Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru a calcula costul de deviz ct mai exact,este nevoie de un proiect finisat i aprobat.
- cheltuieli directe,
- cheltuieli de regie,
- beneficiu de deviz,
Beneficiul de deviz reprezint suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli
generale ale ntreprinderii de antrepriz, care nu sunt incluse n preul de cost al lucrrilor, i
constituie partea normat (garantat) a valorii produciei de construcii (plata impozitelor,
dezvoltarea produciei, modernizarea utilajelor, plata dobnzilor pentru folosirea creditelor
bancare, stimularea material a lucrtorilor etc).
c) Preturi de deviz.
In practica noastra economica se utilizeaza indeosebi preturile de deviz, iar cu titlul de exceptie,
la constructii de locuinte opereaza si preturile pe obiecte de constructii, dar prin intermediul
preturilor de deviz. Intervin astfel trei modalitati de evaluare:
Devizul constituie partea integrata a documentatiei tehnico- economice, mai precis a proiectelor
de executie, cu ajutorul caruia se evalueaza costul total si in structura al lucrarilor de investitii. In
practica noastra economica, pentru evaluarea investitiilor se folosesc:
Devizul pe obiect;
Devizul general.
Devizul pe categorii de lucrari are ca baza de elaborare, notiunea categorie de lucrari in
constructii.
Devizul pe categorii de lucrari contine descrierea lucrarilor de executat la stadiu fizic sau o
categorie de lucrari, din cadrul unui obiect, cheltuielile necesare executarii si valorile partiale si
totale ale acestor lucrari. Elementele componente ale devizului analitic pe categorii de lucrari se
cuprind in cinci capitole (tabelul nr.3), astfel:
Cap A. Cheltuieli directe pe articole de lucrari care se inscriu in ordinea, succesiunea lor cu
numarul curent respectiv, simbolul sau codul, denumirea articolului unitatea de masura si
cantitatea, in functie de datele din antemasuratoare.
Valoarea totala de deviz rezulta la fiecare articol prin insumarea valorilor partiale pe
elemente de cheltuieli. Din insumarea acestor cheltuieli rezulta Total I al devizului.
a) Cheltuieli totale cu transportul materialelor, preluate din Cap A, la fiecare articol de deviz
exprimand costul transportului pe calea ferata, si eventualele cheltuieli pentru transportul
pamantului pentru umplutura, sau rezultat din sapaturi ori al molozului; costul transportului
elementelor prefabricate, confectiilor metalice produse in sectii si ateliere proprii ale unitatii de
constructii, cheltuieli de manipulare.
Prin insumarea cheltuielilor pe elemente (materiale, manopera, cheltuieli cu utilaje si total) din
cele doua capitole A si B rezulta Totalul II, cheltuieli directe din devizul pe categorii de lucrari.
Cap C. Cheltuieli indirecte, care se stabilesc prin aplicarea unor cote procentuale diferentiate pe
grupe de lucrari, la Totalul II din deviz, deci la cheltuieli directe.
Cap E. Taxa pe valoarea adaugata se stabileste prin aplicarea cotei legale la valoarea cumulata a
elementelor din deviz.
Valoarea totala a devizului pe categorii de lucrari rezulta prin insumarea elementelor inscrise la
capitolele A E (Tabelul nr.1).
Intrucat aceste cheltuieli se suporta din fondurile de investitii, pentru fiecare cheltuiala se
intocmeste cate un deviz pe categorii de cheltuieli (devize financiare).
Partea a II-a reflecta, dupa caz, valoarea ramasa actualizata a activelor fixe existente, inclusa in
obiectivul de investitii.
Din valoarea de investitiilor, pe parti si capitole, reflectata in devizul general se trece in pozitie
distincta partea supusa licitatiei, iar in valoarea totala a devizului se precizeaza valoarea
lucrarilor de constructii montaj.
Modalitatea cea mai raspandita de preluare spre executie a unui proiect este participarea la
licitatie, organizata conform reglementarilor in materie3, pretul oferta fiind unul dintre cei mai
importanti factori in adjudecarea licitatiilor de catre antreprenori.
Constructorul isi poate adjudeca executia unor lucrari prin participarea, cu oferte proprii, la
licitatiile organizate de persoanele juridice achizitoare.
Pentru materialele folosite in cantitati foarte mici (acestea nu permit stabilirea de norme) se
foloseste denumirea de material marunt si se exprima in procente fata de valoarea materialelor
explicite.
Consumurile de manopera din normele orientative sunt exprimate in ore si fractiuni centesimale.
Normele de consum de ore utilaj din cadrul normelor orientative contin timpii efectivi de
functionare a utilajului pentru executarea unei cantitati de lucrare.
Simbolul normei de deviz permite identificarea rapida a acesteia deoarece fiecare segment al
simbolului conduce la un element de identificare.
Fiecare categorie de lucrari este compusa din capitole distincte de lucrari care se identifica prin
simbolul categoriei (ex:C) si al capitolului (CA pentru Lucrari de betonare; CB pentru
Cofraje si schele; CD pentru Zidarie si perati; CF pentru Tencuieli).
pretul producatorului (fara TVA) pentru materiale (la materialele din import se includ
taxele si comisionul vamal);
salariile tarifare orare ale muncitorilor direct productivi, manopera aferenta manipularii
materialelor, celelalte drepturi salariale stabilite in conditiile legii, CAS si contributia la fondul
de somaj;
tarifele pe ora de functionare efectiva a utilajelor stabilite prin insumarea cheltuielilor cu
amortizarea si intretinerea utilajului (reparatii, piese de schimb), cu combustibilul, salariile
masinistilor (cu CAS si fondul de somaj aferent), cheltuieli indirecte si profitul aferent) daca
utilajul este inchiriat;
Toate aceste preturi si tarife sunt utilizate, impreuna cu normele de consum de resurse si cu
volumele de lucrari din antemasuratoare, la calculul cheltuielilor directe din cadrul devizului
oferta pe categorii de lucrari.
Devizul pe categorii de lucrari prezinta cea mai mare importanta in organizarea contabilitatii
costurilor lucrarilor de constructii.
El reda si evalueaza costurile lucrarilor de executat la categoriile de lucrari din cadrul unui
obiect. Categoriile de lucrari reprezinta lucrarile din cadrul unui obiect sau complex de obiecte
care au aceleasi caracteristici si procedee de executie (constructii, instalatii sanitare, electrice
etc.) la realizarea lor participand mai multe procese de munca distincte, cunoscute sub numele de
articole de deviz.
Preturile luate in calcul pentru resurse, in vederea determinarii pretului oferta, sunt cele
practicate de producatorii sau furnizorii resurselor cu maximum 28 de zile inaintea prezentarii
ofertei.
Cota de profit atasata fiecarui proiect este singura componenta a pretului oferta aflata in
intregime sub controlul managerilor. In climatul actual de concurenta stabilirea unei cote de
profit adecvate inseamna nu numai intocmirea unor oferte cu sanse de succes dar si asigurarea
supravietuirii pe termen lung a firmei.
Intre data prezentarii ofertei si data executarii lucrarilor se poate intercala o perioada mare de
timp ceea ce face necesara actualizarea valorilor executate pe baza ofertei adjudecate.4