CASTELUL PELES

Cea mai cunoscuta resedinta regala din Romania se afla pozitionata in Muntii Carpati, pe valea
Paraului Peles, in padurea Sinaiei, in locul cunoscut sub numele de Pietrele Arse in localitatea Sinaia,
la acea vreme se numea Podul Neagului.

Carol I, primului Rege al Romniei, vizitase n 1866 micul sat de munte Podul Neagului i fusese
ncantat de frumuseea acestor locuri pitoreti, aa ncat n 1872 hotrte s cumpere terenul pentru a
construi aici reedina regal de vara.

Alegerea locului nu fusese ntampltoare, cci la Predeal era pe vremea aceea grania Romniei, iar
castelul construit la Sinaia se afla n vecintatea Imperiului Austro-Ungar i astfel oaspei strini
puteau cltori mai uor pentru a veni la castel.

antierul, unde lucrau aproape trei sute de oameni de diferite nationalitati (italieni, germani,
greci,turci, maghiari, francezi, englezi, polonezi etc), a fost considerat cel mai important de pe
cuprinsul Vechiului Regat, construcia fiind finanat din fonduri particulare ale lui Carol I i din
subscripie public, iar costurile totale s-au ridicat pn n anul 1914 la suma de 16 milioane lei-aur.

De decorarea castelului s-au ocupat Casa Heymann, atelier din Hamburg din care facea parte
decoratorul vienez Berhard Ludwig.

"S fie acest castel leaganul de veci al dinastiei mele

Ceremonia inaugurarii a avut loc pe 7 octombrie 1883 a fost urmarita de alti invitati dintre cei mai
importanti ( primul ministru Lascar Catargiu, Regina Elisabetha, Carol I, Vasile Alecsandri, care a
tinut un toast important, C.A Rosetti, ), precum si diplomati straini, rectori ai ziarelor. Mitropolitul a
sfintit toate coridoarele si camerele castelului, urmand o masa festiva cu specific romanesc.

Peleul a avut muli oaspei de seama, nsui mpratul Austro-Ungariei Franz Joseph a vizitat castelul
n 1896, i a rmas impresionat de frumuseea i bogia castelului. Cu ocazia vizitei a fost rennoit
tratatul Romniei cu Tripla Alian.

Au vizitat castelul i principele Alexandru de Battenberg al Bulgariei, arul Ferdinand, regele Gustav
al Suediei, reginele Ema a Olandei i Maria Theresa a Bavariei.

Au fost oaspei i arhiducii Rudolf i Stephanie de Habsburg, Franz Ferdinand de Habsburg,

Kronprintul Wilhelm al Germaniei. Familia regal romn a fost i gazde pentru marele duce Boris al
Rusiei, ducele Alfred de Edinborough, Charlotte i Bernhard al III-lea de Sachsen-Meiningen.

Castelul Pele a gzduit nenumrate concerte susinute de regul de regina Elisabeta la pian, George
Enescu la vioara i Dumitru Dinicu la violoncel, Enescu era de altfel un oaspete frecvent i avea la
castel o camera personal.

n parcul Castelului Pele a fost construit apoi Castelul Pelior, care a devenit din 1903 reedina
principilor motenitori Ferdinand i Maria.
Peliorul are doar 99 de ncperi, iar mobilierul i decoraiunile interioare au fost realizate n mare
msura de ctre Bernhard Ludwig, care decorase i Peleul, ns poart amprenta Reginei Maria dup
ale crei planuri i desene au fost decorate dormitorul de aur i biroul. Au fost construite apoi i
Corpul de Gard, Economatul, Casa de Vntoare Foior, Grajdurile, Uzina Electric i Vila ipot.

Stilul Peleului este eclectist, predomin ns elementele caracteristice Renaterii germane, decoratorii
au facut din fiecare sal reprezentanta unui stil caracteristic pentru o perioad sau o etnie.

Castelul avea 160 de camere i dotri foarte moderne pentru epoca n care a fost construit, dar i-au fost
aduse modificri i mbuntiri pn n 1914. A beneficiat de tehnologii foarte rar intalnite in acea
perioada precum apa curenta, electricitate, incalzire centrala, lift electric, telefon, aspirator central de
praf. Este primul castel din Europa electrificat in intregime.

Holul de la intrare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri si stauiete.
Plafonul mobil din sticla, actionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un
element de surpriza pentru vizitatorii regelui, care puteau sa admire seninul cerului in noptile de vara.

Marele Salon, sau Sala florentina, este prima sala de recepie a castelului, i a fost decorat n stilul
neorenasterii italiene.

Biblioteca regala ii atrage in special pe cei pasionati de carti rare, avand coperti din piele si gravate cu
litere de aur. Chiar si pentru cei mai putin familiarizati cu universul cartilor, exista un punct de
atractie: usa secreta, o cale de acces in spatele unui raft cu carti, prin care regele se putea refugia in
diverse incaperi ale Castelului.

Slile de arme, amenajate ntre anii 1903-1906 n stilul neorenasterii germane, au pereii decorai cu
lambriuri din lemn de stejar i plafonul casetat cu steme i devize n limba latin, i cuprind o bogat
colecie de peste 4000 de arme europene i orientale, din secolele XIV-XVII.

Sufrageria decorata in stilul neorenasterii germane, unde sunt expuse piese de argint de o mare
valoare, este situata la etajul 1 si are un mobilier rustic din secolul al XVIII-lea.

Sala maur, proiectat de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy, a fost decorat n stil
hispano-maur, cu plafonul i pereii mpodobii cu arabescuri din stuc policromat i aurit i o fntn
din marmur de Carrara, replic dup o pies aflat dintr-o moschee din Cairo.

n Sala veche de muzic, transformat dup 1905 la dorina reginei Elisabeta n salon pentru serate
literare, sunt picturile pe pnz semnate de Dora Hitz care ilustreaz vechi basme germane versificate
de nsi Regina Elisabeta, i semnate cu pseudonimul Carmen Sylva, iar vitraliile nfieaz legende
populare romneti n variantele poetului Vasile Alecsandri. Mobilierul sculptat n lemn de tek a fost
primit n dar de rege din partea maharajahului de Kapurtala.

Sala de teatru are 60 de locuri si loja regala, fiind decorata in stilul Ludovic al XIV-lea.

La etajul I se afla Sala de Concerte, amenajata in 1906, in care se gasesc un clavecin executat la
Anvers in 1621, un pian cu coada verticala Bluthner si o orga Rieger cu doua claviaturi.

Alte sali care descopera turistilor nebanuite suprize, sunt Sala de Consilii, care seamana cu una dintre
salile Primariei din Lucerna-Elvetia; Cabinetul de lucru unde se afla un birou impunator si un pupitru
pentru audiente. Salonul turcesc care adaposteste o colectie de vase turcesti si persane in alama;
Dormitorul regal care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia.
Ferestrele palatul a fost decorate cu piese elveiene de vitraliu din secolul al XVII-lea care reprezint
steme ale cantoanelor. De asemenea, Castelul are sapte terase decorate cu statui din piatra, fantani si
vase ornamentale din marmura de Carrara.

Reedina regal de la Pele a avut o importan deosebit pentru istoria rii pentru ca aici s-a nscut
la 16 octombrie 1893 viitorul rege Carol al II-lea, la 25 octombrie 1921 la Foior s-a nscut fiul sau,
regele Mihai I.
Dup 1914 Castelul Pele nu a mai fost locuit de familia regala timp 6 luni pe an, aa cum obinuia
Carol I, dar a fost folosit pn n 1947 pentru vizite oficiale si ceremonii cu caracter militar. Singurul
Rege care a locuit efectiv n Castelul Pele a fost Carol I, Regele Ferdinand i Regele Mihai au locuit
n Castelele Pelior i Foior.

Peleul a rmas reedina familiei regale pn la abdicarea Regelui Mihai la 30 decembrie 1947, cnd
la castel a fost trimis o comisie format din militari i civili care au confiscat tot, ca fiind bun al
poporului. Regele Mihai a mai rmas la Pele trei zile, timp n care a mprit oamenilor srmani i
personalului palatului toate alimentele rmase la castel.

n 3 ianuarie 1948 locuitorii Sinaiei au ieit pe strzi pentru a-i lua rmas bun de la rege i de la
regina, iar un corp de garda al Casei Regale a nsoit convoiul regal la gara. Toate bunurile de
patrimoniu din castel au fost inventariate i cea mai mare parte a coleciilor de pictur, mobilier,
textile, piese de art decorativ i cri au fost transferate la Muzeul de Art din Bucureti, apoi alte
piese au intrat n custodia diferitor instituii de cultur din Bucureti, Braov i Sibiu. Patru ani mai
trziu Castelul Pele a devenit muzeu.

Nicolae Ceauescu a vizitat castelul destul de rar i se spune c soii Ceauescu ar fi intenionat s-i
stabileasc o reedina de protocol la Pele. Au renunat ns cnd muzeografii au anunat c n
interiorul castelului este o ciuperc care atac elementele din lemn i este foarte duntoare omului.

De fapt ciuperca atacase grinzile cldirii datorit umezelii i a neaerisirii i din acest motiv au nceput
n 1975 lucrri de restaurare.
n ultimii ani ai regimului comunist, ntre 1975 i 1990, Nicolae Ceauescu a ordonat nchiderea
ntregului domeniu Pele pentru public. Singurele persoane care puteu intra erau cele care se ocupau
de ntreinere, personalul militar i cel de paz.
ntrega zon a fost declarat de interes protocolar, iar Castelul Foior a fost mult mrit i utilizat de
Nicolae Ceauescu ca reedin de protocol.
n 2006 guvernul romn a anunat retrocedarea castelului Regelui Mihai I de Romnia.
Familia Regal a nchiriat statului cele dou imobile Peles si Pelisor, care funcioneaz ca muzee
administrate de Ministerul Culturii i Patrimoniului Naional.

Castelul Peles este unul dintre cele mai vizitate muzee din Romania, cu peste 300.000 de turisti anual,
chiar si foarte multi straini. Se afla pe locul al 6-lea in Top 15 in cadrul unui site de calatorii ca cele
mai spectaculoase constructii de acest gen din lume.

1866 1914 regele Carol 1 casatorit cu Regina Elisabeta

1914 1927 regele Ferdinand 1, nepotul lui Carol 1 casatorit cu Regina Maria

1930 1940 regele Carol II, fiul lui Ferdinand

1940 1947 regele Mihai I, fiul lui Carol II casatorit cu Regina Ana