ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

FACULTATEA DE BUSINESS I TURISM

MASTER:Managementul Calitaii, Expertize i Protecia Consumatorului

Funcia cultural a alimentului tradiional

n Italia

Grupa 505
Studeni: Tsica Elena Lavinia
Zaharia Alexandra

BUCURETI
Decembrie 2017
 CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
1.1 Caracteristica general a alimentelor i aspecte particulare ale culturii consumului n Italia
1.2 Factorii determinai i caracteristici definitorii ale culturii alimentare italiene
1.3 Obiceiuri gastronomice definitorii

CAPITOLUL 2

2.1 Prezentarea alimentelor tradiionale italieneti

CAPITOLUL 3
3.1 Produse i preparate tip gourmet
3.2 Ciudenii alimentare
3.3 Preparate culinare simbol

CAPITOLUL 4
4.1 Meniuri tipice italieneti.
4.2 Prezenatare unor meniuri specifice unor srbtori
4.3 Evidenierea preocuprilor pentru alimentaia sntoas din Italia

CAPITOLUL 5
5.1 Preocuprile Italiei pentru promovarea propriei culturi alimentare

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

1
INTRODUCERE
Italienii sunt gurmanzi, ns preuiesc deasemenea sntatea i aspectul propriu, deci
merit s aplicm sfaturile lor i s ncercm dieta lor italian, care ne va ajuta s ne bucurm
de o sntate buna n decursul anilor.

Despre buctria italian se poate scrie ore ntregi, aceast fiind bogat n reete
rafinate, ns distincia ei este i un mod deosebit de mncare. Italienii mnnc mpreun cu
prietenii i familia, bucurndu-se de gustul platourilor i delectndu-se cu vin.

Italienii ne vor ajuta cu cteva sfaturi verificate legate de o dieta sanatoasa: mncarea
trebuie s fie un lucru relaxant, destindei-v i gndii-v la o petrecere prin care v putei
desprinde de ziua cotidian, dup mas ieii la o plimbare cu cei cu care ai luat masa, vorbii
i bucurai-v de fiecare clip aa cum o face un adevrat italian sudic, pizza popular are i
versiunile ei cu legume ( roii, ceap. msline, ardei), fii activi fizic si folosii des bicicleta
sau facei plimbri pe jos, feriti-v de obiceiul de a mnca n faa televizorului sau la
calculator, renunai definitiv la Fast Food-uri, utilizai unde se poate ulei de msline n locul
celui tradiional.

La micul-dejun putem s ne permitem o prjitur cu cafea sau cappucino, gustarea

pentru femei poate consta n fructe sau suc de fructe, n schimb pentru brbai e bun un sand-
wich cu mezeluri sau past de pete, (la gustarea de dup - amiaz se pot consuma la
alegere fructele preferate, iaurturi, deserturi pe baz de lapte sau o bucat de pizza).

Prnzul este compus din cteva feluri. Primul este antipasti, adic o gustare uoar
din felii de pepene galben i unc (vara deobicei) i crostini (iarna), adic mici buci de
pine cu mozzarela tiat mrunt i adaos de ciuperci, ceap, spanac sau roii, coapte n
cuptor, sau brnzeturi. Felul principal const n paste, macaroane, sosuri la alegere. Dup
acesta se servete o salat sau legume preparate n diferite moduri, cu o mic portie de carne
sau pete. n ncheiere desert.
Cina este considerata la ei masa principal, se pot servi legume nbuite, gtite sau
crude cu buci de carne, pete sau brnz (pinea de preferin fr sare), se poate consuma
un pahar de vin sec alb sau rou.

Fiind dintre cele mai vechi din lume, buctria italian internaional i buctria
tradiional italian sunt un amestec de influene aparinnd diverselor culturi culinare.
Buctria italian are cu adevrat unele dintre cele mai vechi i mai sofisticate elemente de
buctrie tradiional din lume. Din secolul al IV-lea .Hr., de cnd dateaz primele vestigii
care o atest, buctria italian a parcurs un drum lung i tumultuos pentru a deveni ceea ce
este astzi. Cufundat n istorie, buctria italian a asimilat o mulime de influene din
Bizan, Roma antic, Grecia antic, Orientul Mijlociu etc.

2
 Astzi, buctria italian cuprinde o varietate de ingrediente. Cnd vorbim despre felurile
de mncare italian, primele lucruri care ne vin n minte sunt bucelele de brnz, varietatea
de legume, condimente, paste i vinuri. Dincolo de diversitatea ingredientelor, buctria
italian ofer o selecie de mncruri care economisesc timp i, ntr-un fel, iau timp. n
acest context, economia de timp nseamn c v putei planifica timpul pe ndelete, ateptnd
pn cnd se face mncarea. Majoritatea felurilor de mncare italian se bazeaz pe legume i
pe ingredientele comune menionate anterior, astfel c putei gti orice de la aperitive i felul
nti pn la desert ntr-un interval de 30 de minute dup care mai avei nevoie de nc 15
minute pentru a servi o mas italian decent. Aceast pauz de 45 de minute nu v va
demola planurile de afaceri ale zilei! Ceea ce este extraordinar n buctria italian este c
felurile de mncare italian se bazeaz pe legume, deci putei folosi legume congelate pentru
a obine o mncare italian gustoas ct ai zice pete!

3
 CAPITOLUL 1
1.1 Caracteristica general a culturii alimentare i aspecte particulare ale
culturii consumului n Italia

Din ce n ce mai muli italieni renun la prnzul mncat n grab n fast-food-uri,

reuind astfel s aib un metabolism mai bun i s fie mai sntoi.
Un studiu realizat de ctre asociaia Progetto Food, care a implicat 4.500 de
persoane, cu vrstele cuprinse ntere 18 i 65 de ani, din ase ri ale Europei (Italia, Frana.
Spania, Belgia, Suedia i Republica Ceh), a concluzionat c italienii mnnc sntos.
Astfel, majoritatea italienilor prefer s i foloseasc pauza de mas din timpul programului
de lucru mergnd la restaurant sau n baruri pentru a mnca. Majoritatea italienilor nu
consum alimente fast-food, prefernd s mnnce la prnz mncare gtit n restaurante sau
mncare adus de acas. 43% dintre italieni prefer s mnnce la prnz paste.
Un italian mnnc ntr-un an mai mult de 23 de kilograme de paste. Comparativ, un
american consum doar 6 kilograme.
Bucataria italiana e una cu rdcini puternice n istoria Europei. E veche de peste
2000 de ani. Coastele nsorite ale Mediteranei i-au adus influene arabe, mirodenii i arome
exotice de pe alte continente. Ca orice popor latin i italienii sunt mari gurmanzi iar pofta de
mncare se vede n mesele lor copioase.
Gastronomia este un element important al stilului de via italian, reflectnd mai ales
cultura rurala i pe cea familial. Accentul nu este pus pe complexitatea i rafinamentul unei
buctrii sofisticate, ci pe calitatea i respectul tradiiilor. Orice fel de mncare trebuie
preparat cu seriozitate, respectnd reeta originala, pentru a-i da gustul cunoscut din
copilrie.
Buctria italieneasc nseamn mult mai mult dect pizza i paste. Acesata este
celebr n toat lume pentru originalitatea, diversitatea i bogia sa. De-a lungul anilor
fiecare regiune sau stuc din Italia i-a dezvoltat propria cultur gastronomic, precum i
moduri specifice de-a pregti mncarea, care cel mai adesea e pregtit cu ingrediente care se
gsesc doar n zona respectiv.
O mas tipic italian este compus din:
Antipasto: Un aperitiv ce conine o selecie de legume proaspete, legume la grtar, brnz,
pine i mezeluri.
Primo: Se servesc spaghete sau risotto. De exemplu: spaghete Carbonara, spaghete cu scoici,
spaghete cu sos pesto sau spaghete tagliatelle cu sos Ragu Bolognese sunt preparate i
ntlnite la primul fel principal de mncare italienesc.
Secondo: include ntotdeauna carne sau pete, consumate mpreun cu un "contorno"
(garnitur) de cartofi sau salat.
Dolce: Un desert, precum tiramisu, panna cotta, ngheat, tort sau fructe, care este urmat
apoi, desigur, de cafea (expresso). Italienii nu beau cappucino dup cin, fiind considerat
cafeaua "de diminea".

4
 n vremurile trecute, cu mult nainte s apar fabricile care produc n prezent
delicioasele paste, oamenii obinuiau s-i fac singuri spaghete i le atrnau afar pentru a le
usca. Tot n acele vremuri pastele se mncau cu minile. Mai precis, cu braul ntins deasupra
capului i cu capul dat pe spate.
Mncarea italieneasc att de cunoscut astzi n toat lumea a aprut acum muli,
muli ani i e o parte important a motenirii cultural-gastronomice a italienilor. Aromele
puternice, exotice nu sunt foarte ndrgite, n schimb, este apreciat combinarea subtil de
gusturi autentice, fr excese i fr complicaii inutile.
Italia se remarc prin anumite obiceiuri gastronomice de la care italienii nu se abat
deobicei, i anume:
1. Pastele trebuie pregtite mereu al dente, ceea ce nseamn, practic, c ele nu
trebuie fierte prea mult. Nu numai c varianta al dente e mai gustoas i mai uor de
digerat.
2. Italienii nu amestec niciodat chiftelele cu spaghetele.
3. n nordul Italiei oamenii prefer s foloseasc untul, nu uleiul de msline. Tot acolo
orezul i produsele din porumb sunt mai populare dect pastele.
4. n Italia orice mas ncepe cu vin i pine, care sunt urmate de ulei de msline i
unt.
5. Italienii petrec mult timp la mas. Ei pot sta la aceeai mas i timp de 5 ore.
6. Fiecare mas are mai multe feluri: Se tie c italienii mnnc mult. Au i ce:
apertiv, antipaste, primul fel, felul doi, salat, brnz, desert, cafea i digestiv.
7. Consum mult ulei de msline: Un italian consum aproximativ 14 litri pe an/
persoan.
8. Produc parmezan, n cantiti imense: i-l adaug n orice reet.
9. Fiecare pizza este pentru o persoan: Ei nu o mpart cu nimeni.
10. Pun ngheat n cafea.
11.Beau un pahar de vin la fiecare mas: Italienii de orice vrst savureaz, alturi de
mncare, un pahar de vin rou.
12.Micul dejun italian l egaleaz pe cel franuzesc: Italienii i ncep ziua cu un
cappuccino i un produs de patiserie.
13.Tiramisu: Au inventat unul din cele mai bune deserturi din lume. i le mulumim
pentru asta.

Italia se remarc i prin varietatea sa de msline, fiecare soi avnd forme, culori si
gusturi distincte. Aromele acestora se regsesc n uleiurile de msline italieneti care sunt
foarte apreciate pe plan internaional. Cea mai mare producie de ulei de msline este n
Sicilia. Uleiurile din Toscana au o arom delicat, regiunea Umbria produce uleiuri cu gust
puternic, n timp ce uleiul de Trevi are o culoare de aur i un gust de migdale. n ceea ce

5
privete pastele publicul larg cunoate doar dou categorii de paste pasta corta (pastele
scurte) i pasta lunga (pastele lungi), ns n Italia exist peste 450 de feluri de paste i tot
attea sosuri. Un lucru surprinztor este c roiile (din care se fabric nelipsitul sos pentru
spaghete) au fost aduse n Italia abia n anul 1700.
n buctria italieneasc exist cteva alimente care nu au voie s lipseasc: uleiul de
msline, usturoiul, busuiocul, oregano, mozzarella, ricotta, parmigiana, fructele de mare i
roiile. Brnza de tip parmesano e originar din regiunea Parma. Tot italienii au creat i
celebrele gorgonzola, mozzarella, provolone i ricotta.

1.2 Factori determinani i caracteristici definitorii ale culturii alimentare

italiene

Cei care ajung sa viziteze Italia pot remarca faptul c obiceiurile alimentare difer de
la un ora la altul. Nu numai ca fiecare regiune are propriul stil de pregtire al alimentelor, ci
fiecare comunitate n parte are un mod unic de utilizare al ingredientelor.
Fiecare ora are un mod distinctiv de preparare al crnailor, brnzeturilor, vinului i a
pinii. Pastele se gtesc diferit n funcie de regiune. n nici o alt ar din lume nu se gsesc
att de multe varieti culinare mprite n diviziuni regionale (risotto este specific n Milano,
tortellini n Bologna i pizza n Napoli).
Italia este o ar a varietilor i buctria este nc un aspect al acestei culturi.
Aceast diversitate provine din motenirea pe care au dobndit-o de pe urma ranilor i a
diferenelor reliefului. Italia este o peninsul separat de restul continentului de cel mai mare
lan muntos din Europa.
Relieful variat a ajutat la creterea ingredientelor diverse.
Diversitatea mncrurilor provine din istoria Italiei. Fiecare populaie care a trit la
un moment dat n Italia a contribuit cu propriile tradiii la formarea Italiei de astzi.
Influenele buctriilor etruscilor i grecilor sunt prezente i astzi.
Romanii au deinut puterea politic asupra teritoriul aproape doua mii de ani, au
integrat civilizaia greac i au creat un imperiu care a pus fundamentele civilizaiei
occidentale. De asemenea, au importat o mulime de alimente din ntreaga lume. Navele
romane au transportat alimente de baz, cum ar fi grul i vinul, precum i o varietate de
condimente din China, pentru a satisface pofta romanilor pentru ingredientele exotice.
Buctria romanilor a influenat generaiile secolelor care au urmat. Cderea imperiului
roman a determinat valuri de invazii ale popoarelor barbare. Ei au distrus i ars totul n jur,
dar au luat cu ei obiceiurile culinare ale romanilor. Au trecut secole pn cnd ordinea a fost
restabilit i popoarele medievale au nceput s reconstruiasc arta culinara.
Oraele din nordul Italiei se bazau pe negoul de esturi i condimente cu rile din
partea de nord a Europei. Buctria Italiei s-a nscut din mixul culinar al fiecrei zone n
parte.
Macaroanele uscate sunt ideale pentru a fi stocate, comercializate i transportate. Prezente n
Sicilia o data cu ocupatia araba, macaroanele au devenit populare si in Napoli in 1700. De
aici a inceput exportul macaroanelor uscate in intreaga lume. Ocupatia musulmana in Sicilia

6
si-a adus contributia asupra bucatariei siciliene. Arabii au importat alimente precum orez,
spanac, alcool, portocale, lamai, caise si zahar.

Tradiiile locale sunt un rezultat al istoriei i influenteaza n prezent viata locuitorilor.

Diferenele culturale si sociale sunt prezente in toata Italia, desi marketingul de masa tinde sa
niveleze aceasta diversitate. Intr-o tara a varietatilor este greu de definit un stil culinar propriu
al italienilor. Produsele traditionale ale fiecarei regiuni in parte sunt cele care diferentiaza
bucataria italiana de altele.

1.3 Obiceiuri gastronomice definitorii

Este cunoscut faptul c Italia este renumit pentru pastele finoase (macaroane,
spaghete), pizza preparata cu branzeturi, pentru consumul de fructe de mare. n general se
mnnc mult carne de miel, orez i untdelemn de msline, roii, mozzarella, parmezan,
ciuperci uscate, legume i citrice.
Italienii au obiceiul de a consuma anumite alimente care predomin n mai toate
preparatele tradiionale. Cele mai importante alimente sunt: uleiul de msline, oetul
balsamic, brnza (n special parmezanul i mozzarella), ciuperci uscate, roiile care sunt
folosite la sosuri, verdeaa (ptrujel, salvie, busuioc), ardei iute (Peperoncino), condimente:
oregano, ptrunjel, rozmarin, ghimbirul, ofranul), ton n conserv.
Italienii au reguli si obiceiuri stricte atunci cnd vine vorba despre servirea mesei.
Acetia mnnc cel puin dou mese pe zi acas. Membrii familiei se ntlnesc la prnz sau
la cin, pentru a mnca bine i pentru a discuta. Cum elevii nvadoar dimineaa, cei mai
multi prini prefer s vin acas i pentru masa de prnz.
Iat cteva dintre obiceiurile gastronomice ale italienilor la mas:
1. Italienii sunt foarte ateni la cum sunt aezai la mas oaspeii, Exist obiceiul ca
acetia s se aeze ntr-o anumit ordine la mas, de obicei gazdele satu de o parte i
de alta a mesei. In dreapta brbatului gazd, st cea mai important prezen feminin
sau cea mai n vrst, dup care n dreapta sa se aeaz restul doamnelor, n ordinea
vrstei. Acelai lucru se ntmpl i n dreapta doamnei gazda, unde se aeaz
brbaii. Soul i soia nu stau unul lng altul la mas.
2. Masa este acoperit cu o fa de mas din bumbac sau se aeaz, pentru fiecare
persoan, erveele individuale sau buci de rogojin mpletit. Sarea i piperul se
aeaz n ambele coluri ale mesei. Italienii au o superstiie n ceea ce privete sarea:
nu se d din mn n mn, ci ntotdeauna se aeaz nti pe mas.
3. Pinea i grisinele nu lipsesc de la masa italienilor, pentru c ei mnnc pine la
orice tip de mncare. Pe mas nu exist cuite pentru pine i nu se servete unt. De
obicei se servesc chifle sau felii.
4. Ca aperitiv (antipasti), italienii prefer pinea prjit, aromat cu ulei de msline i
usturoi, uneori acoperit cu roii tiate i busuioc. O alt alegere ar fi felii de baghet
nmuiate n ulei de msline i oet balsamic.
5. Dup aperitive sunt aduse la mas pastele, sunt preferate poriile mici de 90 de
grame.

7
6. Se poate ncepe direct cu pastele, dar n cantitate mic. Acest fel de mncare se
numete primo. n restaurante sau la mese festive se servete de mai multe ori acest
fel de mncare. De exemplu se ncepe cu orez i se continu cu ravioli. n acest caz,
orezul poart denumirea assaggio di primi (un exemplu al primului fel). Important
este c, per total, cantitatea de mncare servit ca primo s nu depeasc un
castronel. n loc de paste se poate servi sup sau orez. Secondo const n pete, carne,
ou sau amestec de legume.
7. La mesele festive, se servete n final i brnz. Desertul este un fruct sau o prajitura,
de exemplu specialitatea rii: Tiramisu. Masa se ncheie cu o cafea espresso.
Obligatoriu, de pe masa italienilor nu lipsete vinul.
8. Italienii i iau zilnic o pauz de mas de 3 sau 4 ore ceea ce le permite s gteasc
acas, acetia mncnd foarte rar n ora. Sunt ntr-o form fizic i de sntate foarte
bun deoarece acetia nu folosesc la mncare aditivi sau sosuri (maioneza sau sosuri
ambalate pentru salate.
9. Italienii consum fructe de sezon, provenite din agricultura proprie (citrice, struguri
etc) care sunt ieftine, la ndemna tuturor i, cel mai adesea, organice. Un alt lucru
benefic: savureaz la mas un pahar de vin rou, care amplific savoarea mncrurilor
i, indirect, le prelungete longevitatea i le reduce riscul cardiovascular, conform
ultimelor cercetri n domeniu.

8
 CAPITOLUL 2
Prezentarea unor alimente tradiionale italieneti

Italienii obinuiesc s foloseasc n mod frecvent anumite produse care au devenit

emblema gastronomic a Italiei.
Oetul balsamic a intrat destul de recent n limbajul pasionailor de gtit( acesta a fost
fabricat n Modena i Reggio Emilia).Oetul balsamic tradiional este chiar mai sntos dect
oetul clasic din vin sau mere, dup cum o spune i numele balsamico, curativ.1
Din punct de vedere al sntii, bioflavonoizii din struguri acioneaz ca antioxidani
care ajut sistemul imunitar n lupta cu infeciile i inflamaiile, iar resveratrolul din smburi
ajut n prevenirea cancerului. Acidul acetic din compoziie regleaz glicemia i duce la
scderea poftei de mncare, ceea ce nseamn c este recomandat att celor care se lupt cu
pofta de dulce, dar i celor care se afl n timpul curei de slbire.
n mncare, oetul balsamic se folosete cel mai des ca dressing pentru salate, dar s
nu uitm c, odat cu creterea numrului de ani n care a stat la maturat, el poate fi adugat
cu succes la pastele pe care le ndrgim, n sosuri, n risotto, dar i pentru a da o arom
special brnzeturilor, crnurilor i fructelor proaspete. Nu n ultimul rnd, un oet balsamic
bun poate fi folosit inclusiv ca topping la ngheatele de vanilie, dar i gol, pe post de
digestiv.

Fig.1 - Oet balsamic:

https://www.google.ro/search?newwindow=1&biw=1366&bih=588&tbm=isch&sa

Parmezan
Un alt subiect de mndrie naional este parmezanul. Este un tip de brnz de origine
italian renumit n ntreaga lume. n Uniunea European Parmigiano Reggiano" este o marc
nregistrat i poate fi utilizat doar pentru a desemna acest tip de brnz ce se produce n
Parma i Reggio Emilia din nordul Italiei. Este produs din lapte de vac, iar gustul su este cu
att mai picant cu ct brnza este mai veche.

*Dac oetul clasic se obine de obicei, prin fermentarea vinului sau a cidrului de mere, oetul balsamic trece
printr-un proces ndelungat, care i scoate n eviden proprietile. Mustul obinut din boabele de struguri albi Trebbiano sau
Lambrusco este fiert pn cnd devine aproape un nectar, care va fi apoi pus la maturat mai muli ani, trecnd chiar i peste
25, timp n care va fi mutat periodic n diferite tipuri de butoaie, pentru a prelua aroma specific a lemnului din care sunt
realizate acestea.

9
 Este o brnz frmicioas, iar procesul de producie al acestuia dureaz de la 14 la 36
de luni. Parmezanul este extrem de versatil. Poate fi folosit sfrmat, feliat subire mpreun
cu o sup sau o porie de paste, pe pizza sau n salate. Este originar din Babbiano, undeva n
jurul secolelor 13-14, unde se atest pentru prima dat documentar brnza.

Fig2Parmezan:
https://www.google.ro/search?newwindow=1&biw=1366&bih=588&tbm=isch&sa=1&ei=gSshWtDhNcXTkwWxjqXQCQ
&q=parmezan&oq=parmezan&gs_l=psy-ab.3..0l10.251399.25

Uleiul de msline extra virgin italian este unul dintre cele mai apreciate la nivel
mondial, dar n acelai timp este i destul de des contrafcut. Cererea de ulei de msline
italian de nalt calitate depete cu mult oferta, Italia fiind al doilea productor i exportator
de ulei de msline, dar i cel mai mare consumator( sunt 5 mari regiuni productoare de ulei
de msline: Sicilia, Liguria, Puglia, Umbria i Toscana). Pentru c fiecrei regiuni i este
specific un anumit tip de clim, fiecare tip de ulei are o arom diferit. n Sicilia, de
exemplu, uleiul de msline are arome mai condimentate, un gust mai pronunat de piper, mai
bogat i mai taninos. Gustul celui din Liguria este mai untos, cu arom de nuci, delicat, subtil
i bogat n acelai timp, dar opusul celui din Sicilia. Diggs spune c este cel mai special
dintre toate. n Puglia, uleiul este verde, proaspt, vibrant, uor conidmentat, foarte
echilibrat, ca arome. Cel din Umbria este omniprezent, este uleiul simplu, clasic, creat din trei
tipuri de msline. Un gust foarte proaspt, cu arome de nuci i anghinare.
Fraudele din industria productoare de ulei de msline sunt foarte frecvente, mai ales
n Italia. Cu ct este mai ieftin, cu att este mai suspect.
Pentru a cumpra un ulei de calitate este foarte important eticheta D.O.P.
(Denominazione di Origine Protetta), certificatul guvernamental care te asigur c produsul
este unul original, chiar din regiunea notat.
Ca oetul i sarea, uleiul de msline poate fi un bun conservant. O conserv de ton
clasic n Italia este "sottolio", adic n ulei, acesta ajutnd la pstrarea corect a petelui. De
asemenea este folosit ca i conservant pentru fasolea boabe sau pentru usturoi. Uleiul de
msline poate fi folosit la platou cu brnzeturi, la pine, dar i la pregtirea prjiturilor i
chiar a ngheatelor.

10
 Fig. 3 - Ulei de msline:
https://www.google.ro/search?q=uleiul+de+masline+la+italieni&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwihv8jWx
ujXAhVIF-wKHe8PDIYQ_AUICigB&biw=1

Condimentele sunt des consumate pentru c au rol vasodilatator i permit dispersarea

cldurii corporale. n trecut, erau utilizate pentru conservarea alimentelor i mpiedicarea
proliferrii bacteriilor (De ex.: piper n salamuri, cuioare i scorioar pentru mere). Astzi,
graie cunoaterii uleiurilor eseniale pe care le conin, condimentele italiene sunt ingrediente
indispensabile care dau preparatelor culinare gust, parfum, precum i o vast palet
cromatica, pentru a gti sntos i savuros.

Busuioc,numele acestuia provine de la basileus, care nseamn rege, deci busuiocul

este regele mirodeniilor.Aroma caracteristica speciei comune n Italia deriv din eugenol, o
substan continut i n cuoare. Unele varieti de busuioc conin uleiuri eseniale ce dau
aroma specific de lmie, ment sau camfor. Cele mai folosite specii de busuioc sunt:
Genovez, Volanase purpurii, Mamut, Scortisoara, Lamaie, Glob. Alturi de
parmezan, semine de pin, usturoi i ulei de msline, acest condiment italian este ingredientul
de baz al cunoscutului sos Pesto genovez, o reet specific zonei Liguria. De asemenea,
este nelipsit din sosurile de roii, condimentul preferat al italienilor pentru paste.
Este recomandat s fie proaspt i s fie adugat la sfritul preparrii, pentru a nu i se
distruge aroma. Poate fi inclus i n gemuri de fructe: cpuni, zmeur, prune etc. Uleiul
esenial de busuioc este folosit pentru parfumuri, lichioruri sau ulei de masaj.
Din punct de vedere medicinal, busuiocul este utilizat pentru infuzii ca actiune
sedativ, antispastic, diuretic i antiinflamatoare . Infuzia de busuioc este util i n tratarea
laringitei sau gripei, fiind un stimulator al poftei de mncare.

Fig.4 Busuioc
https://www.google.ro/search?q=busuiocul+italian&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUK
Ewjd8JnMhenXAhWNzKQKHcDIAiwQ_AUICigB&biw=1366&bih=6

11
 Pastele
Cnd ne gndim la buctria italian, nu avem cum s nu ne aducem aminte de
celebrele paste. n gastronomia italian exist n jur de 50 de tipuri de paste, ns doar 10 sunt
cunoscute:
1.Spaghetti
Spaghetti sunt unele dintre cele mai cunoscute i iubite paste italieneti. Este interesat de tiut
faptul c spago semnific coard, iar -ett este un diminutiv care subliniaz faptul c sunt
subiri. Ele au luat natere n Napoli i, dei la nceput acestea aveau o lungime de 50 de
centimetri, n timp au ajuns la 25 de centimetri. Cel mai des, spaghetele, sunt servite cu sos
de roii sau brnz.

2.Farfalle
Numele vine de la fluturi i pastele chiar par niste fluturai. La fel de ndrgite sunt i cele
colorate roii pentru c au adaos de tomate sau verzi pentru c au n compoziie spanac. V
recomandm s le consumai cu sos de roii i smntn, vei fi ncntai de gustul lor
deosebit.

3.Bucatini
La fel de iubite n Italia sunt pastele bucatini care se aseaman foarte mult cu spaghetele.
Sunt puin mai groase i n interior au un orificiu. Consistena lor intensific gustul oricrui
tip de sos. Aceste paste sunt combinate cu sos carbonara sau sos ricotta

4.Fusilli
Fusilli au aprut pentru prima dat n Italia de Nord i forma lor seaman mult cu un fus. Se
pot servi cu sosuri variate (pesto de roii, sos de roii, etc) sau cu legume (brocoli, roii, ardei,
usturoi).

5.Tortellini
Aceste paste se mai numesc i umbellico pentru ca au forma unui buric. Tortellini sunt
umplute cu carne sau brnz i sunt servite alturi de o multitudine de sosuri. Le putei
prepara la cuptor cu brnz, bacon i ou. Sunt originare din Bologna i interesat de menionat
este faptul c italienii le consum destul de des n sup de gin.

6.Taglierini
Pastele taglierini au la baz un aluat care conine ou, ingredient care se mbin perfect cu
faina, pentru a oferi o consisten aparte. Taglierini provin din Piemonte i reeta de baz

12
conine i brnz. Tradiional, pastele taglierini se prepar fie cu trufe i unt, fie cu sosuri pe
baz de carne.

7.Penne
Numele lor este inspirat de forma unui stilou. Se cunosc dou tipuri de penne, unele netede la
exterior lisce i altele cu striaii rigate. Sunt perfecte cu sosul pesto sau preparate la
cuptor, ca n reeta de penne al forno.
8.Cannelloni
Cannelloni sunt printre primele tipuri de paste care au aprut n Italia. Acestea seamn
izbitor de mult cu nite tuburi i de cele mai multe ori au o umplutur n interior. Tradiional,
canneloni se prepar cu brnz ricotta, ceap i carne de vit.

9.Bavette
Aceste paste provin din Genova i au forma unor spaghete plate. Sunt foarte gustoase alturi
de pui i ciuperci, i sunt garania unei mese delicioase.

10.Rigatoni
Rigatoni sunt des ntlnite pe mesele italienilor. Sunt ideale cu carne, sos de roii i
mozzarela. Striaiile exterioare i dimensiunea le fac diferite de restul tipurilor de paste
italieneti.

Fig.5 - Paste fainoase din Italia:

https://www.google.ro/search?q=zece+tipuri+de+paste+si+denumirile+lor&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X
&ved=0ahUKEwj-ldjWi-nXAhWnHJoKHZlyBbkQ_AUICig

13
Fig. 6 - Paste:
https://www.google.ro/search?q=cum+sunt+pregatite+pastele+de+italieni&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X
&ved=0ahUKEwjcmrjrmOnXAhWJA5oKHXiODB4Q_AUICi

Sosul de roii este, de secole, unul dintre sosurile de baz ale buctriei europene,
dei primii care l-au preparat au fost strvechii sud-americani. Se crede eronat c acest sos a
fost piesa de rezisten a gastronomiei italiene imediat ce roiile au ajuns pe continent, n
secolul XVI, pentru c primele reete din peninsul n care a fost folosit au aprut abia 100 de
ani mai trziu.
Practica de a combina sosul de roii cu paste a aprut abia la sfritul secolului XVIII.
Pe la jumtatea secolului XIX, ketchup-ul a devenit condimentul favorit al americanilor,
folosindu-se apoi pe ntreaga planet.
Acest sos se poate cu orice produs: cu carne, cu legume, cu chiftele din carne sau
vegetale sau cu paste. Sosul de roii se poate combina cu pastele, cu pizza, sau la lasagna.

Fig.6 - Sos de roii:

https://www.google.ro/search?q=sos+de+rosii+italian&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiSjI
qLlOnXAhUSC-wKHVKoB6EQ_AUICigB&biw=1366&bih

14
 CAPITOLUL 3
Elemente distinctive ale culturii alimentare Italienesti
Italienii consider mesele un moment de relaxare alturi de familie sau prieteni.
Totodat, buctria italian este una divers, cu feluri de mncare, ingrediente i chiar timpi
de preparare care se schimb uneori radical de la o regiune la alta.
Cu toate acestea, exist preparate specifice pe care le poi gsi n toat Italia. Iar astzi tocmai
despre acestea vreau s-i vorbesc.

3.1 Produse i preparate tip gourmet

1.Tiramisu cu crem de fistic

O adevarat vedeta a buctriei italiene, prjitura Tiramisu are o variant gourmet
desvrit: Tiramisu cu crem de fistic.
Fisticul este un fruct oleaginos foarte gustos i aromat, are o utilizare din ce n ce mai mare n
reetele italiene i nu doar n cele de deserturi .
Dei pare un desert sofisticat, prjitura Tiramisu are nevoie doar de respectarea
ctorva mici secrete . De exemplu, densitatea cremei este importanta, crema nu trebuie s fie
prea moale sau nsiroparea picoturilor Savoiardi trebuie s fie foarte rapid, siropul pe baz
de cafea trebuie s fie rece. Dac se pstreaz indicaiile privind cantitatea fiecrui ingredient
i se ine cont i de aceste mici detalii, atunci putem obine desertul perfect ca form i gust.
Ingrediente pentru 4 portii: Fistic 40 g, Zahar 80 g, Apa 30ml, Ulei de susan 20 ml,
picoturi Savoiardi 8 buc, Mascarpone 300 g, Galbenusuri 2, Cafea 40 g, Cacao amara pentru
decor 10 g, Fistic granulat 10 g.

Mod de preparare
Se prepara cafeaua moka si se lasa sa se raceasca. Se mixeaza fisticul , adaugand
putin cate putin uleiul de susan, pana cand se obtine o crema densa. Se fierbe apa cu zaharul,
pana la obtinerea unui sirop destul de dens. Se bat galbenusurile , se adauga incet siropul de
zahar, continuand baterea cca. 10 minute, pana la amalgamarea acestora. Se adauga
mascarponele , amestecand continuu, iar la sfarsit se adauga crema de fistic. Se taie
piscoturile Savoiardi in jumatate. Se toarna cu ajutorul unui pos un strat de crema in pahare,
se dispun piscoturile Savoiardi insiropate in cafea si, in final, un alt strat de crema. Se
decoreaza cu cacao amara si fistic granulat.
Se lasa sa se raceasca 2-3 ore, dupa care prajitura Tiramisu cu crema de fistic este
gata sa fie servita.

15
 Fig.10 - Tiramisu cu crem de fistic:
https://www.google.ro/search?q=tiramisu+cu+crema+de+fistic&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ah
UKEwjF4r31r-nXAhWJQZoKHQ0lCp8Q_AUICigB&biw=13

Bucataria italiana dedica un spatiu foarte amplu acestui tip de preparate, de la

preparate de felul I, ca paste, risotto sau supe, la preparate de felul II , de peste in combinatie
cu legume de sezon sau cu diverse sosuri. Pestele marin si fructele de mare sunt
preponderent consumate in Italia . Dar si pestele de apa dulce, sau mai bine zis, anumite
specii de peste de apa dulce se afla in topul preferintelor consumatorilor. Una din aceste
specii este bibanul, un peste rapitor a carui carne este alba, gustoasa si delicata ca savoare.
Desi este un peste de apa dulce, bibanul este intalnit si in ambient marin, de exemplu in
Marea Baltica, ale carei ape nu sunt foarte sarate.

2.File de biban cu sos de capere i msline

Preparatele pe baza de peste sunt apreciate pentru rafinatetea gustului si aportul

nutritiv de elemente esentiale , precum acizi grasi esentiali Omega 3 si Omega 6.
Fileul de biban se obtine foarte usor, despicand pestele pe spate, de ambele parti ale
aripioarei dorsale. In zona Lacului Como este tipic preparatul Risotto cu biban, iar in zona
Lacului Garda , bibanul se gateste alaturi de un sos pe baza de usturoi, lamaie, patrunjel,
ulei de masline si sare. Anumite combinatii de condimente ne pot ajuta sa preparam ceva cu
adevarat deosebit : File de biban cu salvie, Biban cu sos de curry, File de biban cu portocale,
File de biban cu ansoa si capere.
Ingrediente pentru 4 portii: 4 fileuri de biban, 50 g ton la conserva, 16 capere, 100 g
masline fara samburi sau feliate, 500 g rosii cherry sau 400 g pulpa de rosii, 1 pahar de vin
alb, 2 catei de usturoi, 4 linguri ulei de masline, Sare, Piper,Patrunjel verde.
Se spala fileurile de peste si se usuca pentru a indeparta excesul de apa. In cazul in
care folosim rosii proaspete, acestea se spala si se taie in jumatate. Caperele, daca sunt
conservate in sare, e necesar sa fie desarate.

16
 Intr-o tigaie antiaderenta suficient de larga se toarna uleiul de masline, se adauga
usturoiul si se dispun fileurile de biban uscate si condimentate cu putina sare si putin piper.
Se caleste foarte putin pe ambele parti pentru a prinde gust. Se sfumeaza cu vinul alb. Cand
vinul alb s-a evaporat, se adauga in continuare tonul faramitat, maslinele, caperele si rosiile
cherry taiate sau pulpa de rosii, dupa caz. Se coace cca. 20 de minute la foc mic si cu capac.
Se serveste cu decor de patrunjel , preferabil patrunjel proaspat.

Fig.11 - File de biban cu sos de capere i msline:

https://produseitalia.wordpress.com/tag/gourmet/

3. Risotto cu cpuni

Risotto cu capsuni. Pare neobinuit deoarece fructele sunt n general opiunea pentru
desert, dar buctria italian modern combin calitatile gustative ale cpunilor i ale
orezului, caliti alturi de care li se altura un ingredient surpriza : Prosecco sau sampanie !
Este o reteta chiar usor de preparat, oferind in final maxima satisfactie papilelor
noastre gustative. Evident, este nevoie de ingrediente de calitate, de orez specific pentru
risotto, intrucat orezul poate fi optim pentru salate, risotto, supe de legume sau pilaf, in
functie de varietatea de orez .
Mod de preparare:
Primul pas este calirea orezului simplu, fara nici un condiment, pana cand boabele de
orez devin albe. Abia atunci se poate adauga condimentul. Se spala capsunile, pastrand 2-3
capsuni pentru decorarea preparatului. Jumatate din capsuni se mixeaza , iar cealalta jumatate
se taie bucati.
De asemenea, supa de legume trebuie sa fie limpede, fara o fierbere indelungata a
legumelor. Odata ce sunt fierte, ele trebuie scoase din supa, pentru a nu se pierde gustul si
aroma legumelor.
In general, se foloseste ceapa calita in ulei de masline (soffrito), care trebuie taiata
foarte marunt si trebuie calita in foarte putin condiment. Pentru un risotto optim, acest
soffritto trebuie preparat aparte. In general se adauga inainte de a adauga supa.

17
 Atunci cand adaugam vin alb sau Prosecco, in cazul nostru, acesta trebuie sa fie rece,
de la frigider. In acest fel se blocheaza coacerea orezului si se favorizeaza eliberarea
amidonului din orez.
Se caleste orezul intr-o tigaie antiaderenta, de masura adecvata. Cand boabele de orez
devin albe se adauga prosecco si se lasa sa se evaporeze. Se adauga apoi uleiul extravirgin de
masline, putina supa si capsunile mixate . Se fierbe risotto , amestecand din cand in cand si
adaugand supa , daca este necesar. Se adauga in timpul coacerii putin unt.
Atunci cand risotto este aproape gata, se adauga capsunile taiate bucati si apoi
parmezanul . Se potriveste de sare, adaugand doar daca mai este nevoie putina sare roz de
Himalaya. Risotto de capsuni se serveste cald, decorat cu crema de otet balsamic si cu
capsunile intregi pastrate initial.
Ingrediente pentru 4 persoane: 400 g orez pentru risotto, 400 g de capsuni, 200 ml
prosecco sau sampanie, ulei extravirgin de masline, parmezan, unt, crema de otet balsamic.

Fig.12 - Risotto cu cpuni:

https://www.google.ro/search?newwindow=1&biw=1366&bih=637&tbm=isch&sa=1&ei=P5
YhWpzKA8We6ASMy5yIBw&q=risotto+cu+capsuni&oq=risotto+cu+capsuni&gs_l=psy-ab

3.2 Ciudenii alimentare

1.Brnza cu larve
Pecorino Sardo este o specialitate din Sardinia care vine cu un avertisment de
sntate. Dei cele mai multe alimente cu viermi ajung n coul de gunoi, descompunerea
acestei "brnze putrede" este ncurajat. Pecorino Sardo este o brnz lsat afar, pentru ca
musca (piophila casei) s poat depun n ea ou care ulterior se transform n larve. Acestea
se hrnesc cu brnza, o fermenteaz i i confer un miros neptor. Dei oficial interzis n
UE, brnza este servit atunci cnd larvele sunt nc n via.

18
2. Trufa gigantic alb
Cristiano Savini, un cuttor de trufe din Toscana (nordul Italiei), a fcut cea mai
mare descoperire a sa n ianuarie 2007, cnd a gsit o truf alb imens,( cu o greutate de
circa 1,4 kilograme). Cristiano i tatl su au descoperit trufa cu ajutorul cinelui lor Rocco i
au vndut-o la scurt timp dup aceea, la o licitaie ntr-un cazino din Macao, pentru
impresionanta sum de 330.000 de dolari. Regiunea italian Piemont este locul n care se
spune c pot fi gsite cele mai bune trufe din lume.

3.3 Preparate culinare simbol

Paste
Indiferent n ce regiune a Italiei mergi, pastele sunt nelipsite, fie c vorbim despre
spaghetti, tortellini, tagliatelle sau lasagna. Italienii prefer pastele gtite al dente, fr sosuri
excesive. Exist mai multe variante de a prepara pastele cu un sortiment larg de produse

1.Fettucine Alfredo
Aceast reet de paste a aprut n Italia, la inceputul secolului 20, reeta a prins foarte
bine la turitii americani. Acetia au dus reeta n Statele Unite, acum fiind mai ntlnit n
buctriile de acolo dect n cele din Italia.
Ingrediente: paste, parmezan ras, piper negru, 150 gr smantana pentru gatit, un praf de
nucsoara, 100 gr branza gruyere, 1 lingura de unt, 400 gr paste (fettucine)
Metoda de preparare: Pastele se fierb in apa cu sare urmand indicatiile inscrise pe
ambalaj. Separat se incalzeste smantana cu un praf de nucsoara. Se ia de pe foc si se adauga
untul amestecandu-se pana se topeste, si se continua cu branza rasa. In acest sos se pun
pastele fierte si scurse de apa care se condimenteaza cu piper si se servesc cu parmezan ras.

Fig.13 - Paste Fettuccine Alfredo:

https://www.google.ro/search?q=fettuccine+alfredo&newwindow=1&source=lnms&tbm=isc
h&sa=X&ved=0ahUKEwimy6u3nunXAhWKbZoKHdcyBVwQ_AUICigB&biw=1366&bih

19
2.Paste Bolognese

Buctarii italieni au nceput o lupt pentru meninerea intact a reetei de paste

bolognese, care a fost modificat de ctre oamenii din toat lumea. Majoritatea oamenilor, in
special strainii, gresesc reteta inca din start. In loc de carne tocata de vita, care este
ingredientul-cheie al retetei, folosesc carne de pui sau de curcan. Apoi, pentru evidentierea
sosului bolognez mai potrivite sunt tagliatelele, si nu spaghetele.
Ingrediente: 2 lingurite ulei de masline, 6 felii de sunca italieneasca neafumata tocata,
2 cepe mari, tocate, 3 catei de usturoi zdrobiti, 2 morcovi tocati, 1 telina, 1 kg carte de vita
tocata, 2 pahare mari de vin rosu, 2 cutii de rosii tocate x 400g/buc, 2 frunze uscate sau
proaspete de dafin, sare si piper negru proaspat macinat, 800 g - 1 kg tagliatele uscate,
parmezan ras proaspat pentru servire.
Mod de preparare: Se ncalzte uleiul ntr-o crati mare i se prjeste unca la foc
mediu pn devine aurie. Se adaug ceap i usturoi i se prajesc pn se nmoaie. Adauga
morcovul, frunzele de dafin si lasa in continuare pe foc pana cand legumele incep sa se
inmoaie.
Se mrete focul i se adaug carnea de vit tocat. Se prjete pn se rumenete.
Toarna apoi vinul si fierbe pana si-a redus din volum cu aproximativ o treime. Se reduce
temperatura i se adaug roiile i elina.
Se fierb tagliatelele n ap cu sare la foc mic, ntr-o oal cu capac, dup instruciunile de pe
ambalaj. Cnd sunt gata se mpart n farfurii. Se presar puin parmezan, iar apoi se adaug
sosul. La sfrit se presar din nou parmezan i puin piper negru.

Fig.14 - Paste Bolognese:

https://www.google.ro/search?newwindow=1&biw=1366&bih=588&tbm=isch&sa=1&ei=6YMhWtHHCKiS6ASc8bGoBQ
&q=fettuccine+bolognese&oq=fettuccine+bolo&

3.Pizza
Un alt fel de mncare specific Italiei este pizza. Pizza i focaccia sunt dou dintre
mncrurile emblematice ale Italiei. Uor de pregtit i versatile, aceste sunt printre cele mai
iubite mncruri din lume.
Originar din Napoli, pizza autentic are mozzarella, ardei gras, ceap, crnai, anoa
i sos de tomate.

20
 Mod de preparare:
Se cerne fina pe mas. n mijlocul moviliei de fin se formeaz o adncitur, apoi
se pun acolo: drojdie uscat, ulei i un vrf de cuit de sare. Se adaug ap i se frmnt pn
se obine o mas uniform. Apoi se aeaz aluatul ntr-un platou presrat cu fin, se mai
presar fin i peste aluat, se las s creasc aproximativ 30 de minute ntr-un loc cald. Se
nltur seminele din ardeii splai i se taie n fii subiri. Apoi se prjete mpreun cu
usturoiul tocat, pe 1 lingur ulei ncins, pe foc mic, timp de 15 minute. Roiile oprite se
cojesc i se taie. Se scot smburii din msline. Apoi se pun mpreun cu roiile i ardeii i se
amestec bine umplutura astfel obinut. Aluatul se mparte n 4 pri egale. Din fiecare din
aceste pri se formeaz o plcint rotund care se pune pe o folie de aluminiu uns cu ulei.
Pe fiecare din plcinte se pune o porie de umplutur. Se presar cu brnz ras, oregano; se
picur puin ulei. Se pune n cuptor i se coace timp de 15 20 minute, la 200 grade.

Fig.15 - Pizza clasic:

https://www.google.ro/search?newwindow=1&biw=1366&bih=637&tbm=isch&sa=1&ei=140hWrLMIJHGkwWm1JPYDA
&q=pizza+clasica&oq=pizza+clasica&gs_l=psy-ab.3..0i30k1l

4.Bruschetele

Bruschetele sunt nite gustri tipice italienilor, dar care s-au rspndit n toat lumea.
Acestea sunt formate din felii de pine prjit acoperite cu ulei de msline sau unse cu
usturoi, i din tot felul de combinaii de alimente si condimente. Cea mai popular versiune
este cea acoperit cu roii tocate, ulei de msline, sare, piper, busuioc i un pic de oregano.
Cu toate acestea, exist i versiuni acoperite cu carne, brnzeturi, fasole sau alte legume de
sezon, ce pot satisface toate gusturile.(exist mai multe reete de bruschete: pot fi bruschete
formate din felii de pine prjit unse cu ulei de msline, roii, busuioc i sare, sau feliile de
pine pot fi frecate cu ceii de usturoi apoi, dup care este adugat puin ulei de msline pe
suprafaa feliei de pine).

21
 Fig. 16 - Bruschete cu roii si ulei de msline:
https://www.google.ro/search?q=bruschete&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiyspe4kenXA
hUnOJoKHRX4CooQ_AUICigB&biw=1366&bih=637#imgr

5.Risotto
Risotto este unul dintre cele mai populare feluri de mancare din Italia, iar in ultimii
ani el a castigat teren si pe plan international. Cei care au adus orezul in peninsula au fost
arabii, in secolul 14. Aici, aceasta cereala a gasit climatul ideal de raspandire: zone foarte
intinse si suficienta umiditate, ea devenind un aliment reprezentativ pentru bucataria italiana.
Exista mai multe legende care vorbesc despre inventarea acestui fel de mancare, care mai de
care mai interesante. In italiana, risotto inseamna orez mic.
Ingrediente pentru 4 porii: 300 g Orez, 300 g Varz crea, 130 g Fasole inmuiat
timp de ore n ap, 100 g Slnin crud, 2 tulpini de elin, 1 Ceapa, 1 morcov, 3 Roii, 50 g
unt, 1.2 l Fiertur de, carne,125 ml vin rou sec, piper, sare, 60 min. pentru 4 porii.

Mod de preparare
Varza splat se desface frunz cu frunz, apoi se rupe n buci mici.
Tulpina de elin se spal i se toac mrunt. Morcovii se cur, se spal i se taie n lung.
Roiile se spal, se opresc, se cojesc, se taie buci i se nltur seminele. Legumele,
mpreun cu fasolea, se adaug n fiertura de carne i se fierb acoperite, pe foc potrivit, timp
de 2 ore. Slnina se taie n cubulee. Ceapa se toac mrunt, apoi se prjete mpreun cu
orezul pe slnin i unt, timp de 3 minute, apoi se toarn vin peste. Se aduce la fierbere
amestecnd continuu, nainte ca vinul s se evapore complet.
Fiertura se adaug treptat, odat cu legumele fierte i cu fasolea. Se fierbe nc 15
minute, amestecnd din cnd n cnd.
Se condimenteaz dup gust cu sare i piper. Se ateapt 3 minute nainte de
consumare.

22
Fig.17 - Risotto cu legume:
https://www.google.ro/search?q=risotto+cu+legume&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ah
UKEwi2irK6x-nXAhVE2KQKHeAkCDkQ_AUICigB&biw=1366&bih=6

6.Lasagna
Cunoscut n ntreaga lume , Lasagna la cuptor este una dintre cele mai apreciate
specialiti italiene. Este un preparat definitoriu pentru ceea ce cuprinde noiunea de tradiie
culinar italian, deoarece are origini ndeprtate n timp, ce ne conduc la Roma Antic. Se
pare ca Cicerone aprecia n mod deosebit acest preparat : fii de past asezonate cu legume i
brnzeturi.
Se poate spune ca lasagna a facut un salt impresionant in timp , de la Roma Antica, la
calatoria in spatiu. In 2013, astronautul italian Luca Palermitano a dorit sa experimenteze un
pranz stelar cu lasagne, tiramisu si cafea Lavazza. Acest lucru a fost posibil, cu sprijinul
sefului David Scalin si in colaborare cu societatea aero-spatiala Argotec Torino. Asadar,
lasagna a facut primul sau voiaj in spatiu !(exist diferene regionale date de calitatea pastei, in
functie de cantitatea de oua folosita, de amestecul de faina. De asemenea condimentul folosit
poate fi ales dintr-o larga varietate , de la sos ragu, la legume si branzeturi, pana la trufe ).
Traditia culinara emiliana, mai precis cea a orasului Bologna, a impus in topul
preferintelor culinare Lasagne alla bolognese, cu sos ragu bolognese, sos bechamel si
parmezan. In Toscana gasim lasagne bastarde sau lasagne matte cu o pasta pe baza de
faina de castane, o contributie adusa de catre cultivatorii de castane. In Liguria avem
Lasagne al pesto sau Lasagne alla Portofino, cu pesto ca ingredient principal. In Umbria,
lasagna cu trufe este un produs tipic regional. In Napoli avem lasagna preparata pe baza de
pasta din grau dur, si cu o combinatie mai aparte , de carnati, crochete, branza ricotta,
mozzarela si oua. In Sardinia lasagna este preparata cu paine Carasau, niste turte foarte
subtiri,un preparat tipic, de preferat in combinatie cu legume precum brocoli.
Alte sugestii de combinatii gastronomice : Lasagne cu hribi, Lasagne cu somon,
Lasagne cu spanac si somon afumat, Lasagne cu fistic, Lasagne cu sparanghel si bechamel,
Lasagne cu branza si nuci, Lasagne cu dovleac si ciuperci.

23
 Fig.18 - Lasagna:
https://www.google.ro/search?newwindow=1&biw=1366&bih=588&tbm=isch&sa=1&ei=MK8hWsi7DI-
ukwWGz45Q&q=lasagna&oq=lasagna&gs_l=psy-ab.3..0j0i67k1l2j0j0i67k1j0l5

Ingrediente pentru 4 porii: 3 cutii Roii, 1 cutie concentrat de roii, 1 dovlecel, 1

vnt, 2 Cepe medii, 3 cei deu sturoi, 2 Ardei, 500 carne tocat, 500 g cacaval, Foi de
lasagna, piper, Sos cu cacaval, 2 linguri unt, 4 linguri Fin, 2 pahare lapte, piper, 1 lingurita
Nucsoara macinata, 1 lingurita busuioc, 1 lingurita oregano, sare, piper, praf de ardei, untura
pentru uns tava.
Mod de preparare
n ap puin srat, se fierb foile de lasagna timp de 5 min, pn cnd se nmoaie
puin. Se scot i se aeaz separat, pe farfurii, ca s nu se lipeasc.
Se taie cubulee roiile, vinetele, dovlecelul i ardeii i se amestec ntr-o oal. Se
fierb nbuit la foc mic. Separat, 1 ceap se toac cubulee, se condimenteaz cu sare i
piper, apoi se pune la prjit. La sfrit se adaug usturoiul zdrobit, se prjete puin i apoi
totul se adaug la sos.
Carnea se pune ntr-o oal i se adaug cealalt ceap. Se fierbe la foc mic 8-12 min,
iar cnd carnea este prjit, se adaug concentratul de roii i se prjete puin. Sosul obinut
anterior se adaug peste carne. Se condimenteaz dup gust i se d deoparte.
n acelai timp, se pregtete sosul cu cacaval: ntr-o oal se topete untul i se
adaug fin. Se prjesc pn cnd fina ncepe s capete culoarea alb, apoi, foarte ncet,
amestecnd tot timpul, adugm laptele, pn cnd se obine o consistena ca de smntn.
Apoi se adaug cacavalul i se fierbe pn cnd acesta se topete. Se condimenteaz dup
gust cu sare, piper i nucoar.
Se ia o tav dreptunghiular cu pereii mai nali i se unge cu untur sau ulei. Se pune
un strat de foi de lasagna, un strat de umplutur de carne, se presar cacaval i se repet toate
aceste aciuni pn cnd se termin ingredientele.
Pe deasupra, se presar cacavalul rmas i busuiocul.
Se d la cuptor la temperatura de 190C, cca. 30 min.

24
 CAPITOLUL 4

4.1 Meniuri tipice si preocupari pentru alimentatia sanatoasa

(exemplificare unor meniuri traditionale pt fiecare tip de masa din cele 3)

Structura meniului traditional italinesc este respectat oriunde in Italia si consta in:
antipasti (de obicei o selectie de aperitive calde sau reci), primul fel, care este de obicei,
principala sursa de carbohidranti a mesei. De obicei, acesta este o farfurie de paste preparate
cu un sos, dar poate fi de asemenea un risotto, gnocchi sau supa, depinde de regiune sau de
tipul restaurantului;
Ca supa se pot servi: minestrone, supe groase din zarzavaturi proaspete, pasta, orez
sau fasole, care poate contine carne, supe de peste, supe limpezi, supe de legume cu paste.
Felul al doilea, principalul fel de mancare, contine paste, fructe de mare, carne sau
peste. Daca doresti poti manca o cantorno (o salata, legume sau cartofi) care poate fi servita
impreuna sau dupa cel de-al doilea fel de mancare, pentru ca pestele sau carnea de la primul
fel de mancare sunt de obicei servite fara legume si cartofi;
Desertul const n ngheat, tiramisu, cafea (de obicei expresso);
Digestivi(lichior). Aproape fiecare regiune are propriul sau lichior (limoncello,
grappa, amaro,averna) care este servit dupa masa si, dupa cum indica si numele, este facut
pentru a facilita digestia.

Primul exemplu de meniu:

Micul-dejun const ntr-o prjitur i un cappuccino.

Gustare pentru femei, gustarea poate consta n fructe sau suc de fructe, n schimb pentru
brbai e bun un sandvich cu mezeluri sau past de pete.

Prnzul este compus din cteva feluri. Primul este antipasti, adic un aperitiv din felii de
pepene galben i unc (vara deobicei) i crostini (iarna), adic mici buci de pine cu
mozzarela tiat mrunt i adaos de ciuperci, ceap, spanac sau roii, coapte n cuptor, sau
brnzeturi. Felul principal const n paste, macaroane, sosuri la alegere. Dup acesta se
servete o salat sau legume preparate n diferite moduri, cu o mic portie de carne sau pete.
n ncheiere desert.

Gustare de dup amiaz, se pot consuma la alegere fructele preferate, iaurturi, deserturi
pe baz de lapte sau o bucat de pizza.

Cina este masa principal. Se pregtesc legume nbuite, gtite sau crude cu buci de
carne, pete sau brnz. Pinea de preferin fr sare. Se poate consuma un pahar de vin sec
alb sau rou.

Al doilea exemplu de meniu

25
 Platourile cu aperitive sunt umplute cu legume (sotate sau crude), sortimente de
mezeluri (cea mai apreciata fiind sunca de Parma, facuta dupa retete vechi de sute de ani),
masline si branzeturi. Toate garnisite cu gustari unice ale bucatariei italiene: focaccia,
bruschete.
Supa poate fi cu fidea, cu taitei, cu galuste, de peste sau cu legume, in functie de zona
Italiei in care ne aflam. Si in acest caz vorbim de retete speciale pe care le gaseti numai la
Roma. Stracciatella, care trebuie sa recunoasteti ca va duce cu gandul la ciocolata, e de fapt o
supa de pui sau vita, la care se adauga oua batute si cascaval ras, ingrosata uneori cu gris.
Meniul continu cu paste. Si abia de aici incepe maiestria bucatarilor italieni-
spaghetti, lasagna, tortellini, tagliatelle- doar italienii sunt cei mai mari consumatori de paste
din lume si inghit anual aproape 30 de kg de paste/ cap de locuitor. Si sunt atat de atasati de
felul acesta de mancare, incat pe 13 septembrie 2007 au protestat impotriva scumpirii acestui
aliment in magazine. Lasagna i ncnt papilele gustative, spun italienii din Toscana.
Straturile de carne, paste si branza se topesc in gura daca stii cum sa le prepari. Alte regiuni
se lauada cu raviolli, tot paste umplute, de data asta cu verdeturi si brnza. Alte zone se
mandresc cu tortellini (paste in forma de inel care se spune ca au fost inspirate chiar de
buricul zeitei Venus), cu tagliatelle (paste in forma de panglica) sau cu lasagna verde (lasagna
la care se adauga spanac).Nici sosurile nu sunt de neglijat in meniu: Ragu specialitate de la la
Bologna, Pesto preparat in restaurantele din toata lumea, creat in regiunea Liguria, sosurile
cu Carne ( pentru spaghete bologneze sau carbonara).
Nu va ganditi ca masa s-a terminat. Felul principal abia acum vine. Crnurile sunt
preuite de italieni, la fel ca in orice alta tara. Fie ca e vorba de carne de porc, vita, pui sau
miel, fie ca vorbim de delicatese marine, buctria italiana le-a adugat sosurile si
condimentele care le schimba gustul si le dau aroma mediteraneana. Italienii au o pasiune si
pentru carnea tocata, iar in Sicilia se pregatesc chifelute cu crusta delicioas de nuca sau
prajite pe frunze de lamai.
In locul felurilor de mancare pe baza de carne, italienii aleg uneori Risotto, sau
orezul, preferat mai ales n centrul si nordul tarii. Si pe acesta il gatesc cu fructe de mare sau
legume, la care adaug smntna si condimentul secret - ofranul.
Cum orice masa seriosa se temina cu un desert, Italia se lauda cu un pretios
cappuccino si expresso, cu napolitane si cu inventia care te face sa te lingi pe degete:
tiramissu.

4.2 Prezenatare unori meniuri specifice unor sarbatori

Patele la italieni
Italienii sunt cunoscuti pentru mncrurile delicioase, iar Pastele reprezinta un alt
prilej de a le savura preparatele traditionale. Multi italieni obisnuiesc ca de Srbtori sa
mnnce in ora, sa mearga in vizita la rude si prieteni sau chiar sa organizeze picnicuri.
Meniul cuprinde foarte multe legume anghinare, sparanghel, fasole verde, spanac si salata.
Friptura de miel ocupa si ea un loc important, desi vegetarianismul ncepe sa isi spun
curantul si sa capete din ce in ce mai multi adepti. Lasagna este un alt tip de mancare foarte
popular pe parcursul Pastelui, iar o masa adevrata nu se incheie in Italia fara desert: biscuiti
si un fel de cozonac traditional.

1. Legumele-Nelipsite de pe masa de Pate a italienilor sunt legumele de sezon.

Anghinarele i sparanghelul se afl la loc de cinste, urmate de spanac, fasole sau mazre

26
verde. Acestea pot fi savurate fie la nceputul mesei, ca aperitiv, fie n preparatele de la felul
principal.

2. Mielull se pregtete diferit n fiecare regiune italian, ceea ce nseamn c avem o

varietate de reete din care s alegem. Fie este fript dup ce a fost marinat cu lmie i
rozmarin, ca n Roma. Fie este fiert i servit cu legume i ierburi proaspete, ca n Puglia. Sau
poate fi nbuit cu morcovi i ceap, la care adugm fasole alb, ca n Toscana. Sunt
preparate i chiftelele din carne de miel cu arpagic, rozmarin i ptrunjel din Trentino sau
coastele la grtar cu garnitur de cartofi, tot din Roma.

3. Desertul
Pe lng deserturile clasice italieneti, de Pate i fac apariia i diferite tipuri de
pine de Pate, care nu se comercializeaz n mod obinuit. Exist un tip de pine de Pate
specific n aproape fiecare ar din Europa n Romnia, la aceast categorie se ncadreaz
pasca i cozonacul. n Italia se numete pane di pasqua i poate conine att brnz, ct i
carne, sau poate fi decorat cu ou fierte, ns varietile dulci sunt bucuria copiilor.
Cea mai cunoscut reet de pine de Pate este cozonacul n form de porumbel, asemntor
cu panettone, dar cu coji de portocal confiate i ornat cu migdale i perle de zahr. O alt
variant este i pastiera napoletana, un tip de desert tradiional pentru Pate, originar din
Napoli, pregtit cu brnz ricotta, fructe confiate i ap din flori de portocal.
Apoi, dupa fiecare masa festiva si nu numai, urmeaza desertul. De regula, italienii nu
sunt mari fani ai dulciurilor, insa de Sarbatori degusta felurite deserturi. Bineinteles, nu
lipseste cozonacul italian panettone sau pandoro, turta dulce, cavallucci (fursecuri in forma de
caluti), dita degli apostoli (fursecurile lunguiete numite degetele apostolilor), mostaccioli
(fursecuri de nuci picante), impreuna cu un capuccino aromat sau o cafea aburinda.

Masa de Crciun n Italia

In ajunul Craciunului, italienii consuma doar peste. Conform traditiei, masa de

Craciun denumita La Viglia, nu are nici pic de carne. Toate preparatele sunt realizate din
peste, cu garnitura de mixuri de legume. Ei tin cont de o traditie de sute de ani, conform
careia trebuie sa mananci peste macru pentru a purifica organismul inainte de Sarbatori.
O alta traditie la care italienii nu renunta, desi sunt tot mai putini care aleg sa o
urmeze, este pregatirea unui fel de mancare pe baza de baccal, caractita si crustacee. La
Roma, spre exemplu, felul de mancare preferat este pezzetti, realizat din cuburi prajite de
ricotta sau anghinare, cu dovlecei sau broccoli. Iar in Napoli, se degusta ca starter, inainte de
masa, fructe de mare cu broccoli sotate.
Apoi, bineinteles, apar si preparatele din paste, care variaza in functie de preferinte
sau de zona geografica. In regiunea Lombardia si Piedmont, se consuma lasagna cu ansoa,
parmezan si asezonata cu busuioc, oregano sau condimente picante.
Italienii pun pe masa de Craciun diferite mancaruri, in functie de regiunea tarii din
care fac parte. Astfel, in nordul Italiei, locuitorii prefera sa manance carne de porc si legume,
in centrul tarii este preferat porcul, deasemenea, insa si carnea de curcan si celebrele paste

27
italiene, in timp ce in sudul tarii, italienii prefera pestele si fructele de mare. Peste tot in Italia,
pe masa de Craciun nu isi fac simita lipsa celebrele panettone si pandoro.
Masa de pranz in familie este cea mai importanta pentru italieni. Pastele cu sos de
rosii sunt principalul fel de mancare in ziua de Craciun, mai ales in partea de nord a Italiei. In
Bologna, spre exemplu, de Craciun se mananca paste cu carne, asezonate cu busuioc, iar in
Ferrara, paste tortellini de casa cu umplutura de dovleac.
Masa de pranz in familie este cea mai importanta pentru italieni. Pastele cu sos de
rosii sunt principalul fel de mancare in ziua de Craciun, mai ales in partea de nord a Italiei. In
Bologna, spre exemplu, de Craciun se mananca paste cu carne, asezonate cu busuioc, iar in
Ferrara, paste tortellini de casa cu umplutura de dovleac.
Daca iti petreci Craciunul in regiunea Calabria, vei fi surprins sa constati ca masa,
desi oaspetii au terminat de mancat, va fi lasata asa toata ziua. Este modul lor prin care
asteapta ca cei trecuti in nefiinta sa ia parte la masa si spiritul lor sa se infrupte din bucatele
alese. Pastele cu sardine reprezinta o reeta tradiionala in Italia, in zona insulei Sicilia.

Fig.19 - Mas tradiional de Crciun:

https://www.google.ro/search?q=masa+de+craciun+in+italia&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&
ved=0ahUKEwjc4cKh2OvXAhXQ4qQKHSUMBqwQ_AUICigB&biw=

Tradiii si principii
Buctria italiana combina beneficiile dietei sntoase mediteraneene cu o gama larga
de ingrediente de sezon si arome regionale. Se bazeaz pe ingrediente proaspete gtite la fata
locului si o combinaie de legume, cereale si fructe de mare gustoase, peste, carne si ulei de
msline.
Italienii au fost primii din Europa, care au folosit furculia (veneienii) si primii care
iau in considerare ordinea mncrurilor si relaia dintre felurile de mncare servite
(florentini). Si, in cele din urma, italienii au adus dulciurile, conservele, pastele din fructe in
lumea occidentale.

Meniurile specifice srbtorilor traditionale italieneti:

1.Sarbatori de iarn

28
 Srbtoarea stelelor : o stea imensa se aprinde deasupra unei cree, sau deasupra
patuturilor de copii. O stea este de obicei plasata deasupra cosurilor care se folosesc
pestrazile din Sabbio Chiesa de lng Brescia. Lombardia. Toti oamenii transporta mancare
in cosuri, ca ofranda pentru cei Trei Regi.In general se mparte brnza, salam si vin, urmnd
apoi sa se consume din ele la masa de srbtoare.
Boboteaza: Cu ocazia acestei srbtori se pregtesc multe feluri de mancare simodul
de a srbtori este diversificat. In Veneto, toat lumea manaca Pinza de Maranteag, o pine
dulce facuta din faina de mlai, alba de grau,smochine uscate, seminte de anason sifructe
confiate. Orasul din Friuli Venezia Giulia de langa Andreis Pordenone sarbatoreste
Boboteaza cu o bucata de paine si cu vin. Toat lumea bea vinul local si mnnc smochine
cu o pine speciala, coapta pe cutorul cu lemne.
Festivalul delle Luganighe: La Cannobio lng Novara, in Piemont,ianuarie aduce
srbtoarea luganiga, care este de fapt un tip de carnat; aici se manaca carnai fieri, cartofi i
varz murata. Sarbatoarea de Sf Anton: La Volongo lng Cremona n Lombardia,tinerii
colecteaza lemn de construireea unui rug de saizeci de metri pe care ard o
vrajitoareconfectionata din paie,care reprezinta iarna.Toata lumea manca o turta durafacuta
din malaisi condimente.

2.Sarbatorile de primavara:
Festivalul ciresilor infloriti: Se tine in Vignola, langa Modena in Emilia Romagna,in
februarie.
Sarbatoarea de Garagoi: La Marotta, langa Pesara in Marche, veti intalni aceasta
sarbatoare dedicata garagoilor, sau melcilor de mare. Acestia sunt fierti in sos de mare cu
omultime de piper. Localnicii cred ca cel mai bun mod de a manca, este sa iei o inghititura de
vin pentru fiecare sapte melci pe care ii mananci. Este vorba desigur numai despre vinurile
locale, cum ar fi Bianchello si Verdicchio din Pesaresi Colli.
Festivalul Gnocchi :. Mai mult de patru sute de kg de cartofi, sunt fierti pentru aceasta
sarbatoare aceasta perioada, la Teolo langa Padiva, toata lumea manaca gnocchi de10 cartofi.
Sarbatoarea Pie Fritta: Acest targ srbtorete o paine subtire. El se tine in Fontanelice, langa
Bolognia.
Sarbatoare Batogului:Se tine in Melazzo, langa Alessandrie, in Piedmont.Cinc i
bucatari gatesc cantitati considerrabie de peste afumat cu sos de tomate, masline, ansoa, tonsi
usturoi. Printre ceeea ce se petrece acolo, este concursul de aruncat cu pestele uscat.
SarbatoareBiscottofisso: Se tine in Bomarzi, langa Viterbo, in Latium. Prajiturelein forma de
inele, aromate cu anason, ii sunt dedicate Sfantului Anselm, patronul luiBomarzo.
Festivalul oualelor fierte: Pentru a sarbatori Pastele, la aceasta sarbatoare se
organizeza un concurs de mancat oua tari. Aceastq sarbatoare are loc in Tredozio, lng Forl
n Emilia-Romagna.
Sarbatoarea anghinarei: Se tine in Ladispoli, la Roma, si este nevoie de
multeanghinare de tip mammola, rotunde, culese dintr-o anume regiune renumita
pentruasta.Piata in care se tine sarbatoarea este plina de standuri care ofera anghinare
preparatein diverse feluri. Noaptea exista un foc de artificii.
Sarbatoarea Pestelui: Are loc la Camogli, langa Genvoa, in cinstea sarbatorii lui
SanFortunato, patronul pescarilor. Se frige peste intr-o tigaie enorma si se imparte tututor

29
participantilor. Localnicii spun ca cel mai bun mod de a manca pestele , este sa iei o gurade
vinla fiecare sapte de peste.

4.Sarbatori culinare de vara

Sarbatoarea Lambrusco: are loc in iulie la Albinea in Emilia-Romagna, Vinul rosu
acidulat este este asortat cu gnocco fiert,un aluat de peste prajit, insotit de prociutto sisalam,
si de o savuroasa tarta umpluta cu oua si ParmigianoReggiano.
Sarbatoarea Noiantri: Are loc la Roma pe malurile Tibrului. Noiantri inseamna
ceilaltinoi si este manifestarea modului in care locuitorii cartierului boem Trastevere se
gandescla ei insisi, ca o specie aparte. Tarabele ofera diverse feluri de bruschette si isi
etaleaza mestesugurile locale si alimentare cu aceasta ocazie. Campionatul national al
devoratorilor de pepene rosu: Este un concurs national aldevoratorilor de pepene rosu, si se
tine in Siessa , langa Parma.
Festivalul vinetelor umplute: Se organizeaza in Montanesii langa Genova, pentru
asarbatori Sf Rocoo. Vinul si branza insotesc vinetele umplute.
Festivalul Pecorino: Se tine in SAN Gondezo langa Florenta.Acum se manaca branza
si lapte proaspat de oaie in piata din oras.
Festivalul conservelor de anghila: Ortobello sin Toscana, sarbatoreste anghilele
preparandu-le fie prajite fie marinate sau umplute.
3.Festivaluri _ culinare _ de _ toamna Sarbatoarea bunicii: are loc in fiecare an la Castagnole
Monferrato lng Asti nPiemont, si simbolizeaza culesul strugurilor in stil vechi. Se
marcheza momentul cu o cinamare la care se manaca mamaliga si hamsii.
Sarbatoarea alunelor : se organizeaza in Castellero n Piemont. Evident, alunele sunt motivul
de sarbatoare. Din ele se fabrica cu aceasta ocazie, torturi de alune, prajituri si dulciuri
diferite, care sunt jurijate intr-un concurs si premiate cu cele mai bune fructe in coaja
lemnoasa.11
Sarbatoarea Iepurelui:Are loc la Selvatelle, langa Pisa.Bucatarii pregatesc iepure in
oale delut, iepure preajit si papardele cu iepure de camp in sos.Pentru cei carora nu le
placeiepurele, se fac fripturi de carne de porc la gratar.
Sarbatoarea Stacchioddi: Are loc in Latiano Puglia. Acest targ are ca tema pastele de
casa,facute in forma de discuri mici curbate si servite cu un sos de rosii si branza acra de
ricotta

4.3 Evidentierea preocuparilor pentru alimentaria sanatoasa din Italia

Italia este o tara a vinurilor si branzeturilor, a cafelelor de exceptie, a zecilor de feluri

de paste side uleiuri de masline, avand numeroase produse traditionale de o calitate
exceptionala.Gastronomia este un element important al stilului de viata italian, reflectand mai
ales culturarurala si pe cea familiala.Accentele nu sunt puse pe complexitatea si rafinamentul
unei bucatarii sofisticate, cat pecalitatea si respectul traditiilor. Orice fel de mancare trebuie
preparat cu seriozitate, respectandreteta originala, pentru a regasi gustul cunoscut din
copilarie.Bucataria italiana este caracterizata prin flexibilitate , printr-o gama larga de
ingrediente si o bogata varietate regionala a retetelor. Felurile de mancare reprezinta un
element important alstilului de viata italian si reflecta in principal cultura si istoria acestui
popor.Din punct de vedere culinar, Italia este o tara a incredibilei diversitati .Felurile de
mancare, ingredientele, timpul de preparare si mirodeniile se schimba radical de la oregiune

30
la alta. Elementul constant este filozofia de baza. Mesele sunt vazute ca o ocazie
pentrufamilie si prieteni de a se relaxa inainte de a se intoarce la agitata viata cotidiana.Italia
are 20 regiuni, fiecare cu stilul sau culinar propriu. Regiunea Emilia-Romagna este denumita
La Grassa datorita bucatariei sale copioase. Specificul acestei bucatarii regionale este dat
de utilizarea carnii de porc, ingredient de baza in prepararea carnatilor renumiti ai orasului
Bologna mortadella si a unui sos ideal pentru pasteragu.
Per total, aceasta masa este extrem de echilibrata: continand carbohidrati (primul fel
si painea); proteine (primul si al doilea fel); vitamine si minerale din zarzavaturi, legume si
fructe. In toate cazurile se poate servi un vin. La o masa festiva, vor fi mai multe vinuri, alese
astfel incat sa complimenteze respectivele feluri de mancare, si de obicei va fi o sticla de vin
spumos la desert.

Rolul n sntate
Uleiul de msline: scade nivelul colesterolului, reduce pericolul dezvoltrii unor boli
de inim, scade ansele mbolnvirii de diabet, scade tensiunea arterial;
Oetul: scade nivelul glucozei din snge, ajut la detoxifierea organismului;
Oregano: sprijin sistemul imunitar, amelioreaz digestia, previne balonarea,
protejeaz inima, scade colesterolul, scznd riscul de atac de cord sau accident vascular
cerebral;
Rozmarinul: ajut la digestie, stimuleaz activitatea mental, de asemenea este folosit
pentru indigestie, gaze intestinale i crampe stomacale;
Ptrunjelul: mbuntete digestia, ajut ficatul, dizolv calculi renali, stimuleaz
sistemul imunitar (datorit coninutului extrem de bogat n vitamina C, betacaroten, vitamina
B12 i clorofil), previne retenia de ap n esuturi;
Ghimbir: ajut la digestie, ntrete sistemul imunitar, are efect anti-ulcer;
ofranul: distruge celulele canceroase, inhib depunerile de grsime i scade
colesterolul, ajut inima i neuronii, mbuntete circulaia sngelui, ajut la digestie;
Busuioc: ntrete sistemul imunitar, regleaz funciile glandelor endocrine i
metabolismul celular, tonifiind ntregul organism;
Usturoiul: usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut sub form de
aliment pur, previne apariia bolilor arteriale, scade tensiunea arterial, previne i trateaz
gripa i rceala, ajut la detoxifierea organismului, stimuleaz metabolismul;
Ceapa: previne eficient rceala, regleaz nivelul glicemiei n snge, faciliteaz
digestia, scade riscul apariiei cancerului;
Roiile: contribuie la ntrirea sistemului osos, reglez glicemia, protejeaz vederea,
previn apariia pietrelor la rinichi i la vezica biliar, atenueaz durerile, stimuleaz
motabolismul;
Vinul: ajut la scderea tensiunii arteriale, ajut la prevenirea ctorva dintre cele mai
comune afeciuni ale inimii, contribuie la meninerea sntii vaselor de snge, favoriznd
crearea oxidului nitric, o substan chimic cu rol de relaxare pentru esuturi, ajut la reglarea
nivelului de zahr din snge, stimuleaz digestia.

31
 CAPITOLUL 5
Preocuparile Italiei pentru promovarea propriei culturi alimentare
Gastronomia este un element important al stilului de viata italian, reflectand mai ales cultura
rurala si pe cea familiala. Accentul nu este pus atat pe complexitatea si rafinamentul unei
bucatarii sofisticate, cat pe calitatea si respectul traditiilor. Orice fel de mancare trebuie
preparat cu seriozitate, respectand reteta originala, pentru a-i da gustul cunoscut din
copilarie.
Aromele puternice, exotice nu sunt foarte indragite, in schimb, este apreciata combinarea
subtila de gusturi autentice, fara excese si fara complicatii inutile.
Italia se remarca si prin varietatea sa de masline, fiecare soi avand forme, culori si gusturi
distincte. Aceste arome se regasesc in uleiurile de masline italiene, atat de apreciate pe plan
international. Cea mai mare productie de ulei de masline este in Sicilia. Uleiurile din Toscana
au o aroma delicata, regiunea Umbria produce uleiuri cu gust puternic, in timp ce uleiul de
Trevi are o culoare de aur si un gust de migdale.
Italienii sunt cei mai mari consumatori de paste din lume in medie, fiecare italian consuma
28 kg de paste pe an. Pastele sunt de numeroase tipuri, iar stilurile in care pot fi gatite sunt si
mai variate. Fiecare regiune detine propria sa specialitate de paste: farfalle, de exemplu,
provin din Bologna. In prezent, pastele preparate acasa sunt concurate de cele din comert.
Bucataria italiana a inceput sa se dezvolte de-a lungul secolelor, incepind cu secolul al IV-lea
inainte de Hristos. Suferind mai multe schimbaari datorita mai multor factori ca: popoarele
vecine, ocupatiile straine, descoperirea Americii etc., au facut din gastronomia Italiei ceea
ceea prezinta azi: una din cele mai impecabile bucatarii din punct de vedere a rafinamentului,
aspectului si gustului.
Fiecare regiune isi are preparatele sale specifice, cultura gastronomica a acestora fiind
influentata de tarile vecine (Austria, Spania, Slovenia, Ungaria), de apropierea de mare si
munti sau progresului economic.
Astfel, gastronomia italiana, prin prisma secolelor, a avut multe tangente cu alte popoare,
pastrandu-si totodata individualitatea sa, ce confera bucatariei italiene un gust unic rafinat.

32
 Italia este bine cunoscut doar prin alimentatie , pentru arta i cultura sa, precum i
datorit nenumeratelor ei monumente, printre care se numr Turnul din
Pisa i Colosseumul roman, dar i pentru mncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de
via, elegan, design, cinema, teatru, literatur,poezie, arte vizuale, muzic (mai ales
de oper), srbtori, i n general pentru gust.

Micrile artistice ale Renaterii i barocului a aprut n Italia ntre secolele al 14-lea i
al 15-lea, respectiv la sfritul secolului al 16-lea, determinnd o adevrat revoluie artistic
n Italia, mai nti, n Europa ulterior i apoi n ntreaga lume.

Genurile literare care au nflorit n Italia, aa cum sunt poezia luiPetrarca, Tasso i a
lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio,Machiavelli i a lui Castiglione, au exercitat
o influen durabil n dezvoltarea culturii vestice, la fel ca i pictura, sculptura i arhitectura,
la care au contribuit artiti extraordinari ca Leonardo da Vinci, Raffaello,Botticelli, Fra
Angelico i Michelangelo.

Influena muzical a compozitorilor italiani ai epocii baroce,

precumMonteverdi, Palestrina i Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabil. Mai trziu, n secolul al
19-lea, opera romantic italian (gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat
datorit compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi iGiacomo Puccini.

Artitii, scriitorii, regizorii, arhitecii, compozitorii i designerii contemporani italieni

contribuie semnificativ la cultura vestic.
Fotbalul este principalul sport naional. Italia a ctigat Cupa Mondial de Fotbal de patru
ori: n 1934, 1938, 1982i 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a dat unii dintre cei
mai buni juctori de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C.
Milan i Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma i S.S. Lazio din
Roma, Juventus dinTorino i Fiorentina din Florena.

33
 CONCLUZII

Puine mncruri sunt astzi mai faimoase i mai apreciate n ntreaga lume dect
pizza. Considerat n prezent mai degrab un tip de fast food din cauza popularizrii ei n
Statele Unite i asocierii ei cu o diet mai puin sntoas, pizza tradiional este, n Italia, o
mncare autentic. Italienii i iau pizza foarte n serios, au reguli stricte privind pregtirea ei
i in mult la istoria acestui preparat tentant. S vedem, deci, care este povestea lui.
Pizza aa cum o tim noi astzi a aprut dup secolul al XVI-lea, dar cuvntul n sine
este mult mai vechi:el apare pentru prima dat ntr-un document n anul 997, apoi n alte
documente medievale din Italia central i de sud. Precursorul pizzei a fost, probabil,
focaccia, o alt specialitate italian sub forma unei pini turtite pe care romanii antici o
numeau panis focacius. Aceast pine era servit n mod tradiional cu diverse topping-uri, de
regul condimente i plante aromatice, pentru a-i mbunti gustul. O pine asemntoare,
denumit plakous, se servea i n Grecia antic, cu ierburi, ceap sau usturoi, dar i n zone
foarte ndeprtate precum India (paratha).
Focaccia s-a transformat n pizza n secolul al XVI-lea, dup descoperirea Americii,
cnd au fost de aduse din Lumea Nou roiile. Iniial, adugarea roiilor pe blatul de pine
era o practic ntlnit mai degrab n zonele srace din sudul Italiei (mai precis la Napoli,
locul de natere al pizzei), motiv pentru care aceast mncare i-a fcut cu greu loc n
alimentaia cotidian a italienilor. Cu timpul ns, topping-urile s-au diversificat, iar pe la
jumtatea secolului al XIX-lea, Alexandre Dumas, tatl, cltorind n Italia, a scris despre
marea diversitate a sortimentelor de pizza.
Cel mai cunoscut i apreciat tip de pizza din Italia este clasica Margherita. Cu privire la
originea acestei pizze relativ simple circul o poveste veche:ea ar fi fost creat n 1889 de
ctre napoletanul Raffaele Esposito. Cu ocazia vizitei cuplului regal la Napoli, el ar fi creat o
pizza inspirat de culorile steagului italian rou (roii), alb (mozzarella) i verde (busuioc)
iar reginei Margherita i-ar fi plcut att de mult mncarea nct pizza a primit numele ei.
Unii specialiti n domeniul pizzei (precum cei de la faimoasa pizzerie din Napoli Da
Michele una dintre cele mai vechi din ora, fondat n 1870) consider c exist doar dou
tipuri de pizza autentice:Marinarai Margherita. Cea din urm am vzut deja cum se
prepar;Marinara numit astfel pentru c era pregtit, n mod tradiional, de soiile
marinarilor atunci cnd acetia se ntorceau acas este i mai simpl, blatul fiind acoperit
doar cu roii, oregano, usturoi i ulei de msline.
Pizza s-a rspndit dincolo de graniele oraului su de batin spre sfritul secolului
al XIX-lea, dar a ajuns faimoas mai trziu, i asta graie imigranilor italieni din Statele
Unite. Prima pizzerie din Statele Unite s-a deschis, se pare, n Manhattan n anul 1905, i a
fost urmat de alte localuri nfiinate de imigrani n toate marile orae americane.Treptat,
pizza a nceput s fie consumat i de americanii care se aventurau n cartierele imigranilor.
Dup Al Doilea Rzboi Mondial, n epoca turismului de mas, i alte popoare au descoperit
deliciile acestei pini italieneti. Pizza s-a rspndit apoi n ntreaga lume graie influenei
Statelor Unite:odat cu blugii i muzica rock'n roll, pizza devenit ntre timp un tip de fast
food foarte iubit de americani a devenit i ea faimoas.
Astzi, pizza se servete n nenumrate variante, cu tot soiul de topping-uri, inclusiv
unele pe care italienii nu le-ar pune niciodat pe un blat de pizza, i se gsete aproape

34
oriunde. Dar pentru o pizza adevrat, tot n Italia trebuie s mergem, i nu oriunde, ci la
Napoli.

BIBLIOGRAFIE

1. http://adevarul.ro/sanatate/medicina/italienii-mananca-sanatos-traiesc-bine-
1_50adb4d17c42d5a663995137/index.html

2. http://www.zf.ro/publicitate/p-14-lucruri-surprinzatoare-pe-care-nu-le-stiai-despre-
mancarea-italieneasca-13138536

3. https://www.supermercato.ro/blog/gastronomia-italiana/

4. https://produseitalia.wordpress.com/category/alimente/page/2/

5. http://adevarul.ro/locale/alexandria/top-10-tari-cea-mai-mancare-traditionala-lume-loc-
situeaza-italia-clasamentul-mondial-1_5a17f2ed5ab6550cb87b2705/index.html

6. https://www.supermercato.ro/blog/gastronomia-italiana/

7. https://produseitalia.wordpress.com/

8. http://arteculinarius.com/sos-de-rosii-italian/

9. https://produseitalia.wordpress.com/2015/08/31/condimente-italiene-ingredientele-care-
ne-ajuta-sa-gatim-sanatos-si-savuros/

10. https://produseitalia.wordpress.com/2017/01/10/tiramisu-cu-crema-de-fistic/

11. https://www.agerpres.ro/lifestyle/2015/03/18/ciudatenii-gastronomice-de-pe-mapamond-
15-14-19
12. https://legestart.ro/obiceiuri-si-traditii-de-craciun-in-italia/

35