Sunteți pe pagina 1din 27
20.11.2017 ‘CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULU! ‘Am tat paola x Greaza cont nou Exploreaza | QP) vrioes CALCULUL S| CONSTRUCTIA AMBREIAJULUIL tehnica mecanica CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUI La majoritatea autovehiculelor ambreiajul se fixeaza de volantul motorului, marind astfel momentul de inertie al acestuia, si constituie in cazul ambreajelor mecanice, un cuplaj de frictiune, prin care, cu ajutorul fortelor de frecare cuplul motorului se transmite la rotile motoare, prin transmisia autovehiculelor. In cazul ambreajelor hidraulice el joaca chiar rol de volant. ALTE DOCUMENTE PREVENIREA INCENDIILOR LA DEPOZITE DE PRODUSE PETROLIERE Rolls Royce Avon Centrale electrice MOTOARE ASINCRONE Notiuni de baza privind preluerabilitatea prin aschiere a aliajelor feroase MASE PLASTICE CAUCIUCUL, MANEVRE TEHNOLOGICE LA DECLANSAREA CUPTOARELOR Sopararea mecanica Producerea si distributia aerului comprimat Conceptia elaborari bilantului exergetic Includerea ambreiajului in transmisia autovehiculului are drept scop compensarea principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere interna, functionare instabila si mers neuniform al arborelui cotit. cdutare personalizata Search Ambreiajul 2 (fig.6.1) reprezinta un cuplaj de legatura intre arborele cotit al motorului 1 si arborele primar al cutiei de viteze 3, fiind amplasat in vecinatatea volantului motorului, cu care este compatibil in dimensiuni. Ambreiajul este inclus in transmisia automobilului in vederea compensarii principalelor dezavantaje functionale ale motorului cu ardere interna precum si ale cutiei de viteze mecanice in trepte. El serveste la: - cuplarea progresiva a motorului cu restul transmisiei la pornirea din loc a automobilului; - decuplarea temporara a transmisiei la: - pornirea motorului termic, in vederea atingerii regimului de functionare regimului de functionala stabila a acestuia; hp:wwn seria comitehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php wer 20.11.2017 ‘CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUL - schimbarea treptelor de viteza; - franarea automobilului pana la oprire; Fig.6.1. Dispunerea ambreiajului in echipamentul de propulsie - limitarea valorii maxime a momentului de torsiune din organele transmisiei si motorului (cuplaj de siguranta); izolarea intre motor si transmisie a vibratiilor torsionale provenite = din functionarea motorului si din deplasarea automobilului pe cale. Constructiv, ambrei 636j91g ajul este constituit din partea conducatoare, partea condusa si sistemul de actionare. Partea conducatoare reprezentata prin volantul 1 al motorului si mecanismul de ambreiaj 2, cuprinde totalitatea elementelor ambreiajului legate prin legaturi permanente cu arborele cotit al motorului. Partea conducatoare se afla intotdeauna in acelasi regim de miscare cu arborele cotit al motorului. Fig.6.2. Compunerea generala a ambreiajului Partea condusa reprezentata de discul de ambreiaj 3 si arborele ambreiaj (daca acesta exista ca piesa distincta), cuprinde totalitatea elementelor ambreiajului legate prin legaturi permanente de arborele primar al cutiei de viteze, cu care se afla in acelasi regim de miscare. Sistemul de actionare, reprezentat prin mansonul de decuplare 4, furca 5 si un dispozitiv extern de comanda 6, mecanic sau hidraulic, cuprinde totalitatea elementelor ce participa la stabilirea sau desfacerea legaturii, numita legatura de cuplare, dintre partea conducatoare si partea condusa. Starea cuplata a ambreiajului corespunde existentei legaturii de cuplare, iar starea decuplata corespunde desfacerii legaturii de cuplare. Trecerea hp:wwn seria comitehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php 2er 20.41.2017 CALCULUL S! CONSTRUCTIA AMBREIAJULU! ambreiajului din stare decuplata in stare cuplata se obtine in urma actiunii de debreiere, iar trecerea din starea cuplata in starea decuplata se obtine in urma debreierii. Dupa felul legaturii de cuplare se deosebesc: - ambreiaje mecanice,tratate in aceasta lucrare: ambreiajele la care legatura de cuplare este reprezentata de fortele de frecare ce iau nastere jn suprafetele frontale de contact ale partilor conducatoare si condusa sub actiunea unor forte normale de apasare dezvoltate in sistemele mecanice rigide sau elastice; - ambreiaje hidrodinamice (hidroambreiajele): ambreiajele la care legatura de cuplare se obtine printr-un lichid, dupa principiul de lucru al masinilor hidraulice rotative; - ambreiaje electromagnetice: ambreiajele la care legatura de cuplare este consecinta unui cdmp electromagnetic indus ansamblului condus de ansamblul conducator. Un ambreiaj bine conceput si corespunzator reglat trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte, dintre care: - la decuplare sa asigure desfacerea rapida si totala a legaturii dintre motor si transmisie, pentru a da posibilitatea schimbarii treptelor de viteza fara socuri si pentru a preintampina uzura prematura a ambreiajului prin existenta frecarii mecanice din suprafetele de contact atunci cand automobilul este oprit cu motorul in functiune si din cutia de viteze cuplata; - la cuplare sa asigure cuplarea lina si completa a motorului cu transmisia, adica sa permita o crestere progresiva a momentului pe care il transmite, pentru a se evita pornirea brusca din loc a automobilului si aparitia unor solicitari dinamice insemnate in transmisie. Cum in fazele cuplarii ambreiajului o parte din energia motorului se transforma prin patinarea ambreiajului in caldura, ambreiajul trebuie sa fie capabil sa preia intreaga caldura rezultata, fara a se produce cresteri periculoase de temperatura, si sa o cedeze cu usurinta mediului exterior; - in stare cuplata, in toate conditiile normale de functionare ale automobilului, sa asigure transmiterea integrala a momentului maxim al motorului, fara patinare, iar in regimurile in care pot aparea suprasarcini dinamice sa limiteze, prin patinare, cresterea momentului, evitandu-se astfel suprasolicitarea organelor transmisiei. De asemenea, fata de caracterul periodic variabil al momentului motorului si aleatoriu variabil al rezistentelor de jinaintare, ambreiajul trebuie sa asigure izolarea transmiterii vibratiilor de torsiune intre motor si transmisie. hp:wwn seria comitehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php ser 20.41.2017 CALCULUL S! CONSTRUCTIA AMBREIAJULU! in afara conditiilor impuse ambreiajului in diversele faze de functionare, acesta trebuie sa mai indeplineasca urmatoarele: momentul de inertie al partii conduse, solidare la rotatie cu arborele primar al cutiei de viteze, sa fie cat mai mic, un moment mare prelungind durata de egalizare a vitezelor unghiulare ale rotilor dintate ce urmeaza a fi cuplate, pe toata durata de functionare, parametrii de baza sa varieze cat mai putin, cuplate; pe toata durata de functionare, parametrii de baza sa varieze cat mai putin, eventualele reglaje impuse de corectarea parametrilor urmand sa se mentina timp indelungat; sa aiba durata de serviciu si o rezistenta la uzura cat mai mari; sa aiba dimensiuni geometrice si mase cat mai reduse; sa confere siguranta in functionare printr-o constructie simpla si ieftina. in constructia de automobile, ambreiajele mecanice, de frictiune, au capatat raspandirea cea mai larga, dat fiind faptul ca ele satisfac in buna masura cerintele principale, respectiv: sunt simple, ieftine, sigure in exploatare, usor de manevrat si au momente de inertie mici ale pieselor partii conduse. Functionarea ambreiajelor mecanice este bazata pe folosirea fortelor de frecare ce apar intre suprafetele partilor conduse si conducatoare ale acestora. 6.1. Alegerea tipului constructiv Ambreiajele mecanice intdlnite in constructia de autoturisme sunt ambreiaje cu arcuri. Partea conducatoare, legata de arborele cotit 1 al motorului, cuprinde volantul 2, de care se monteaza, prin suruburile 3,carcasa 4 a mecanismului ambreiaj. Solidar in rotatie cu carcasa 4, avand jnsa fata de ceasta mobilitate relativa de translatie, se gaseste discul de presiune 5. Pentru realizarea fortei necesare mentinerii starii cuplate a ambreiajului, intre carcasa 4 si discul de presiune 5 sunt montate precomprimat, arcurile periferice 7, respectiv arcul central diafragma 9. Arcurile periferice, dispuse echidistant pe periferia discului de presiune, sunt arcuri elicoidale din sarma trasa cu caracteristica liniara. Starile de functionare ale ambreiajului sunt determinate prin modificarea sagetii elastice a arcurilor. Pentru aceasta, ambreiajul este prevazut cu parghiile de decuplare 6. a) ambreiaj cu arcuri periferice b)ambreiajul cu arc central diafragma Fig.6.3. Schemele de organizare constructiva a ambreiajelor mecanice cu arcuri hp:wwn seria comtehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php 47 20.41.2017 CALCULUL S! CONSTRUCTIA AMBREIAJULU! 3 se La ambreiajul cu arc central diafragma 2 s 4 rolul arcurilor de 0 “ presiune si al a parghiilor de ‘ decuplare este indeplinit de un disc subtire din otel de forma tronconica, avand o serie de brate elastice formate din taieturi. in mecanismul ambreiaj prezentat, arcul se sprijina, prin cercul bazei mari pe discul de presiune 5 si, prin reazamul 8 din zona mediana, de carcasa 4. Situarea arcului in diferite pozitii in caracteristica elastica, corespunzatoare starilor de functionare, se obtin prin modificarea jnaltimii trunchiului de con la actionarea cu o forta deformatoare asupra cercului bazei mici. Partea condusa este reprezentata prin ansamblul discului condus 10, montat prin caneluri pe arborele 11, care, in majoritatea cazurilor, este arborele primar al cutiei de viteze. Partea de comanda este reprezentata prin parghia 13 si prin mansonul de decupare 12. in stare normala, ambreiajul este cuplat. Starea "normal cuplata" este efectul arcurilor de presiune 7 (fig.6.3.a), respectiv al arcului diafragma 9 (fig.6.3.b), care, montate precomprimat intre carcasa 4 si discul de presiune 5, in tendinta de destindere, vor realiza strangerea discului condus intre volant si discul de presiune. Fortele normale de apasare dintre suprafetele conduse si suprafetele conducatoare vor determina aparitia fortelor de frecare, fiecare suprafata de frecare reprezentand o cale de legatura dintre partile condusa si conducatoare. Fortele de frecare astfel generate, reduse in raport cu axa de rotatie, dau nastere momentului capabil al ambreiajului. Decuplarea ambreiajului se obtine cand in partea de comanda se dezvolta o forta de decuplare Fy, sub actiunea caruia mansonul de decuplare 12, deplasat axial spre stanga, va rotii parghiile de decuplare a fortelor elastice ale arcului diafragma 9, in sens orar. Simultan cu hp:wwn seria comitehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php ser 20.41.2017 CALCULUL S! CONSTRUCTIA AMBREIAJULU! preluarea de catre parghiile de decuplare a fortelor elastice ale arcurilor, prin comprimarea suplimentara a arcurilor, discul de presiune 5 este deplasat axial spre stanga, péna cand se desface contactul cu frecare dintre partile conducatoare si condusa. Se obtine starea de debreiere (decuplarea motorului de transmisie). Ambreierea dupa debreiere ( recuplarea motorului de transmisie ) se obtine prin anularea fortei de decuplare Fy din partea de actionare, cand, prin destinderea arcurilor in starea anterioara decuplarii, se realizeaza contactul cu frecare dintre partea conducatoare si partea condusa. Analizand comparativ constructiile celor doua tipuri de ambreiaje, la ambreiajele cu arcuri periferice se constata urmatoarele: - apasarea discului de presiune pe suprafata de frecare se face uniform; - montarea arcurilor impune o serie de prevederi constructive legate de mentinerea lor contra actiunii fortei centrifuge la functionarea motorului si de evitarea actiunii directe a fluxului de caldura rezultat in fazele de patinare ale ambreiajului; - parghiile de decuplare impun operatii laborioase de reglare pentru dispunerea capetelor inferioare intr-un plan paralel cu planul mansonului de decuplare; - fiabilitate redusa datorita existentei unui numar mare de piese si cuple mobile si cu frecare ce intra in compunerea ambreiajului. Din analiza celor doua caracteristici rezulta urmatoarele: - actionarea ambreiajului cu arc diafragma este mai usoara deoarece forta necesara pentru mentinerea ambreiajului in pozitie decuplata este mai redusa la acest tip de ambreiaj (Fp1<M,=172,899 [Nm] 6.2.3. Presiunea specifica (ps) Presiunea specifica dintre suprafetele de frecare ale ambreajului reprezinta raportul dintre forta dezvoltata de arcul presiune (F) si aria unei suprafete de frecare a ambreiajului(A), dupa relatia: M, F 2 PARE HRB) ER Valoarea maxima a presiunii specifice este limitata prin tensiunea admisibila de strivire a materialului constituent al garniturilor. Fata de aceasta limita fizica, in adoptarea valorii de predimensionare a ambreiajului sunt de considerat urmatoarele aspecte: - valori spre limita tensiunii admisibile de strivire favorizeaza reducerea dimensiunilor constructive ale ambreiajului; - valori mici ale presiunii specifice implica suprafete mari de frecare, care presupun dezvoltari radiale insemnate ale discurilor conduse si, de aici, cresterea gabaritelor, a maselor si a momentelor de inertie ale partii conduse a ambreiajului. In plus, prin cresterea razelor, se sporesc vitezele tangentiale de alunecare dintre suprafetele de contact la cuplarea ambreiajului, situatie in care creste uzura de alunecare a garniturilor. Din considerente de uzura a suprafetelor de frecare, presiunea specifica a ambreiajului se admite in urmatoarele limite: ps=0,2.0,5 [Mpa] jn cazul garniturilor din rasini sintetice impregnate cu fibra de kevlar sau fibra de sticla si ps=1,5.2 [MPa] pentru cele metaloceramice. hp:wwn seria comitehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php 1027 20.11.2017 CALCULUL $1 CONSTRUCTIA AMBREIAJULUI Pentru calcule de dimensionare a ambreiajului aleg ps=0,4 [MPa] pentru garniturile din rasini sintetice impregnate cu fibre de kevlar sau fibre de sticla. 6.2.4. Lucrul mecanic specific de patinare Reprezinta raportul dintre lucrul mecanic de patinare L si suprafata de frecare a ambreiajului A: L I Adopt: 1=100 [N/cm?] 6.2.5. Cresterea temperaturii pieselor ambreiajului La un parcurs urban de 10 Km, frecventa cuplarilor-decuplarilor ambreiajului este de circa 100.300 ori. Se stie ca in procesul cuplarii si decuplarii ambreiajului, o parte din lucrul mecanic al motorului se transforma, prin patinare, in caldura, ridicand temperatura pieselor metalice ale ambreiajului, din care cauza garniturile de frecare functioneaza la temperaturi ridicate. Avand in vedere ca lucrul mecanic de patinare este mai mare la pornirea din loc a automobilului decat la schimbarea treptelor de viteza, in calcule se considera situatia cea mai dezavantajoasa, cea pornirii din loc. De asemenea, avand in vedere durata procesului de cuplare (t.<1,0 s), schimbul de caldura cu exteriorul este redus, astfel ca se considera ca intreg lucrul mecanic de patinare se regaseste sub forma de caldura in discul de presiune si volant. Avand in vedere faptul ca lucrul mecanic de patinare cel mai mare se produce la plecarea din loc a automobilului, aprecierea si compararea ambreiajelor din punct de vedere al incalzirii se face pentru acest regim. Verificarea la incalzire se face pentru discurile de presiune, aflate in contact direct cu planul de alunecare, cu relatia: ees om, unde: - At® este cresterea de temperatura; - L- lucrul mecanic de patinare; hp:wwn seria comitehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php wer 20.11.2017 CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUI - a=0,5 - coieficient care exprima partea din lucru mecanic preluat de discul de presiune al ambreajului; - Mp este masa pieselor ce se incalzesc; - c= 500 J/Kg*Ceste caldura specifica a pieselor din fonta si otel. Ambreajul se considera bun din punct de vedere al incalzirii daca cresterea de temperatura la pornirea din loc este in limiteleAt=8.15°C Pentru calcule de dimensionare a ambreajului adopt: At=12 [°C] 6.2.6. Dimensionarea garniturilor de frecare ale ambreiajului Garniturile de frecare sunt componente ale discului condus prin intermediul carora se stabileste, prin forte de frecare, legatura de cuplare a ambreiajului. Drept urmare suprafetele de frecare ale ambreiajului reprezinta caile de legatura dintre partile conducatoare ale ambreiajului.In aceste conditii momentul capabil al ambreajului este mometul fortelor de frecare, dat de relatia: R+R, Magy 21°F po Ry 21 Fes unde: =2n-este numarul suprafetelor de frecare(al cailor de legatura - dintre parte conducatoare si partea condusa); n-numarul discurilor conduse ale ambreajului; R -RtR - wi "2 -raza medie a suprafetei de frecare; Re,Rj- razele exterioare si interioare; 4-coieficientul de frecare dintre suprafetele discurilor. Pentru a putea transmite momentul motorului, ambreiajul are nevoie de o suprafata de frecare a carei marime se determina cu relatia: A=n-(Re-Ri) si unde: -Re - raza exterioara a suprafetei de frecare; -Rj, - raza interioara a suprafetei de frecare; hp:wwn seria comitehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php 12e7 20.11.2017 CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUI -i - numarul de suprafete de frecare. Raza exterioara a suprafetei de frecare se determina cu relatia: Referitor la coeficientul c, ia valori in intervalul (0,53.0,75), care influenteaza uniformitatea de uzare radiala a garniturilor, se fac urmatoarele precizari: valorile spre limita inferioara ale coeficientului c arata ca exista o diferenta mare intre razele suprafetelor de frecare, deci latime mare, ceea ce are ca consecinta o uzarea neuniforma a garniturilor de frecare datorita diferentei mari dintre vitezele de alunecare. In scopul utilizarii uniforme, mai ales cazul automobilelor echipate cu motoare rapide, se recomanda folosirea de valori ale coeficientului c spre limita superioara. => Re=98,32 [mm] Garniturile de frecare sunt piese de uzura ale ambreiajului, piese care de-a lungul duratei de utilizare sunt de mai multe ori inlocuite. Posibilitatea de inlocuire trebuie sa ofere interschimbabilitatea pieselor motiv pentru care garniturile sunt realizate intr-o gama tipodimensionala limitata. Aleg conform STAS 7793-83 pentru garniturile de frecare adopt dimensiunile: De=200[mm] - diametrul exterior Dj=130[mm] - diametrul interior g=3,5 [mm] - grosimea garniturii Raza interioara se determina cu relatia: Ri=c-Re=0,695-100=69,5= ‘O[mm] hp:wwn seria comtehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php 1327 20.11.2017 CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUI Raza medie a garniturilor de frecare este: Reet ~ Rmed=85[mm] Rezulta ca aria suprafetei de frecare este: A=n-(Rz-R?)=' +(100?-70?)-2= A=32044,245[mm?] 6.3. Calculul partii conducatoare Calculul partii conducatoare cuprinde calculul discului de presiune, calculul arcului diafragma si al elementelor de fixare ale discului de presiune de carcasa ambreiajului. 6.3.1. Calculul discului de presiune Functional, discul de presiune reprezinta dispozitivul de aplicare a fortei arcurilor de suprafata de frecare, componenta a partii conducatoare pentru transmiterea momentului, suport pentru arcuri si eventualele parghii de debreiere si masa metalica pentru preluarea caldurii rezultate jn procesul patinarii ambreiajului. Fata de aceste functii, predimensionarea lui se face din conditia preluarii caldurii revenite in timpul patinarii fara incalziri periculoase. Asimilam discul condus cu un corp cilindric cu dimensiunile bazei: - raza exterioara: Ted=Ret+4=req=100+4= reg=104 [mm] - raza interioara: rid=Ri-4Srig=70 - 4=rjq=66 [mm] fnaltimea necesara discului de presiune este: unde: m=t# ~ 610,35 - oe [kg] - masa pieselor ce se incalzesc; - ¥=05 - coeficientul care exprima partea din lucrul mecanic preluat de discul de presiune al ambreiajului; - L =l-A=3204424,5 [J] - lucrul mecanic de patinare. 2670,35 = 7800. zr. (0,104? - 0,066?) h=14,826515 [mm] hp:wwn seria comtehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php sar 201.2017 ‘CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULU! Grosimea determinata reprezinta valoarea minima; fata exterioara a discului este profilata in vederea cresterii rigiditatii, a Ted fia A generarii unui curent intens de aer pentru racire si pentru a permite legaturile cu q elementele de care se cupleaza. 6.3.2. Calculul arcului diafragma t Elementele geometrice ale arcului sunt prezentate in (fig. 6.8) 4 Fig.6.7. Dimensionarea fs discului de presiune dt 8 Constructia arcului diafragmi Se considera ca arcul diafragma reprezinta doua elemente functionale reunite intr-o singura piesa: partea tronconica plina, care este de fapt un arc disc cu rolul de arc de presiune, si lamelele, care sunt de fapt parghii incastrate in panza arcului disc cu rolul de parghii de debreiere. Mentinerea starii cuplate a ambreiajului la limita momentului necesar al ambreiajului proiectat este posibila cand pe suprafata de frecare se dezvolta forta normala: - B My _ 2-115,266 1000 _ FMR 203-85) 3520 [N] La ambreiajele cu arc central diafragma forta data de relatia de mai sus trebuie sa fie dezvoltata de arc in stare cuplata a ambreiajului. Elementele geometrice ale unui arc diafragma sunt prezentate in (fig. 6.8) Fortele care solicita arcul diafragma in cele doua situatii de rezemare care apar in timpul functionarii ambreiajului sunt prezentate in figura 6.9.a, pentru situatia ambreiat, si in figura 6.9.b, pentru situatia debreiat. Se considera ca arcul diafragma prezinta doua elemente functionale reunite intr-o singura piesa: partea tronconica plina, care este de fapt un arc disc cu rolul de arc de presiune, si lamele, care sunt de fapt parghii incastrate in panza arcului disc cu rolul de parghii de debreiere. Modelul constructiv din figura 6.10 indeplineste in ambreiaj acelasi rol functional ca si arcul diafragma_ utilizand principiul suprapunerii ht sertus comitehnica-mecanica/CALCULUL-SLCONSTRUCTIA-AMBREI59696.php 1.27 20.11.2017 ‘CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUL 2 efectelor produse jin cele doua a a) elemente componente ale sale: arcul f 7 1 . disc si parghiile de debreiere. af, fe ») Fig.6.9. Fortele care actioneazi asupra ambreiajului Fig.6.10. Modelul constructiv al arcului diafragma Pentru calcule se folosesc urmatoarele notatii: - dy, dz, d3, s, H, h - dimensiunile arcului diafragma; -1,2,3,4 - pozitia reazemelor; -Zz - numarul de brate; -a - unghiul sectorului care revine unui brat (a=360°/z); -F - forta de ambreiere; -Q - forta de debreiere; - Fy, Q - fortele de ambreiere si debreiere ce revin unui sector al modelului (Fy=F/z, Q1=Q/z) Pentru simplificare se considera parghiile rigide si sistemul deformat pana in pozitia in care arcul disc este aplatizat. Fortele F si Q determina in arcul disc momentul radial M, si forta taietoare T; si in parghii momentul de incovoiere Mo si forta taietoare T2. in figura 6.11 s-au trasat diagramele de momente si forte taietoare din arcul disc si din parghiile modelului constructiv, precum si diagramele de momente si forte taietoare din arcul diafragma obtinute prin suprapunerea efectelor din elementele componente. Se obtin urmatoarele solicitari maxime: hp:wwn seria comtehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php 20.11.2017 ‘CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUL E =F @-a) 2 Q M, FE M,=2.,-4,)=£-@,-4,) 7, t Forta F (respectiv My, T;) determina in sectiunile arcului disc eforturile unitare axiale ot si sr si eforturile de forfecare t. Deoarece eforturile unitare cp si t sunt neglijabile in comparatie cu eforturile tangentiale ot, calculul de rezi Stmax folosind relatia: istenta al arcului se face pentru eforturile Cina = [m(»-$) +4 | foe TR EL 2 unde: -E - modulul de elasticitate al materialului; -y - coeficientul lui Poisson; -f - deformatia arcului in dreptul diametrului d2; -s - grosimea discului; - ki, ka, kz - coeficienti. 1 ci Ve a, rG+G 2 ,»_ 6 |% 4) - (4) sean hg ee a= 4-8, wn | ne mine \tr hy A A ; a, Din calcule —rezulta: k1=0,64; Fig.6.12. Stitile de tensiune din arcul idafragma k2=1,113; k3=1,192 Experimental s-a constatat ca, in timpul deformarii, generatoarele arcului disc ram@n practic rectilinii, iar lamelele de debreiere se incovoaie intre circumferintele dz si d3 comportaéndu-se ca niste parghii incastrate jin arcul disc de aceea deformatiile in timpul debreierii se vor determina in doua etape: in prima etapa se calculeaza deformatia care provine din hp:wwn seria comtehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php ser 20.11.2017 ‘CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUL deformatia arcului disc in ipoteza ca bratele sunt rigide, iar in a doua etapa se insumeaza deformatia suplimentara de incovoiere a bratelor. Deformatia arcului disc incarcat cu sarcina uniform distribuita pe circumferintele de diametre dj si dz se face cu relatia: fa test [-9 (-$}+2] (=k, a care reprezinta caracteristica de elasticitate arcului disc in timpul cuplarii. Pentru calculul deformatiilor in timpul debreierii se foloseste modelul din (fig. 6.12), unde: - g=qitq2 cu a=22 @,-0,) - 24.2.E4 unde: fee , uni : - 2 - momentul de inertie al sectiunii lamelei; -b - baza mare a lamelei; - by - baza mica a lamelei; -¥ - coeficient de forma al lamelei. Pentru forta Q, din conditia de echilibru a fortelor se obtine: 180 - 130 =3520- 130 -45 = 2070 [N] Dimensiunile geometrice ale arcului diafragma Nume Simbol | Unitate de Dimensiunea masura Diametrul exterior al Cr [mm] diafragmei 180 Diametrul de sprijin dy [mm] 130 hp:wwn seria comitehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREI53698 php 1827 20.11.2017 ‘CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUL Diametrul mansonului de dg [mm] 45 presiune Numarul de taieturi ale z fH 18 diafragmei Latimea taieturii dintre c [mm] 3 lamele Grosimea arcului diagragma | s [mm] 2,5 Sageata la platou h [mm] 5,25 6.4. Calculul elementelor de legatura Fig.6.13. Solutii de fixare intre discul de presiune si carcasa ambreiajului: )-fixarea prin umér; b)-fixarea prin caneluri; c)-fixarea prin bride Legaturile permanente ale discului de presiune sunt cu carcasa ambreiajului, de la care primeste momentul de torsiune al motorului. Aceasta legatura trebuie sa asigure, in afara rigidizarii in rotatie a pieselor, si mobilitati relative axiale necesare cuplarii, decuplarii si compensarii uzurii garniturilor. La legatura prin bride, calculul cuprinde calculul niturilor de fixare a bridelor elastice de carcasa si respectiv de discul de presiune cu relatiile: hp:wwn seria comtehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php 1927 20.11.2017 ‘CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUL - pentru strivire: BMy 5-115,266- 1000 meR 35.385 45,20 [MPa] M, 2Reg 8 - pentru forfecare: eM 4B -Myg _ 4-1,5-115,266-1000 _ TO 7d Reg 2 ER 3.5.85 41,36 [MPa] unde: -d=5 [mm] - diametrul nitului; -g=3 [mm] - grosimea bridei; -z=3 - numarul de bride; - Rmed=110 [mm] raza medie de dispunere a bridelor. 6.5. Calculul partii conduse Calculul partii conduse cuprinde calculul arborelui condus, calculul legaturii dintre arborele ambreiajului si butucul discului condus si calculul arcurilor elementului elastic suplimentar. 6.5.1 Calculul arborelui ambreiajului si a butucului discului condus Dimensionarea arborelui ambreiajului se face din conditia de rezistenta la solicitarea de torsiune determinata de actiunea momentului motor, diametrul de predimensionare fiind dat de relatia: Dy wi{ 2 Maw _ , [511572661000 TV O2 ty 0,2-130 ~ tat=130 [N/mm2]- efortul unitar admisibil pentru solicitarea de torsiune. Ofam] unde: Valoarea definitiva a diametrului se determina in functie de dimensiunile standardizate ale arborilor canelati, diametrul Dj determinat, reprezinta diametrul de fund necesar canelurilor adoptate. hp:wwn seria comtehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php zor 20.11.2017 CALCULUL SI CONSTRUCTIA AMBREIAJULUI Adopt conform STAS 7346-85 arbore canelat cu caneluri dreptunghiulare clasa mijlocie, cu dimensiunile: parent | os] pa | = vow Buiue roma’ a | 2 2.008 | ut | 29 | ast | or | 025 | 208 | 26 | aseoean~ os Calculul imbinarii dintre arbore si butuc se face pentru strivire pe flancurile canelurilor cu relatia: 2-6 Mow Dy-hz-L 2-1,5-115,266 1000 2. = 33,55[MPa] 22.157 34.25 Unde: - k=2 - coeficient de repartizare a sarcini pe caneluri; Dg - diametrul mediu al canelurilor; 14. Schema de calcul pentru caneluri na Pe - 2 = 1,48[mm] - h - inaltimea portanta a canelurii; - Z=12 - numarul de caneluri; - L=25 [mm] - lungimea de imbinare cu butucul discului condus. 6.5.2. Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar Prin introducerea in transmisia automobilului a unui element elastic suplimentar se reduc sarcinile dinamice care apar la cuplarea brusca a ambreiajului si se modifica caracteristica elastica a transmisiei hp:wwn seria comtehnica-mecanicalCALCULUL-S-CONSTRUCTIA-AMBREIS3698 php aver