.

./ ./

'- -

VIATA SI FAPTELE' f ,
.'
';
( DOMNULffi TRII ROMNESTI
J J
_.

CSTANDINj VDAcBRANCVHANU
CARE A FOST/Tl,.A.T DE TURCI LA TABlGRAD
MPREUN CU PATRU FECIORI AI sI
I CU UN BOIER
---.
r >" '
SCRIS DE-\

Diaconul NlCULAE J4. POPESCU

DELA BISERiCi COTROCENI li

0"0" O

f, .

PRECUVANTARE LA iNCEPUT I ADAOaURL LA SFARIT I

(
DE
/

l. P. '5. S. MITROPOLITUL PRIMAT

I

O. O. Or. K O O N A R-O O N ICI

-Cu a crui binecuvntare i cheltuial s'a tiprit ca s se

p
m art n ,dar cretinilor la 15 August 1914 cit prilejul
pomenir..e i de dou sute de ani dela moartea martirului
Domnitor -Costan din Brncoveanu.
'\
I J
I

"

'1

TIPOGRAFIA CRILOR BISERICETI

1914.

www.dacoromanica.ro 1.
I
 VIATA $1 FAPTELE
DOMNULIII TARII ROMANEST1

COSTANDIN YOB BRANCOYEAR

CARE A FOST TAUT DE TURCI LA TARICIRAD
IMPREUNA. CU PAYi3U FECIORI AI SAI
.g CU UN BOIER.
SCRISA DE

Diaconul NICULAE M. POPTSCrU

DELA BISERICA COTROCENI

c.7 0
PRECUVANTARE LA INCEPUT I ADAOSHRI LA SFARRT

DE

I. P. S. S. M1TROPOLITUL PRIMAT

D. D. Dr. KONON AR.-DONICI

cu a clirui binecuva Mare ci cheltuiala s' a tiparit ca sa se
imparta in dar cre#inilor la 15 August 1914 cu prilejul
pomenirei de doua sute de ani dela moartea martirului
Domnitor Costandin Brancoveanu.

o II ,91' 4. o

BUCURETI
TIP 0 GRAFIA CARTILOR BISERICEFTI
tr 1914.
tr.4*;
www.dacoromanica.ro
Intru pomenire vesnica va fi dreptul,
De auzul rau nu se va teme,
(Psalm 111, v. 6-7)

4 Vepica lui pomenire

(Prohod)

www.dacoromanica.ro
 Jubilii mei fii gi fiice sufielegii,

Anul acesta la .1.5 August, cdnd biserica noastrd

.firdznue,ste Sdrbdtoarea Adormirei Maid Domnului,
se inj5linesc doud side de ani, de cdnd Voivodul no-
stru Costandin Basarab Brdncoveanu a fost tdiat
de Turd la Tarigrad inj5reund cu cei ficdru feciori
ai sdi ci cu un boier. Cu acest Jrilej Noi in intele-
gere cu Onor. Ministerul de Culte, aducdndu -ne a-
minte de cuvantul Sf. Afiostol Pavel care zice .-
(Aduceti-vd aminte de mai marii vaytri, card v'au
grdit voud cuvantul lui Dumnezeu, la a cdror sd-
vdrfire a vietei firivind sd le urmati credinta,, am
hotdrit sd facem in ziva de is August cuvenita
slujbd cu fiarastas in kale bisericile brancovene,sti
fientru vemica fiomenire a acestui mare si evlavios
Domnitor roman, care inj5reund cu fiii sdi a suferit
mucenicia fientru lege, neam ,si mo,sie. far ca aducere
aminte dela aceastd pomenire vd ddruim din toatd
inima aceastd cdrticicd in care se cufirinde fie scurt
vieata martirului Domnitor Costandin Brdncoveanu
inj5reund cu ortretul familiei lui si cu fiisania de fie
candela, care de doud veacuri lumineazd locul, wide
zi odihnesc oasele.
Primiti-o, Vd rog, iubitii mei flu si fiice duhov-

www.dacoromanica.ro
 -4
nicepci, cu aceia,c dragoste cu care not v' o ddruim
,ci cititi-o Cu luare aminte, gandindu-vd cu ce mari
jerife Domnitorii ,ci strdbunii no,stri i,si *frau Tara
)ci sfdn/a credintd creplineascd , cdtre care ,si not
toll avem acelea,c slink datorii. far Domnul Dum-
nezeu binecuvantandu-vd sd vd ddruiascd tdria cre-
dintei ci iubirea de neam a lui Costandin Vocld
Brancoveanu, ale cdrui Jape ci bundtdli sufiete,sti
sd fie mereu fientru voi j5ildd vie de urmat in a-
ceastd vieatd.
Al dragostei Voastre de amandoutt fericirile doritor i catre
Dumnezeu smerit rugator.
t 'CONON, Arhiepiscop i Mitropolit al Ungro-Vlahiei Primatul Romaniei.

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
BRANCOVEANU REPRODUSA BUPA TABLOUL CTITORESC, CARE ESTE LA MANASTIREA HUREZI
 V I .A. 7 .A.
SI

FAPTELE DOMNULUI TARII ROMANESTI

COSTANDIN VODA BRANCOVEANTJ,
care a fost taiat de Turci la Jarigrad impreuna cu patru feciori
ai sdi i cu un boier.

in multe chipuri si in multe randuri Domnul Dumnezeu

a cautat cu mild si cu tndurare spre neamul nostru ro-
manesc. Dela Dumnezeu ne-a venit tntotdeauna ajutorul
sau cel prea puternic si el a ridicat din mijlocul nostru un
lung sir de barbati desavarsiti, care ne-au scapat din ne-
voi, ne-au facut cinste nepieritoare si ne-au aratat drumul
cel drept al vietii celei bine placute atat oamenilor cat si
lui Dumnezeu. Din sirul acestor barbati desavarsiti fac
parte si voivozii cei de demult, adica Domnii Romanilor,
care ca niste trimisi de sus ne-au aparat legea si mosia,
cand ne affam in stramtorare din pricina altor neamuri
vrasmase. Oameni alesi au fost si fierbinte credinta au a-
vut 1 De biruiau pe pagani ei tnaltau rugaciuni la Dum-
nezeu, dela care vine toata biruinta, iar de erau biruiti
nu blestemau ci ziceau ca. Dumnezeu i-a pedepsit pentru
multimea pacatelor lor. Biruintele le Insemnau prin zidiri
de biserici si de manastiri, unde se Inaltau rugaciuni catre
Cel a tot Puternic, si nenurnaratele lacasuri dumnezeesti,
care acopera pamantul tarii noastre, Insemneaz1 ca nu pu-

www.dacoromanica.ro
 6 COSTANDIN VODA. BRANCOVEANU

tine au fost izbanzile noastre asupra celor protivnici noun.

De erau vremuri de pace vi lin*e In Cara, voivozii noVzri
Ingrijau de norod, le faceau judecati drepte, ridicau coli,
unde se lumineaza mintea, vi scoteau de supt tipare carti
de slujba, pe care 0 acum citim In biserici, precum i carti
povatuitoare de tot ce aduce bine In viata omului. Iar and
vramaii cei puternici cereau voivozilor notri a-0 In-
genunchie cu totul Cara on a-0 lepede legea for creqti-
neasca, atunci ei alegeau mai bine s . moara in chinuri
neinchipuite decat sa faca acest lucru urat de oameni vi
de Dumnezeu. Din acest ,sir de voivozi facatori de bine
i purtatori de credinta vie, pentru care au suferit muce-
nicia, face parte vi Costandin Voda Brancoveanu, Domnul
Tarii RomanWi. Despre el e vorba acum. Sa cade deci s
aratam din ce neam se tragea, cum ne-a aparat Cara, ce
biserici vi manastiri a zidit, ce carti a tiparit, cati copii
a avut vi cum a fost taiat de Turci pentru tail i credinta.
Costandin Brancoveanu era de neam boier din satul
Brancoveni, judetul Romanati, langa Olt, unde parintii lui
aveau movie dela moO lor. Pe tatal lui 11 chema Papa
Brancoveanu vi era din neamul boerilor Brancoveni, neam
vechiu i inrudit cu neamul Basarabilor, din care se trag
aproape toti voivozii Tarii Romaneti. Pe muma lui o
chema Stanca vi era din neamul stralucit al Cantacuzini-
lor. Din fericita casatorie a lui Papa cu Stanca s'au nascut
trei baeti i o fats. Dar parintele for Papa Brancoveanu,
care avea boeria de Postelnic, fu omorit de Seimeni, adica
de ostai, cand acWia se sculara impotriva Domnului for
Costandin Basarab, care a zidit mitropolia din Bucurqti.
Jalnica lui sotie Stanca 1-a dus de 1-a ingropat cu cinste
In biserica neamului for din Brancoveni vi a ramas sa. In-
grijasca singura de copii rama0 mici i de avere. Mateiu,
baiatul cel mijlociu, a murit de tanar, iar cel mare, pre
care 11 chiema Barbu, a intrat in slujba Domnului dar nici

www.dacoromanica.ro
 COSTANDIN VODA BRANCOVEANII 7

el n'a trait mult, caci ducandu-se la Tarigrad i s'a intamplat

moartea acolo si nefericita lui muma i-a adus oasele in
Cara $i le-a Ingropat la Brancoveni langa tatal lui.
Ramaind numai cu Costandin copilul cel mai mic, Stanca,
muma lui, s'a ingrijit de i-a dat crestere buna si cu frica
lui Dumnezeu, 1-a dat s Invete carte si fiind inzestrat
cu bune insusiri a esit Omar ales, placut la chip si de-
stept la minte. Iar cand a ajuns in anii casatorii s'a ales
de sotie pe Maria, nepoata lui Antonie Voda din Popesti.
Dumnezeu le-a binecuvantat casatoria cu unsprezece copii,
patru baeti si sapte fete. Fiind om destept si cinstit Cos-
tandin Brancoveanu este chemat in slujba de Domnul
Duca Voda, si mai tarziu, cand ajunse domn *erban Voda
Cantacuzin, care li era unchiu dupa maica-sa, Costandin
trece din boerie in boerie [Ana ajunge Mare Logofat, adica
boerul cel mai de seamy din divanul domnesc. Vazandu-i
destoinicia si cumintenia, Serban Voda it Insarcineaza cu
slujbe grele de ale domnii. and a fost vorba sa intova-
raseasca pe un Domn spre Moldova, Costandin Branco-
veanu a fost ales sa faca acest lucru. and s'a Incheiat o
invoiala cu imparatul nerntesc, Brancoveanu este printre
boerii, care se jura ca se vor tine de cele scrise, si tot
el este boerul, care indupleca pe un gheneral nemtesc sa
iasa cu ()stile din Tara Romaneasca. Cand oamenii lui
erban Voda In drumul for spre Beciu, adica spre Viena,
sant opriti In Ardeal, Brancoveanu este boerul, care mij-
loceste sa li se deg drumul. Deci In slujbele tarii se a-
rata priceput si socotit, iar In viata casnica era cumpa-
tat, strangator, milos si bland cu toti. Iar Dumnezeu, care
nu vrea ca lumina sa stea supt acoperis, ci s fie pusa In
sfesnic si sa lumineze tuturor, chiema si la mai mare cin-
ste pe robul sau Costandin Brancoveanu.
inbolnavindu-s Serban Cantacuzin a trecut care Dom-
nul si ramaind Cara fara stapan, numai decat s'au adunat

www.dacoromanica.ro
 8 COSTANDIN VODA BRANCOVEANU

boerii la Mitropolie i au hotarit de au ales domn nou pe

Costandin Brancoveanu, zicand ca este neam de al vestitu-
lui Mateiu Voda Basarab, ca este iscusit in trebile tarii i
ca este Impodobit cu multe bunatati, mai ales cu blandete.
Iar Costandin Brancoveanu nu era acolo la Mitropolie and
1 -au ales Domn, ci era la curte langa trupul lui erban
Voda. Au trimes deci boerii de 1-au adus la Mitropolie
i zisera cu totii: Logofete, not cu totii poftim s ne fi
Domn. Iar el zise: Dar ce-mi trebue mie domnie? De vreme
ce ca un Domn sant la casa mea, nu-mi trebuwe s fiu
Domn. Iar ei zisera: Ne rugam nu lasa Cara s intre alti
oameni, sau Ili sau nebuni, O. o strice ci primete dom-
nia. i-1 luar:i de maini qi-1 Impingeau dela spate; 11 im-
bracara cu caftan domnesc i 11 dusera in Mitropolie, unde
i se citira molitvele de domnie; apoi ii sarutara toti mana
zicandu-i: multi ani. In alaiu mare cu oaste i cu toata
boerimea, cu Domnul calare pe cal doinnesc, s'au cobo-
rit apoi dela Mitropolie la Curtea domneasca, i in bise-
rica de acolo s'a urcat Domnul in scaun, a tinut vorbire
frumoasa, iar boerii toti i-au jurat credinta pe Santa E-
vanghelie i Santa Cruce. i a$ s'a ales Domn al Tarii
Romaneti Costandin Brancoveanu, and era cursul anilor
1688, luna lui Octomvrie in 29 de zile.
Domnit-a Voda Brancoveanu 25 de ani i 5 luni.
Domnie lunga cum nu mai avusese pana atunci cleat vi-
teazul Mircea cel Baran, care 1-a i intrecut c a dom-
nit 32 de ani. Razboae n'a avut Voda Brancoveanu deal
unul, cand cu Turcii i cu Tatarii a trecut in Ardeal pe la
Rucar i au batut stranic pe Nemti la Zarneqti in partile
Bravivului. Dar daca n'a facut multe lupte cu sabia, a
tiut in schimb sa se lupte cu incurcaturile grele, care ne
amenintau atunci, i s'a priceput s iasa biruitor din ele.
*i iata cum. Turcii erau de multa vreme in lupta cu
Nemtii. In biruintele ]or ajunsesera odata pana la puterni-

www.dacoromanica.ro
 COSTANDIN VOW,. BRANCOVEANU 9

cul oras Beciu, adica Viena, dar n'au putut sa.-1 ia. i de
atunci s'a intors roata norocului in asa fel ca de unde
pana atunci tot Turcii erau biruitori, acum incep Nemtii
sa-i bata, iar Turcii sa piarza din cuceririle for si sa se
trap tot indarat. Romanii, cand au vazut cA. tot Nemtii
sant biruitori, au Inceput sa se gandeasca ca ar fi mai
bine sa se scape de paganul de Turc, la care erau su-
pusi, si s se dea de partea Nemtilor ca sant crestini si
ei, adica papistasi, si sant si mai omenosi decat Turcii.
Ca Turcii le cereau biruri peste biruri, be scoteau pe
Domni dupa plac si se purtau cu ei ca cu niste slugi de
jos. Dar o invoiala temeinica intre Nemti si Romani nu s'a
putut face pentruca Domnii nostrii ziceau c ei nu se pot
da pe fata de partea imparatului nemtesc 'Ana ce nu
vor vedea Ca Turcul este in de ajuns de infrant si de ru-
sinat incat sa nu mai poata prapadi si pustii Cara noastra.
Iar iscusinta cea mare a lui Costandin Voda Brancoveanu
a stat tocmai inteaceia ca nici cu Nemtii nu s'a stricat,
deli nu le primise Invoiala lor, si nici credinta la Turci
nu s'a pierdut-o. Pe un gheneral nemtesc care intrase
in Ora cu oaste, el a stiut cu dibacie sa.-1 scoata afara.
Tot asa de dibaciu a fost si cu Tatarii ca ei sa nu-i
prade Cara, cand veniau supt chipul ca sa goneasca pe
Nemti sau ca s treaca in alte sari. Dibacie multa i-a tre-
buit iarasi ca s scape Sara de pradaciunile ostasilor lui
Tucheli Ungurul, pe care Turcii voiau sa-1 aseze rege in
Ungaria. Multe primejdii incetara si vremuri mai linistite
pentru Voda Brancoveanu venira dup. anul 1699, cand
s'a incheiat pace intre Turci si Nemti la Carlovit. Cum
s'a purtat el cu Turcii vom spune mai tarziu, iar acum sa
vorbim de bisericile si manastirile Brancoveanului.
* *

Crestinul si pravoslavnicul Domn Costandin Voda Bran-

coveanu a ingrijit cu dragoste si cu ravna crestineasca si
www.dacoromanica.ro
 10 COSTANDIN VODA BRANCOVEANU

fierbinte de sfintele lacasuri dumnezeesti. Tara Intreaga

este plina de bisericile si manastirile 'acute de el. La
mosiile sale a zidit biserici; unde era o manastire daramata
el a dres-o; unde era lipsa de lacas dumnezeesc el a cladit
cu mans darnica. Aproape nu se afla in Cara o casa dum-
nezeiasca, unde sa nu se gaseasca si daruri de ale Bran-
coveanului. La manastirea Tismana cea de demult el a
daruit odoare de argint. Manastirea Govora este dreasa
de el. La Bistrita boerilor Craioveti drese partite stricate,
cand era numai boier, iar cand ajunse domn Ii darul carti
frumos legate si alte odoare multe de argint. La manas-
tirea Arnota, unde este mormantul lui Mateiu Voda Basarab,
Brancoveanu facu o fantana ca sa fie de ajutor locuitorilor
din Manta manastire, iar domniei sale de pomana in veci.
La manastirea Strehaia inol zidurile invechite. Iar la Bran-
coveni, mosia parintilor lui, unde ii era Ingropat tot neamul,
Voda Brancoveanu farama de tot bisericuta cea veche, care
era foarte mica, si incepii s zideasca alta mai mare si mai
frumoasa, trimitand pe iubitii sai fii Costandin si Stefan sa
pue caramida cea dintaiu la inceperea zidului; iar pe mitro-
politul Teodosie 1-a trimis sa citeasca molitva dupa obiceiu
a temeliei. Si asa facii la Brancoveni manastire cu bolnita
adica cu spital, pentru care zidi alta biserica noun. In orasul
Ramnicul Viilcii a zidit din temelie impreuna cu Mihai
Cantacuzino, unchiul Mariei Sale, o manastire mare si fru-
moasa cu chilii si cetate Imprejur, ca sa fie de aparare si
scapare in vreme de razboiu, si i-a pus hramul Adormirei
Maicii Domnului. Iar manastirea Mamul din Valcea cu hra-
mul sfantului Nicolae facuta mai Intaiu din lemn de nea-
mul Buzestilor, Maria Sa Brancoveanu a pus de a zidit-o
din temelie de piatra si a Inzestrat-o cu toate cele tre-
buincioase. Tot Voda Brancoveanu drese si ingrij1 de ma-
nastirile dela Sadova i dela Gura Molrului; iar manas-
tirea Dintri un lemn o marl si o darui cu podoabe scumpe
bisericesti.
www.dacoromanica.ro
 COSTANDIN VODA BRANCOVEANU 11

In partea de Cara de dincoace de Olt, Voda Branco-

veanu face adaose la vestita manastire dela Arge ,c, cea
zidita de evlaviosul domn Neagoe Voda si drese mana-
stirea Glavacioc din Vlasca cea ridicata din vechime de
Vlad Voda Calugarul. In Targoviste Malta din nou Mi-
tropaia de aci, unde 1'0 gasira odihna de veci Masa
noru-sa si ginere-sau Scar lat Mavrocordat. Si tot In a-
cest oras puse de zugravi de iznoava biserica Curtea Dom-
neascd, fiindca se stricase zugraveala veche, o pardosi cu
lespezi de piatra si o Impodobi foarte frumos cu multa
cheltuiala. Tot atunci a pus de a dres si a Ingrijit bine
biserica sfantului Dimitrie, care era de tot stricara si cu
bolta sparta, iar Mdndstirea Dealului a Invelit-o cu arama
si a zugravit-o pe dinauntru si pe dinafara. Si ce sa mai
spunem ca Voda Brancoveanu a zidit biserici pe fiecare din
mosiile sale, asa de pilda la Pot logi, la Doicesti langa Tar-
goviste, la Mogosoaia langa Bucuresti si in toate partite.
Chiar in Ardeal, unde avea mosii, Voda Brancoveanu a
facut biserici la Poiana Mdrului, la Ocna Sibiiului si la
Sambdta de sus.
In Bucuresti surpandu-se biserica Sfantului loan de pe
malul Dambovitei, Maria Sa Brancoveanu a zidit-o din nou
si a Infrumusetat-o cu turnuri, cu pardoseala si cu zugra.-
veli pe dinauntru si i-a daruit toate cate trebuiesc unei
sfinte biserici. Tot in Bucuresti a mai zidit manastirea
Sfantului .Sava i a ispravit biserica Doamna, care fusese
inceputa de alt domn.
Dar mai ales la doua lacasuri dumnezeesti si-a aratat
Voda Brancoveanu dragostea sa fierbinte pentru casa
Domnului Dumnezeu, adica la Sf. Gheorghe nou din
Bucuresti si la Hurezii din judetul Valcea. Biserica sfan-
tului Gheorghe era facuta mai demult de altcineva dar era
mica si Intunecoasa; In jurul ei se zidise din zilele lui An-
tonie-Voda un han mare cu un singur rand de chilii cu

www.dacoromanica.ro
 12 COSTANDIN VOD.A. BRANCOVEANIT

bolte. Tar cand a fost in al aptelea an al domnii lui Costandin

Voda Brancoveanu s'a apucat Maria sa cu cheltuiala mare
de a mai facut un rand de chilii pe deasupra celor dintai,
toate boltite jur imprejur, qi a facut qi case patriarhiceti
deosebite i alt rand de case igumenWi cum sa cade.
Trei ani s'a lucrat la toate acestea. Iar dupa 10 ani Do-
siteiu, patriarhul Ierusalimului, s'a rugat de Brancoveanu s
se nevoiasca s faca qi biserica din nou ca este mica i
Intunecoasa i nu se potriyqte cu hanul mare i mandru
din jurul ei. Brancoveanu fiind iubitor de faceri de bine
s'a induplecat qi a daramat din temelie biserica cea veche
si a ridicat in locul ei cu multa cheltuiala o mare mauls-
tire minunata i frumoasa, care asemenea ei rar se putea
afla in lume. A zugravit-o i a daruit-o cu toate cele tre-
buincioase unei adevarate manastiri domneti i i-a pus un
clopot mare i minunat, care cand era tras suna desluqit:
Bran-co-yea-nu.
Iar la tarnosirea acestei sfinte manastiri a vrut domnui
Brancoveanu sa faca alaiu mare, cum de mult nu se va-
zuse In Cara noastra. i pentru asta a poftit cu scrisoare
pe Hrisant, patriarhul Ierusalimului, Si pe alti sfintiti mitro-
politi i episcopi din alte parti sa vie la Bucureti la sfin-
tire. Si adunandu-se toti la Maria Sa, au hotarit sa faca
sfintirea la 29 lunie, ziva sfintilor Apostoli Petru i Pavel,
adica la Sanpietru, cum zicem not de obiceiu. Si a$ in
seara acelei zile au facut privighere mare atat la biserica
Sf. Gheorghe cat qi la biserica Domneasca din Curte.
Dupa aceea dimineata In ziva de Sanpietru s'a impodobit
Domnul cu toata casa sa qi cu toata boierimea foarte fru-
mos i a trimis doua carate domnWi s pofteasca pe
Sfintitul Patriarh cu tot soborul arhieresc sa vie de la Sf.
Gheorghe la Curte. Iar multimea norodului era fall nu-
mar. i sosind soborul, a ridicat prea sfintitul patriarh
Hrisant sfintele moaqte cu evlavie i puindu-le in cap an

www.dacoromanica.ro
 COSTANDIN VODA BRANCOVEANU 13

mers toti pe jos. Inainte era gloats multa de ostasi si de

norod, apoi boierimea, apoi igumenii, calugarii si preotii,
veniau apoi arhierei $i dupa arhierei prea fericitul patriarh,
iar pe urma patriarhului merges Domnul Costandin Branco-
veanu cu toti coconii lui In podoabe domnesti, si Cama-
rasul cel mare, carele dela Curtea Domneasca pans la Sf.
Gheorghe impartia bani la saraci. Iar mai pe urma mer-
gea Doamna Maria cu domnitele ei si cu toate sotiile bo-
ierilor; si ass in aceasta randuiala au mers toti pe jos
pans la Sf. Gheorghe. Si facandu-se ocolirea au intrat in
biserica si puind patriarhul moastele pe sfantul preastol
a savarsit sf. Liturghie. Dupa slujba s'au suit cu totii in
casele patriarhicesti, unde s'au ospatat cu mare cinste;
iar Domnul a tinut oratie multumind lui Dumnezeu, care
1-a invrednicit de a savarsit si sfintit aceasta minunata
manastire a sf. mare mucenic Gheorghe. Apoi a impar-
tit parintelui Patriarh cum si tuturor arhiereilor marami
frumoase cu galbeni legati intransele. Toate acestea s'au
facut la 29 Iunie, cand a fost cursul anilor 1707. Fost-au
la aceasta tarnosire pe langa arhiereii nostri un patriarh
si sapte mitropoliti afara de o multime mare de calugari
si preoti. Aceasta minunata manastire a stat ass frumoasa
pana la cutremurul cel mare din anul 1802, cand i s'a da-
ramat turlele si hanul; iar la anul 1847, cand a fost focul
cel mare din Bucuresti, a ars impreuna cu multe alte case.
Biserica pe care o vedem not azi la Sf. Gheorghe nou
este zidita dupa focul cel mare si seamana prea putin cu
ceea pe care o zidise credinciosul domn Brancoveanu.
Din lacasurile dumnezeesti ridicate de dragostea fierbinte
pentru credinta crestineasca a lui Costan din Voda Branco-
veanu a ramas unul ass cum a esit din mainile darnice
ale ctitorului sau. Nici dintele vremii nu 1-a ros si nici
'nand omeneasca nu 1-a schimbat. Acesta este minunata
manastire dela Hurezi din judetul Valcea, asezata tntr'o

www.dacoromanica.ro
 14 COSTANDIN VODA BRANCOVEANIT

vale singuratica, in marginea unui codru, din care nu se

auzia decat cantecul de jale al ciufilor, care pe acolo se
numesc hurezi apte ani de zile au lucrat la aceasta yes-
tita manastire mesteri zidari, pietrari, dulgheri si zugravi.
Dar urzitorul iscusit al Intregii cladiri a fost mesterul
Manea, care aici la Hurezi a iscodit frumuseti de cladire
cum nu se gasesc altele decat la biserica dela Curtea de
Arges. Biserica are un frumos pridvor pe stalpi lucrati cu
o mare bogatie de podoabe; tinda femeilor este despar-
tita de locul barbatilor printr'un rand de alti stalpi meste-
sugit sapati. Usa cea mare si toate ferestrele au chenare
rasbatute In flori de piatra. Doua turnuri usoare se spri-
jinesc pe bolti trainice. In jurul bisericii au ridicat chilii
cu cerdace razimate pe stalpi sapati cu multa maestrie.
Dar ceeace Intrece inchipuirea omeneasca sant zugravelile
din biserica. Caci nu numai ca toti paretii sant Inpodo-
biti cu sfinti si icoane dupa oranduiala cea veche a bi-
sericii noastre dreptcredincioase ci Domnul Costandin Bran-
coveanu a pus de a zugravit in pridvor pe mesterii, care
au lucrat si pe ispravnicii cari au ingrijit de toate cele
trebuincioase la cladire, iar in tinda pe paretele din ra-
sarit au zugravit pe ctitor adica pe Costandin Voda
Brancoveanu cu doamna sa Maria si cu copiii for unspre-
zece la numar in vesminte pretioase cu our si argint; pe
alt parete au zugravit pe boerii Brancoveni si pe domnii
care se trageau din acest neam, cum si pe boerii Canta-
cuzini cu domnii cari au fost din neamul lor. Au pus hra-
mul manastirii pe sfintii Imparati Costandin si Elena si a
tarnosit-o mitropolitul Orel Teodosie inconjurat de multi
arhierei si parinti, fiind de fata Domnul cu toata casa si
curtea sa la anul 1693; dar manastirea a fost cu totul gata
din lucru abia dupa patru ani dela sfintire. In jurul ma.-
nastirii s'au ridicat schituri cum a fost schitul sf. _roan
Botezd torul, schitul sfintilor apostoli Petru gsi Pavel si schi-

www.dacoromanica.ro
 COSTANDIN VODA BRANCOVEANIT 15

tul sf. .,ctefan ridicat de Stefan feciorul lui Voda Branco-

veanu. Luminata doamna Maria sofia lui Voda a ridicat
cu cheltuiala ei in partea de rasarit a manastiri biserica
bolnicii adica a spitalului manastirii Intru slava sfintei Fe-
cioare. Credinciosul domn Brancoveanu a daruit acestei
manastiri nenumarate mosii, vii, venituri precum si nume-
roase odoare bisericesti. A pus igumen la ea pe parintele
loan Arhimandritul, care a pastorit-o cu pace aproape 30
de ani si a dobandit dela patriarhul Tarigradului carte
cum O. manastirea este stavropighie adica n'are treaba cu
ea nici mitropolitul nici episcopul si nici domnul ci numai
calugarii ei si cu neamul ctitorului au sa manuiasca manas-
tirea cu toate ale sale. Fost-a In gandul fericitului ctitor
Brancoveanu ca aceasta aleasa si bogata manastire dela
Hurezi s fie loc de Ingropare pentru el si pentru tot
neamul lui, dar soarta a hotarit altfel cum mai departe se
va arata.
Voda Brancoveanu avu grija si de lacasurile dumnezeesti
din afara de Ora noastra. In sfantul munte al Atonului
el darui bani la manastirea Pantocrator iar la manastirea
Sfeintului Pavel el cheltuI de facu un turn cu chilii, cum
si trapeza si paraclis Intru cinstea sfantului Imparat Cos-
tandin. Si mai la toate manastirile din acest sfant munte
a dat ajutoare, cand au venit parintii de acolo cu capul
sfantului Mihail Sinaitul de au facut rugaciuni pentru
starpirea lacustelor, care sapte ani dearandul adusesera
foamete si stricaciune acestui pamant. Pentruca cu vrerea
lui Dumnezeu au pierit lacustele din acel an, Domnul a
facut cununa de our cu pietre scumpe asupra capului sfan-
tului Mihail Sinaitul si 1-a asezat intr'o cutie frumoasa
de argint. Asemenea i la Galata dela Tarigrad a trimis
ispravnici de a zidit din nou o biserica a sfantului Nicolae
dela Mira Lichiei, care arsese si pentru care 1'1 rugase
Calinic, care era patriarhul Tarigradului, Impreuna cu cres-

www.dacoromanica.ro
 16 COSTANDIN VODA. BRANCOVEANU

tinii locului aceluia. Iar In partea Basarabiei la Ismail pe

malul Dunarei a zidit iarasi o biserica intru lauda sfantului
mare mucenic Gheorghe. Ca se Intamplase de arsese bi-
serica de acolo iar crestinii locului Impreuna cu arhiereul
for au trimis cu multe rugaciuni la Voda Brancoveanu sa-si
taca pomana sa le zideasca biserica ca sa nu ramae ei
fara slujbele dumnezeesti. Maria Sa le-a ascultat bucuros
rugaciunea si dupace a dobandit voe dela vizirul turcesc
a trimis acolo un boier de le-a facut biserica cu chieltuiala
Mari Sale.
Dar nu numai Domnul Costandin Brancoveanu avea
mare ravna pentru zidirea si Infrumusetarea lacasurilor
dumnezeesti ci si luminata lui doamna Maria a facut
multe zidiri si biserici si le-a Impodobit frumos din curata
dragoste pentru credinta crestineasca. Intaiu in Bucuresti
era o bisericuta de lemn foarte mica, veche si stricata,
care se chiema. Biserica dintr'o zi. Maria sa Doamna a
stricat de tot aceasta bisericuta de lemn si a facut alta
de piatra In locul ei foarte iscusita si gingasa si a Infru-
musetat-o si pe dinauntru si pe dinafara. Iar in judetul
Valcii la satul Surpatele a zidit o manastioara din piatra
foarte frumoasa cu chilii si curte de zid imprejur, i-a da-
ruit odajdii si odoare bisericesti, mosii, vii si altele si a
facut-o sa fie lacas cu viata buna pentru calugarite intru
slava sfintei Troite. Iar la manastirea Vifordta de langa
Targoviste fiind biserica intunecoasa si nezugravita, fara
clopotnita si fara curte, numai cu cateva chilioare pentru
calugarite, Doamna Maria a mai largit ferestrele bisericii,
a zugravit-o, a pardosit-o cu piatra, a impodobit-o cu chilii
trainice de piatra si cu zid imprejur si i-a facut si clo-
potnita la anul 1713. La Hurezi luminata doamna a facut,
cum am spus, biserica bolnitii, adica a spitalului manastirii.
Voda Brancoveanu a zidit nu numai biserici si manas-
tiri dar si palate, case, fantani si multe alte cladiri. In

www.dacoromanica.ro
 COSTANDIN VODA BRANCOVEANU 17

Targovi$te a pus de a curatit palatul domnesc qi 1-a zi-

dit aproape din nou, ispravnic fiind Mihaiu Cantacuzino,
marele spatar. and palatul a fost aproape gata in ziva
de Santamdria mare, Brancoveanu a ascultat intaiu sfanta
liturghie In biserica domneasca si apoi a $ezut la masa
in palatul domnesc de s'a ospatat cu mitropolitul Si cu
boerii. Aceasta fapta este vrednica de Insemnare fiindca
de 35 de ani nu mai $ezuse domn in palaturile domne$ti
din Targoviqte. Turcii pusesera mai nainte pe Ghica Voda
sa le darame ca sa nu mai fie scaun domnesc acolo
ca se temeau de domni sa nu se haineasca qi fiintl supt
munte s fuga repede in Tara ungureasca. Dar Costandin
Brancoveanu neputand lasa pustiu un scaun vechiu stra-
mo$esc si vestit ca acesta at Targovi$tei a cercat pe Turc
in multe feluri $i in multe randuri pand i-a dat voe sa
faca la loc palatul si sa qaza acolo, cand va vrea. Langa
palat in gradina domneasca a pus de a facut cu multa
cheltuiala foiqorul cel boltit. La el s'a lucrat doi ani
de zile $i 1 -a impodobit aqa .ca pared foarte minunat. Iar
dupace un foc isbucnise In Targovi$te In ulita cea mare
de ajunsese pana in curtea domneasca ysi arsese biserica
Sfanta Vineri cum $i o parte din casele coconilor sai, Maria
sa Brancoveanu cu multa sarguinta a Incheiat targul la
loc ingrijindu-se qi de casele domneqti. Langa Ialomita
era o fantand veche aproape parasita; Voda Brancoveanu
a pus de a curatit-o $i a zidit-o foarte frumos $i minunat.
Eleqteul cel mare domnesc dela Ilfov din jos de Targo-
vi$te fusese stricat de un domn mai vechiu; Brancoveanu
1-a facut din nou, mult mai frumos deck cum fusese ?nainte.
In Bucureqti la curtea domneasca a facut Voda. Bran-
coveanu o casa pe stalpi de piatra cu trei galerii $i alte
cloud randuri de 'case pentru doamna sa Maria. Zidurile
curtii le-a dres qi le-a mai inaltat, facand i odai de piatra
pentru osta$i. Clopotnita cea domneasca din Bucureqti,

2.
www.dacoromanica.ro
 18 COSTANDIN VODA. BRANCOVEANII

care fusese traznita, Voda Brancoveanu a inaltat-o din

nou mai bunA decal cum fusese inainte si i-a pus si cia-
sornic sus, cum n'a lost mai nainte la alti domni.
Costandin Brancoveanu a zidit case nu numai in Tar-
goviste si la Bucuresti dar si la multe rnosii de ale sale.
La Mogooaia langa Bucuresti avea o casA cu multe in-
caperi si podoabe iar la Potlogi mai jos de Titu Isi f-
cuse un palat foarte mare lnchis cu ziduri de cetate. Pa-
latul acum e daramat dar se cunoaste unde au fost odaile
si cum au fost Imbracate cu podoabe in chip de flori si
frunze. Voda. Brancoveanu, cand pleca vara din Bucuresti
la Targoviste. se opria pe rand cateva zile intaiu la Mo-
gosoaia si apoi la Potlogi, unde mai ales ii plAcea sa se
odihneascA, cand era obosit de trebile domniei. Toamna,
cand se intorcea dela Targoviste la Bucuresti, se opria
iarAsi la Potlogi si la Mogosoaia. Lucru folositor a fAcut
Costandin Brancoveanu si la Focsani. Aci era apa sarata
si salcie iar lumea o ducea greu de tot din pricina asta.
Vazand asa Maria sa a pus mesteri fantanari de au adus
apa buna. de bAut cu urloaele dela o fantana ca la doua
ciasuri departe de oras. Si asa s'au indestulat cu apa atat
oamenii din aceasta parte cat si cei din Moldova iar ca-
latorii rugau de sAnatate Marii Sale, cand dupa drum lung
si ostenitor ii astamparau setea cu apa acelei minunate
fantani.
*
* *
SA spunem acum sce a facut costandin Voda Branco-
veanu pentru cartile de slujba bisericeasca si pentru car-
tile de Invap.turA. In tat-He noastre incepuse de multa
vreme s se tipareascA carti de biserica dar niciodata in
timpurile vechi nu s'au tiparit asa de multe ca in vremea
lui Voda Brancoveanu. Dumnezeu, care vede gandurile
bune ale omului, a scos in calea lui Brancoveanu pe un om
muncitor si plin de bunatati sufletesti, care 1-a ajutat s. -si In-

www.dacoromanica.ro
 COSTAND1N VODA BRA.NCOVEANIT 19

deplineasca cu prisosinta aceastA dorinta vie a sufletului sau.

Acest om a fost calugarul Antim tipograful, care in toata
viata lui n'a facut decat sA intemeeze tipografii, sA talmacia-
scA cAtti si sa le dea in tipar. Voda Brancoveanu i-a rasplatit
ostenelile caci din mester tipograf 1-a facut mitropolit al prii.
Neamul nostru n'a avut multi mitropoliti cu atata dragoste
de biserica si de turma credinciosilor ca acest Antim Mi-
tropolitul. Voda Brancoveanu 1-a ajutat cu darnicie iar el
a Intemeiat tipografie noun la manastirea Snagov, unde
a fost sapte ani staret, a pus pe drum bun tipografia din
Bucuresti, care se cam stricase, a Intemeiat alta tipografie
la Ramnicu "Well, unde a fost episcop aproape trei ani,
si dupa ce a ajuns mitropolit a mai intemeiat o tipografie
i in Targoviste. Din toate aceste tipografii cu banii lui
Voda Brancoveanu si cu munca lui Antim au iesit la
iveala nenumarate carti de slujba si de Invatatura.
SA tinem bine minte ca aceste carti de slujba au avut
un mare rost, si iata cum. Pana in aceasta vreme In bi-
serica noastra se cited si se canta dupa carti slavonesti.
Credinciosii nu Intelegeau nimic caci nu pricepeau limba
asta streina; preoti cei mai de demult o mai stiau cate
putin dar cei din vremea lui Brancoveanu nu o pricepeau
de loc ca, si credinciosii. Din pricina asta nici poporul
nu pleca dela biserica cu mult folds sufletesc si nici sluj-
bele nu se faceau In toata randuiala lor. Carturarii de
atunci vazand acest lucru nefolositor si aducandu-si aminte
si de vorba apostolului Pavel, care zice ca In biserica
mai bine cinci cuvinte cu Inteles decat zece mii neintelese,
s'au apucat de au talmacit pe limba romaneasca cartile
sfinte. Si asa in anul, cand s'a facut domn Costandin
Brancoveanu, a exit de supt tipar pentru Intaia oara Bi-
blia cea mare romdneascd bine talmacita si frumos lucrata.
DupA Bib lie a urmat si alte carti In romaneste. Intaiu
Psaltirea, care s'a dat In dar preotilor si mirenilor, ca sa

www.dacoromanica.ro
 20 COSTANDIN VODA BILANCOVEANTJ

Invete carte dupe ea; apoi Sian/a Scripture cea noud caci
decat toate cartile bisericeti aceasta este mai folositoare
de suflet i mantuitoare. Pentru slujba preotilor s'a ti-
parit S J. Evanghelie i un Molitvenic, care cuprindea nu-
mai rugaciunile din altar, iar pentru cantareti s'a dat In
romanete Octoihul. Tot aa pe rand eira de supt tipar
Sfintele Lilurghii, Molitvenicul cu slujbele din afara de
altar cum i Ceaslovul cu randuiala slujbelor de toata ziva.
Toate aceste carti s'au scos cu banii lui Voda Branco-
veanu si ai Mitropolitului Antim, ale caror nume se cade
s nu le tergem niciodata din mintea noastra caci oste-
nelile for au facut de Intelegem not astazi tot ce se ci-
tete in sfanta biserica. Cei care au dat mai tarziu pe
romanete cartile de slujba, care ramasesera netiparite,
n'au intampinat greutati mari caci le era calea netezita
de cei mai sus pomeniti.
Afara de cartile de slujba au mai edit de supt tipar
In vremea lui Brancoveanu i carti de Invatatura. Unele
din aceste carti erau acute ca sa lumineze pre mireni a-
supra Invataturilor cretine, iar altele ca sa arate preoti-
for cum trebue sa carmuiasca turma Incredintata lor.
aa pentru mireni s'a intocmit cartea numita Invdidturile
Cre,stine,sti, in care ni se da lamuriri despre credinta, n-
dejde si dragoste, despre rostul omului In lume, despre
judecata de apoi, despre iad i raiu, despre pacat, poca-
inta, milostenie, rabdare si alte multe Invataturi folosi-
toare. Tot pentru mireni a fost facuta atunci i cartea
numita Floarea darurilor, o carte foarte frumoasa i de
folds, unde este vorba de Invataturi cretinqti puse fate
In fate cu faptele cele rele. Asa bunaoara dupe ce ne In-
vata ce este dreptatea, ne arata numai cleat ce este ne-
dreptatea; dupa Invatatura despre adevar vine minciuna,
dupa dragoste vine pisma i a0 mai incolo. Tar cum
pentru mireni au intocmit cele doua carti de mai sus,

www.dacoromanica.ro
 COSTANDIN VOW, BRANCOVEANTJ 21

tot aqa Si pentru invatatura preotilor au facut doua. carti.

Una este numita Invalcitura bisericeascci, In care este
vorba de cele apte taine i de cele zece porunci, de
ispovedanie, de Thal nostru, Crez i altele. A doua este
chemata Capete de poruncd, adica de datoriile pe care le
au preotii de indeplinit in slujba lor. Tot atunci s'a tipa-
rit Intaiag data Alixdndria, adica povestea despre Impa-
ratul Alexandru Machedon, pe care cu totii o qtim.
*i. ce O. mai vorbim de numeroasele carti greceqti, care
s'au tiparit aici in tara in vremea lui Voda Brancoveanu
i cu banii lui! Spunem numai ca la curtea lui Voda Bran-
coveanu train un mare numar de arhierei greci de prin
tari streine sarace i asuprite de pagani. La not ei tipa-
riau carti greceti pentru neamul for i se luptau cu cu-
vantul i cu scrisul impotriva papistaOlor, care atunci
au facut pe o parte din fratii noWi din Ardeal de s'au
unit cu Papa dela Roma.
Dar nu putem sa trecem In tacere o fapta mareata, a-
devarat cretineasca, pe care a facut-o Voda Brancoveanu.
Departe in rasarit se aflau cretini, care ascultau de pa-
triarhul de Antiohia din Asia. Ei slujeau in bisericile for
in limba arabeasca dar fiind oameni saraci nu puteau ti-
pari carti i a0. ramaneau fail slujba. Auzind acest lucru
Voda Brancoveanu s'a milostivit i a pus pe meterul ca-
lugar Antim de a sapat slova arabeasca cu multa. cheltu-
iala i le-a tiparit la Snagov doua. carti In arabqte adica
Sfintele Liturghii i Ceaslovul. Apoi Voda Brancoveanu
le-a mai dat bani de i-au facut tipografie In Cara for In
orawl Alep, unde au tiparit o Psaltire arabeasca cu pecetia
Tarii Romaneqti i cu numele lui Voda Brancoveanu.
Meterul calugar Antim era de neam dintr'o Cara de-
partata numita Iviria wzata in muntii Caucaz intre Marea
Neagra i Marea Caspica. Neamul lui de acolo era tot
a0. sarac Si n'avea carti. and Antim ajunse mitropolit el

www.dacoromanica.ro
 22 COSTANDIN VODA BRANCOVEANIT

ruga. pe Brancoveanu sA-1 ajute ca sa faca o tipografie in Cara

lui de nastere. Voda Brancoveanu i-a dat bani si Antim a
trimis pe un iscusit ucenic al lui, care era roman, cu o tipo-
grafie tocmai in Iviria in orasul Tiflis, si acolo a tiparit in
limba Ivirilor mai multe carti, dintre care not cunoastem nu-
mai doua adica Evanghelia qi Liturghierul. Cu aceste carti ti-
parite in limbile Romani lor, Grecilor, Arabi lor si Ivirilor,
Voda Brancoveanu s--a castigat slava nemuritoare si a fost
socotit pe vremea lui ca aparatorul, intregii lumi crestine
ortodocse.
*
* *

SA vorbim acum si de copii lui Voda Brancoveanu.

Casatoria lui Costandin Voda Brancoveanu cu doamna sa
Maria a fost binecuvantata de Dumnezeu cu unsprezece
copii, patru baeti si sapte fete. Parintii erau mandri de
aceste odrasle ale lor, crescute in Erica de Dumnezeu si
in dragostea de neamul lor romanesc. Pentru baeti Voda.
Brancoveanu a adus dascali vestiti de i-a invatat carte
buna si multa. Atat de mult inaintasera copii la invata-
tura ca puteau sa faca cuvantari si s be rosteasca in bi-
serici spre marea bucurie sufleteasca a tatalui lor; iar cand
a venit in Bucuresti un sol englezesc, Voda Brancoveanu
a trimis pe doi feciori ai sai cei mai mari de i-au exit
inainte la Vacaresti si solul a ramas incantat de destep-
taciunea si purtarile alese ale tinerilor coconi.
Pe fiul cel mare it chiema Costandin i a luat in casa-
torie pe Ana o fata foarte frumoasa, blancda si inteleapta
a lui Bals Stotnicul dela Moldova. Au facut nunta mare si
frumoasa in Bucuresti fiind si sol dela Antiohie Voda al
Moldovei. Acest Costandin, feciorul Brancoveanului, a ri-
dicat intru pomenirea bunicului sau Papa Postelnicu o
cruce de piatr 5. ce se vede si astazi la poalele drumului,
care sue din piata spre Mitropolie. Pe al doilea fecior it

www.dacoromanica.ro
 COSTANDIN VODA BRANCOVEANTJ 23

chiema ,Stefan Si s'a casatorit cu BA lap fiica lui Ilie Can-

tacuzino dela Moldova. La nunta lor in Bucureti a slujit
Gherasim, care era patriarh al Alexandriei i a lost masa
mare cu arhierei i nunta0 dela Moldova, !titre care era
i un sol at domnului moldovenesc. Dar dupa doi ani dela
casatorie s'a bolnavit greu tanara Balaa $i a raposat 1a-
sand sotului si neamurilor ei necovarOta jale si Intristare
fara masura. Al treilea fecidr se numia Radii i era logo-
dit cu fata lui Antioh Voda dela Moldova dar n'a apu-
cat s se casatoreaeca caci a fost taiat de Turci la Ta-
rigrad. Pe feciorul cel mai mic 11 chiema Mateiaf i era
numai de 12 ani, cand 1-au taiat Turcii Impreuna cu cei trei
frati ai sai i cu tatal lor, cum mai departe se va arata.
Dar podoabele cele mai scumpe ale casei lui Voda
Brancoveanu erau cele apte fete ale sale, i Maria Sa a
avut fericirea sa be vaza pe toate casatorite cu cinste i
date pe la casele lor. La toate le-a dat zestre multa i
aleasa ca la nite domnite. Pe fata cea mai mare o
chiema domnita Stanca, i a casatorit-o cu Radul feciorul
lui Iliac Voda, iar la nunta lor a fost veselie domneasca
mare cum nu se mai vazuse in acele vremuri. Domnita
Stanca a ramas vacluva dupa 13 ani de casnicie i a
murit i ea putin inainte de sfarOtul jalnic al tatalui sail.
Pe fata a doua o chiema domnita Maria Si a fost doamna
In Moldova, caci a luat de sot pe Costandin Duca Voda
at Moldovei. Nunta domneasca s'a facut In Iasi fiind de
fata din partea lui Brancoveanu jupaneasa Stanca, muma
sa, i alte obraze de cinste. Tanara doamna Maria a murit
de ciuma la Tarigrad i parintii ei i-au adus copilapl in
Ora ca s be fie de mangaere pentru marea Intristare, care
Ii cuprinsese. Domnita Ilinca, a treia fata, a lost intaiu sotia
lui Scarlat Mavrocordat, care moare dupa un an dela casa-
torie, i apoi s'a maritat dupa ySerban Grecianu. Domnita
Salta, a patra fata, a avut de sot pe Iordache Cretulescu i

www.dacoromanica.ro
 24 COSTANDIN VODA. BRA.NCOVEANII

ei sant ctitorii bisericii Cretulescu din Bucuresti. Pe a cincea

fata o chiema domnitaAncuta si a fost maritata. dupa. Nicolae
Ruset Postelnicul dela Moldova, fiind nas Dumitrascu Ra-
covita, fratele lui Mihai Voda Racovita al Moldovei, si au
tinut nunta o saptamana incheiata. Domnita Bdia,sa a fost
a sasea fata. Ea s'a maritat dupa Manolache Lambrino,
care de mic crescuse la curtea lui Brancoveanu si era cu-
parul Marii Sale. A fost nas invatatul boier Costandin
Cantacuzino Stolnicul in locul lui Hrisant, patriarhul Ieru-
salimului, care atunci nu era in Cara. Cununia a citit-o
Gherasim, patriarhul Alexandriei, si a fost masa mare cu
veselie si cu daruri la toti nuntasii. Domnita Balasa Bran-
coveanca si cu sotul ei Manolache Lambrino sant ctitorii
bisericii numite Domnita Masa din Bucuresti. Pe fata cea
mai mica anume domnita Zmaranda a maritat-o Voda
Brancoveanu dupa Costandin Postelnicul Baleanul, barbat
Impodobit cu multe daruri. Si asa. Voda Brancoveanu a
trait s sarute cununile la doi baeti si sapte fete.
***
Sa spunem cum s'au purtat Turcii cu Voda Branco-
veanu si cum 1-au taiat Impreuna cu tori feciorii lui.
A fost o 1nvoiala veche intre Turci si intre Romani ca
Tara noastra sa pia teasca Turcilor pe fiecare an un bir
si In schimb sa fie lasati in pace, s-si intocmeasca trebu-
rile for cum vor gas] ei cu cale. Romanii s'au tinut de in-
voiala dar Turcii nu, caci Turcul nu tine niciodata cuvan-
tul dat crestinului si nu se rusineaza sa.-1 amageasca cum
a zis un mare invatat de-ai nostri. Pe Domnii nostri ei
i-au necinstit, pe multi i-au scos din domnie dupa placul
lor, iar pe altii i-au omorit. Birul tarii 1-au marit si au a-
daogat si alte dari si angarale ca nu puteau bietii Ro-
mani sa le mai pridideasca. Mai ales In vremea lui Voda
Brancoveanu, tirania si jefuirea turceasca nu mai era de
suferit. In luptele cu Nemtii ostirile turcesti treceau pe

www.dacoromanica.ro
 COSTANDIN VODA. BRANCOVEANU 25

la not qi stricau tam iar Domnul trebuia s le dea hrana,

care, cai qi slujitori, si sa Ingrijeasca de drumuri bune.
De trebuiau poduri peste Nistru la hotarul Moldovei, Bran-
coveanu a fost silit sa trimita salahori i care multe pen-
tru lucru. Cand au deFrtat oraul leqesc Camenita, Bran-
coveanu a trebuit sa dea mii de salahori qi care pentru
acest lucru. Aveau ostire streina in Bulgaria, Brancoveanu
trebuia s o tina din hrana; Incepeau vre-o lupta, Bran-
coveanu trebuia s dea bani de cheltuiala; le trebuia cai
de vanatoare, dela Brancoveanu ii cereau. i nu era mijloc
pe lume, pe care sa, nu-1 intrebuinteze ca sd stoarca bani
dela Voda i dela tarn. Odata au poruncit Domnului sa
trimita In Basarabia qapte sute de care cu faina pentru
hrana octirei. Dupa ce au dus-o acolo i-a venit lui Bran-
coveanu porunca dela Imparatia turceasca cum ca s cum-
pere Cara aceasta Mina, cincizeci de mii de chile cu cate
55 de lei chila i sa dea banii repede. In porunca zicea
ca s'a milostivit Imparatia sa dea Orli noastre aceasta
laina ca a auzit ca este foamete mare In Cara. Dar ce
mild era asta cand faina fusese luata din tall fara bani,
iar acum era Invechita, muceda i stricata i mai trebuia
platita cu bani grei ? Asta nu era mild ci rautate si tiranie
ca s scoata bani. Alta data Ii vine porunca lui Voda
Brancoveanu ca sa mearga la orapl Adrianopol, adica la
Odriiu cum ii zicea atunci, sa sarute mana imparatului
turcesc ca un supus ce-i este. Voda Brancoveanu s'a dus,
dar rostul poruncii nu era ca sa-ai arate supunerea ci ca
sa-i stoarca bani multi, fiindca acolo a trebuit s dea da-
ruri de scule i de bani mai mult de un milion de lei ca
sa fie primit de imparat Si ca s nu fie parat ca e hain.
.,Si pe deasupra au mai marit qi birul tarii cad lacomia
paganeasca n'are satiu qi nu se uita niciodata la neputinta
supuilor. Si nu era an dela Dumnezeu, In care sa nu vie
cate doua, trei porunci Imparatqti ca sa dea Cara bani,

www.dacoromanica.ro
 26 COSTANDIN VODA BRANCOVEANU

plocoane, vite, care, lucratori, Si orice avea gust stapanirea

turceasca. Iar slujitorii turcesti, care veniau cu aceste po-
runci, trebuiau primiti ca nite stapani qi daruiti ca nite
domni. Chiar Voda Brancoveanu se plange de asupririle
turceqti Si zice intr'o scrisoare a lui: One -au incarcat cu
&rile, cat este peste putinta saracilor i nu mai conte-
nesc cu cerutul*. Cu toate astea Cara i cu Voda Bran-
coveanu s'au straduit cum au putut i au facut mereu fats
la toate cererile nedrepte ale Turcilor. Rasplata la toate
aste stradanii va veni dela Dumnezeu caci dela Turci a
venit numai omorarea lui Voda. Brancoveanu.
Este o poveste veche romaneasca, care zice ca odata
tin topor fara coada s'a apucat sa tae o padure batrana.
Toti copacii erau Ingroziti de moarte dar un stejar batran
ii Intreaba daca toporul este ajutat de vreunul din ei. Co-
pacii raspunsera ca. nu i atunci batranul stejar le zise s
fie pe pace, caci toporul singur nu le va putea face nimic.
Dar mai tarziu se gasi un copac, care se face coada de
topor i atunci vai de padure, cazii Intaiu batranul stejar.
Asa s'a Intamplat i cu Voda Brancoveanu. Cata vreme
Turcii nu fura ajutati de nici unul dintr'ai noWi, ei nu
putura sa doboare decat crangi i frunze, dar cand fura
ajutati de cativa Romani, ei putura dobori la pamant fal-
nicul stejar, care era Voda Brancoveanu. Era un neam
de boeri In tat-a, care era!' ruda de aproape cu Branco-
veanu Si vazusera mult bine dela el ca li socotea ca pe
cei mai credincio0 sfetnici ai sai. A ceti boeri vroiau O.
ajunga ei domni in Tara Romaneasca i ca sa.-0 umple
voia incepura sa parasca pe Brancoveanu la Turci ca s'a
lnteles cu Nemtii Si cu Muscali s se dea de partea for i
s nu mai fie supus Turcilor. Grozavie mare, caci lucru
nu era adevarat, dar Turcilor atata le-a trebuit i au i
facut planul sa prinza pe Brancoveanu sa-1 omoare. i asa,
cand a fost In anul 1'714 In luna Martie, au trimis Turcii

www.dacoromanica.ro
 COSTANDIN VODA BRANCOVEANII 27

In ascuns pe un slujitor al for anume Rechiap O. prinza

pe Voda Brancoveanu si sa-I aduca cu toata casa lui si
cu toti ginerii lui la Tarigrad. Costandin Voda Branco-
veanu era atunci In Bucuresti si nu sties nimic de toate
acestea, ba chiar se pregatea de nunta fiului sau Radu cu
fata lui Antioh Voda, ce a lost domn in Moldova. Deci
in ziva de 24 Martie, Miercurea cea mare din saptamana
Patimilor, a venit pe neasteptate turcul Mustafa Aga in
palatul domnesc si a spus lui Voda Brancoveanu ca 1-a
mazilit imparatul, adica 1-a dat jos din domnie. La aceste
vorbe tot palatul s'a cutremurat, slugile au inceput sa fuga,
doamna Maria si cu fetele au inceput sa se jeleasca si sa
se roage lui Dumnezeu tie indurare, iar Voda a ramas in-
cremenit si n'a putut sa se inpotriveasca, caci it luasera
fares veste si apoi Turcii trimisesera si wire cu Rechiap
ca sa-1 infranga daces s'ar Impotrivi. Ostirea tarii iarasi nu
putea face nimic, caci mai maxi peste ea erau tocmai boerii,
care 11 parasera si care acum se bucurau ca vazusera ceea
ce le era pe pofta lor. Deci Mustafa Aga a inceput sa pe-
cetluiasca camarile cu averi ale lui Voda, iar pe el 1-a dat
in paza boierilor sa nu fuga. A doua zi in Joia Mare a
sosit in Bucureti qi Rechiap cu wirea lui iar boierii pa-
rai 1-au primit bine, i-au dat bani si 1-au induplecat de a
pus domn nou pe unul din neamul for chiar In acea zi. Iar
In Vinerea Mare a Patimilor a fost ridicat cu mare urgie
nefericitul BrAncoveanu impreuna cu doamna sa Maria cu
toti copii si cu toti ginerii precum si cu o mare parte din
averea lui si 1-au trimis la Tarigrad insotit de Mustafa Aga
cu multime de Turci. Este in Tarigrad o temnita grozava
numita Edicule, adica apte Turnuri; acolo in partea cea
mai Intunecoasa au inchis pe Brancoveanu cu toata casa
lui. Boierii pArasi si cu Domnul cel nou au inceput apoi
sa caute averea lui BrAncoveanu, care mai ramasese In
Cara i sa faces jalbe la Imparatia turceasca ca Brancoveanu

www.dacoromanica.ro
 28 COSTANDIN VOW. RRANCOVEANU

a fost hain si jafuitor de Cara, ca a pus biruri grele si ca

a saracit pe toti iar el s'a imbogatit peste masura. Toate
lucruri neadevarate dar scornite de parasi ca s faca pe
Turci sa-1 omoale.
La judecata turceasca Voda Brancoveanu s'a aparat
spuind adevarul cum era. Daca 1-au invinuit ca de ce si-a
cumparat mosii In Ardeal, el a raspuns ca o parte din
mosii le avea acolo mostenire dela parintii lui iar altele
le-a cumparat asa cum au cumparat si altii domni romani
si chiar parasii lui, deci nu cu gandul sa se lepede de
Imparatia turceasca si sa treaca de partea Nemtilor, cari
stapanead atunci In Ardeal. La Invinuirea ca a pus bi-
ruri grele pe Ora Brancoveanu a raspuns ca el este sin-
gurul domn, care a micsorat birurile nenumarate pe care
le plateau taranii. Aceasta era foarte adevarat caci lnainte
taranii trebuiau sa plateasca bir pe fiecare luna, ba cate
data si de mai multe on pe luna, iar Brancoveanu a dat
o lege ca taranii s plateasca ca si boierii numai patru
biruri pe an; lege foarte dreapta caci pana aci taranii e-
rau mai Incarcati la dari cleat boierii. Apoi a mai hota-
rlt ca unul din aceste biruri sa fie plait dupa capetele
de vita, pe care le are fiecare. Aceasta lege s'a numit
vacarit si era iarasi foarte dreapta, ca s plateasca adica
fiecare om dupa averea pe care o are. Turcii daca au va-
zut ca nu pot sa -1 dovedeasca de vinovat, au inceput s-1
pue la casne cumplite atat pe el cat si pe feciorii lui ca
s spue, unde 4i sant banii. Se raspandise la Turci vestea
ca Voda Brancoveanu are avere nenchipuit de mare si
ii dadusera chiar numele de Altin Bei adica Printul Au-
rului. Este adevarat ca Voda Brancoveanu a fost foarte
bogat, dar bogatia asta a lui sta nu atat In bani ca a-
stazi ci mai mult in sate, mosii, case, odoare si scule
pretioase. Averea nemiscatoare nu o puteau lua Turcii;
odoarele si sculele pretioase fusesera mai toate luate si

www.dacoromanica.ro
 COSTAND1N VODA BRANCOVEANU 29

duse la Tarigrad, unde pusesera pe toti In uimire prin

multimea si frumusetea lor. La doamna Maria s'a gasit
Intr'o cutie podoabe de aproape un milion de lei si un
inel cum nu se mai vazuse altul la Tarigrad. Se umplu-
sese orasul de haine si scule brancovenesti si ajunsesera
pana si prin Moldova sa le vanza Turcii. Dar bani n'au
gasit Turcii cu toate cercetarile lor si nici nu erau, caci
Brancoveanu pusese banii, pe care ii avea, la o banca din
Venetia in suma de doua sute zece mii de galbeni. In
chinurile la care a fost pus Brancoveanu a marturisit a-
cesti bani. Turcii i-au cerut dar banca n'a voit sa-i dea.
Trei luni si jumatate au chinuit Turcii cu fel si chip de
munci pe Voda Brancoveanu si cand au vazut ca numai
pot scoate nimic dela el, au hotarit s-1 omoare, mai a-
les ca parasii din Cara nu incetau sa inteteasca pe Turci
la acest lucru.
Era In ziva de Santamaria Mare, 15 August. In Cara
credinciosii Inaltau rugaciuni in bisericile Brancoveanului
pentru mantuirea ctitorului si binefacatorului lor, iar la
Tarigrad In temnita Voda Brancoveanu si cu toata casa lui
rugau fierbinte in genunchi pe Maica Domnului sa-i scape
din chinuri si urgie. Dar iata ea portile grele ale temnitii se
deschid si mai multi slujitori turci le poruncesc sa-i urmeze.
Istoviti de chinuri si de suferinte si Incarcati cu lanturi
Voda Brancoveanu cu doamna Maria, feciorii patru la nu-
mar, fetele, ginerii, nepotii si boerul Enache Vacarescu,
sant dusi pe malul Bosforului In fata unui chiosc Impo-
dobit. In acel chiosc Imparatul turcesc Sultan Ahmed se-
dea tolanit Intr'un scaun scump inconjurat de boierii sai,
iar in fata lor sta un calau cu sabia scoasa. and Bran-
coveanu cu ai sai au ajuns acolo, imparatul ii zise: Ghiaur
Brancovene, esti pedepsit la moarte cu toti feciorii tai;
dar te iert daca spui unde ti-e averea si daca te Iasi de
legea to si treci In legea turceasca. and auzira aceste

www.dacoromanica.ro
 30 COSTANDIN VODA BRA.NCOVEANIT

grozave vorbe, doamna Maria si cu toate fetele incepura

s planga cu amar dar Voda Brancoveanu raspunse cu
hotarire. Imparate, averea mea cata a fost to ai luat-o
si alta, cum am mai spus, nu mai am. Iar de legea mea
crestineasca nu ma las; in ea m'am nascut si am trait,
In ea vreau sa mor; pamantul tarn mele 1-am umplut cu
biserici crestinesti, si acum la batranete s ma inchin in
geamiile voastre turcesti? Nu, imparate. Mosia mi-am a-
parat, credinta mi-am pazit, In credinta mea vreau sa in-
chiz ochii eu si feciorii mei. Dumnezeu sa plateasca fie-
caruia dupa faptele lui. Cand auzl aceste vorbe, paganul
de imparat porunci sa taie intaiu baietii ca sa fie chinul
tatalui lor si mai mare. Intaiu luara pe Costandin feciorul
cel mai mare si 11 urcara sus pe scaunul de taere. Tana-
rul se trichina de trei on cu credinta si puse linistit ca-
pul pe taietor. Sabia calaului ii reteza gatul, iar Voda.
Brancoveanu zise: Doamne, fie voia ta. Apoi taiara ca-
petele lui Stefan si lui Radu. and veni randul lui Ma-
teias, cel mai mic fecior, el Incept' sa planga si sa se a-
scunza la sanul mamei sale. Atunci Brancoveanu ii po-
runci sa urmeze pe fratii sai si copilul puse linistit gatul
supt sabia calaului. Patru feciori ca patru brazi tineri, fala
lui Voda Brancoveanu si nadejdea casii lui, zaceau acum
In nesimtire la picioarele obiditului for parinte. Paganii ta-
iara apoi capul lui Enache Vacarescu, boerul de incre-
dere al lui Voda. La urma veni randul lui Brancoveanu.
Linistit si hotarit Costandin Voda Brancoveanu se trichina,
zise: Doamne, fie voia ta, si puse gatul pe taietor. Capul
li sari In balta de sange a copiilor sai. Asa se sfarsi
casa lui Brancoveanu, Domnul Romanilor, cel bogat,
credincios si drept, in anul 1714, luna lui August in 15
zile, cand biserica noastra praznueste Adormirea Maicii
Domnului. Ca mucenicii cei vechi s'a sfarsit Brancoveanu
si copii sai si ei sant adevarati mucenici ai neamului no-

www.dacoromanica.ro
 COSTANDIN VOW, BRANCOVEANU 31

stru romanesc. Apoi paganii tarara trupurile in fa4a pala-

tului Imparatesc si le lasara acolo pans seara ca sa le
vaza lumea, iar a doua zi le aruncara In mare. Niste cre-
dinciosi pescari le culesera din mare si le ingropara pe
ascuns.
Mu lt chinuita doamna Maria impreuna cu fetele si cu ne-
poatele ei fura inchise triteun oral turcesc din Asia si a-
bia dupa doi ani putura sa scape si sa vie in Cara, dupace
platira sume mari de bani. Iar cand a fost in anul 1720
Doamna Maria a adus In Cara oasele lui Costandin Voda
Brancoveanu, le-a ingropat cu cinste In biserica sfantu
Gheorghe-nou din Bucuresti, si a pus deasupra merman-
cului candela s lumineze vesnic locul, unde oeiihnesc oa-
sele slavitului domn al Romani lor Costandin Voda Bran-
coveanu. Iar not sa ne rugam cu credinta Domnului Dum-
nezeu si MAntuitorului nostru Iisus Hristos ca sa-i daru-
iasca cununa cea nevestejita a muceniciei, pe care a ga-
tit-o celor ce s'au varsat sangele pentru slava numelui lui,
caruia se cuvine cinste si inchinaciune in vecii vecilor.
Amin.

c-c--4-'15-3e---

www.dacoromanica.ro
 ADAOSURI de
DOVEZI ISTORICE DESPRE MORMANTUL FAMILIE1 VOEVODULUI
CONSTANTIN BRANCOVEANU IN BISERICA SF. GHEORGI-IE NOU DIN
BUCURESTI
de
1. P S. S. MITROPOLITUL PRIMRT D. D. KONON.

I.

PENTRU COMENIORAREA UNUI MUCENIC AL NAVE'

de prof. N. lorga
Vineri, 15 August, se implinesc cloud sute de ani, de
cand innaintea Seraiului, la Chioqcul Marii, In fata Sulta-
nului, a neomenosului Vizir Gin-All Pala Si a demnitarilor
Imparatiei Otomane, a fost jertfit, cu tote fiii sai, Constan-
tin-Vodd Brancoveanu, la varsta .de aizeci de ani, dupa
o Domnie mai lunga de un sfert de veac. El a vazut in-
taiu moartea silnica a cumnatului sau, Ienachi Vacarescu,
apoi pe rand au sarit supt securea gealatului capetele fiu-
lui sau Matei, de saptesprezece ani numai, al fiului Radu,
care trebuia s fie mire, al fiului Stefan, al fiului Constan-
tin. El insui multdml pentru lovitura care-I izbavia de
amintirea acestor lucruri grozave. Trupurile fury purtate
pe prajini In vederea lumii si apoi aruncate In Mare. Scoase
de creqtini milostivi, ele furs astrucate intaiu in manasti-
rea de pe insula Chalke, iar, mai tarziu, Hecuba acestei
tragedii, Doamna Marica, aduse In Ora ramaqitele feri-
citului ei sot Si le arza pe ascuns in biserica Sf. Gheor-
ghe Nou din Bucureqti, supt o piatra care nu Indrdznia
sd-i spuie numele. Dar sus lumina candela care cuprindea
in inscriptia ei duioasa taina.
Gasita fiind, daunazi, IntamplAtor, pare Ca In aceasta
descoperire se cuprinde o amintire, un Indemn, o che-
3.
www.dacoromanica.ro
 34

mare; pare Ca insu0 mortul prigonit gi in mormAnt se

Indreapta catre noi, pe cine tie ce necunoscute cai ale
sufletelor, si ne chiama la datoria noastra fata de dansul:
(Acuff' o suta de ani erau aici straini fara simtire, Fa-
narul stapania la Curte $i imprejurul ei, Fanarul ridicat
pe ruina puterii mele i a dreptului vostru. Acuma, sari-
teti o Cara libera, innarmata, mandra: puteti sa va
diti la ce a fostcata lupta, cata durer., pana la aceasta
peire a mea,--cum puteti. sa va ganditi la ceea ce trebue
s fie. Si, cum 0 eu am ajutat prin grijile si ostenelile
mele, prin sangele nevinovat al mieu i al copiilor miei
ca voi sa aveti astazi o tail, nu ma uitati, fiilor!).
Si, on de ar putea participa oficialitatea, cum spune
hotarirea Parlamentului qi actul de asociare al Guvernului,
on nu, cetatenii Capitalei regatului roman nu pot !Asa fail
cuvenitul act de pietate aceasta zi de 15 August, cand,
cu Mitropolitul Ungrovlahiei in frunte, urma5 al sfantului
batrin Teodosie, al marelui meter Antim, ierarhii acestei
marl Si fecunde Domnii, intreg clerul aflator aici trebuie
sa se roage la Sf. Gheorghe Nou pentru acela, care, de-
capitat, at(apta supt piatra fara nume un semn de re-
cunoscatoare arnintire.
Si azi, mai .ales azi, se impune a se da acestei act de
comemorare to,' sensul lui. Caci imprejurari ca acelea de
azi nu cer sa ne retragem prin colturi catand cu ochi spe-
rio0 catre necunoscut. Ci, alaturi de concentrarea pute-
rilor materiale, e o datorie s concentram toate puterile
noastre morale, oriunde sant, oriunde le putem descoperl.
Si actul ce se va indeplinl la 15 August, face parte din
aceasta concentrare a elementului snfletesc care indeamna
i duce la biruinta
Brancoveanu a cazut. Un nebun, care credea ca prin
lovituri de sabie in afara, prin lovituri de secure inauntru,
se regenereaza imparatiile, acel monstru al varsarilor de
sange care a fast Vizirul Gin-Ali, 1-a distrus printr'o lo-
vitura napraznica, precum sunt loviturile nebuniei. Dar
omul is masuri de prevedere numai fat:a de cei cuminti.
Si deci decapitatul dela 15 August 1714 n'a fost o jertfa
a propriilor sale grqelei, a politicei sale ratacite.

www.dacoromanica.ro
 35

A stat acei douazeci si sase de ani intre patru mari

Puteri care se bateau cu inversunare si care tineau de o
potriva la stapanirea vailor Dunarii-de-jos: Turcia, Imperiul,
in locul caruia e astazi dualitatea politica germano-austriaca,
la care s'au adaus ca factor activ Ungurii liberati, Polonia
lui loan Sobieski, eroul crestinatatii, noua Moscovie pro-
vocatoare a unui Petru-cel-Mare. Era si acela un razboiu
european, unul care a putut sa tie cincisprezece ani In
sir, iar, cu toate urmarile sale, trei decenii!
Brancoveanu n'avea o armata, nici un tezaur de razboiu.
Era vasal, la discretia Portii. Tara lui se 1nfatisa deschisa
oricarui navalitor. Nu toti boierii 11 iubiau. Si se aflau
printre ei de aceia, cari, cu inima usoara*, doriau de
schimbari repezi: unul conduced pe Nemti, altuia nu i-ar
fi displacut Polonii, iar Toma Cantacuzino, cu voia unchi-
lor sai poate, cei mai ascultati sfetnici ai Domniei si cu
aprobarea tineretului aprins dupa lupte, a trecut la tar,
ca sa vada 1nfrangerea si rusinea lui la Prut, cum, cu pa-
trusprezece ani inainte, Balaceanu vazuse peirea ostirii
austriace la Zarnesti, si de armele Brancoveanului,si ca-
zuse el insusi in clipa ruinei sperantelor sale.
Coslanlin-Vodd a fest omul neutralild#i vegkeloare. Un
suflet ales, o minte superioara s'au cheltuit modest in a-
ceasta opera, nesfarsit de grea, care tindea sa lase ur-
masilor o tarn intreaga si neatinsa. A izbutit,si aceasta
e gloria lui. A izb,utit, el, slabul, si not astazi sdnlem, pe
cand Polonia puternicului Craiu Joan s'a dus!
Si, in acelasi temp, osandit s nu faca politica armelor,
el a facut marea politica a culturii, cea mai mare. Cu
sabia ar fi ajuns la nimicirea sa si a tarii, cu carlea s'a
ridicat la inaltimea de ocrotitor al ortodoxiei, de patron
al tuturor bisericilor crestine din Rasar't, de urinas al
autoritatii Imparatilor bizantini: la Sinai, la lerusalim, la
Alep si la Tiflisul Caucaziei s'au cantat laudele Domnului
din Bucurestii nostri.
Astazi ce dorim toti decat linistea de azi, pregatirea
sufleteascapentru marimea de maine? De ce ne temem
mai mult decat de Balacenii ce pot duce la Zarnesti si
de Cantacuzinii cari pot pregati Stanilestii? Si catre cine

www.dacoromanica.ro
 36

mai cu dreptate poate sa ne duca un gaud de intelegere

si recunoastere cleat catre acela care, murind, a putut
avea o mangaiere: ca'i traeste Cara si ca ni va tral!
Cu 4vepica pomenirei pentru Constantin Voda-Branco-
veanu, pentru fiii sai, secerati asa de tineri: Matei, Radu,
Stefan, Constantin, santem datori la 15 August. Dela acest
act de pietate vom pleca mai siguri de not si mai uniti!

II.

Pisania de pe o piatra acum depusa to pridvorul bise-

ricei Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti.
Aceastd curie acestii sfinte bisearici, hramul marelui mu-
cenic Gheorghie, ce iaste inchinatii Area-sfantului si de vital&
ddldloriului Mormdnlii al Domnulul ,si spdsitoriului nostru
Is[usJ Hrlistosi, career sd veade inprejur zia'ilci ,si locznila
inir'acesta chip, cu chilii dedesupt si allele pre de- asupra,
cu Mate odihnele sl trebuinkle lor, inidiic si den temeliia
for stint incepute ,si pdna la un loc zidite cu chelluiala lei
Panaghzotachi, carele oarecdndli Tdlmaciii-Mare la Poarta
7urciascd aiz fosl, domnind pre aceale vremi blagocestivul
_To Anionic. Voevod, Mudd cursul anilor dela Hrlistos] 167o,
si ispavnic fdcdndli pre dumnealul .,Serban Cantacuzino,
ye/ Spdlar hind alunce : azi rda'ical rdndul cel de jos de
chilii, si fined nu loale deplin; dupre aceaia, murindg Pa-
naghiotachi, ,s1 chelluiala dela ddnsul s'ag curmal, ci asa
ere slcitut pdnd acum, in zilele luminatului si inndllatului Io
Costandin B[rdnroyeanu] Bdsdrab Voevod. Deci iard s'ag
inceput a sd zidi si a sd lucra, inldiu ceale de jos chilli
ce rdmdsease neisprdvile, dupre aceaia ,ci carele patrier,sdsli,
cu tot rdndul celor dupre de-asupra, pdnd s'ag si sfdrsilu
firecum sd st vdd, chelluiala puind parte Area fericitul, prea-
inndllatul si prea-,s-liulul pcirintele Dosithei, patriarhul Sfin-
lei celdlii lerusalimului, carele patrierisia incci [dint ince-
putul acesiii zidiri, parte ,si mai mare, inndllacul Domn
ddndu. Ajulat-au la aciastd mare chelluiald ce s'ai fdcul,
si boerimea, ,si faliej mdndstiri ale fdrdi, si neguldtorii,
tine cu ce az putut si s'a ina'uratii,penlru sufietele si bund

www.dacoromanica.ro
 37

pomenirea lor, ca sd fie Area sfinlei si mare/ a lerusalimu-

lui case aciastd zidire, de mull ajutorii si fobs, ispravnicu
luminatul Domn puindu pre lanache Vitceirescul Vel Agd,
7si chelluitorig lucrului acestuia Apostol neguldtoriul, fiina'u
egumen Malahia ieromonakul pre aced vrearne, ptind o aic
si isprdvitil, la anal de la zidirea lumii 7207, si de la spd-
seniia el 1669, mesifa Septenwrie 20, inlr'al unsprdzeacelea
an al Domnii blagocestivului si inndllatului, mai sus po-
menilului Jo Costana'in Nasarab] Voevod, carele ,ci aside
slcipdnea,ste, a cdruia ani si norocirea inneulteascd-i a tot
fiitorul si putearnicul Dumnezeu! Si am scris eii, Isar Lo-
gofdlul.
(dupa N. Iorga, Inscriptii din Bisericile Romaniei I, 305-6).

Copie.

Adresa cu ftetitia dascalului bisericii Sfauhd Gheor-

ghe Non din Cafiitald, car rezolu fiunea data asufira
ei, ci finsd la sfar,siful aces/a
malt Prea Sfin /iei Sale
Prea Sfintitului Mitropolit Primal D. D. Dr. Konon Aramescu
Donici. Loco.

malt Prea Sfinfite Stdpdne,

Subscrisul dascal al Bisericii Sfantul Gheorghe Nou din
Bucurqti, descoperind Mormantul lui Constantin Branco-
veanu Basarab Voevod care e scump pentru religiune, neam
Si tara, s'a adus la cunotinta publicului prin ziare, dupa
cum se constata din alaturatul ziar, Viitoruh.
Avandu-se in vedere Comemorarea Bicentenarului de
200 ani a lui Brancoveanu, care urmeaza a se face la
Monastirea Horezu la 16 August a. c. de oarece pana in
prezent nu s'a tiut de nimeni locul unde se ally sfantul
lui Mormant.
S'au gasit in urma oameni care s'au grabit s speculeze
aceasta descoperire, numai ca sa'i fac5. renume.

www.dacoromanica.ro
 38

Supun aceasta la cunostinta Ina It Prea Sfintiei Voastre,

inlervenina' ca aceasld Comenzol are sci sc faca la adevdra-
lul lui Alormdnl, in Biserica Sf. Gheorghe Nou din Lu-
c/ire:sod, iar nu aiurea.
Iar modestul dascal al bisericii va avea vesnic multu-
mirea sufleteasca, care ca grin minune a puha aduce la
lancing aceaslei sfdnla descoperire, scumpd penlru religiune,
neam ,s-i (ard.
Prea supus si plecat sery
Ion Ungureanu
Dascli Bis. fit. Gheorghe Nou din Capita la.

Rezolulla da15:
Luam act de aceasta insemnata descoperire a morman-
tului martirului national C. Brancoveanu. De mirare este
ca de atatea secole (2) nu s'a cunoscut pana acorn acest
Insemnat mormant. Trimitem deci cazul in cercetarea P.
C. Protoiereu al Capitalii, earele dimpreuna cu Revizorul
bisericesc, va examina cu deamanuntul toate cele aci de-
nuntate; va constata la ce punct al suprafetii bisericii
se va fi afland piatra cavoului familiei Brancovenesti ;
va observa de asemenea si daca nu cumva exista vr'o
insemnare pe carti vechi, sau pomelnic, si alte odoare,
afara de inscriptia celor doua candele de aci aratate; si,
Ne vor raporta detaliat si urgent, spre cele de cuviinta,
ca aflandu-Ne asupra pomenirei bicentenare a uciderei de
catre Turci, al acestei familii cu acest mare Domnitor Roman.

(ss) t KONON Mitrofiolil Primal.

www.dacoromanica.ro
 39

IV.
ROMANIA
PROTOIERIA PLASEI DE SUS
DIN
CAPITALA
No. 368.
Registrat la No. 03307 din 8 August 1914.

Rafiortul Comisiunii de ancheta' oranduitei asuj5ra

fielitiunii de mai sus ardtaid, cu rezolutinnea daM
asztfira acestuia, treculd la sfarsit.
Ina It Prea Sfintile Stdfidne,
In conformitate cu ordinul Ina lt Prea Sfintiei Voastre
de a cerceta si raporta asupra celor cuprinse in suplica
D-lui loan Ungureanu, paraclisierul Bisericii Sf. Gheorghe
Nou, cum si in ziarul qViitorul din 18 Iu lie/914, cu pri-
vire la insemnata descoperire a mormantului martirului
Constantin Brdncoveanul, care, timp de doua veacuri nu
s'a stiut unde este ?Ana in prezent, cand s'a descoperit
a fi in Biserica St. Gheorghe Nou.
Subscrisii, transpoitandu-ne la Biserica Sf. Gheorghe
Nou, si cercetand cu minutiozitate, am constatat, c, in
pnrtea dreapta a Bisericii sunt doua morminte, decorate
cu vulturul (drei si sculpturi in piatra. Cel de langa pa-
rete are o inscriptie stearsA, din care nu se poate ceti
deslusit de cat leatul 1719; celalt de langa el n'are nici
o inscriptie, insa este foarte probabil a fi al lui Constan-
tin Brdncoveanul; fiindca pe o candela atarnata d'asupra
mormantului se gaseste urrnatoarea inscriptie: (1) <Aceasld
cana'eld ce s'au dat la Svetie Gheorghe cel nou lurnineazd
uncle oa'ihnesc oasete fericitului Domn Io Constantin Bran-
coveanul Basarab Voevod, si iasle fdculd de Doamna Md-
rii Sale Maria, care si Mariia Sa ncldajclueste in Domnut,
iarcisi aici sd i se odihneascd oasele. Iulie in 12 zile Leat
7228 (1720).
mall Prea Sfintiei Sale
Prea Sfiss ilsslui Arhiepiscop si MilrOolit Primal al Rosminiei
D. D. Dr. Konon.

www.dacoromanica.ro
 40

Candela aceastadupa afirmatiunile Preotului Bisericii

si paracliserului n'a Lost dintru inceput d'asupra mor-
mantului; ci atarnata in mijlocul Bisericii; iar d'asupra mor-
mantului se afla o alta candela, fara vre-o inscriptie. Dupa
descoperirea inscriptiei a fost luata de paracliser si atar-
nata d'asupra mormantului.
2) Pe o alta candela, ce acum sta atarnata In mijlocul
Bisericii sunt scrise urmatoarele: Aceast& candild ce s'a
dat la Sveti Gheorghe cel nou, lumineaz& unde ociihne,ste
'castle robului lui Dumnezeu Manolache Lambrino, ce a fest
mare Ban, ,si iaste fdcutd de solia Mdriei sale, Mdria Sa
Doamna Bdla sa Brdncoveanca, care ,s1 Mciria Sa ndddj-
duia,ste in Domnul ianzst aicea sd i se odihneascd oasile.
Septembrie 15 zile. Leat 7254(1745).
Aceasta candela nu a fost atarnata d'asupra nici unuia
din cele doua morminte. In trecuttot dupa afirmatiunile
personalului Bisericii se afla atarnata d'asupra stranii
cantaretilor din sanul drept al Bisericii, iar acum mutata
de actualul paraclisier in mijlocul bisericii, in locul celei
cu inscriptia pusa d'asupra inormantului.
3) In Sfantul Altar se afla doua ripide poleite in aur,
avand in mijloc icoana Sfantului Mucenic Gheorghe, in
jurul careia se afla urmatoarea inscriptie: Aceste ripide
le-au fdcut Io Constantin Brdncoveanu B. B. V. Z. Un-
gro- Vlakiei, ,s-i le-au dat la Sfanta mdndstire Gheorghe
Mucenic Leal 72o7(1699).
Tot pe aceite ripide, in jos de icoana Sfantului Muce-
nic Gheorghe, se afla. chipurile Domnitorului Constantin
Brdncoveanu, al solid i copiilor sai.
4) Pe o alta candela atarnata in partea dreapta a Bi-
sericicii, aproape de intrare, se afla urmatoarea inscri tie:
Aceasid candela' taste fdculci (indescifrabil) rciposatei Doam-
nit Ilincdi Brancoveanul, de ..,Serban Draghici (indescitra-
qbil) la nzormintul maica sa, la Sveti Gheorghe cel Nou.
luna Aprilie. Leat 7220 (1712).
Inalt Prea Sfintite Stdpane !
Desi am cercetat cu multa bagare de searna, cartile
vechi de ritual, sfintele icoane, sfesnice, sfintele vase si
tot ce ar putea sa aiba vre-o inscriptie, nu am mai pu-

www.dacoromanica.ro
 41

tut gasi alt ceva., privitor la Mare le Voevod Constantin

Brdncoveanu. Dupa aceste inscriptiuni, aflate pe candele,
nu mai incape nici o ina'oiald ca mormantul lui Constan-
tin Brdncoveanu si al sotiei sale Maria Doamna, se afla
in biserica Sf. Gheorghe Nou, fie In locul unde se gasesc
acum pietrele fundamentaie, fie poate ca sunt supt can-
delele ce au fost atarnate in mijlocul si sanul drept al
bisericii; pe care candele, paracliserul din nestiinta, le-a
luat si atarnat d'asupra pietrei mormantale din dreapta
bisericii un de se crede ca este mormantul lui Constantin
Breincoveanul.
Adevdrul se va vedea, cand, cu ocaziunea vre unei repara-
tiuni a bisericii, se vor face sdpdturi, atat sub pietrele
mormantale cat si in locurile din mijlocul si sanul bise-
ricii; unde au fost atarnate cele doua candele cu in-
scriptii unde de sigur se vor gasi indicii ca vre un per-
gament sau altceva care sa arate locul unde a fost inmor-
mantat Marele Voevod Constantin Brdncoveanu si sotia sa
Maria Doamna.
Acestea respectuosi le supunem la cunostinta Inalt Prea
Sfintiei Voastre, spre cele de cuviinta.
Suntem ai Inalt Prea Sfintiei Voastre prea plecati si
supusi servi.
Revizor eclesiastic, Econ. G. D. .,cerban
Protoereu, Econ. loan Georgescu
Rezolufia dalg:
Cu deosebita satisfacere sufleteasca luam act de cuprin-
sul acestui raport, cu inscriptiile reproduse si complectate
pe el, ca rezultat al cercetarei oranduite de catra not pen-
tru stabilirea locului din biserica Sf. Gheorghe Nou, unde
se afla ingropat Voevodul Constantin Brancoveanul, dim-
preuna cu sotia sa Maria Doamna. Care raport, cu inscrip-
file dispunem a fi comunicat la Tipografie, spre a fi pu-
blicat in lucrarea comemorativii pentru 200 ani dela omo-
rarea de ca.tre Turci al acestui Martir Domnitor Roman.
Iar aceasta, dimpreuna cu anexele, la Dosar spre stiinta.
1- KONON, Mitropolit Primat.

www.dacoromanica.ro
 - 42
CONSTrINTIN BRANCOVEriNC.I.
Brancoveanul Constantin,
Boier vechiu i Domn cretin,
De averi ce tot strangea,
Sultanul se ingrijia
Si de moarte'l hotara,
Cad vizirul il para..
Intr'o Joi de dimineata,
Zi scurtarii lui de viata,
Brancoveanu se scula,
Fata blanda el spala,
Barba alba'i pieptana,
La icoana se 'nchina,
Pe fereastra-apoi cat&
Si amar se spaimanta:
Dragii mei coconi iubiti!
Lasati somnul, va treziti,
Armele vi le gatiti;
Ca pe not ne-a 'nconjurat
Paa cel neimpacat,
Ieniceri cu tunuri mari,
Ce sparg ziduri cat de tari!"
Bine vorba nu sfaria,
Turcii 'n casa iuruia,
Pe toti patru mi'i prindea
Sil ducea de'i inchidea
La Stambul, in turnul mare,
Ce se 'nalta langa mare,
Unde zac fete domneti
Si soli mari imparateti,
Mult acolo nu zacea.,
Ca Sultanul i-aducea
Langa foiorul lui,
Pe malul Bosforului:
Brancovene Constantin,
Boier vechiu, ghiaur hain!
Adevar e c'ai chitit,
Pan' a nu fi mazilit,
Sa desparti a ta Domnie
De a noastra 'mparatie ?
Ca de mult ce eti avut,
Bani de our ai batut,
Far' a-ti fi de mine teams,
Far'a vrea ca sa-mi dai seams ?" Cu zile de vrei sal las,
www.dacoromanica.ro
V.
De-am fost bun, rau la Domnie,
Dumnezeu singur o tie;
De-am fost mare pe pamant,
Cats -acum de vezi ce sunt!"
Constantine Brancovene,
Nu'mi gral vorbe viclene!
De ti-e mila de copii
Si de vrei ca s mai fii,
Lass legea cretineasca
Si to da 'n legea turceasca".
Fad: Dumnezeu ce-o vreal
Chiar pe toti de ne'ti taia,
Nu ma las de legea mea!"
Sultanul din foior
Dete semn lui Imbrohor ;
Doi gelati venia curand,
Sabiile fluturand,
Si, spre robi data merges,
Din coconi ii alegea
Pe cel mare Si frumos
Sil punea pe scaun jos
Si, cat pala repezia,
Caput iute'i reteza.
Brancoveanul greu ofta
Si din gura cuvanta:
Doamne, fie 'n voia ta!"
Cei gelati iarai merges
Si din doi 1i alegea
Pe cel ginga mijlociu
Cu par neted i galbiu,
Pe scaun ei ii punea
Si capul i i rapunea.
Brancoveanu greu ofta.
Si din gura cuvanta:
Doamne fie 'n voia ta!"
Sultanul se minuna
Si cu mila se 'ngana:
Brancovene Constantin,
Boier vechiu i Domn cretin.
Trei coconi to ai avut,
Din trei doi ti i-ai pierdut,
Numai unul ti-a ramas:
 - 43 -
'Lase. legea creOneasca, Trei coconi ce am avut,
'Si te de. 'n legea turceasca!" Pe toti trei mi i-ati pierdut!
Mare-i Domnul Dumnezeu! Dar'ar Domnul Dumnezeu
Cretin bun m'am nascut eu; Sa fie pe gandul meu:
Cretin bun a muri vreu !... Se.' v tergeti pe pamant,
Taci, drag*, nu mai plange, Cum se terg norii la vant!
Cii 'n piept inima'mi se frange. Si n'aveti loc de 'ngropat
--Taci i mori in legea ta, Nici copii de sarutat!"
iCa tu ceru'i capata!" Turcii crunt se oteria
Imbrohorul se 'ncrunta, i pe dansul tabara:
Gelatii inainta, Haine mandrel le rupee.,
-i pe blandul copila, Trup de piele jupuia,
Dragul tatei feciora4, Pie lea cu paie-o umplea,
La pamant 11 arunce. Prin noroiu o Cavan&
.Si zilele'i ridica. Si de-un paltin o legs,
,Brancoveanul greu ofta Si, razand, aa striga:
Si cu lacrami cuvanta: Brancovene Constantin,
.Doamne, fie 'n voia ta!" Ghiaur vechiu, ghiaur hain,
.Apoi el se 'ntuneca Casca ochii-a te uita,
Inima'i se despica, Deli cunoti tu pielea ta!"
'Pe copii se arunca, Caini turbati, Turci, lifts rea:
Ti bocia, ii saruta De'ti manca qi carnea mea,
:Si, turbat, apoi striga: Se titi c'a murit cretin
Ale lei talhari pagani! Brancoveanul Constantin!
Ale lei! feciori de cani!
(V. ALP:SANDI/I, Poozii poptilaro).

www.dacoromanica.ro
 fit
:.aho .....1 \ .- # 1' ;.
, ,

- r
!
,
'
s ':
,1 ,.. ;,..., ?-
r.' ',.,,'
%
-- ',
,,,,t,
_

44.n
I k
:

I ...
/
:
I -'
, .
''.

VP ' ,....1. ;1,'.

. ,
' ;'-/. kli tr x
' I.. .. ,r, 'a. a {
a
4 C ..,
..., 4 fc,,..P.s. k
A 'a:
PI
1r '
, ' ' rAz
t'' i\
- 4 r,,..
.
dry
.

I
1 #:.

:
k
";
ja
1

, ,,,,,
V

, ..-.. .. ,a,
-16.,_.
a -
y L..
0-
.
m

l'
'i A.'
6

I f' it
. t
1,01

i J.
.1
I
E,
NI ' .. o
ar
.,'
2. 4. .
a
.
... ,, ",
. ,, w...1 ,4 IP, .! /. ,,,,, :
,
$ ,1

a. .:-.. ,,,,
:, ..:,, It.i,,;, ,t i.:, ii t, -''''.-. '' '. ,I 4\1 ..,_ n ,- " ,. ..,1: , .:-.. t

. I- , eT , a- . .e.?
t : .. F,
. i z
l t '.... , II " ',.
. a /
Ll Asi 4I ,
.
r, ..,_ !L ,i' . 7\ .1 :/.. ,
1 t i i ir .- - .4 , r a . iy, - - 4,--: . . I-. I': . ,,
i
I --1 ---- I .1
,. 1 . ,
't 41.. I t, r4
e
. , . N.

1
I II I

-1'
A
-4 '-,'
4 .,
.
r-,-4k '' ' 4--?,
.7 2.1 '. sj,
,
(:.,
1- " 0 4. 1
...44,
V:r .. 4,,,
. -- -N
.-''',
. ,

- ----. .-. ,-.- .,...',', ,. _.... . ,... .,...

,
- .-r,; .
,...
,.
1,?..4.
'.-i,, `!
..,
i ,
.
. '..-1..' : 1. 'L. ' ;
. ...
4
-.,...,,,,_ ,
r . .4-,
.. ;.

G : .ri. .., ,.. .... 4

. f, '.-r' '. 4- .. e a . . I f. ' i-'' , 1 :'" "
-P, i .4 P
r -4

'
. 1

I '.- /1 ', " ;, ; tt..! ,t 7' ,411

1...
t ' \ ' Ia' d 4. ' . ..
'/:4
I.... ,,,..

' 74 ; - j.v. to ' -,,.. 1 .... i

. ,..,+-1,:,* -.' \ .c., A 4-
; C"
,
,
* .N. ...1 't )

V 1;-,...f .
7 tl ; ,t -f t
-1, .. 1 '' ., -,r- }... 17 I
.1.

IV ', 1
/ 1X 4,,,
,1 .:, .
..4...)r,11:, 1 . 6 a , ' 0,..:1;,. -,
:...? 1 .
- rmt ' , .... ., .
.:
st,- ,. 11. --e .
NI ... 6, I .4
. , ... ... ' ... ;II ;
.
I . -' ,..:..', 14 3.Zt...-'." I a
:a .
- I I. , Na ,/.
A ,', ''' ''''1,.. ,. -L. (a .' ':...
it ii ,; ,.... 1. k, , ..,
'.,..
4Y*
...
, .1 ,
t,. I- -t
r_
I A ,.. tt, ' i7 ' -,.. ' ,
, I I. a i, '

,,... ......;
?.." 'AA
-,, ,, ... / ' 'a, i
-..-, ,...-- i i ...: fc: ' ''. 4.-: .,;_: 7-".. .1i". ; - e' .... .,
'' i Al .
. . r
' .. ,'' 1,11. ; ,.., :, I : ..7, . ..1. ..
f
i'' '.
..

rf ....
I .,.. i
-
't " '...,:-: fi .., ...........
f. 6

ta ,
/
1 - --
It ,
, ' r i t - ( a
t
-, r i t,4, 1 . ., Pc,, ' , a ..1, / "4" 1 4t/fa ,"'..)_
1', r ? i,....
.

-
1
.1.1-
/ t 'at .
'
,,,,.
. ...a. 1. 1' ,t. , -
'a i 7

.) ,
/
al
a f
....
-..,..

,
..,
..
1
1,4
I
a
..., 7
1646
1,..
I' i
._..
6
'i

'-'.' - .,
''
. ' . ,
7. ,i

''i4
(L.
rt. ,.

'
61
-
. I

1 :.
..1 . 14

.-... I
'.
" .4
,,..,... r.
i
Ad .., t 1 ,,/
...
I

tA.
11.-

' '
iN .1 k * I ',1t * I * . :: Y
, , A ' , 1r: kt
t, ,
A , r
' o

, , , . ., 'i i . 2...(.,,, 4,,; /C.:

- . - ;, ! r- f.,,

(i
, t,-,
- i,
.. '. '4. ,., ,- ,
t.is
. ..
.
,. --- . '
( .... .4
..
t .
,,,
.11, ....
v .,
..
. . .- : . . ;
a

' i ', \ ,, f -..- i .f....- ,. ft

',. - / .r - "c '` ...\. II .27 ',' q a
a ' A ,
?

.11'
j' , '+' ,.
y9.0 i ...r
4
'4'.
,, .. y. .. '
l a, .1 ` ,
, \ I
,

)
a

.....
a
:,
rs
%., 1
/.. / ' ":
'
. 1 1 _:( - '''-' i ,

/
. 1,
( r.
I
I
, l
I
,
.
/ a
'a ...

\
. ,-..
I 6
61 :71L fl ...., s. r , ..... Ia. .,... ...1... ,
-.,.... i ' ... . a. ,,'14 .

k, '-
......:y. ,, l'' . 'a
' '.. . -.. ' .

.4

I
. / Articolul Diaconului Nic. M. Popescu s'a publicat intaiu in Rev. Biserica . , I I --'
.-,..., Ortodoxa Romans an. 38 (1914) luna lulie p. 355-382.
,. -, r
' ' A4
I ' I
-". ''''' 4' ',' I - -'

,r
. '''

t ;
s .-- 4,
. ...
..
,_ ... ..,..2, ; =
, , ,.. - r ,
..

a 1 , : a-(1,.,,,
07. 7
t/ '
,
V
--''''
-?.
"%-

,
''')
t VI
www.dacoromanica.ro
V. . t
r ,(7, ..
'1
i ..,;:.
,,
, "' /i I
a

0
s"
.
,
:'' .. ,.
;,./
a.-.---e
I.
I

"
.

t ' ' d-S F . 1. ' '. :r . .'

1

......e' ' -' .

.1 . '
.
I
,
1.1 ' t