Facultatea de Zootehnie, Specializarea Controlul si expertiza produselor alimentare, Anul III

Standarde de calitate, caracterizarea economic i nutritiv a cireselor

(Prunus avium)

Indrumtor Student

Asist. Dr. Otilia Cristina MURARIU Ionut DanielALEXA

1
 Cuprins

1. Raspandirea la nivel global si naional...........................................................4

2. Incadrarea speciei, clasificare, prezentarea varietilor si soiurulor................14

3. Compoziia chimic....................................................................................15

4. Utilizare.....................................................................................................16

4.1. Consum in stare proaspt

4.2. Modul de industrializare

5. Cerine minime de calitate si clasificarea pe categorii de calitate......................17

6. Condiii de pstrare....................................................................................... 18

6.1. Temperatura

6.2. Umidiate

6.3. Ventilaie

7. Boli si dereglari fiziologice............................................................................19

8. Bibliografie...................................................................................................22

2
 INTRODUCERE

Cireul este un arbore ce atinge nlimea de 15 20 m, mai rar ajunge s aib 30 de m.

Pomul are o coroan circular, sferic, crengile sunt n general scurte i groase. Coaja cireului
este friabil de culoare cenuiu rocat, tulpinile tinere au la nceput scoara neted urmnd ca
apoi scoara s devin zgrunuroas. Frunzele sunt de form oval alungit, zimate pe margini
i ascuite la capt. Lungimea frunzelor este ntre 6 15 cm, iar limea de 3,5 7 cm. Florile,
de culoare alb, sunt grupate frecvent cte dou sau cte patru, o floare avnd un diametru ntre
2,5 - 3,5 cm. Fructele pot fi de culori diferite, cu nuane de la rou spre galben pn la negru,
ele fiind de form sferic sau elipsoidal, cu un diametru cuprins ntre 6 25 mm; n mijlocul
fructului crnos se afl un smbure rotund, cu mrimea cuprins ntre 7 9 mm.

Cultura cireului este apreciat, in primul rnd datorit insuirilor nutritive, tehnologice
si comerciale ale fructelor. Acestea sunt consumate in stare proaspat si preparate ca : dulceuri,
compoturi, gemuri, confiate, jeleuri, sucuri, siropuri, lichioruri, produse de cofetarie, etc.

Fig 1

3
 RASPNDIRE LA NIVEL GLOBAL I NAIONAL

Cireul este originar din Asia i Europa de Sud, de unde s-a extins in toate continentele.
Cireul (Prunus avium), este un pom fructifer care face parte din genul taxonomic Prunus
familia Rosaceae. Termenul avium provine din cuvntul latin avis - pasre, denumire care
datoreaz faptului c cireele sunt o hran preferat de ele.

Producia mondial actual de ciree este de circa 1255 mii tone, in realizarea creia
Europa participa cu 40%, America de Nord cu 13% , Asia cu 11%, i America de Sud cu 0,6%.
Principalele ri productoare din Europa sunt: Italia (10,7%), Germania(5,6%), Spania,
Bulgaria, Franta, Romania (2,7%).

n ara noastr cireul se cultiv pe o suprafa de 8100 ha (3% din suprafaa pomicol),
cu 4 milioane de pomi situai in judeele : Iai, Vaslui, Botoani, Neam, Bacu, Vrancea, Dolj,
Arge, Bistria-Nsud etc. Dintre centrele specializate in cultura cireului enumerm : Cotnari,
Rducneni (jud Iai), Bistria-Nsud, Cisndie, Cisndioara (jud. Sibiu), Lovrin (jud.Timi),
Cooveni (Craiova), Cireoaia ( Dej) etc. (Gh.Drobot 1993)

4
 VARIETI I SOIURI

Soiuri de cire pe plan mondial

Paleta varietal a cireului din plantaiile comerciale in ri mari producatoare este

ilustrata mai jos (tabelul 1.1).

Se constat c alturi de soiuri cu mare plasticitate ecologic si valoare comercial ca

Van, Stella, Bigarreau Napoleon, Ulster etc., fiecare stat cultiva si soiuri specifice condiiilor
agroecologice si tradiei locale.

Dei se cultiv multe soiuri de cire, piat este dominata de soiurile vechi, datorit
longevitii mari a plantaiilor i a obinuinei pomicultorilor amatori de a planta, in gradinile
proprii, aceste soiuri de cire . Privit in ansamblu, sortimentul din toate tarile mari cultivatoare
este dominat de soiuri de cire cu fructe de tip Bigarreau destinate consumului in stare
proaspt, si de tip Napoleon pentru prelucrare industrial. La soiurile de cire noi, se
remarc orientarea catre soiuri cu fructe mari, de culoare roie strlucitoare, cu impact vizual
asupra consumatorului i cu anse sporite de valorificare pe pia.

Principalele soiuri de cire cultivate in lume. Tabel 1.1

Tara Soiuri cultivate

S.U.A Kristin, Hedelfinger, Ulster, Bing, Vista, Stella, Bigarreau Napoleon, Black
Tartarian, Viscount, Black Republican, Van, Rainier, Early Burlat, Venus, Hudson,
Vogue.
Germania Haumuller, Hedeffinger, Schneiders
Frana Hedelfinger, Bigarreau Hatif, B. Burlat, B. Marmotte, B. Revechon, B. Napoleon, B.
Moreau, Merton Glory, Early Rivers, Stark Hardy Giant, Van

Italia Bigarreau Moreau, B. Burlat, Isabella, Giogia, Adriana, Mora della Punta, Ferrovia,
Mora di Cazano, Van, Diana, Germersdorf, Lapins, Molizia falsa, Sunburst
Spania Ambrunesa, Mallar de Coceres, Pico Colorado, Ramon Oliva, Pico Negro
Serbia Early Lyons, Bigarreau Burlat, B. Napoleon, Germersdorf, Hedelfinger, Primavera,
Stella, Van, Lambert, StarkHardy Giant.
Ungaria Jaboulay, Bigarrean Burlat, Szomolai Fekete, Stella, Ulster, Solymari
Gombolyn, Hedelfinger, Germersdorf, Vega, Van, Sam.

Cehia Karesova Rana, Early Rivers, Hedelfinger, Van, Bigarreau Napoleon, Kordia,
Techlovan, Vanda.
Bulgaria Rana Cerna Edra, Bing, Kozerska, Germersdorf, Van, Hedelfinger, Lambert,
Bigarreau Burlat.

5
Ucraina Bigarreau Drogan, B. Napoleon, Francis Prinsadebnaia,Odesskaia ciornaia.

Moldova Bigarreau Drogan, B. Napoleon, Fruheste der Mark, Odesskaia ciornaia, Record,
Jaboulay.

Suedia Rivan, Almore, Heidi, Huldra

Norvegia Fruhe Meckenheimer, Rana Ljanscavska, Van, Vista, Kristin, Ulster, Sunburst,
Lapins

Dinamica soiului de cire in Romnia

Sortimentul de cire a suferit o continu nnoire si lrgire a paletei varietale

Daca in 1965, principalele soiuri cultivate in Romnia erau in mare majoritate soiuri
autohtone, biotipuri locale si soiuri foarte vechi de provenien german, in 1999 ca urmare a
progresului inregistrat in domeniul ameliorarii, se constat o substania1 schimbare a
sortimentului (Cocin V.1988, 1990; Gozob T. 1978; Budan S. 1990). Din cele 33 de soiuri
autorizate la inmulire in 1999, 19 sunt soiuri nou create sau selecionate in ar, iar restul de
provenien european sau nord-american, au fost introduse in urma verificarilor in culturi
comparative amplasate in majoritatea zonelor pomicole din tara.

Prin cercetrile efectuate in ultimul timp la I.C.P.P. Piteti si staiunile zonale Bistria,
Iai, Caransebes, Falticeni, Cluj, au fost introduse in sortiment soiurile noi de cire din
sortimentul mondial: Bigarreau Morreau, Ulster, Stella, Bing, Van, etc.(Cepoiu N. 1992),
precum si soiurile noi create de cercetatorii romni, Timpurie de Bistrita, Rosii de Bistrita,
Negre de Bistrita, Jubileu, Rubin, Cerna, Izverna, Colina, Ponoare (Budan S. 1995). De
asemenea, un loc important a fost acordat soiurilor pentru industrializare, omologndu-se soiuri
noi de cire cu fructul amar, cum ar fi: Silva amar, Amar de Maxut, Roz de Marculesti (Gozob
T. si colab. 1986).

Totui, s-au meninut in sortiment si soiuri vechi, dar care au fost supuse unei selecii
clonale, pentru a evita eroziunea genetic. Dei nu se face o meniune special, in pepiniere se
inmulesc, de exemplu, clone din soiurile Boambe de Cotnari, Germersdorf si Hedelfinger
(Budan, 1995).

In Romnia se cultiv att soiuri de ciree romneti ct i soiuri strine adaptate

condiiilor climarice si pedologice ale zonei in care se cultiv. Maturarea incepe de pe data de

6
10 pana in intervalul 15-20 iulie. Romnia este printre primele ari din Europa la producia de
ciree. Cea mai mare din producia de ciree a Romaniei, peste 70%, este recoltat din judeele
din Moldova.

Frheste der Mark ( Frana) : reprezint un soi de ciree de vigoare medie, autosteril
cu fructe mici, alungite, cu o depresiune in zona punctului stilar, de culoare roie-inchis, cu
insuiri gustative mediocre; se matureaz la mijlocul lunii mai.

Fructul (fig 1.1)

Mrime: 3-3,5g

Form: tronconic

Culoare: rou-inchis

Fig 1.1- Frheste der Mark

Bigarreau Moreau (Franta) : este un soi de vigoare medie, autosteril, foarte productiv,
cu fructul mare, cordiform, rou-viu, pulpa semipietroas; se matureaz la sfarsit de mai.

Fructul (fig 1.2)

Mrime: 6-7g

Form: sferic

Culoare: rou-inchis

7
 Fig 1.2-Bigarreau Moreau

Ramon Oliva ( Frana): Fructele sunt mijlocii, cordiform-rotunjite, de culoare roie-

inchis. Pulpa este semipietroas, sucul colorat rou. Se maturizeaz la sfaritul lunii mai si
inceputul lunii iunie.

Fructul (fig 1.3)

Mrime:4,5-5g

Forma:sferic

Culoare: roie-inchis

Fig1.3-Ramon Oliva

Negre de Bistria ( Romnia): reprezint un soi de vigoare mare, fructul mijlociu, rou-
vineiu, cu o depresiune in vrf, cu pulpa semipietroasa, colora, de calitate bun; se
maturizeaz la sfarit de mai si inceput de iunie.

8
Fructul ( fig1.5)

Mrime: 5g

Form: tronconic

Culoare:rouie-inchis

fig1.5-Negre de Bistria

Stella ( Canada): este soi de vigoare mijlocie, autofertil, are fructul mijlociu-mare, ovoid-
alungit, rosu-anilin, cu pulpa pietroasa, foarte bun pentru masa; se matureaza in decada a treia a
lunii iunie.

Fructul (fig 1.6)

Mrime: 5,5-6g

Form: sferic

Culoare:roie

Fig1.6-Stella

9
 Roii de Bistria (Romnia): Coaja de culoare roie, lucioas, rezistent la crapare. Pulpa
semicrocant, potrivit de suculent, cu gust dulce acrisor. Smbure relativ mare.

Fructul (fig 1.7)

Mrime: 4-5g

Form: tronconic

Culoarea: roie

Fig1.7- Roii de Bistria

Jubileu 30 (Romnia) : Fructul este mare, cu pielita groas, rezistent la crapare: pulpa
este semipietroas, cu gust dulce, putin acidulat, racoritor. Se preteaz bine att pentru consum
in stare proaspat, cat si pentru industrializare.

Fructul (fig 1.8)

Mrimea: 6-6,5 g

Forma: sferic

Culoarea: roie

Fig1.8- Jubileu 30

10
 Sam (Canada): Pomul are vigoare medie spre mare. Fructele sunt mari: 7,4 8,5 g, in
primii ani si 6,0 7,0 g in perioada de plina rodire, cu pulpa pietroasa, gust armonios, dulce
acidulat, culoarea roie-inchis, forma sferic. Maturitatea de recoltare se inregistreaz la
inceputul celei de a III-a decade a lunii iunie. Produce moderat, iar recolta este destinat in
egal masur pietei de fructe proaspete si prelucrarii sub forma de compot.

Fructul (fig 1.9)

Fig1.9-Sam

Van (Canada): Fructul este mare 6-6,5g, forma sferic, culoarea roie-inchis, cu
peduncul foarte scurt. Pulpa este foarte cinsistent, suculent, dulce. Este sensibil la crpare.
Fructele se recolteaz in decada a doua a lunii iunie.

Fructul (fig 2)

fig 2- Van

Pietroase de Cotnari (Romnia): Fructele sunt mari:6,5-7g, cordiform-rotunjite, de

culoare galben-pai, acoperite cu rosu-sngeriu pe partea insorit. Pulpa este pietroas,
neaderent la smbure, de calitate foarte bun pentru mas, dulceturi si compoturi. Se

11
maturizeaz in a doua jumatate a luni iunie. Se polenizeaz cel mai bine cu soiurile
Germersdorf, Rubin, Stella si Van. Perioada de recoltare:sfarsit de iunie.

Fructul (fig2.1)

Fig2.1- Pietroase de Cotnari

Armonia (Romnia): este un soi viguros, cu fructe mari, cordiform rotunjite, de

culoare galben, marmorate cu rou-aprins, cu pulpa pietroas, dulce si armonios acidulat,
foarte bun pentru mas; se matureaz la sfarsit de iunie si inceput de iulie.

Fructul (fig 2.2)

Mrime: 5-6g

Forma: sferic

Culoare: roie

Fig 2.2-Armonia

Germersdorf (Germania): soi vechi selectionat in Germania, are cea mai larga raspandire,
fiind cunoscut in toate tarile si pe toate continentele unde se cultiv ciresul.Pomul cire este de
vigoare mare, cu ramuri fructifere de tip buchete de mai si ramuri mijlocii cand pomii sunt

12
tineri. Fructele sunt mari: 7,0 7,5 g, cu pulpa pietroas, gust dulce, usor acidulat, form
sferic, culuare roie-inchis. Epoca de maturare este in ultima decad a lunii iunie si inceputul
lunii iulie.

Fructul (fig 2.3)

Fig2.4-Germersdorf

Hedelfinger ( Germania): pomul are vigoare mare si rodete mai mult pe buchete de mai
si ramuri mijlocii. Fructul este mare sau chiar foarte mare:6,5-7g. Pulpa este rosu inchis,
crocanta, suculenta, dulce, armonios acidulata, forma tronconic, . Epoca de maturare este la
sfritul lunii iunie si inceputul lunii iulie.

Fructul (fig 2.5)

Fig2.5- Hedelfinger

Bigarreau (Germania): pomul este viguros si rodeste predominant pe buchete de mai i

ramuri mijlocii.Fructul este de marime mijlocie: 4,5-5g, de culoare galbena,forma sferc, cu

13
pulpa tare, semicrocanta, suculenta. Se preteaz pentru compot si dulceat. Epoca de maturare
este la sfrit de iunie si inceput de iulie.

Fructul (fig2.6)

Fig2.6-Bigarreau

Uriae de Bistria ( Romnia): este soi de vigoare mare, autosteril, are fructe mari si
foarte mari:7-8g , sferic, pulpa este rosie, pietroas, suculent, cu gust dulce i armonios
acidulate; se matureaz in prima jumatate a lunii iulie.

Fructul (fig 2.7)

Fig2.7-Uriae de Bistria

14
 COMPOZIIA CHIMIC

Cireele conin :

ap: 75,40-89,21%
zahr total: 7,70-18,8%
acizi organici: 0,49-1,37%
substane pectice: 0,06-0,9%
vitamine: C, B1, B2, E, provitamina A
sruri minerale: de Ca, Fe, K, P Gh. Drobot si colab., 1993)

Conin 63 kcal la fiecare 100 de grame

Date nutriionale (Tabel 1.2)

Ciree (Cerasus avium) proaspete

Valori nutritive per 100g

Principiu activ Valoare nutrient Procent DZR

(doza zilnic recomandat)

Proteine 1,06g 2%
carbohidrai 16,1g 12%
Grsimi 0,2g 1%
fibre alimentare 2,1g 5,5%

15
 UTILIZARE

a) Consum

Cireele destinate valorificrii in stare proaspt se recolteaz manual la maturitatea de

consum, alegand fructele intregi, sntoase, cu peduncul, curate, fara vtmri, fr urme de
atac a duntorilor, obligatoriu cu peduncul, concomitent efectudu-se si sortarea lor (Gh.
Stan, Sabina Stan, 1981). Recolatarea cireelor pentru consumul in stare proaspt se face la
maturitatea deplina a fructelor, cd acestea capat culoarea si insuirile soiului, fiind insa in
msur s suporte manipularile si transportul.

b) Modul de industrializare

Cireele destinate industrializrii se pot recolta mecanizat cu o main tip vibrator,

fructele fiind colectate pe o prelat asezat sub coroana pomului. Pentru detaarea mai uoara a
fructelor de peduncul, la recoltarea mecanizat se aplic inainte de 10-15 zile de stropire cu
Ethrel in concentraie de 750 ppm (Gh. Stan, Sabina Stan, 1981).

Ambalarea cireelor trebuie efectuat in recipiente noi i curate. n calitate de ambalaj pot
fi folosite numai materiale autorizate de organul central de specialitate al administraiei publice
n domeniul ocrotirii sntii, ambalajele trebuie alese n dependen de exigenele produsului,
de metoda de ambalare, de metoda de prercire i de rezisten, trebuie depozitate n zone
curate, nchise i protejate adecvat de ptrunderea duntorilor i contaminanilor. Ambalajul
trebuie s menin caracteristicile de calitate ale produselor ambalate pe parcursul procesului de
transport

Transportarea cireelor se efectueaz cu mijloace de transport autorizate. Pentru

asigurarea meninerii calitii produselor sunt necesare ncperi de pstrare cu temperatur
controlat i reglat.

16
CERINE MINIME DE CALITATE I CLASIFICAREA PE CATEGORII
DE CALIATE

n toate categoriile, sub rezerva dispoziiilor speciale pentru fiecare categorie i a

toleranelor admise, cireele trebuie s fie:

ntregi;
fr zgrieturi i/sau tieturi cicatrizate;
sntoase (se exclud produsele atinse de putregai sau cu alterri din cauza crora devin
improprii pentru consum);
curate, lipsite de orice materii strine vizibile;
fr boli;
fr deteriorri cauzate de boli;
fr semne de zbrcire interioar;
fr deteriorri cauzate de temperatur;
lipsite de umezeal extern anormal;
fr miros i/sau gust strin

Produsele sunt ncadrate n patru categorii, definite dup cum urmeaz:

1) categoria Extra - Produsele din aceast categorie trebuie s fie de o calitate
superioar. Ele trebuie s prezinte forma, dezvoltarea i coloraia tipic soiului, inndu-
se seama de zona de producie.
a) acestea nu trebuie s prezinte defecte, cu excepia unor foarte mici alterri
superficiale ale epidermei, cu condiia ca acestea s nu aduc atingere aspectului
general al produsului, calitii, conservrii i prezentrii sale n ambalaj.
2) categoria I - Produsele din aceast categorie trebuie s fie de o calitate bun. Ele
trebuie s prezinte caracteristicile soiului, inndu-se seama de zona de producie.

17
a) pulpa nu trebuie s prezinte deteriorri;
Cu toate acestea, ele pot s prezinte defecte uoare ale epidermei, un defect uor de
form, dezvoltare sau coloraie cu condiia ca acestea s nu aduc atingere aspectului
general al produsului, calitii, conservrii i prezentrii sale n ambalaj.

3) categoria II - aceast categorie cuprinde cireele care nu se pot ncadra n

categoriile superioare, dar care corespund caracteristicilor minime definite anterior.

a) pulpa nu trebuie s prezinte defecte grave.
4) categoria III - aceast categorie cuprinde produsele care nu se pot ncadra n
categoriile Extra, I, i II, dar care corespund caracteristicilor minime definite anterior

18
 CONDIII DE PSTRARE

Temperatura de depozitare a cireelor trebuie s fie cuprins in intervalul -10C si -0,50

C. Pentru msurarea temperaturii din spaiul de depozitare se utilizeaz att instrumente ce
permit nregistrarea acestui parametru la un moment dat (termometre), ct i instrumente ce
ofer posibilitatea nregistrrii evoluiei parametrului menionat pe o perioad oarecare de timp
(termografe).

Reglarea umiditii din spaiile de depozitare poate nsemna, dup caz, reducerea
excesului de umiditate (prin amplasarea de vase coninnd var nestins,clorur de calciu,
silicagel etc. - substane care absorb vaporii de ap) sau ridicarea umiditii (prin stropirea cu
ap a pardoselii depozitului - mprtierea de rumegu umezit de lemn, ventilarea spaiului de
depozitare sau folosirea unor umidificatoare electrice). Umiditatea relativ a aerului din spatiul
in care sunt depozitate cireele trebuie sa fie cuprins in intervalul 85%-90%.

ntre containere i podea trebuie s fie suficient spaiu pentru a permite circulaia aerului.
Aerul trebuie s circule n ntreaga ncpere de depozitare. Trebuie efectuat controlul i
dirijarea coninutului aerului din spaiul de depozitare, n scopul evitrii modificrii compoziiei
aerului din interior n timp i impurificrii lui cu particule de praf sau cu diferite gaze.

Atmosfera controlat exercit o aciune direct, ncetinind activitatea metabolic a

fructelor i una indirect, prin prevenirea unr dereglri fiziologice cum sunt: decompunerea
intern. Punerea la punct a tehnologiei bazat pe reducerea nivelului de O 2 pna la 1-1,5%, a
amplificat beneficiile oferite de atmosfera controlat.

19
 BOLI I DEREGLRI FIZIOLOGICE

Cireele fac parte din grupa fructelor foarte perisabile, cu durat scurt de pstrare.
Pentru a rezista vtmrilor provocate la recoltare, manipulare, ambalare si transport, aceste
fructe se recolteaz in faza de prg (Gheroghi i colab. 1979).

Putrezirea fructelor (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)

Boala se manifest astfel:

aceste ciuperci patrund n fructe prin rnile produse de insecte, grindin sau alte cauze,
iar dup recoltare, prin leziunile rmase in urma ruperii codielor, prin rni etc.
aparitia unei pete cenuii, cu nuan albstruie, circular, care se extinde treptat pn ce
cuprinde intregul fruct. esuturile se nmoaie, iar la suprafa apar din ce in ce mai
multe grmajoare de conidifori si conidii cenuii, de mrimi diferite i distribuite
neregulat pe suprafaa fructelor.
fructele se ncreesc si putrezesc in 2-3 zile

Fig 2.8

20
 Ptarea cafenie (Fusicladium cerasi)

Boala se manifest astfel:

Pe fructe apar pete mici, circulare sau ovale, de culoare mslinie, cu marginile difuze.
Ele sunt acoperite de un strat fin, catifelat.
In cazul unui atac masiv, petele sunt numeroase, se unesc acoperind poriuni mari din
fructe
Fructele se zbrcesc, crap si sunt lipsite de gust
Boala nu evolueaz dup recoltare, dar prin leziunile deschise pot ptrunde
microorganisme saprofite, care le putrezesc.

Fig 2.9

Musca cireselor (Rhagoletis cerasi)

Boala se manifest astfel:

Fructele atacate de musc ( viermele) capt o culoare inchis i se nmoaie

Fructele atacate putrezesc usor att pe pom ct si dup recoltare
Fructele cu sensibilitate ridicat sunt soiurile cu perioad de coacere semitrzie sau
trzie.

fig 3

21
 BIBLIOGRAFIE

1. I.Miliiu si colab. 1993 - Pomicultur

2.Ana Hulea si colab. 1982 Bolile i duntorii produselor agricole si hortivitucole dup
recoltare

3. https://www.pom-fructifer.ro

4.http://agroromania.manager.ro/articole/pomi-fructiferi/soiuri-de-cirese-care-se-cultiva-in-
romania-13865.html

5.https://www.google.ro/search?q=cirese+armonia&tbm=isch&imgil=B0G8-
jyVbITqqM%253A%253BspSnRjfrugqZMM%253Bhttps%25253A%25252F%25252Fdoxolo
gia.ro%25252Fpuncte-de-vedere%

6.https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&q=uriase+de+bistrita&
oq=uriase+de&gs_l=psy-
ab.1.1.0i24k1l2.430177.436130.0.438376.10.10.0.0.0.0.139.1032.2j7.10.0....0...1.1.64.psy-
ab..0.9.1025.0..0j0i19k1j0i5i30i19k1j0i5i30k1j0i13k1.95.DOdH1v6UvkA#imgrc=vDsZI-
EtAFRFYM:

7.http://irigare.acsa.md/imagini/RT%20Ambalarea,%20transportarea%20si%20depozitarea%2
0fructelor%20si%20legumelor.pdf

8.http://www.madr.ro/inspectia-legume-fructe.html

9.http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20d
e%20date/Materiale%202009/Acte/PHG%20Fructe%20si%20Legume%20Proaspete/PHG%20
RT%20frcute%20si%20legume%20proaspete.PDF

10.https://www.gazetadeagricultura.info/carti-cultivarea-plantelor/agricultura-generala/11236-
tehnologia-produselor-horticole-valorificare-in-stare-proaspata-si-industrializare.html

22
23