Alfabetul in Germana pentru incepatori

Daca esti incepator este foarte important sa inveti alfabetul german si regulile de pronuntie,
astfel iti va fi mai usor sa citesti si sa te exprimi corect. In aceasta lectie vei invata intregul
alfabet in germana impreuna cu pronuntia acestuia cat si alte sfaturi utile.

Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice

ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar
risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul
latin, la care se adauga vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a literei 's', care seamn
cu litera greceasc beta . In concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi , , ,
( diacriticele limbii germane ). Mai jos veti gasi toate literele din alfabetul german
impreuna cu pronuntia acestora care este scrisa in parantezele de tip acolada.

Alfabetul German:
A a {a}

{e}

B b {be}

C c {e}

D d {de}

E e {e}

F f {ef}

G g {ghi}

H h {ha}

I i {i}

J j {iot}

( in interiorul cuv se pronunta ' i ' )

K k {ka}

L l {el}

M m {em}

N n {en}
 O o {o}

{o - lung}

P p {pe}

Q q {ku}

R r {er}

S s {es}

( la inceputul cuv se pronunta ' ' )

{s}

( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ' )

T t {te}

U u {u}

{iu}

V v {fau}

( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' )

W w {vi}

X x {iks}

Y y {iepsilon}

( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' )

Z z {et}

In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am
realizat aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din
limba germana care o sa fie de mare folos pentru incepatori.

Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :

- u se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai]
- ie se pronunta lung [i]
- sch se pronunta []
- eu se pronunta [oi]

n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n
numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si .

Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...

Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta n pozitie finala [p], [t], [c], [f]

Ex: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea
vocalei premergatoare Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

Litera 'c' apare n cuvintele germane numai mpreun cu 'k', marcand faptul ca vocala
premergatoare se pronunt scurt Ex: Sack, Deck, Bock, ....

Litera 'h' precedat de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este
vorba de o vocala lunga Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....

La nceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] Ex:Chor,
Charakter,

Litera 'e' n terminatiile el, -em, -en se pronunta ca un '' romanesc, atunci cand vorbim
foarte clar. Cand vorbim repede, acest '' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor
[l], [m], [n], [r] Ex: Mittel, fragen

Litera 'r' se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronunta terminatia 'er' ca un fel de '' romanesc, schitand doar
un 'r' foarte scurt Ex: Mutter, Kinder, ....

Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana
folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)

Numerele in Germana pentru incepatori

Este foarte important sa inveti numerele in germana deoarece le vei auzi foarte des in jurul
tau in diferite circumstante. In aceasta lectie vei invata sa numeri in germana pana la un
miliard deci vei sti sa spui cati ani ai, pe ce data esti nascut si vei putea numara banii.

Pentru inceput invata (cifrele) numerele in germana de la 1-10 :

0 - null {nul}
 1 - eins {ain}

2 - zwei {vai}

3 - drei {drai}

4 - vier {fie}

5 - fnf {fiunf}

6 - sechs {secs}

7 - sieben {ziben}

8 - acht {aht}

9 - neun {noin}

10 - zehn {en}

Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele in germana 1-
10 mult mai usor si mai repede decat te asteptai.

Poezie despre numere in germana:

Eins, zwei, Polizei,

Drei, vier, Grenadier

Fnf, sechs, alte Hex

Sieben, acht, Gute Nacht !

Neun, zehn, schlafen geh'n .

Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare
batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;

Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la
11 - 20 :

11 - elf {elf}

12 - zwlf {volf}

13 - dreizehn {draien}

14 - vierzehn {firen}

15 - fnfzehn {fiunfen}

16 - sechzehn {zehen}

17 - siebzehn {ziben}

18 - achtzehn {ahten}

19 - neunzehn {noinen}

20 - zwanzig {vanig}

Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din

numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la
numerele 16 si 17!
Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice
la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei
tale si vei invata sa-ti numeri si banii.

20 - zwanzig

21 - einundzwanzig

22 - zweiundzwanzig

23 - dreiundzwanzig

...............................

30 - dreiig

31 - einunddreiig

32 - zweiunddreiig

33 - dreiunddreiig

...............................

40 - vierzig

41 - einundvierzig

42 - zweiundvierzig

43 - dreiundvierzig

................................

50 - fnfzig

51 - einundfnfzig

52 - zweiundfnfzig

53 - dreiundfnfzig
................................

60 - sechzig

61 - einundsechzig

................................

70 - siebzig

71 - einundsiebzig

................................

80 - achtzig

81 - einundachtzig

.................................

90 - neunzig

91 - einundneunzig

.................................

100 - hundert

101 - hunderteins

102 - hundertzwei

110 - hundertzehn

131 - hunderteinunddreiig

.................................

1000 - tausend

2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend

.................................

1.000.000 - eine Million

1.500.000 - anderthalb Millionen

2.000.000 - zwei Millionen

1.000.000.000 -eine Milliarde

Observatii:

Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca
acestea se citesc de la sfarsit spre inceput Ex: 91 se citeste einundneunzig : ein (1)
+ und (si) + neunzig (90)

-ig se citeste ca -ih;

Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand
numeralul 20 -zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade
intodeauna pe prima silaba.

Saluturi in Germana
In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in germana atat pentru
intalniri cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele cuvinte pe care
veti fi nevoit sa le invatati in limba germana fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti
folosi cand va intalniti cu vecinii, colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o
institutie. Indiferent de situatie a spune 'Buna ziua' sau 'La revedere' face parte din
vocabularul uzual si politicos din orice tara.

Forme de salut in limba germana :

Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutn morgn}

Buna ziua ! = Guten tag ! {gutn tag}

Buna seara ! = Guten Abend ! {gutn abnd}

Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gut naht}

Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din Germania
sau in alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine
si veti fi intodeauna politicos indiferent de situatie.

Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Gr Gott ! {grius got}

Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale
Germaniei. Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face
cu religia, are sensul de 'Buna ziua' si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti
este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi salutului.

Buna ! (informal) = Hi ! {hai}

Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal
cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo' romanesc)

Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)

Salutare ! = Gr dich! {Grius dih}

Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomn}

Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a
zilei.

La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}

La revedere ! = Auf Wiederhren ! {Auf viderhiorn} (Aceasta exprimare se foloseste doar

in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim')

Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot
fi folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.

Pa ! = Tschss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in
germana)

pe curand = Bis bald {bis bald}

pe mai tarziu = Bis spter {bis peta}

pana atunci = Bis dann {bis dan}

Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele
sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune
'Bis spter' vanzatoarei de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei
intalni mai tarziu la o cafea.

Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii intalniti !!!

Vocabular despre bani in germana | Expresii uzuale folosite

la banca
Indiferent daca locuiesti intr-o tara vorbitoare de limba germana sau esti doar simplu turist
cu siguranta vei interactiona cu bani, de aceea este foarte important sa inveti denumirea
banilor in germana cat si alte expresii utile din aceasi categorie.

Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia,
Germania, Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, ,
Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni
platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem denumirea bancnotele si monezile
euro in limba germana.

Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand
propriile simboluri.

Moneda = Die Mnze {di miune}

Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Mnze {di ain oiro ent miune}

Moneda de 2 Euro Ceni = Die 2 Euro Cent Mnze {di vai oiro ent miune}
Moneda de 5 Euro Ceni = Die 5 Euro Cent Mnze {di fiunf oiro ent miune}

Moneda de 10 Euro Ceni = Die 10 Euro Cent Mnze {di en oiro ent miune}

Moneda de 20 Euro Ceni = Die 20 Euro Cent Mnze {di vanig oiro ent miune}

Moneda de 50 Euro Ceni = Die 50 Euro Cent Mnze {di fiunfih oiro ent miune}

Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Mnze {di ain oiro miune}

Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Mnze {di vai oiro miune}

Bancnota = Die Banknote {di banknote}

Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein {der fiunf oiro ain}

Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein {der en oiro ain}

Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein {der vanig oiro ain}

Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein {der fiunfih oiro ain}

Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein {der ain hundart oiro ain}

Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein {der vei hundart oiro ain}

Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein {der fiunf hundart oiro ain}

Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi
bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar
numit in germana 'wechselstube' insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza
in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator:

DIALOG 1:

- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?
- Ich mchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

- Welche Whrung mchten Sie? = Ce valuta ati dori ?

- Ich habe Dollars. Knnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am
dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?

- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris
pe panoul de acolo. Aveti multi?

- Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es
eine Umtauschgebhr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este
vreun comision de schimb?

- Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

- Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi.

- Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

- Danke sehr. = Multumesc mult.

Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto
erffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni
bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:

DIALOG 2:
- Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

- Ich mchte ein Giro-Konto erffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent.

- Fr wieviel zeit? = Pentru cat timp?

- Nur fr fnf Monaten. = Doar pentru 5 luni.

- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie mssen es mit den
genauen Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren
Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen. = Asta este
foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale
corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea
am sa va spun unde trebuie sa semnati.

- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.

Vocabular:

wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.taun} = a schimba

die Whrung {di verung} = valuta

amtlich {amtlih} = oficial

der Kurs {der curs} = cursul

die Mnze {di miune} = moneda

die Umtauschgebhr {di umtau.ghebiur} = taxa de schimb, comision

der Schein / Geldschein {de ain / gheld.ain} = bancnota

erffnen {e.ofnen} = a deschide

einfach {ainfah} = simplu

berweisen, berwiesen {iubewaizn / iubewizn} = a vira, virat

das Formular {das formular} = formular

genau {ghenau} = exact

der Pass {der pas} = pasaport

unterschreiben {untr.raibn} = a semna

ausfllen {ausfiuln} = a completa

Cuvinte si expresii uzuale folosite la cumparaturi in

Germana
In aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale in germana folosite la cumparaturi.
Indiferent care este motivul pentru care te afli intr-o tara vorbitoare de limba germana,
inevitabil vei fi nevoit sa cumperi ceva, iar atunci vei observa cat de utile iti vor fi cuvintele si
expresiile in germana folosite in supermarket invatate in aceasta lectie.

Vocabular la cumparaturi in germana :

In continuare va voi prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza Dvs ca si client
sau le puteti auzi din partea vanzatorului / a unui angajat din supermarket.

Knnen Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati?

Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ...

Ich mchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...

Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din
cadrul magazinului.

Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')
Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?

Kann ich etwas fr Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?

Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?

Das ist zu teuer. {Das ist u toia} = Este prea scump

Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit?

Ich schau nur ein bisschen. {Ih au nur ain bishen} = Doar ma uit un pic

die Einkufe {di aincoife} = cumparaturi

der Verkufer / die Verkuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare

der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta

das Obergescho {das obergheos} = etaj

die Kasse {di case} = casa de marcat

das Angebot {das anghebot} = oferta

die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin

die Abteilung {di abtailung} = departament / raion

das Regal {das regal} = raft

der Preis {der prais} = pret

der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi

die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal

die Einkaufstasche {di aincaufs.tae} = sacosa de cumparaturi

die Tte {di tiute} = sacosa

teuer {toier} = scump

billig {bilig} = ieftin

bequem {becvem} = comod, confortabil

zeigen {aighen} = a arata ceva cuiva

einpacken {ainpachen} = a impacheta

bezahlen {bealen} = a plati

nehmen {nemen} = a lua

gefallen {ghefallen} = a place

Alimente si feluri de mancare in germana

Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte important sa invatati
denumiri de alimente in limba germana cat si diverse feluri de mancare. Primul cuvant
esential pe care il veti invata din aceasta lectie este die Lebensmittel {di lebens.mitel} care
este traducerea in germana pentru 'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti sa va
ganditi la el ca fiind construit din doua cuvinte, verbul 'leben' (a traii) +
substantivul 'Mittel' (mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul nostru
de trai. Insa in limba germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu ajutorul
cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri usor diferite si se
folosc doar in anumite situatii.

das Essen {das esn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima
atat 'mancare' cat si procesul de a manca

die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru
animale si plante

die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si
cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de
mancare Ex:Krankenkost {cranchen.cost} = mancare sanatoasa
die Speise {di paize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise {forpaize} =
aperitiv

Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit deja
lectia 'Animalele' atunci iti v-a fi foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana
deoarece acestea sunt formate deseori din numele animalului + cuvantul in germana
pentru carne (Fleisch) sau sunca (Schinken)

das Schweinefleisch {di vain.flai} = carne de porc

das Rindfleisch {di rind.flai} = carne de vita

das Putenfleisch {di puten.flai} = carne de curcan

das Hhnchenfleisch {di henhen.flai} = carne de pui

der Schinken {der inchen} = sunca

der Putenschinken {der puten.inchen} = sunca de curcan

der Hhnchenschinken {der henchen.inchen} = sunca de pui

Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt 'Lactatele', poti
face referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua
cuvinte 'Molkerei' {molcherai} sau 'Milchprodukt' {milh.product}:

der Kse {di cheze} = branza, cascaval

die Milch {di milch} = lapte

das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf

die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce

die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra
das Joghurt {das iogurt} = iaurt

die Butter {di butr} = unt

Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.:

der Reis {der rais} = orez

die Nudeln {di nudeln} = fideaua

das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua

die Leber {di leber} = ficat

die Wurst {di vurst} = carnat

das Wrstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic

das Brot {das brot} = paine

das Brtchen {brot.hen} = chifla

die Marmelade / Konfitre {di marmelade / confiture} = gem

Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si denumirile
diverselor feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat la inceputul acestei
lectii puteti spune 'fel de mancare' in limba germana 'Speise' insa puteti folosi
si 'Gericht' {gheriht} - !atentie acest cuvant are sensul si de tribunal !

das Sandwich {das send.vici} = senvi

die Pizza {di pia} = pizza

der Kartoffelbrei/ kartoffelpree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi

der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi

die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti

das Schintzel {das niel} = snitel

die Suppe {di supe} = supa

der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati

Der Kndel / Klo {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca,
aceasta are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente )

das Steak {das tec} = friptura

Familia mea in Germana | Membri Familiei in Germana

Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora,
parinti, bunici?Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti
prietenilor tai despre familia ta.

die Mutter (di mutr) = mama

der Vater (der fatr) = tata
der Bruder (der brudr) = fratele
die Schwester (di vestr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di ghevistr) = fratii
die Gromutter (di gros.mutr) = bunica
der Grovater (der grosfatr) = bunicul
die Groeltern (di gros.eltern) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgrovater (der urgros.fatr) = strabunicul
die Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunica
das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der vagher) = cumnatul
die Schwgerin (di vagherin) = cumnata
der Vetter (der fetr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist
main fatr / zi ist maine mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este
mama mea ....

Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante
und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.

Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine
Geschwister. (hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe
caine ghevistr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.

Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin
niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

Corpul omenesc in Germana | Partile corpului in Germana

In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora,
astfel, atunci cand te vei duce la doctor vei sti sa precizezi in ce zona ai dureri.

Partile capului (Die Kopfteile)

der Kopf (der copf) = capul

der Schdel (der edl) = craniu

die Stirn (di tirn) = fruntea

das Haar (das haar) = parul

das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul

die Schlfen (di lefn) = tamplele

die Nacken (di nachen) = ceafa

der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca

der Kiefer (der chifer) = maxilar

der Kinn (der chin) = barbie

der Bart (der bart) = barba

der Schnurrbart (nur.bart) = mustata

das Auge (das aughe) = ochi;

das Augenlied (das aughen.lid) = pleoapa;
die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana;
die Pupille (di pupile) = pupilele;
die Wimper (di vimper) = geana;

die Nase (di naze) = nasul;

der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari;
das Nasenloch (das nazen.loh) = nara;

das Ohr (das or) = urechea

die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz

der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der
bachen.an) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba

Partile corpului (Krperteile)

der Hals (der hals) = gat

der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat
der Oberarm (der ober.arm) = brat
der Unterarm (der unter.arm) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;
der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarc
der Rcken (der riuchen) = spate
die Hfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der pan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das in.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di ee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac

die Leber (di leber) = ficat

die Niere (di nire) = rinichi

die Lunge (di lunghe) = plaman

das Herz (das her) = inima

die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas

die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara

die Galle (di gale) = fiere

das Gehirn (ghehirn) = creier

der Nerv (der nerf) = nerv

Exercitiu (bung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat
mai multe adjective. Iata cateva sugestii :
die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/
mici/ mari)

die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)

die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)

die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)

Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu
muschi)

Cuvinte si expresii uzuale despre timp in Germana

Mai jos vei gasi cuvinte uzuale in germana foarte folositoare, care fac referire la timp. Astfel
vei putea povesti cu usurinta ce ai facut ieri si ce planuri de viitor ai pentru anul urmator.

Cuvinte si expresii uzuale despre timp:

jetzt (ie)= acum

heute (hoite) = azi

morgen (morgn) = maine

bermorgen (iubmorgn) = poimaine

gestern (ghestrn)= ieri

vorgestern (forghestrn) = alaltaieri

nchstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator

niemals (nimals) = niciodata

spter (petr) = mai tarziu

sofort (zofort) = imediat

tglich (teglih) = zilnic

jeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi

Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?

Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

Anotimpurile in Germana
In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu pronuntia
acestora.

Anotimp = die Jahreszeit (iares.ait)

Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.aitn)

der FRHLING (Friulinc) / das FRHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului

( !!! folosit tot cu sensul de Primavara )

der SOMMER (Somr) = Vara

der HERBST (Herbst) = Toamna

der WINTER (Vintr) = Iarna

Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va

primi "der" in fata, exceptie facand doar das Frhjahr.

Lunile Anului in Germana

Lunile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba romana deci iti
va fi foarte usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti.

Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)

der Januar (Ianuar) = Ianuarie

der Februar (Februar) = Februarie

der Mrz (Mer) = Martie

der April (April) = Aprilie

der Mai (Mai) = Mai

der Juni (Iuni) = Iunie

der Juli (Iuli) = Iulie

der August (August) = August

der September (Septembr) = Septembrie

der Oktober (Oktobr) = Octombrie

der November (Novembr) = Noiembrie

der Dezember (Deembr) = Decembrie

Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi
intodeauna "der" in fata.

Zilele saptamanii in Germana

In aceasta lectie vei invata zilele saptamanii in germana impreuna cu pronuntia acestora.

Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)

der Montag (Montac) = Luni

der Dienstag (Dinstac) = Marti

der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri

der Donnerstag (Donrstac) = Joi

der Freitag (Fraitac) = Vineri

der Samstag (Samstac) = Sambata

der Sonntag (Sontac) = Duminica

Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va

primi "der" in fata.
Alte cuvinte uzuale referitoare la zilele saptamanii in germana:

astazi = heute {hoite}

maine = morgen {morgn}
poimaine = bermorgen {iubermorgn}
ieri = gestern {chestrn}
alaltaieri = vorgestern {vorchestrn}

zi = tag {tag}
zi lucratoare = arbeitstag {arbait.tag}
saptamana = woche {vohe}

Partile din zi in Germana

In aceasta lectie vei invata cele mai importante parti din zi in germana impreuna cu
pronuntia acestora.

Partile din zi = Tageszeit (taghez.ait)

vormittag; in der morgen (formitac; in der morgn) = dimineata

mittag (mitac) = pranz

nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza

abend (abnd) = seara

nacht (naht) = noapte

Ti-ar fi util sa inveti de asemenea si Saluturile formale folosite pentru fiecare parte a zilei.

Culorile in Germana
In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in germana impreuna
cu pronuntia acestora.

die Farben (di farbn) = culorile

Farbe (farbe) = culoare

wei (vais) = alb

grau (grau) = gri

schwarz (var) = negru

braun (braun) = maro

grn (griun) = verde

gelb (ghelb) = galben

orange (oranje) = portocaliu

rot (rot) = rosu

rosa (roza) = roz

blau (blau) = albastru

Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea

cuvantului 'hell-' in fata culorii dorite hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis

Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea

cuvantului 'dunkel-' in fata culorii dorite dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis

Animalele in Germana
In aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana atat
domestice cat si salbatice impreuna cu pronuntia acestora.

Tier (tiir) = animal

Katze (cae) = pisica
Hund (hund) = caine
Br (ber) = urs
Vogel (foghel) = pasare
Ente (ente) = rata
Fisch (fi) = peste
Kuh (cu) = vaca
Rind (rind) = vita
Schwein (vain) = porc
Schlange (langhe) = sarpe
Pferd (ferd) = cal
Wolf (volf) = lup
Elefant (elefant) = elefant
Lwe (liove) = leu

Vremea in Germana | Fenomenele naturii in Germana

Daca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in aceasta
lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale despre vreme in germana pe care le-ai putea
auzi la meteo precum si toate fenomenele naturii in limba germana.

Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes vetr nur fale
klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter (das vetr)

der regen (der regn) = ploaia

der donner (der doonr) = tunetul

der blitz (der bli) = fulger

der hagel (der haghel) = grindina

der schnee (der nee) = ninsoarea

der frost (der frost) = inghet

der taifun (der taifun) = taifun

windig (vindic) = furtuna

wind (vind) = vant

sonne (sone) = soare

sonnig (soonic) = insorit

wolken/ himmel (volkn/ himl ) = nor

bewlkt (bevolkt) = innorat, noros

regen (regn) = ploaie

regnet (recnet) = a ploua

klte (chelte) = racoare

kalt (kalt) = rece

hitze (hite) = caldura

hei (hais) = fierbinte

heiter (haitr) = senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland und in
andern Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau noros ?

Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este
vremea la voi/ dvs in Roma ?

Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

In Paris und Mnchen schneit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen
ninge.

Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.

Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este
frumoasa.
In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.

Wichtig = important

Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"

Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es
schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Esist sonnig = este
insorit; Es ist hei = este cald; Es ist windig = este vant

Ceasul in Germana | Citirea ceasului in Germana

Deseori vei fi nevoit sa intelegi cand ti se zice ora in germana si sa stii la randul tau sa o
indici. Fie ca este o programare la doctor sau ora la care vei incepe munca este absolut
necesar sa inveti toate formele prin care poti citi ceasul in germana.

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele
doua intrebari:

Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?

Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute
pentru cititorii acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz
nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten nach
acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si
cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un

sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora
opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)

08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es
ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este

noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)

08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es

ist fnfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel
neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece

minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)

08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten
vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este
noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.

Wichtig = important

Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora
noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40

Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die
schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.

Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni.
= Ziua mea de nastere este in iunie.
Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te

trezesti duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma
trezesc la ora noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand
muncesti tu?

2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr
und dreiigminuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la
ora 08:15 pana la ora16:30.

3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de

pranz?

3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00
uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la culcare?

4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00

ur lafn) = Ma duc la ora22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe
im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas
petr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid
= imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter =
tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

Directii in Germana | Puncte cardinale in germana

In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga, dreapta, nord,
sud etc.), cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pui intrebari precum 'Unde
este ... ?' sau sa raspunzi la intrebari legate de directii.

Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo' si 'wohin'.

- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)

- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'

ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)

Vocabular pentru directii:

directii = richtungen (rihtunghen)

dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (reht / nah reht)
stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs)
in jos, mai departe pe = entlang (entlang)
inapoi = zurck (uruc)
in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)
tot inainte = geradeaus (gherade.aus)
pana la = bis zum (zur) (bis um, ua)

Punctele cardinale in germana:

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....

nrdlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....

im Sden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....

sdlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....

westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....

sdwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....

stlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

nordstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....

sdstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....

Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :

Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg?

Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nrnberg se
afla la nord de Mnchen.

Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti /

Cunoasteti
Nrnberg ?

Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ? Unde se afla
asta ?

Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von
Miunhen, nordostlih fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.

Ghid de Conversatie in Germana

Aceasta lectie iti va fi foarte utila deoarece contine expresii uzuale in germana sub forma de
intrebari si raspunsuri posibile folosite atunci cand faci cunostinta pentru prima oara cu o
persoana. Un mic ghid de conversatie in germana care te va ajuta sa-ti faci prieteni mai
usor.
Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o
persoana.

Wie heien Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?

Wie heit du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

Ich heie Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !

Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !

Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumnien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.

Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?

Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.

Sprechen Sie deutsch? (prehen zi doici?) = Vorbiti germana?

Sprichst du deutsch? (prihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !

Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst
du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih prehe etvas English und ain
bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe prahen priht man in

Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se vorbeste
numai germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este limba Dvs./
ta materna?
Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba mea
materna este romana.

Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) = Ati
/ Ai fost vreodata in Madrid?
Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in
Madrid!

Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?

Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.

Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das
C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.

In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?

Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in
Asia. / Singapore este in Asia.

Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?

Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) =
Aveti o masa libera pentru trei persoane?

Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) =
Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.

Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi
trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?

Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog!

Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog.

Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?

Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.

Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
La Multi Ani in germana | Urari pentru zi de nastere si
onomastica
Cum spui La Multi Ani in limba germana? Daca nu stii inca raspunsul la aceasta intrebare
ai ajuns pe pagina potrivita deoarece mai jos vei gasi diverse urari (mesaje) pentru zi de
nastere sau onomastica in germana impreuna cu pronuntia si traducerea acestora.

Urari pentru zi de nastere = Wnsche zum Geburtstag {Viune um gheburstag}

Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si

sarbatorit/a, daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.

Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute um gheburstag} = La Multi Ani

varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba
germana insa traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere!

Herzlichen Glckwunsch zum Geburtstag! {Herlihen Gliuc.viun um Gheburstag} =

Felicitari pentru ziua ta de nastere!

Ich wnsche dir alles Gute! {Ih viune dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune!

Alles Liebe und Gute fr dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! /
Toata iubirea si binele pentru tine!

Alle guten Wnsche zum Geburtstag! {Ale gutn viune um Gheburstag} = Toate urarile
de bine pentru ziua ta!

Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirn dia gan herlih} = Te felicitam din inima /
sincer / foarte mult!

Zum Geburtstag wnsche ich dir alles Gute! {um gheburstag viune ih dia ales gute} =
Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune!

Mgen alle deine Wnsche in Erfllung gehen! {Miogn ale taine viune in efiulung
ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate!

Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" :

Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.

Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glckwnsche. {Ih zende inen
u irem gheburstag maine herlihen gliucviune} = Va trimit de ziua dumneavoastra
felicitarile mele calduroase!

Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {u irem gheburstag gratulirn wiie
inen herlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer!

Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wnsche! {Ih zende inen aus de fane
maine bestn viune} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!

Ich wnsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viune inen u irem gheburstag
ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!

Mge dir das neue Lebensjahr Glck, Gesundheit sowie viele schne Momente
bringen! {Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file one momente
bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente
frumoase!

Dupa formularea de baza "Ich wnsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:

Glck {gliuc} = noroc

Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros
Freundschaft {friond.aft} = prietenie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine
Liebe {libe} = dragoste, iubire
Erfolg {erfolg} = succes
Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere
Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate
Spannende Erlebnisse {panende erlebnise} = experiente interesante

CV in Germana | Model de CV in germana

Cu ajutorul acestui articol vei invata cum sa redactezi corect un C.V. in germana
(Curriculum Vitae) in timp ce vei invata cuvinte si expresii noi care te vor ajuta sa-ti gasesti
mai usor un loc de munca. Conteaza foarte mult atunci cand faci un CV in germana pentru
ce tip de job vrei sa aplici, daca este vorba despre un loc de munca ca simplu muncitor in
fabrica, curatenie, servicii etc. atunci nu este nevoie decat sa scrii un curriculum vitae scurt
care sa cuprinda informatii esentiale insa daca aplicati pentru un loc de munca care
necesita studii superioare sau o calificare anume atunci trebuie sa-i acordati mai multa
atentie cv-ului dvs.

Cum sa redactezi un CV in germana (reguli generale):

- nu trebuie sa fie mai lung de doua pagini

- trebuie sa contina o poza profesionala tip pasaport, amplasata in partea din dreapta sus a
cv-ului
- titlul poate fi centrat sau aliniat in partea stanga
- toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga

Mai jos va voi prezenta cuvintele si expresiile existente intr-un cv german in ordinea in care
acestea ar trebui sa fie scrise. In parantezele tip acolada gasiti pronuntia cuvintelor in
germana.

LEBENSLAUF{lebens.lauf} = Curriculum Vitae

- acesta este titlul cv-ului

ANGABE ZUR PERSON {angabe zu perzon} = Informatii despre persoana

- sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact

Nachname {nah.name} = Nume

Vorname {fo.name} = Prenume
Adresse {adrese} = Adresa

Strae {trase} = Strada

Hausnummer {haus.numa} = Numarul locuintei
Postleitzahl {post.lait.al} scris prescurtat - PLZ = Codul postal
Ort {ort} = Oras, loc
Staat {tat} = Tara

- este indicat ca indreptul 'Adresse' sa scrieti direct adresa dvs.

Ex: Kalstrae , Hausnummer 102, 9156, Berlin, Deutschland

Telefonnummer / Rufnummer {telefon.numa / ruf.numa} = Numar de telefon

Mobilnummer / Handynummer {mobil.numa / hendi.numa} = Numar de mobil

E-Mail Adresse {email adrese} = Adresa de e-mail

Persnliche Website {perzonlihe uebsaite} = Website personal, blog

- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ul

Geschlecht {gheleht} = Sexul | Geburtsdatum {gheburt.datum} = Data nasterii

| Nationalitt {Naionalitet} = Nationalitate

Weiblich {vaiblih} = Feminin

Mnnlich {menlih} = Masculin

- este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand
Ex: Geschlecht: weiblich | Geburtsdatum: 01.04.1973 | Nationalitt: rumnisch

ANGESTREBTE STELLE {anghetrebte tele} = Locul de munca pentru care aplicati

(Punctul dorit)

BERUFSERFAHRUNG {berufs.erfarung} = Experienta profesionala

- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care
le-ai avut pana in prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca)

- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna)

- cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca

- date ale agajatorului

- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile de

experienta, voluntariatele

SCHUL- UND BERUFSBILDUNG {ul und berufs.bildung} = Scoala si Formare

profesionala

- incepi cu ultima scoala absolvita

- scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce
anume te-ai calificat
PERSNLICHE FHIGKEITEN {perzonlihe feih.gaitn} = Aptitudini

Muttersprache(n) {mutr.prahe(n)} = Limba materna / Limbi materne

Andere Sprache(n) {andere prahe(n)} = Alte limba(i)

Fremdsprachen {fremd.prahn} = Limbi straine

Verstehen {feteen} = Intelegere | Sprechen {prehn} = Vorbire | Schreiben {raibn} =

Scriere

- acest tabel trebuie completat conform 'Gemeinsamer Europischer Referenzrahmen fr

Sprachen' = Cadrul european de referinta pentru limbi straine

Kommunikative Fhigkeiten {comunicative feihgaitn} = Abilitati de comunicare

Organisations- und Fhrungstalent {organizaions und fiurungs.talent} = Competente

organizationale si manageriale

Berufliche Fhigkeiten {beruflihe feihgaitn} = Competente profesionale

Computerkenntnisse {compiutr chentnise} = Cunostinte de utilizare a calculatorului

Sonstige Fhigkeiten {zonstige feihgaitn} = Alte abilitati

Fhrerschein {fiuraain} = Permis de conducere

ZUSTZLICHE INFORMATIONEN {uzelihe informaionen} = Informatii suplimentare

Publikationen {publicaionn} = Publicatii

Prsentationen {prezentaionn} = Prezentari

Projekte {proiecte} = Proiecte

Konferenzen {conferenn} = Conferinte

Auszeichnungen und Preise {aus.aihnungn und praiz} = Premii si distinctii

Mitgliedschaften {mit.glid.aftn} = Locurile in care esti membru

Referenzen {referenn} = Referinte (de la fostii angajatori / profesori)

- la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referenn auf anfrage} =
Referintele pot fi date la cerere

- toate categoriile din cadrul 'Informatii suplimentare' le treceti in cv doar daca sunt
relevante locului de munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti

ANLAGEN {anlagn} = Anexe

- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati
cv-ului copii dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie

- mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului

Sper ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra CV in

limba germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a
locului de munca pentru care aplicati. Pentru mai multe informatii referitoare la redactarea
unui CV european in germana puteti vizita site-ul Europass care contine formatul european
aprobat de toate statele europene inclusiv Germania si Austria.

Daca vrei sa stii cum se numeste meseria ta in germana viziteaza si articolul 'Denumiri de
meserii in limba germana'

Denumiri de meserii in Germana (profesii)

In aceasta lectie vei invata cum se numesc diverse meserii in germana astfel incat vei stii
sa scrii in CV-ul tau ce meserie ai sau ce profesii ai avut pana in prezent. Este important de
stiut ca in limba germana toate meseriile au atat o forma de masculin 'der' cat si de
feminin 'die' (Aflati mai multe despre Genul substantivului). De cele mai multe ori forma de
feminin are terminatia '-in' si uneori vocalele a, o, u se transforma in umlaute
(diacritice). Acest articol poate fi considerat ca o continuare pentru Cum sa redactezi un
CV .
profesii, ocupatii = Berufe {berufe}

functionar = der Angestellte, die Angestellte {de, di anghetelte}

Profesii care necesita scoli de meserii:

asistent() medical() = der Krankenpfleger, die Krankenschwester {de crancn.flega, di

crancn.vesta}

ajutor in productie (fabric) = der Produktionshelfer {de producions.helfa}

brutar(ia) = der Bcker, die Bckerin {de beca, di becherin}

buctar(eas) = der Koch, die Kchin {de coh, di cohin}

casier = der Kassierer {de casiera}

chelner(i) = der Kellner, die Kellnerin {de chelna, di chelnerin}

coafez = die Friseurin {di frizurin}

croitor(eas) = der Schneider, die Schneiderin {de naida, di naidarin}

electrician = der Elektroinstallateur, Elektriker {de electro.instalator, electrica}

femeie de servici = die Putzfrau {di pu.frau}

frizer = der Herrenfriseur {de heren.frizor}

grdinar = der Grtner, die Grtnerin {de ghertna, di ghertnerin}

instalator = der Klempner, Installateur {de clempna, instalator}

mcelar() = der Metzger, die Metzgerin {de mega, di megarin}

mecanic auto = der Automechaniker {de auto.mecanica}

muncitor in construcii = der Bauarbeiter {de bau.arbaita}

pompier = der Feuerwehrmann {de foia.ver.man}

sofer(i) = der Fahrer, die Fahrerin {de fara, di fararin}

sofer de camion = der LKW-Fahrer {de el.ca.ve-fara}

sofer de autobuz = der Busfahrer {de bus.fara}

sofer de taxi = der Taxifahrer {de taxi.fara}

tamplar = der Schreiner {de raina}

vanztor(oare) = der Verkufer, die Verkuferin {de fercoifa, di fercoiferin}

zidar = der Maurer {de maura}

zugrav = der Maler, Malermeister {de mala, mala.maista}

Meserii care necesita studii superioare:

angajat() la banc = der, die Bankangestellte {de, di banc.anghetelte}

avocat = der Rechtsanwalt {de reh.anvalt}

arhitect() = der Architekt, die Architektin {de arhitect, di arhitectin}

bibliotecar() = der Bibliothekar,die Bibliothekarin {de biblioteca, di bibliotecarin}

contabil() = der, die Buchhalter {de, di buh.halta}

dentist() = der Zahnarzt, die Zahnrztin {de an.art, di an.ertin}

doctor(i) = der Arzt, die rztin {de art, di ertin}

inginer = der Ingenieur, die Ingenieurin {de ingenior, di ingeniurin}

judecator = der Richter {de rihta}

jurnalist() = der Journalist, die Journalistin {de jurnalist, di jurnalistin}

poliist() = der Polizist {de poliist}

profesor, profesoar = der Lehrer, die Lehrerin {de lera, di lerrin}

programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de programira, di

programirin}

secretar = die Sekretrin {di zecreterin}

traducator = der bersetzer, die bersetzerin {de uba.zea, di uba.zeerin}

veterinar = der Tierarzt {de tir.art}

Meserii mai speciale:

actor = der Schauspieler {de au.pila}

antrenor = der Trainer {de treina}

artist = der Knstler, die Knstlerin {de cunstla, di cunstlarin}

fotograf() = der Fotograf, die Fotografin {de fotograf, di fotografin}

scriitor = der Schriftsteller {de rift.tela}

Meserii pentru tineri :)

elev() = der Schler, die Schlerin {de ula, di ularin}

student() = der Student, die Studentin {de tudent, di tudentn}