P intr-un plan de cap1i.t. Pe noua ur-
ma verticalii Pv1 se a~eaza cuboctaedrul in pozi\ia ce-
ruta, in care diagonala unei fe\e ocupa o pozi\ie de
front , fata de noul sistem de plane de proiec\ie. Apoi.
prin linii de corespondenta se ob\in reprezentiirile in
epura. pastrand cotele punctelor din proiee~ia pe V1. Fig.5. 14.

5.15. Se cere dubla proiec\ie a ansamblului for-


mat prin adi\ionarea la fa\a triunghiularll. a unui cub-
octaedrn. a fe\ei identice ca marime a unui octaedru
regulat (fig.5.15.).
Rezolvare. Trebuie cunoscute in prealabil pro-
iec\iile celor doua poli edre a~ezate pc o fa\a triun-
ghiularii. Pentrn rezolvare se efectueaza o schimbare
de plan vertical de proiec\ie. noua linie de pamant 0
fiind astfcl pozi\ ionata ca fe\ele triunghiulare de con-
tact sa se vada ca o linie. Problema de geometric in
spa\iu se reduce astfel la o problerna de geometric
plana prin contactul a doua contururi poligonale. Din
noua proiec\ie \'erticala apoi. utiliziind linii de ordine
se obtin reprezentarilc din epurii. Se poate ohserva
ca in po1i1ia ceruta octacdrul regulat are o d iag:onalii
intcrioara \ crticalii iar proiec\iilc sale sunt doua
patrate wtite la 45

Polied re
52 Culegere de prohleme de geometric descriptha
~. ccrc_sa.~e -rcpr.e_zmtc in dubla pro1cq1l
t~ u romhocuhoctacdru nscris intr-un cu h
cu muchia de 6 cm 11 varf. cu 0 diagona l:1
mterioara 'ert1cala ~i doua fe\e pat rate de front.
Rezalvare. Romhocuboctaedrul estc policdru l
scrrnregulat ob\mut prin tc~irca muchiilor cuboctae-
drulu1 ~1 arc fe\c patratc :;;i triunghiuri echilaterale ~'
sc rcprezmta unind diviziunilc in raportul l.-/i .I p1
muchiile cubului cadru (fig.5.16. ). Pentru ob\merc<i
pozi1iei cerutc se a~caza dreptunghiul diagonal a 1
cubulm cadrn. care estc de front. astfel incii.t diag11-
nala intcrioara a rombocuboctacdrului sa tic intr-o
po;ri\ic Yerticala.

~e da un plan oarecare P la care urma on-


z~- verticala fac unghiuri de 30 respectiv 4~
1

cu axa Ox (tig.5.17.). Se cere sa se reprezinte in epura


un tetraedru trunchi~a~ezat cu o fata triunghiulara
pc planul P. cu o latura orizontala ~i varful injos.
Re:,o/vare. Tetraedrul trunchiat se obtine prin ta-
ierea varfuril or unui tctraedrul regulat la treimea mu-
chiei. Sc observa ca in aceasta pozi\ic trei din muchi-
Fig.5. t 7.
ile tetraedrului trunchiat vor fi orizontale. ceea ce aju-
ta la construqia Jui. Se efectueaza o schimbare de
plan vertical de proiee\ie, transformandu-se planul
oarecare P intr-un plan de capat. Pe noua unna verti-
cala p,.1 se a~eaza tetraedrul trunchiat in pozi\ia ceru-
ta, pentru ca apoi prin linii de coresponden\a se sc
obtina reprezentarile in epura. pastrand cotele punc-
telor din noua proieqie verticala.

;15.18. Sc cere dubla proieqie a ansamblului for -


mat prin adi\ionarea la fata hexagonala a unui octae-
dru trunchiat a secpunii hexagoanle identice reali-
zata printr-un cub ~i perpendiculara pe diagonala in-
terioara a acestuia la jumatatea ei ( fig.5.18. ).
Rezalvare. Sectiunea perpendiculara pc diagona-
la interioara a unui cub la jumatate ei este un hexa-
gon regulat ~i rezulta doua volume egale. Pentru re-
prezentarea cclor doua volume lipite se e fectueaza o
schimbare de plan vertical de proiectie, noua linie de
pamant fiind astfel pozitionata ca fe1elc hexagonak
de contact sa sc vada ca o linie. Problcma de gcomc-
trie in spatiu sc reduce astfel la una de geometrie
plana prin contacul a doua contururi poligonale.
Exista doua variante . funqie de pozi1ia jumata\ii
de cub pc fa\a hcxagonala a octaedrului trunch iat. in
cca prezentata contururilc exterioarc comc1d. ,olu-
mele cerutc anind nuan\e d1ferite de gn .
Fig.5.18.

Poliedre
\eme de geometric dcscriptiYi
r
:l Sectiuni plane ~i desfii~uriiri

5.19. Sc da piramida dreapta ABCDV. cu


' ..1
.~20.\ Si: da tetraedrul regulat ABCS scc\io.
5.21. Sec
piramida SAf
Rezulvai
bata un patrat (fig.5.19), ~cctionata de un plan nat de planul vertical T (fig.5.20.). Se ccrc con. - intersec
de capiit Q care face un unghi de 30 cu planul turul scqiun i 1 in proieqia verticala ~i adeYara. detenninand
orizontal de proiecpe. Sc cerc dcsfa~urata trun- ta ei rnarimc. - intersec!
chiului de piramida ramas din aceasta sec\iunc. Rezalvare. Sec1iunea cu planul vertical determinand
Rewlvare. Sec\iunea fieciirei muchii cu prin tctraedrul regulat sc ob1ine in proieqia O - schimba
planul de capat se obt ine in proicqia verticala. nzontala. undc planul vertical T se vede ca o proiectant ( d1
unde planul sc vcde ca o dreapta , iar punctele linie ~i de aici punctelc obtinute se ridica pe schimbarea p
nbtinute sc coboara apoi in proieqia orizon- muchiile corespunzatoare in proieqia verticala - utilizanc
tala. Pentrn a afla dcs!a~urata tnmchiului de Pentru aflarca punctului de intersectic pe mu. care exista in
piramida sc deseneazi'i mai intiii des!a~urata in- chia de profil SC se utilizeaza o rotatie de ni- bazei piramid
tregii piramide din care sc cxtrage apoi zona \el. transfonnand-o intr-o muchie de fronl in fig. 5.21
ramasa prin scqiune. Adevarata marime a sec- Adevarata marime a sec\iunii se obtine prin ra. une utilizand
\iunii se ob!ine printr-o rabaterc a planului Q baterea planului \ertical de seqiune in planul proieciie ~i tr.
in planul orizontal de proiec1ie, in jurul urmei orizontal de proiectie in jurul unnei TH aju. un plan de cap
orizontale QH care. sc muta apoi pc desla~urata. tandu-ne de cotele punctelor obtinute in pro- chiilor piramic
imparyind-o in triungh1uri. ieqia \'erticala. tie verticala la
v'
v

Fig.5.19. Fig.5.20.

54 Culegere de problcme de geometrie descriptivl Poliedre


5.21. Se cerc ~a se detcrmme sccpunca pt 111 , 5.2ZJ Se da piramida oblica detcrminata de
pi.ramida SABCD cu planul oarecarc P (fig.5.21 .1 pu11ctclc A(65 .I o.o ), 8(5,40,0). C(45. 70.0l.
.racdrnl regulat ABCS scc\10- Rezo/vare. F:.xista mai multc posibihta\I S(130, I0.100) ~i plan ul oarecare P prin punc-
ical T (fig.S.20.). Se ccrc con- _ intersec\ia muchiilor cu planul oarccare tul P,( 105.0,0) iar unnele sunt inclinate la un
11
pro1eqia verticala ~1 adevara. determiniind varf'urile conturului de sec11unc. unghi de 60 fa\a de Ox (fig.5.22.). Se ccre
- intersectia fctcior cu planu l de scc\iunc P desta~urata trunchiului de piramida ramas in
Sect1unea cu planul vertical detenniniind laturilc conturnlui po hgonal. urma sec\ionari i cu planul oarecare P.
gul~t sc ob\ine in proieqia o. _ schimbarea planului de seqiunc intr-unul Rezolvare. Se detennina lntiii se c\iune~
ilanul 'ertical T sc Ycde ca o proiectant (de capat sau ,cnical l utilitand fie 123. intcrsectiind pc rand fiecarc muchie cu
nmctele ob\inute se ridica pe schimbarea planel or de proieq1c, fie o ro1a1ie. planul oa recare P ~i apoi sc afla adevarata ma
nzatoare in proiec\ia n~r11cala _ utiliziind elemcntelc de afinnatc. rclat1c nmc a acestcia prin rabaterea planului P in
Jnctului de intcrseqie pc mu- care exista intrc poligonul de sec1iunc ~ 1 eel a l planul onzontal de proicc\ie. Pentru a ob\inc
:: se utilizeaza o rota\ie de ni- bazei piramidei. dcsra~urata, sc afla adcvaratele marimi ale mu-
1d-o intr-o muchie de front in fig. 5.21. au fost gasit poligonul de sccJi- chiilor. cfcctuiind pcntru fiecare o rota\ie de ni-
1e a sectiunii se ob\ine prin ra- une utiliziind o schimhare de plan ,enical de vel ~ i transfonniindu-le In frontale. Pentru des-
vcrticai de scqiunc in planu proiectie ~i transfo1111and planul oarecarc intr- fa~ura rc sc pleacf1 de la muchia SA aviind o
11
iiec\ic in JUrul urmci T u aju- un plan de capat. Punctele de interseqie ale mu- inclinare de 60 fara de axa Ox, sc traseaza fe-
de punctelor ob\inute in prn chiilor piramidci sc gasesc u~or in noua pro1ec- 1ele latcrale la care se adauga baza orizontala
Jie verticala la interscctia cu P, 1. ~i adcvarata marime a seqiunii.
v

Fig.S.22.

. d i Poliedre
emc de geumrtne cscnp 1' SS

J
av~~~
5.23 Sc cerc secpunca 11ne1 pnsmc obhcc 5.24. Sc cere desfa~urata \'Olumulu1 ramas
triunghiularc. cu ban in planul onzontal cu din seqiunca unei prisme triunghiulare drepte
planul oarecare P. cu un plan oarecare P la care unnele P\ ~i Pli Rezo/
Rewlvare. Exi~ta ma1 multc mctodc. fac un unghi de 30 respectiv 45 cu axa Ox. noscand a1
- intcrscc!ia much1ilor cu planul oarccare Rewlvare. Se intersecteazii pc rand mu- cazul def;
dctcnninand varfurilc conturului de sectiune: chiilc verticale ale prismei cu planul oarccare ele se vor
- interseqia fetelor cu planul de sec\1unc P P utihzand plane de front care tree prin fiecare tia vertical
dcterminiind laturile conturului poligonal: muchie ~i care sectioneaza planul oarecare P a distantei
- schimbarca planului de sec\iunc intr-unul dupa ni~lc frontale (fig.5.23 .). La intersec\ia a- zontal de J
proiectant (de capal sau vertical) utilizand fie cestor frontale cu muchile verticale ale prismei chii 123, e
schimbarea planelor de proieciie sau o rota\ic: se obtin punctele de intersec\ie cautate 1,2,3. gase~te tn
- utilizand elementele de afinitatc. rela\ic care Se afla apoi adevarata mil.rime a sectiunii prin intereseazii
exista intrc poligonul de sectiune ~i eel al bazei. rahaterca planului de sectiune in planul orizon- marime a
in fig. 5.23. au fost utilizate simultan ultime- tal de proiec\ic, iar la desfa$urata fetelor late- servete e<
le doua metodc. transformiind planul oarecare ralc ramase se adauga baza triunghiularii $i a. des~urate
P intr-unul de capat sau utiliziind urma orizon- devarata marime a scc\iunii. care in acest caz Ox, iar la d
tala a planulu1 de sec!iune ca axa de afinitate in- se poate ohtine ~i prin rota\ia pe desfa$urata a apoi cele
tre laturilc triunghiului de sec\iune ~i eel al bazci. laturilor tri unghiurilor laterale. poligoane
descompun

Pv

Fig.5.24. Fig.5.23.

56 Culegere de problemc de geometrie descriptiva Poliedre


esra~urata \ olumului ramas Q Sc da pnsma tnunghiulara d111 lig. 5.25 {5.26) Sc da prisma triunghiulara oblica
pnsme tnunghiularc drepte av~mchiile de front Sc ccre desfii~urata ci . oarecarc din fig 5.'..?.(l. Se cere desla~uratc ei.
e P la care unnele P, ~1 PH Rezofvare. Pnsma se poatc desfa~ura cu- Rewlvare. Se cautii adevaratele marim 1
1respectiY 45 cu axa Ox. nosdind adevaratclc marimi ale muchiilor. in ale muchiilor inclinatc. de exemplu prin sch1m-
: intersectcaza pc rand mu cazul de fa\a. muchiilc inc:linatc liind frontalc barca planului vertical de proiec\ie ~1 transfor-
prismei cu planul oarecare ele se vor gf1si in adevarata marimt! in proicc- marca prismei oblice intr-o prisma cu much11
;e front care tree prin fiecare tia verticala. Pentru aflarca adevaratci marimi frontalc. Planul oarccare care reprezinta seC)1-
:tioneaza planul oarccare P a distantei dintrc clc. sc rabatc pc planul on- unca nonnala prin prisma. nccesara pentru a afla
(fig.5.23. ). La interseqia a- zontal de proieq1c ~ec\iunea nom1ala pe mu- distan1ele dintre muchiile inclinate sc tran~
m1chilc verticale ale prismei chii 123, efectuata cu un plan dt' capat Q ~i se forma in acest caz intr-un plan de capat. De
de mterscqic ciiutate 1,2,3. gase~te triunghiul I o2o3o. la care nu nc aic1. desla~urata prismei oblice cu muchn in-
irata manme a scc\iuni1 prm intereseaza suprafa\a ci numa1 adt'\ arata clinatc in pozi\ie oarccare eslc de fapt desJa~u
de scqiunc in planul orizon marime a laturilor. Aceastii sec\iunc nom1alii rata unei prismc cu muchii inclinate de front .
.r la desfa~urata fc\elor late- servete ca linie de referinta in conturarea situa!ie care a fost tratata in problema anterioara.
auga baza triunghiulara ~i a. desfa~uratei fiind trasata in continuarea axe1 Si in ace~1 caz seqiunea nom1ala prin prismii
a scctiunii. care in accst caz Ox, iar la desfa~urata fe!elor latcrale sc adauga sef\ e~tc ca linie de referin\ii la trasarea desla~u
prin rota\ia pc dcsfa~urata a apoi cele douii baze. Daca bazele ar ti ratei fe\elor laterale. fiind pozi1ionata in conti-
rilor latcralc. poligoane cu ma1 multc laturi cle sc nuarea axei Ox.
descompun in triungh1uri.

2 3

2 3

Fig.5.25. Fig.5.26.

~ml' de gcomrtric deseriptivA


Poliedre 57
C:.lnterscctia cu o dreapta

~Se dau punctele. A( 110.40.0). 8(95.75.0).


(~.0). \'(25.15.85 ). H( 5,60.0) ~1 M(l<0.40.45 l
Sc ccre intersecpa piramidci obhcc ABCS cu drcapta
dctcnnmatli de punctcle MH.
Rezafrare. Ex1sta doua posibilitf1\1. in 1ig.5 27 .
fiind figurate ambelc:
a) Se utilizeaza un plan prom:tant ( de capat sau
'ert1cal) care c.:on\ine dreapta ~1 care intcrsectcaza p1-
ramida dupli un contur tiungh1ular. l23. ale cann la-
tun intalnesc dreapta data D dupa punctelc cliutatc.
b) Se utilizeazli planul P fonnat de dreapti\ ~1 de
,iirful piramide1. cu ajutornl unui punct oarecarc M
situat pe dreapta D. care unit cu varful dctcrmina n
alti\ drcapta a planului care arc unna onzontala in H 1
Unna orizontala a acestui plan intersecteaza baza pi -
ram1dc1 situata in planul orizontal ~1 detcnnina o sec-
!iunc triunghiulari\ 45\' pnn piramida La intcrsecpa
laturilor tri unghiului cu drcapta D sc atlii punctelc de
intcrsec\ie cautate 11 ~i Ii.

5.28. Sa sc detem1ine proicc!ii le punctelor de


mterseqie dintre o dreapta ~i o piramida patmlatcra
oblica cu baza situata intr-un plan oarecare.
Rezolvare. Fie D dreapta ~i V ABCE piramida
data (fig.5.28.). in cazul unci baze situate intr-un
plan oarecare este mai indicata uti lizarea unor plane
proiectante trecute prin dreaptli. Astfel. planul de ca-
pi\t P dus prin dreapta D scqioneazli piramida dupa
patmlaterul 1234 ale carni laturi intiilnesc dreapta D
in punctele cautate 11 ~i [i.

5.29. Se dau punctele:A(45. 14.57). B( I I 3,55. 16).


C(9,42,9), 8(27,55,48). M(95,20, 18), N( 84,53,42),
R(58,J 5.6). Sa se constniiasca intcrsec\ia dintre tri-
unghiul ABC ~i tetraedrnl SMN R ~i sa se studieze
vizibililatea intersec\iei.
Rezolvare. lntersectam laturile tri unghiului cu
fe\ele tetraedrului ~i muchiile tctraedrului cu supra- 1'
fa\a triunghiului (lig.5.29.). Observam ca doar latura
AB intiilne ~te in 3 muchia MN. Dintre muchi ile te-
traednilui nu iau parte la intcrseqie NS ~i MR Punc-
tu l 1 se gi\se~te pc muchia SR, 2 pe muchia SM ~i 4
pe muchia NR. Pentru a detem1ina punctul 1 consi-
derlim planul de capat dus prin muchia SR ~ i luam
intcrsec pa IA ~ i h dmtrc accst plan ~i suprafa!a tn-
unghiului . Dreapta l.,ltt intalnc~te rs in l./\nalog se b\..,::;;....J.~-~;;...--.:.::..-_::sl,
ob\in punctele 2 ~1 4 . \'izibili tatca intersec\ici csh:
studiata in epura. Fig.5.29.

58 Culegcrc de probleme de geometric descriptiva Poliedre


(~ ~c Jau punctele:A(65,15.0). B!40.5.0).
C(~l.0). F.(60.45.Cl) H(l0.20.0) 1\1(65.55.55) ~c
ccrc intcrscqia pmmci oblice aviind baza patrulatcrul
ABCD ;;1 muchiile inclinate dreapta la 60 ~i 45"
fa1a Jc <h cu dreapta HM.
Rezofrare. Exista doua posibilita\i. amhelc prc-
zcntatc in fig 5.30:
a) se utilizcazii un plan pro1ectant ( Jc capat sau
1 ertical) care con\inc dreapta D ~i care intersectcazfi
prisma dupii un contur patrnlater 1234 ;;i la 111tcrsec-
\1a lu1 cu una din proieqiile dreptci se afla punctek
de mtersec\ie cautate;
b) se utilizeaza planul oarecare P care trece prin
dreapta ~i este paralel cu muchiile prismei. Pentru
acea~ta din punctul M situat pc dreapta D s-a dus o
drcapta D 1 paralela cu muchiile prismei. Prin unirea
urmelor orizontale H ;;i H 1 ale celor doua drepte, sc
determina unna ori zontalii PH a planului cautat. Pla-
nul seqioncaza prisma dupa un patrulater 5678. iar
acesta intalne~te drcapta in punctelc cautate 11 ~i 12

5.31. Sa sc dctenninc proiec\iile punctelor de in-


tersecpe dintre o dreapta oarecare D ;;i o prisma tn-
unghiulara oblica oarecare ABCA 1B 1C 1.
Rezofrare. in aceasta situatie ciind ):>azele nu se
gasesc in planele de proieqie se aplica prima metoda
dcscrisa la problema precedenta. adica se utilizeaza
plane proiectante care con\in muchiile pri srnei. Ast-
le!. planul vertical P dus prin dreapta D sectioneazii
prisma dupa triunghiul vertical 123, aflat intiii in
proieqia orizontala ~i purtat apoi in cea verticala pe
rnuchiile corespunzatoarc (fig.5.31 .). Laturile acestui
triungh1 intalnesc dreapta D in proiec\ia verticala in
punctele I I ~i 12 cautate. Daca planul proiectant ar fi
fost de capat, punctele de interseqie ar fi aparut intai
in proiec\ia orizontala, la intersec\ia laturilor tri un-
gh1ul ui de sec\iune cu proiec\ia orizontalii d a dreptei.

5.32. Sa se construiasca intersec\ia dintre triun-


ghi ul ABC ~ i prisrna patmlatera dreapta MNRS si-
tuata cu baza in planul orizontal de proieqie.
Rezofrare. lntersectam laturilc triunghiului cu
prisma ~i muchiile prismei cu suprafa\a triunghiului
( fig.5.32. ). Latura AB inta lne~te in I fa\a SM ~ in 3
fa\a 1\11'\. Latura BC intalne~te in 4 fa[a MN ;;i in 5
fa\a NR Latura AC intiilne~le in 2 fa\a MS ~i in 7
fa\a SR Dintrc 111uchi 1lc vcrticale ale prismei doa1
rnuchia R intcrsecteazii in (u. u') suprafa\a triun-
ghiului ABC. Pro ici.:pa u ~c afla pi: pro1ec\ia 1 crt1-
29. ca la 6'7'.

- Poliedre 59
ilemr dl' gtometric descriptha

I
\
I
B. lnterseqii de policdrc
5.35
5.33. Se cere mter!>eqia a doua prram1de ~Sc dau punctele: A( 150.95,0), 8(65, prisma
dreptc cu ba1ele centrate. piitrate ~1 rotite. pri- 1d:~1(115,65,0), N(60.60,0) , P(95. 105,0). '.in plan:
ma cu J- S cm. ~i h ~ 6 cm iar ccalalla 1~3 cm. Se cere mterscc\ia tctraedru lui regulat SABC, patrulat
h= 12 cm (fig.S .33. l de muchie AB, cu o fa1a in planul orizontal de plan de
Reza/vare. Se intersecteaza pe rand mu- proicqic H cu prisma dreapta triunghiulara a- Re.
ch1ile unei piramide cu fe\ele celeilalte. iar pen- \'iind baza MNP ~i h=lOO mm (fig.5.34.). vertical;
trn ca exista aceea~i rela\ie spa!iala intrc mu- Re:ulvare. Dupa construqia tetraedrului Planele
chii ~1 fe!c. estc suficient sa rczolvam intcrsec- regulat SABC se gascsc mai intai in proiec\ia nele ver
pa numai pcntru una dm ele. Astfcl. muchia orizontala punctelc 2,4 ~i 6, de intcrscc\ie intre dei ~i p
\ ' 1A intersccteaza ccalalta piramida in punctul muchiilc tclraedrului ~i fe\cle verticalc ale pris- chiile p1
I, aflat cu ajutorul unui plan vertical trecut prin mei. Se afla apoi, punctele 1, 3 ~i 5 de intersec- fefele vc
muchie, stabilind astfel planul de nivel H1 in \ie dintrc muchiile verticalc ale prismei ~i fete- pectiv 3
care se gasesc ~i celelahe varfuri. Tot ~a much1a le inclinate ale tetraedrului regulat, trasand pla- zontala.
V2M mtersccteaza fa\a piramidei cu viirful \'1 ne >erticalc care con\in muchiile prismei. Ast- confin 1
in punctul 2. detcrminiind astfel nivelul Hi in fel. planul vertical care contine latura NP a mei sec
care se gasesc celelalte trei varfuri. Conturul prismei taie fe\ele tctraedrului dupa conturul ghiuri vi
de interseqie este deci o linie friinta care leaga tnunghiular N 14P1 care intersectat cu muchiile secfia cu
opt puncte situate la noua nivele. Se va respecta prismei determina punctele de intersec\ie 3 ~i 5 ~i respec
vizibilitatea muchiilor tinand cont de pozi\ia cautatc. Vol umele fiind opace se va respecta turului fi
bazelor cclor doua piramide. vizihilitatea muchiilor. te contim

s'

a' a
a

'

a
a

Fig.5.33. d Fig.5.34. c

60 Culegcrc de probleme de geometrie dcscriptiYa Poliedre


5.35. Sa sc determine intcrseq1a dmtrc o 5.36. Sa sc dctcnnine intcrsecpa une1 pnsmc
prisma 1riungh1ulara \ crticala. situata cu ba1.a vcrticale cu o prisma fronto-ori7ontalii.
Jnctck A( 150.95.0), 8(65. in planul orizontal de pro1eq1c, ~i o piram1da Reznfrare. Fie MNPR o prisma patrulate-
). l'i(60.60,0). P(95.105,0~. patrulatera a carc1 baza estc cuprinsa intr-un ra vcrticala. situatii cu baza in planul orizontal
tetraedrului rcgulat SABC. plan de profil. de proieqie ~i o prismii. triunghiulara ABC' ale
0 fata in planul orizontal de Rezo/vare. Fie ABC prisma triunghiulara carei much1i sunt fronto-orizontalc ~i a ciirei
sma .drcapta triungh1ulara a- verticaHi data ~1 SM!\P p1ramida (fig. 5.35.). ba;a estc con\inuta de lU1 plan de profil (fig. 5.36. l
h"' I 00 mm (fig5 .34. l . Planele auxiharc pc care le ut1liza111 sunt pla- Utilizam ca plane auxiliare. plane paralele cu
iupa construc\ia tetraedrulu1 nele vertica\e care tree prin varful S al piram1- muchiile arnbelor prisme . adica plane de front
gasesc mai intai in prn1:c1 1 ~ dei ~i prin muchiile celor doua poliedre. Mu- Punctele de interseqic ale muchiilor fronto-
e 2.4 ~i 6, de intersec\1e mtn: chiile piramidci SM ~i SP sc intcrsecteaza cu orizontale cu fc\cle verticale ale celeilaltc pm-
Jui ~i fe\ele verticale .ale pns fetele verticale ale prismei in punctele 1.2. rcs- me sc aflii direct in proiec\ia orizontala. De a-
puncte\c L 3 ~i 5 de mtcrsec- pectiv 3,4, detennmate u~or in proiec!ia ori- semenea pcntru rezol varea intersec\iei utiliziim
, vertica\e ale pnsme1 ~1 fc\e- zontala. Planele verticale cc tree prin S ~i care ~1 proicc!ia latera\ii pentru gasirea punctelor de
~aedrului rcgulat. trasand pla- contin muchiile verticalc din C $i B ale pri~ mtcrsec\ie a muchilor verticale ale prismei.
contin muchiile prismci. Ast- mei sectioneaza piramida dupa doua triun- Ca o variantil a acestei intersec\ii daca prisma
a\ ~arc con\ine \atura NP a ghiuri vizibile in proicqia lateralii iar la intcr- ABC ar avea muchiile orizontale ~i nu fronto-
le tetraedrului dupa contu.rul sectia cu muchiile prisrnei rezulta punctele 5,6. orizontale sc efectueazii o schimbare de plan
> care intersectat cu n:iuchule ~i respectiv 7 ~i 8 cautate. Pcntru trasarea con- vertical de proiectie ~i se aduce prisma in po-
1
ii punctele de intersec\1c 3 ~~ 5 turului frant al liniei de intersec\ie se urmarc~ zitie de capiit. obtinandu-se direct punctelc de
le fiind opace sc va respccta te continuitatea ei pc fetele verticale ale prismci. interseqic.
hiilor.

s'

z z

c Fig.5.35. Fig.5.36.

ileme de geometric dcscriptid Poliedre 61


.a. lntenec{ia a douii piramide h. lnter.,ec(ia 1mei piramide cu o prismii c. J111e1
,~ avlimd ba;
~5.37)sc dau pum:tele: A.(70.10.0l. 8(20,10.0). { 5j'g:i Sc dau punctele A.B.C. \'1.M.N.P. 5.39. Sl
" L(13.60.0). \" 1( 120.90.70). 1\1( 140.30.0). !'1(85. d~lema anterioara. Sc cerc intcrsec\ia C(35,0,60)
20.0). P( 120.80,0) \' 2(45.100.140). Se cere intcr- prismei can: arc baza MNP ~i muchiile incli- 20,0), P(l'.
sectia dintrc piramidcle ABC\"1 ~i MNP\~ cu nate la 45 rcspccti\ 60 spre dreapta fa!a de ABCV1 cu
hazelc situate in planul orizontal (fig.5.37. l O>. rn piramida obica ABCV 1. Baza supcrioa- clinate la l;
Rezofrare. Pcntru a gasi poligonul de m- ra M11'1P1 a prismei este la cota de 90 (fig.5.38.) de Ox ~i c<
tcrsec\ic a doua piramidc. exista doua metode. Re-:.ofrare. Pentru a gasi conturul de intcr- Rezolv
folosind fie: sectic dintrc cele doua poliedrc exista doua conturul d
- plane particulare (de capat sau verticak) cc met ode folosind fie. dre exista <
tree prin fiecarc mucbic a unei piramidc ~i dc- - plane particulare (de capat sau verticale) - plane pa
termina un contur plan in ccalalata sau:
- plane auxiliare formate succesiv de drcapta
cc une~te varfurile acestora ~i de ficcarc mu -
dre ~' detemuna un contur plan in celalalt sau;
- plane auxiliare care se due prin dreapta ce
I
ce tr~c prin fiecare muchie a celor doua pol ie- I tree prin fi
~i detennin
- plane at
chie a celor doua piramidc. metoda in multc trccc prin varful piramidei ~i este paralela cu trece prin
cazuri mai rapida. muchiile prismei . in acest caz urrna orizontala i . muchiile i:
in a doua mctoda, dreapta V 1\ ' z trasata prin a dreptei (D) este h,h ', ~i prin aceasta, in cazul ambele urn
varfuri le celor douli piramide, arc unna orizon- cand bazele celor doua poliedrc sunt in H, vor bazele eel<
tala h,h . Aceasta dreapta imprcuna cu oricare trece urme le orizonlale ale planelor auxiliare proiectie d
din muchiilc cclor doua piramide determina determinate de dreapta fie cu muchiile prismei, planelor a
un plan. problema rcducandu-sc la intcrseqia fie cu cele ale piramidei. Acestc plane vor sec- cu muchiil1
dintre un triunghi ~i muchia respcctiva. Planele \iona prisma dupa un patrulater ~ i piramida du- Aceste pla1
limita sunt Q 1 ~i Q4 iar interscc\ia cste o pa- pa un triunghi care se vor intcrsecta pe rand cu trulater ~i
trunderc. muchiile celor doua poliedre. vor interse1
poliedre. S1
tea conturu.

Fig. 5.37. Fig. 5.38. v

62 Culegerc de prohlcmt de geometric dcscriptiva Poliedre


unei piramide cu o prismii c. /ntersec(ia unei piramide 'Ii o prisma. d. lntersec{ia a douii. prisme
1
avomd haze/e in plane de proiel'{ie diferite (5,40:> Se dau punctele: A(70, I0,0). B( 20, I0.0 ).
u punctelc A.B.C. \' 1.l\t.1'.P 5.39. Se dau punctelc: A(70JJ, I 0). 8(20.0, I 0). C(l%6.0). !\f( 140.30,0). N(85, 20,0). P(l20,80.0J
antenoara. Se ccrc mterscc\rn C(35,0,60), v 1( 120.130.90). !\1( I40J0.0). !\(85. Se cere inte~cqia prismelor cu bazele ABC s1
c baza MNP ~i muchiile inch- 20,0), P(l20,80,0). Se ccrc interseq1a piram1dci l\1NP cu muchiilc inclinate la 3011 45 fo!ii de (h
pecti, 60" ~pre <lreapta faia de ABCV1 cu prisma de baza MNP cu muchiilc in- (fig.5.40.).
1 ob1ca ABC\' I Ban supcnoa- clinate la la 45 rcspectiv 60l' sprc dreapta fa\a Re:.oll'are. l'cntru a gasi comurul de inte1-
~mci est1: \a cota de 90 (fig.5.38.) de Ox ~i cota bazei superioare <le 90 (fig.5.39.). seqie al acestor douii prismc, cxista doua mt"
Pentru a gasi conturul de inter- Rezolvare. Ca ~ i in cazul anterior a gasi tode folosind fie:
cle doua - poliedre cxista douli conturul de intersect1e dmtre cclc doua polle- - plane particulare (de capat sau vert1cale) cc
d fie :
d.re exista doua mctode folosind fie tree prin fiecarc muchie a unui volum ~i deter-
ticu\ar1: (de capat sau vertica\e) - plane particulare (de capat sau verticale) cc mina un contur plan in celalalt sau:
:arc muchic a celor doua pohc- tree prin fiecare muchie a celor doua policdrc - plane auxiliare care se due prin dreapta para-
a un contur plan in celalalt sau; ~i determina un contur plan in celalalt sau: !ela cu muchiile celor doua prisme.
iliarc care sc due prin dreapta ce - plane auxiliare care sc due prin drcapta cc In metoda a <loua printr-un punct oarccare S din
ul piram1dci ~1 cstc para\e\fl c~ trece prin viirful piramidet :;;i estc paralela cu spatiu sc trascaza doua drcpte concurente para-
iei. In acest caz unna onzontala muchiile prismei. in acest cai' se dctermma lele cu much1ile prismelor, care determina ur-
ste h.h, . ~i prin aceasta, in cazul ambele unne ale dreptei D (H si VJ. pentru ca mele planului cautat. Pcntru ca cele doua pns-
-lor doua poliedre sunt in ": vor bazele celor doua poliedrc sunt in plane de me au bazcle in planul orizontal se pot ut iliza
)fizontale ale planelor aux1hare proiectie diferite) prin care vor trece unnele numai um1cle orizontale ale planelor auxiliare.
: dreapta fie cu muchiile prismei, planelor auxiliare determinate de dreapta fi e C\nd bazelc cclor doua prisme se situeaza
piramidei. Aceste p\~ne vor sec- cu muchiile prismei, fie cu cele ale piramidei. in plane de proiectii diferite, se vor fo[osi am-
upr1 un patrulater ~i p1ram1?a du- Aceste plane vor seqiona prisma dupa un pa- bele urme ale p[anelor auxiliare.
care se vor intersecta pc rand cu trulater ~i piramida dupa un triungh i care sc Ducandu-se aceste plane, se poate observa
doua poliedre. vor intersecta pc riind cu muchiile cclor dou1i ca linia de interseqie este o rupere. deoarecc
poliedre. Se va rezolva de asemenea vizibilita- potiiunea ncintersectata determinata de planele
tea conturului de sectiune. limita apare pe ambele baze.

m'

Fig5.39. Fig.S.40.

. . Poliedre
,hlcme de ~eomltrie desenpt1va 63
E . \'olumc ma\ime inscrise in poliedrc

~Sc cerc ca intr-un tetracdru rcgulal de mu-


ch~ a~cza1 pe o fata cu o much1e oblica in poz1-
\ie de front sa se inscrie eel mai mare cub ;;1 eel ma1
mare octaedru regulat ( fJg.5 .41.a. b. ).
Reza/vare. Constructia cubului maxim inscris
intr-un tetraedru regulat se bazeaza pe o construqie
grafica plana, prezentata la ..Anexc" ~i anume inscri-
erea patratului maxim intr-un triunghi. Sc utilizcaza
de doua ori aceasta construc\ic. odatii in proieqia o-
nzontala pcntru baza tctraedrului $i apoi in triun-
ghiul rezultat in proieqia verticala ~i se gase$tC ma-
rimca reala a cubului maxim.
Pcntru inscrierea octaedrulu1 maxun. rcla\ia de 111-
c1den1a es1e fa\a-fa\a ~i pentru ca ambcle poliedrc au
fete triunghiulare, care trebuie sa se suprapuna
paf\ial, sc unesc mijloacelc tuturor muchiilor tetrac-
drului ~i sc ob\ine volumul dorit.

\5-:42:\sc cere ca intr-un cub de muchie data a$ezat


c u paralelc sau perpendiculare fa\a de planele
de proieqie sa se inscrie eel rnai mare tetracdru re-
gulat ~i eel ma i mare octaedru regulat (fig.5.42.a.b,).
Reza/var. Sc prezinta aici legaturi le structurale
dintre cub $i doua din poliedrele regulate. Exista do-
ua tetraedre regulate maxime inscrise intr-un cub de
muchie data, ciind muchiile lor se confunda cu dia-
gonalele fe\elor patrate ale cubului. Rezulta pozi\ia
pe muchie a tetraedrului, cu doua muchii paralele cu
planele de proieqie.
Octaedrul maxim inscris in cub, nu are o pozi\ie
construita precis din punct de vedere grafic, fiind su-
pusa discu1iei. cea mai des intalnita fiind aceea cu
patratul median maxim al octaedrului inscris in
dreptungbiul diagonal al cubului.

~Sc cere ca intr-un octaedru regulat de muchic


da~zat pe un varf cu 0 diagonala interioara ver-
ticala sa se inscrie eel mai mare cub ~i eel mai mare
~I (fig.5.43 a,b).
Reza/vare. Se prezinti'i aici legaturile structura-
Je dintre octaedru ~i doua din poliedrele regulate.
Ce! mai mare cub inscris intr-un octacdru regulat.
sc obti ne ducand din centrul Jui plane inclinate la 45
fa\a de planul orizontal de proicciie pana intalncsc
muchiilc inclinate ale octaedrului.
Tctraedrul regulat maxim inscris intr-un octaedru
rcgu lat \'a avea o fata comuna cu acesta. 1ar \ arlu l o-
pus sc va alla pc o alta fata a octacdrului.

64 Cule~erc de problcmc de geomctrie dcscriptivA Poliedre

~ .
5.44. Sc ccrc 1..a intr-un cub de muclrn: data. a~e1at
cu le1elc paralelc ~au perpendicularc pe planclc de
pro1ee\ic, sii se inscne eel mai mare dodeeaedrn re1,.ri1lat
~i eel mai mare icosacdru regulat (fig.5.44. a.b.).
Re:ofrare. Se prezinta aici lcg.aturile structuralc
dintrc cub ~i douii din poliedrele regulate
Dodccaedrul ~i 1cosaedrul regulat se insem1 intr-
un cub in mod asemanator. pcntru ca sunt pohcdn:
duale. cu tre1 pereehi de muchii opuse centratc PL'
mcdiatoarclc fe\elor acestuia. Rezulta ca in amhek
eazuri avem pozi\iile pc muchiile ale eelor doua pli-
ltedrc regulate inscrisc. intre muehiik celor trei 'll-
lumc cxista o rcla\ic grafica reprezentatA in fig. 5.44.c.
bazata pe seqiunea de aur: mn + m 1 = me undc:mu =
md3- J5 )12 iar m1 =me( JS
-I )12. Perechile de mu-
chn opuse in numar de 15. formeaza dreptung.h1un in
raportul (mo x <1> mo) la dodecaedrul ~i (m 1 x <l>mi)
Fig.5.44. 2

la icosaedrul grupate in 5 teme de pereehi ortogona-


lc intre ele. doua ciitc doua.

5.45. Se cere sa se prezinte in epurli eel mai mare


tetraedru rcgulat ~i octaedru regulat inserise.intr-un
dodeeaedrul regulat de muehie data (fig.5.45.a,b.).
Rezolvare. Sc prezinta aiei legaturile strueturak
dintre dodeeaedru ~i doua din poliedrele regulate.
Tetraedrul rcgulat maxim se inscrie intr-un dode-
eaedru regulat avand varfurile situate in viirfurile do-
decaedru lui, iar proieqiile sale un patrat, pentru ca
de fapt tetraedrul inscris in dodeeaedru este inseris
in cubul inseris la randul Jui in aeesta. motiv pentru
care pentru a construi tetraedrul inscris, se due pe
fetele unui varf trei diagonale perpendieulare.
Octaedrul regu lat maxim se inserie in dodeeac-
drul regulat luand viirfurile sale la mijloaeele a trci
perechi de muchii opuse ale aeestuia. deci rela\ia de
ineidenta in aeest caz este viirf-muehie.

5.46. Se eere sa se prczinte in cpura eel mai mare


tetraedru regulat ~i oetacdru regulat inserise intr-un
ieosaedni regula t de muehie data (fig. 5.46. a,b .).
Rezo/vare. Se prezinta aici legaturile structurale
dintre icosaedru ~i doua din policdrele regulate.
Tetraedrul rcgu lat maxim inscris intr-un icosae-
dru regulat va avea varfurile sale in centrele a patru
fe\c opusc ale acestuia, (relatia drf-fata).
Octacdrul regulat maxim inscris intr-un ll:osacdru
regulat \ 'l'I avea celc ~<1sc viirfuri a le lui la mijloacelc
a trei percchi de muchii opuse ale acestu ia, dctrnrn-
niind tre1 axe 011ogonalc. (rela\ia drf-muchie)

. . t' i Poliedre 65
irohlcmc de gcomctne descnp '"
F. Prohlcme propusr

5.47. Sc cons1dcra planul \crt1cal l dat prm unrn: ~1 punctele A ~i B situate in accst plan. Sa
sc dctenninc pro1ec!iile piram1dci rcgulatl' SABC de inal\imc h data, a carei baza este patratul de
latura AB cun\inut in planul T.

5.48. Sa se constnnasca proiccpilc ociaedrului rcgulat MABCDN cunoscand centrul sau Q ~i -----,
dn:apta 1 pa care este a~ezata una dm muchitle sale

5.49. Sa sl' determine adevarata marnm: a scqiun11 tacute de planul P in piramida SABCD
cuno~can<l:P,( I 0.0.0). II( 142.50.f)). \'( 74.0.48 ). S( 34.80.96 ). A( 150.0,26 ). B( 136.0,60), C( I04,0,40).

5.50. Sii sc detcrmme adc\arata mfmme a seq1um1 cfectuatc de planul P in prisma ABCA 1B 1C1
Linii CV
cu bazele paralele ~i cunosciind: P,(20.0.0J - unnelc P11 ~i Pv fiind inclinate in stanga la unghiuri de
11
60" respcctiv 45 fa!ii de Ox- A(145.25.0). 8(95,55.0). ('(80.10,0). A 1(60.50,60).
Genera
5.51. Sa st: determmc dt:sfa:;;urata trunchiulu1 de piramida rezultat prin sec\10narea piramidei
SABC cu planul de capat Q definit de Q,(160.0.0). \'(74,0,42) Se mai cunosc: S(80,40,80),
A( 152.20.(J). B( 124,48,0) ~i C( 106.6.(J).
inainte c
. . . . . toare la lini
5.52. Sii sc detennine punctcle de mtersect1c dmtre p1ran11da SABCD ~i dreapta definita di Liniile <
punctelc M( 16.8,44) ~i N(64,44.70). Se cunosc: A(94.0.44 ), B(58,0,24), C(34,0,34) D(74,0, 72! curbele cicl
~i S( 10,70,70). curbele de j
. . . . . La repre
5.53. Sa se detenmne punctele de mtersecpc dmtre pnsma ABCA1B1C1 cu bazele situate ii puncte gem
plane paralcle ~i dreapta definita de punctele 1\1(36,54.44) ~i N(l 10,38,4). Sc cunosc: A(104,62,0lcu v3rfurile
8(86.76,0), C(56,56,0), C1(22,l2,60) ~i directia muchiilor data de CC1. Punctele
- punctelc
5.54. Se dau punctele. S(72,l l4,l38), A(l68,12,0).8(136,84,0), C(96,32,0). V(l30,100,88)celmaidesii
M(78,8,0). N(44,52,0) ~i P( 14,16,0). Sa se determine intersectia dintre piramidele SABC ~ _ punctul
VMNP. parte $idea

5.55. Sa se determme . mtersectia


. . d.mtrc p1ram1
. "da \ ' ABC ;;1. pnsma
. MNPM 1N1P 1, cunoscan - du.ruri_ tangentc
punctul
SC'. V(l 44, I 00, l 08), A(40,080), 8(10,0, 16), C(80,0,8), M(98,0,20), N( 140,0,30), P(l24,0,72) ifonniind un

M 1(46.90,90), prisma avand bazele situate in plane paralele ~i directia muchiilor fiind MM1. - punctul
- punct d(
5.56. Sa se determine intcrsec\ia dintre prismele oblice ABCA1B1C1 ~i MNPM1N1Pi, cunos Reprezen
cind: A(240, 116.0), B(22SJ 64,0), C( l 60,126,0). Ai( 128,24, 76), M(60,154.0). N(l 12, 134,Gb detennina.
P(75, 102,0). M 1( 180,66,114) bazele fiind paralcle ~i muchiilc lnclinatc avand directiilc AA1 ~i M~loate afla cu
;1e o dreapta,
5.57. Sa sc construiascii eel mai mare cub inscris intr-o piramidii dreaptii cunoscand latura I a bl Dintre toa
7Ci piitrate ~j h infl)!imca ei. flUDCtelor eg<

5.58. Sa se construiasca in cpura eel mai mare dodecaedru rcgulat inscris lntr-un icosaedru regt
lot de m"'hi' dotA ~

~
66 Culcgcrr de problr-mc de geometric descriptiviC.:ercul
A ~ 1 B s!luatc in accsl plan. Sa
ita. a caret baza este patratul de

DI\ cuno,cimd ccntrul sau n ~i


(. Pl'l Ol.l1L <1

planul p in ptramida SABCD


l.26). B( 136.0.60). ('( l 04.0.40).

planul pin prisma ABCA1B_1C1 Linii curbe - Cercu l


incl inatc in stanga la ungh1un de
). A 1(60.50.60).
Generalitati
'.ultat pnn seq1onarea piramidei
2) Sc mai cunosc : S(80.40.80),
inainte de a trece la studiul suprafr\elor \>l corpurilor de rota\ie sa darn cateva no\iuni refcri-
toare la liniile curbe care apar la reprezentarea sau sec\ionarea lor.
1 SABCD ~1 dreapta definita de Liniile curbe se pot impar! i ln doua grupe: linii rnrhe plune. cum sunt cercul. conicele.
58.0.24). C(34.0.34) D (74.0,72i curbele ciclice, lemniscata etc. ~1 li111i rnrhe spa(iafe (curbe strambe) cu m sunt liniile elicoidale.
curbele de interseqie ale suprafe\elor de rota\ie etc.
La reprezentarea descriptiva a curbelor intereseaza modul lor de gcnerare. prin traiectori i de
~BCA 1 B 1C1 en bazc\e situate ii puncte generatoare care se deplaseaza dupa an umite legi sau ca limita a laturilor unor poligoane
I 0.38.4 ). Sc cunosc: A( l 04.62,0l cu varfurile pe curba.
e CC 1. Punctele caracteristice ale unei curbe sunt de mai multe felnri :
- punctele multiple - sunt punctele prin care tree m ai multe ramuri ale unei curbe; dintre acestea.
LO). C(96.32,0). V(l 30.I 00,88\cel mai des mtalnit este punctul dublu sau nodul de prima spc\a (a) ~i punctul dublu de a doua speta (b):
c\ia dintre piramidele SABC ~ - punctul de intoarcere - estc punctul dublu in care tangenta este comuna. Curba poate fi de o
parte ~i de alta a tangentei ~ i este respectiY de spe\a lntai (c) ~i de spe\a a doua (d), in ambcle ca-
LUri tangentele fiind identice:
isma l\1NPM 1l'\ 1P1. cunosciindu - punctul de oprire - este punctul in care curba ~i tangcnta i~i schimba direqia printr-un salt,
.20). N( J40.0,30). P(l 24,0, 72Hfonnand un unghi oarecare ( e );
rectia much1i lor fiind MM1. - punctul singular - este punctul de pe curba care adm ite o singura ta ngenta(f) ;
- punct de injlexiune (g) apare ln cazul cand tangenta traverseaza curba.
:A 1B1C 1 ~i MNPM1N 1P1. cunOi Reprezentarea unei anumitc curbc se poate face prin eel pu\in doua proieqii a le punctelor care
76), M(60.l 54.0). N(l l 2._1 34,0o detennina. Uneori intereseaza marimea adevarata a unei curbe plane (lungimea ei). Aceasta sc
nate avand direc\iile AA1 ~1 MMp oate afla cu aproximatie, lnscriind ln curba, dupa ca7. un poligon sau o linie fran ta.. Se iau apoi
pc 0 dreapta, rand pe rand, laturile liniei frante.
la dreapta cunoscand latura la\; Dintre toate curbele plane am ales numai problematica cercului. care estc locul geometric al
punctelor egal departate de un punct fi x num it cent ru .

. , d.-scriptiYi<
de gcon11 t nc crcul 67
1 trmc
PROBl.El\lE REZOl.\ ATE

6.1. Se ccrc ca inlr-un patral de muchie data prc-


7cntat in axonometne 11ometncii sii ~e construiasca
ccrcul maxim inscris (fig.6 .1. ).
x
Re:ofrare. in general. pcntru rnnstructia unui
ccrc inscris intr-un patrat rczultat dintr-o imagmc
axonometrica sau dm epura. se dc1em1ma X punc1c
ak sale. 4 la jumaliilile la1urilor patrulaterului rezul-
1a1 ~i altc patru pc diagonalc, care sunl cxtrcmita\ilc
axclor clipselor rezullatc Pentru dctcm1inarea ulti-
melor 4 puncte sc construie~te pc jumfnatca la1Uri1
Fig.6. l.
sau a diagonalei man un triunghi drcptungh1c isoscel
ayand unghiurile de la bazii egale cu 45 ~i se rabate
cateta pe ipotenuza. ob\iniindu-sc astfel capc1ele axc-
\or ehpsei inscrise in patrulater.

~e dii planul oarecarc P cu punctul P,(1 00.0,0) x


~PH ~i 11
Pv inclinate la un unghi de 30 respec-
tiv 45 fa\ii de Ox. precum ~i un punct !!(40.y.30) con-
\inut in acest plan. Se cer proieqiile cercului de raza
25 mm ~i de centru n. con\inut in acest plan (fig.6.2.).
Re-:.olvare. Sc utilizeaza o rabatere a planului
oarecare P in planul orizontal ;;i se afla centul ro 0 ra-
batut. Se cons trui e~te cercul cu doi diametri perpen-
diculari 2040 11 Ox ~i 1 03 0 ..L Ox ~i se realizeaza apoi
intoarcerea din rabatcre pcntru cele douii diametre,
unul orizontal, iar celalalt pe o linie de cea mai mare
panta a planului P. Se construiesc patrulaterele in
care apoi se inscriu cercurile, ce apar ca elipse.

6.3. Sa se construiasca proiectiile unui cerc al


carui plan P este paralel cu linia de pamant ~i trecc
printr-o dreapta data D . Se cunoa~te proiec1ia ori-
zontalii ro a centrului ~i se ~lie ca cercul este tangent
dreptei D (fig.6.3.).
Rezofrare. Se delerminii do ~i ro 0 rabaterea in
planul orizontal a dreptei D ~i a centrului cercului
cu ajutorul liniei de cea mai mare panta a planului
\ '01. De aici rczulta construqia rabaterii cercului de
razii rooto tangent dreptci d 0 . Cota centrului cercului
estc w<o 1 ~i se detcrmina duciind prin 02 paralela la
01Y1 pana la intcrseqia rn paralela la Ox dusa prin
OJ. Axele mari a le proiect1ilor sunt 13 '.;'i 1 '3' iar axc-
le mici sunt 24 ~i 2'4' ~i se ob\in proicc1and diamc-
trul fronto-ori7ontal al ccrcului ~i diamctrul dirijat
dupa linia de cca mai mare panta a planului P . Punc-
1ul 4 poatc Ii ndicat dm rahatcrc . sprc c>.emplu. cu
aj utoru lu1 fro1110-on10111ale1 care-I continc. iar punc-
1ul 2 ~c con~truic~lc prin ~1 111 c1ri c . Fig.6.3.

. . . . . Cercul
68 C uleglre de prohlemc de geomctne descnptJY.
2' 6.4. Sa sc con!>tru1asca proiect1 ile unu1 cerc al
caru1 plan trccc pt 111 lin ia de parnant. cunoscand
ccntrul !l((l), w' I al ccrcului ~1 proiect1a 01i1.0ntala m
a unui punct de pc Ctrcomfe rinta sa.
Re:.olvare. Sc efectucaza o rabatcrc a planulu1
cercului pc planul onzontal de proieqie (fig.6.4.). sc
afla poz1pa rahatuta a centrului !.1. a punctu lui M ~t
se constru1e~te cercul la care sc trascaza dot diamctn
Drtogonah. care se transpun in protec\iile din epura
Astfel. ccntrnl cerculut se rabatc in co0 cu ajutorul
tnnngh1ulu1 de pozi\ie ko>w1. Paralela dm k 1 la kw,
da m 1 la mtcrscctia dusa din m la Ox, astfel incat
mm 1 cste cola punctului M. iar mo este rabaterea aces-
tui punct Cu raza R=womo sc construie~;ae cercul in
rabaterc. Axcle proiec\iei orizontale sunt 13 ~i 24.
oh\mute prima prin proiec\ia diametrului fronto-
orizontal al ccrcului. iar a doua prin rabatcrea 214t=2R
a liniei de cea mai mare pantii a planului cercului.

6.5. Se considcra proiecti ilc a trei puncte. A.B.C


dintrc care primcle doua au aceea~i cota. Sa se con-
struiasca proieqii le cercului circumscris ~i cele ale
cercului inscris triunghiului care arc. ca varfuri punc-
tele considerate.
Re:.olvare. Rabatem in c 0 punctul C pe planul
de nivel Ht al orizontalei AB (fig.6.5.) ~i descriem
cu centrnl in coo cercul circumscris triunghiului abc 0 .
Punctul w 0 se ridica din rabatere in (co,w') observand
ca w 1 este intersectia arcului de raza kro 0 cu paralela
dusa din k la ec1. Axele proieqiei orizontale sunt 13
~i 24, iar axele proiec\iei verticale sunt 5'7' ~i 6'8'
unde 13=5'7'=2R. Analog se procedeaza pentru de-
terminarea cercului inscris triunghiului ABC, constru-
ind intai cercul inscris in triunghiul rabatut abc 0, pc
care il pozitionam in epura cu aJutornl punctelor de
tangen\a.
6.6. Sa se construiasca proiec\iile cercului de raza
R data, tangent la doua drepte concurente.
Rezo/vare. Fie D1 ~i D 2 cele douii drepte concu-
rente in punctul M (fig.6.6.). Rahatem punctul M in
mo pe planul orizon tal de pro iectie. cu ajutorul triun-
ghiului de pozi\ie al acestui punct ~i apoi ob\inem Wo
la interscqia paralelelor dusa la distan\a R fa.ta de
d 10 ~i d 20 . Dcscriem ccrcul cu centrul in w 0 ~i ridicam
din rabatere acest ccrc. centrde (l) ~i w' ob\ inute cu
ajutorul frontalei HF. Axclc proieqici orizontalc
sunt 13 ~i 24. punctcle de tangen\a cu drcpte lc sunt
T 1 ~i T 2. iar punctck A ~i B sunt propriilc lor rabatu-
tc Proicqia \Crt tcala a ccrculut sc oh\ine cu u~urin\ft.
cu a.iutorul punctdor am int itc antcnm.

Cercul
ti1
prohlcrnr de 1-!comrtnc dr~cnp
PROBLEJ\tE PROPLISE

6.7. S<i ,e constnnasca pro1eq111c unu1 ccrc al caru1 plan de este capat dandu-sc centrul ~i ra?.a
ccrculu1

6.8. L'n ccrc este con\111u1 de un plan parakl cu lm ia de pamant. Sa se detem1ine puncte]~
cercului care sunt snuate la o distan\a I data fata de lmw de pamant

6.9. Seda un punct M al unu1 cen: ~1 o dreapta D perpcndiculara re planul sau ~i trecfmd pJi
centrul sau. Sa se construiasca pro1ec\111e acest ui cerc

6.10. Sa sc construiasca pr01eqiilc ccrculu1 tangent la doua drcptc concurente ~ 1 de asemenei


tangent planului orizontal de proiec\ic.
SUPF
6.11. Sa se constru1asca proieqiile cercului care trecc pnntr-un punct A ~i este tangent la 1
dreapta D lntr-un punct B de pe dreapta.

6.12. Un cerc este con\inut de un plan de profil Q . Sa sc determine punctcle cercului care sun Gene1
snuatc la o distan\a I fa\a de un plan P dat prin um1c

6.13. Se da planul P ~i punctul A situat in acest plan. Sa se construiasca proiec\iile cercult


care trece prin punctul A ~i estc tangent ambelor urme ale acestui plan. Cilind
plane, nu
6,14. lJn cerc cste con\inut de planul vertical de proiectie. Sa se determine punctele acesll ligonala c
cerc care sunt situate la o distanta cunoscuta l fala de un plan P dat prin urme. rezultii di
paralele c
6.15. Se da in rabatere pe H ccrcul cu centrul in n o de raza r = 30 mm, tangent in h la unn Aceasta d
PH a planului Pin care estc continut. Se mai cunosc H(88,60,0), P,( 148,0,0) ~i Vo(l68,82,1 cilindrul c
situat pc urma verticala rabatuta. Sa se determine proiectiile cercului pe cele doua plane a le suntpa
proieqie. Cindg
cerc, cilin
6.16. Sa se ridice din rabatere cercul cu centrul in !lo( 105.55.0) ~i raza r"' 20 mm, con\inuti nul al doi
planul P dcfinit de punctele P,(l 10,0,0), H(35,95,0) ~i \'(60,0,86). revolutie 1
n1 ~i ~ n2
6.17. Sa sc ridice din rabaterc cercul de raza r = 25 mm, cu centrul in Q 0(80,80,0) continuti haze, in ct
planul P definit de punctele P,(40.0,0), H( 140.70.0) ;;i Pvo ..1.. Ox. proiectie ~
baza este i
6.18. Sa se ridice din rabatere cercul de raza r = 20 mm , cu centrul in ilo(90.65.0 ) continut: zontala, ia
planul P. Se mai cunosc P,(110,0,0). H(20,90,0) ~i Vo( l 35.100.0) situat pe urma vertica de proiecti
rabatuta PYo. prive~te p1
Daca Sf
corespundc
ProbIen
tangente ir
cilindru ra1
~i de rota(.i,
pentru stud

70 <. ull'gcre dt prohleme de geometric dl'scriptil Cilindrul


c capill dandu-~e centrul ~' razi Cilindrul e~t c am1cul
meu la di~t raqu: 1

mint. Sa ~c dctennmc puncteh


11 PlfOl.l't 7

arr1 pc plan ul sau ~i trcr and pru

cpte concurrntc ~i de asemene

SUPRAFETE CILINDRICE
-un punc.:t A ~1 cstc tangent la 1

rmmc punctele c.:ercului can: sut Gencralitati

construiasca proieqiile cercul1


ti plan. Cilindrul este corpul geometnc format dintr-o suprafa!li cilindrica marginitii de douli suprafe\e
plane, numite bazele cilindrul11i. Suprafa\a cilindrica este o suprafa1a prismaticli care are linia po-
Sli se determine punctele acesu ligonalli cu un numlir infimt de laturi. Suprafa1a cilindrica mai poate fi consideratli suprafa\a ce
tlat prin um1c. rezulta dacli se due prin toate punctele unei curbe plane sau slriimbe, numi tii direcloure. drepte
paralele cu o direc1ie oarecare, alta decat una din planul curbei directoare, daca aceasta este planli.
r = 30 mm. tangent In h la um Aceasta dreapta, care rlimane tot timpul paralelli cu o direqie data, se nume~te generatoure. Deci.
0.0). P,(148,0,0) ~i Vo(l68,82,I cilindrul este determinat atunci ciind se cunoa~te curba directoare ~i direc\ia cu care generaloare-
ccrcului pe ccle douii plane c le sunt paralele.
Cind generatoarea se rote~te In jurul unci axe cu care este paralelli, iar curba directoare este un
cerc, cilindrul se nume~te de revo/ufie. iar daca directoarea este o conica, cilindrul este de ordi -
i ,O) ~ 1 raza r = 20 mm. continur nul al doilea - eliptic, hiperbolic sau parabolic. in practica se lucreazli frecvent cu cilindrul de
l6). revolutie general de o dreaptii G. ce se rote~te in jurul axei I, aviind bazele cercuri cu centre le in
ll1 ~i ll2 situate In plane paralele. Ci lindrul este drepl ciind generatoarea este perpendiculara pc
centrul in fio(80.80.0) con~inul baze, in celelalte cazuri el poate fi inclinut (ohlic). Bazele cilindru lui pot fi si tuate intr-un plan de
proiectie ~i un plan paralel cu planul de proieqie respectiv sau in plane paralele oarecare. Cind o
bazA este situatli in H ~i cealaltii intr-un plan de nivel, ele se proiecteazli cercuri in proieqie ori-
ccntrnl in ilu(90.o5.0) con\in~I zontal~, i3:'" ciind bazele sunt con1 inute in plane paralele oarecare. se proiecteaza elipse pe pl~nele
) . I 00.0) si tuat pe urma vert1c: de. protectJe. Pentru reprezcntare se due tangentcle cxterioarc la baze ln cele douli proieqii. In ce
pnve~te punctele pe suprafa1a. se luc reazii ca ~ i la prisme, situind punctele pc linii ale suprafe1ei.
Daca se considera m proiectia orizontalii a unui punct situat pe suprafata unui cilindru, vor
corespunde doua proiec1ii verticale m'~ i m 1'. situate pc doua generatoare distincte ~ i reciproc.
Problemele tratate in acest capitol sc rcferii la reprczentarea cilindrului ~i la trasarea planelor
1
~~gente in anumite situa1ii. la reprczentarea difcritclor sec\iuni ~ i desfa~urarea trunchiurilor de
c~hndru rlimase in unna !or, la intcrscqia cu o drcapta sau cu difcri tc corpuri. atat policdrate cat
~ 1 de rotatie, problematica dcrulatii atiit in cadrul unor problcmc rezol vate. ciit ~i a unora propusc
pcntru studiu.

ri1C'ilindrul 71
ohll'nH' de gconwtnc dcscnp
PROBLE\1E RF..ZOL\'ATE
A. Repre1entare. Plane tangcnfl

7.1. ~e da in lig. 7. 1.planul 'ert ical T defimt de


punctek T, ( 110.0.0). H 1(65.40,50). Sa sc repro1111e
nlindrul cm:ular drept. cu inal]imca h = 70 mm ~1
una din haze un ccrr slluat in T. cu ccntrul n, de
raza r 25 111111
Re:olvare. Cilindrul se poatc consll111 fie in~cn
mdu-1 intr-un paralchp1pe<l ea<lru. fie prin rabatcrea
cerculu1 bazci. in \'arianta a doua, sc rabatc planul T
in planul venical de proieqie ob\iniindU-SC flu ~i SC
trasca7a cercul de raza 25. di\ izat in opt pani cgalc
Sc intoarcc din rabatere acest cerc, obtinandu-se elip-
sa in proicc)ia verticala. Din punctul n, SC traseaza
o perpcn<liculara pc plan. pe care se masoara lungi-
mca de 70 ~i sc obtinc punctul !12 care cs1c ccntru
hazci paralck ~i se trascaza apo1 elipsa bazei. inscri-
sa in <lreptunghiul cadru.

7.2. Sc da in fig. 7.2. planul de capat Q <lefinit de


punctele Q,(90,0.0) ~i !!1 (I J 0. 34, 46). Sa se
rcprezinte cilindrul circular drept. de iniil\ime h = 25
mm. cu una dintrc haze situate in planul Q cu ccntrul
!11 ~i r = 25.
Re:olvare. Sc rabate planul Q in planul
orizonta] de proiec\ie, ob\inandu-SC !!o $i SC traseaza
cercul de razii 25, divizat in opt piirJi egale. Se
intoarce din rabatere acest cerc, obtinandu-se elipsa
in proiec)ia orizontala. Din punctul Q 1 se traseazii o
perpcndicularii pe plan, pe care se miisoara lungimea
de 25 ~i se ob\ine punctul Q 2 care este centru bazei
paralele ~i se traseazii apoi elipsa bazei. Fig. 7.2.

7.3. Seda drcapta !!1(120.100,70) !12(60.40,3 5).


axa unui cilindru circular drept cu raza bazelor r = 25
(fig.7.3. ). Se cere sa se rcprezinte acest cilindru.
Rezofrare. Sc utilizeazii construqia paralclip1-
pcdului cadru in care este lnscns cilindrul. Pentru
aceasta se efectueaza o schimbare de plan vertical de x
pro1cc\ic ~i se al1ii a<levarata mllrimc a axei ~i de aici
se constrnie~te dreptunghiul noii proiec\ii verticale
undc laturile mici sunt cgale cu diametru bazei. De
a1ci se construie~te apoi pro1eqia orizontalii a para-
lclipipcdului ~i apoi cca \ erticala utiliziind cote le ob-
\inutc anterior. in patrulatcrelc bazelor sc construicsc
clipsclc in~c1i~c cu ajutonil a nrt punck. pa1ru ( UJ.4 l
situatl' la mijloaccle latunlor ;,i alte patru situate pc
diagonale. ob\inut..: l'U aj utorul unc1 construqii gra-
ficc ar:i1<1tc in capitolul antlrior

72 Culegcre de problemc de gcomctrie descriptil Cilindrul


7A. Sc L"crc ~a ~e traseze planul tangent la un
cilinclrn cu baza un i.:erc situat in planul H prmlr un
puncl M situat pc suprafa\a laterala (fig. 7.4. J.
Re:ofrare. Planul tangent la cilindru este dcter-
minat de generatoarea ce trece pnn punctul M ~1 de
tangenta la cercul de bazii in punctul T care cstc 101.:
x mai urma onLOtllala P 11 a planului ciiutal.
_::....-"t'"o"'f-''"f-+-r--7~--;r7-- Urma verticalii P, se <letcnninii cu a.1utorul urme1
\ crticale a unei onzontale G 1 cc trece pr111 punctu l
M ~i care are proieqia orizontalii paralela cu umia
onzontalii P 11 a planului tangent.
Pcntru verificare se poate duce ~ i o a ltii ori7ontalii
(; 2 prin punctul :'Ii situat pe generatoarea de contact.
la care um1a verticala trebuie sii sc situeze pc urma
Fig. 7.4.
vcrt1calii P\ a planului tangent.

w2 7.5. Sc ccre sa se ducii planul tangent intr-un


pum:I M exterior unui cilindru circular oblic.
Rezo/vare. Fie cilindrul cu bazele cercuri cu
centrelc !"21 ~i !"22 ~1 punctul M exterior (fig.7.5 .).
Problema admite douii solutii. dcterminand pla-
nele P 1 ~i P 2 tangcnte la cilindru. Astfel, prin M se
traseazii o dreaptii D. paralela cu generatoarele cilin
drului. careia i se detenninii urmele H $i V. Prin h se
traseazii tangentele ht1 !;Ii ht2 la baza cu centrul in w,.
utilizand o construc\ie graficii cunoscutii. Aceste tan-
gente sunt unnele orizontale PIH $i P2H ale planclor
cautatc. Unnele verticalt: ale acestor doua plane vor
trece pnn unna verticala v' a dreptei D, care estc o
dreapta con\inutii in aceste doua plane.

7.6. Sa se trasezc un plan tangent la un cilindm.


Fig. 7.5. paralcl cu o dreaptil data.
Rezofrare. Fie cilindrul cu bazelc cercuri cu
centre le n, ~i !12 ~i dreapta D exterioara. (fig. 7 .6. ).
Ca ~i in problema anterioarii cxistii douii solu\11
care raspund problemei ~i anumc planelc P1 ~i P 2
Astfcl. planul tangent la cilindru trebuie sa con\ina o
generatoare a sa, dcci sc traseaza printr-un punct M
cc aparJine dreptei D. o paralela 0 1 la generatoarclc
cilindrului, care va avca urma orizontala in H 1. Sc
trasca7.ii tangcntcle in punctele t 1 ~i t 2 paralele cu hh 1
tangcntr care sunt iclentice cu u1111ele orizontale Pm
~ P 211 ale celor doua plane tangente. Pentru aflarea
unnclor verticalc Pn ~i P2\ se utilizeazii urmele ,er-
ticalc v' ~i ,., ale cclor doua drcptc D ~i D1. care
unite da dircc\ia drcptci la care trebuic sa tic paralek
unnclc \ert1cale ale celor doua plane tangcntc diu-
tatc. sau ~c llllCsc urrncle wrticale ale gencratoarclm
Fig. 7.6. de IJll!!t'l1!{1 cu punl'tcle Pi- ~i Pi..

Cilindrul 73
irohlemt de gt'omltrie descriptt'
H. Sectiuni plane ~i dC'sfa~urari

7.7. Sa ~c dl'termine ade\aratCJ manml' a 7 .8. Si1 ~c determme ade\ arata man me a
1.9 . s:
sectiunii d1
..,ccpuni1 facutl' de un plan oarecarc P dcf11111 scct1uni1 UH.:utc de plan ul oarecare P dcfinit de le situate i
de punctul P.< l 70.0.CJJ cu unncle P, ~1 P11 la punctcle P,{2X,0,0). 1\1(44.18.0). :'11(37.0.8) in infl1(90,35
unghiun de 45" ~1 rcspccllY 30'' fata de axa Ch cihndrul cu hazele situate in plane paralcle, cer- Rezol
m cili ndrul ctrcular drcpl cu baza in planul V ~1 cun Cll centrelc in fl1(90.35.0) ~I il2(27,67,67) cilindru di
centnil n,(50.0.50). r 20 111111 ~i h = 80 mm de ra7e 1 ~ 20 mm la aflarea :
Re:,oll'are. Fie cilindrul circulm drcpt cu Rezofl'are. Sc reprezinta in cpura ctlindrul toda transf
baza in planul \'Crtical sccponat de planul oa- ~1 planul <le seqiune in cele doua proieqii (fig. proiectant.
rccarc P ( lig 7.7). Seqiunca in pro1eqia ve111- 7.9.) Se utilt1eaza planele auxiliarc care con- cularpe ax
cala se confundii cu proicc11a verticala a cilrn- pn gencratnarcll' conturului aparenl in cele plan de ci
dmlu1. Sc utilizeaza plane de ni'vel dusc prin doua prnicc\1i !?' prin mtersectia lor cu planul p vertical p<
d1v1ziunile a.h.c.d. ale ccrcului de bat.a. care sc dctermma proiec!iile orizontale 1,2.3,4,5,6. 01X1 fiind
1ntcrsectea?a planul oarecarc P dupa orizonta- Cu lmic de ordine se determina. pc gcneratoa- zontalli a J
lek l'i 1. !\ 2 ~1 !\, La interseqia accstora cu ge- rck pe can: ~unt con\inutc. proiec\iile wrticale iectie verti
neratoarclc trasate pnn d1viz1unilc respccti\c ale ace,tor puncte Pentru aflarea adc\aratei proiec~e v
se ob\in palru puncte 1.2.3.4 ale elipsei de sec- marimt a clipsei de sec\iune se rabatc in planul se confuod
\iune . Pentru atlarea adevaratei marimi a acc~ onzontal de proiec\ie planul de scqiune ~i ziind secti
tc1a s-a utilizat rabaterea planului oarecarc de odala cu el ~i punctele care detennina conturul divizarea <
seqiune P pe planul ori70ntal de proiec\ie. cu e lipsei Io 2o 3o 4o 5o 60. proiectia c
ajutorul unnci verticalc a unei drcptc de nivel a Scqiunea se poate determina mult mai u~or in proiecti
planului P. C'onstruqia elipsei de scqiunc atat daca se transforma planul oarecare intr-un plan construi p:
in proiec1ia orizontala cat ;;i adevarata marime proiectant (de capat sau vertical) ciind se aflii cadru, in ,
s-a realizat cu ajutorul a opt puncte situate pc mai u~or extremita\il e axelor elipsci de sec\iu- jumlitatea
lat urilc sau diagonalelc unui contur cadru. ne care apoi se transpun pe proiec\ii le din epura.

I
11I

74 C'ulegen de prohlrme dl' geometric descriptivi CillndruJ

I
I

II
7.9 . Sa se determine adC\arata marnnc a 7. JO. Sa ;,c t.ktcnnine dcsfa~urata cihndrulu1
ctermmc ackvi'1rata marimc a sec\iunii drepte realizate prin cihndrul c.:u ba~c ohlll cu baJ:clc cirlularc !!1 ~i H 2 $1 a1'.a de front
c planul oarecarc P ddinn c~e le situate in plane paralele. ccrcuri cu centrek Re:.ofrare. Dcsfli~urata unui cilindru sc
.Cl). \1(4-UX.0). '.\(37.0.Xl m in !!1(90,35,0) ~i il2(27 .67.67) de raze r 20 mm face uzual prrn doua mctode utilizand fie:
e situate in plane paralele. ccr- Rezo/vare. Sc reprczmtii in epurf1 acela~1 - o prismii inscrisa la care poligonul regulat lll
11 !!1(90.<5.0) ~i !22(27.67,67) cilindru din problema anterioara (fig.7.9.) dar hazci sa aiba un numar cat mai mare de latun
11
Ja aflarea adevaratei manm1 se u11lizeaza mc - (fig. 7.10.J:
\c rcprc 11111 r1 1n cpura clllndrul toda transformarii planului de secpunc in plan sec\iunea dreaptfl in cl. care dc\"ine o hn1e de
une in eek doua pro1ec1ii (fig. proiectant. Se ia un plan oan:carc P perpendi- ref~ri111a la dcsfli~urata ( fig7. 11.).
cular pe ax.a cihndrului ~i sc transforml\ intr-un In cadrul primci rnetode s-a insrris in cilm-
17 a planck auxilian: care con
c conturului aparent in ccle plan de capiit utilizand o sch imbare de plan dru 0 prismii oblica avand bazele octogoanc
prin intcr~eciia \or cu planul p vertical pe proiectie, noua lime de pamant regulate. Toatc fctelc ei sunt aduse in planul
:iiectiile onzontale 1.2.3.4.5.6. 0 1x1 tiind trasatii perpendicular pc unna ori- de front al muchic1 AA 1 iar ,arfunk oetogo-
le sc determina. pc gcneratoa zontalli a planului P. Sc descneaza noua pro- nulm vor ajunge pe rand in punctcle desfa~ura
con\inutc. p101ei:\1ilc \ ertii:ale iec\ie verticalii a cilindrului utihzand cotcle dm te Au, Bo. Co. e tc. oh\inutc la intcrsec!ia un ui
~le . Pcntrn atlarca adC\ aratei proiectie verticalli ini\ialii ~i seqiunea care aici arc de cerc avand raza cat latura octogonului
de ;,eqiune ~e rabate in planul se confundli cu urma verticala a planulu1. Utili- cu linia de ordinc corespunzatore perpendicu-
oiecpe planul de ~eqiune ~1 zand sectionarea unor generatoare trasate prin lara pe muchia inclinata a prismei. Ducand a-
mctcle care detcnnina conturul divizarea egalli a bazei sc oh\ine scqiunea in poi muchiile laterale ale prismei desfa~urate.
proiectia orizontalii de unde apoi estc ridicata care sunt gcneratoare. ~i transpunand marimea
lo 50 60.
poatc detennina mull rnai u~or in proiectia verticalii initialii. Elipsa se poatc reala sc ob1in punctcle corespunzatoare hazci
ma planul oarecare intr-un plan construi prin incadrarea ci intr-un dreptunghi de sus. Cele doua serii de punctc corespunzii
:apat sau vertical) cand sc afla cadru, in care sunt utilizate puncte situate la toare celor dona haze. se unesc apoi prin elite o
1itatile axelor clipsei de scc\1u jumlitatea laturilor ~i puncte pc diagonale. curba continua. ob\ inandu-sc desfa~urata fe!c1
ran~pun pc proiec\iile din epura laterale la care apoi se adauga cele doua baze.

Fig. 7.9. Fig. 7.10.

. . . Cilindrul
i\l'OI\' dl' l!eoml'lril ckscnptn1 75
7.11. Sc da ctlmdrul circular drcpt >ecpo- 7.12 Sfl sc determine desfa~urata trunchiu-
nat de planul de capat Q (fig. 7 I I.) la care ur- lui de cilindru dintrc planele H ~i planul de C. Inter
ma ,crticala Qv face un ungh1 de 45(1 cu lh.
Sc ccre dcsla~urata trunchiului de cihndru rii-
capf1t Q ce executii o sec\iunc dreaptii. dcfinit
de punctele Q,( 10.0,0). ~i cilindrul cu bazcle c.:Jse
mas in urma secpunii. in planul de front care ccrcuri situate in plane paralele. cu ccntrele in c~bli
trecc prin gencratoarea aparcnta 5. !!1(90.35.0) :,;i !! 2(25.35,65) de raze r "' 20 (130, 35,0) '
Rezofrare. Desfa~urata cilindrului ramas mm (fig.7.12.). 30 fat! de C
in unna sec1iu111i e~t e alcatuita din d csta~urata Rezofrare. Desla~urata trunchiulm de ci- 60 in proie'
suprafetci latcrale. baza nrcularii ~i adevarata lindru ramas in urma scc\iunii dreptc estc alca- cu dreapta I
marime a scctiunii elipticc obtinuta prin cilin- tuita din desfii~urata suprafe\ei lateralc. baza 10,0) iar pr<
dru. Pentru a le ob\inc. se imparte baza intr-un circularii ~1 adevarata miirime a sec1iuni1 elipti- cu Ox (fig. i
numar de parii egale (8). se ob\inut punctcle de ce n:alizata prin cilindru. Suprafa\a lateralii se Rezolvare.
sec\iune ale generatoarcle ridicate in diviziuni. aproximeaza cu a unei prisme octogonale re- se va evita u
rn planul de capat in proieqia \erticala, de un- gulate iar adcvarata marimc a elipsci sc obtine prin dreapta
de, printr-o rota\ie de nivel sc desla~oara pc prin rabatcrea planului de capat in planul ori- dupli elipse c
planul dorit . Adevarata marimc a elipsei de zontal de proieqie. in cazul in care cilindrul ar Se utilize
~i este para!
sec\iune sc ob\ine printr-o construc\ic grafica fi oarecare sec\i unea dreaptii. inclusi v desra~u
dupii ce transpuncm in planul de front mllrimi- rata se ob\in transformand planul oarecare de care determir
Je reale ale axelor. scc\iune intr-un plan proiectant. cA cilindrul a
reseaza urma
tru a o obfine
drepte D 1 p
printr-un pun1
te H cuH1 S

Fig. 7. 11.

So

9 1o
Fig. 7.12.

76 Culegcre de prohlcmc de geometric descripth'i CUindruJ _


nrnnc <lc~fa~urata 1runchm- c. fntersecfia cu o drcapta
J1re planclc H :?i planul_ de
i 0 scc\iunc drcap1a. <lehml (.;";-:)Se cere intersec\1a dintn: c1\in<lrnl 7.14. Sa discutam acum ca7ul 111ter~cc\1c1
.O.Ol. ~i cilmdrul cu baule c~blic avand centrul bazei mfcrioan: !! 1 dintr-un cilmdru ohhc cu baza un ccrc situat in
lane parale\e. cu centrcle in ( J30, 35,0) , axa ll1ll2 inclinata la un unghi de planul \' ~i o <lreaptii oarccare D (fig.7.14)
( 25.35.65) de ra7C r = 20 30 fat3 de Ox in proieqia orii'ontala. respccti\ Ca ~ in problema anterioara se va evita ul1
60 in proieqia verticaHi ~i inaltirnea h=90mm. lizarea de plane particularc duse pnn dreapta
~sta~urala 1runchiulu1 de ci- cu dreapta D care are unna orizonlala H ( 3 5. pentru ca intersecteaza cilmdrul dupa ehpse
na sec\iunii dreple eslc alca- I 0,0) iar proiec\iile ei fac un unghiuri de 45<' greu de lrasat.
ata ~uprafctci lateral_c. ~az_a cuOx(fig. 7.13.). Sc rccomanda dcterminarea um1c1 vert1calc
ala marimc a scc\iun11 ehpt1- Rezolvare- in aceasta varianta. la fel ca la con. a planului cc con\inc dreapla ~i este paral el cu
ilindru. Suprafa\a laterala se se va evita utilizarea de plane particulare <lusc generatoarele cilindrufui. Penlru aceasta pnntr-
unct prisme oi.:togonale re prin dreapta pentru ca intcrsectea7a c1lmdrul un punct oarecarc M situat pe dreapta se duce
ta marime a elipse1 se obpne dupa elipse dificil de trasat. o paralela la generatoarcle cilindrului ~i se afla
nului de capat in planul ori- Se utilizeaza un plan care trecc prin drcapla urma verticala v,' care. unita cu unna vertica-
!. in cazul in care cilindrul ar ~i este paralel cu generatoarele cilindrului ~1 la v' a dreptei oarecare D determina um1a ver-
nca drcapta inclusiv dcsfa~u care determina un palrulater de scqiunc. Penlru ticala P\ a planului cautat. Acest plan seciio-
sformand planul oarecare de ca cilindrul are baza in planul orizontal ne inte- neaza cilindrul dupa un patrulater 1234 la care
Ian proiectant. reseazli urma orizontala PH a accstui plan. Pen- douii laturi sunt generatoare ~i care la intalni-
tru a o obtine, se afle urma orizontala H1 a unei rea cu dreapta D detem1ina punctele de inter-
drepte D1 parale!a cu generatoarele. trasata sectic 11 ~ i 12 cautate.
printr-un punct M situat pe dreapta D ~i se une~ Se va respecta vizibilitatea verificand pozi -
5o
te H cu H 1 Se va respecta vizibilitatca dreptci . \ia dreptei fata de gcneratoarele aparente.

1.

Fig. 7.13. Fi:::. 7.14.

ieme de geometril' descripti\'i Cilindrul 77


D. lntt>rsrctii dr corpuri

7.15. Sc cere 1111erscqia dintn: un cilmdru cm:ulai


drcpt Cll (l piramida dreapta hcxagonala a\ and iniilp-
mea mtcrioara comuna cu axa c1lindrului.
Rewlvare. Sc oh\in ni~tc an:e de elipsfl la earl' /
punctelc max1mc de aceca~i cota (I). se afla la m- //
rcrscqia muchiilor piramidei cu cil indrnl in punclt' a' Wt _1.J_
determinate in proieqia \'Crticala. iar puncrele 1111ni- l'
me (2). in planele \'erticale axialc cc rrec prin .1uma- ,\
tf1\1le laturilor piramide1 \
a
7.16. Se ccre inrcrseqia dmtrc un cilindru \'Crti-
cal cu o piram1da dreapta coaxiala. anind o haza pa-
trara s!luata in planul orizontal ;;i inaltimea mai mare Fig. 7.15.
decat a cilindrului (fig.7. 16.).
Rezolvare. Planul fc\elor piramidci seqioneaza
c11indrul dupii arce de elipsa. concurente pc muchii
in punctele de intersec\ie ale acestora cu suprafa1a
latcrala a cilindrului.
Baza superioara a cilindrului situata intr-un plan
de nivel, sec\ioneaza piramida dupa un patrat. direct x
propoflional ca marime cu inal\imea piramidei. b
Daca cele doua volume de rota\ie se giisesc in po-
zi \ii oarecare fa\a de poliedre constrnqia liniei de in-
tersectic se ob\ine utilizand plane auxiliare secante
alese de a;;a natura incat sa seqioncze fiecare su-
prafata in partc dupa 0 linie. iar din intersec(ia !or sa
rezultc punctele cautate.

7. I 7. Sa se determine interseqia dintre prisma Fig. 7.16.


ABCDEF cu bazele situate in plane paralcle ~ i cilin-
drul drept cu bazele cercuri cu centrele in Q 1(54,0,29)
~i !12(54,55,29), de razer= 17. Se mai cunosc: A
(I 06,0, l l ). B(78,0,7), C(92,0,40) ~ i D(36,55,35), di-
reqia muchiilor fiind data de AD (fig. 7 .17. ).
Rezalvare. Se utilizeaza plane de capat la care

II unnele verticalc sunt paralele cu muchiile inclinatc


ale prismei . Aceste plane scctioneaza prisma dupa
drepte paralcle cu much ii le prismei. iar cilindrul
dupii gcneratoare de capat. care inrersectate
clctennina puncte ale liniei de intcrscqic.

I Astfcl. planul ajurator Pv2 sec\ioneaza ban


prismci dupa punctele R ~i T iar baza cilindmlui du-
pa punctele 1 ~i 2. Liniilc paraldc cu muchiile pris-
mei care pornesc din punctelc R ~i T mtcrsccteaza
gcneratoarcle cilindrului pomite din punctcle I ~i 2
in punctclc R 1. R 2 T 1 ~i T 2 puncte ale conturu lui de
scqiunc. La fcl ~c proccdea7ii ~1 in cant! cclorlaltc
p<tlru plane ajutatoarc. Fig. 7.17.

78 ( .u Iegrre ct e pro hi rml' d l' geometne


dl'scnpt1\a
<'ilindrul
7.18. Sc cerc dctrnninarca curbci dl' mtcn,ecpc
w dintrc d01 cihndn cin:ulari de raze difrritc avind
a>.ele rnplanan: ~i perpcndiculare intrc ele (fig. 7.1 ~.).
Re:,oilare. l:>.ista doua variante utilizand:
- plane paralcle cu planclc de proiec\ie. care sectio-
nea7ii cihndn dupa gencratoarc care se intcrsectca-
:tii determinand conturul curbci de interseqie. cand
insa cstc necesar sa se utili7eze doua sau chiar trci
plane de prnicq1c.
- ~fore au"\1harc cu cenuul la mterseqia axelor ~i care
seqioncaza cihndrt dupa cercuri orizontale ~i de pro-
fil ce sc intersecteaza in patru punctc suprapuse.
[nterseqia este o patrundere a c11indrului mic in
eel mare ~i cste f'ormata din doua curbe stramhc care
in proieq1e verncala sunt ramuri de hiperholii. in ca-
Fi~. 7.18.
zul intersec1iei dintre doi cilindri de diametre cgalc.
curhde de intersec\ic sunt clipse. iar proicc\iile lor
pc planul vertical sum segmcnte de dreaptii.
(_~
\ 7 .19. ye cere dctenninarea curbei de interseq1e
din.t_r.:fai cilindri circulari de raze diferite cu axelc
necoplanare dar nepcrpendiculare intre ele ( fig.7.19).
Re:,olvare. Exista doua solu!ii, utilizand:
- plane paralele cu planel e de proieq ie. care seqio-
nezii cilindri dupii generatoare care se intersecteaza
determinand conturul curbei de interseqie;
- sfere all~iliare ce sec1ioneaza cilindri dupa cercun
part1culare care se intersecteazii.
in fig. 7. 19, au fost utilizate ambele metode pen-
tru rezolvare, In prima variantii fiind necesare pro-
iectii laterale a bazelor celor doi cilindri pentru deter-
Fig. 7.19.
rninarea pozi\iei planelor ajutatoare. care in cazul de
fa\a sunt plane verticale, daca consideriim proiec\ia
w' data o proiec\ie orizontala a cclor doi cilindri.

7 .20. Sa sc detennine interscc\ia dintre cilindrul


cu bazcle cercuri cu centrele in !!1(100,40,90) ~1
!l2 ( I 00.40,0). de raza r1 = 36 ~i c ilindrul cu bazele
cercuri cu centrele in !l.i(l72,0,34) ~i !!4(30,11 4,34).
de razii r 2 = 28, cilindri avfmd bazcle paralele.
Rezo/vare. Axelc celor doi cilindri ne fiind com:u
rcntc sc utiliteaza plane ajutatoarc \"Crticalc. care 111-
tcN:cteazll cilindrnl vertical dupa gencratoarc vcrticale
iar cilindml lie nivcl dupa generatoare orizontalc. I.a
1ntcrseqia accstor gencratoare se afla punctt: ale
t:urbei A~tfeL planul vcnical care trece prin axa
ulindrului de nivel detcnnina gcneratoarcle A ~1 C
pl' ace~ta ~1 gcneratoarcll' 1 ~i 2 pe cillndrul \ ertical.
tic urnk 1e1ultii punctell' de 111ter ~ t:c!il' A1. A1. C'1.
Fi~. 7.20. C 2 intcrscqw fond o p51runde1 c cu simpla tangen~a

<ilindrul 79
e dr gcomltrir drscriptidt

\ '

I
I
7.21. Sa se detcnnmc mtcrsecpa dmtrc pird- 7.22. Sa sc dctem1ine interscctia dint re pris- 7.23. Se
mida SMNR ~i ct!indrul de ha1.e cercuri situa- ma ABCDEf' cu hazele situate in plane para. in v ~i un
te in plane para le le. c:u centre le D.1( l 48.4!Ul) lelc ~i cilindrul cu bazele eercun. situate in pla- planul orizc
~i D. 2(74. 140.98). de razer= 28. Se mai cu - nc paralclc cu centrele D.1(38.0.40) ~i !l2( 144, Rezob
nosc: S(l38.136,l l6). J\1(}()8.4.0). N(42.94.0 J. 86. 1J2). de raze r = 32. Se mai cunosc : A( 134, sectie se m
R( 18.46.0). (fig.7.21 ). 0.8l. 8 ( 176,0, 74), C( 114.0,46). D(3X,98.88) ~i ful conului
Rezo/vare. Paralela D la generatoarele c1- dirccpa muchiilor prismei data de AD (fig.7.22). lindrului, d
lindrului dusa din varful s al piramidei intal- Rezolvare. Pentru a detennina mlerseqia zontala ff J
ne~te in H planul orizontal de proiec\ie. Planele ~e utihzeaza plane auxiliare a caror um1e ori- g4sesc In p
auxiliare care tree prin aceasta drcapta D intcr- 1.ontalc sunt paralele cu PH, urma orizontala a se traseaza
sectcaza p1ramida dupa un triung.hi ~i cilin<lrul Lmui plan definit de dreptele D1 :;;i D2 paralele ambele voli
dupa un patrulatcr. Acolo unde laturile inclma- la gcneratoarele cilindrului ~i respectiv la rnu- sectia acestc
tc ale acestor doua poligoane se intersecteazii ch ii le prismei ~i care tree printr-un punct arbi- planele Jim
sc atlii puncte ale curbei de mterseqie. Unnelc trar S. Aceste plane auxiliare seqioncaza c i!in. ca.z este 0 ~
oriLontalc ale planelor auxiliare duse prin eol- drul ~i prisma dupa contumri patrnlatere ~i la prin genen:
\urile bazei piramidei ~i prin dreapta D. sunl intcrscqia laturilor inclinate ale acestor poJj. baza cilindI
converg.ente in punctele h. Astfel, planul auxi - goane se afla puncte ale curbei de intersectie neratoarelo1
liar Ptt3 care trecc prin varful R are urma ori - Ast!el. planul auxiliar care trece prin varful C teaza cilindi
zontalii hr ~i secponeaza baza cilindrului in al prismci intersecteazii baza cilindrului iJ; Jui se inters
puncte 2 }i 3, de unde rezulta punctele curhei punctclc 2 ~i 3 ~i baza prismei in K, de undt Jui in punct1
de interseqie R 2 ~i RJ. Tot a~a planul auxiliar rezultii punctele C2 C 3 , K 2 ~i KJ. Tot a:;;a pJa. in cazul
P 111 ce trece prin generatoarea 1 sectioneaza nu! auxiliar ce con\ine generatoarea 1 va tail rotafie sunt
haza piramidei in punctele A ~i B de unde rc- baza prismei in punctele M ~i N de unde rezu~ te este nevo
zulta punctele I A $i 1 8 ale curbei cautate. La ta punctelc M 1 ~i N 1 ale curbei cautate. Inter nelor aux.iii
fel se procedeaza si pentru celelalte plane au- sec\ia este o rupere. te din varfu
xililare. lntersectia este o rupere . rele cilindru

d'

Fig. 7.21. Fig. 7.22.

I . . . ,CillndruJ
HU ( u egcre de prohlcme de geometric dcscnp1111
~tenmnc interscc\1a dmtrc pns- 7.23. Se da un con cm;ular ohhc cu ,arful 7.24.F ic do1 cili ndri ohlici a le ciiror cercu n
u bazelc situate in plane para- in V ~i un cilindru circular oblic cu haza in de haza sun\ situate in planul orinmtal de
:u bazele cercuri. situate in pla- planul orizontal de proieqie (fig 7.23.) pro1eqie (fig 7.24.).
n. (3o o 4()) "In. (144 Rezolvare. Pentru aflarea h111c1 de mter- Rezo/vare. Pcntrn a afla mtcrsecpa at:c~
entrelc ><1 o. y 2 ,
r =32. Sc ma 1 cunosc: A( 134, sectie se traseaza dreapta D care trccc pnn ya1- tor cilmdri. planch: auxiliare trebuie sit sect10-
I). C( l 14.0.46). 0(38,98,88) ~i ful conului ~i este paralc la cu gcncratoarcle c1- nczc ambii cili ndri ;;i sa fie paralel i cu gcn~ra
T prismei data de AD (fig.7 .22~. lindrului, de la care ne intereseaza urma ori- toarclc accstora. Pentru a se rca li za aceasta.
Pentru a detennina mtersec\ta zontala H pentru di bazele ambelor volume se printr-un punct S arbitrar ~i exterior cilindrilor
me aux ili are a earor unne ori- gasesc in planul orizontal. Pri n accasta dreapta se duce catc o drea p ta paralela cu axele ci lm-
alele cu p , unna orizontala a se traseaza plane auxi liare care seqioncaza drilor. deci ~1 cu generatoarele acestora. Cek
11
it de drcptele D 1 ~1 0 2 paralele ambele volume dupa generatoare, iar din inter- doua d rcpte concurente detennina tm plan. dl
~ cil indrului ;;i respcctiv la mu- secpa acestora rezultii punc tclc cautatc. Ducand la care ne intereseaza unna orizontala P 11 a a-
i care tree printr-un punct arbi planele limita se observa ca interseq ia in acest ccstuia pentru ca b azt'le celor doi cilindri st:
lane auxi\iarc sec~ioneaza cilin caz este o patrundere. Ast fel, planul limita dus gasesc in planul orizonta l. Cu acest plan \Or
dupa conturun patrulatere ;;1 ~a prin generatoarea A a conului. intersecteaza trebui sa fie paralele to ate planele auxiliare pcn-
rilor inclinatc ale aeestor poh baza cilindrului in punctelc 1 ~i 2. um1ele ge- tru ca acestea sa intersecteze ambii cilindri
, ale curbei de interscctie neratoarelor dupa care planul auxiliar in1erscc- Punctele rezultate ca interseqie intre generatoa-
1unc lc __.. . . drul I 1
. 1. care trece prin varlul C to:;;<UAI c11m . Aceste generatoare a e c1 mdru- rele ob\inute prin scc1io narea cilindri lor. fom1ea-
tux1 iar I . .
za baza cilindrului it w se mtersecteaza cu generatoarea A a conu- za curba de imcrseqie. Astfel, planul limira dus
ersec lea . . _
~i baza prismei in K, de undt 1ut m puncte1e A1 ~t Az cautate. prin gene ratoarea A a cilindrului !1 1 intersec -
~ C c K ~i K 3 . Tot a~a pla in cazul cand bazele cclor doua volume de teazii baza ci lindrulu i .Q2 in punctele 1 $i 2, din
con' 1 ~ ge~eratoarea 1 va tail rotatie sunt ~ezate
2

10 _ fi
In _
plane de proieqie diferi-
t le M ~i N de unde rezul te este nevo1e sa 1guram ambele urme a le pla-
care generatoarele duse vor intersecta genera-
toarea A in punctele A 1 ;;i A 2 . in cazul din fi-
' punc e v .. . .
1 au::_;~ 1 re, duse_p1:1n urmele drepte1 1rasa-
1
;;i Ni ale curbei cautate . Inter nedo.r gura curba de intersec\ia este o rupere la care a
te m Vdl1u conu 1m ~1 paralela cu generatoa- fost eviden1iata vizibilitatea in ambele proieqi i.
pere rele cilindrului.

Fig. 7.23 .

. r mndrul
1 81
>lcme dl geometric descriptt
E. PROBLntE PROPl!SE

7.25. Sc da planul P definit de punctcle P,( 120,0.0). !2 1(40JOAO) !?i V(80,0.40) . Sii se rcpre-
zintc cilmdrul circular drcpt de inaltime h =- 60mm. cu o bazii situata in P. un cerc de raza r =25
mm cu centrul in !!1.

7.26. Seda planul P definit de punctclc :A(75.25.20). 8(60,5.65) ~i C(50.45.10). Sa se rcpre- - - - -- -


zmte cilindrul circular drcpt cu inaltimea h = 70 mm. avand o baza un cerc situat in P cu centrul rDLU
A ~i tangent segmcntului BC.

7.27. Sa se trasc7e prin punctul M( 110,32.32) plane le tangentc la cilindrnl cu bazele situate in
plane paralcle. cercuri cu centre le in !! 1(34.0.34) ~i !22( 100.60.60). de razer= 20 mm.

7.28. Sa se determine adevarata marime a scqi uni i tacutc de planul P definit de punctcle CONUL
P(36.0,0), H(l20,81,0) ~i V(9o,0.66) in cilindrul cu bazclc situate in plane paralele. cercuri de
raza r = 21 mm, cu ccntrele in !!1(105.27,0) !:>i !!2(30,51.57).

7.29. Sa se determine dcsfli~urata trunchiului de cilindru dintre H ~i planul de capat Q definit


de punctele Q,( 10.0.0), M(75,0.45). rczultate din cilindrul drept cu bazele cercuri, cu ccntrele
!11(46,27,0) !:>i !!2(46,27,50). de razer= 20. Generalitafi

7.30. Sa se determine dcsfli~urata trunchiului de cilindrn dinlrc H ~i p lanul vertical T definit Conul este co
de punctele T,(50,0,0) ~i M(IOJ,30,0) rezultat din cilindrn cu bazele cercun situate in plane pa- o suprafa plani
ralele, cu centrelc in !! 1( 105,20,28) ~i !!2(53 ,28,50), de razer = 24. directoare ~i tre<
panze. Conurile
7.31. Sa se dctennine punctcle de intcrseqie dintre dreapta D definita de punctele H(45,5,0) ~i eliptic (baza elip
A(75,60,42) ~i cilindrul cu bazele situate in plane paralele, cercuri de razer= 20 mm ~i centrele fata devine plan~
in !!1(87,27.0) ~i !!2(30.42.56). zuri conurile sun
sau intr-un plan c
7.32. Sa se determine intersectia dintre piramida VABC ~i cilindrul cu baze cercuri situate in Pentru o supn
jl plane paralele, cu centrele in !!1(73,34,0) ~i !!2(165,86,78), de razer= 25. Se mai cunosc: V(88, conul de rotafie.
97,67), A( 170,40,0), B(l 55,8,0) ~i C(l 13, 13.0). orizontala un cer
II 7.33. Sa se determine intersec\ia dintre prisma ABCDEF cu bazele situate in plane paralele I
In elipse pe plan
bazei. in ceea ce
cilindrul cu baze cercuri situate In plane paralelc, cu centre le in fi1( l 23,49,0) ~i !! 2(26, I 06,96), neratoarele cu 011
de raze r = 22. Se mai cunosc: A(59.48.0), 8(38,5,0), C(9.48,0), D( 140, 130,70) ~i direc\ia mu Seqiunile real
chiilor prismei data de AD. ele putiind fi cen
nului de seqiune
7.34. Sa se determine intcrseqia dintrc cilindrul cu baze cercuri situate in plane paralele cu unui con se nume
centre le in !!1(95, 112,0) ~i !!2( 141 ,32,77), de raze r1 = 26 ~i conul cu viirful in S(68,37, 102) ~ . jn epura o sup
baza un cerc cu centrul in !!( 166, 105,0). de ra1.a r = 30. i a varrutui. Se r.
de drepte i curb<
7.35. Sii sc determine interscqia dint re cilindrul cu haze le cercuri cu centrele in !!1( 122.34,0) Ill proieqia orizo
~i !!2(27, 105. l 02). de raze r 1 = 24 ~i cilindrul cu bazclc cercuri cu centrele in !!3(29,26.0) ~i !li verticale m'i m1
(I 09, I 06.67). de raze r 2 = 26. Cilindrii au bazclc situate in plane paralele. Problemele tr<
tangente In anum
con ramase in urr
rotatie, problema
Pentru studiu.

82 Culegcrc de problcme de geometrie dcscriptivii Conut


-
).40) ~i \ '(X0.0.40 ).
Sa se repre-
uata in P. un ccn: <le raza r = 25

65) ~i C(50.45.1OJ. Sa sc repre-


zii un cerc ~11uat in P cu ccnt1ul ( \PITOl.lJI, 8

la cilindrul cu ba7ele $ituate in


' <le ra1c r = 20 mm

e planul P definit de punctcle CON UL


e in plane paralelc. cercuri de

H !ii planul de capat Q definit


cu ba7ele cercun. cu centrele
Geoeralitati

H ~i planul \.ertical T definit Conul este corpul geometric format dintr-o suprafa\a conica marginita de
:le cercuri situate in plane pa o suprafa\li plana. Suprafa\a coni cli este generata de o dreaptii care se sprijinii pe o curbii numita
directoare ~i trece in permanen\a printr-un punct S numit wir.ful conului. care o imparte in doua
panze. Conurile se clasifica dupa curba de baza: circular (baza este un cerc cu centrul in Q).
finita de punctele H(45.5 ,0) $i eliptic (baza elipsa). parabolic (baza o parabola} etc. Dacli directoarea este o linie dreapta, supra-
de raze r = 20 mm ~i centrele fata devine planii. Canul este drept cand SQ este perpendiculara pe planul bazei, in celelalte ca-
zuri conurile sunt inclinate (oblice). Baza conului poate fi situata in unul din planele de proieqie
sau intr-un plan oarecare.
lrul cu haze cercuri situate in Pentru o suprafata de ordinul 2 se poate alege intotdeauna ca directoare un cerc, cand rezulta
r = 25. Se mai c unosc: V(88, conul de rotafie. Cand baza estc situata in H se proiecteaza in adevarata marime in proieqia
orizontala un cerc cu centrul in w, iar cand baza este situata intr-un plan oarecare, se proiecteaza
in elipse pe planele de proieqie. Pentru reprezentare se due tangente din varful S la proiec\iile
:le situate in plane paralele ~t bazei. In ceea ce prive~te vizibilitatea, se aplicii acelea~i reguli de la poliedre, asimilandu-se ge-
(123,49.0) ~i Q.2(26, 106,96), neratoarele cu muchiile unei piramide.
(140, 130.70) !?i directia mu
1 Seqiunile realizate prin conuri sunt mai dificile decat in ca1.ul celorlaltc suprafe\e de rota\ie
ele putand fi cercuri, elipse, parabole, hiperbole sau chiar triunghiuri func\ie de inclinarea pla-
nului de sectiune sau pozi1ia acestuia fata de varful conului. Curbele rezultate prin sectionarea
si tuate in plane paralele cu unui con se numesc conice.
cu ,arful in S( 68.3 7, I02) ~ in epura o suprafatii conica oarecare se reprezinta prin dubla proieqie ortogonala a dircctoarei
~i a varfului. Se numesc cont11r11ri apare111e ale conului rcgi unile din planclc de proiec\ie !imitate
de drepte ~i curbe, in interiorul carora se proiccteaza toatc punctcle $uprafe1e1. Daca sc considera
cu centrcle in Q. 1( 122.34,0) m proieqia orizontala a unui punct situat pe suprafa\a unui con. vor corespunde doua proiec\ii
~ntrclc in !l.1(29.26.0) :?i lli verticale m'~i m 1 ', situate pe doua generatoare distincte ~i rcciproc.:.
lcle. Problemele tratate in accst capitol se referli la reprezentarea conului ~i la trasarea planelor
tangente in anumite situa\i i. la reprezcntarea diferitelor seqiuni ~i desfa~urarea tnmchiurilor de
con riimase in urma lor. la intersec\ia cu o <lreapta sau cu diferitc corpuri, atat poliedratc cat ~i de
rotatie, problematica demlata atat in cadrul unor problcmc raolvatc. cat ~i a unora propusc
pentru studiu.

~ ~eonll'tric desrriptivii Conul 83


PROBLE\fE REZOI.\' ATE Tv
A. Reprezentare, plane tangente
8.1. Se dii planul vertical T dcfinit de punctek
T,( 110.0,0) ~1 !1(65.40.50). Sa sc repre1inte conul
circular drept. cu inal\imea h -= 70 mm ~1 baza un
ccrc s1tuat in P. cu centrul in !1 de raza r "" 25 mm
Re-:.ofrare. Sc construie~le patratul in care estc
inscris cerc ul bazei, latura acestuia fiind in ade\'arat:i x Tx 0

i marime in proiectia orizonta\a. Apoi, se construic~te


clipsa in proicc\ia vertical<'\. cuno~cand axelc e1 . ega-
I
I
lc cu laturi le patratului circumscris ~i inca patrn punc-
te trasatc pe diagonalele patratului. ob\inutc printr-o

I
I
construc1ie grafica in care se rabatc ortogonal catcta
unui triunghi dreptunghic isoscel ce are ca ipotenuza
Fig. 8 ..
jumatale din latura patratu!ui bazei. inal\imea SC ma-
I soara in proiectie orizontala pentru ca cste o dreapta
de nivel. Nu este nevoie de rabatcrea plan ului verti-
cal pcntru construc\ia bazei circulare. s

8.2. Se da planul de capat Q definit de punctelc


Q,(80.0,0) ~i !1( 1J0,25,20). Sa se reprezinte conul
circular drept, cu baza un cerc situat in Q. de raza r
= 30 mm , cu centrul !1 ~i h = 70 mm.
Rezolvare. Conturul bazei se construie~te de a-
ceasta data in proiec\ic orizontala dupa cc am trasat
laturile piitratului circumscris. In ele se deseneaza e-
lipsa bazei utilizand aceea~i constructie grafica de la
problema anterioara cu ajutorul a opt puncte fixate
pc laturile ~i diagonalele patratului. inal\imea se ma-
soara de aceastii data in proiec\ia verticalii, pentru ca
este o dreapta de front.

8.3. Se da dreapta S( l20,l00,70) !1(60,40,35).


inaltimea unui con circular drept cu raza bazei r = 25.
Se cere sii se reprezinte acest con avand centrul bazei
in n ~j varful in s.
Rezolvare. Se construie~te planul P perpendicu-
lar pe iniiltimea conului in capatul n al segmentului
cu ajutorul unei drepte de nivel cc trece prin acest
punct, la care proiectia orizontala este perpendicula-
ra pc dreaptii. Aceasta va avea unna verticalii in punc-
tul V prin care va trece apoi urma verticala a planului
ciiutat. Pentru construqia cercului bazei se rabate
planul P in planul orizontal de proieqic cu ajutorul
punctului V situat pe urmii de la care se ob\ine punc-
tul V0 rabiitut ~i apoi unna P,-0 Sc afla apoi !lope o
dreapta de ni vel rabatuta ~i de aici cercul cu doua
p
dia metre perpendiculare 13 ~i 24, dupa care prin in-
toarcerca din rabatcrc sc pozi\ioneaza in cele doua
Fig. 8 ..1.
proicqii d in cpura.

.Conul
84 Culegere de prohleme de geometrie descriptl'

.-
8.4. Sa ~e duca planul tangent intr-un punct M ~1-
tuat pc suprafa1a unui con circulat obl ic.
Re:,ofrare. 1-'i e c o nul oblic cu viirful S ~ baza un
cerc cu ccntrul n (fig .8.4.).
Planul tange nt P este dcterminat de gcncratoarea
de contact corespunza toare punctului M ~t de tan-
genta la cercul de baza in punctul T. Se traseua o
tangenta la cercul n, in punctul T care este chiar ur-
ma orizontala Ptt a plan ului tangent. Apo1. se trasea-
za urma verticala Pv a planului cu aj utorul urrne1 vcr-
t1calc \' a unei orizonta le G dusa prin varful conului
~i care apartine planului P. Pentru veri ficare se poate
duce prin punctul M o orizontala G 1. Construqia ur-
melor planului tangent sc mai poate face, \inand sea-
ma ca generatoarea ST ~i tangenta in punctul T la
ccrcul de baza s unt doua drepte concurentc in T. care
detennina planul cautat.

8.5. Sa se traseze un plan tangent intr-un punct


exterior suprafetei unui con.
Rezolvare. Se da un con cu virful S ~i baza un
cerc situat in p lanul orizontal ~i un punct M exterior
~...,""""i~-~--+-+:.:~~~-+conului (fig.8.5.).
P'""''4-~~lliiii;;:1~--ii~~/,,.e;-- Problema admite doua solu\i i.Se determina urma
.:.:. orizontala H a dreptei SM ~i de aici se due tangente-
Je ht ~i ht 1 la cercul de baza al conului care sunt in
acela~i timp ~i urmele orizontale ale celor doua plane
tangente conului. Unna verticala se poate ob\ine cu
Fig. 8.5. ajutorul orizontalei G dusa prin punctul S .
Problema se poatc rezolva ~ i daca se iau in consi-
dcrare perechile de drepte concurente, tangente ~
Pv generatoare care tree prin punc tele T ~i T 1.

8.6. Sa se duca un plan tangent la un con. paralel


cu o dreapta data.
Rezo/vare. Se da un con oblic cu baza un cerc
situat in planul orizontal de centru n ~i 0 dreapta da-
ta D (fig.8.6.).
Ca ~i in cazul anterior ~i aici exista doua solu\ii.
Planul tangent la con. trcbuie sa fi e paralcl cu dreap-
ta D ~i sa con\ina inca o dreapta D1, paralela cu dreap-
ta data ~i dusa prin viirful S al conului. Din umia ori-
zontala H a acestei drcptc s e due tangentele ht ~ i ht1
la curba de baza. care sunt in acela~ i timp ~i urmele
ori:wntale ale cclor doua plane tangcnte. Unn ele ver-
t1cale sc dctenninii cu ajutorul orizontalelor trecutc
prin varful Sal conului . Problema se poate rezoha ~i
cu ajutorul pcrechilor de <lrepte tangente ~i genera-
Fig. 8.6. toare can: tree prin punctcle T :;;1 Ti.
'ig. lLt

. . tr<'onul
prohlcmc de ~eometne descrtP

I
I
B. Sectiuni ~i desfii~urari s'

8.7. Sa sc construiasca scqiunea ehptica cu un


plan de capiit printr-un con circular drept a carei di-
rectoarc estc situata in planul orizontal de proicctie.
Rezo/vare. Alegem ca seqiune planul de capat
Q care intalne~te o singura panzii a conului (tig.8.7.). 0
Scqiunea este o elipsa a carei proiectie verticala estc
segmentul I' 3 continut de unna verticala Q,.. undc
axa mare aparc in adevarata manme. iar in pro1ectic
orizontala este dreapta frontala ce trcce prin varful
conului. Axa mica 24 rezultii din interseqia dreptei
de capat care se proiecteaza vertical in m' cu parale-
lul conului ob\ inut cu planul de nivcl dus prin M .
rnijlocul axei mari .
in proieqia orizontala tangenta la elipsa de sec!i-
une ~i tangenla la cercul de baza al conului, sunt Fig. 8.7.
concurenle intr-un punct situat pc umia orizontala a
planului de scctiune.

8.8. Sa se construiasdi seqiunea parabolicli cu un


plan de capat printr-un con circular drepl a carei di-
rectoarc este s ituata in planul orizontal de proiec\ie. x
Re;,olvare. Apare in cazul seqiunii cu un plan de
capat paralel cu o generatoare frontalii a conului (fig.8.8.)
sau intr-un caz general, planul de sec!iune trebuie sa
fie paralel cu un plan tangent la con. Punctele para-
bolei de sec1iune se ob\in cu ajutorul unor plane de
nivel, care sec!ioneaza conul dupa cercuri ~i planul
dupa drepte de capiit. Axa parabolei ca ~i in cazul
sectiunii eliptice este dreapta de cea mai mare panta
a planului de seqiune ~ i trece prin axa conului. Tan-
genta in punctul 5 al curbei de sec\iune este intersec- F ig. 8.8.
tia dintre planul T tangent la con in acest punct ~i
planul secant Q.

8.9. Sa se construiasca sec\iunea hiperbolica cu


un plan de capat prinlr-un con circular drept a ciirei
directoare cste situata in planul orizontal de proiectie.
Rewlvare. Se alege un plan de capiit Q care sa
x
taie ambele panze ale conului (fig.8.9.). Viirful 2 al
sectiunii hiperholice. rezulta din intersec\ia gcnera-
toarei de front ale conului cu planul de sectiune. Pen-
tru detcrminarea directiilor asirnptotice care ajuta la
trasarea hiperbolei. sec\ionam conul cu planul de ca-
pat Q1 paralel cu planul Q . dus prin varful s al co-
nului. Gencratoarelc de sec\iunc SA ~i SB dau direc-
\iile asimptoticc ciiutatc. Asimptotclc hiperbolci de
scc1iunc sunl paralelc cu aceste dircqii dusc prin Fig. 8.9.
punctul M ~i af1at la mijlocul segmentului 24.

86 Culegere de probleme de geometrie descripli'Conul


s'
8.10. Sa sc construiasca seqiunea cliptica
f
cu un plan oarccare P printr-un con circular
drcpt a carci dircctoare estc situata in planul
orizontal de proieqie.
Rezofrare. Fie conul avand varful in S.
n'
baza un ccrc ;;i planul oarecare P (fig.8.10.). in
0 proiec\ia orizontala axa mare a elipsei 13 estc
0 perpendiculara pe umia orizontala PH a planu-
lui de seqiune ~i trece prin proiectia varfului
conului, liind dcci linia de cea mai mare pantii
a planului de seqiune. Axa mica a elipsei 24
estc o dreapta de nivel ce trece prin mijlocul
axei mari. Punctele 5 ~i 6 ale seC\iunii situate
pt: conturul aparent vertical al conului se ob\in
mterscctand generatoarele de front ale conului
cu planul de sec\iune. 0 alta metoda prin care
Fij!.. 8.7. se poate ob\inc aceasta seqiune cste transfor-
Fig. 8.10. marea planului oarecare int-un plan de capat.

~
ficata la o problema um1atoarc .
11 . Sa se desla~oare trunchiul de con re-
prin sec\iunea eliptica efectuata de un
plan de capat Q in conul circular drepl cu var-
ful in punctul S .
x Rezolvare. Desta~urarea unui trunchi de
con incepe cu desf1i~urarea conului din care se
inlatura portiunea sec\ionata. Des!a~urarea co-
nului circular drept este un sector de cerc
(fig.8.11.a), care are lungimea egala cu lungi-
mea cercului de baza al conului. Numarul gra-
delor acestui sector de cerc este dat de formula:
n = 360r I G, unde r = raza cercului de baza
~ i G = generatoarea conului.

Fig. 8.8. Se determina mai intai seqiunea eliptica


prin con, care a fost tratata intr-o problema an-
terioara ~i prezentata in fig.8.7.
Pcntru desta~urarea trunchiului ramas in ur-
ma seqiunii (fig.8.11.b), care se executa in
planul de front care trece prin generatoarele a-
parcnte, asimi lam comtl cu o piramida octogo-
nala inscrisa in cl. Adevaratele marimi ale seg-
mentelor cuprinse pe generatoare intre varful
cunului ~i planul de seC\iune rezultii prin roti-
rea gcneratoarelor in pozi1ie frontala.
La dcsta~urarea suprafcrei lateralc a tnm-
chiului de con sc adauga apoi baza circularii ~i
adevarata marime a elipsei de seqiune, care se
ob!ine printr-o constructie graficii. pentm ca se
,a.. cunosc cele doua axe (axa mare 15 care estc o
dreapta de front ~i axa mica 37 o drt!aptii de
Fig. 8.9. j Fig. 8.11.b capiit. ma~urnbila in proicqia ori1ontala).

. . ri'Conul H7
le probkrne de geornetne descnP
8.12. Sc ccrc dcsfa~urata trund1iulu1 de cnn ~c ccrc desta~urata trunchiulu1 de con C. Inters
raultat drn scqionarca cu un plan \'Crt1cal a r~n scqionarca cu un plan de capiit a 8.14. Sec
unu1 con circular ohlic (fig.8. I 2. ). unui con circular oblic (fig.8.13.). lar drept avan
Rezofrare. l'cntru a gasi dcsta~urala trun- Rewlvare. Ocs!a~urata se ob\ine aprox1 - ~i iniil\imea h
ch1ulu1 de con sc inscric in accsta o piramida mand conul cu o piramida octogonalii inscrisa. ce un unghi (
octogonala ~i sc ob\ine dcsfa~urata e1. unind cu iar adeviiratele marimi ale generatoareJor SC iec\ie ~i nu s
o linie curba cxtrem1lii!ilc generatoarelor des- ohtin printr-o rotatie in planul de front al \'ar- trece prin var
ra~uratc in punctcle de diviziunc. Se observa fului S. Totodata rezulta !?i transfonnata prin Rewlvar
ca 1ransfom1at<1 liniei b<1ze1 are astfcl doua punc- desfa~urata a elipsci de seqiune. Se adauga tersectie dintJ
te de inflexiunc ~i anume de-a lungul genera- apoi baza conului ~i adeviirata marime a elip- planele proie1
toarc lor <le contur aparent orizontal (punctek sei de seqiune care se construie~te cunosciind ca in acest ca/
c0 ~i f 0 ). Sc adauga apoi adcvaratclc manmi ale din seqiunea de capat adeviiratele miirim1 ale sa, parabola s
cclor douii baze. celor c.louii axe. Se folose~te t
varful conulu
intotdeauna C
orizontala PH
ma orizontafii
talii H 1 a un
plan (fie a um
frontale F1 p<
zentata varian
inclinate ale 1
ieqiile drepte
interscqie l 1 ~

Fig. 8.12.

88 ('ulegere dr probleme dr geometric descriptiYll Conul


a 1ru11ch1ulu1 de con C. I ntcrsectii cu o dreaptii
un plan de cap[lt a 8.14. Se cerL' mtersec!ta <lintrc till con circu- -.~,. Sc_ ccrc mtcrscqia dintrc conul c1rcu-
.8.13.) lar drept avcind ccntrul bazct Q( I 00.60.0), r = :"O 1a.K~fuw avand ccntrul bazei 0 1( 140.0.50). <le
ta se ob\mc aproxi- ~' inalpmca h = 80. cu dreapta frontala care fa- radi r = 35 mm ~i varful S(40,70,90) cu dreap-
11
octogonala inscrisa. ce un unghi de 45 cu planul orizontal de pro- ta (D) aviind urma verticala \'(75.0.45) ~'
c gencratoarelor SL' icqie ~1 nu se gasc~tc in planul de front care proieC!tiJe et inclinate la Ull unghi de 45" CU 0~.
mu! de front al \'ar- 1rcce prin viirful conului (fig. 8.14.) Rezofrare. Sc util izeaza. dupa cum am
~i transformata pnn Re:,olvare. Pcntru gasirea punctclor de in - viizut in proh lema anterioara. planul format de
;cctiune . Sc adauga ter~eqie dintre dreapta ~ i con nu ~e utihzcaza <lrcapta ~1 <le varful conului. care sec\ioneaza
irata marimc a chp- planelc proiectante care con\m dreapta. pentru conul intotdeauna dupa un triunghi S12, ind1-
1struie~te cuno~cand ca in acest caz sec\iunile rezultatc prin con ( ehp- frrent de pozipa conului in spa\iu. Pcntru ca
,varatdc mari1111 ak ~a. parabola sau hiperbolii) sunt greu de lrasat. ba?a lui se afla in planul vertical ne interesea-
Se folose~te uzual planul oarecarc P format de za unna verticala a acestui plan, care se ob\inc
yarful rnnului ~i drcapta frontala F. care 1aie cu ajutorul unnei verticale v 1' a unei drepte 0 1
intotdeauna conul dupa un triunghi SI2. Urma paralela cu dreapta data ~i dusa prin viirful co-
orizo111ala Pu a accstui plan se ob1inc umnd ur- nului . Se putea folosi pemru detenninarea ur-
ma orizontaia H a frontalei F cu urma orizon- mei vcrticale P\ ~1 urma verticala a unei dreap-
talii H 1 a unei alle dreptc con\inute in aces! te oarecarc SM. M fiind un punct arbitrar con-
plan (fie a unei dreptc oarecarc SM . fie a unei tinut de dreapta D.
frontale F1 paralelii cu F) in figura fiind pre- Astfel. v'~i v1' unite determina urma verti-
zentata varianta a doua. La interseq1a laturilor cala P, a planului care intersecteaza conul du-
inclinatc ale triunghiului de sec\iune cu pro- pii triunghiul SI2. Laturile Sl ~i S2 sunt inter-
iec\iile dreptci de front F, se afl a punctele de secta1e de dreapta D in punctele de intersec\ie
intcrseqic 11 ~i 12 cautate. I 1 ~ i Ii ciiutate.

1ctric descriptiva Conul R9


l>. lntersec~ii de volume. s'

8.16. Se cerc cviden\ierca corpulu1 comun


rezultat din mtcrscc\ia unei prismc hcxagonalc
drcpte cu latura bazei ~i inal1imea date. cu un
con axial avand varful S ~i raza hazc1 data
(fig.8.16).
Re::.ofrare. Sc ohserva ca linia de intcrseqic
este fonnata din arce de hipcrbola concurente pc x
muchii. Punctul 1 se detcrmina direct in proiec!ia
wrticalii , altc cinci puncte fiind la aceca~i wtii
Punctul 2 sc detcnninii in proiec\ie orizontala. cu
~jutoml unui plan vertical care trecc prin varful
conului ~i jumiitatea laturii hcxagonului iar prmec-
\ia verticala a Jui se ob\ine din intcrsee\ia gene-
ratoarei rezultate a conului cu o \ erticala situatii
pe fa\a prismei. La aceea~i cota fiind ~1 alte cinc1
Fig. 8.16.
puncte situate pe celelaltc fc1e ale prismci .

8.17. Sc cere detenninarea liniei de intersecpe


dmtre un con circular drcpt a~ezat cu baza in pla-
nul orizontal de proicq1e ~i o prismii patrulaterii
ABCD aviind muchii verticale.
Rezo/l'are.Fie S varful conului <lat (fig.8.17.).
Punctele 7 ~i 8 rezulta imediat in proieqia ori- 0
;rontala ca ~i punctelc in care generatoarele E. F,
G ~i H ale conului intalnesc prisma. pentru afla-
rea punctului 4 fiind nevoie de o rota\ie de nivel .
Pentru determinarea punctelor 1,3,5, in care mu-
chiil e prismei intalnesc conul util izam planele
verticale SA. SB ~i SC. Proiec\ia vert icala a inter-
seqiei se compune din patru arce de hiperbolil.
Fig. 8.17.
8.18. Sa se construiasca interseqia dintre un s'
con circular drept cu viirful S(68,65,81), r =- 41 ,
cu o prisma triunghiulara orizontala ABC, A(20,
78.11). 8(30, 105,24), C(ll,53,45) ~i lungimea
muchiei prismei I = 100.
Rezo/vare. Se efectueaza o schimbarc de
plan vertical de proieqie (fig. 8.18.) astfel lncat x
prisma sa devina de caplit, obtinandu-se proiec".1"a---4=----<,._,.---~-+--~r+
orizontala a mtersec\1e1, iar apoi proicctia s
\'erticalii. Ca verificare, cotele punctelor dc~"='~-.l1
intcrsec\ic in ccle doua sisteme de plane de
proiec\ic trebuic sa fie egale. in afara de punctele
situate pc muc.:hiile prismei, trebuic detenninatc
punc.:tclc si tuate pc gcncratoarcle frontale ale
conului ~ i celc de pe gcncratoarca SE. Unirea
punc.:tdo1 poate ti facuta direct stabilindu-sc
vizibilitatca 1inic1 de interscqic.

9(1 Culegcre de problemc de gcomctrie dcscriptiva Conul


s' 8.19. Sc ccre ~a sc r.:prc1.intc intcrsccpa dmtrc un con
Cifi;Ular drept ~i un cihndru circular drept cu axele concu-
rcntc ~i perpend1culare.
Rezofrure. he conul circular drcpt cu varful S mtl'r-
scctat cu cilindrul circular la care axa estc o fron10-orizon-
1ala concurenlii in Q ~1 perpendiculara pe axa conului.
Sc imalnesc trei cazuri. prczentate aici numai in
proieqia vert1cala. care se dcosebesc intre ele prm
marimca raze1 sferci inscrisc in suprafa\a laterala a unuia
~i secanta celeilalte. Rczolvarca intersectiei se poate face
in fiecare caz. fie apeland la plane auxiliare de mvel.
problcma rcducandu-se la intersec\ia unor cercun cu
drepte fronto-orizontale fie apeland la metoda sferelor
auxiliarc care au ca centrn intcrseqia axelor, utilizata in
capllolul anterior ~i care estc folosita ~i aici. Aceste sfere
ajutatoarc intersecteaza conul <lupa cercuri de nivel iar
cilindrul dupa ccrcuri de profit ~i la intcrseqia lor se afla
opt puncte ale curbelor de interscqie.
in cazul in care cilindrul patrunde in con (fig. l:U9.a)
sfcra inscrisa in cilindru nu intersecteaza conul, linia de in-
tcrseqic fiind fom1ata din doua curbe inchise. ale caror
proiec\ii pe planul vertical se fac dupa doua arce de hiperbola.
- in cazul in care cele doua corpuri admit o aceea~i sfera
inscrisa (fig.8.19.b.) interseqia este o patrundere cu dubla
tangen\a, avand doua puncte comune. Proieqiile vcrticale
ale curbelor de intersectie apar ca doua segmentc de dreap-
ta intersectate, diagonale ale lrapezului format la intersec-
\ia gencratoarelor aparentc, iar in proieqie orizontalii cur-
bele interseqie sunt doua elipse care au doua punte comune.
in cazul in care conul patrunde in cilindru, dec i sfera
inscrisa in cilindru intersecteaza conul (fig. 8.19.c), curbe-
le de intersec\ie se proiecteaza pe planul vertical dupa doua
arce de hiperbola, iar pe planul orizontal dupa doua elipse.
@ Aceca~i discutie apare ~i la intersectia a doua conuri
Fig. 8.19.
circulare drcpte cu axele concurente ~i perpendiculare. cu
prccizarea di forma curbelor de intersec\ie depinde de di-
ferenta dintre bazelc celor doua conuri.

8.20. Sa sc construiasca intersec\ia dintre un con drept


11""2~"'""-"""'-"-Cu cercul director pc planu l orizontal de proieqie ~i
*H~+::.:i....:;;+-~~~~.\--2\-::M'!f'.erl.ni drul circular orizontal tangent planului orizontal ~ i
co ului .
1 ' Rezolvare. Fie S varful conului dat (fig.8.20). Printr-o
schimban.: de plan vertical de proieqic (unde 0 1x1 este
pcrpcnd iculara pe axul cilindrului) se dctermina proieqia
orizontalii a curbei de interscctie. rn ajutorul unor plane de
ni' cl. la intcrscc\ia unor ccrcuri pc con ~i gcneratoare pc
~uprafa\a cilindrului. l!nirca punctclor ~i studiul \ izibilitii-
pi intcrscc\ici ~c pot focc direct. lntcrscc\ia estc o patrun-
Fig. 8.20. dcre simplu tangcnpalii. a cilindru lui prin con.

trie descripth a C'onul 91

..
8.21. Sa se dctcrm 1nc interseqia dintrc p1ra- 8.22. Sa se detcrmmc intersec\ia dintre pri~ 8.23. Sa
mida SABC ~i conul cu varful S( 134.30.82) ~i ma ABCA1B 1C1 cu bazele situate in plane pa- conuri cu vi
haza un cen: cu ccntrul n (60,108.0). de raza ralelc ~i conul cu varful in S( 170,94.120) ~' ba- tinute in pla
r = 32. Se mai cunosc: \"( 86.4.120). A( 170.84.0J. 7.a w1 cerc t:U centrul in !1.(58,0.40). de rat.ii r = 40.
Rezolv
8( 152.144,0 ). C( 106.116.0) ca in fig.8.21. Se mai cunosc: A( 134,0,40), B(2 I 4,0,54 ), C procedeul a
Rezolvare. Sc detcnnina drcapta D ob11- ( 170.0.68), A1 (54. IOO, 100) ~i dircc\ia muchi1- Astfcl. s
nutii pnn unirca \arfurilor celor doua \Olume. lor prismei data de AA 1 (fig. 8.22.). rilor ~i se o
la care se g.ase~tc urma oriznntalii H. Sc trasea- Rezo/vare. Se traseaza dreapta D care tre- nii unna ori
zii apo1 pnn drcapta D mai multe plane auxili- ce prin varful S al conului ~i la care de data a- traseaza apr
an: care tree sau prin muchiile piramidei sau ceasta. sc determina urma verticala V, pentru tiazii urmel,
care au urma ori?Ontala rnngentii bazei c1rcu- ca ambele corpuri care se intersecteaza au ba- ma orizonta
larc a conului ~1 care scc\ioneazii eek doua zelc a~ezatc in planul vertical de proieqie. Sc oneazii amb
corpun dupa triunghiuri. Acolo unde laturilc due apoi prin dreapta D mai multe plane ajutii- turi oblice g
oblice ale acestor triunghiuri se intcrsccteaza toare care tree ~i prin muchiile prisme ~i care tora rezulta
se oh\in punch: ale liniei de inter,ectie. determina in con seqiuni triunghiulare. Acolo tate. Astfel.
Astfel. planul auxiliar PHi care trecc prin unde laturile inclinate ale acestui triunghi in- rea A aflata
muchia C\" a piramidei intersectcaza conul du- talnesc muchiile oblice ale prismei se afla za baza com
pa triunghiul S12. de unde apoi rezulta punc- puncte ale liniei de intersec\ie. ma ale gene!
tele C1 ~i C 2 ale liniei de interseqie. Tot a~a Astfel. planul ajutator care trece prin mu- re intalnesc
planul tangent la con pc generatoarea S3 care chia AA 1 taie conul dupa triunghiul Sl2 ~i la Ai, douii din
arc urma orizontala Pm taie piramida dupa tri- interseqia Jui cu muchia prismei se obtin punc- sectie s-a ob
unghiul \'EF. de undc rezulta punctele de in- tele A1 ~ i Ai ale liniei de intersectie cautate. terseqie ale
tersec\ie 3E ~ i 3~. lntersec\ia este o rupere. lnterseqia este o patrundere. plan auxiliar

d'

Fig. 8.21. Fig. 8.22.

92 Culcgere de prohleme de geometric dcscriptiva Conul


tcrn:cpa dmtre pris- 8.23. Sa se determmc 1ntcr~eq1a dintn: douii 8.24. Sa se detcn11ine intcrsec1ia dintre conul
situatc in plane pa- conuri cu \arfurile S 1 ~1 S2 ~1 ha1ele ccrcuri con- circular obhc a\ and varful S( 168.15~.80) ~I ba-
S( 170.94.120) ~1 ba- tinutc in planul onzontal de proicct1e (fig.8.23 ). za cu centrul !1(66,60.0) r = 52. cu cilindrul
,0.40). de r<lYil r "' 40. Rewlvare. La construqia ei se folose~te avand bazele paralele r 1 = 20. cu centrclc
10). 8(214.0.54). c procedeul aphcat la interseqia polic<lrelor QJ( 160.56,0) ~i !12(92, 156,80) (fig.8.24.).
1 ~i dircqia muchi1- Astfcl. se unesc cele <loua varfuri ale conu- Re:.o/l'are. Sc utilizeaza metoda aplicata
~- 8.22.) nlor ;;i se ob\ine dreapta D la care se deten111- la interseqia unci piram ide cu o prisma.
dreapta D care trc- na unna orizontala H. Prin aceasta dreaptii ~c Astfel, prin varful S al conului se traseaza
~i la care de data a- traseaza apoi plane auxil iarc. la care se ev1den- dreapta D paralela cu gencratoarele cilindrulu1
verticala Y. pentru 1iaza urmek lor orizontalc. care tree prin ur- ~i se afla unna ci orizontala H. Prin aceasta
intersecteaza au ba- ma orizontala H a dreptei. Accste plane. seqi- dreapta se due mai multe plane auxiliare care
cal de proieqie. Se oncaza ambelc conuri dupa triunghiuri cu la- vor intersccta conul dupa un triunghi ~i cilin-
1i multe plane ajuta- turi ohlice generatoare. iar din intcrseqia accs- drul dupa un patrulater, iar la interscctia latun-
hiile prisme ~i care wra rczulta punctele curbci de interseqic cau- lnr inclinate a le acest or poligoane se afla punc-
riunghiulare. Acolo tate. As1fcl, planul auxiliar dus prin generatoa- tc ale curbci de intersec\ie cautate. Se traseaza
acestui triungh1 in- rca A a flat a pe conul cu varful S1 interscctea- in primul rand intersectiilc generatoarelor apa-
le prismei se afla 73 haza conului cu varful S 2 in punctele de ur- rente ale cclor doua corpuri de rota!ie. Astfcl
\ie. ma ale gcncratoarelor 1 ~i 2. Aceste generatoa- planul auxiliar P4 .care une~te centrele bazelor
:arc trccc prm mu- re intalnesc generatoarea A in punctelc A1 ~i celor doua volume, taie baza cilindrului in
triunghiul S12 ~i la A 2, doua din punctelc cautate. Curba de inter- punctcle A ~i B iar baza conului in punctele 1
1smei sc ob\in punc- seqie s-a ob\inut prin unirca punctclor de in- ~i 2. iar la interseqia generatoarelor care tree
terseqie cautate. terscctie ale generatoarelor aflate ln acela~i prin aceste puncte sc obtin punctele de inter-
!ere. plan auxiliar ~i sc unnare~te vizibilitatea ci. scc\ta A1. Ai ~i B i, B2.

Fig. 8.23. Fig. 8.24.

etrie descriptha C:onul 93


PR08LEJ\1E PROPllSE

8.25. Sc da planu l P definit de punctelc P,(45.0.(l) !!( J 00.40.30) ~i H(65,30.0).Sa se reprczm-


tc conul circular drcpt. de inal\imc h = 50 mm ~1 ha?a un ccrc situat in P. de raza r = 20 mm ~1 cu
ccntrul in n. C\PITOI.

8.26. Se <la planul P dcfinit de segmcntul Ali. A(75.20.25J. 8(60.5.75) care este linia de cea
mai mare panta a planului P fa!ii de planul onzontal de proieqie. Sa se rcprczinte conul circular
drcpt cu haza pc planul P. a' and diamctrul AB ~i ina!Jimea h 70 mm.

8.27. Sa sc trasezc prin M(38J0.36) un plan tangent la conul cu ha1.a un cerc. cu centrul in
12( 10.44.60).
SFERA
8.28. Sa se determine desia$Urata conu lui cu viirful in S(78.20.38) ~i haza un ccrc cu centrul
in H( 130.25.0). de ra/.f1 r = 20.
Generalitii!
8.29. Sa se dctennine adeviirata marimc a seqi unii !acute de planul P definit de punctele
P,(34.0,0). H(55.33.0). V( 55.0,22) in conul cu varful S(52.97.82) ~i haza un cerc de raza r = 35
mm $i ccntrul in !1( l 06.40.0).
Sfera este lo
8.30. Sa se detennine d esla~urata trunchiulu1 de con rezultat din seciionarea conulu i cu varful sferei. Distan\a
in V(36.43.24) ~i baza un cerc cu centrul in !1(36.0.24 ), de raza r = 20. cu planul vertical definit raza sferei. Sfe1
de punctele T,(5.0.0) ~i H(60.37.0). general de un c
prin centrul sfe
8.31. Sa se traseze desfa~ urata conului circu lar drcpt cu varful in S(50,40, 70) ~i baza un cen: aceea~i raza ~i .
cu centrul in !2(50.40,0) de raza r = 30 ~i se transpuna in desfli~urata seqi unea tacuta in con de perpendiculare l
planul de capat Q definit de punctele Q,( l 0.0,0) ~i M(40,0.22). meridian $i un C
nume~te cerc ec
8.32. Sa se determine punctele de interseqie dintre orizontala G definita de punctelc A(55 ,42. care este numit
20) ~ i 8 ( 145.80,20) ~i conul cu varful in S(47.16,76) cu baza un cerc de razli r = 20 mm ~i cen- sectiune cu un r
trul in !1( I 25,68,0). centrului sferei J'.
ca ip otenuza razi
8.33. Sa se determine mtersec\ia dintre piramida SABC ~i conul cu varful in V(l26,97.65) ~i in epura proie
baza un cerc cu centrul in Q(50,45,0 ), de raza r = 35. Sc mai cunosc: S(76, 129, I 05), A(99,28,0), care sunt cercuri
B( I 48.54.0) ~i C( 112.53.0). efect uate de plan
cu raze egale cu
8.34. Sa se determine intersec\ia dintre prisma ABCA1B1C 1 cu bazcle situate in plane paralele conturul aparent
~iconul cu varful V( 166. 134.122) ~i baza un ccrc cu centrul !1(58, 50,0), de raza r = 40. Se mai vertical este proi(
cunosc: A(l 76.50.0), B( 144,70.0), C( 126,32.0) ~i C 1(78, 110,106), direc\ia muchiilor fiind CC 1 Un punct M'
doua proiec\ii ori.
8.35. Sa se determine intersec\ia dintre conul cu varful in V1(107J40,l08) ~i baza un ccrc cu prin punct. La fe l
centrul in il 1(183 ,57,0), de raza r 1 = 30 ~i conul cu varful in Y2(158.1 16.68) ~ i baza un ccrc cu se gasesc doua pn
centru in il2(67,77.0), de raza r 2 = 48. Problemele tra
gente in anumite
8.36. Sa sc determine interseqia dintrc conul cu 'arful in \'(54. l 04,94) ~i baza ccrcu l cu interseqia cu o di
ccntrul in H( 142.36,0) de raza r = 34. cu cilindrnl cu haze cen:uri. cu centrelc in !11(69.30,0) ;;i circumscrierea un
!12( 115.110.97) de raza r1 = 26. a unora propuse p
I I

I 94 Culegcn de probleme de g<.'ometrit descriptiva Sfera

I
).Sa se reprezin -
r ~ 20 mm ~i cu
CAPl'fOU 'L 9

estc lima de cca


tc conul circular

re, cu ccntrul in

SFERA
1 ccn: cu centrnl

Gencralitiiti
finit de punctclc
-c de ra?a r = 35

Sfera este locul geometric al punctelor din ~pa\iu egal dcpartatc de un punct fix nurnit centru!
:onului cu varful sfcrci. Distan\a de la centrul sferei la orice punct de pe suprafa\a este constanta ~i se nume~te
11 vertical definit raw sfcrei. Sfera este o suprafa\a de gradul al doilea ~i poate fi definita c.:a fiind corpul geometric
general de un cerc care se rote~te in jurul unuia din diametrii sai. Orice plan vertical care trece
prin centrul sferei o intersecteaza dupa un cerc care este denumil cerc meridian ~i care are
1) ~i baza un cerc aceea~i raza ~i acela~i centru ca ~i sfera. Cercurile ob\inute pe sfera prin seqionarea cu plane
facuta in con de perpendiculare pc axa se numesc cercuri paralele. Prin fieeare punct a l sferei trece un cerc
meridian ~i un cere paralel. Ccl mai mare cerc paralel este cercul de contur aparent orizontal ~i sc
nume~tc cerc ecuator. Orice plan care trece prin centrul sferei intersecteaza sfera dupa un cerc
iunctelc A(55A2. care estc numit cerc mare al sfcrci ~i care are acela~i centru !Ii aceea~i raza ca sfera. Orice alta
= 20 mm ~i cen- seqiune cu un plan care nu trece prin centrul sferei este un cerc al carui centru este proiec\ia
cenlrului sferei pe planul de seqiunc ~i a carui raza este cateta unui triunghi dreptunghic care arc
ca ipotenuza raza sferei, iar drcpt cealalta cateta distan\a de la centrul sferei la plan.
1V(\26,97,65) ~i in epura proiec\iile unei sfere cu centrul n sunt doua cuntururi aparente, orizon tal ~i vertical
105). A(99.2X.OJ. care sunt cercuri egale cu un cerc mare al sferci. Aceste contururi aparente sunt de fapt seqiunilc
efectuate de planele de proieclie in suprafc\ele proiectante ale sfcrei, care sunt cilindri de rota\ic
cu raze cgale cu raza sferei ~i cu generatoarelc verticale sau de capat. Se mai poatc spunc ca
!in plane parale\c conturul aparent orizontal al sferei este proiec\ia orizontala a ecuatorului ~i ca conturul aparcnt
za r = 40. Sc mai vertical estc proieqia mcridianului principal.
11iilor fiind CC,. Un punct M de pe suprafa\a sfcrei caruia i se cunoa~tc proiectia verticala m' 1i corespund
doua proieqii orizontale m 1 !Ii m 2, situate pc cercul paralcl detcnninat de planu l de nivel ce trece
ii baza un cerc cu prin punct. La fel. daca se cunoa~tc proicctia orizontalii n a unui punct N de pc suprafa\a sfcrci,
;i barn un ccn: cu sc gascsc doua proiec(ii verticale pc ccrcul detcrminat de planul de front cc trcce prin punctul 1\.
Problcmcle tratatc in acest capitol se rcfera la reprezentarca sferei ~i la trasarea planelor tan-
gentc in anurnite situa\ii. la reprczentarea <liferitelor seqiuni ~i dcs!a~urarea ei aproximativa, la
~t ha1a ccrcul 1,:u interscqia cu o drcapta sau cu diferite corpuri. atat policdratc cat ~i de rota\ie, la inscrierea sau
in !! 1 (t>9.~0.(l) ~i circurnscrierea unor volume. problcmatica derulata atiit in ca<lrul unor prohleme rczolva te, cat ~i
a unora propusc pentrn studiu.

t rir drscr ipt iva Sfera 95


PROBLEME REZOL\'ATE
A. Reprczcntare, drcpte ~i plan~ tangcntr

~e da Sfera CU
~;~ ~1 un punct M05.35.z) situat pe ~kra (tig
~I
centrul !l (50,50.40) raza r

9.1. ). Se ccr rcprczentatc proicc\i1le punctului '.\1 ~1


drcapta frontala F dusii prin punct ~i tangenta la sfer~
Re:.olvare. Proieqiei orizontalc date a punetului x
r

0 x
(
~1 situat pe sfora ii corcspund doua \'ariante de pro-
icqie vcnicalii, m' ~i m 1 ' . situate pe ecrcul de front
care trcce prin ace~t punct. in acestc doua proiec1i1
\crticalc fron tala F prin proicctia f'. va fi perpcnd1 -
culara pc raza w'm' sau w'm 1', indeplinind astfrl
condi!ia de rcprezcntare a unui unghi drept din spa-
1iu , pcntru ca una din laturi estc paralelii cu planul
vertical de proieq1c.

9.2. Sc da sfera cu centrul n (50.50.40) ~1 raza r


30 mm ~i un punct M(l0.35.35) extenor sfcre1. Sc
ccr rcprezentatc proieqiile dreptelor de nivcl dusc
prin punct ~i tangente la sfera.
Rezolvare. Fie M un punct exterior sfrrei cu ccn-
trul n (fig.9.2.). Prin 1\1 se duce un plan de nivcl N
care seqioneaza sfera dupii cercul orizontal avand
diametrul 12. Din M se due tangentele N 1 ~i N2 la 0
cercul orizontal, utilizand o construqie grafica in ca-
re se traseazii cercul cu diametrul M!1, care apoi in-
terscctat cu cercul orizontal cu diametrul 12 da na~
tere la celc doua puncte de tangenta T1 ~i T 2
unghiurile MT 1Q ~i MT 2!1 fiind drepte.

9.3. Sa se reprezinte sfera circurnscrisa unui tetra-


edru SABC, cunoscandu-se S(60.30.45), A(I05,20,
20). B(80.65.5) ~i C(40, 15,30).
Rezo/vare. Se reprezintii in epura tetraedrul SABC
(fig.9.3.) ~i se construiesc planele mediatoare P 1, P 2 ,
PJ, ale muchiilor BA, BS ~i BC care pleacii din viir-
ful B. Urmele verticale ~i orizontale ale acestor trei
plane se ob\in cu ajutorul unor drepte de front perpen- ~i~~~~~t~~~~~~1
diculare in mijloacele Ai, S2 ~i respectiv C3 ale aces- x_:
tor muchii. Punctul de interseqie al celor trei plane
mediatoare este centrul !1 al sferei ciiutate. Astfel.
din interseqia planelor P2 ~i P 3 se ob~ine dreapta D
(MP,2, uncle P, 2 =P, 3) c u ajutorul unui plan de front
F, care seqioneaza planele dupa doua frontale inter-
scctatc in M. Dreapta D intersecteaza planul P1 in
ccntrul !1, utiliziind un plan de eapat Q. Printr-o ro-
tape de ni\ cl sc aduce !!B in pozi\ie de frontalii ~i se
afia raza sfcrei. cu care sc traseaza celc doua
proiec!ii ale sferei. cercuri cu ecntrelc in rn ~ i (l)'. Fig.9.3.

96 Culegere de probleme de geometrie descriptiva Sfera


~ da sfern cu centrul H ~1
(50,50.40) raza r
~;;i un punct 1\1(30.y ,50) sJtuat pe sfera. Sc
ccrc ca prin punctul M sa sc duca un plan tangent lo
sfcra.
Rezolvare. Fi e M un punct aflat pe sfera cu cen-
trul Q (fig.9.4.). Proiectiei vcrt icale m' a punctulu i i1
corcspund doua vanante de proiectie orizontala m ;;1
0 m1. Planul tangent la sfera va contine o dreapta par-
ticulara a lm (orizontala sau frontala) tan gen ta la sfe-
ra ~i una din urmele sale va trece prin unna verticala.
respectiv onzontala a acestei dreptc particulare. in
tigura. prin unn a verticala a orizontalei N tangenta
la sfcra in punctul M trasata perpendicular pe raza
H!\1 s -a trasat urma verticala Py. pentru ca apoi sa
rezulte ~i unna orizontala Pn . avil.nd direqia pcrpcn-
diculara pe aceea~i raza.

9.5. Se da sfera cu centrul n (50,50,40) ~i raza r


= 30 mm ~i un punct 1\1(15,40.45) exterior sferei . Se
cere ca prin punctul M sa se duca un plan tangent la
sfcra.
Rezafrare. Fie M un punct exterior sferei cu cen-
trul .Q (fig.9.5.). Pentru trasarca unor plane tangente
duse prin M (In general problcma are o infinitate de
solu1ii) se utilizeaza planul de front F care intersec-
teaza sfera dupa cercul 12 in adevarata marime In
proieciia verticala. D in rn' se traseaza tangentele
m'a' ~i m'b' situate pe frontalele F 1 ~i F2, care au
unnele orizontale punctele H 1 ~i H 2 . Prin aceste
puncte vor trece urmele orizontale ale celor doua
plane P1 ~i P2 tangente la sfera din punctul M, care
de fapt sunt tangente la sfera In doua puncte A ;;i B
situate pe sfera.

9.6. Se da sfera cu centrul n (50,50,40) ~i raza r


=30 mm ~i un plan oarecare P care are urmele sal e
inclinate la unghiuri de 45, respectiv 60 fa\a de Ox.
Se cer trasate planele tangente la sfera ~i paralele cu
planul P.
Rezo/vare. Fie planul P exterior sferei cu centrul
(fig.9.6.). Prin centrul Q al sferei se duce dreapta
----~+---tt>---+IHil......_---j,___ _ _ _--1'9'f"'lerpendiculara pe planul P. care intersecteaza sfe-

a In doua puncte M ~i 1'. Aceste puncte se afla e-


fcctuil.nd cu drcapta D o rota\ic de nivel in jurul unei
ax e vert icale care trcce prin n . transformil.nd-o intr-o
drcapta de front. Prin aceste doua punctc se due apo1
planelc tangentc T ~i T 1 ajutil.ndu-ne de doua orizon-
tah: ale planelor can: con(in punctcle. Unnele verti-
d ca lc ale acestor doua plane vor con1inc urme le verti-
cale ale rclor doua drcptc oruontak .

etrie dcscriptiva Sfera 97


B. Scrtiuni ~i desfii.~urari 9.9. Se da s 1:
,...._ raza r = 30 mm .
@ c dii sfora cu centrul n (50.50.40) ~i ( 9.8.') Sc <la sfera cu ccn1rul n (50.50.40) ~1 ~urarea suprafe\t
raza r ~ :\0 111111 ~' planul de capat Q (fig. 9.7.). ra~.V- 30 mm ~i planul oarecare P (fig. 9.ii.) Rezafrare. :
Sc cerc cpura conturulu1 obtinut din seqiunca Sc cere cpura conturului ob\inut d111 seqiurn:a rota\ie studiatc
plana prin sfcra cu acesl plan plana pnn sferii cu acest plan. este o Jinie dreap
Rezolvare. Seqiunea \'a fi un cen:. a caru1 Re:alvare. Pentru obtinerea curbei de sec- fti$urahila. Ex is1
proiec1ie \'erticalii se gase~te pc um1a \'e1i icala 11 unc a sfere1 cu accst plan oarccare. se efcctu- pentru desfa~ura
a planulu1 de capal. iar proiec1ia orizontala cste caza o schimbarc de plan vertical de proiecpc. meaza, vor fi pre
o elipsa. Axa mica a acestei elipsc eslc segmcn- trasandu-se noua linie de pamanl 0 1x 1 perpen- intr-o prima r
tul 13. puncte care se obtin d irect din proiec\ia diculara pe P11. astfel ca p lanul oarecare sa de- poate desfa~ura
\e11icala cu a_iutorul limilor de ordinc. A:1.a ma- \ ina un plan de capiit. Se utilizeaza in conti- verticale care tre<
re este perpendiculara pc aceasta la mijlocul nuan: construqia d111 problerna anterioara $i sc ~i care impart s1
segmentului 13, ~i arc marimea 24 = 1'3'. obti n doua axe (diarnetri perpendiculari) a le sferice, in cazul
Elipsa de seqiune sc poate trasa folosind o cercului de sec1iunc. Prin intoarcerea din aceas- sferica va fi imJ
construqie grafica cunoscuta atunci cand se ta schimbare de plan vertical de proiectie se atat desfa~urarea
cuno a~te palrulaterul cadru. Se pot dctcm1ina traseaza aceste doua diametre pcrpendiculare ortogonalii acestc
~i alte puncte a le elipsci de seqiunc cu ajutorul in cele doua proiec\ii ortogonale ~i pe baza lor la care baza estt
unor plane ajutiitoare de nivel. se poate construi apoi conturul elipsei. egala cu Jungime
Tangenta intr-un punct curent M al curbe1 Elipsa de sec\iune se poate ob\ine cu ajuto-
de seqiunc este dreapta TM de mtcrsectie din- rul rnai multor plane particulare (de nivel sau
tre planul secant ~i planul tangent la sfera in de front) cc scc\ioneaza atat sfera cat ~i planul
ace! punct, care se determina cu ajutorul unei oarccare. rezultand puncte din intersec\ia unor
orizontale G ~i a unei frontale F perpcndicula- drepte de nivel sau de front cu cercuri rezultate
re pc raza in punctul M. din aceste seqiun i.

x
Pv

x,

@
--
Fig.9.8.

9!1 Cukgen.> de problcmc dr gcomrtric dr~cripthii Sft'ra


9.9. Sc dii slcra cu ccntrul n (50.50.40) ~I Pentru dcsta~urarca aproximativa a unu1 ru,
raza r = JO mm . Sc cerc cu aprox1 ma11c desla- sli:ric sc utilizeaza plane de mvel cchidistantc
:ntrnl H (50,SO.-Hl) ~1 ~urarea suprafc1e i e1 cxtcnoarc care impart suprafa\a fusului iillr-un numar de
oarccare P (lig. 9 .1<.). Re-;.ofrare. Sprc deoscbITc de coqmnlc de doua triun ghiuri ~i trapeze isoscelc. arcelc de
ob\inut din scc\iunca rota j1c studiatc anterior la care gencrat oarca ccrc rcctJficandu-sc.
Ian . cste o linie dreapta. sfcra cstc o suprafa1a nedes- Pentru verificarc prc1:iziei de lucru trcbuic
nerca curbc1 ck see- fii,rnruhi!ti. Exista totu~1 mctode aprox1mat1 \'e ca. alimind toatc ce lc 12 fusun . cle sa fi e in
n oarccarc. sc cfcctu- pcntru desfa~urarea sferc1 care. in celc ce ur- sense intr-un drcptungh i format din do ua pa-
vc11ical de proicc\ic. meaza. 'or Ii prczentatc intu1ti, tratc de latura ttR.
pamiint 0 1x1 pcrpcn- intr-o prima mctoda aproxnna11va . sfera sc in cpura din fig. 9 .9.b. este aratatil desfa~u
1lanul oarccarc sa de- poate d esla~ura seqionand-o cu doua plane rarca aproximati \ a a unci sfcre seqioniind-o
~ utililcaza in conti- \'C!11cale care tree prin ccntrnl sferc1 (fig. 9.9. a) cu plane de ni\el intermcdiare ~ i objinand ast-
1lerna anterioara ~ 1 se ~i care irnpa11 sfera in pani egalc numite /i1sc fe l zone sfcric:c de nivcl In numar irnpar. nu-
1 perpendiculan) ale s/('rice. in ca1ul de fa\a 12. Cu ciit supra fa1a merotate de la I la 7. Pcntru desfa~urare. aceste
ntoarcerea dm aceas- sferica ,.a ti impani ta in ma1 multc pani. cu zone sfe rice pot ti a pto ximatc cu ni~te trun-
1ica l de proieqie se atat des fa~urarca va fi mai prccisa. in proiec\ia chiuri de con de aceea$i la\irne. ob\inute din
netrc perpcndiculare 011ogonala accste fuse sunt triungh1uri isosccle conuri la care gencratoarcle aparente , care sunt
gonale ~i pe baza !or la can:: baza este un arc de cerc ~i inaltimea raze pc dcsfa~urare. sunt ob{inute prin tangen-
!urul elipsci. egala cu lungimea semicercului ad ica ttR. tele la sfera din linia mediana a fiecarei zone.
)ate ob\ine cu aJulo-
iculare (de nivel sau
:at sfera cat ~i planul
~ din intersec\ia unor
tt cu cercuri rezultatc

Fig.9,9.

netric dcscriptiYa Sfrra 99


C. lnterscctia cu o dreapta D, Inters

~a sfera ~e skr~ ~1
9.12. Sas
Cl! centrul St (50.50.40) !ii clii cu centrul n. (50,50.40) cu centrul in
~~l ~im ::;1 dreapta de mvel N cc trecc raza r = 30 mm :;;1 dreapta D determmala de ramida SAB
prin punctul 1\1(90.35.20) ~ i face un ungh1 de punctele H( I 00.40.{)) :;;i M( I 0.20.50). Se cer A(S0,50,0) .
.rn11 cu planul vertical de proiec\1e \ '. Se cer punctele 1 ~i 2 de imersectie dintrc dreapta ~ 1 I 0,0) (fig.9.1
punctelc de intcrseqic I ~i 2 dmtre drcapta ~i sfera (fig.9. I I .). Rezolvai
sfcra (tig.9.10). Rewlvare. Se efectueaza o schimbarc de nivel. care sc
Rezolvare. Ca la orice intcrscc\ie dmtrc o plan vertical de proieqie ~i se transforma centri ce cu c
clreapta ~i un volum !ii aici sc utilizeaza un dreapta oarccare D intr-o dreaptii de front, ur- in proieqia c
plan de nivel ajutator care con\ me clreapta N ~i marind astfel interseq ia dreptc1 cu un cerc ~1 te axiale. Di
care sec\ioneaza sfcra dupa un cerc de nivel. nu cu o elipsii. Pentru aeeasta. noua linie de ruri plane se
Raza accstu1 cerc. sc afla in pro1cc1ia verticala pamant 01x1 se traseaza paralelii cu proiecpa terseqie. Put
din intcrseqia unnei verticale a planului de ni- orizontalii d !ii sc preiau cotele din proieqia orizontala, ut
vcl auxiliar cu conlurnl aparent al sferei. Con- verticalii. Punctele de intersec\ie 11' ~i 21' sc in proiectia '
turul accstui cerc rezultat sc traseaza apoi in determina la interseqia noii proieqii verticale nelor de sec\
proieciie orizontala, iar punctele de interscctie d1' cu cereul rezultat din sec\ionarea sferei cu sectioneazl\ s
I ~i 2 se atla la contactul cerculu1 de mvcl cu planul de front dus prin dreaptii. De aici, punc- piramida dup
proieqia orizontalii a dreptei de nivel. Se va res- tele de intersectie sc transpun in proieetiile tandu-se deter
pecta vizibilitatea dreptei. considerand sfera opaca. mitiale ale dreptei D :;;i se respeeta vizibilitatea. intersec\ie dir
pecta vizibil it
fatii de COntUi
cele doua voh

h' 0

: I

Fig.9.10. Fig.9.11.

C:ulegerc de probleme dc geometric dcscripth ii Sfera


D. lntcrscctii de volume .~ '"\
9.12. Sa se dcternune interscc\1a dintn: sfrra ( 9. B . .sa sc de~cr~1int' intcrseqia .dintrc sfe-
.n (50,50.40 l ;;i cu ccntrul in !1( 60.50,35) de rat.ii r = >O ;;1 p1- ~u.,entrnl U(:iO.:i0.40 ). ~1 o pnsrna tnun-
I deten11inatf1 de ramida SABCD. Se mai cunosc: S(20.50.90). gh1u lara dreapta cu ha1ele paralelc ABCDEF
0.20.50 ). Se ccr A(S0.50.0). 8(90.90.0). C(l30.50.0) ~i D(90. cunoscand punctcle A( 40.60.0). B(60. 70.0).
dmtre drcapta ;;1 10.0) (fig.9.12.). ('(70.10.0). (fig.9.13.)
Rezofloare. Sc utili;reaza plane aux iliarc de Rewlvare. Pentru detcnnmarea curbei de
o sch1mhare de nn el. care seqioneazli sfera dupa cercuri con- mterset'pe se 1au ca plane auxiliare plane de
1 sc transforma ccntrice cu w. care apar in adc\'iirata miirime front care scqioneaza sfcra dupa ccrcun ~1
1ptli de front . ur- in proicqia on zontala ~1 pirarnida dupa patra- pnsma dupii drepte venicak. Din interseqia
te1 cu un cerc ;;1 te axiale . Din interseqia acestor doua contu- acestora rezultii punctele li niei de interseqie
ta. noua linie de run pl ane sc detcrminli punctele curbei de in- care este forn1ata dm arce de elipsli. Astfel.
1lela cu proieq1a tersec\ie. Punctelc astfel ob\inutc in pro1eqic planul de front F6 care trece prin muchia verti-
ck din proicc\ia orizontalii. utilizand liniil e de ordine se ridicii cala B a prismei determina un cen: de front
:tie 11' ~ j 21' SC in proicc\ia \'erticala pe urma vcrticala a pla- care intcrsectat cu muchia prismei detennina
1roiec1ii verticale nelor de scqiune. Astfcl, planul de nivel N~ in proiectic verticala punctele de intersec\ie 8 1
ionarca sfere1 cu scctioneaza sfera dupii cercul cu centrul Il4 ~i ~i 8 2 Conturul de sec\iunc este format din por-
ta. De a1ci. punc- piram ida dupa patratul MNPR. care intcrscc- \iuni de elipsa rezultate din interseqia fete lor
m in proieqiile tandu-se dete1mina punctelc 41 ~i 42 ale liniei de verticale ale prisrnei cu sfera. Pentru deterrni-
:eta vizibilitatea. intersec\1e dintre cele doua volume. Sc va res- narea conturului exact, este necesar sa cunoa~
pecta vizibilitatea fiecarei muchii a pirarnidei tem ~i punctele unde cercul ecuator ;;i meridia-
fa\{l de con turul aparent al sferei. considcrand nul principal intersecteaza prisma. Interseqia
cele doua volume opace. in cazul de fata este o rupere.
I

0 Nv1

Nv2
Nv3

N"

x x 0
c
H1
H2

HJ

d Fig.9.12. Fig.9.B.

1ctric dcscripth a Sfera 101


9.14. Sa sc detcnnmc mtcr~cqia dmtrc sfr- 9.15. Sa sc determine mterscqia dintre sfe- 9.16. S;
ra cu centml !!(X0,60.60) de raza r = 50 ~1 c1 - ra cu centml !!<78.55.44) de raza r = 38 ~i co- ra cu centn
l111drul cu bazelc ccrcun situate in plane para- nul cu varful in S(56.44,90) ~i baza un cerc de nul oblic ct
lele. cu centrcle !11(90.70.0) ~i !!2(90.70.130 ) ccntru H. 1(56.44.0) de raza r 1 = 38 (fig 9.16}. de raza r1 =
de raze r = 30 (fig 9. 14) Re:ofrare. Sc utilizeazii plane de ni\el Rezob
Rewfrure. Ca plane au:-.diare. pcntru ob- care seqioncaza ccle doua corpuri dupa perech1 con circula1
1merca curbe1 de interscqie s-au folosit plane de cercuri in ade,aratii manme in pro1ec1ia ori- !11 ~i varful
de front Accstea seqioncaLii sfcra dopa ecr- zontala :;.1 din a ciiror intersec\ic se detennina axa Sf! a cc
curi ~i cilmdrul dupa generatoare \'CI11cale. punch: ale curbei de interseqic cu linie de or- sunt frontal
care se mtcrsecteaza. Astfel. planul dc front f, di11t:. se ridica aceste puncte in proieqic veni- ~i 5,9. Resn
care trccc prin axa cilindrului scc\ioneazii sfera cala, pc um1ele planelor in care sunt conpnute. p lane de ni'
dupa ccrcul de diametru w'a iar cilindrul dupi1 Astfel. planul de nivcl H 2 care trece prin cen- puri dupa p1
gcratoarcle sale aparcnte. din a earor interscc - trul n al sfcre1. va sec\iona sfera dupa cercul rime in proi1
11e rczultii in proiee\1e verticalii punctele 11. 11 ccuator iar conul dupa cercul de diametru w1a sectie se det
;;1 5 1, 52 care sc transpun apoi in pro1eqia ori- in proiccpa orizontala. din a caror intersee\ic sec1ie, care a
zontala pe conturul aparent al cilmdrului rczulta punctele 3 ;;i 7 ale curbei. Interseqrn Jntersec\ia ir
Rezultii o curbii de intrare ;;i alta de ie~irc cste o ruperc ~i se va respecta vizibilitatea cur- nandu-se do
111tersectia fiind o piHrunderc. Proiectiilc ori- bei de intersec\ie considerand volumele opacc. acestor curbc
7ontale ale punetclor de pc curba de interseqic Punctele 1 ~i 5 ale curbei se at1a in planul \'er- cu ajutorul u
~unt situate pe urma orizontala a ci lindrulm. tical ce une!;itc centre le celor doua volume. tree prin va1
seqionarc, tri
s'

s'

x 0 x

Fig.9.14.

Culegere de probleme de geometric descriptha Sfera


mtcr~ectia <lmtre sfr- 9.16 . Sa sc determine mtcrseqia dintrc sfc- 9.17. Si1 sc determine interseqia dintre sfera cu
l <le ra1a r = 3X ~i co- ra cu ccntrul fl(75.55J7) de ra1a r JO ~1 en- ccntrul in !!1(48.50.50). de raza r 1 = 40 ~i sfe-
90) ~i haza un ccrc de nu i oblic cu baza un ccrc de ccntru Hi(4'i.55.0J ra cu ccntrul in !12(90.30.40). de raza r 2 = 30
ar 1 ~ 38 (tig.9.16) de rad1 r 1 = 40 ~i viirful S( 120.0.95) (fig 9. 15 J Re:,ofrare. Linia de intersectie a doua sfe-
1:eaza plane de ni\el Rezolvure. Fie sfera de centru n. ;-1 un rc cste un cerc a l ciirui plan este perpendicular
1a corpun dupa perechi con circular oblic cu ccntrul ban:1 in p1mc1ul pc l1n1a cc une~tc centrele sferelor. Printr-o
1arime in proiec\ia ori- fi1 ~i 'arful in S. Centrul sfere1 este s1 tuat pe sch1mbare de plan de proieqie sau ro1a1ie. ~c
terseqie sc <letermina axa SH a conulu1. Gencratoarelc SA ~1 SB care poate aducc dreapta cc unqte centre le intr-o
:rsl'qic cu lmie de or- sunt frontalc sec\ioneaza sfera in punctelc 1.3 pozi\ie fro ntala de exemplu. ciind linia de mter-
ncte in prnicqic \'ert1- ~i 5.9. Restul punctelor se dctcrmmii utihzand seqic va fi situata intr-un plan de capat. dupa
in care sunt conpnutc. plane de nivcl, care seqioneaza eelc duua cor- care sc revme in pozitia ini1iala. in figura 9 17
-J. 2 care trccc prin ccn- pun dupa perech1 de cercuri in ade\arata ma- insa. ~ -a dctem1inat linia de intersectie dintrc
10na sfcra dupii ccn:ul rim c in proicq ia orizontala ~1 din a diror intcr- cc le d oua sfere prm punc.:te. cu ajut~ru l unor
crcul de diametru (1)1a sccJie ~c dctcrmina puncte ale curbc1 de 1ntcr- plane auxihare de mvcl. Astfel. planul de ni\cl
din a caror intcrsec! ie seqi c. care apoi se rid1ca in proiec\ic 'e11icali1. N.1 care trece prin centrul !12 s ec~ioneaza sfera

ale curbci. lntcrseqia lnterscq ia in acest caz estc o patrunderc ob\i- dupa ccrcul ccuator in proieqia orizontala ~i
:pccta \'11ihilitatea cur- niindu-se doua curbc de intersec\ic. Punctele sfera cu centru l fi1 dupa cercul cu raza w1a.
eni.nd \olumelc opaee acestor curbc sc pot afla intr-o aha \ arianta ~i care intersectate dcterm ina doua punctele 4 ~'
:i se afla in planul ' cr- cu ajutorul unor plane auxiliare de capat care 7 ale cercului de interseqic.La fel sc procedea-
elor doua \ol ume. tree prin varfu l conului. ciind se obJin prin La ~i pentru celelalte p lane de nivel. Se va res-
scqionare. triunghiuri ~ i cercun interscctate. pecta v1zibilitatea consideriind sferele opace.
s'

0 x

F ig.9. 16. Fig.9.17.

gl'oml'tric de~criptivl Sfera 103


E. Sfcre tangentc ~i ,:olumt maxime inserise
9.18 .. Sc dau trci sfere cu centrcle .Q 1. .Q1 ll.1, cgale
de raza R tangente intre ele doua catc doua ~i situate
in planul orizontal de proiecpe.(fig.9.18.) Sc ccrc ca
in golul fom1at de cle sa se a~e7.e o a patra sfcra de
raza R 1 in care ap01 sa se inscrie cuhul maxim.
Rewfrare. Pcntru a rezolva ccrin1clc problcmei
sc pozitioneaza ccle tre1 sfere tangente astfel ca tn -
unghi ul cchilatcral al centrclor lor sii aiha o latura
perpcndiculara pe Ox. Pentru atlarea centrulu1 n 4
se lucreaza in planul de front al sferci cu centru n,.
transformand prohlema de geometrie in spa\iu intr-o
problema de geometrie plana. trasand un arc de cerc
de raza R+R 1 pana intersecteaza verticala ridicata in
ccntrul de grcutatc al triunghiului echilateral orizontal.

9.19. Se ccre ca intr-un cub cadru cu muchia m ,_ d


Fig.9.18.
60 mm sa se inscrie cele mai rnari doua sfere egale
(fig.9. I 9.). c
Rezalvare. Sc lucrcaza in planul diagonal verti-
cal al cubului unde problcma de geometric in spa1iu
x
cstc inlocuita cu o problema de geometrie plana.
ciiutand astfel doua cercuri tangentc, atilt intre ele cat
~i la fetelc cubului. in mijlocul diagonalei, care este
punctul de tangenta al celor douii cercuri, se duce pla-
nul tangent la ele ~i deci perpendicular pe diagonalii.
Apoi, se traseaza bisectoarelc unghiurilor formate de
planul tangent cu fetelc orizontale ale cubului, afland
astfel centrele celor doua sfere maxime lnscrise.

9.20. Se cere sii se reprezinte trei sfere inegalc cu


centrele lli, ll2, .Q3 ~i razelc r1 = 30. r2 = 25 ~i r.1 =
20 tangente intre ele doua cate doua ~i a~ezate pc
planul orizontal de proiectie, cunosdlnd ca dreapta
n,n2 este 0frontala (fig.9.20).
Rezo/vare: Sc lucreaza in planul de front care
continc centrele .Q 1 ~i .Q2, unde problema de geome-
tric in spa\iu sc transfom1a intr-o problema de gco-
metrie plana. Astfel. se afla in proieqia verticala ccn- x
trul w' 31 al cercului cu raza r 3 = 20 tangent la ccrcul
a
cu centrul w 1 ~i planul orizontal ~i centrul ro'J2 al
x
aceluia~i cerc, dar tangent la cercul cu centrul w2 .
Aceste ccrcuri reprezinta de fapt sfercle de raza 20
tangcnte la ccle doua sfere mai mari ~i situate cu ccn-
trcle in planul de front ini!ial. Sc efectueazii apoi o
rota\ ie de nivel cu celc doua centre astfel aflatc (W.11
~ i <0.12 ) in jurul axelor ro 1 ~i co 2 ~i la intersec\ia cclor
doua an:e de cerc se afla W.t ccntrul cautat al sferci
cu raza cea mai mica. Accst punct sc rid ica apoi in
proiccpa \Tr1icala in w/.

Culcgcre de problemc de geometric descriptiva Sfera

l
9.21 . Sc cere ca intr-o sem1sfcra cu r = 70 a~ezata
cu ccuatorul in planul orizontaJ de proiec\ie sa sc in-
scrie ccle rnai mari trc1 sferc ega le (fig.9.21.).
Rezofrare. Se cauta o rela\1e grafica intre ccle
trci sfere inscrisc ~i semisfcra circumscrisa. Pentru
aceasta se rnnstruiesc trei sfere de raze arbitrare ~' e-
gale tangetlle intre elc doua cate doua ~ j 8$CZalt: in
planul on zontal in \'arianta prezentata ~i apoi se tra-
seaza semisfera circumscris. Pe catetele unui triunghi
0
<lreptunghic se iau acum cele doua raze aflate, pentru
a afla raportul dintrc ele apoi, pe cateta cu rua sern1-
sferei se transpune raza de 70 de undc pc baza asema-
narii. rezultii raza sferelor inscrise.

9.22. intrc patru piramide inscrise intr-un cub cu


muchia de m=60. avand varfurile A. B, C, ~ i D $i ba-
zele egale, \\C a$eaza o sfcra cu r = 20, tangenta la
baza de sus a cubului (fig.9.22). La ce inaltime se
vor s itua varfurile B ~i D egale ca inaltime.
Rewfrare. Sc utilizeaza doua schimbari succe-
sive de plane de proieqie verticale, care transfonna
problema de geometric in spatiu intr-una de geome-
tric plana. Astfel, la o prima schimbare paralela cu
planul diagonal care trece prin varfurile A ~i C se
stabile$le inal\imea centrului sferei tangenta la mu-
chiile celor doua piramide. Apoi, la a doua schimba-
re paralelii. cu planul diagon al ce trece prin varfurile
B ~i D se stabilesc inal\imilc acestor varfuri ducand
tangente din centrul bazci la cercul obtinut prin sec-
\ionarea sferei aflate initial cu eel de-al doilea plan
diagonal.

9.23. Se ccre sa se reprez inte cea mai mare sfera


cuprinsa intrc fa\a inclinatii. a unui volum inscris
intr-un cub cu rnuchia m = 60 mm ~i fe\ele cubului.
Rewlvare. Se dii. vol umul policdrat inscris intr-
un cub ~i ob\inut prin unirea j umata\ilor muchiilor
cubului (fig.9.23.). Se cunoa~te ca locul geometric al
0 sfcrelor de marimi difcrite ~i tangente la cele trei fe\c
x
~~--J,._~~ ....
~i--~-t-
-"""_ _.,..-t_-; b a<liacente care pleaca dimr-un varf. este diagonala
intt:rioari1 a cubului. Pentni a gas1 sfera maxima in-
scrisa intrc fa13 inclinata a volumu lui po!Jcdrat ~i fc-
\elc cubului se efectueaza o schimbare de plan verti-
cal de proieqie paralel cu planu l diagonal al cubului
~ i undc se va cauta un cerc inscris intr-un contur po-
ligonal. Sc traseazii mai intai biscctoarca unghiului
fii.cut de fa \a inclinata a \olumu lui inscris cu baza
~upcrioara a cubului. Apoi la rnti.:rseqia accstci bi -
sccLoarc cu diagonala imerioara a cubului sc afl a
Fig.9.B.
ct:ntrul ~frrc i max imc cautatc.

mctrie dc~cripth a Sfera lOS

I
I
F. PRORLEl\tE PROPUSE

9.24. Sa sc repre7inte sfcra circumscnsa tetraedrulu1 regulal SABC. cu baza ABC ~i much1a
AB situata in planul P definit de punctcle P,( 160.0.0). A!XX.3 7.22 ). B(J 7, 9.73 ).
CAPI'
9.25. Sa ~c trasezc un plan tangent sfcrci de rad1 r 20 ~i ccntrul H(90.40.24 J prin punctu l
exterior 1\1(60.14,50).

9.26. Sa sc determine seqiunca lacuta de planul n:111cal P inchnat la 45 fa\a de \' ~1 care are
Px (70.0.0). in sfera de raza r = 24 mm. cu centrul in Q(26.30.32)
TORlJ
9.27. Sa ~c detcnnine secpunea tacuta de planul P defin it de punctelc P, (90.0.0). H(50,45.0) ~1
V(50.0,55) in sfera de razii r = 30 mm ~i centrul !!(43.35.33!

9.28. Sa se determine desfa~urata aproximat1vii a sfere1 cu cenlrul in !!(40,40,40) de raza r = Gener2


30. prin metoda fusurilor sfcrice.
Tomi e:
9.29. Sa sc dctcnnine punctele de intcrsec\ie dintrc drcapta D determinata de punctele A(70. centrul in C
56.42) ~i 8(30,22.30) ~1 sfcra de razii r = 21 mm ~ 1 ccntrul in !1(57,33,22). planul sau.
ta cercului
9.30. Sa se detennine interscctia dintre sfcra cu centrul in !1(95.70,50) de razii r = 45 ~i pira- front care t
mida VMNP. Se mai cunosc: V(65.55.100). M( 120,55 .0). N(65.1l0,0) ~i P(I 0,55,0). meridiane J
rotaJie se d
9.31. Sa se dctennine interseqia dintre sfera cu centml in !1(198,48.46) de raza r = 30 ~1 o suprafata
prisma ABCDEF cu bazele situate in plane paralele. Se mai cunosc : A( 16,20,0). 8(32.56,0). care au ca
C(72,12,0), D( 128.72.122 ) ~i directia muchiilor prismei data de AD. Punctele ce
ma fata de
9.32. Sa se detennine intersec\ia dintre sfera cu centrul !1(58,50,42) de razli r = 35 ~i conul cu ecuator se 1
varful in \'(14.82,92) ~i baza un cerc de centru !11(96,35.0) de raza r1 = 25. planul cerct
mai apropia
9.33. Sa se determine intcrsectia dintre sfera cu centml !1( I 02 ,50,80) de razli r = 44 ~i conul cu trului parale
varful in V(60.92 ,52) ~ i baza un cerc de ccntru !11(60.0.52) de raza r1 = 25. in doua pan;
Daca axa
9.34. Sa sc detennine intersec\ia dintre sfera cu centrul in !1 1(40,30,44), de razli r 1 = 30 ~i sfe- fo rmat din d
ra cu centrul in !1 2(80.50.44). de raza rz = 40. conruru/ apt
gentele la ac
9.35. Sc cerc ca intr-un cub cu muchia m = 60 mm sa se inscric cele mai mari trei sfere cgalc. este vizibila
piinza superi
9.36. Sc cerc sa se reprezinte intersec\ ia dintre eel mai mare cub :;;i eel mai mare tetracdm re- Lao proi
gulat inscrise intr-un cub cadru cu muchia m = 60 mm. Cubul va avea fetele paralcle cu planele proieqii ven
de proiec\ie. iar tetraedrul regulat va avea baza oriwntalii ~i una din muchiilc inclinate de front. corespund pa
Problemel
9.37. Sc ccrc ca inlr-o optimc de sfrra a~ezata cu o p011iunc plana pc planul orizontal de pro- gente in amu
ieq ic sli se inscric eel mai mare cub. intersec\ia cu
lata alat in ca
9.38. Sc cerc ca intr-un cub cadru cu muchia m 60 mm sa sc inscric ansamblul format de
cdc mai mari doua cuburi egalc.

106 Culegcre de probleme dr gcomrtrie descripth a Torul - -


. ABC ~i much1a

CAPITOLUL 10
.24) pnn punctul

T(>rul estc \'O[umul mcu


a <le \" ;; i care arc pn:fcrat in \'acania '

TORt:l.
1.0). H(50.45.0) ~I

HJ.40 l <le ra/.f1 r Gencralitati

Torul estc corpul geometric general de un cerc cu


de punctelc A(70. centrul in 0. care se rotc~tc in jurul une1 axe situate in
planul sf1u. Axa poate fi exterioara. tangenta
ta cercului generator numit ~i cerc meridian.
aza r ~ 45 ~i pira- front care trecc prin axil seqioneaza torul <lup. cercuri
55.0) 111enJiw1e principale. Torul. ca de altfel orice suprafa!a de
rota\ie sc define~te prin axa sa ~i prin meridianul sau principal. Torul este
de raza r ~ :IO ~i o suprafata de gradul patru ~i poate ti considerata ;;i ca suprafa\a infa;;uratoare a unor sfere egale.
20.0). 8(32.56.0). care au ca centru un punct oan:care al circumfcrin\ei descrise de centrul cercului generator.
Punctele ccrcului generator descriu cercuri paralele. Cercul descris de punctul cu departare maxi-
ma fa\a de axa de rota\ie se nume$le cerc ernator. Suprafa\a situata deasupra planului cercului
r = 35 ~i conul cu ecuator sc nume~te piin::u superioara. iar cea situata sub el piinzu inferioara. Interseqia dintre
planul cercului ecuator ~i axa <le rotatie se nume;;te centrul torului. Ccrcul descris de punctul eel
mai apropiat de axa de rota\ie se nume;;tc cerc colier. Cercurile descrise de extremita\ile diamc-
i r = 44 ~i conul cu trului paralel cu axa de rota\ie se numesc cl!rrnri limita. Cercmile limita Impart suprafata torului
in doua panze, una exterioarii $i aha i11/'erioura.
Daca axa de rota\ie este verticala, in epura torul se reprezmta prin: conturul aparent orizomul.
raza r 1 = 30 ~i sfe- format din doua cercuri concentrice. prnieqia orizontala a colierului ~i a ecuatorului suprafctei ~i
co11111rul uparent vertical. compus din cercul director ~i simetricul acestuia, precum ~i din tan-
gcntele la aceste cercuri. Se observii cii in cazul cand axa torului este verticala. pe planul vertical
ari trei sferc t:galc. este vizibila numai jumatatea din partea cxterioara. iar pc planul orizontal de proieqic numai
panza superioara.
i mare tctracdru rc- La o proieqie orizontalii n a unui punct oarccare de pc suprafa\a torului, ii corespund doua
paralcle cu planclc proiec\ii verticalc n' ~i n 1' ~i invers la o proiec\ic verticala m' a un ui punct de pe suprafata ii
inclinate de front. corespund patru proiec\ii orizontale m. m 1'. m2 ' ~i m, .
Problcmcle lratale in ace't capitol sc refcra la rcprczentarea torului :;;i la trasarea planelor tan-
ul ori10ntal <le pro- g.cute in anumitc situa\ii. la rcpre?cntarca diferitclor scctiuni ~i dcsfa~urarca lui aproximativa. la
rntcrscqia cu o dreaptii sau cu ditcritc corpuri. atat policdratc cat ~i de rota\ie. problematica deru-
lata atat in cadrul unor problcmc rezolYate. eat ~' a unora propusc pcntru studrn.
nsamblul fonnat tk

mctrit dcsrriptivii Torn! I07


PROBLEME REZOl.\'ATE

A. Reprezentari, plane tangentr

IO. I. Sa sc reprel'int1: torul general de ccrcul cu


ccntrul in C( 78.20.46 ). de raza r = 12 mm care ~c
rote;;tc in jurul axci de capal Y care lrcce prin
CCntrul !! (48.20,46) ~j se cere Sa SC pozi\iOne:tC llll
puncl M( 44.y.24) s ituat pc suprafa\a loruhu.
Rezoh>are. Se rcprezint:l centrul C ~i axa i2(W.l> )
(fig. 10.1.) Cu varful compasului in w' se trascaza
ccrcul cohcr ~i cercul ecuator in proieqie vertical&
cu raze le w 'b' ;;i respcctiv w 'a'. Se lraseaza in c cer-
cul de raza 12 mm ~i simctricul sau fata de w ~i sc
inch1<le panza extenoara prin tangen1ele paralele cu
Ox. Proicqici ver1icale m' a punc1ului M situal pc
suprafata torului 11 corcspund doua proiec\1i
orizontale m ~i m1.

10.2. Sa se reprczinte torul cu ccntrul in Q (44.


44.24) general de cercul de raza r = 20 mm. cu cen-
trul C(64,y.z) care se rote;;te in jurul unei axe verti-
cale Z. x
Rezo/vare. Se reprezinta In epura centrul 1oru- T,
lui n (fig. 10.2.). Se due din w ;;i (J}' paralele la axa
Ox, pe care se detcnnina centrul C al cercului direc-
tor ;;i se traseaza din c' cercul de raza 20 care se ob-
serva ca ii coniine pe (J} ' . Deci cercul colier are r = 0,
iar ax a este tangenta la cercul generator. Se traseaza
in c 1' cercul, simetric fa(a de o axa verticala ;;i in w
cercul ecuator In proiectia orizontala de raza r1 = 20
mm. in proiectia verticala se inchide proiectia toru-
lui prin cele doua 1angen1e paralele cu Ox. Fig.10.2.
evidentiindu-se cu linie intrernpta cercul meridian.

10.3. Sa se reprezinte torul cu centrul in Q


(34.40, 28). cunoscandu-sc cercul generator are r =
20 ;;i se rotc~te in jurul unei axe vcrticale Z iar x
diametrul cercul ui ecuator este <I> = 60 mm.
Rezolvare. Se reprezintii. in epura centrnl toni-
lui n (fig. 10.3.). Sc traseaza cercul ccuator, cu cen-
trul in (J} . de <l> = 30 mm, care reprezinta proiectia o-
rizontalii. a torului. Se detem1ina centrele cercuril or
gcneratoarc C 1 ~i C 2 ~i se 1rascaza proicqia vcrticalii.
care cuprindc arccle de ccrc din cercuri lc cu ccntrele
c1' ~i c2 pana la punctele <le tangen\a ~1 tangen1ele
paralcle cu Ox yjzibile. Se observii. ca axa <le rotatie
inlcrsccteaza ccrcul generator. Ca ~i in prohlema
pn:cedcnta C\:rcul colicr lipse~ t c. de,1 in proicqia o-
nn1111ala nu apare decal r ercul ccuator. Fig.10.3.

108 C'ulegerc de problcme de geometric dcscriptiva Torul - -


I

!
J
z'
X: 10.4. Sc da torul gencrat de un cerc cu centrul in
C(40.65.30), de raza r = 20, ce se rotc!lte in jurul u-
nei a.xc 'crllcalc Z ce trecc prin centrul torului !1(80.
65.30) ~1 un M situat pe suprafa\a lui (fig. I0.4.). Se
ccre planul tangent la tor T in acest punct.
0 Rezalvare. Planul tangent intr-un punct de pe
conturul aparent vertical al torului (meridianul prin-
cipal). este un plan de capat. iar unna sa verticala
este tang:enta conturului in punctul respectiv.
Planul tangent la tor intr-un punct de pe suprafa\a
cstc detem1inat de tangentclc la paralelul ~i mcridia-
nul de tree prin ace! punct. Astfel, planul tangent T
0
in punctul M este detenninat de tangenta T 1 la para-
Fig.10.4. lel ~i tangenta T 2 la mcndian care este concurenta cu
axa ~i sc poate trasa in pozi\ia rotita m 1'. Deci planul
tangent T la tor va avea Tu prin unna orizontala H 2
a tangentei T 2 ~i unna vertical a T v prin urma verti-
cala \' 1 a tangentci T 1

10.5. Sc da torul gencrat de un cerc cu cenrrul in


C(40.65,30), de raza r = 20. ce se rote~te In jurul u-
nei axe verticale Z ce trece prin centrul torului !1(80,
x ;f
T, 1tf~;:--flf;1t;--:t;:4;:::;t:-ll o 65.30) ~i un plan oarccarc P (fig. I 0.5.). Se cere sa se
detem1ine planul T tangent la tor ~i paralel cu P.
Rezalvare. Acest plan tangent T se determina
efectuand o rota\ie de nivel a planului P in jurul axei
Z , astfel incat devine planul de capat P 1. Se traseaza
unul din plane le de capat T 1 paralele cu P 1 ~i tan-
gente cercului meridian principal in punctul R, dupa
care se revine din rota\ie ~i se ob\ine planul T cautat.
in general, problema admite patru solu\ii, dintre care
doua plane tangente sec\ioneaza torul. Cand cele pa-
Fig.10.5. tru plane sunt con fun date. planul tangent rezultat
este bitangent la suprafa!a torului.

10.6. Se da torul generat de un cerc c u centrul in


C(40,65,30), de raza r = 20. cc se rote~te in jurul u-
x nei axe verticale Z ce trcce prin centrul torului Q(80,
65,30) ~i orizontala G . Se ccre sa se determine pla-
nul tangent la tor care con\ine drcapta data G.
Rewlvare. Rotind G in poziJie de dreapta de
capat G 1 plancle tangcntc la tor care con\in G 1 devin
plane de capat. care au urmele verticale identice cu
tangentele t1 . ti. t3, t4. la cele doua cercuri meridianc
principale. convergente in v1 ' =g 1'. Se prczinta in fig.
10.6. numai unul dm aceste plane ~i anume planul
T 1 care arc punctul de tangcnta cu torul in 1'1 care se
intoarce din rota\ie ~ i sc dctennina I\. Aces\ punct
imprcuna cu orizontala G detcrmina planul T1 folo-
~ind la trasare um1a vcrticala \'.

!tric dc~cripti\ a Torul 109

I
I
B. Scctiuni ~i dcsfa~urari 7'

h~c da torul general de un cerc cu centrul in


10.10
mativa a
C(~O). de raza r ~ 20 mm. care se rote~te in ta de ca1
jurnl unei ax.e verticale ~1 care arc diamctrul ccrculut figura 10
ecuator <l> = 120 mm. Sa ~e dctcnrnnc seqiunea la- Rez1
cuta cu un plan de front F 1 tangent la cercul colicr ~1 fii~urabili
un plan de front F2 tangent la cercul cu diamctrul tive prin
mijlociu <1> 1 = 80 mm. tinute pri
Rezofrare. Se repn:zmta torul <lat ~1 planul F 1 desfa~ura
tangent in punctul 1 la cercul colier :;;i planul F2 tan- poate fact
gent in punctul 2 la ccrcul cu diamctru mijloc1u al tin axa, a
torului (fig. 10.7.). Sc utilizeaza plancle de nil'c] l\1 plane ech1
N2 :;;i NJ detcm1imindu-se sec\n1nea. care in pnmul detalia pr
caz este de lip lemniscata. o curba inch1sa cu punct mare. inc
dublu in I ~i a carei proieqie Yerticala reprezint1'1 sprezece t
adevarata sa marimc. La seqiunca cu planul de fro nt de caplit c;
F 2 seqiunea este o curba detem1inata prin punctc. l'i- le, se pot a
zibilli numai pc panza exterioara . lindri circt

(.~a se determine sccpunea facuta in torul ge- nerator alt

n~ ccrc cu centrul in C(40.65,30). raza r = 20,


care sc rote~te in jurnl unci axe verticale Z cc trece
prin centrul !l.(80,65,30), cu un plan de capal bitan-
gcnt la panza interioarli a torului.
Rezofrare. Se reprezinta tornl :;i planul de capat
bitangent in punctele 5 ~i 6 (fig. I 0.8.). Conform teo-
remei Jui Villarceau, seqiunea va fi forrnata din
doua cercuri egale, de razli egala cu raza cercului
mijlociu al torului. Se utilizeaza plane de nivcl prin
punctele de tangen\li ~i se detennina scc\iunea care
in proiectie orizontala, este fom1ata din doua clipse
cgale, iar in proiectic verticala, se proiecteaza dupa
un segment de dreapta.

10.9. Sa sc detenninc sec\iunca facuta intr-un tor


generat de un cerc de raza r = 20 mm, cu centrul in x
C(40,65,30) care se rote~te in jurul unei axe vertica-
le Z ce trece prin centrul !l.(80,65,30). cu planul oa-
recare P ce trece prin punctul P ,( 160,0,0) ~i avand
urmele vcrticala ~i orizontalli inclinate la un unghi
de 45 respectiv 60 fata de Ox.
Rezo/vare. Fie <lat torul cu axa vcrticala ~ i pla-
nul oarecarc P (fig. l 0.8.). Pentru a ob\ine punctc ale
curbei de scctiune. folosim plane de nivel ajutatoarc
ce detem1ina cercuri concentrice pe tor ~i dreptc ori-
zontale pe planul de seqiune. Linia <le scqiunc este
formata din doua L'llrbc vizibilc pe panza superioara
in proieqic orizontala ~i pe panza cxtcrioara in fata
planului de front cc trecc prin axa. in proieqia verticalii. Fig.10.9.

110 Culegcre de probleme de geometric descriptivii Torul - - -


JO.I 0. Sa ~e n:prczintc (ksfa~urata apro" 1- Scqionam de a~cmcnca torul cu plane de
ma11 va a unu1 tor aHind axa de rota\ie o dreap- front care impart ccrcul generator in douasprc-
ta de capat :;.1 care estc prezentat in epura din zecc par\i egalc ~i ob\incm cercun care apar in
ligura 10. IO.a adcvarata marime in proiec\ia verticalii.
Rezufrare. Tond e~te o suprafa1a ncdcs- Desfa~urata aproximativa a torului (fig. I 0
ta\;urabi\a. Exista mai multe metode aproxima- I 0. b.) este in acest caz compusa din douaspre-
ti,c prin aproximarea unor scctoarc de tor oh- zecc zone idcnticc simetrice fa1a de o axil me-
\mute prin difcrite seqiuni. cu diferitc curpuri d1ana care nu estc altceva deciit des!a~urata
<lesfa!?urah1lc. C'a ~i la sfcra dcsfa~urarea sc cercului director al torului divizat in par\i ega-
poatc face fie sec\ioniindu-1 cu plane care con- le, iar la\imca acestor zone nu reprezinta deciit
\m axa, aviin<l intrc ele ungh1uri egale. fie cu Jungimea diviziunilor egale ale segmentelor de
plane echidistante perpendiculare pc axa . Vom cerc obtinute din d1vizarea egalii a cercurilor
dctalia prima mctoda aviind o precizie mai paralele realizate prin seqiunile de front. Cu
mare. in cazul in care se imparte torn! in <loua- cat numarul diviziunilor realizatc, atiit pe cir-
sprezece tronsoanc. prin seqionarea cu plane cumferin\a cercului director cat ~i pe cea a
de capiit care fac intre ele unghiuri diedre ega- cercul ecuator \ 'or fi intr-un numar mai mare,
Jc. se pot aproxima tronsoanelc rezultate cu ci- cu atiit desla!?urarea va fi mai exacta. Se poatc
lindri circulari drep\i aviind ca baze cercul ge- rezolva desfil~urarea prin aceea~i metoda ~i a
nerator al tornlui. unei portiuni de tor.

a'

~
11'
Nv1
Nv2
x
Nv)

0
11
0
1
2

y
o,

Fig. t 0. 10.

trie descripti\a Torul lI l

I
I
I
C. Intersectii cu o dreapta C. lntersel

10.11. Sc da torul cu centrul !1(80.65,20) a ~czat


pc o axii de rota\ie verticala Z ~' gencrat de ccrcul cu
centrul C(40.65.20) de raza r =- 20. Se cere intcrscc-
s~~ ~
are axa in act
\ia Jui cu dreapta ori1ontala G cc trece prin punctul centrul cerculu
M(20. 20, 15) ~i face un unghi de 30 cu planul veni- Rezo/vare.
cal de proieqie. \ia verticala, p
Rewlvare. Fie torul cu centrul n cu o axa lk linia de interse
rota\ie verticala ~i dreapta de nivcl G (fig. I 0. 11 ). Un cilindrului. Se
tor poate fi mtersectat de o dreapta in doua sau patru front care seep
punctc, ftmctic de pozi\ia sa rclativa fa!ii de tor. lindrul dupii d
Jn ca1ul de fa\ii fiind o dreapta particulara se duce necesara ~i pr
prin ea un plan de nivel care sec\ioneazii torul dupa suprafa\a auxi
un paralel. La intersec\ia acestuia cu dreapta de nivel seqia cilindro-
se aflii in proiec\ia orizontali\ punctele ciiutatc I, 2. 3 sferelor se vo
~i 4. care sc ridica apoi in proicctia verticala. intersecjia cu 1
objinute prin s
10.12. Se da torul cu centrul !1(80,65,20) a~czat vor sectiona
pe o axa de rota\ic vcrticala Z ~i general de cercul cu radiale de ca1
ccntrul C(40,65,20) de raza r = 20. Se cere intersec- orizontale, can
\ia lui cu dreapta oarecare D cc trcce prin punctelc te suprapuse.
l\1(80,65,15) ~i N(20,25. 35). intersecteaza t<
Rezolvare. Fie torul cu centrul Q cu o axa de l '2' ~i cilindn
rotatie verticalli ~i dreapta oarecare D care intersec- intersecfia cliro
teaza axa (fig. I 0.12). in acest caz, se efectueaza o la fel ~i pentru
rota\ie de nivel in jurul axci torului a dreptei D, a- fine in final Jin
duciind-o in pozi\ie frontalli ~i la interseqia cu meri -
dianul principal se obtin patru puncte care apoi se ro-
tesc invers. Se detennina ~i vizibilitatea dreptei In ra-
port cu vizibilitatea punctelor de intersec\ie cu torul.

10.13. Se da torul cu centrul !1(80,65,20) a~ezat


pc o axa de rota\ie verticalii Z ~i general de cercul cu z' d'
centrul C(40,65,20) de raza r = 20. Se cere intersec-
\ia Jui cu dreapta oarecare D ce trece prin punctele
M(80.60,15) ~i N(20,25, 35).
Rezo/vare. Fie torul cu centrul Q cu o axa de
rota\ie verticala ~i dreapta oarecare D care nu inter-
secteaza axa (fig. I 0.13.) . Pentru a gasi punctele de
interseqie ale drcptei cu torul , se duce un plan
vertical prin dreapta. sc detcm1ina linia de intcrsec\ie
dintre plan ~i suprafa1a torului, la intcrscciia careia
cu dreapta D se atla punctele cautate 1, 2. 3 ~i 4
Deci intcrsec\ia dintrc o dreapta oarccarc D ~i un tor x
estc depcndenta de intersec\ia dintre un plan proiectant e
du~ prin dreapta ~i tor. cxistand o mul\imc de variantc
cvideniiatc la capitolul referitor la seqiuni Dupa
aflarca punctclor, se dctcnnina vizibililtatca in Jimqic
de vi1ib11itatca punctelor de intersec\ie. Fig.10.13.

112 Cu lcgcrc de problemr dl geometric descriptiva Torul - - -


C. lntt>rsectii dt rorpuri

~ 1aja ~e dctenninc 1nkrscqia d1ntrc 10.15. Sa ~e determine intcrseqia d1ntn.: un


sf'CTttt.kfc lllr cu axa de capfll ~1 c1 hndrul care cilmdru circular drcpt ;;i un scmitor cu axa
are axa in acela;;1 plan cu ccrcul descn s de venicala tangentc intr-un punct 5 (fig. I U.15.)
centrul cerculu1 generator (fig. 10.14. J. Re-;.ofrare. Sprc deosebire de problcma
Re;.ofrare. Problcma se re,rol\"a in pro1cc- antcrioara. undc folos irea metodei sferelor aux1-
pa 'erticala. pentrn ca in pro1ecpa ori.rontala Jiare cerea o singura proi eqie. aic1 sunt nece-
lima de imcrseq1c se suprapune peste conturul sare doua proiec\11. Pcntru rezolvare sc ullh -
c!lindrulu1. Sc utiliLeaza fie plane auxiliare <le zcaza plane auxiliare de nivcl care seqioneMa
from care scc\ioncaza torul dupa ccrcuri ~1 ci- torul dupa paralele ~1 c ilindrul dupa cercun.
lindrul dupa dreptunghiuri, ( ca1. in care este suprapuse in proicc\ia orizontala cu conturul
necesara ~i proieqia orizontala). fie sfcra ca aparent al cilindrului. Deci, la intersec!ia para-
~uprafa\a auxiliara. situa\ie intalnita la i111er- lelclor cu conturul aparcnt al cilindrului in
sec1ia c11indro-conicclor. in acest caz. ccntrclc proieqie orizontala se dcterrnimi punctele m-
sferelor sc rnr situa pc axa cilindrului, la terseqici in aceasta proiec\ie. Cu linii de or-
mtersec~ia cu mediatoarele diametrelor ra<lialc dinc se dctcm1ina ~i proieqiile lor verticale pc
obtinutc prin scqionarca torului. Aceste sfcre proieqiilc verti cale ale paralelelor pe care sunt
\'Or seqiona torul dupa cercuri proiectante con!inute. Curba de seqiunc are un punct dublu
radiale de capat. iar cilindrul dupa cercun In 5. punctul de tangen!ii al celor doua corpuri.
onzontalc. care se vor intersecta in doua punc- Problema se poate rezolva ~i utilizand pla-
te suprapuse. Astfel. sfera cu centrul in 01' ne auxiliare verticale radiale care contin axa
intersecteaza toml dupa cercul de capat radial toru lui ~i care intersecteaza torul dupa cercuri
1' 2' ;;i ci li ndrul dupa cercul orizontal 3'4' , la venicale iar cilindrul dupa dreptunghiuri la
intcrseqia carora se afla punctul b'. Procedand interseqia carora se afla punctele curbei de
la fel ~i pentru alte doua sfere auxiliarc se ob- seqiune. Metoda este mai Jaborioasa pentru ca
tine in final linia de interseqie a ' b'c'd'e'. sunt necesare mai multe rotatii de nivel.

d'

x 0

Fig.10.14. Fig.10.15.

ctrk de~cripth a Torul 113


,r:::~a ~c detenninc intcrsec\1a dint re I0.17. Sas~ detennine intersect1a dmtn: un
&
s~ir cu axa de capat ~1 trunchiul de con circular oblic ~i un tor cu axa verticala. tor cu cen
con care are axa in acela~1 plan cu ccrcul des- Rewlvare. Fie conul circular cu varful S centrnl !11.
cris de centrul cercului generator al torului ~1 ccntrul bazei punctul Q 1 ~i tontl cu centrul Rezol
(fig.. 10.16.) Q ~i axa dreapta vcrticalii (fig. 10.17). Chiar \iei , ftmc1i
Re:,ofrare. Ut1hzan:a unor plane particu- dacii sc utili7eaza plane proiectante care con\ in uti lizeaza J
larc (verticale sau orizontale) este de e\itat conul cand prin sec\ionarea aeestuia se ob\ine care sec\io
pentru cii se obpn curbc de intcrseqie prin celc un triunghi , seqiunile prin tor sunt diticil de curi in adc
douii volume di ficil de trasnt. Problema se rc- trasat. motiv pentru care metoda este impro- in cazul in
zolva in pro1ee\ia \'ert1ca!a. utihzii.nd sfcra ca pric. Pentru determinarea curbei de intersecpc ba de sec1
suprafa\a auxiliarii pentru a giisi linia de inter- dintre cele doua suprafe\e cste indicat sii sc bitangente.
seqie dintre eele doua suprafc\c. Centrele sfc- utili/.eze un numar cat mai mare de plane de ceste doua
relor vor ti situate pc axa conului, la intersec!Ja ni\'el care vor seqiona atat conul cat $i torul pe planul 1
cu mediatoarele diarnetrelor cercurilor radiale dupii cercuri orizontale. Astfel planul de nivel pe eel oriz
ale torului. ob\inute din sec\ionarea cu plane l'\.1 care trccc prin centrul cercului director in- centrele lot
de eapiit ce con\in ax11. Sferele seqioneaza co- tersecteaza conul dupa un cerc aviind eentrul capat. Utili
nul dupii cercuri perpendiculare pe axa. iar to- in punctul c~ ' ~ i torul dupa cercul ecuator $i sec\ioneazii
rul dupa cercuri situate in plane proiectante ra- cercul colicr. La intersec\ia acestor trei cercuri se proiecte:
diale. Astfel, sfera cu centrul in 0 1' intersec- se determina in proiec\ie orizontala puncte ale orizontalii
teaza torul dupii cercul de capiit radial l 1' l 2' ~i curbei de interseqie cautate (in cazul de fa\a puncte ale
trunchiul de con dupa cercul orizontal l .,' l4', la punctele 31 $i 32 ). Aceasta curbii poate avea pentru tras<
interscctia ciirora se aflii punctul b'. Proeedand diferite fom1e, functie de marimea celor doua fixarea celc
la fel ~i pentru alle douii sfere auxiliare se ob- volume $i de pozitia !or in spa\iu.
\ine in final linia de interseciie a'b'c'd'e'.
s'

Fig.10.16.

114 Culegere de probleme dl' geometrie desl'riptiva Torul - -


rsec\ia dintn: un ~a se detennine 1111crscciia dmtrc un I 0 .19. Sii sc dctennmc interseqia dmtre un
.xa 'erticala wr ~ntrul n ~1 axu vcrt11.:alr1 ~i () sfcrf1 L'll tor cu crntrul !! ~i axa de capat ~1 o sfcrfl cu
ular cu Y<lrful ~ ccntrul Qi, bJtangcnta la tor (tig I 0.1 X.) centrul !!i, tangenta la tor (fig IO. 19.).
torul cu centrul Re::,ofrare. Pcntru determinarca 111tcrsec- Rewfrare. Pcntru dctcnninarea imerscc-
g. 10.17). Chiai \1c1. funqie de pozi\ia celor doua volume. se \ie1. in cazul de fa!ft. sc utili?eaza plane auxili-
tante care con\in utilizcaza plane auxiliare de front sau de ni\ el. are de front. care seqioncaza atat sfera cat ~1
~estma sc ohpnc care scqioneaza atat sfcra cat ~1 torul dupa ccr- torul dupa cercuri de front care se proiecteazii
r sun! d1fic1I de nm in adevarata marimc in una din pro1ec\11 in adcvarata manme pe planul vertical de pro-
oda cste impro- in cazul in care sfcra este hitangenta la tor. rnr- 1eq1e. A;;tfcl planul de front F 2 seqioneazf1 to-
1e1 de intcrscc! ic ha de sectiune este fonnata din doua ccrcuri rul ~1 sfcra dupii cercuri din a caror intersec\ic
stc indicat sa sc hitangente. conform tcoreme1 lrn Manhc1111. A- rezulta punetele 21. 22. 2-', ~i 2 4 ale curbei de in-
iare de plane de cestc doua cercun t 234 ~i 5264 se pro1ecteaza terseqie. Cu linii de ordinc se detem1ina ~1
onul cat ~i torul pl' planul vertical dupa scgmente de dreapta ~1 proieqiile onzontale ale curbei de intersect1c.
I planul de nivcl pc eel orizontal dupa elipse. Astle!. in figura. care arc un punct dublu in 3, punctul de tan-
cului director in- ccntrclc torului ~i sfcrei se afla pc o dreapta de genra al celor doua volume. Curba de interscc-
rc avand ccntrul capat. Utilizand plane auxiliarc de nivel. se \ie rczultata va depinde de marimea celor doua
cercul ccuator ~i sec\ioncaza cele doua volume dupa ccrcun ce volume ~i de pozitia punctului de tangenta din-
;estor trc1 cercuri se proiecteaza In adevarata marime In proicciic tre ele. Curba de intersec\ie dintre cele doua
ontala punctc ale orizontala ~i din a caror interseqie rezulta volume va depindc de numarul de puncte ob-
(in cazul de fa\a puncte ale cercuri lor de interseqie. Practic \inute, deci de numarul de plane de front auxi-
curba poatc avea pentru trasarea elipselor este nevoie numai de liare utilizate ~i va fi rezolvata de asemenea
rimca celor doua fixarea celor doua axe ale sale. vizibilitatea ei consideriind volumelc opace.
1\iu.

Fig.10.19.

1etric dcscripth a Torul 115


PROBLEME PROPl"SE

10.20. Sa se reprezmtc in cpu1a torul general de cercul cu centrul in C( 115,40,28). de razii r =-


I 5 mm. care sc rote~te in jurul unci axe \erticale Z care trece prin punctul N(78.40.7) .
CAPI
10.21. Sc da torul general de un cerc cu centrul in C(80.46.48) de razil r = 15 mm cc se rote~te
in jurul axe1 de capat V cc trccc prin punctul 1\1(54.y,.48). Sa sc traseze planele tangcnte la tor
care contin frontala F definita de punctele H(90. I 6.0) ~i A( I 20. I 6,40).

10.22. Sa sc detcnrnne secpunea tacuta de planul P definit de punctelc P,(6,0.0.). H( I 32.165.0) HIPE
~i\'( 132,0,60) in torul general de un ccrc de razil r = 24 mm. cu ccntml in C( 14 I .66.27). care sc
rote~te in .1urul unei axe \'erticale Z ce trecc prin punctul A( I 02,66,27).

10.23. Sa se determine sectiunca fiic uta de planul de capat Q ce trcce prin punctul Q1 ( I 00.0.0),
bitangcnt la torul general de un cerc de raza r = IR mm. cu centrul in C( I 04.48.20) ce se rote~te
in jurul unei axe verticale Z ce tn~ce prin A( 73.50.z). Gener

10.24. Sa se determine seqiunea fiicuta de planul vert ical T ce trece prin T,(60,0.0) tangent in Din ca
punctul M(94.y.z) la torul general de un cerc de raza r = 20 mm, cu centrul in C(40J5.60). care cele studi
se rote~ te in junil unei axe de capat Y ce trecc prin A(74.55,60). mai fac p
rotatie, re
10.25. Sa se determine des!a~urata sfertului de tor care are centrul !1(70,65,20), generat de un con. (elip
ccrc cu centntl C(40.65,20) cc se rote~te in jurul unei axe verticalc. rea !or in
Hi pert
10.26. Sa se determine punctele de intersec\ie dmlre dreapta D de finita de punctele A( I 0,8,70) riglata de
~i B( I04,54,24) ~i torul generat de un cerc, de raza r = 20 mm ~ i centrul C(92,32.64 ). cc se De asemc
rote~te in jurul axei de capat Y ce trece prin punctul M( 62,60,64 ). axe, adid
para/el al
10.27. Sa se determine intersec\ia dintre cilindrul de capat drept ~i sfertul de tor din fig. I 0.27. conturul 1
pot gener
10.28. Sa se determine interseqia dintre conul circular drept ~i sfertul de tor din fig. I 0.28. fac parte
numite ~i
10.29. Sa se determine intersec\ia dintre sfertul de tor ~i sfera din fig. 10.29. confundat
suprafetei
colierului
generatoa
Meridi
trece pri1
generatoa
Fiem;
aj utilm de
proiectie
mz'. Anal
pentru act
Planul
principalii
orizontale
Fig. 10.27. Fig. 10.28. Fig.1 0.29. urmci ver.

116 Culcgcrc de problemc de geomctrie dcscriptiva Hiperbol


1

5.40.28). de ra1.i.i r
78.40.7)
------- e~~\

-----
CAPITOi.UL 11 "11iperbol01dul
am1cul pe care ma
15 mm cc sc rotc~tc (
ot spnpni
.......... P /
mele tangcnte la tor .
.:----
).0.0.). H(l.32.165.0J HIPERBOLOIDUL DE ROTATIE
:( 141.66.27). care sc

punctul Q,( I 00.0.0 ).


1.48.20) ce se rotc~te
Generalitati

r ,( 60.0.0) tangent in Din catcgoria suprafr\elor de rotatie, alaturi de


in C(40.35.60). care cele studiate piina acum (cilindrul. conul, sfcra. torul)
mai fac pane hiperboloidul de rota\ie cu o pimza ~i cuadricele de
rota1ie. rezultate din rota\ia unei curbe ob\inute prin sec\ionarca unui
)5,20 ). general de un con. (elipsoidul, hiperboloidul cu doua piinzc ~i paraboloidul de rota\ie). Tiniind cont de utiliza-
rca lor in practica arhitecturala nu vom studia deciit prima categorie.
Hiperboloidul de revolu\ie sau hiberboloidul de rota\ie cu o piinza. cste o suprafa\a dublu
punctele A( I 0,8. 70) riglata de gradul al doilea, generata de o drcapta D care se rote~te in jurul unei axe necoplanarc.
I C(92,32.64 ), ce se De asemenca o astfel de suprafata poate lua na~tere ~i prin rotirea unei hiperbole in jurul unei
axe, adidi in jurul axei ei imaginare. Fiecare punct al generatoarei descrie prin rota\ie, un cerc
parulel al suprafe\ei. Paralelul de raza minima se nume~te cerc colier, care constituie totodata
de tor din fig. 10.27. conturul aparent vizual al hiperboloidului de rota\ie cu o piinza. Deoarece exista doua drepte care
pot genera aceea~i suprafa\a, aceste hiperboloid este o suprafa\a dublu riglata. Cele doua drepte
tor din fig. I 0.28. fac partc din doua sisteme de gencratoare. Generatoarele de front din cele doua sisteme sunt
numite ~i generatoare principale. Proieqiile verticale ale acestor generatoare principale sunt
29. confundate doua ciite doua ~i alcatuiesc conturul aparent vertical al conului asimprot al
suprafetei. Deci, conul asimptot al suprafe\ei cste conul cu varful in centrul suprafetei (In centml
coliemlui) ~i ale carui generatoare se obtin ducand prin acest viirf toate paralelele la
generatoarelc hiperboloidului.
Meridiunul principal este seciiunca lacuta intr-o suprafata de revolutic cu un plan de front cc
trece prin axa. in cazul hiperboloidului, meridianul principal se determina la intersec\ia
generatoarclor cu acest plan. El este o hiperbo!a ale carci asimptote sunt generatoarele principale.
Fie m proieqia orizontala a unui punct pe hiperboloid. Pentru ob\increa proiec\iei verticale nc
ajutam de punctele in care generatoarele principale taie cercul de raza zm, ~i apoi se obtin in
proiectie vcrticala cele doua plane de nivel din care rezulta cele doua proieqii verticale m 1' ~i
mi'. Analog sc procedeaza ~i in cazul in care sc da proiec\ia vcrticala a punctului n', obtiniind
pentru aceasta douli proicqii orizontalc corcspunzatoare n, ~i n2.
Planul tangent intr-un punct M de pc suprafaW hiperboloidului. situat pc o generatoare
principala, este detcnninat de generatoarele ce tree prin cl. tangente la ccrcul colier. Umiele
orizontalc ale acestor generatoarc dctennma unna orizontala a planului. iar pentru dctcnninarea
urn1c1 verticalc ne ajutam de o drcapta particularli ce trecc prin :\1 ( orizontala).

omctrie deseriptha Hiperholoidul 117

r
PROBLEME REZOL\'ATE
A. Reprezentari, plane tangentl'
h,' c'a1 ' k . b'

t 1. l. Cunoscand pro1eqia ori70ntala m a unui


punct de pe suprafa\a unui hiperboloid de rota1 1c cu
0 panza, Sa SC determi ne proicqia \'CrticaJa m ' ,
Re:.o/l'are. he hipcrbolo1dul de rnta\ie dctinn
pnn axul sau Z ~i printr-una din generatoarelc pnn -
cipa lc HT (dm primul sistcm) sau KT (din al do1lea
sistcm) tangcntc colierului in punctul T (fig. I 1.1. ).
pcntru ca hiperbolo1dul de ro1a1ic cu o panzii cstc o
suprafa\a dub lu riglatii. Fie m pro1eqia onzonta la a
x h'= h
p11111:tului Tangcntclc ab ~i er du ~e prin 1\1 la ccrcul
P,1
coli cr rcprezmta proieqiilc orizontale ale genera-
toarelor, din cele douii sisteme. care tree prin punctul
!\1. Astfel. pentru ab corespund in proieqic \Crticala h
fie a'b' fie a 1' h 1' . iar pentru ce a\'em fie c'e' fit>
c 1'e 1'. Situiind punctul M pe catc doua gencratoarc b
din sistemc diferitc ale hiperbolo idului. ob1incm cine
doua proieqii vcrticale m' ~i m 1'. in general pentru
m <lat. luam fie m ' pc a'b'. fie m1' pc a, 'b1 '.

LlSa >c determine meridianul principal al unui


h~oid de rota\ie cu o piinza. Fig.I 1.1. e
d'
Rewlvare. Fie hiperboloidul de rota\ie definit
prin axul sau Z ~i printr-una din generatoarele pnn-
cipale HT (din primul sistem) sau K 1T (din al doilea
sistem) tangente colierului in punctul T (fig.11.2. ).
Meridianul principal este sec\iunea facuta intr-o su-
prafata de revolu\ie cu un plan de front F ce trece
prin axil. in cazul hiperboloidului planul de front tre-
ce prin Z. iar meridianul se gase~te cautiind punctul
ji de intersec\ie al generatoarelor cu acest plan. 0 gene-
' ratoarc din primul s1stem PR intcapa planul Fin M.
Punctul de tangen\a cu colierul r se gase~te cu linie
x
de ordine pe a'b', iar punctul de interseqie c cu
generatoarca t 1k pe linia de ordine corespunzatoare.
Punctul de intersectie a l generatoarei cm cu genera-
toarea th este d, a carei proiectie verticaJa se gase$!C
cu linie de ordine In d ', pe h't'. Gencratoarea CM
din primul sistem ~i generatoarea simetrica in raport
cu F. C,M , determina un plan de capat, tangent la
hiperboloid In punctul M, care contine $i tangenta la
meridianul principal in M'. Din motive de simetric
mc=md iar m ' c'=m'd ' $i ca urmare meridianul prin-
cipal arc punctul de tangen!il la mijlocul segmentului
dupa care este intersectat de <loua drepte fixe. adica
mcridianu l princ ipal cste o hiperbo la ale carei asim-
ptotc sunt gcncratoarclc principale ~i care este inta-
~uri\toarea proieqi ilor 'crticalc a le gencratoarclor.

Culq~cn di:' prohlemc dl' geometrir descripth ii Hipcrboloi1


r:-:--:-a,ii ~c detenmne pl anul tangent intr-un punc1
\~c gcncratoarca principala HT a unu1 h1pn
holo1d de rotatic cu o panza.
Rewlmre. he Z axul vertical de ruw\i c ~1 HT
~1 K 1T ccle doua gcneratoare de s istem difcrll ale h1
pcrboloidulu1 ( fig. 11.3 . ). Consideram punctul 1\1 s1-
tuat pe panca infcnoara a panzei hiperbolo1dul ui
Planul tangent la suprafaJa in accst punct este deter
minat de cele doua generatoarc de sistem difcrit HT
~i K 20 care tree prin punct. Unna orizontala PH a
planului tangent trccc pnn H :;;i K 2 . Planul co lier este
intiilnit de acest plan in D ~i E. paralel cu HK 2 . Ur
ma venicala P, a planulm tangent o ob\inem cu ajuto
rul unci orizontale dusa prin M ~i tangentl'i la hipcr-
boloid. deci la cercul paralcl dus prin acest punct.
Daca punctul M se m i ~cii de-a lungul generatoarei
HT ajungand la intinit. generatoarea K 2D ajunge in
pozitia T1H1. iar planul tangent este P 1 prin HH 1
tangent conului asimptot. motiv pcntru care se
nume~te plan asimptot al hiperboloidului. in cazul
cand generatoarea KzD ajunge in pozi1ia TK 1
intalnind generatoarea TH In punctul T, p lanul
tangent al hiperboloidului in aces! punct are urma
d' PH2 prin HK 1 ~i estc un plan de front.
Fig.I l.3.
Ov z' Tv1 11.4. Sa se determine planul tangent la un biper-
boloid de ro1a11e cu o panza, paralel cu un plan P dat
prin um1e.
Rewlvare. Fie Z axul vertical de rotatie ~i HT
~i K 1T cele doua generatoare de sistern diferit ale hi
pcrboloidului (fig.1 1.4.). Fie de asernenea cercul de
raza SU, um1a orizontala a conului asirnptot al supra-
fetei . Problema admite doua solu\ii, ~i anurne p lanele
T ~i T 1 situate de o parte ~i de alta a panzei hiperbo-
Jt<f_,~~~~qc.~+.::.;....-t--r--f"'"' Joidului . Ducem prin varful S al conului asimptot
planul Q. paralel cu planul P . utilizand o dreapta de
nivel care coniine viirful S. Planul Q sectioneaza
conu l asimpto t dupa doua generatoarc para lele cu
planul P. cunoscand ca din seqiunea unui con cu
_..~,.,.__p.,,--~~-tk--"~e-r- orice plan care trece prin varful acestuia, rezulta un
triunghi. in cazu l de fa1a doua din laturile acestui tri
unghi au proicqii orizontalc ms ~i ns. Obtinem ast-
fel ciitc doua generatoarc ale hiperboloidului paralc
le cu acestc doua directii. Fie AB. A1B1 ~i CE. C1E1
proicqiilc orizonta lc ale acestor generatoare. concu-
rcntc respecti v doua ci\te doua in punctele 1 ~i 2.
Accste punctc reprezinta totodata punctcle de con
tact dintre suprafa\a ~1 planclc tangente T ~ 1 Ti. pa
ralcle cu planul P.
Fig.11.4.

Hiptrboloidul 119
1mrtril' dcsnipti\ii

\
B. Sectiuni

~Sa se constru1asd1 o ~ec11unc cllr11ca


ir~pcrboloid de rotapc cu o panza. print1 -
un plan de caput Q <lat pnn um1e
Re:ofrare. Fie dat un h1perboloid cu axul
\ crt1cal de rota!lc Z ~' cele douu gcneratoare de
s1stcm difcrit HT ~i K 1T (fi g. 11.5. ). Sc obscrYa
cu planul de seqiunc taie o singura panza a
conului as1mptot. ca;r in care sec1iunca este o
el ipsa Axa mica a ei este bd si sc obtinc
seqionand suprafata cu planul de nivel !'\. Axa
mare este proieqia onzontala a segmentu\u1
rnpnns intrc punctclc de intcrsec\ie ale limei de
cea mai mare panta a planului Q fata de H. cu
meridianul rrincipal AB. Detcrminarea exacta a
punctclor A ~1 B. depinde de preciz1a cu care se
traseaza meridianul rrinciral al hiperboloidului.
format dintr-o hiperbo la ale carei asimptote sunt
generatoarcle principale. 0 detenninarc mai
exacta a acestor punctc se poate oh\ine utilizand
conul care are ca varf punctul de intersec\1e al
axei z a hiperboloidului cu planul Q si avand ca
gcneratoare linia de cea mai mare panta a
planului Q fa\a de H. Acest con se intersec teaza
cu hiperboloidul dupa doua cercuri paralele pe Qv
care sunt situate punctele cautate.

rl'iJ;\sa se construiasca o sec\iune parabolica.


i~hiperbo loid de rota\ie cu o panza. printr-
un plan de capat Q dat prin unne.
Rezolvare. Fie dat un hiperboloid cu axul
venical de rota\ie Z si cele doua generatoare de
sistem diferit HT si K 1T (fig.11 .6. ). Pentru a avea
o sec\iune parabolica. planul secant trebuic sa fie
para\el cu o generatoare a conului asimptot, deci
paralcl cu planul tangent la conul asimptot.
Acesta are urma hh 1 cu care unna QH este paralela,
iar Q\' este paralela cu generatoarea h't'. Punctcle
de intersectie ale urmei Q11 cu cercul bazei
hiperboloidului A ~i G sunt puncte ale sec\iunii.
Cercul colier estc seqionat de p\anul Q In punctele
C ~i E ~i in acestea parabola este tangenta
rnlierului. Un alt plan de nivel N detcnnina
punctele B ~i F ale parabolci. Axa parabolei estc
ZD. in proicc\ia \'erticala pc unna Qv a planului
secant. unde D i;stc varful parabolei. Cea mai
s11npla detenninarc a varfului paraho\ci estc cu
<~1utoru\ meridianului pnncipal. dar se poatc afla ~i
utilizand plane sccante p1in gencratoan:a pnncipala Fig.11.6.a"

120 Culcgerc de prob1cme de geomctrie dcscriptiva Hiperbolo


T
I ~ Sf1 se construiasca o seqiunc h1perhohca.
i~l11perhol01d de rota\ie cu o panza. prmtr-un
plan de capat Q <lat prin um1e.
Rewfrare. Fie dat un hiperboloid cu axul ' cr-
tical de rota11e Z ~i celc doua generatoare de sistem
diferit HT ~i K1T (fig. 11.7.). Este o seqiune hiper-
holtca. pcntru ca planul de sectiune taie ambele pin-
zc ale conului asi mptot, deci taie de doua ori panzu
hipcrboloidului . Exista doua variante ale secpunii
hiperbolice. funqie de interseqia eercului colier cu
x 0 planul de capiit. Cazul din fig. I I. 7. se refera la vari-
anta cand planul de capat nu intersecteazii cercul
colter. cealalta varianta fiind prezentata in problema
ce urmeaza, dar cu un plan oarecare . Fie rs raza co-
nului asimptot care estc seqionat d upa generatoarele
sr ~i sn de planul Qi paralel cu planul Q dus prin
'arful S al acestui con as imp tot. Dreptcle sr ~i sn
reprezinta direc(iile asimptotice ale sec\iunii. Varfurilc
sec(iunii sunt punctele B ~i E in care hiperbola
meridiana intllne~tc planul Q. iar determinarea !or
corectli depinde de precizia cu care este construitii
aceastli curbii. C entrul sectiunii este mijlocul M al
set-,1111entului BE. Asimptotcle seqiunii sunt paralelele
Fig.11.7. duse prin M la direc(iile a.simptotice vr ~i vn. Punctele
curente ale sectiunii le determinam cu plane de nivel
Ov
care seqioneazii planul Q dupa drepte de capat. iar
hiperboloidul dupa cercuri paralel.

11.8. Sa se detennine seqiunea plana intr-un hi-


perholoid de rota\ie cu o pfmzii. printr-un plan oare-
Nv care P dat prin urme, care intersecteaza cercul colier.
Rezolvare. Fie dat un hiperboloid cu axul ver-
tical de rota\ie Z ~i cele doua generatoare de sistem
diferit HT ~i K 1T (fig.I 1.8.). Planului P 1 paralel cu
planul P ~i dus prin varful S sectioneaza conul a-
simptot dupa doua drcpte gcneratoare, care au pro-
iectia orizontala sn ~i sr. Aceste generatoare repre-
zinta directiile asimptotice ale sec\iunii. Tangentele
in r ~i n la urma conului asimptot Intalnesc in n 1 ~i
r 1 urma Ptt. Asimptotele sectiunii sunt paralelele
dusc la dircqi1le asimptoticc prin r 1 ~i n1 care se in-
talnesc in ccntrul M al seqiunii. situat pe linia de
cca mai mare panta a planului P. Axa reala estc
orizontala iar cxtremitiiti lc sale 88 1 sunt situate pe
paralclul ob\inut d in sec\ionarea hiperboloidului cu
planul de nivel dus prin punctul M. Sec\iunea este
dcci o hipcrbola. care sc detem1ina prin punctc cu
plane auxiliarc de nivel care dau orizontale ale
Fig.11.8. plan ului. rcspccti \' cercuri pe hipcrboloid.

Hipcrboloidul 121
gt'ortH.>trie drscriptiva
I
\
C. lntersec!ii cu o dreapta

~n~a sc detcnninc proiecp1le punctelor de 111-


t~intrc c1 dreapta D ~1 un h1pcrbolo1d de ro-
tatic cu o panza. a\'and axa concurcnta cu dreapta.
Rewlvare. lntcrscqia unui hiperboloid de
rotat1c cu o dreapta dcpinde de concuren!a acestcia
cu axa. Fie Z axul vertical de rotatie al unui hiper-
bolid definit de generatoarelc sale pnncipalc ~1
dreapta D care intersecteaza axa Z (fig.11.9.). Pentrn
a determma punctclc de intersecJic ale dreptei cu su-
prafata hiperboloidului se ro t e~te dreapta in pozi\ic
frontala ~i sc trascaza meridianul principal. in epura 0 x
punctul de intcrseqie cu axa cste B. Cu ajutorul
punctului A situat pc drcapta. s-a rotit dreapta D in
pozi!ie frontala D1 in jurul axei Z ~i s-a detem1inat
meridianul principal, obtimindu-se proiectiile Yerti -
cale ale punctelor de intersec[ie 11' ~i 21 ' Efcctuand
11 o rota\ic inversa se.ob\in punctele de interseqie 1 ~'
2 cautate. a caror prccizie dcpinde de precizia trasa-
rii hipcrbolei care reprezinta meridianul sau principal.

11.10. Sa se determine proiec!iile punctclor de in-


tersect1e dintre o dreapta D ~i un hiperboloid de rota- Fig.11.9.
\ic cu o piinza, avand axa neconcurenta cu dreapta.
Rezalvare. Fie Z axul axul vertical de rota\ie ~i
BA una dintre gencratoarele hiperboloidului (fig.
11 . I 0.). Gasirea punctelor de interseqie dintrc un hi-
perboloid ~i o dreapta oarecare se bazeaza pe teorc-
ma: douii cuadrice de revo/ufie care au axele para-
/e/e $i acefa-$i plan de simerrie pe1pendicu/ar pe axe.
au proiecfia curbei de inrersec{ie pe p/anul de sime-
trie sau pe un plan para/el cu acesta. un cerc. (me- Nv
toda Rouche). Fie M punctul in care dreapta D intal-
ne~te planul de nivel H 1 al co lierului acestui hiper-
boloid. Consideram orizontala mz1 perpendiculara
pe dreapta D in punctul M ~ i fie Z 1 un ax vertical de
0
rotatie concurent (arbitrar) cu aceasta orizontala. Ro-
tind dreapta D in jurul acestui ax vertical de rotatie
Z1 obtinem un nou hiperboloid de rotatie care se in-
tersectcaza cu primul hipcrboloid dupa o curba care h
intalne~te dreapta D in punctele de intersec1ie cauta-
tc 1 ~i 2. Accasta curba se proiecteazii pe un plan
orizontal ca un ccrc care va trccc prin punctclc n. q,
k ~i j. rc7Ultatc primde doua din interscqia celor do-
ua colicrc. iar celelaltc din intcrsec\ia urmclor ori-
zontalc ale hipcrboloizilor. Acest cerc cu ccntrul in
Z2 intalnc~te proicc\ia orizontala d in punc tele I ~1 2
care sc ridicii apm ~1 pc proieqia vertica la d'.
Fig.11.10.

122 Culcgerc de problemc de geometric descripti\'i Hi pert


n. I ntersectii de corpuri
I I. I I. Sa se <ktermine imersccpa dintre un
h1pcrboloid de rota\ic cu o panzii ~i un cilindni
circular oblic.
Rezofrare. Fie axa vcnicala Z a unui h1-
pcrhoid de rota\ic dclinit prin gencratoarelc
~ale pnncipale ~1 c1 lindrul circular oblie cu
ccntrnl bazei in punctul C $i avand axa CC 1
(fig 11.11 .). Pcntru a gasi curba de interscq1c
, sc utilizeaza plane auxiliare de nivel simetrice
sau nu in rapon cu planul de nivel al colicru-
0 x
lui. Aceste plane seqioneaza ambele suprafe!e
dupa ccrcuri paralch orizontali care la randul
lor se taic respectiv in punctele curbei de inter-
scctie dintrc ccle doua suprafe\c date. Astfel.
planul de nivcl H2 taic hiperboloidul dupa un
ccrc avand raza zb ~i cilindrul dupa un cerc cu
2
centrul in C2 $i raza egala cu a cercului bazei .
Cele douli cercuri se intersecteaza in punctele
21 $i 22 ale curbei de intcrsectie cautate. Ambele
proieqii ale acestei curbe prezinta puncte du-
Fig.I I.I 1. blu aparente. In proieqie orizontala curba de
interseqie estc tangenta colierului. Se va \inc
z cont de vizibilitatea ei. in figura partea vizibila
fiind trasatli cu linie continua pentru a i se in!e-
2'
lcge mai bine traseul.

~a sc detennine intersec\ia dintre un


h~ de rota\ie cu o panza $i un con
circular oblic.
Rezo/vare. Fie axa vertica!a Z a unui hi-
Nv perboloid de rotatie definit prin generatoarele
sale principale ~i conul circular oblic cu cen-
c
trul bazei in punctul $i avand varful in punc-
x tul S, situat pc axa de rotatie verticala Z a hi-
perboloidului (fig. 11.1 2. ). Ca ~i in problema
anterioara :;;i aici pot Ii utilizate plane auxiliare
de nivel. care seqioncazli ambele suprafete du-
pa cercuri paraleli orizontali. Astfel, planul de
mvel H 4 seqioneaza hipcrboloidul dupii cercul
a\ and raza za ~i conul dupa un cerc avand cen-
trul C 4 $i ran C4d. La interseqia acestor doua
cercuri se afla punctcle 4 1 ~ i 42 ale c urbei de
intcrscqic cilutatc. Sc poatc continua rezolva-
rca prnhlcmei considcrand interscc\ia $i c u cea
dc-il <lnua panza a conului. 0 alta \arianta de
rooh arc. mai pu1in prccisa consta in utiliza-
rca unor plane au>.Iliarc \ erticale prin a>.a hi-
pcrbnloidului

ric dtsrriptiva Hip(rholoidul 123


PROBLEl\tE PROPllSF

11.11. Sa se constru1asca un hiperboloid de rotatie cu axul vertical, cunosciind doua gcnera-


toare de sistcm di fern ~1 proiecpa vcrticala a axulut.

11.12. Sa ;.e construiasca un hipcrboloid de rota\ie cu axul \'ertical, cunosciind generatoarele


D 1 ~i D 2 de s1stcm d1ferit ~ t proieqiile punctului M care apartine suprafetei.

I 1.13. Sa sc constru1asca un hiperboloid de rota11c cu axul vertical, cunosciind pro1ec\1ik a R


trei gcneratoarc.

11.14. Se cons1dera un plan de nt\'el H1. o drcapta D ~i un punct M. Sa se constru1asca axul G


unui paraboloid de rotatie ce trece prin punctul 1\1 ~i adm ite dreapta D ca generatoare. iar planul
H 1 ca plan al colierulu1.

11.15. Cunoscand proieqia ve11icala n' a unui pun ct de pe suprafa\a unui hiperboloid de
rotatic cu o panzii, sa se determine proiectia orizontalii n.
'I A>
' admit
l 1.16. Sa se determine planele tangente duse printr-o dreapta oarecare D la un hiperboloid de de ve1
rotatic cu o panza. din n;
\iului
11.17. Se cons1dera un hiperboloid de rota\ie cu axul vertical care are ca generatoare dreapta (para I
Di. Sa se construiascii planul tangent la suprafa\a care trece prin dreapta D2 paralela cu Ior tric
generatoarea D1. nomet
oareca
11.18. Sa se detennine secpunile plane In hiperboloidul de rotatie cu o panza, prin plane de Dae
nivcl sau plane de front. ~i daca
imagin
11.19. Sa se determine axele sectiuni1 eliptice. intr-un hipcrboloid de rota\ie cu o panza, prin- mete le
tr-un plan de capat Q <lat prin urme . cosp ~i
11.20. Sa se determine o sectiune hiperbolica lntr-un hiperboloid de rota\ie cu o panza, printr- Tipu
un plan de capat Q care i nt iilne ~ te cercul colier, $i sa se gaseascii tangenta intr-un punct curent al A.O
curbe i de sec\iune. izo,
I::, intre el~
I 11.21. Sa se construiasca intcrsec\ia dintre un hiperboloid de rotatic cu axul vertical ~i un con ditt.
(de gradul a l doilea) care are cu hipcrboloidul o generatoare comuna. ea~i sca1
ani:
11.22. Sa se construiascii interseqia dintre d oi paraboloizi d rotatic cu axele vcrticale, care au B. 01
o generatoare comunii. iwi
orizonta
11.23. Sa se constrniasca interseqia dintrc doi hipcrboloizi de rot a~ie generati de aceea~ i dim,
dreapta care sc rote~te in jurul a do ua axe ve11icalc situate in acel a~i plan de front. ta/ii ~ifr.
aniz,
diferite.
in pro
estc cea 1
ca in vari

Culegere de probleme de geometrie descriptiva Axonome

I
I
I
Jsciind doua genera- CAPI rrn.n. 12

cand gcneratoarclc

1osciind pnneq11k a REPREZEl'\TARI AXONOMETRICE

se constru1asca axul Generalitafi x


neratoarc. iar planul
A

mui h1pcrbolo1d de
Axonometria este o perspcctn:a convcn\ionala. deoarece
8
admite paralelismul razelor \ izuale, deci situarea la infinit a punctulu1
la un hiperbo\oid de de \edcre. Fa\a de reprezcntarile din epura, ea cste mai aproape de percep\ia vizualli a obiectului
din natura, oferind o imagine calitativa de volum. Axonometria este de fapt o proiec\ia a spa-
\i ului tridimensional pe un plan, numit plan axonometric. Aceastli proiectie poate fi cilindrica
generatoare dreapla (paralela) sau conica (centrata). Drcplele de intersectic dintre planul axonometric ~i planele fe\e-
ota 0 2 paralcla cu lor triedrului de referin\a O'XZY fonneaza un triunghi ABC numit triunghi axonometric. Axo-
nometria poate ti ortogonala, ciind proiectantele sunt perpendiculare pe planul axonometnc sau
oarecare. Jn axonometria ortogonal a, triunghiul axonomeric este inlotdeauna ascutit.
iinza, prin plane de Daca a, p ~i y sunt unghiurile pe care le fac axele imagine cu muchiile triedrului de referin~a
~i daca consideram o un itate de masura u pe muchiile triedrului ~i o proiectam ortogonal pc axele
imagine, sc obtin trei segmente u,. u, ~i u, astfel inciit u,=u cos a, u) = u cosp, uz=u cosy. Seg-
ie cu o piinza. prin- metele u,, u), u, sunt mai mici decit u ~i se numesc unitii(i imagine pentru fiecare axa, iar cosa.
cosp ~i cosy se numesc coeficienfi de reducere . Rela1ia fundamentala dintre ei este:
cos2a + cos2 P+ cos2y = 2
: cu o piinza. printr- Tipurile de repreLentari axonometricc sunt:
r-un punct curent al A. Ortogonale. cu proiectante paralele intre ele ~i perpendiculare pe p lanul axonometric:
izometricii. cu rcla\i a u =P= y .triunghiul axonometric este echilateral, iar axel e imagine fac
intre ele unghiuri de 120;
tl vertical ~1 un con dimetric<i, cu rela\ia a =~ ;f y, triunghi ul axonometric este isoscel doua axe imagine au ace-
ca~ i scara;
aniwmetricii. cu relatia a :fP"I- y, triunghiul axonometric cste scalen, ficcare axa are aha scara.
'e vcrticale. care au B. Oblice, cu proiectante paralele intrc ele dar oblice fa\a de planul axonometric:
izometricii, cu rela1ia a =fl= y, cu unitati imagine egale. ce poatc fi la randul ei: oarecare.
orizontalii ~i frontalii ;
~enera\i de a ceca~ i dimetricii. cu rela1ia a =P "I- y. cu doua unita\i imagine egale . cc poatc ft: oarecare. orizon-
) D\. talii <.?ifrontalii;
anizometric<i. cu rcla\ia a t-P ;f y, axelc imagine sunt alese arbltrar iar unita\ile imagine sunt
tliferile.
in prohlcmelc din acest capitol vom utiliza prioritar axonometria izomctrica ortogonala care
c~ tc cea mai utilizata in practica arhite1:turala aliituri de cea dimetnca ortogonalii.. dimetrica obli-
ca in \'ari;rnta ori/.Ontala sau frontala ultimele doua numitc ~ i .. 11erspecti1t cam/iere ".

etrie dcscriptiva Axonom etrii 125


PROBLME H.EZOL\ ATE
T ologic
a sc rcprczintc axonomctria unui cub cu
m = 4 cm in toate ccle zccc 'ariante ale pro-
1c:ctic:i cilindricc ortogonale ~i oblice. La ntriantclc
de: proicc\ic ortogonala sa se reprezmtc ~i construc\ia
cc:rculu i inscri!. pc: lC\elc: vizibilc.
z

E
Rezo/vare. in axonomc:tna iwmerncii din rcprc-
zcntarilc ortogona\c (tig. 12. I .a) a:-elc 11nag1ne fac
intrc cle unghiuri de 120, unitatile de masura sunt
egalc pc cele trei axe (coeficientul de reducere cslc
de 0,82. dar sc rotun,1c~ tc: la 1 ).
x

E
in axonomctria di111etricd doua di n muchiilc cu-
bului au d imensi uni cgale. in timp ce a treia apare la
j umatate (h) . Construqia prac tica a axclor pcntru a
afla unghiurile reale ( cu valori greu de masurat
97 Io ~i de doua ori 131 25') se ob!ine luand spre
11

dreapta 8 diviziuni pe orizontala ~i 7 pe vertica!a . iar


spre stanga 8 diviziuni pe orizontala ~ i 1 pe verticala.
_. La varianta ani:::ometrica se poatc ob\ine o buna
reprezentare daca se alege intre axele imagine un-
ghiuri de 105. 120 ~i 135 (c). Acestor valori le co-
rcspund unitatile imagme u,, Uy ~i u, reduse aproxi-
mativ la rapoartele 8/ 10. 611 0 ~i 9/10 respecti\'.
Axonometri a ohlica i::ometrica unde unitatile i-
magmc sunt egale pe cele trei axe ~ i poate fi la ran-
dul ei:
- oarecare (d), cand axele imag ine sunt alese z

( arbitrar:
- orizontalii (e). cand axel e Ox ~i Oy sunt perpen-
d1culare iar axa Oz cste vertica!a;

J
-fronrala (f), cand Ox ~i Oz sunt pcrpendiculare
x
iar axa Oy este aleasa arbitrar.
Axonometria ohlica dimerrica are doua unita\i i-
mag ine egale ~i la randul ei poate fr
- uarecarc (g), cand pc axelc imagine arbitrarc sc z
alcg doua un ita\i imagine egale. existand din combi- ~

)
natii trci s itua\ii diferite :
- orizonrala (h). ciind Ox ~ i Oy sunt perpendicu-
larc 1ar Oz se alegc de obicei vertica la. cu o unitate x 0

imagine u, mai mica decal celcla ltc:


- {i-011rahi ( i ). cand Ox ~i Oz sunt egalc iar axa Oy Y
L arc o lnclinare arbitrara cu o unitate imagine mai mi-
ca dccat cclelaltc putand sa fie ~i la jumatate.
CD
Ultimel e doua varianle axonometrice sc numcsc
!;ii ..pa.,pecril" carnliere" ~i ~unt utilizatc frccvcnt
in arhit ectura cand SC fo !o sc~tc di reel pJan ul Sau fata-
da unc1 construqi i pcntru a obJinc o imagine spa\iala.
A xonomctna oh!icci ani:::ometrica (j). undc axe le
sunt ale~c arbmar ~i unitii!ile imagine sunt d1frritc. Fig. 12.1.

126 Culcgere de prohknH' de geonll'trir dcscripth ii Axonometri


12.2. Sc cerc a trcia prnicqie !;ii axonometna d1mc -
trica frontala a unu1 \'Olum prezcntat in dubla pro1cc-
pc ortogonala ~i inscns intr-un c ub cadru (fig.12.2. ).
z Re:,oh>are. Sc dcseneaza conturul cubului cadru
in axonometnc dimetrica frontala unde axcle 0:1. ~ 1
Oz sunt perpcndicularc iar axa O y este arbitrara dar
)
a fost pozi~ionatii pe d ireq1a bisectoarei ungh1ulu1
mare. Muchia cuhului se gascsc in adevarata mamrn:
pc axcle perpendiculare ~1 cste rcdusii la jumatatc pl'
axa Oy. in general la dubla proieqie a unui volum
cxista mai multc vanantc, dar cste indicat sa se alea-
ga varianta cca mai simpla unde volumul cste alcatu-
it din fe!e plane.
Fig. 12.2.
t 2.3. Se cere proieqia a treia a unui vol um pre-
zentat in dubla proiec\ie ortogonala ~i inscris intr-un
cub cadru, complctarea epurci cu seqiunea 1-1 indi-
cata ~i rcprezentarea Jui intr-o axonometrie dime tri-
ca ortogonala (fig. 12.3.).
Rezu/vare. Trebuie gasit la inceput volumul ca-
re sa corespunda celor d oua proieqii date, cerinta
care se poate face sau direct sau cu ajutorul une1
schi\e axonometrice. Se inlocuie~te apoi proiectia
verticala cu o sec \iune cu un plan de front ~i apoi se
rep rezinta axonometria dimetrica ortogonala, trasand
la inceput conturul axonometric al cubului cadrul,
aspect tratat in problema 12. l . Tre~uie avut grija la
trasarea zonelor circul are ale vo)urnului, utilizand
construqia unor elipse atunci , Cand se cunosc opt
punctc ale traseului !or. --
Fig. 12.3.

12.4. Se cere sa se reprezinte axonometria izornc-


trica otogonala a volumului din imagine inscris intr-
un cub cadru cu muchia m = 6 cm, confonn pozi\iei
axelor imagine ale primului tricdru prezentate alatu-
rat (fig.12.4. ).
z Rezo/vare. in primul rand , trebuie fonnat un
sistem de oricntare spa\ia la pentru a ne da seama d e

~,
triedrul in care trebuic vizualizat volumul. Aceasta
pozilionarc spa\iala cste corelata. cu a xele de proiec-
Jie ale primului triedru. care in gcometria descriptiva
au valori pozitivc ~ i . de fapt. reprezinta pozi\ia spa!i-
ala a trei scgrnentc egale , d1ntrc care unul estc tot-
dcauna 'crtical (Oz) . S -a cautat vizualizarea unui
\'olum care arc unde pof\ium circulare pentru a sc
cxersa rcprczentarea unui ccrc in axonometric izo-
metrica ortogonalii. Tricdrul din care cste vizualizat
'olumul <lat cstc VJ. dar sc pot face excrci\i i ~i pen-
lru n:prczcntarea \Olumului ~' in alte triedre. mai
Fig. 12.4. ale~ in celc slluatc sub planul orizontal de prmeqic.

~ dcscripti\ ii A:1.ononwtrii 127


B. Sec!iuni
l
12.5. Se cerc prcll:ntarca in axonomctric d1metri-
ca ortogonala a seqiumi efectuate cu un plan verti-
cal MNP intr-un volum in~cns intr-un cub cadru cu 7
muchia m: 6 cm (fig. 12.5.J.
Rezoh>ure. Sc determina mai intai conturul sec-
\tunii realizate de planul vertical dat prin cubul ca-
dru. Pentm ca este un plan pro1ectant in care toate
urmele verticale vor fi totdeauna drepte vcrticale. sc
8
puteau da pcntru determinare ~i numai doua punctc.
Din conturul de seqiune astfcl aflat se subliniazii zo-
nele in care volumul inscris este sec\ionat. Se conti-
nua apoi intregirea conturu lui de scc\iune. problema
reduciindu-se la interseqia a dona plane. unul de
seqiune ~i altul al fe\ei volumului inscris. care pcn-
tru a u~ura rezolvarea, este contin uata piinii cand a-
Fig. 12.5.
tinge una din fe\ele cubului. Dclimitarea contumlui
z
este facilitatii ~i de observa\ia ca doua sau mai mul te
plane paralele din alcatuirea volumului sunt sectio-
nate dupa drepte paralele.
7
12.6. Sc ccre prezentarea in axonometrie dimetri-
ca ortogonalii a seqiunii efectuate cu un plan \de ca-
pat MNP intr-un volum inscris intr-un cub caclm cu
muchia de 6 cm (fig.12.6.).
8
Rezolvare. Se traseaza mai intiii, ca ~i in cazul
anterior conturul sec\iunii efectuat de planul de capat
prin cubul cadrul, contur in care urmele orizontale
sunt drcpte de capat, pentru ca avem ~i aici de-a face
cu un plan proiectant. Din acest motiv pentru deter-
minarea planului erau suliciente numai doua punete. Fig. 12.6.
Din acest contur se subliniazii zonele unde este atins
volumul inscris ~i apoi suecesiv se intersecteazii pla-
nul liecarei fete a volumului cu planul de sec\iune.
Aflara conturului final este facilitata de faptul ca
toate fe\e le paralele sunt sec\ionate dupa linii paralele.

12.7. Se ccre prezentarea in axonometrie dimetri-


ca ortogonalii a scc\iunii efectuate cu un plan oareca- 1
re MNP intr-o litera din tabla inscrisa intr-un cub
cadru cu muchia de 6 cm (fig.12.7.).
Rezolvare. Sc traseazii unnele planulu1 de sec-
1iune pe fe)ele cubului cadm, interscctand o drcapta
a planului (MN) cu proicqia ei pc unul din planele
de proiec\ic ( mn). La intcrsectia aces tor urme cu ce-
le ale fctclor Yolumului inscns. sc ob\in capetele x
d1epte1 de intcrseqic cu planul de seqiune. Se \'a
y
acorda atcnpe ~i \'ii'ltalinirii spa\iului mtcrior. prc-
cum ~i obscrvapc1 ca fc\clc para le le \or fi sccponatc
dupii. drepte para le le. Fig. 12. 7.

128 Cull.'gln de prohlemc de geometrie dcscriptiva Axonometrii


12.8. Sc L'.erc prczcntarca in axonomctrie i1.0mc-
z z
1nca ortogonala a seqiuni i cfcctuate cu un plan \'er-
tical l\1NP intr-un volum inscris intr-un cub cadru
cu muchia de 6 c.:m. (fig. 12.8. ).
Rewlvare. Sc trascaza mmcle planulu1 vernc.:al
de seqiunc pc fetclc cuhului cadru. evidentimd cu o
lini e mai g:roasa zonclc in care volumul inscris estc
seqionat. Apoi. se intersecteaza succcsiv planele ti-
ccarci fe\e cu planul de seqiune, tiniind cont ca pla-
nele paralele cc delimitcaza volumul inscris sunt
sectionate dupa drepte paralclc !?i unind aceste linii
sc intrege~tc conturul de seqiune.

12.9. Se cere prezentarca in axonometrie iwmc-


trica ortogona la a seqiunii efectuate cu un plan de
capat MNP intr-un volum inscris intr-un cub cadru
cu muchia de 6 cm (ftg.12.9.).
z z Rezolvare. Dup~ determinare conturului seqiu-
nii. realizat de planul pe capat prin cubul cadru, sc
subliniaza zonele unde volumul inscris este atins.
Pentru inchiderea conturului sectiunii se intersectea-
za apoi planele fiecarei fcte cu planul de seqiune. in
1.:azul suprafe\elor de rota\ie sc apeleaza la anumitc
generatoarc echidistante care se intersecteaza succe-
siv cu planul de sec\iune.

12.10. Se cere prezentarea in axonometrie izome-


trica ortogonala a scctiunii efectuate cu un plan oare-
care MNP intr-o litera rotunda din tabla inscrisa in-
tr-un cub cadru cu muchia de 6 cm (fig.1 2. l 0.).
Rezo/vare. Se traseaza intai um1el e planului de
seqiune pe fetele cubului. Apoi, in cazul sec\iunilor
efectuate prin volume cu suprafete de rota\ie se
z apeleaza la plane ajutatoare care detennina cca mai
simpla seqiune prin volumul dat ~i unde, conturnl
rezultat taie dreapta de intcrseqie dintre cele doua
plane in puncte ale liniei de sec\iune. Pcntru a in\cle-
gc rczolvarca este nccesar sa se pastrezc toatc liniile
de construqie ce au dus la detenninarea conturului
de sec\iunc. in cazul unor curbe (elipse, parabole.
hipcrbole) rezultatc din accste sectiuni. cste indical
sa se traseze cu linie subtire intregul traseu al linici.
dupa care se va accentua cu o linic mai groasa zonu
ce ne intere:,caza. La fel este neccsara trasarca mu-
chii lor im izibile (cu lime subtire sau intrerupta) pen-
tn.1 cxactitatca conturului de scqiune. Aten\ie la re-
y darea intcriorului scctiun ii, inveli~ul din tabla fiind
considerat opac. motiv pen1ru care plancle paralelc
cu planul vertical de proieqic au fos t cvidcn\iate cu
o tcnla mai pu1cmica.

ietrie descripth ii Axonometrii 129

.... ______
C. lntersectii cu o dreapta
12.11. Se cen.: sa sc repreLJntc 111 axonomctm: d1 -
metrica frontala punctul de mtcrseq1e dintre o dreap-
ta MN ~i o placa triunghiulara opaca ABC, unde ca-
petele dreptei ~i varfuri lc tnungh1ului au fost ale~e in
puncte rezultatc din divizarea in patru par\i egale a
muchiilor unui cub cadru (fig. 12. I I ).
Rezalvare. Se detennina unnele pc fe\elc cubu-
lu1 cadru ale planului placu\ei triunghiulare. (iasJTea
purn;tului de intersec\ie se afla ducand prin dreapta
data un plan ajutator cat mai simplu, uzual un plan de
capat sau vertical, care sunt planele proiectante ale
drcptei. Sa luam, de exemplu. un plan vertical T ca-
re se intersecteaza cu planul initial P dupa dreapta
RS. intrucat ambele drepte sunt continutc de planul
auxiliar T, ele se vor intersecta in punctul I cautal. Fig. 12.11.
Sc va rczolva ~ i problcma vizibilita\ii, adica dreapta
11 MN devine invizibila dupa ce in[eapa planul placu\ei.

12.12. Se cerc sa se rcprezinte in axonometrie di-


metrica frontala intcrsec\ia dintre placilc triunghiula-
re opace ABC ~i MNP inscrise intr-un cub cadru
(fig. 12.12.).
Reza/vare. Se detennina unnele pe fe\ele cubu-
lui cadru ale planelor celor doua triunghiuri, iar la
interseqia unnelor de acela~i fel se afla dreapta de
intersec\ie cautata. Sc mai poate rezolva problema ~i
intersectand pc rand laturile unei placi cu planul celei-
lalte. Se va rezolva ~i aici problema v1zibil ita\ii, latu-
rile unei placu\e putand fi acoperite de planul celei-
lalte placi, cele doua placutc avand nuan\e diferite.
lntersec\ia poate fi o rupere sau o patrundere, functie p
de pozi\ia laturilor unei placi fa\a de planul celeilalte.
Fig. 12.12.
12.13. Se cere sa sc gaseasca in axonometrie di-
metrica frontala punctele de intersec\ie dintre o dreap-
ta oarecare MN ~i piramida V ABCD inscris intr-un
cub cadru (fig.12.13.).
Rezolvare. Se utilizeaza un plan auxiliar (de ca-
pal sau vertical) care seciioneaza piramida dupa un
contur poligonal. care apoi, intersectat cu dreapta
oarecare MN dctcnnina punctele de contact I 1 ~i 12
cautatc. Se ma1 pot gasi aceste puncte de intcrseqie
~i utilizand planul fonnat de varful v al piramidci ~i
dreapta MN care detennina o sec1i unc triunghiularl\
prin aceasta.
Acelea~i plane ajutatoarc sunt ulilizatc ~i in cazul
unei prismc intersectate cu o drcapta. in cazul al doi-
ka apclandu-se la un plan cc con\ine dreapta ~i estc
paralcl cu muchiilc pnsmci.

130 Culcgerc de prohlemc de geometric descriptiva Al.onometrii


12.14. Sc cerc sa sc reprczintc in axonomctnc
1.wmetridi punctul de intcrscqie dintrc o dreaptf1
MN ~1 o placa tnunghiulara opaca ABC, undc ca-
pctelc drcph:i $i \ arfurile triunghiului au fost alesc in
punctc rendtate din divizarea in patru parp egak a
muchi1lor unui cub cadru (fig. 12.14.)
Re:.olvare. Sc proccdeazii la fcl ca $i in cai'ul
axonometriei dimetricc detcnninand mai 1ntai urme-
le pe fe\clc.: cubului cadru ale planului placu1ei triun-
ghiulare. Pcntru a gasi punctul de interseqie se du-
ce prin drcapta data un plan ajutator cat mai simplu.
uzual un plan de capat sau vertical. care sunt planele
proiectante ale dreptei. Sa luam, de cxemplu, un plan
vertical T care se intcrsectcazii cu planul initial P
dupa drcapta BS. intrucat ambcle drepte sunt continu-
te de planul auxiliar T, ele se vor intersecta Jn pum:-
Fig. 12.14.
tul I ciiutat. Se va rezolva !;ii problema vizibilitatii.
adidi dreapta MN dcvine invizibilii dupa cc in\eapii
planul pliicutei. pe care o considcriim opaca.

12.15. Se cere sii se reprezinte in axonometrie


izometricii interseqia dintre placile triunghiulare o-
pace ABC $i MNP inscrise 1ntr-un cub (fig. I 2. 15.).
Rezolvare. Se afla urmelc pe fetele cubului ca-
dru ale planelor celor doua triunghiuri, iar la inter-
sec\ia urmelor de acela$i fel se aflii dreapta de inter-
seqic cautata. Se mai poate rezolva problema ~i in-
tersectand pe rand laturile unei pliici cu planul celei-
lalte. Se va rezolva ~i aici problema vizibilitatii celor
---~~~~~~'fy~::::----- douii plll.cu\e care au nuan\e diferite, laturile uneia
putand fi acoperite de planul celeilalte. lntersectia
Fig. 12.15. poate fi o rupere sau o patrundere. funqie de pozi\ia
laturi lor unei placi fa\a de planul celeilalte.
z
12.16. Se cere sa se giiseasca in axonometric izo-
mctrica interseqia dintrc o drcapta oarecare MN !;ii
z conul circular oblic lnscris intr-un cub (fig.12.16.).
Rezo!vare. Ca rcgulii gencrala, se utilizeaza ca
plan auxiliar acela care dctem1ina cea mai simpla
seqiune prin volumul dat. in cazul nostru planul
format de drcapta MN ~i varful S al conului circu-
lar. care sec ~ ioneaza intotdeauna un con dupa un tri-
unghi. Sc gasesc urmcle acestui plan pc fe\ele cubu-
lui cu ajutorul urmei orizontalc a dreptei MS, care
cstc tot o dreapta a planului. de undc rczulta apoi
cunturul triunghiular pc con. Laturile acestui triungh i
intersectatc cu drcapta oarecare Ml\ determinii punc-
tele 11 ~i 12 cautatc. Jn cazul unu i volum cilindric ca
Fig. 12.16. plan auxi liar estc indicat planul can: trccc prin drcap-
tii ~1 c~tc paralel cu axa cilindrului.

tril' dcscriptiYa A\onom<:trii 131


D. lntersectii de corpuri
12.17. Se cerc sa se pre1mte in axonomctric di-
metnca frontala mterseqia dint re douii \ olume poli-
cdratc a\'and bazele situate pe fc\elc unu1 cub cadru
(lig.. 12.17.)
Re:wfrare. Solu\ia consta in dctcrn1inarea punc-
telor in care muchiilc unui pohcdru intalnesc rc1clc
ccluilalt pohedru ~i inver~. Deci. interscqia a dona
policdrc (prisma cu piramida) se reduce la intcrscc -
!ia unui plan cu o dreapta . sau la intcrsec\ia a douit
x
planuri. in accst caz. se apeleaLii la un plan ajutator
ce con1ine much1a unui poliedru ~i care seqioneaza
cdiilalt policdru dupa un contur poligonal. Acesta
interscctat cu muchia primului poliedru detem1inii
doua din punctele de intersec\ic cautate. Se \'a tine
cont ~i acum. de vi7ibilitatea muchiilor unui volum Fig. 12.17.
fata de fetelc celuilalt volum. ambele fiind opace.
d 12.18. Se cere sa se prezinte in axonometrie di-
I!'
metrica frontala intcrscqia dintrc doua volume difc-
ritc. o piramida cu un cilindru. aviind bazelc situate
pe fe\ele unui cub cadru (fig.12.18.).
Rezofrare. Construc\ia liniei de intersec\ie din-
trc cele doua volume, care consta in determinarea a
cat mai multe puncte din ea. sc obtine utilizand pla-
ne auxiliare sccante. Pentru o construc\ie cat mai u-
~oara. se vor alegc acele plane auxiliare care seqio-
nand suprafe\cle de rota\ie conduc la lm ii cat mai
simple. Astfel. la con se vor alege plane care tree
prin viirful acestuia, iar la cilindru plane paralele cu
axa acestuia, cum este cazul problemei in discu\ie. \JL-.-.-::!~~"'-----~c
Toate planelc secante vor determina astfel pe cilin- Fig. 12.18. Y
dru contururi patrulatere care se vor intersecta cu a\-
te contururi obtinute din sec\ionarea piramidei. Se va
tine cont de vizibilitatea volumelor intersectate.
z
12.19. Se cere sa sc prezintc in axonomctrie di-
metrica frontala interseqia dintrc doua volume de
rota\ie. (con cu cilindru) aviind bazele situate pe fe-
\ele unui cub cadru (fig.12.19.).
Rezolvare. Tiniind cont de pozitia in spatiu a ce-
lor doua volume sc alcg plane ajutatoare de capat
care con\in axa conului. care seqioneaza comtl dupa
triunghiuri ~i cilindrul dupa dreptunghiuri care se
intcrsecteazr1. Sau sc pot folosi de ascmenea ca plane
aux iliarc eek front, ce vor scctiona volumele dupa
ccrcuri care interscctate dctermina puncte ale curbci
de intcrseqic. Daca bazele se gascsc in plane diferitc
sc alcg cclc mai simple plane auxiliare. de obicei
eek \ erticale care tree prin viirful conului. Fig. 12.19.

132 Cule~erc de prohleme de geometrie descriptivii Axonometrii


12.20. Sc ccn: sa sc prczinte a11.onometna izo-
mctnca a ansamblul u1 ~1 a c0111ului comun ob\inu1 din
zA mterseqia une1 prismc cu o piramida aviind bazele si-
IU<ttc re fc1ele Ulllll cub cadru (fig. I 2.20.).
Rewfrare. ra\a de rcprczentarea anterioara axo-
nometna izomctrica arc unele avantaje cc constau in
u~urin1a dispunerii umla\ilor de masura pe cele tre1
dncc\it. a unei altc \ izualizari a figuri lor constrUJtr
pc plane le de profit. une1 mai w;;oare constructii a \ o-
lumelor de rota\ie. dar ~1 dczavantajul \. izualizam c-
lememclor gcometrice d111 unele plane diagonale. La
tel ca in cazul precedent, se apeleaza la un plan aju-
tator ce con1ine muchia unui po liedru ~i care seqio-
neaza celalalt poliedru dupa un contur poligonal. A-
cesta intersectat cu muchia primului poliedru deter-
mina doua din punctele de mtcrsectie cautate. Sc \a
\inc cont ~i acum. de vizib1lttatea celor doua volume
intersectatc, ambele fiind opace.
Fig. 12.20.
z
12.21. Se cere sa se prczinte in axonometne 1zo-
metrica ansamblul ~i corpul comun obtinut din inter-
seqia unui con circular obhc cu o prisma, aviind ba-
:.rele situate pe fe\ele unm cub cadru (fig.12.21.).
Rezo/vare. Se utilizeaza in acest caz plane se-
cante vertic ale care tree prm viirful conului. Ele vor
seciiona conu l dupa contururi triunghiulare iar pris-
ma dupa ni~te patrulatere. care intersectandu-se de-
x termina puncte ale curbci de interseqie. Funqie de
pozi\ia cclor d oua volume in spatiu. interseqia poate
fi o rupere sau o patrundcre cum cste in cazul de fa-
\a. !;ii aici trebuie rezolvata problema vizibilitatii ce-
lor doua volume unul fa!a de altul.
Fig. 12.21.
12.22. Se cere sa sc prezinte in axonometrie izo-
mctrica ansambl ul ~i corpul comun obtinut din inter-
z seqia dinlre unui con cu o optime de sfera, aviind ba-
z
zele situate pe feJele unui cub cadru (fig.12.22.).
Rewfrare. Ca ~i in cazul anterior se traseaza
prin vii.rful conul ui p lane ajutatoare care-I seqionea-
1a dupa triungh iuri iar sfera dupa ccrcuri. La inter-
sec\ia acestor doua contururi se ana puncte ale cur-
bei de intersec\ic cautate. 0 alta varianta de rezolva-
re prezentata in figura consta in utilizarea unor plane
orizontale care seqionea1a celc doua volume dupa
cercuri care de asemenea dctennina curba de inter-
seqic. T inand cont de pozi\ia in spa1iu a celor doua
\olumc intcr~ec\ia este o pattundere cu doua curbe
de 111tcrsec\1c $i pentru a Ii mai b inc \ izualizata volu-
me le sunt prezentate cu nuan\e diferitc. in cazul an-
Fig. 12.22. samblulu1 intc rscc\ici.

Axonometrii 133
etrie descripth a
0. \'olume tangente ~i maxime inscrise

12.23. Sc cere sa sc reprezinte in a:-.onomttnc d1-


mctrica ortogonala dodccaedrul rcgulat maxim in-
scris intr-un cub cu much1a m ~. 60mm.
Rewlvare. Datorita faptului ca rcprczentarilc
axonomctnce sunt mai puJin precise dcciit cclc din
cpura ( la axonomctrica izometrica ortogonala sc ro -
tunje~te la I cocficientul de reducere. care in realtt<t-
(
tc este de 0.82 sau la cele dimetricc apare dificulta-
tea trasarn elemcntclor c1rculare) se obi~nuie\;tc ca
acest gen de problcme. care cuprmd \ olume tangcn-
te sau maxime inscrise sa se rczolve mai intiii intr-o
proiec1ie din epura (vcrt1cala sau orizontala func11c
de poziJia in spa!iu a clemcntelor gcometrice) dupa
care datele aflate sa se transpuna in axonomctnc.
Chiar daca in unelc cazuri sc poatc face direct rezol-
\area, este bine sa se apcleze la o proicqie ortogo-
Fig. 12.23.

M
a:NJ
c

t. nalii pentru verificare.


I' in cazul problemei de ra1a . rczolvarca va \inc cont
de rela\ia existenta intre muchia cubului cadru ~i cea
a dodecaedrului sau icosaedrului maxim inscris in el.
I rcla\ie prezentata alaturat imaginii axonometrice. A
'
12.24. Se cere sa se reprezinte in axonomctrie di-
metrica ortogonala eel mai mare tetraedru regulat in-
scris intr-un octaedru regulat cu muchia m : 60 mm .
Rezalvare. intru cat ambele poliedre au fete tri-
unghiuri cchilatcrale s0Iu1ia problemei apare atunci
ciind fetele !or sunt egale. intr-o proieqie ortogonala
verticala se construie~tc un octaedrul regulat a~ezat Fig. 12.24. N
pc un varf ~i pe una din fetele sale a~ezate intr-o po- z
zi\ie de capat sc construie;;te tctraedrul regulat. Se
observa ca varfu l tetraedrului opus fetci comune se
gase~te pe o alta fa\a a octaedrului. Pozi1iile astfel
obtinute ale tetraedrului se transpun apoi in imaginea
axonometrica dorita.

12.25. Se cere sa se reprezintc in axonometrie di-


metrica ortogonalii eel mai mare cub inscris intr-o
optime de sfera cu raza r == 60 mm.
Re;,ofrare. Solutia problemei se afla cu ajutorul x
unci sectiuni rabatutc sau o schimbarc de plan verti-
cal de proi eqic efcctuate in proiec\ia orizontala din
cpura. Noua linie de pamiint 0 1 x 1 va con\inc planul
diagonal vertical al cubului. Sc transforma astfcl
problcma de geometric in spa\iu intr-o probl ema de
geometric planii ~i anumc inscriind drcptunghiul dia-
gonal al cubului printr-o rela\ic de ascmanarc intr-un
sfcrt de Lerc. cu punctul T pc circumfcrin!ii. Fig. 12.25.

134 Culegtrc de prohlemc de gcomctrie dcscriptiva Axonomet1


12.26. Sc ccrc sa ~e rcprczinte in axonometrn:
11.omctrica cuhul maxim inscri-; int1-o ~fcra d1: raza
r = 30 mm.
Rezalvare. Solu\ia sc hazeaza pc relapa de ase-
manarc drntre toatc clementclc geometrice compo-
ncntc (fc\e. dreptunghiuri diagonale etc.) cxistenta
in-tre cuhuri de marimi d1fcritc. in acest sens. se in -
scrie in cerc dreptungh iul diagonal al unu1 cub oare
care. care sc mare~te pc d1rcc\ia diagonalelor pana cc
atingc c ircumfenn\a cercului . Pentru a realiza acest
lucrn. s-a efectuat intr-o epura o schimbare de plan
vertical de proicc(ie, parnlcl cu drcptunghiul diago-
nal. St:: construiqte apoi axonometria \inand cont de
Fig. 12.26.
diferen\a dintrc raza sferei din epura ~i axonometric.

12.27. Sc cere sa se reprezintc in axonometric


izometrica un cub cu muchia de m =25 mm a~ezat
B, A, intr-o pozitie de echilibrn. in golul format de trei
sfere egale cu r = 30mm. tangente intre ele doua cate
doua ~i a~ezate in planul orizontal de proiec(ie.
Rewlvare. Avand trei sfere egale ~ i tangente in-
trc ele, este suftcient sa rczolvam pozi\ionarea nu-
mai fata de una dintre ele. cubul avand diagonala
interioara in pozi\ie verticala. Astfcl, prin centrul u-
nei sferc se duce o seqiune cu un plan de front ~i sc
~f==-=~~:::::11-+--7 reduce problema de geometric in spa\iu la o proble-
ma de geometric plana. in felul acesta este suficient
sa rezolvam tangen\a dreplunghiului diagoanl al cu-
bului, la eercul rezultat din sectionarea sferei. Diago-
nala cubului se afla pe verticala ridieata din centrul
de grcutate al triunghiului echilateral format de cen-
Fig. 12.27. trele celor trei sfere tangente.
z

12.28. Se cerc sa se reprczinte in axonometric


izometrica o sfcra cu raza r = 20mm a~ezata in go-
lul format de tre1 conuri circulare drepte egale cu
raza bazei r =30 mm ~i h = 80 mm. tangente 1ntre ele
doua cate doua ~i a~ezate cu bazele in planul 0-
rizontal de proieqie.
Re;;ofrare. La fe l ca in problema anterioara, pen-
tru ca celc trei conuri sunt egale ~i tangcnte intre ele.
cstc suficient sa rezolvam langen\a sferei numai fa\a
de un singur con. Pcntru aceasta intr-o epura ajuta-
(~TJt)~~~~~~~=-~~~10are, prin axa unui con se duce o seqiune cu un
plan vertical ~i astfel se reduce problema de geome-
tric in spa\iu la o problema de geometric plana. tra-
sand un ccrc tangent la un triunghi. Centrul cercului
cautat sc va gasi pe vertica la ridicata din centrul de
greutate al 1riunghiulu1 echilateral format de centrcle
Fii.:. 12.28. ba7clor celor trci conuri.

mctrie dlscripthii Axonometrii 135


PROBLEME PROPUSE

12.29. Se cerc a tn:1a pro1cqie ~i a.\onometria d1metncii frontalii a unu1 volum prczcntat in
dublii pro1ec1ic ortogonalii ~i inscns intr-un cub cadrn

12.30. Sc ccrc pro1cc\1a a trc1a a unui volum prczcntat in dubla proicqie ortogonalii ~i inscris Al
intr-un cub cadru. completarca cpure1 cu sectiunea 2-2 mdicata ~i rcprezentarca Jui intr-o
axonomctnc d1mctricf1 ortogonalii

12.31. Sc ccre sii se reprezinte axonometna 1wme1rtcii a unui vol um inscris intr-un cuh cadru
cu muchia m ~ 6 cm. conform unci altc pozq11 a axclor imagine ale primului triedru.
C<
12.32. Sc ccrc prc7entarea in axonomctnc dimctricii fron1alii a scqiunii efecluatc cu un plan
' ertH:al MNP intr-o litcrii d111 tabla cu fc\c plane inscnsii intr-un cub cadru cu muchia de 6 cm.
Re;
12.33. Sc cere pre1entarea in axonomctrie dimetricii ortogonala a scqiunii efectua1c cu un execut
plan de capiit MNP intr-o ltlerii dn tabla cu forme circulare inscrisa intr-un cub cadru cu muchia geome
de 6 cm. de pro
Pen
12.34. Se cerc prezentarea in axonome1rie izomctricii ortogonala a sec\iunii efectuate cu un sii fie
plan oarel:are MNP intr-o litcrii din tabla cu fom1e cirrnlare inscrisa intr-un cub cadru. constru
necesa1
12.35. Sc ccrc sii sc rcprezinte in axonometrie d1metnca frontala punctul de interseqic dmtre Sq
o dreaptii 1\1N ~1 o placii triunghiularii opaca ABC inscrise intr-un cub cadru. practic
diverse
12.36. Sc cerc sii se reprezinte in axonomctrie dimetrica ortogonalii intersectia dintre pliicile Prob
triunghiulare opace ABC :,;i MNP inscrise intr-un cub cadru. cat ~i I
construe
12.37. Se cerc sii se giiscascii in axonometrie izometrica punctele de intersec\ie dmtre o geometr
dreaptl\ oarecare MN ~i volumul de rota\ie inscris intr-u cub cadrn. exacte. l
lucreazii
12.38. Se ccre sii sc prezinte in axonomctrie dimetricii frontala intersec\ia dintre doua volu- figurilor.
me poliedrate avand bazcle situate pe fetele unui cub cadru. Dinn
seleqie ~
12.39. Se cere sii se prezinte in axonomctrie dimetricii otogonalii intersec\ia dintre douii \ 'O-
lume diferite, unul poliedrat ~i altul l:ircular avand bazele situate pe fetele unui cub cadm. l. Cc
2. Co
12.40. Sc ccre sii se prczinte in axonometrie izometricii interseqia dintre douii volume difc- 3. Co
ritc. dar ambele de rota\ie. avand bazele situate pc fe\clc unui cub cadru. 4. Ra,
5. Ra<
12.41. Sc cere sii se prezintc in axonometrie dimetricii frontala cubul maxim 1nscris intr-un 6. Rat
octaedru regulat cu muchia m = 6 cm. 7. Di\

12.42. Se cere sl\ se prezintc in axonomctric dimctricii 01togonala trei cilindri circulari drep\1 , Este ne
Cl!baze ~i iniil\imi difcritc. avand bazele tang.ente douii ditc douii ~i a~ezate in planul orizontal de fa mi liarizc
proiccpc. la po1.i\ia c

12.43. Sc ccrc sa sc prczmte in axonometric izomctnca cca ma1 mare sfcrii cuprinsa in ~pa\1ul
fonnat de un \'Olum inscris intr-un cub cadru cu muchia 111 = 60 mm ~1 fc\clc cubului .

136 Culegrrc de prohkmc de RCometric descripthii Construc!ii

I
I
um prc1c11tat in

gona la ~1 in~cn~
1tarca Jui intr-l1

ntr-un cuh cadrn


lru.
CO'.\STIU:CTll GRAFICF.
tuate cu un plan
ichia de 6 cm.
RcLOlrnn:a problcmelor de geometric descripti va pn:,rentate in capitolcle anterioarc cat ~i
di:ctuatc cu un cxi::cutarea oncarui dcsen tehnic in gcni::ral se bazeaza pc cunoa~tcrea a diferite construqii
cadru cu muchia geometnce, rezultatc din combinapi de hni1 drepte ~i curbe. care formeaza abecedarul mcserie1
de proicctant.
Pcntru corectitudinea rezolvarii problemelor ~ i mai tarziu pentru ca proiectele de arhitecturii
1 efcc tuatc cu un sa fie binc intocmitc ca desen. trebui c ca clementelc de geometric p lana ~i in spa1iu ale
cadn1. constructiilor grafice sii fie insu!? itc corect ~ i sa conduca astfel, la capatarea deprinderi lor
nccesare pentru reproducerea Jor la sciiri dife rite.
intersec1ie <lintrc Se ~ tie ca toate proprieta\ile geometricc ale figurilor dcduse prin ra\ionament pot fi vcrificate
practic pc cale gra fica, cu ajutorul instrumcntelor de desen ~i mai nou prin desene executate in
diverse programe pe calculator.
: \ia dintrc placile Problemele de geometri c se pot rezolva atat prin calcul, demonstra\ii :;; i rafionamente Jogice
cat ~i pe cale graficii. prin desen. ce reprezinta specificul geometriei descriptive. Toate
constructii le grafice pentru rezolvarea acestor problcme se bazeazii pe teoreme cunoscute din
terscqic dmtrc o geometria elemcntara ~i daca sunt executale corect. rezultatele ob\inute trebuie sa fie riguros
cxacte. Desigur ca exactitatea rezultatelor o b\inutc pe cale grafica depinde de precizia cu care se
lucreaza desenele respective, cat ~ i de cunoa~te rea tcmeinica a proprietiitilor geometrice ale
dintrc doua \ ol u- figurilor.
Din ncnumaratele excmplc de construc\i i grafice cc apar in practica arhitecturala am facut o
sclcc\ic ~i o grupare a !or in urmatoarele categoni:
a dmtrc doua vo-
cub cadru. I. Construqii gcometri ce e lcmentarc.
2. Construirea poligoanclor regulate cu ajutorul compasul ui.
loua volume di fr- 3. Constructii de curbe plane.
4. Racordari de drcptc prin arce de cerc.
5. Racordari de dreptc cu cercuri prin arce de cerc.
im i nsc n~ intr-un 6 Racordari de ccrcuri prin arcc de cerc de raza data .
7. D1\ izari suu transformari de supralC!e echivaknte ~i figuri maxi me inscrise.

ri circulari drep\i . Estc ncccsar ca studcntul inaintc de a inccpc rczol\ area problcmclor din accusta lucrare sa sc
1lanul oriwntal de fum iharizezc cu toatc accstc cons1ruqi1 grafice. 1ar apoi ori de catc ori cstc ncvoie si1 le adaptc:re
la po11\ia elemcntclor gemrn:tricc ccrutc in cudrul fiecarci problemc.

c uprin ~;1 in ~papul


1hulu1

:tril' dc~cripth a Construc!ii graficc B7


I. Constructii geometrice elementarc

Trasarea mediatoarei unui segment de dreaptii Trasarea unei perpendiculare pe un segment dat c
printr-un punct exterior ir

Trasarea unei perpendiculare in punctul extrem al impa'1irea unui unghi drept in trei paf1i egale
unui segment
: c Co1
intr

A A

Construirea bisectoarei unui unghi cu varful Construirea tangentelor la un cerc printr-un punct
inaccesibil exterior d:it

01
Bl

Construirea tangentelor comune a doua cercurl inegale

AF=
CE/

138 Culegl.'rc de probleme de geomctrie descriptiva Constn


2a. - Construcfia poligoanelor regulate cu ajutorul compasului

pe un segment dat Construc\ia triunghiului echilaleral ~i hexagonului Construc\ia patratului ~i octogonului inscrise intr-un
inscrise intr-un cerc de raza date cerc de raza data

rei piir\i egale


c Construc\ia pentagonului ~i decagonului inscrise Construc\ia octogonului cand se cunoa~te latura
intr-un cerc de raza data acestuia
-
2

:ere printr-un punct

OB=BE AF1=F1B=F1I
BA,=BC . A,C=A1A2=ls 18=10; OA=OB= =OH

Construc\ia pentagonului cand se cunoa~te latura acestuia

Is Is
D

AF=FB.AB=BG. FG=FH.AH=AC
CEAG (AG are centrul 1n B)
FB= 2AB FB=FG. AG=AH. HB=AI
HB=BE. Al=AC

tctric dcscriptiva Constructii graficc 139


2b. - C'onstruc~ia poligoanclor regulate cu ajutorul compasului
3a.

Construc\ia unui heptagon regulat atunci cand se inscrierea unui heptagon regulat intr-un cerc de razii
OVALUL
cunoa~te latura AB data.
E A

L
F
c

-H
IA=AB. HA.i IB Cu raza BP se due doua arce de Se duce un arc de cerc de raza HO cu centrul 1n H Juma- A0 1=0
cerc din A ~1 B care delermma 0 cenlrul cerculu1 tatea segmentulu MN esle latura heptagonului inscns. A102=J

Construirea unui poligon regulat cu 9 laturi inscrierea unui pol igon regul at cu 9 laturi intr -un cerc OVOID UL
atunci cind se c unoa~te latura de raza data
F A

c
N

AP=AB=BP, PO=AB/2. Punctul 0 esle cenlru cerc-


cului circumscns.
AO=OA1
Construirea unui poligon regul at cu oricate laturi, impartirea unui cerc i ntr-un numar oarecare de parti
A,A=A1l
atunci c and se c unoa~te latura. egale (11 )
ELIPSA. 0
G F A este inscri

s
0 :-:?I

AN=AB=NB Se d1v1de NB in 6 par\1 egale ~ 1 se Se imparte AN in 11 d1viz1uni egale AR=AS=NR=NS Din Ehpsa se cc
a~eaza d1viz1urnle pe med1al oarea segmenlulu1 AB. R ~' S se due drepte pnn d1v1z1urnle 1mpare ~' se obtm var- lalunlor 1ar
inceoand cu Nin sus La decaoon a 10- a d1viziune funle oollaonulu1 reoulal cu 11 laluri A1utorul trnm

140 Culcgere de problcmc de geometric descripti\'a


Constructii
3a. - Constructii dt' curhe plant'

itr-un cerc de raza OYALUL. Date: axa mare AA, OVALUL. Date: axa mic a A B

A,

A,

o
On=mn=Mb. Om=OF = OF,
, centrul in H Juma- A0,=010=002=02A1; AO, =A1=A2 AB=AM=AN=BC=BO
igonulu1inscns A10 2=A1 3=A,4 ; 0,1=0,3 SI o.2=0.4 FC=FH=FM; F1D=F1H1=F1N
OYOIDUL. Date: axa mica AA, ELIPSA. Date : axa mare AA1 i axa mica BB1
laturi intr-un cerc

c
A
N

este latura pohgo-


Se traseaza cercurile cu diametre AA 1 , respechv BB, ,
AO=OA1, BBd AA,; AA 1=AT 1 si apo1se impart 1ntr-un numar de par\i egale (24)
1arecare de paf\i A1A=A, T; B 1T=B 1T 1 1'a AA, s11a BB,, 2'b AA, s1 2b BB,
ELIPSA. Date: Patratul axonometric ABCD in car EUPSA. Date: Patratul axonometric ABCD in care
este inscrisa. este inscrisa.

s
-~
A
<1 c

D
EIJpsa se construie:;;te prm puncl e:5.6.7 ,8 la m1iloacele Cu centrul in D ~ ' raza 05 se determ1na punctele 3
R=AS=NR=NS Din re spect1v 4 ~ ' la interseq1a d1agonale1 AC cu cercul de
)are ~I Se obl1n viJr latunlor 1ar 1,2.3.4 ce delerm1na axele elipse1 cu
a111lorul tnunoh1ulu1dreotunohic 1soscel 5EB d1amelru 34 centrele O, :;;i 0 2 , ce inlrege:;;le ellpsa

et rie dcscriptha Const ructii grafice 141


.~h. Construl'tii dr rurbe planr 4. I

PARABOLA HIPERBOLA Racord


cerc de

9 1 h1

Date : Focarele F,, F7 s1varfurile A 1, A 2


Dale Varful A , focarul F si dreap\a d1rec\oare D Fi1=12=23=
F1=12=23=. A,1=F,a si Ai1=F2a
Pnn F, 1, 2, 3, se due perpendiculare pe axa parabole1 A12=F1b S I A 22=F2b elc Raco rd<
FO=Fa=Fa1; 10=Fb=Fb1 In mod analog se delerm1na punctele a1 , b,, c, de pe doua ar
20=FC=FC1 etc cea de-a doua ramura a hiperbole1 racorda

SPIRALA CU TREI CENTRE SPIRALA CU PATRU CENTRE


Date: Centrele spiralei 0 1, 0 2 , o, care formeaza un Date : Centrele spiralei 1, 2, 3, 4 care formeaza un
triunghi echilateral patrat

01A=01C

Racorda1
cerc nee
11 = 14; 21 ' = 22'; 32' = 33', 43' = 44 B, precur

SPIRALA LUI ARHIMEDE SPIRALA CU DOUA CENTRE


.. 6 Date: Centrele spiralei O s i 0 1

0 10 = O,p. Or= Op . 0 1r = O ,s etc AC=R. CF

147. Culegerr de probleme de geometrie descriptiva Construe\


4. Racordari de drcptc prin arcl' de cerc

Racordarea a doua drepte D1 si 0 2 printr-un arc de Racordarea a doua drepte paralele 0 1 si 0 2 prin
cerc de raza data doua arce de cerc egale, fiind cunoscute punctele
de racordare A si B

BC=CA. BE=EC

Racordarea a doua drepte paralele o, si D2 prin Racordarea a doua drepte paralele o, si 0 2 in


doua arce de cerc neegale, fiind date punctele de punctele date A si B, prin arce interioare
de pe
racordare A s i B , precum si raza R
02

e formeaza un
o,

02

01A=01C=R, BE=EC BE=EA. BEl/D1: EA=EC

Racordarea a doua drepte O, si 0 2 prin doua arce de Racordarea a doua perechi de drepte paralele
cerc neegale, fiind date punclele de racordare A s i inegal departale (D1 , 0 2 si 0 1', 0 2 ') avand directii
B, precum s i una dintre raze R perpendiculare si una din raze data
14

02 o,

A, C,=C2B2=B202=02Ai=R
AC=R CF=F01 A,C ,=C,B,=B101=01A

Constructii grafice 143


trie descripti\'ii
S. Racordari de drcptc cu ccrcuri prin arcc de cerc 6.R

Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de Racor
de cerc de raza data, cercut fiind exterior arcului cerc de raza data. cercut fiind interior arcului data F

B D

Racordarea unei drepte cu un cerc cand se da Racorda


Racordarea unei drepte cu un cerc cand se da
punctul de pe cerc A data R,
punctul de pe dreapta A
exterior

D
AM= R
NAJIOM

N M

Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc de raza data

144 Culcgere de probleme de geomctrie dcscriptivii Constructi


6. Racordari de cercuri prin arct de cerc de raza data.

>rintr-un arc de Racordarea a doua cercuri cu un arc de cerc de raza Racordarea a doua cercuri cu un arc de cerc de raza
1r arcului data R, cercurile fiind exterioare racordarii data R. cercurile fiind interioare racordarii
R

Racordarea a doua cercuri cu un arc de cerc de raza Racordarea a doua cercuri inlrioare cu un arc de
cand se da data R, unul dintre cercuri fiind interior iar celalalt cerc de raza R,
exterior
R+R2

cb,..._R_;_R_,
R
_n
A

-
Racordarea a doua cercuri secante cu un arc de cerc de raza data R

R
.--.
R

Rz R
~
R+R 2

:ric drscripth a Constructii ~rafice 145


7. Divizari sau transformari de suprafrte echhalentc. figuri maxime inscrise

lmpartirea unui triunghi in suprafe~e echivalente Transformarea unui trlunghi ABC intr-unul c u o
latura de lungime data I, acela\i varf ~i suprafa\a
A
echivalenta ANE

APLI

intele
aplica)ii,
curente '
/ modalitii1
Ac est<
BO= I. AD II EC. SAac = SeoE
acumular
de arhite(
Transformarea unui dreptunghi ABCD intr-un patrat Construlrea unei suprafe\e circulare echivalentii cu Aplic;
cu suprafa\a echivalenta ~ cea a unei elipse date. "
ale cleme
F
utilizarea
Pentru
I aplica\ii:
F. ~ I. Tn
2. Vi:
B
// D , '-,.l, 3-4 Po
5. Po;
6. Cu
7-8 Vo
EL_ __.~.___ __.,.-------"a 9. Se
0
AD=AE , Din 0, miJlocul lui BE se descrie un sem1-cerc,
adevara
pe care prelung1nd AD se obline punctul F. iar AF este 10. Sec
latura piltratulu1 cautat 11. Vol
Constructia patralului 12. lnte
unghi oarecare dat 13. Pen.
14. Sec1
Aceste a
metode act
discipline.
opercazii, a
~i concuren1
Totodata
\I arh itect sa ii
la accasta di
I
I Ob(inere;
' prcsupune ii
E D D C studcn1ului i
Se ut1hzeaza omo og1a spa 1a . in v E ~1 D ale Se ullhzeaza teorema lu1P1tagora. catetele fond latunle
palralulu1 ABDE se duce CE ~' CD ob\1nandu-se F ~1 G celor doua oatrale fac torii inter

146 Cult'gere de pru bleme de geomctrie dcscriptiv a Aplicatii


1scri~c

ABC intr-unul cu o
!la\i varf ~i suprafa\a
A!\E:\A 1'/R.2

APl.ICATll UTILE II\ REPRF.ZEl"TARJLE ARHITF.CTllRALE

h c 0
iniclegcrca ~i re1.0lvarea problemelor de gcometrte descript1\'a este unnata de efectuarea unur
aplicapi. care au rolul sa familiarizeze ~i ini\ieze studentul in rezolvarea unora din problemelc
curentc cc apar in practica profesionala. indiferent de tipul prograrnului de arhitcctura sau de
modalita\ile de expresie plastica.
Aceste aplica\ii practice ii ajuta pc studcn\i sii ga~easca o cale proprie de parcurs in \'ederca
acumularii de noi cuno~tin\e ~i mai ales a fom1arii unor deprinden necesare viitoarei profes iu ni
de arhitect.
cutare echivatenta cu Aplica!iilc prczentate urmaresc insu~irea regulilor de baza ale rcprezcntarii bidimensionale
' ale clementelor geometrice in diferitc pozi\ii ~i relatii spa\iale ~i au ca clement comun definitoriu
utilizarea unui cub cadru ~i nu a unor coordonate spajiale cum sc proceda in metodele ,.clasice"
Pentru ccle 14 saptamani ale semestrului sunt propuse spre rezolvare um1atoarele categorii pe
aplica\ii:
I. Transformii.ri geometrice.
2. Vizualizari spa\iale ale unor volume
B 3-4 Pozi\ionari spa\iale ale unor volume geometrice simple.
5. Pozi\ionari spa\iale ale unor volume geometrice oarecare
6. Culcarea unor volume pe faJa sau seqiune.
7-X Volume simetrice fa\a de o fa\a sau seqiune.
9. Scc\iuni cu plane particularc (de capat sau verticalc) in epura !$i axonomctrie cu aflarea
adevaratei marimi a sectiunii.
se descne un sem1cerc I 0. Scc\iuni axonometrice prin volume goale cu vizualizarea spa~iului interior.
u1 OC in F OF este raza
11. Volume tangente ~i maxime inscrise.
1pralata echtvalenla cu 12. Jnterscc\ia a doua sau trei volume pline cu eviden\ierca corpului comun.
13. Penetrarea unui volum plin cu un go! in diferite pozi\ii spa(iale.
I 4. Sec\iuni axonornetrice prin intersec\ia a doua goluri.
Accste ap li ca\ii sunt rezultalul unei strategii didactice $i conslau in principal in utilizarca unor
metodc activ-participative, ce conslituic un element de noutatc in cadrul didacticii accstei
discipline. Prin aceste metode, prin libcrtatea de a alege singur volume le :;;i fo rmele cu care
operca/.a, a procedeelor particulare de lucru in cadrnl temei generale. prin spiritul de compctitie
~i concuren\fl creat sc prcfigureaza cadrul de desfa~urarc al viitoarei profesiuni.
Totodata metodele didactice. din care rczultii. aplica\iile prczentate ii dcprind pc studentul
arhitcct sii invc\c ~i sa lucreze independent. inlaturand rutina ~i ~ab lo na rca in acti\itatca didactica
la accastii. disciplina.
Oh\incrca succcsului ~colar. a unor rczultatc satisfacatoan:. urmind accastii strategic.
prcsupunc in~ii o anumita fkx1hilitate d1dactica. cerc o adaptarc in duhlu sens: pc de o parte a
Jc
a, catetele fund latunle
~udcntuh.11 la activitatca didactica. iar pc de alta partc a profrsorului. a ~colii in genera l la
factori1 mkrni ai accsttna. la prcgiitirca anterioara rcalizata in liccu.

umctric dcscriptivii ..\ plicatii 147


Aplicafia I a - Enunt ~i rc:wlvarc Aplic
1-imd data axonornctna i10111ctrica a unu1 \'(1lum 111q1al irn,cn~ intr-un cub cadrn (I). sc c.:r prezcnwk F1ind dat
axonomctnc unniltoan:lc pozi\11rc1ultate.11cgal1\ul s1mctric (2). ncgat1vul (~). s11netncul fa!il de planul axonome
>.oz (-1 ). snnctncul fa1a tic axa Oy ( 5) s1 ~imctncul falii de origmt: (6 ). xoz(4).s

z x

148 Culcgcre de prohlcme de geometric descripth a Aplicatii -


l I

Aplicatia I b - Enun\ ~i r c1.oh arc


), >C CCI prc7CllUllC 1"11nd data <l\onom.:tna 1zomctm:it a unu1 \Olum 1111\1al irbcn;, intr-un nth cadru ( l ). sc ccr prczcntak
neut fa1a de planul axonomctm.: unnatoarelc pozi\11 n:Lultatc. ncgati\ul s1mctnc (2). ncgatl\ul 13), simctncul fa! ~ de planul
xoz (4). simctncul fa!a de axa Oy (5) ~i s1memcul fa1a de ong11n (6).

~
J/

~tri<: dl'\Cripli\ a Aplica(ii 149


Aplicatia 2a - Enunt ~i rczolvare
Aplica!i
Sc cerc sa sc pn::zinte patru pozi1i1 axonometrice ale unui volum inscm. intr- un cub cadru
Se cere sa
conform pozi~ici axelor imagine ale pri mului triedru, prczentatc a][nurat.
confonn po

Trcbuie forrm1t un s1stcm de nnentare spa\ialii pcntru a nc da seama de tricdrul dm care cstc v1zua-
hzat \Olumul in ca1.ul de fo\a pon\10narca spa\iala e~tc rcla11onata cu axe le de proiecpc ale primulu1
tnedrn. cu 'alori po1.it1\'c in geometna dcscnpti,a ~i care de fa.pt . rcprc1inta poz1\ia spa\iala a trct
scgmcntc egalc. dmtrc care unul estc into1deauna vartical (01:) Volumclc prezcntatc. pt:ntru ca aph-
ta\rn sa-~i atmga scopul formal1\, prezinta pof11u111 circulan:. un gol central ~i nu sunt simctricc.

150 Culcgerc de problrme de geometric dcscriptiva Aplicafii -


Aplicatia 2b - Enunt ~i rt>zoh are
, intr-un cub cadru Sc ccn: sa sc prezintc patru poz1pi axonomctncc ale unu1 'olum inscris intr-un cub ca<lru.
conform pozi\1ci axdor imagine ah: primului tncdru. pn:/cntatc aliiturat.

\ d111 care cstc 'i7ua-


1roicq1c ale prnnu\ui
1011\1a ~pa tiala ,, trci
nt:1tc. plntru ca apli-
su111 '>tmctnL~
/'

11t>tric d(scripth il. Aplicatii 151


Aplica!ia 3a - Enunt ~i ruolrnre
Sc ccrc dubla proiecpc ortogonala ~i a"'onomclna 11ometrica a unu1 cub a~eza1 pe un \arf' cu un plan Aplic1
diagonal \'Cnical. atunc1 cand se da diagonala AC 1 a cubulu1. fie dreapla \'Crticala O i sau drcapta de from Se cere di
14 ). rnntinu1a intr-.un plan diagonal vertical. regulat a
intersecte
Proicqra on.mntalii a unu1 cub cc an: o rliagonala Sc constru i e~tc in proicc11a vcrt1cala.
mtenoarii !Dl \'Crtil:ala este un hexagon rcgulat. drcptungh1ul diagonal care contme diagonala
cu doua tnungh1uri ech1latcralc inscn~e fom1atc AC 1 . dctcnniniind astfcl ~1 cclclalte ,arfuri dm
de diagonalek de fa\a (d J. onzontale ~1 situate la spatiu. Dctcnmnarca cubulur rezultit dm
doua nivclc diferitc Poz1ponarea acestor condipa ca frontala data sii sc s1tue1c intr-un
trn111gl11un conduce la delenninan:a >pa\iala a plan diagonal vertical.
cubulu1 c

1!'2 Culegere de probleme de geomltrie descriptiYii Aplicatii -


Aplica1ia 3b - Enun1 ~i re Loh are
: tillvarf LU llll plan
Se ccre duhla proicq1e onogonalii ~i a:-.onomctna izomctm:il a unui tetracdru rcgulat ~1 a unui ociaedru
) sau drcapta de front
n:gulat atunci cand se da muchrn AB. rc;pective diag0nala '.\t:-.; situate pc o drcaptii D care
in1cr>et:tcaza axa 0\ la unghiun dati:.
01cqia \ cnicala.
coniinc <l1agonala
l:Clclalt~ \ artim dm
m lu1 rc~ulta dm c
1 >C situcEC intr-un

a
Se u11lizeaza in ambele camri o schirnbare de plan
v.:rtical de proieqie, ales ast fel ca unele din nmt:hiile
poliedrclor regulate sa fie intr-o pozitie paniculara
(paralele sau pcrpcndiculare). Sc construie~tc noua
proieciic vcrticala . din care apoi rezulta atat proiec-
tia orizontala cat ~i cca verticala pe planele de pro-
iectie initiate. ln axonometria izornetricii se va indi-
ca ~i t:onturul proiec\iei orizontale.

netrie drscripthli Aplicatii 153


Aplicatia 4a - Enunt ~i rezoharc Apli<
Sc cerc sa se rcprczmtc in axonomctric 1Lomc1rica ~1 cpura <lodccaedrul rcgulat maxim inscri~ Se cere
intr-un cub cadru. in urmatoarcle ptmi11 paniculan! pc fa1a . muchic ~i varf. imprcuna cu un cub
de.-fa urarea f'elclor cxtcnoarc desfiisur

<
I
I
I

.('

IS4 Culcgtn de problemc de geometric drscripth a Aplicatii -


Aplica!ia 4b - Enunt ~i ruoh art
maxim i n~cr1 ~ Sc cerc sa sc repn:1.inte in axonomctne 1zomctnca ~1 epur;1 1co~ae<lrul r..:gulat maxim inscris intr-
. imprcuna cu un cuh cadru. in urmatoan.:lc pwJ11i particulare: pc fa!a. muchie :;;i varL impreuna cu
dcsfasurarca fetclor exterioarc.

\
I
I

~ : __o
T '

i' d<scripth ii Aplica!ii


155
Aplira1ia 5a - Enunt ~i rcJ.Olvarc
Sc ccrc ca. plccand de la pozqi1le part1cularc a lrL't 'olume inscn~c in cuhul supon. sa sc oh\mf1 pozt111 Apli
oarccare prin rota\ ii succcstH' de .rn'' de ni\cl ~t de front, in sens orar ~i in iurul unui punct M de la baza. Se cere
oarccar<

R' ,.

G)
_ Q
I
~TL
I
i

I
i-- +-+---+---+-'
I i G
' ----~- '
I(_ n
'
---

Im

t-----n

156 Culegere de probleme de geomctrie descriptiva Aplicatii


, obpna pt>L1!11
1\plicatia 5b - Enunt ~i rclOh arr
Sc CL'rc ca, pkcand de la pt>ll\1ilc part1cularl' a trc1 1olumt! in~cnsc in cubul supo11 . sii sc obtmii pozJ!11
~1 de la ba7ii
oan:carc pnn rotat11 succesive de 30" de 111vcl ~1 de front. in sens orar ~i in iurul unu1 punct 1\1 de la ha1~

z
--f
l. G)
n'

m'
n'

~~ r1 n

"
n'>
-~
n'
/.
~!
;--r Q
\ i
~j
n '1
~~

n'
'

'
L I

~n

e descripth ii Aplicatii 157


Aplicatia 6a - Enunt ~i rczol\ an Aplica1
Sa sc dcsencze duhla pro1cctH: ~1 axonomc1m1 1zomctnca a unui volum oh1inut dill1Hll1 cub de 111uch1c Sa sc dcsc
datfl. cui<.:at p~ 'cc\iunca M\'.P in planul on10111al di.: proiccpc in Jllrnl urmc1 orizontale a accsteia data. culca

Se e
bare de
proiec!i
ra sau !
care se
vada ca
cin \a. r
mant (
perpenc
orizont;
secti uni
ast fel. 1
metrie
ce la o
volumu
se intr-1
ch is , ca
ciind es
orizont<
proiccp
ca l ini!i
tele oh
V1 ajut ~
in ax
1rica cs
de axcl
S<' dc>c
pro1ecp
\ olumu .
cu lmic

CuJ(gere de prohllmc de geometric dcscripth"ii Aplka(ii


Aplica\ia 6h - Enun! ~i rezoharc
n cuh <le muclm: Sa sc dcscnci'c dubla pro1cq11.: ~t a:\onomctna 11:omctrtca a unu1 \Olmn ohpnut dtntr-un cuh de muchK
lCL'SlCta. data. rnkat pc scqiunca '\1!\P in plan.ii Ort/\llllal de proicqtc in 1urul urmct oruontalc a acestcia

z z

x ' y

p
Se efectueaza o schim-
harc de plan vemcal de
pro1e qie, astfel incat fa-
\a sau seqiunca MNP pc
care sc c ulca corpu l sa se
\ada ca o lin ic. in conse-
cin1a. noua lin ie de pa-
mii nt 01x1 sc trascaza
pe rpendicualra pc urma
orizontala a fc1ci sau
sccpu n1i date. Procedand
astfrl. problema de geo-
metric in spat iu se redu-
ce la o problcma plana.
\'Olumu l transformandu-
sc intr-un contur plan in-
ch1s. care se ro tq tc piin ii
cand csl e culcat in plan ul
ori1ontal. Sc ridica apo i.
JHOIL'C\ta pe planul \ crtt-
I
/
cal mqial \' tolos1n<l co-
/
lck oh\i n utt pc planul
\ 1 ~j utator.
In axonomclna 1/otnc-
111ca c~tt: h111L' L.1 alaturt
de a\clc de pw1cqic sa
\L' <lt:,cnc/c ~t ronturul
prrncr)1c 1 ort/Ontak a
\ olunn1lu1 cu lcat tra>al
cu 1tn1c 'uhJ ire

ic dcscriptivii Aplicatii 159


Aplicatia 7a - Enunt ~i rezolvarc
Aplicatia
Se cere dubla proicqie ortogonala ~i axonometna 1zometnca a ansamblului format de un volum
Se cere dub!
dat. in~cns intr-un cub cadru. ~1 altul simctrir fata de o fata (ABC) sau o scctiune comuna.
<lat, lnscris Ir

160 Cullgerc de probleme de geometric descriptiYa Aplicatii -


Aplica\ia 7b ~ Enunt ~i re1olvarc
at di: un 'olum Sc <.:ere dubla proicc\ie ortogonala ~1 axonomctna izometrica a ansamblului format de un l'Oium
comuna. dat. inscri' intr-un cuh cadru. ~i altul simctric fa\ii de o fa\ii (ABC) ~au o s cqiunc comuna.

2 z

Se uulizeaza o schimbare de plan


\'cnical de proiectie, ales asLfel incat
sectiunea fa\a de care se realizeaza
schimbarea sa apara ca o linie, trasand
noua linie de pamiint 0 1xt perpendi-
culara pc urma orizontala.
in felul acesta problema de gco-
mctrie in spa\iu se reduce la o proble-
ma de geometne plana, deci volumul
sc reduce la un contru plan, fa\a de
' care sc construie~t e simetricul.
iecarui punct fa!<i de axa de sime-
t c ( re de fapt cstc o suprafata) ii
core pu c un simctric. situat pe per-
pend cula pe axa. la aceea~i distan-
!ii ca i pun tu! ini!ial.
S cont reazi1 intai proiccua on-
' / zont la a ,. lum~lui simetnc, punctc-
lc s mctr1cF gasmdu-se pc perpend1-
. "' ' / rn re pc 1tlnna. apoi sc 1rascaza pro-
/ \ \ ~.?~-::
)'.., m1'
-" 1 ~ 1 paZi c Kalil, utiliziind cotcle aflatc
t U, , \
,
~
1 'pr
J
qia pc planul \'Crt1cal ajutii-
~ /;.sir-:'1
\.._ / -- In axonomctna i7(1mc tnca cstc m-
<licat ca alaturi de axelc de proiecpc
~a 'c <le~ cnc1c cu linil' subtirc ~1 eon-
turul pro1cc11e1 orizontalc a 'olumu-
lui ' iml'tnc alfn un <le imaginca \ olu-
rnului suoon

Aplicatii 161
Aplicatia 8a - Enunt ~i ruolrnre Aplk
Sc cerc duhla proicqic ~1 a>.onometria 1zometnci1 a ansamhlulu1 format prin a<l1\ionarca fc\ci Se ccre .
tnunghiulare a unu1 cuboctaedrn ( 1} ~ a unui octacdrn rcgulat (2 ) . <le seqiunca triunghiulara hexagom
1dcntica ca fonna si marimc. realizata nrintr-nn cub. sectiunea

efectueazii o sch11n-
bare de plan vertical de
proiec\ie, poliedrul suport
devenind un contur pohgo-
nal care are o latura iden-
tica cu aceea a poliedrului
' a~ezat. Marimea policdru-
' lui de bazli estc direct pro-
por(ionala cu aceea a fe\ei
triunghiulare sau hexago-
nale pc care se I ipe~te . Se
v alege o fa\ii a poliedru-
ort. astfel ca axono-

162 Culegcre de prohlemr de geometric deslripth a Aplicatii -

\
I
Aplicatia 8b - Enunt ~i rczoharr
ad1(1onarca fr\c1 Se cerc dubla proieqic ~i axonometna i.t.omctnca a ansamblului t<.mnat prin adi\iorwrea fe\ei
ica triungh1ularf1 hexagonale a unui octacdru trunchiat (I) ~i a unu i telracdru trun chiat (2) a:;;czat pe o muchic, de
scct1unca hexa!!onala 1dcntica ca forma si marimc, rcalizata nrintr-un cub.

" ;JI
/ Y x

,/'

ctucazf1 o 'chim-
ilan vertical de
poliedrul suport
m contur poligo-
rc o latura 1den-
:ea a poliedrului
inmea poltedru-
\ cste direct pro-
cu accea a fc\c1
ire sau hexago-
re se lipe~te. Se
fa\a a poliedru-
astfel ca axono-
ultata sa fie cat
1va.

~/
/

<
ric descripth ii Aplicatii 163
Aplicatia 9a - Enunt ~i re1.ol\'arc Aplica!
Sc ccre sa ~c reprcz1nte in epura ~i axonomctrie secpunea cu un plan vertical pnntr-un volum cu Se cere sa
un gol strapuns. inscris intr-un cub suport. cnden\ind ~i ade\'ilrata marirne a seqiunii. un go! stra
Aflare
de proieq
in cealalt2
tentiimai i

x x

@
/
/
/

/
/
/

!/
"'-~-'--+-r

\ y

164 Culegcrc de probkme de geometric dcscriptiva Aplicatii -


Aplicatia 9b - Enunt ~i rc1.olvarc
pnntr-un 'olum cu Sc ccrc sa se rcpn:zmte in cpura ~1 a>.onometrie ~ecpunea cu un plan de capat prmtr-un volum cu
!C\IUH ii un gal strapuns. inscris intr-un cub supor1. evidcn1ind :;;1 ade\ftrata marimc a sec\iun11.
Aflarea punctdor de intcrsequ: intrc muchiilc 'olumului ~1 planul de scqiunc se obpnc in planul
(.k pru1rq1c pe care planul de capat sau vertical sunt pcrpendiculare. Punctclc astfcl aflate sc transpun
in ccalalta vcdcre ~i apoi in axonomctrie. l'entru a ob\ inc adc\ aral marimc a sccpuni1. ev1dcnpata cu o
tl'.nta ma1 inch1si1. sl'. aplica una dtn mctodt:lc geo111dnc1 descriptive. mai ak' rabatcrca plm111lu1 pro1ectant

x x y

-y
L--'-----'..............

tric descripth a Aplicatii 165


Aplicatia I Oa - Enun~ ~i rezolvare Aplica
Sc ccr secpunilc axonomctncc diagonal c ~1 m1rccan:. dctenrnnatc de trei puncte M. l'i. P. Se cer sec
pnntr-6 litcra din tabla inscnsa intr-un cub cadru. cv1denpind spa\iul interior creat. o litera di1
Se trasca/.f1 unnelc planulu1 de seqiunc pc fc!elc cuhulut. accstea fiind paralele doua ciite doua.
Pcntru m:easta sc dctcrmma una <lin urmcle nnci drcptc con\muta in acest plan. de excmplu unna
orizontala II a dreptei Ml'<. unind drcapta din spapu cu pro1ec\ia c1 mn pe aci:st plan. Umnd acest
runct H cu punctul P sc ana unna onzontala a planuln1 de seq1une Apo1. sc dctennma pc cuh contu-
rul lk scct1u111.: cu fcjclc prclungttc ale 'olumulu1 inscri~ ~1 la m1cfsec11a cu unnclc planulu1 de
scciiunc ~c gasesc dn:ptclc de rntersec!1c.

x x
L ----- y
/
I
I/

166 Culegcrr de problem~ de gtometrie dcscripti\'a Aplicatii -


Aplicatia 10 b - Enun1 ~i rczolrnn
etc 1\1. !'.. P. Sc cer scqiunilc axonometricc diagonale !?I oarecare. dctcnninate de tre1 runctc M. ~- P. pnntr-
t. o litcra din tabla inscrisa intr- un cub cadru. evidcnJiind spa\iul interior creat.

oua d1tc dou5.


cxcmplu unna
n l fn md accst
l pc cut> contu-
:lc planulu1 de

zM

.......___
_,, ).

~
N
N
/,
,' j. /
y I X
y p

tric dc~cripthli \plica!ii 167


Aplicatia 11 a - Enunt ~i rczolrnrc Aplic
Sc cerc sa sc prcJ'lntc in cpura ~i axonometnc 1Lomctnca cea ma1 mare sfcra cupnnsa in spa\1ul Se cere
format dintrc unul ( l) sau doua volume (2) inscrisc inlr-un cub cadru ~i fe\cle acestuia. format c

Sc ,cqioneaza ansamblul fonnat Jc cub. corpun inscrisc ~1 sfrra c u un plan. sau sc efcctucaza o
sch1mbarc de plan 'crtirnl de pro1cq1c ~1 'c transforma problcma <le geometric in spatiu. intr-o proble-
tna Jc gcrnrn:tnc plana. inscnind un ccrc maxim in1r-un contur dat. Asfcl. in planul diagonal de scc-
\wnc 'c cauta ccntrul umn ccrc situat atat pc dtagonala mtenoara a cubulu1, care estc locul geometric
al slcrclor tangcnlc la fc\e inlr-un col\. cat ~i pc un plan hi,cctor intrc baza supcrioara ~i fa\a inclmata.
z

168 Culcgcrr de problcmr de gcomrtric dcscriptiva Aplicatii


Aplicatia 11 b - Enunt ~i rczoh arc
a cupnn~[1 in spa\lul Sc ccrc sa sc praintc in cpura ~i axonometnc izomctnca cca mai man: sfcra cupnnsa in spapul
c acestuia. format dintrc unul (I) sau doua \ olumc (2) in~cnsc intr-un cub cadru ~i fe\ele accstuia.

sau sc dcctucaz;i o
~pa\iu. intr-o probk-
iul diagonal d, ~CL'
cstc locul geometric
~ra ~1 fata im:linata

y y

R ax

R epu ra

etric dtscriptiva Aplicatii 169

I
I
.\plici1\ia 12a - Enun\ ~i rcJ'oharc
Sc CCTl' prc7clllarca in axonomctrlc 110111ctr1di a ansamblulu1 ~1 nirpului comun rezultai dm intcr~eq1<1 Apli
unor \olumc gcncratl' rr111 transla\ia unor figun cu toatc laturik rnli1w11alc (I). una de rotapc (2). doui1 Se cere
de rota pc ( ~ l. - dc~enatc pc fc\elc 'i7ibilc ak unui cub cadru unor vo
de rota11

z z

x y

z z

x y x

170 ('ukgcn dl' problcml' de gcometril' dcscripth a Aplica~ii


Aplicatia 12b - Enun\ ~i rezol\'arc
d111 111tcr,cc11a
Sc ccrc prc?<;ntarca in axonomctm: 11omctnci1 a ansamblulu1 ~i u1rpulu1 comun n:Lultat dm interscc\rn
1<1\lC (:!). doui1
unor \'olumc !!encratc pnn translapa unor tigun cu toatc latunh: pohgonale (I). una de rota\ic (2). doua
de rota11c ( 3 J. - dcsenatc pc fctcle \'JZtbilc ale unui cub cadru.

~-
''
'
~ --~
'!
I
I I, I

~
I I
I 'j
I.
/ y y x' y

z z
'1',
'

1
I I

~ y x~ x <'..
- /

G)

'/ ' k--

../ -<;)
I~
I
(" I
.Y
/y y x-
v

dl'~cripth a Aplicatii 171


Aplica1ia Da - E nunt ~i rezol\are Al
Sc cen: sa sc repre1mtc in cpura ~i axonomctric i7ometricii ceca cc ritmm 1: dupa cc un c ub de much1e data Sc ce1
c~ t l' pcnetrat de un gol pnsmallc. cu sccJnmca drcapta un patrat cu doua laturi onzontalc ~i lung1111ca un cu
iumatatc din mui:hia rnbului. a\ and doua vanantc de inclman: a axc1 Mi'I . orizon

z [

fktoh area sc face ca in cazul in care golul ar fi un 'olum plin. utilizand o schimbare de plan
vertical pcntru a gasi interseqiile muchiilor golului cu fe\e cubului. Obtinerea conturulu1 de
intcrs1.:c11e estc simplificata daca se gase~te seqi unea golului cu plancle orizontale ale bazelor cubulu1
~i dad1 se tine cont de existenta celor doua fcte vcrticale ale golului .

172 Culegerc de prohleme dl geometrie descriptiva Aplicatii

I
\
Aplicatia l3h - Enunt ~i reLoharr
uh de much1c darn Sc ccrc sa 'c n:prczmtc in cpurii ~1 axonometric uomctricf1 ceca ct: ramanc dupa ce un \'Olum inscm intr-
)ntnk ~1 Jung1mea un cuh de muchie data cstc pcnctrat de un gol prismatlC. cu !-ee]1unca dn:apta un piHrat cu doua latun
onzontalc ~1 avand doui1 'anantc de im:ltnarc a axc1 !\1!\

' y y

himharc de plan
a conturnlui de
bazclor cuhulu1

Irie dcsrripth a Aplicatii 173


Aplicatia 14a -Enun\ ~i remlvarc Ap
Sc ccr 'cc!Junik axonurnctrn:c cu plane diagonalc ~1 oan:can: dctcrnunate de: trc1 pum:le MNP. pnn Sc cer
1ntcr,cqia a dona golun. amhdc pohedratc (I ) 'au unul dl' rola!Jc (2) atlatc in mteriorul unui cub plin de mterse
muchic data. de mm

Sc opercaza inta1 intcr,cq1a dmtre eek duua go lun . uttliland plane auxiliarc care contm rnuch1i in
'>au gcncratoarc ale unui !!Ill $1 carc dctcnnin~ conturun th: ,cq1unc pe n:lfdalt go! Apo1. sc trccc la lin i1'
dctaminarca \olumului ramas in 11nna Ulll'I sccpuni cc rnniinc diagonala cubulu1 in excrnplek din cares
stanga. ~au a unci scc1mni cu un plan oarecarc dcterminat de tre1 punctc, in partea dreaptii. Vor trcb111
cndcn11atc watc hni1lc rczultatc din mtcrscqia golurilor. \'1z1bile odatii u scc\iunca.
\

'

y,

~
N

x y
j
p

174 Culegtn de prohkmc dr gromrtric descripth a Apliratii


Bibliografie

Bernhard, A., Pro1ek:tive Geometri. Verlag Fre1cs Gcistesleben GmbH, Stuttgart, 1984

Belea, R. ~.a., Desenul in arhitecturii si urbanism, Editura tehnic~ Bucure ~ti, 1967

Bogolyubov, S, K. - Exercises in machine Drawing. Mir Publishers, Moscow, 1975

Cocbeci, H., Rilcbin, N., Dumitrescu C., Geometrie descriptivti, perspectiva si umbre, Litop:: Cu
UPT, Timi~oara, 1980
1. Pu
Critchlow, K., Order in space, The Viking Press, New York, 1965
2. D1
Dumitrescu, C., Geometrie descriptivii, Litografia UPT, Timi~oara, 1995
3. Pl
Dumltrescu, C., Cubu/ magic, Editura Politehnica, Timi~oara, 2005
4. Mt
Enache, M. ~i Ionescu, I., Geometrie descriptivii ~i perspectivii, Editura didactic! ~i pedagog:~.i.
Bucure~ti. 1983
5. Pol
Steinmetz, H., Darstel/ende Geometrie, Verlag Helmut Dl!.hmlow, Rheinbach, 1969
6. Ce
Gallego, J. A., Geometria descriptiva, Sistemas de proyeccion cilindrica, Edicions UPC, Barcelo~
1992 7. Cil

Hollinger, A., Probleme de geometrie. Editura didacticl!. ~i pedagogic!, Bucure~ti , 1982 8. Co


laociu, V. ~.a . - Reprezentiiri geometrice si desen tehnic, Editura didacticl!. ~i pedagogic!, Buc~t:.
9. Sfe
1982.

OpriJiu, N., O/impiadajocurilor ra/ionale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984 10. Toi

Precupefu, P. ~i Dale, C., Probleme de Geometrie descriptivii cu ap/ica/ii in tehnicii, Editura tehnic~ 11. Hit
Bucure~ti ,
1987
12. Re1
Tlinlisescu, A., Geometrie descriptivii, perspectivii, axonometrie, Editura didactic! ~i pedagocic~
Bucure~ti, 1975 An

T ifrea, A. ~.a . Cubul, probleme de matematicti, Editura Coresi, Bucure~ti , 1992 An

Vasllescu, E. p., Desenul tehnic industrial, Elemente de proiectare, Editura Tehnicl!., Bucure~ti .1995
Bit

176 CulrJ!crc de prohlcmc dl gromctrie dcscripth a


CllPRINS

1984

'5

;i umbre. Litog::.: ~
Cuva nt inaint t .. .............. .... ....... . 5

1. Punctul 7

2. Drcapta 13

3. Planul ....... .................. .............. ..................................................... 19

4. M etodelc gcomet riei desc riptive .............................................. .. 33


ti ca ~i pedagog:: l.
5. Poliedre ......................... .................................... .................. .. ...... .. 47

6. Cercul ........ ........... .. ....... ........... .... ... ..... ........ .... ... .. ................... ..... 67
S UPC. Barcelo::.l..
7. Cilindrul .......................... ......................................... ........ ........... . 71

982 8. Conul 83

i.gogi.ca, Bucures~: . 9. Sfera 95

10. T orul 107

11. Hiperboloidul de rotatic ............................................................ . 117


ii, Editura tehnic.i.
12. Rcprezentari axonometricc ........................................................ 125
ca ~i peclagocic~
Anexa 1 - Constructii graficc .. .... ............................................. .. 137

Anexa 2 - Aplicatii in reprezcntarilc arhitcctura le ........... ..... . 147


\, Bucure~ti, 1995 Bibliografic ................................................................. .. ............ .. 176

rll' dcscripti\ a
ISBN 978-973-625-499-4

S-ar putea să vă placă și