Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(Prunus avium)
Indrumtor Student
1
Cuprins
3. Compoziia chimic....................................................................................15
4. Utilizare.....................................................................................................16
6. Condiii de pstrare....................................................................................... 18
6.1. Temperatura
6.2. Umidiate
6.3. Ventilaie
8. Bibliografie...................................................................................................22
2
INTRODUCERE
Cultura cireului este apreciat, in primul rnd datorit insuirilor nutritive, tehnologice
si comerciale ale fructelor. Acestea sunt consumate in stare proaspat si preparate ca : dulceuri,
compoturi, gemuri, confiate, jeleuri, sucuri, siropuri, lichioruri, produse de cofetarie, etc.
Fig 1
3
RASPNDIRE LA NIVEL GLOBAL I NAIONAL
Cireul este originar din Asia i Europa de Sud, de unde s-a extins in toate continentele.
Cireul (Prunus avium), este un pom fructifer care face parte din genul taxonomic Prunus
familia Rosaceae. Termenul avium provine din cuvntul latin avis - pasre, denumire care
datoreaz faptului c cireele sunt o hran preferat de ele.
Producia mondial actual de ciree este de circa 1255 mii tone, in realizarea creia
Europa participa cu 40%, America de Nord cu 13% , Asia cu 11%, i America de Sud cu 0,6%.
Principalele ri productoare din Europa sunt: Italia (10,7%), Germania(5,6%), Spania,
Bulgaria, Franta, Romania (2,7%).
n ara noastr cireul se cultiv pe o suprafa de 8100 ha (3% din suprafaa pomicol),
cu 4 milioane de pomi situai in judeele : Iai, Vaslui, Botoani, Neam, Bacu, Vrancea, Dolj,
Arge, Bistria-Nsud etc. Dintre centrele specializate in cultura cireului enumerm : Cotnari,
Rducneni (jud Iai), Bistria-Nsud, Cisndie, Cisndioara (jud. Sibiu), Lovrin (jud.Timi),
Cooveni (Craiova), Cireoaia ( Dej) etc. (Gh.Drobot 1993)
4
VARIETI I SOIURI
Dei se cultiv multe soiuri de cire, piat este dominata de soiurile vechi, datorit
longevitii mari a plantaiilor i a obinuinei pomicultorilor amatori de a planta, in gradinile
proprii, aceste soiuri de cire . Privit in ansamblu, sortimentul din toate tarile mari cultivatoare
este dominat de soiuri de cire cu fructe de tip Bigarreau destinate consumului in stare
proaspt, si de tip Napoleon pentru prelucrare industrial. La soiurile de cire noi, se
remarc orientarea catre soiuri cu fructe mari, de culoare roie strlucitoare, cu impact vizual
asupra consumatorului i cu anse sporite de valorificare pe pia.
Italia Bigarreau Moreau, B. Burlat, Isabella, Giogia, Adriana, Mora della Punta, Ferrovia,
Mora di Cazano, Van, Diana, Germersdorf, Lapins, Molizia falsa, Sunburst
Spania Ambrunesa, Mallar de Coceres, Pico Colorado, Ramon Oliva, Pico Negro
Serbia Early Lyons, Bigarreau Burlat, B. Napoleon, Germersdorf, Hedelfinger, Primavera,
Stella, Van, Lambert, StarkHardy Giant.
Ungaria Jaboulay, Bigarrean Burlat, Szomolai Fekete, Stella, Ulster, Solymari
Gombolyn, Hedelfinger, Germersdorf, Vega, Van, Sam.
Cehia Karesova Rana, Early Rivers, Hedelfinger, Van, Bigarreau Napoleon, Kordia,
Techlovan, Vanda.
Bulgaria Rana Cerna Edra, Bing, Kozerska, Germersdorf, Van, Hedelfinger, Lambert,
Bigarreau Burlat.
5
Ucraina Bigarreau Drogan, B. Napoleon, Francis Prinsadebnaia,Odesskaia ciornaia.
Moldova Bigarreau Drogan, B. Napoleon, Fruheste der Mark, Odesskaia ciornaia, Record,
Jaboulay.
Norvegia Fruhe Meckenheimer, Rana Ljanscavska, Van, Vista, Kristin, Ulster, Sunburst,
Lapins
Daca in 1965, principalele soiuri cultivate in Romnia erau in mare majoritate soiuri
autohtone, biotipuri locale si soiuri foarte vechi de provenien german, in 1999 ca urmare a
progresului inregistrat in domeniul ameliorarii, se constat o substania1 schimbare a
sortimentului (Cocin V.1988, 1990; Gozob T. 1978; Budan S. 1990). Din cele 33 de soiuri
autorizate la inmulire in 1999, 19 sunt soiuri nou create sau selecionate in ar, iar restul de
provenien european sau nord-american, au fost introduse in urma verificarilor in culturi
comparative amplasate in majoritatea zonelor pomicole din tara.
Prin cercetrile efectuate in ultimul timp la I.C.P.P. Piteti si staiunile zonale Bistria,
Iai, Caransebes, Falticeni, Cluj, au fost introduse in sortiment soiurile noi de cire din
sortimentul mondial: Bigarreau Morreau, Ulster, Stella, Bing, Van, etc.(Cepoiu N. 1992),
precum si soiurile noi create de cercetatorii romni, Timpurie de Bistrita, Rosii de Bistrita,
Negre de Bistrita, Jubileu, Rubin, Cerna, Izverna, Colina, Ponoare (Budan S. 1995). De
asemenea, un loc important a fost acordat soiurilor pentru industrializare, omologndu-se soiuri
noi de cire cu fructul amar, cum ar fi: Silva amar, Amar de Maxut, Roz de Marculesti (Gozob
T. si colab. 1986).
Totui, s-au meninut in sortiment si soiuri vechi, dar care au fost supuse unei selecii
clonale, pentru a evita eroziunea genetic. Dei nu se face o meniune special, in pepiniere se
inmulesc, de exemplu, clone din soiurile Boambe de Cotnari, Germersdorf si Hedelfinger
(Budan, 1995).
6
10 pana in intervalul 15-20 iulie. Romnia este printre primele ari din Europa la producia de
ciree. Cea mai mare din producia de ciree a Romaniei, peste 70%, este recoltat din judeele
din Moldova.
Frheste der Mark ( Frana) : reprezint un soi de ciree de vigoare medie, autosteril
cu fructe mici, alungite, cu o depresiune in zona punctului stilar, de culoare roie-inchis, cu
insuiri gustative mediocre; se matureaz la mijlocul lunii mai.
Mrime: 3-3,5g
Form: tronconic
Culoare: rou-inchis
Bigarreau Moreau (Franta) : este un soi de vigoare medie, autosteril, foarte productiv,
cu fructul mare, cordiform, rou-viu, pulpa semipietroas; se matureaz la sfarsit de mai.
Mrime: 6-7g
Form: sferic
Culoare: rou-inchis
7
Fig 1.2-Bigarreau Moreau
Mrime:4,5-5g
Forma:sferic
Culoare: roie-inchis
Fig1.3-Ramon Oliva
Negre de Bistria ( Romnia): reprezint un soi de vigoare mare, fructul mijlociu, rou-
vineiu, cu o depresiune in vrf, cu pulpa semipietroasa, colora, de calitate bun; se
maturizeaz la sfarit de mai si inceput de iunie.
8
Fructul ( fig1.5)
Mrime: 5g
Form: tronconic
Culoare:rouie-inchis
fig1.5-Negre de Bistria
Stella ( Canada): este soi de vigoare mijlocie, autofertil, are fructul mijlociu-mare, ovoid-
alungit, rosu-anilin, cu pulpa pietroasa, foarte bun pentru masa; se matureaza in decada a treia a
lunii iunie.
Mrime: 5,5-6g
Form: sferic
Culoare:roie
Fig1.6-Stella
9
Roii de Bistria (Romnia): Coaja de culoare roie, lucioas, rezistent la crapare. Pulpa
semicrocant, potrivit de suculent, cu gust dulce acrisor. Smbure relativ mare.
Mrime: 4-5g
Form: tronconic
Culoarea: roie
Jubileu 30 (Romnia) : Fructul este mare, cu pielita groas, rezistent la crapare: pulpa
este semipietroas, cu gust dulce, putin acidulat, racoritor. Se preteaz bine att pentru consum
in stare proaspat, cat si pentru industrializare.
Mrimea: 6-6,5 g
Forma: sferic
Culoarea: roie
Fig1.8- Jubileu 30
10
Sam (Canada): Pomul are vigoare medie spre mare. Fructele sunt mari: 7,4 8,5 g, in
primii ani si 6,0 7,0 g in perioada de plina rodire, cu pulpa pietroasa, gust armonios, dulce
acidulat, culoarea roie-inchis, forma sferic. Maturitatea de recoltare se inregistreaz la
inceputul celei de a III-a decade a lunii iunie. Produce moderat, iar recolta este destinat in
egal masur pietei de fructe proaspete si prelucrarii sub forma de compot.
Fig1.9-Sam
Van (Canada): Fructul este mare 6-6,5g, forma sferic, culoarea roie-inchis, cu
peduncul foarte scurt. Pulpa este foarte cinsistent, suculent, dulce. Este sensibil la crpare.
Fructele se recolteaz in decada a doua a lunii iunie.
Fructul (fig 2)
fig 2- Van
11
maturizeaz in a doua jumatate a luni iunie. Se polenizeaz cel mai bine cu soiurile
Germersdorf, Rubin, Stella si Van. Perioada de recoltare:sfarsit de iunie.
Fructul (fig2.1)
Mrime: 5-6g
Forma: sferic
Culoare: roie
Fig 2.2-Armonia
Germersdorf (Germania): soi vechi selectionat in Germania, are cea mai larga raspandire,
fiind cunoscut in toate tarile si pe toate continentele unde se cultiv ciresul.Pomul cire este de
vigoare mare, cu ramuri fructifere de tip buchete de mai si ramuri mijlocii cand pomii sunt
12
tineri. Fructele sunt mari: 7,0 7,5 g, cu pulpa pietroas, gust dulce, usor acidulat, form
sferic, culuare roie-inchis. Epoca de maturare este in ultima decad a lunii iunie si inceputul
lunii iulie.
Fig2.4-Germersdorf
Hedelfinger ( Germania): pomul are vigoare mare si rodete mai mult pe buchete de mai
si ramuri mijlocii. Fructul este mare sau chiar foarte mare:6,5-7g. Pulpa este rosu inchis,
crocanta, suculenta, dulce, armonios acidulata, forma tronconic, . Epoca de maturare este la
sfritul lunii iunie si inceputul lunii iulie.
Fig2.5- Hedelfinger
13
pulpa tare, semicrocanta, suculenta. Se preteaz pentru compot si dulceat. Epoca de maturare
este la sfrit de iunie si inceput de iulie.
Fructul (fig2.6)
Fig2.6-Bigarreau
Uriae de Bistria ( Romnia): este soi de vigoare mare, autosteril, are fructe mari si
foarte mari:7-8g , sferic, pulpa este rosie, pietroas, suculent, cu gust dulce i armonios
acidulate; se matureaz in prima jumatate a lunii iulie.
Fig2.7-Uriae de Bistria
14
COMPOZIIA CHIMIC
Cireele conin :
ap: 75,40-89,21%
zahr total: 7,70-18,8%
acizi organici: 0,49-1,37%
substane pectice: 0,06-0,9%
vitamine: C, B1, B2, E, provitamina A
sruri minerale: de Ca, Fe, K, P Gh. Drobot si colab., 1993)
Proteine 1,06g 2%
carbohidrai 16,1g 12%
Grsimi 0,2g 1%
fibre alimentare 2,1g 5,5%
15
UTILIZARE
a) Consum
b) Modul de industrializare
Ambalarea cireelor trebuie efectuat in recipiente noi i curate. n calitate de ambalaj pot
fi folosite numai materiale autorizate de organul central de specialitate al administraiei publice
n domeniul ocrotirii sntii, ambalajele trebuie alese n dependen de exigenele produsului,
de metoda de ambalare, de metoda de prercire i de rezisten, trebuie depozitate n zone
curate, nchise i protejate adecvat de ptrunderea duntorilor i contaminanilor. Ambalajul
trebuie s menin caracteristicile de calitate ale produselor ambalate pe parcursul procesului de
transport
16
CERINE MINIME DE CALITATE I CLASIFICAREA PE CATEGORII
DE CALIATE
ntregi;
fr zgrieturi i/sau tieturi cicatrizate;
sntoase (se exclud produsele atinse de putregai sau cu alterri din cauza crora devin
improprii pentru consum);
curate, lipsite de orice materii strine vizibile;
fr boli;
fr deteriorri cauzate de boli;
fr semne de zbrcire interioar;
fr deteriorri cauzate de temperatur;
lipsite de umezeal extern anormal;
fr miros i/sau gust strin
17
a) pulpa nu trebuie s prezinte deteriorri;
Cu toate acestea, ele pot s prezinte defecte uoare ale epidermei, un defect uor de
form, dezvoltare sau coloraie cu condiia ca acestea s nu aduc atingere aspectului
general al produsului, calitii, conservrii i prezentrii sale n ambalaj.
18
CONDIII DE PSTRARE
Reglarea umiditii din spaiile de depozitare poate nsemna, dup caz, reducerea
excesului de umiditate (prin amplasarea de vase coninnd var nestins,clorur de calciu,
silicagel etc. - substane care absorb vaporii de ap) sau ridicarea umiditii (prin stropirea cu
ap a pardoselii depozitului - mprtierea de rumegu umezit de lemn, ventilarea spaiului de
depozitare sau folosirea unor umidificatoare electrice). Umiditatea relativ a aerului din spatiul
in care sunt depozitate cireele trebuie sa fie cuprins in intervalul 85%-90%.
ntre containere i podea trebuie s fie suficient spaiu pentru a permite circulaia aerului.
Aerul trebuie s circule n ntreaga ncpere de depozitare. Trebuie efectuat controlul i
dirijarea coninutului aerului din spaiul de depozitare, n scopul evitrii modificrii compoziiei
aerului din interior n timp i impurificrii lui cu particule de praf sau cu diferite gaze.
19
BOLI I DEREGLRI FIZIOLOGICE
Cireele fac parte din grupa fructelor foarte perisabile, cu durat scurt de pstrare.
Pentru a rezista vtmrilor provocate la recoltare, manipulare, ambalare si transport, aceste
fructe se recolteaz in faza de prg (Gheroghi i colab. 1979).
aceste ciuperci patrund n fructe prin rnile produse de insecte, grindin sau alte cauze,
iar dup recoltare, prin leziunile rmase in urma ruperii codielor, prin rni etc.
aparitia unei pete cenuii, cu nuan albstruie, circular, care se extinde treptat pn ce
cuprinde intregul fruct. esuturile se nmoaie, iar la suprafa apar din ce in ce mai
multe grmajoare de conidifori si conidii cenuii, de mrimi diferite i distribuite
neregulat pe suprafaa fructelor.
fructele se ncreesc si putrezesc in 2-3 zile
Fig 2.8
20
Ptarea cafenie (Fusicladium cerasi)
Pe fructe apar pete mici, circulare sau ovale, de culoare mslinie, cu marginile difuze.
Ele sunt acoperite de un strat fin, catifelat.
In cazul unui atac masiv, petele sunt numeroase, se unesc acoperind poriuni mari din
fructe
Fructele se zbrcesc, crap si sunt lipsite de gust
Boala nu evolueaz dup recoltare, dar prin leziunile deschise pot ptrunde
microorganisme saprofite, care le putrezesc.
Fig 2.9
fig 3
21
BIBLIOGRAFIE
2.Ana Hulea si colab. 1982 Bolile i duntorii produselor agricole si hortivitucole dup
recoltare
3. https://www.pom-fructifer.ro
4.http://agroromania.manager.ro/articole/pomi-fructiferi/soiuri-de-cirese-care-se-cultiva-in-
romania-13865.html
5.https://www.google.ro/search?q=cirese+armonia&tbm=isch&imgil=B0G8-
jyVbITqqM%253A%253BspSnRjfrugqZMM%253Bhttps%25253A%25252F%25252Fdoxolo
gia.ro%25252Fpuncte-de-vedere%
6.https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&q=uriase+de+bistrita&
oq=uriase+de&gs_l=psy-
ab.1.1.0i24k1l2.430177.436130.0.438376.10.10.0.0.0.0.139.1032.2j7.10.0....0...1.1.64.psy-
ab..0.9.1025.0..0j0i19k1j0i5i30i19k1j0i5i30k1j0i13k1.95.DOdH1v6UvkA#imgrc=vDsZI-
EtAFRFYM:
7.http://irigare.acsa.md/imagini/RT%20Ambalarea,%20transportarea%20si%20depozitarea%2
0fructelor%20si%20legumelor.pdf
8.http://www.madr.ro/inspectia-legume-fructe.html
9.http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20d
e%20date/Materiale%202009/Acte/PHG%20Fructe%20si%20Legume%20Proaspete/PHG%20
RT%20frcute%20si%20legume%20proaspete.PDF
10.https://www.gazetadeagricultura.info/carti-cultivarea-plantelor/agricultura-generala/11236-
tehnologia-produselor-horticole-valorificare-in-stare-proaspata-si-industrializare.html
22
23