ALEX. P.

ARBORE
Profesor, Focsani

aracterul etnografic
al Dobrogei sudice
(Din epoca furceascA pmi la 1913)

Extras din volumul festiv al revistei Anal& Dobrogei",

Anul XIX, vol. II, 1938.

CERNAUTI 1938
Institutul de arte grafice si editura Glasul Bucovinei`
21445

www.dacoromanica.ro
 Agit"de-Cr 411/..Y7/4 /7,...4 re-IAle7t.07 cil-L, 42,.,4,,,-.
ill- 7?
4,.q. 0 29. - .
ALEX. P. ARBORE
Profesor, Focsani

.Caracterul etnografic
al Dobrogei sudice
(Din epoca turceascA pAn5 la 1913)

Extras din volumul festiv al revistei Analele Dobrogei",

Anul XIX,. vol II, 1938.

CERNAUTI 1938
Institutul de arte grafice si editurg Glasul Bucovinei"
21445

www.dacoromanica.ro
CARACTERUL ETNOGRAFIC AL DOBROGEI
SUDICE
DIN EPOCA TURCEASCA PANA LA 1913
Mari le prefaceri istorice i etnografice suferite de finutul cuprins
intre cursul de jos al Dunarei i Marea=Neagra, jinut ce%a servit ca
o punte aproape tuturor neamurilor roinde dinspre infinsele campii
ale Rusiei spre adernenitoarele regiuni ale lumii bizantine, au schimbat
din temelii, -de repetate ori, sub toate aspectele, viaja omeneasca sa.-
15luit aici.
Prea pujin a rnai ramas pastrat din toed' nomenclatura toponio
mica a antichitajii, resturi ce-ar putea presupune o continuitate etno=
grafica, dei nu avem Inca fa-cute incercari tiinfifice sistematice asupra
unor asemenea chestiuni pe ham carora sa se poata trage concluo
ziuni valabile.
Nume ca Drastor (Durostorum), Oliina (Altina), Baroi (Beroe),
Pecineaga, Isaccea (Sacea), Bach la (poate de la Pudilos ?), Stania
Gheorghe, brajul cel mai sudic al Dunarei, pastrat i menfionat de
unele harli maritime italiene din veacurile 14-15, sub forma Sancii
Georgii sau San=Zorzi1) ar putea fi privite ca resturi ale antichitalii
sau evului=mediu, pastrate pnn o populajiune romanica, dupa cum
permanenjei elementului grecesc, in special pe litoralul marii, s'ar datori
pastrarea unor nume antice sau medievale ca Ekrene (Cranea), Cao
varna (Carbona ?), Caliacra, Consianta i Sulina (sec. X) 2), Chilia,
poate Calaki i Calisiria, un rauwr de langa satul Greci. Rareori
ele se pastreaza printr'o factura slava ca in cazul localitajii Harsova,
forma turcizata a numelui Hrsovo, rezultat di 1 romanul Carsium8).
I) C. JIRE6Eit, Das christliche Element in der topographischen Nomenklatur
der Balkanlander, Wien 1897, pg. 45.
2) V. BOGREA, Note de loponimie dobrogeang, in Analele Dobrogei II (1921),
pg. 34-35.
3) C. JIRE6EK, Die Heerstrasse von Belgrad nach Constantinopol und die
Balkanpasse, Prag 1877, pg. 46 i nota 119 ; cf. V. BOGREA, I. c., pg. 36-37.

www.dacoromanica.ro
 4

Probabil ca tot elementul grecesc este mijlocitorul pastrarii unor

numiri vechi si in rsaritul Bulgariei, unde localitatea Iambol amin#
teste pe anficul Diospolis, numit de bizantini Diampolis, sau turcescul
Emin care continua localitatea Emmona, ca i Provadia ce pastreaza
grecescul flp6f3atov (oaie), nume tradus de Bulgari prin expresia slavica
Ove6, adjectivul de la ovhca, oaie ; Altos (orasul vulturilor) de astazi
transmite grgcescul -'Avros, nume ce se gaseste prin 1330, iar saful
Ruso Kastro din tinutul Karnobat este copie fidel a localitatii Roso
Kasiron, pomenita in 1153 de Edrisi 1).
Peste amestecul de populatiuni aflate in Dobrogea, in majori#
tate crestine, cum arafa existenta episcopatelor la Durostorum, Tomi
i mai tarziu la Vicina, incep sa se aseze in veacul XI Pecenegii
impini de catre Cumani, popor inrudif cu cei dintai. Putin inainte
de 1084 capetenia racestora, Kegen, se boteaza trecand la crestinisrn
cu trei triburi si 20.000 de Pecencgi si se stabileste in Paristrion,
probabil in Dobrogea, capatand in apropiere de Durostor trei orase
de granita. Nemultumiti, se revolta si, desi multi dintre acestia tree
Dunarea inapoi, totui o buns parte din ei a ramas in Dobrogea de
astazi si in rasaritul Balcanilor pana la coastele Marii#Negre 2) Nu=
mele satului Peceneaga, a insulei si a raului de langa Dunre din
jud. Tulcea pastreaza Inca amintirea acestui popor.
Navalirea Mongolilor, slaramand puterea Cumanilor sau a Uzilor,
dupg o denumire indigena, a caror irnparatie se intindea dela Volga
de jos peste Crimeia pana la Carpatii transilvani, cuprinzand si tinutu.
rile de mai tarziu ale Moldovei si Munteniei, sileste pe o parte
dinteinsii sa treaca Dunarea in impartia bizantina, unde au luat
parte, intre 1064 si 1275, la o multime de lupte si evenimente istorice.
Ei s'au asezat si in Dobrogea. In Bulgaria Cumanii au dat
nasfere unei dinastii domnitoare, aceleia a Terierijilor. Amintirea Cu.
manilor se pastreaza in Moldova si Muntenia printr'o serie de numiri
1) C. JIRE6EK, Die Heerstrasse... pg. 145, 14T.
2) C. JIRE6EK, Einige Bemerkungen libel; die Llberresie der Peischenegen
und Kumanen, sowie uber die Volkerschafien der sogenannten Gagauzi und Sup,
gik im heutigen Bulgarien, in Sitzurgsbetichte d. k. bhmischen Gesellschaft der
Wissenschaften, Jahrgang 1889, Prag, 1890, pg. 5 : Die Hauptlager der Aufstan.
&schen waren am Fluss Osem (bulg. masc. der Asemus der Rmer), in der Lands
schaft der Hundert Hugel" (`Excrthv po.,00 in der Dobroudia, in der altbulgarischen
Residenz (iross.Prelav bei Sumen und bei der Burg .A.6).ii in der Gegend von
Sliven". Cf. C. BRATESCU, Pecenegii. Pagini de isiorie medieval sec. XI, iraduse
din Georgios Kedrenos, in Analele Dobrogei, VVI (1924-1929), pg. 145-154.

www.dacoromanica.ro
 5

de localifati ca Teleorman, Coman, Comnevi, sau prin numiri de

persoane ca Tamarlasovici, atestat pe la 1410 intr'un document al
m5n5stirii Neamt, din Moldova, nume inrudit cu temir.ta, ce in
limba cuman'a insemneaz5 eiserne Stein". De asemenea in cuvSntul
&Mg-an este o mostenire cumanic 1). In Dobrogea, numele Deli.
Orman este intrebuintat de raguzanul PAUL GIORGI la 1595 ca s'a
denumeasa nu nuinai regiunea de asfazi din Cadrilater, ci si aceea
care cuprindea orasele Sumen, Pres lav, Razgrad si Rusciuk ; iar geo0
graful turc HAD2I CHALFA (mort la 1648) fixeazA tinutul Deliorma0
nului numai in regiunea dintre Sumen, Silistra si Razgrad. 0 a1t5
urm lsat de Cumani in toponimia Dobrogei este numele de Ozo.
limna, pomenit Ina din veacul al XI la ANA COMNENA, and aceasta
povesteste expeditia din anul 108T a lui Alexis Comnenul contra
Pecenegilor. Dup o batalie pierdut de impArat, Cumanii si Pece0
negii, neinteleandu.se asupra prazii, se iau la lupta si Pecenegii sunk
aruncati de Uzi cu mari pierderi pe malul marelui lac Ozolimne
aproape de o sufa de coline" ; in vecinatatea acestui lac se vars
mari fluvii pe care plutesc, atm sud, corbii de comert. Un ase.
menea nume se mai gseste dat si golfului in care se vars5 Niprul 2).
Rezult deci ea numirea este furanicA si ea se mai pastreaz ina si
astAzi in numele localit4i Uzlina de pe malul bratului Sf. Gheorghe,
la nord.est de satul si lacul Morughiol, precum si in acela al celor
dou lacuri cuprinse in aceeasi directiune, intre bratele Sf. Gheorghe
si Sulina : Ghiolul Llzlina i Ghiolul Uzlina mica 3).
Credem a odinioara lacurile de astazi trebuie sa' fi fost mull
mai mari, deoarece treptatotreptat s'au mai impotmolit si a numai
aici este de autat si de identificat localitatea Ozolimne, asezata dup
afirmarea scriitoarei bizanfine l'anga cele o suta de coline". Cine cti.
i) Auch der Name der Steppe Baragan am linken Donauufer, zwischen
Silistra und der Ialomica, stammt wohl aus der kumamschen Zeit (C. JIRE6EK, Ubero
reste der Petschenegen und Kumanen, pg. 11). CL Baragan, in legAtura cu dap=
taisul buragan, alt. porogon, osm. buran, derivate dela burmak, bururnak -= vero
hiillen, bedecken, verdunkeln, a aeoperi, a infa'sura. HERMAN VAMBERY, Die primitive
Cultur des Turkootatarischen Volkes, pg. 16T.
2) P. L SCHAFARIK, Slavische Alterthilmer, Leipzig 1843, 1, pg. 502 : Die
tiirkischen Vlkerschaften geben dem Dnieper den Spottnamen Uzu, Uzi, Ozi, Oza,
Joza, woran auch der Meerbusen, in welchen er fallt, den Namen Ozolimna, erfuelt.
3) Vezi harta hidrografic5 a deliei Dun.irei ; ridickile facute in anii 1909
1911 de serviciul pesariilor anexate la lucrarea Dr. GRia. ANTIPA, Cateva pro,
bleme stiintifice 0 economice privitoare la Delta Dunrei, in An. Ac. Romne,
memonile sectiei stiintifice, seria II, 1. XXXVI (1913-1914).

www.dacoromanica.ro
 6

noate bine infreaga regiune aa zis5 a Cotului Bugeacului, cuprins5

intre bratul Sf. Gheorghe, marele lac Razim i o linie ce.ar merge
dela Isaccea i s'ar opri spre Babadag, nu poate sa se mai indoiascA
ca numai aceasta poate fi regiunea celor o suta de dealuri, fiinda
infeadevr ridicalurile i movilele aezate pe cretetele diferitelor dea.
iuri i culmi ce se v5c1 in aceast intreaga regiune sunt ap de dese
.$i mulie, Inca! puteau s fac impresia a o sufa de dealuri, chiar
dac5 in realitate n'ar fi Mins chiar num5ru1 de o sut51).
Este greu sa se admit5 derivarea dela slavicul solb = sare, pro=
pusa de c14 I. IORDAN 2), fiindc5, dup5 cat cunoa0em regiunea prin
propria.ne cercetare, Uzlina se gAse0e i s'a aflat totdeauna numai
inteo regiune de ap5 dulce, fiind pe malul Dun5rei, aa ca o deri.
vare in 1eg5tura cu notiunea de sArat ni se pare cu neputinta de admis.
Inteo hart din 1318 a lui PIETRO VISCONTI se mentioneaza
intre Constanta i lacul Razirn, la satul de asfazi.Vadul (Caraharman),
a localitate Zanauarda ce poate fi pusd in 1egAtur5 cu nurnele cu.
panic ianawar, yanauar (animal), inrudit cu osmanicul dzanavar.
E greu sA se poata preciza unde era aceast5 localitate identifi.
tal5 de unii cu Cernavoda 3).
1) ANA COMNENA explic5 in cartea VIII a Alexiadei p. 242 cap. V (ed
Teubner) originea uzic a localitlii '0CoXili.v71-'01.4oM1i.v rt, care balt5 se numea asa,
Uzo.Limna, fiindc5 odat5 a locuit in apropiere o armata de Huni, numiti si Uzi,
D. N. form (Revista istoric5, 1919, Cele &n131 cristahzari pg. 109), crede ca' este
vorba de lacul Razirn, p5rere admis5 si dc c1.1 G. BRATIANn, Recherches sur Vicina
el CefaleaoAlba, Bucarest 1935 pg. 126 ; N. GRAM/kr:a (Codrul Cosminului II si
III (1925-1926) a crezut c aceast5 localitate ar putea fi undeva in balta Ialorrftei,
pornind explicarea dela cuvantul EzereleoIalomilei ; ZLATARSKI (Ce popor se Inlelege
/a Ana Comnen sub numele de poporul sonc?, in bulg5reste in Izveslia, XIXII
(1932), pg. 80, stabileste c Uzolimne este tot una cu lacul Razim. I. FERENT (Cu.
manii si episcopia kr), Blaj 1931, pg. 4, crede c5 aceast localdate este regiunea
m15stinoas dela vasarea Dun5rei. Prirerea cea mai nou5 afatat5 de d,1 N. IORGA,
in leg5tur5 cu Ozolimne, concord5 cu ceea ce sustinem ard si cu ceea ceoam c5utat
s dovedim inc5 din 1935 (Vezi Analele Dobrogei XVI (1935), pg. 182) : In jur
se v3c1 aid sem5n5thrile de meiu, dovada ca nu erau nici Pecenegi, cad se inf5tis
seaz5 doar ca stand in casa cu familiile lor, nici Cumani dela balta lor de acolo,
Ozolimna, care nu poate fi lacul Razelrn, ci cu o sut de (movrle" si plutiri mari
de vase rnulte si grele", Delta ins5si", Iskria Romandor, Buc. 193T, vol. III, pg. 68.
2) Bulefinul insidutului de fiklogie romna AL. PHILIPPIDE, 1/01. III (1936)
Iasi, pg. 1TO-1n.
3) 0, I. BRATIANU, Recherches sur le commerce gaols dans la Mer,Noire
au XIII siecle, Paris Geuther, 1929, pg. 118 : II est difficile de retrouver Zina.
varda que l'on a essaye d' identifier a Cernavoda sur le Danube, quoique cette
localit soil assez loin dans l'intrieur des terres, mais Costanza est l'ancienne Tomi,
le grand port moderne de la Dobrogea".

www.dacoromanica.ro
 -r -
Tot inriuririi curnane afribuie JIRE6EK i fendinfa de a se intreg
buinta suneful a in locul vechiului K, ca si in turceste, dup5 cum
area numele rcataxpa pentru KotXtimpa, Gauarna pe unele hrti ita=
lienesti i Gosianca pentru Constanta pe harta din 1480 a lui Be.
nincasa.
Numele Balcik, substituit vechei Carbona, este tot de prove=
nient cumanS, dci in Codex cumanicus se g5seste cuvntul baluk,
balik ce insemneaza peste ca i turcescul balyk. De aici provine si
numele principelui Balica, slapAnifor odat5 in cefafea pomenit mai sus.
Numele unuia din cei doi reprezentanti ai lui Ivanko, fiul lui Dobrotici,
la incheierea tratatului de pace cu Genovezii in 138T, anume Iolpani,
Diolpani, ist weder slavisch, noch griechisch oder rumnisch",
este tot de obarsie cuman5, inrudit cu vorba Colban = Luceafar,
Morgenstern". Un Ciolpan se gseste infr'un document din 1615,
in Moldova, ca Postelnic1).
Printre asemenea numiri proprii, socotife de unii cercefatori ca
furanice, deci cumanovecenege, ar fi chiar si numele Taiu, dat unuia
din acei condudfori de state pomeniti de Ana Comnena si in care
unii istorici au Vazut cele dinfai cristalizri de state ale poporului ro,
manesc 2).
1) HAJDEU, A.rhiva isioricg I, 158. De asemenea apelafivul dolpan pom
inalt, fara rarnuri i fara frunze, ciolpan, porn caruia i s'au daramat cracile, ciulpan,
o craca rupta si uscata dintr'un pom". V. BOGREA : Note de prosopografie dobroo
geank in Analele Dobrogei II (1921), pg, 43.
2) V. BoGREA in Anuarul inshiutului de isione nallonala al universitafii din
Cluj I (1921-1922), pg. 380 : Ca nume arrnenesc cunoscuf de noi, Taios (cu
accentul pe silaba initiala) reprezinta, foarfe probabil, forma greceasca a tatar. Tat:
Talii, colonisfi crimeici dela Mariupol, vorbesc un dialect grecesc i,i zic astfel
pana azi. (v. KUUN in Codex Cumanicus pg. XXX) ca i Tafil iranici din Trans-
Caucasia ; iar despre Tatarii" numiti Tali din Dobrogea noastra se vorbesfe in
Analele Dobrogei" I (1920), pg. 169 sq.
0. DENSU$1ANU in Grai l Sullet I (fascicula 2) 1924, Bucuresfi, pg. 324 :
Ttrroc e de sigur strain si nu are nimic de a face cu Taiul. Dovada o gasim par.
curgnd lista de nume pe care F. Ium a dat.o intr'o carte (Iranische.s Namenbuch,
Marburg 1895), care nu ar trebui s fie ignorata de istoricii nosfri. La pag. 330-331
sunt amintili acolo, dupa izvoare armene, mai multi Thath i Thaihul, printre cari
un calugar (in sec. al Vdea) i doi conducatori de armate (la 451 si 1053). Numele
e deci oriental i, ca strain, printre atafia sfraini cari apar in trecut ca i azi
prin finuturile dobrogene, frebuie socotit j Trak, pe care numai o grabila efimolo.
gisare 1.a putut prezenta ca Roman".
Cf. N. DRAGAN, Romnii in sec. IXXIV pe baza ioponimiei i onomaso
ficel, Bucuresfi 1933, pg. 573-574.

www.dacoromanica.ro
 -
AceastA nomenclatur toponimica i onomastia de origine cu=
mania sau pecenega' in Dobrogea, Deliorman, cat sit pe farmul Mariie
Negre vkleste o insemnat5 asezare a unor asernenea populajiuni
Resturile acestor neamuri curnano=pecenege s'au menjinut in tot
cursul desvolfarii istorice ulterioare prin acea populatiune enigmatia
a Ggutilor crestini, intrebuinjand ins5 limba turceasc5 atat in vor-
birea de toate zilele cat si in bisericg, ca 1imb5 liturgica.
Cercetrile facute la faja locului de cel mai bun cunoscAtor al
Peninsulei Balcanice, sub toate raporturile, C. JIRELK, 1=au dus pe
acesta la concluziunea cg aagutii se deosebesc esenjial si de Bul=
gari si de Greci. Cu toatg lupta ce s'a dat intre Grecii si Bulgarii
din orasele Mrii Negre, ca Varna, de a=i castiga pentru cultura si
limba kr, in vorbirea de kate zilele aaggujii tot turceste vorbesc.
NumArul lor s'a imputinat din ce in ce, restrangandu=se de asemenea
pi teritoriul pe care locuesc asfazi. Das Territorium der Gagauzen
war, allem Anschein nach, urspriinglich sehr ausgedehnt und wurde
erst durch die Kriege der letzten 120 Iahre und die damit verbuno
denen Umw:ilzungen durchbrochen und vermindert. Es reichte von
den Donaurniinduigen bis zum Cap Emona, sowie bis Provadia
und Silistria, mit der Hauptstrke Fangs der Kiiste" 9.
KANITZ consider5 pe agg'auji ca Greci ce iau uitat limba kr
materna, insusindu=si=o pe cea turceasc 3). PETKO R. SLAVEJKOV Ii
socoteste ca descendenji ai Cumanilor i Pecenegilor 4). MOCHKOFF,
ocupandu=se in mod special cu chestiunea G5g5uti1or, crede Ca
acestia sunt urmasii Usolurcilor, non de ces Ousoturcs, qui
restes sous Byzance, se sont mels aux Petschenegues dont descenf
dent les Turcs du Deliorman,'mais bien des Kloboucks noirs", une
partie lors de l'invasion mongole avec les Koumans de l'autre care
du Danube. Tandis que les Koumans, a en juger par la frequence
du vocable Kouman" dans les appellat ns locales (Koumani, Kou=
1) Die meisten kumanischen Kolonien ii Bulgarien bestanden gewiss in den
Kiistenlandschaften und in der aegend der Donaumilndungen, namlich in dem
Theile des Landes, welcher den kumanischen Wohnsitzen in der Moldau, Bessa,
rabien und der pontischen Steppe zunachst gelegen war. Noch im 14 Jahrhund er
gelangte in diesen Ktistengebiet ein kumanisches Dynastiengeschlecht zu grosser Be,
deutung". C. JIRE6EK, Uberresle, pg. 14.
2) C. JIREeEK, Uberresle... pg. 21.
3) KANITZ, Donau.Bulgarien und der Balkan (Erste Ausgabe) I, 292 ;
124, 200.
4) In revista Napredblrb". Constantinopol 11374, Decembrie Nr. 19 si 20.

www.dacoromanica.ro
manitza; Koumanova, Koumaniteh, Koumanitch'evo, Koumantzevo),
se sont tablis surtout dans le centre et le sud ouest de la Bulgarie
et dans la Macedoine, les Klobouks noirs se seat arretes dans le
Deliornan, occupant les terms laisses libres par I population turque.
Pour ce qui est du norn national des "Gagaou..es, d'apres
l'hypothese de l'acadernicien russe Radloff, ii serail compose de deux
mots, gag et oouz, celui.ci identique au nom de la peuplade turque
ogouz (ogouz, oouz, ouz), celui4 (probablement quelque variante
d'un adjecrif gk, ek ou gok) le nom de quelque tribu di
peuple ogouz. Nous retrouvous la meme formation dans le nom des
Sourgoutchs dans la region d'Andrinople (de Sour =-- Izour, nom
d'un tribu petchenegue et eutch, venanf de ogouz, gouz, en passant
par got, lz) lesquels sont probablement, au point de vue ethnique, les
descendants de quelque peuplade petchenegue, echoue parmi les-
Klobouks noirs et convertie au christianisme des son sejour dans la
Russie du sud, et ayant pass& sur la Pninsule des Balkans avec
ces Ousoturcs orthodoxes, c'est.A=dire avec cette tribu gag", dont
sont sortis les Gagaouses, probablement en meme temps quz les
Koutna nes "
Rezultaful cercetarilor ficute de J1RE6EK asupra G5gAutilor 1=a
fkut s5 cread c accstia nu sunt cleat descendentii Cumanilor i
Pecenegilor asezati in aceste regiuni i trecuti la crestinism cu mult
inainte de cucerirea turceasa a acestor teritorii 2).
1) T. ROMANSKY, Carte eihnographique de la nouvelle Dobroudja roumaine,
Sofia 1915, pg. 24-25.
2) C. JIRE6Eic, Emige Bemerkungen iiber die Ueberreste der Peischenegen-
und Kumanen ... pg. 27-28. In den Gagauzen haben wir ohne Zweifel den
Ueberrest eines alttiirkischen Stammes vor uns, welcher sich noch im Mittelalter auf
dem Soden des damahgen bulgarischen Reiches niedergelassen und das Christenthum
lange genug vor der osmanischen Eroberung angenommen hat, um bei der Herrschaft
sprachlich verwandter Mohammedaner trcu bleiben zu knnen. Das Tiirkische mit
den der Mundart des Codex Cutnanicus verwandten Elernenten ist jedenfalls die
urspningliche Sprache dieser Leute, alter als ihr Chnstenthum. Die sprachlichen.
und historischen Spuren farm nur zu den Kumanen, urn so mehr als es am derselben
Kiiste noch im 14 lahrhundert christliche Bojaren mit ganz turkischen Namen gab,
wie die genannten Balyk und Iolpan. Der Name Gagauz selbst erinnert, wie schon
Slavejkov bemerkte (Monatschnft Citalite", Konstantinopel 1873, S. 774), an den
Namen der Uzen oder Oguzen, dessen Spuren sich nach den Forschungen des
Grafen Kuun auch bei den Kumanen TJngarn's in Personen.und Ortsnamen lange
verfolgen lassen (Einleitung p. LXXXIII Uzaeus princeps Cumanorurn 1279, Uz-
C

pater de Uza 1299, Uzfalu 1301 usw.). Dass sich die Bevolkerung in den Orten
langs der Seekiiste wenig geandert hat, siehi man an den Ortsnamen in den Patriarchal.-

www.dacoromanica.ro
 10

Pentru d=l N. IoRGA, aagAufii n'ar fi decal Greci, foarte

vechi, casfigafi pentru limba turc5, p5strandu=si insa religiunea cre=
stin5. Cand Turcii, cari colonizau in veacul al XlVolea marile
drumuri si litoralul mArii, se fixara in fara pe care Dobrotici urma
s5 o transforme inteo Dobroge, g5sir5 pe farmul Mgrii=Negre o
populafiune greac5 foarte veche, cu rklkini antice, populafiune care
.este menfionat5 in adele medievale 'Jana- la tradatul din 138T, ina=
infea Bulgarilor. Ea locuia in orase, mai ales in poriuri si nu era
{lispus sa emigreze. Dar numArul ei era inferior celui al colonistilor
turci. Situafiunea ei era intru foafe asernenea celei a Caramanlailor,
Grecii din Caramania, castigafi pentru limba turc5, dar p5strandu=si
religia greac5, cari aveau in veacul al XVI=lea, dupa nfarturia lui
Gerlach, o biseric5 la Constantinopol, unde se fkea slujba in limba
turd si penfru cari a aprut mai tarziu o edifie turceasc5 a Bibliei.
(v. 5i Albert Wachter, Der Verfall des Griechentums in Kleinasien
im XIV lahrhunderi, Leipzig 1903). Deci ei suferir5 aceeasi influ=
enf5. Un oarecare alafor englez a crezut c5 descoper in dialectul
lor elemenfele unui romaic impur". Li se zicea dar nu din cauza
legAturilor politice cu renasterea greaca G5g5tifi greci". (Roo
mansky, Carte ethnographique de la nouvelle Dobroudja roumaine
pg. 23) ; se vorbeste si de urme de influenj5 greacr la G5g5ufii
.depe Moral" ; cei din interior n'au fost la inceput Bulgari, ci numai
au devenit mai farziu ca si cei din Basarabia si Romania. Mai ire=
buie de observat c5 G5gaufii au aceleasi ocupaliuni caracteristice
vechii populafiuni grecesti, ffind vieri, pescari si marinari, in vreme
ce Bulgarii vecini sunt agricultori. (Jirgek, Furs/en/urn Bulgarien
pg. 143). cat priveste numele de G5g5uf, este si se infelege turc
si face parte din familia numelor cu sufixul uz ca si ogursuz dela
Dgur, lopuz dela lop etc. Radicalul gaga este o porecl5 ce serveste
a desemna o populafiune, a c5rei limb5 neinfeleas5 pare o simpl5
gang5vire ; trebuie apropiat de PapPapos al Grecilor si de Zomzom al
Evreilor. Romaneste ggul insemneaz5 prost" 1).
akten und auf den italienischen Seekarten des 14 Iahrhunderts, welche zutn Theil
heute noch bestehen und aus den Beschreibungen von Giorgi und Stanislavov, die
im 16 und 1? Iahrhundert sa viele der heutigen Gagauzenorte als christliche An-
siedlungen anfiihren. Im Binnenland war die Continuitt der Bevlkerung allerdings
bald unterbrochen. Es ist nicht unmglich dass die Zahlreichen Ansiedelungen flip-
Idsch sprechender Kumanen die grosse Verbreitung des Islam mit der osmanischen
Sprache Uber den gazen Osten Bulgariens erleichert haben".
1) N. IORGA in Bullefin de l'Insfilut de l'Europe sud.orientale 1915 pg. 242.
Aceeasi parere despre originea G5gduti1or a avut-o si C. JIREeEK in 1876,

www.dacoromanica.ro
 11

. Ori care ar fi originea Gagautilor, acestia atingeau cifra de

4.608 suflete in noua Dobroge romneasca, la anul 1900, impartiti
astfel : 4.492 in regiunea Balcic, 111 in aceea a Bazargicului, in re=
giunea Turtucaia 3 si in regiunea Silistra 2. In 1910, numarul lor
lotal era de 4.906, dintre cari 4.762 in reg. Balcic, 122 in reg. Ba=
zargic si 22 in aceea a Curibunarului.
Gagautii sunk de dou5 feluri : unii adevarati (basil Gaggup),
locuind mai ales prin satele si orasele de pe malul Marii=Negre si
altii, Gggufi bulgari, stabiliti in interiorul Dobrogei ; a...estia se con=
sider5 Bulgari ce si=au uitat limba, intrebuintand Inca o anumita ter=
minologie bulgareasca cand e vorba sa=si numeasca rudele i pa=
rintii ca : lelia, maica, kaka etc., si pastrand multe din obiceiunle cat
.5i din cantecele bulg5resti.
MILETICI a gasit amintirea resturilor unor asemenea Gagauti
atunci cand a publicat celebra lui lucrare, Geschichte der Bulgaren (Prag 187)
unde la pg. 575 scrie : Griechischen Ursprungs sind wahrscheinlich die Gagausen,
Christen, die gleich den Kleinasiatischen Karamanlii und den Bazarjane am Azo,
wischen Meere das Tiirkische als Muttersprache sprechen, nur class sie es mit
griechischen Buchstaben schreiben. Sie wohnen am Cap Emine, in Varna und
alien Haffenpltzen der Dobrucria und versprengt auch in l3essarabien".
Incercarile lui MoAkov de a lamuri origina Turcilor din Dellorman cat si pe
aceea a Gagautilor il silesc pe acesta s5 creada di co din urm sunt urmasn Tur.
cilor oguzieni veniti in 1064 in Balcani, de unde o partc din ei, rctr5gandu.se mai
farm in Nordul Dunrei, s'au amestecat cu alte elemente turcesti si au dat nastere
grupului Karakalpak, care a trecut mai tarziu la crestinismul ortodox. De aid o
parte din acesti Karakalpak au fost adusi de navalirea mongol:5 in Bulgaria si aid,
sub inraurirea Turalor din Dehorman, au dat nastere aagutilor de astzi. (TADEUSZ
KOWALSKI, Les Turcs et la langue turgue de la Bulgarie du NordoEst, Krakowie,
1933 pg. 13).
Cf. CARL PEEZ, Christliche Tdrken oder turkische Christen? in Studien aus
Ostbulgarien. Oesterreichische Monatschrift fiir den Orient XX Wien 1894 pg.
SO 91 ; L. MILETI6, Cele mai noi cercefari asupra etnograftei Ggaunlor in
Revue Periodique LXVI, Sofia 1905 (bulgareste). ATHANASS MANOFF, Qui sont les
Gagaouzes? in Le Messager d'Athenes No. 3701, 25 Fevrier 1934, crede c5 Ga.
gutii nu.s nici Bulgari nici Greci, ci un neam turc parlant le turc et professant
l'orthodoxie chretienne, sons le nom d'Ouzes et generalement Gagaouzes".
E. PirrARD, Les peuples des Balkans pg. 407, in urma masufatorilor fcute
la fata locului asupra Gagautilor, ajunge la urmaloarea incheere : La faille des Ga.
gaouz (hommes) est de 1 m 664. Celle faille depasse la moyenne europeene.
La Peninsule des Balkans est une region de hautes statures et les Gagaouz,
clout les ancetres sont probablement venus d'Asie (Koumans, Petchenegues ?) n'chap,
pent pas a ce caractire".

www.dacoromanica.ro
 12

bulgari in satele Malko=Ciamurli i Korkut (distr. Bazargic) unde,

locuind cu Bulgari colonisti, s'au bulgarizat i ei 1).
CiAaANOV crede a sti c5, din punct de vedere ai graiului,
acesti G5gAuti ar reprezenta fret generatiuni : unii, cei mai bAtrani,
cari nu vorbesc si nu intcleg de cat turceste ; altii, intre dou5 vrste,
vorbind i bulgareste i turceste si in sfarsit cei mai tineri ce nu
orbesc deaf bulgareste 2).
Adevaratii G5g5uti se g5sesc in orasele Balcic i Cavarna si
in urm5toarele sate vecine : Ghiaursuiuciuc, Toschioi, Iaraiuciorman,
Iuzghiubenlic, Iazagilar, Sabla, Caiabeichioi, Karalar, Hamzalar, Ca.
racurt (districiul Bazargic).
Odinioar5 locuiau ina in satele Ecrene, Gheiciler, Alaklise,
Caranianli si allele 3).
Acesti G5g5uti se mai numeau i Gag-gull greci", din pricin5
c5 se vedea la ei mai mu1t5 inraurire greac5, precurn si din pricina
dragostei ce=o ar5tau NA de Greci 4).

Elementul peceneg i cuman s'a amestecat ire() bung m5sur5

cu cel romanic i cu cel slay. Convietuirea aceasta romano--pecenegoo
cuman este o problem5 etnologic5 de cea mai mare insemn5tate,
fiindc5, dup5 cum s'a ar5tat si mai sus, multe nume onomastice se
g5sesc la Romani de aceasta origine turanic5, chiar in documentele
vcacurilor XVI si XVII. Ar fi de cel mai mare foles o incercare
de 15murire a unor asemenea probleme, fiindca afat in aceste p5rfi
ale Bulgariei r5s5ritene cat si -in Ardeal se intalneste o asernenea
convietuire si ajutorare reciproca in caz de nevoe, dup5 cum se cone
stat5 si din faptul ca Romanii, autohtoni in aceste p5rti, serveau de
c515uz5 Cumanilor, ca acestia sA str5bat drumurile si trec5tori1e Ba1=
canilor in spre regiunile Tundia, dup5 cum si strArnosii acestor Ro#
1) Lj. MILETICI, Staroto bulgarsko naselenie v seaveroatocina Balgaria,
Sofia 1902 pg. 18, 156.
2) D. S. GADiANOW, Zwener vorlaufiger Bericht fiber die erghnzende Lin.
tersuchung der Iiirkischen Elemente in nordosthchen Bulgarien in sprachlicher,
kultureller und ethnographischer Beziehung, esti-as o parte din Anzeigergu1 Acao
demiei din Viena 1912 No. III.
3) C. JIREdEK, Eimge Bemerkungen ... pg. 21 ; Lj. MILETIcI, Staroto naselenie,
pg. 19.
1) ST. ROMANSKI, Carte ethnographique . .. pg. 20 24,

www.dacoromanica.ro
 13

mini, Bessii aurari, egauziser a. odinioar pe Goli pe acelas drum

atre Adrianopol, in vremea lui 'Valens 1).
Puterea mare ae asimilatiune a neamului romnesc a Eicut ca sa
desnationalizeze irteo bun5 m5sur5 aceste neamuri, inghitinduAe. 0
mare epoca de prefaced etnografice i etnologice s'a petrecut in aceast
vreme, in care o buns parte a elementului turanic s'a topit, mai p5s.
frindu,se dear urme in foponimie i onomasfic5. Cind aceste numc
se dovedese chiar a fi turanice, nu suntern foldeauna indreptititi s
credem c numai deaf i poporul acesta reprezenta un rol covirOor
in anumite functiuni politice, sau nu putem fi care anume din ele=
mentul acestui conglomerat in stare de adina prefaccre era covirsitor.
Atast sunt de grele i incurcate asemenea probleme, in at a face o
afirmatiune categoric5 este ceva foarfe riscat. S'a infAmplaf c i Cu=
manii au luaf numiri de persoane de la Romini si Rominii de la Cu=
mani, ceea ce v5deve o convietuire foarie &Lisa i puternica 2).
1) TOMASCHEK, zur Kunde der Hamus.HalbinseI in Sitzungsberichte d. k.
Ak. d. Wissenschaften philosophischohistorische.Classe XCIX Band II, Heft.
2ahrgang 1881, pg. 484-485. Wir dtirfen uns das Verhltniss der Petschenegen
und Kumanen zu der landischen Bevlkerunv, zu Wlachen und Bulgaren, als emit
freundliches denken ; che tiirkischen Nomaden besassen "Gross- uncl' Klein,Vieh
genug, ihre Gier war nach Geld und anderem Gut, ihre Waffen gegen die verhassten
griechischen Bewohner genchtet. Wir lesen zum Jahre 1094, dass die Komanen
durch Wlachen genaue Kunde erhalten ihre Wege und Siege des Hamusgebirges
und ungehindert zur Tundia vordnngen. Wir werden dabei an ihnliche Vorflle in
-dem Gotenkriege unter Valens erinnert ; damals (a. 376) waren es die bessichen
Grubenarbeiter (sequendarum auri venarum periti non pauci, Amm. Marc. XXXI, 6,
6), welche sick den Goten anschlossen und ihnen den Weg nach Hadrianopolis
zeigten." Wir finden noch in spterer Zeit die Alliance der Wlachen und Pes
-cenegen bezeugt auf siebenbtirgischen Boden ist von einer silva Bissenorum et
Valachorum (a. 1224) die Rede".
2) TOMASCHEK, 1. c. pg. 485-486 : Unter Manuel (1143 1180) miissen die
Gcbiete nrdlich der Donau bereits sehr zahlreiche wlachische Ansiedlungen besessen
haben ; auf Wlachen nrdhch von Delta muss jedenfalls die bernhmte Sidle bei
Kinamos VI, 3. pg. 260, bezogen werden. Die komanische Horden waren nur undicht
im Lande zerstreut ; Alles, was Grund und Boden bebaute, was Gewerbe trieb, war
-damals schon ohne Zweifel wlachisch, zum Theil auch slowenoobulgarisch. Wir
haben uns die Wlachen nicht ausschliesslich als Hirten zu denken ; schon der
reichliche Vorrath an echt.romanischen Ausdriicken fiir alle Arten von Gewerben
und fiir Agricultur in den wlachischen Idiomen bezeuget die Continuitt der roma'
nischen Culturzustande bei diesem N./ olke ; die Schmiedekunst, die Walkerei und
Gerberei, die gesammie Hausindustrie, der Weinbau, u. s. w. warden von den Wlachen
neben der Viehzucht allezeit gehandhabt ; die Bulgarcy--Slowenen haben sich manche
Seiten dieser allerdings noch primitiven Cultur angeeignet ; selbst die Komanen

www.dacoromanica.ro
 14

.Curn se infAtip din punct de vedere etnografIc tinutul Dobrogei $i

al Bulgariei r5s5ritene pan'a in campia Maritei, reese din urrn5torut
citat al atAt de bine informatului cunosc5tor al Peninsulei Balcanice,
C. JIREZEK : In der zweiten Halfte des Mittelalters hatten die Lander
von der Donau bis zum Nordrand der Maricaebene eine zusarnmen .
hangende bulgarische Bevlkerung, mit eingestreuten wlachischen und
kumanischen Elementen ; nur die Steppen der Dobrudia waren
gewiss stets schwach besiedelt, das desertum" zwischen Varna und
Donau des Andreas de Palatio, eines Zeugen der Schlacht be
Varna (1444)". 1)
Aa flind, este foarte greu s5 se trag5 concluzii hot5r5toare cu
privire la caracterul majorifatii populatiunilor ce apar sub fel de fel
numiri sau alc5tuiri politice, dup5 numele conduc5torilor, inteo re=
giune ca aceasta de irecere a popoarelor i unde amestecurile prici=
nuite de cursul intAmp15rilor istorice au fost aa de variate i de
puternice. Pe lirig5 informatiunea istorica va trebui s'a se peasc5
la studiul etnologic comparativ al culturilor populare pentru a prinde
ceva din firul conduc5tor in l5murirea unor asemenea enigme isterice
i etnologice. Totui, credem c5 se amestecau in aceste regiuni
ale Bulgariei r5s5ritene invecinate cu Marea.Neagra i ale Dobrogei
o multime de neamuri, r5m4ite sau sframAturi din toate puboaiele
nAvalnice dela inceputul evului mediu incoace, printre care elementut
autohton, romanic, nu putea sA lipseasd. Mrturia lui ATTALIATES
cste calegoricA in aceast5 privinta ; acesta, vorbind despre st5rile de
nemulturnire ale populatiei din Paristrion, adaug5 : Murmurul se
wussten die Thaligkeit ihrer Mitinsassen zu schatzen, Der Contact mit den
Wlachen hat es zu Stande gebracht, Class sich Komanen wlachischen Nainen bei.
gaben, anderseits ist Koman ein bei den Wlachen hufiger Name. Ein komanischer
Fiihrer im Jahre 1148 hat den Namen Lazar (A6Capos ttarzpxoc, Kinn. III, 3..
pg. 95) ; die Urkunden welche slch auf die aus der Moldau nach Ungarn gefliich.
teten Komanen beziehen, fhren mitunter Namen an, die sicher nicht tiirkisch.-
komanisch sind, z. B. Turtul, Mantula, Nester, Kystre, Tastra, Umul, Larzan,
Gubul, Hurz, Olaka, (Kuun, Codex Cumanicus p. LIII sq.) ; sie lassen sich aus.
dem Wlachischen deuten." Cf. N. IORGA, Istoria Rornanilor, Bucuresti 193T,
vol. III, pg. 1, caractenzeaza admirabil aceasta convietuire i contopire cu expresisi
de simbtosa romno>turca din secolul al X.blea. Cum Pecenegii din Ardeal s'au
pierdut intre Romani, acelas lucru se va intarnpla cu cei cafi, trecand in Balcani,
au lost invinsi de Bizantini. Sinteza balcanica urmeaza si prin ei, cu contopirea,
multora iMre Romnii de acolo."
1) C. J1R0Ex, EthnographacheVeranderungen in Bulgarien sell der Errichtung
des Fiirstenthums in Osterreichische.ungarische Revue 1890-1891, Wien, pg. 174.

www.dacoromanica.ro
 15

intinse si la populatiunea pe jurnatate barbara care locuia la Dunare.

Caci pe tarmul sau sunt asezate multe si mari orase, avand .911-ailed
o populaliune de kale limbile si inirefinand o oasie nu mica ; la
care (orase) Scitii frecuti de dincolo, mai inainie, aduc felul kr de
vata scific." 1)
D4 N. BANESCU, pe baza criticii fextelor aduse in discutiune,
stabileste c acesti Sci(i nu pot fi Pecenegi, cum credea TOMASCHEK.
(Zur Kunde der Hamus=Halbinsel, Wien 1882, pg. 49) ci Indiso
cutabil, ei nu pot fi decal Romanii, stravechea populatiune bastinasa
din stanga Dunrei, pierduta pana acum, penfru istoricii Bizantului,
in masa barbarilor, cari, rand pe rand, ocupara campia Dunarei,
ciocnindurse cu imperiul. Ei ieseau acum, in veacul XI, dupa atatea
furfuni, la lurnina istoriei, cu acesfe prime inceputuri ale vietii lor
politice. Trecerea aceasfa pe tarmul drept al Dunarei se explic usor.
Aici se simfeau mai aparati de vijelia navaliforilor sfepei ; in tinuo
turile de frontiera ale imperiului ei aflau singurele elemente ale unei
civilizatiuni, care nu incefase nici odata cu totul ; iar prezenta garo
nizoanelor bizantine in cefatile de pe malul drept, reocupate dupa
zdrobirea tarafului bulgar, le garanfa mai bine desvoltarea vietii lor
asezate". 2)
1) N. BANEscu, Cele mai vechi sfiri cu privire la Romani in Anuarul insti .
tutului de istorie nationala I (1921-1922), Cluj, pg. 148.
2) N. BANEscu, 1. c. pg. 152. Cf. N. RAGA, Isloria Romnilor vol. III,
pg. 30 Aparitia voevodului in golul peceneg din Ardeal, e, de allfel, paralela Cu
aceea, in celali gol, dobrogean, de care se va vorbi pe uring, a lui Tan)i si a ve,
cinilor Jul.. De o parte si de alia, crealiunea pohlica romneasca s'ar razima pe
simbiosa cu Pecenegii i ar avea ca urrnare confundarea parliala ce va .35 urrneze
cu ceilalti Turd, mai noi, Cumanii." Toata discutiunea in legatura cu prezenta
eIemenfului rominesc la Dun5rea de jos se poate vedea in lucrarea citata a dIui
N. IORGA, vol. III cap. Vlasca de la Draslor, pg. 61-74. Cf. Geograful arab
Ermist cunoaste in acest fimp, care 1103, pe langa Belgrad si Vidin, la Drastra,
pale earei strAzi sant largi, prvalide multe si izvoarele de veruturi imbelsugafe" ,
o civihzatie asezala, si el she ca de acolo se merge la Turcii bulgari" de la
Bensklave adecS Preslav. Definirea hotarata intre natii e fras liinpede. urcii de
toate semintiile sunt in lagare, i asezati tocmai jos, langa malul Marii, in locul unde
fusese odinioara centrul Bulgarilor, iar populatia in jurul lor rAmane ce a fost tot.
deauna" I. c pg. 72. G. BRATIANU, Recherches sur Vicina ef CetaleaoAlba,
Bucuresfi 1935, pg. 26 ; La Dobrogea, qui est encore aujourd'hui une efonnante
mosaique de nations differentes, a conserve ce caractere cosmopolite a travers tout
le Moyen.Age. Fonctionaires et marchands grecques, avenfuriers russes et petche.
negues, paysans vlaques devaient se cotoyer journellement dans les ruelles primi .
tives de Drlstra ou de Vitzine ; d'autres elements s'y ajouferont plus fard. II est bien
difficile d'affirmer l'existence d'une nationnlife precise a l'exclusion de foutes les
autres."

www.dacoromanica.ro
 10

Coloritul acesta einografic amestecat al Dobrogei se ghiceste

din expresia pe care o. cuprinde tratatul lui Ivanco cu Genovezii,
.din 138T, in care locuitorii tinutului stint arAtati ca Gre4 Bulgari
vel
Num5rul crestinilor era destul de insemnat, de oarcce sub
Dobrotici mitropolia din Varna, care fusese subordonal3 celor gre=
-cesti str5vechi din Iviesembria i Anchialos, avea sub administratia
sa urmaloarele castele (cefati) aparthind patriarhatului, de=a lungul
Mrii=Negre Kranea, satul Ekre& de astki la Varsarea veil Batova,
Gerania, neidentificat Inca sigur, Warnava, Cavarna actual3, Ce=
tatea de la capul Caliacra, Drysira sau Tristrea, Durostorul=Silistra,
Kellia, Chilia gurilor Dunarei, Lykosiomion, probabil V5lcovul,
Kalathas sau Galaias, in partea de sud a orasului Varna, orasul
Karbona, acfualul Balcic, Emona, Petrin, ruinele cetatii Peta la
Devna, Provai, orasul Provadia si KiCevo 1).
Vecinii mitropoliei grecesti de la Varna erau mitropolitii bulgari
kle la Ove'd sau Proved si Dr3ster, cari au participat la sinodul de 1a
Tirnova din 1360 3).

In aceasta populatiune crestina, asezat mai cu seamg dee=

n ugul coastelor Marii=Negre, colonizarea turceasca produce prea
putine schimbari, consider3ndu=se c marile transformri suferite de
loaf a intinderea tinuturilor din resritul Bulgariei si din Dobrogea
privesc mai cu seamd interiorul acestor regiuni.
Inteadevar, pentru etnografia Dobrogei cat si a rasaritului
intregei Peninsule Balcanice, _intinderea i fixarea stapanirii osmane
este cel mai insemnat eveniment din loaf a desvoltarea istoria mo=
derna a acelora. Este tolusi foarte curios CA un eveniment istoric,
cu asa de mari urmii etnografice pentru istoria acestor regiuni este
prea putin cunoscut, neputndu=se fixa i preciza inceputurile, pro=
portiile, c3t i raporturile provocate de o asemenea invaziune me=
todica i irizeat a noilor colonisti fate de populatiunile gasite aici3 ).
1) Acta patriarchalus I, 502.
2) C. JIROEK, Emige Bemerkungen fiber die Llberreste der Petschenegen
.und Kumanen . . . pg. 16-17.
3) ST. R3MANSKY, Carte ethnographique . . . pg. 17 L'origine des Turcs
-du Dehorman est obscure". C. JIRE6EK, Ethnographische Veranderungen . . .
pg. 178 ; Wann und wie dieser Wechsel vor sich ging ist bei dem Mangel an
.schnftlichen Quellen noch nicht aufgeklrt ; es scheint aber, daB er sich auth nur
411mahlich unter Mdwirkung verschiedener Umstnde vollzog, und daB er n QroBen

www.dacoromanica.ro
 1T

Cercetkile asupra limbii turcesti din Bulgaria de nord.est ale

clolui TADEUSZ KOWALSKI I.=au facut pe acesta sa. inl'afure pa'rerea,
general admis pan acum, c populatia turceasca din aceast re,
giune ar proveni at& din colonizarea turca" osmanlke cat si din tun=
cizarea populatiunii slave b'astinase ggsit aici de ocupatiunea tur=
ceascg, cum credeau unii reprezentanti al stiintei tstorice i etnografice
bulgkesti.
Chestiunea aceasta, prezenfand o deosebit importanra, credem
a este necesar s expunem, 440 lucrarea amintia mai sus, pArerile
cclor cari s'au ocupat cu aceasfa chestiune, mai inainte de a urmki
asczkile elementului turco.tatar in Dobrogea i regiunea Delior=
ma nul ui.
D. G. GADiANOV recunoaste ca Turcii din Tozluk sunt
emigranti din Asia.Mie si in special din tinutul Kastamouni, ceea
ce a admis i ROMANSKY. In ceea cc priveste pe Turcii din Deli%
Orman, ei forrneaz o categorie aparte de Turcii osmanlii, cei dintk
find mull mai vechi deck acestia din urma.
und Ganzen im 18 Jahrhundert, sowed man aus Reisebeschreibung und den russi
schen militarischen Itinerairs ersehen kann, bereits vollendet war." C. JIROEK,
Das FUrsIentum Bulgarien pg. 136 : Bei der langen Dauer der Tdrkenherrschaft
ist beim Herrenvolk der Mangel an historiscl en GedchtnifS auffillig." L. MILETICI,
Das Ostbulgarische col. 12 Wann und wie das geschah, ist noch eine offene
Frage der bulgarischen Geschichte." T. KOWALSKI, Les Turcs el la !angue
lurque de la Bulgarie de nord..est, Krakowia 1933, P. 10 Quant a la question de
l'ongine des elements tures dans Bulgarie du nord.est elle n'offre pas de chflicultes
pour les Turcs Osmanlis et les Tatars ; seule la provenance des Turks du Deli.
Ormane et des Gagaouses est encore assez obscure." La connaissauce des
migrations turques, fondee sur les documents, serail au contraire d'une fres grande
importance pour la solution de noire probleme. Malheuresement les sources con.
cernantes ce sujet n'ont jusqu' present pas encore et suffisamment exploitees, de sorte
que le tableau qui en resulte est plein de lacunes et d'obscurites. Vu le manque de
continuite de l'enchainement des donnes historiques, ii est tres difficile, disons
plutot a peu pres impossible, de fournir la preuve en s'appuyant uniquement sur des
documents ecrits. qu'un groupe actuel quelconque est la continuation d'un groupe
connu de l'historie. Dans cet etat de choses, it ne nous reste rien d'autre que d'avoir
recours 0 une attire categorie de criteres et de nous appuyer sur l'analyse des phe.
nomenes linguistiques." (pg. 13). Cf. C. JIRE&K, Geschichte der Bulgaren,
Prag 1876, pg. 448 ; Aber die Nachrichten iiber diese wichtige Periode, wo so
viele und so hef eingreifende Veranderungen sich vollzogen, sind auBerordentlich karg".
1) Vorlaufiger Bench! fiber eine nn Auftrag der Balkankommission der kais.
Akadenne der Wissenschaften in W,en durch Nordosibulgarien unternommens
Reise zum Zwecke von hirkischen Dialecisludien in Anzeiger.ul Acadermei din
Viena 1911, Nr. V.
2

www.dacoromanica.ro
 18

Fratii coRpri.. ') consider Turcii Deliormanului ca pe urmasii

Proto=Bulgarilor turci ce n'au fost slavizati, pe baza unei traditii
locale dup5 care, atunci and Osman liii au venit in Balcani, ar fl
gsit o alta populatiune tura venita nu din sud ci de dincolo de
Dun 5re, din spre nerd, Cereetkile lui Isiokov 2) 1.au fAcut pe
acesta s5 creada" c atat Turcii din Deliorman at si ag'autii ar fi
de origin5 septentrionalg, fiind veniti pe drumurile stepelor de la
nordul M'arii.Negre ; agg5utii descind dinteun grup oguzian, venit
in Balcani in 1064, iar Turcii deliorm5neni se trag din Pecenegii
cari, in 1055, s'au asezat in regiunile Silistrei in Dobrogea, ameste.
andusse aici cu elemente oguziene.
Admitndu.se deci mai multe straturi turanice suprapuse in
alcauirea acesiui element ce vorbesre astazi limba rararo.turca, este
cu putint5 ca, peste Cumanii si Pecenegii despre cari a fost vorba
mai inainte, s5 se admila, Inca din 1263, o prima asezare osmanlaie.
Cercetarile lul HAMMER=PURGSTALL, bante pe izvoare orientale,
au ar51at a, dupA urma luptelor ce se desfasoar5 intre Turci in
rcgiunea Iconium din Asia, o ceat de Turcomani fazvratiti impotriva
sullanului Rokneddin, au capatat invoiala imp5ratului bizantin ca s
se aseze, sub conducerea lui Sallukdede, in Dobrogea, in 1263. Cer.
and dc aici, mai apoi, un atac impotriva Constanfinopolului Insui
acesti Turcmeni parascsc Dobrogea, retrgndu.se in Crimeia sub
coducerea lui Berkesan 3).
Pe langa faplul a se semnaleaza inc5 din 1389 prezenta arma.
telor lurcesti in Dobrogea, lng5 Silistra i Nicopole 4), HAMMER
crede c5, Iii anul 1391, dupe ce Toldarnici, hanul Tatariei mari,
tusese zdrobit aproape cu desAvArsire de catre Timurchan iar tara sa
distrusa, avu loc nAvalirea Tatarilor din Kipciac pe amandou'a partile

1) Monumentele orasului Odessos,Varna,in Anuarul gimnaziului din Varna,

pe anul Kolar 1897-98, Varna 1898 (bulga'reste).
r) Triburile turceVi In Peninsula Balcanic, in revista sociehifii irnperiale
rusesti de Geografie, Izvesna, vol. XV (1904), fascicula 3, pg. 406-417 (ruseste).
3) HAMMER-PURGSTALL, Geschichte der goldene Horde in Kiptschak, das ist
der Mongolen in Russland, Pesth, 1840, pg. 176, 179-180 ; HAMMER:JOSEPH,
Geschichte des osmanischep Reiches, Pesth (erste Auflage), vol. I, pg. 121 ; vol. III,
pg. 202 si 799-800 ; vol. III, pg. 254. Ibidem (zweite verbesserte Auflage) Pesth,
1836, vol. I, pg. 117'. Cf. F. KANyrz, Donau,Bulgarieu und der Balkan, Leipzig
1882 (zweite Auflage), vol. III, pg, 236.
4) N. IORGA, Geschichte des rumnischen Volkes, vol. 1, pg. 281.

www.dacoromanica.ro
 19

Dunarei, in Basarabia si in Dobrogea.1) Izvoare turcesti ne mai

informeaza a sub conducerea lui Ali s'a ajuns sa se cucereasca
din Bulgaria fasariteatia, Provadia, Sumla si, in 1393, chiar Tar-
nova, puternica cetate a Asanestilor 2) Nordul Dobrogei se pare ca
putin inatnte de aceasta vreme ar fi cunoscut o stapanire tatarasca
care, din sudul Rusiei, intre 1334-1335, se intindea si pang aid,
de oarece calatorul arab Ibn Baluiah, strabaland asezarile tatresti din
stepele ponto=caspice si de deasupra Marii,Negre si ajungand apoi
la Baba...Sal/tic, Babadagul de astazi, spune ca acesta este cel din
urma pe care4 stapanesc Tatarii". Interesanta este descrierea ce.o
face calatorul asupra Dobrogei, care era aproape un pustiu, de oarece
adauga ea intre Babadag si inceputurile imparafiei grecesti sunt
18 zile de mers inliun pushy in in/regime hpsii de oameni. Din
acesie 18 zile, opt le treci fail sa gsesti apa. Prin urmare Ili faci
proviziuni pentru acest limp si le pui in care, in burdufuri mari si
mici. Intraram in acest desert in iimpul frigului. Nu avuram nevoie
asa dar de mult apa. Tatarii duceau lapte in burdufuri mari, il
amestecau cu dughie fiarta si=I beau ; asta le stingea setea pe deplin 3)".
Concordand aceste informafiuni cu allele cam din aceeasi vreme cu
privire la organizafia bisericeasca a Dobrogei in legatura cu episco=
patul de Vicina si cu menfionarea centrelor ocupate de crestini, cum
s'a aratat mai sus, se poate afirma ca. provincia era locuita si
de creshni si de musulmani. ABUFELDA, la sfarsitul sec. XIII si
inceputul celui de al XIV ne informeaza ea in Isacdji (Isaccea) cea
mai mare parte dintre locuitori profcsau islamismul. SAWICKI zelateaza
ca, in urma deselor navaliri ale Tharilor in Podolia, Olgerd, prim=
cipele Liivaniei, batu pe Tatari in 1333 la gura Nistrului si ca trei
seri tatari Kadlubeg, Kaizibeg si Dimitrie s'au refugiat atunci in
Dobrogea 4).
Singura concluziune ce se desprinde din cele expuse cu privire
la caracterul etnografic al Dobrogei este ca nordul acestei provincii
pare a fl fost locuit de o populafiune amestecata, crestini, poate
Romani, Greci si alfii, si musulmani Than la Babadag si Isaccea.
Stepa Dobrogei este aratata mai mull pustie sau cu o populafiune
1) HAGI0CALFA, Tabl. cronol. ann. 793 (= 1391) apud JOSEPH V011 HAMMER,
Geschichie d. osm. Reiches (1834), vol. I, pg. 187.
2) N. IORGA, Istoria Romnilor (Bucuresti 1930. vol. III, pg. 294.
3) Voyages d'Ibn Bahnah par C. DEFREMY et le DR. SANGUINETTI, Paris
1854. de C. BRATEscu in Analele Dobrogei, IV (1923),_pg. 141.
4) SARNICKI, Annales pg. 1134.

www.dacoromanica.ro
 20

foart5 rar5, iar in spre sud, in tinuturile lui Dobrotici ca despot

bizantin se intindea st5pAnirea bizantin5 cu functionari i armat5
'aizantin5. Spre apus de Silistra se indindea Bulgaria in decadent
dup5 AsAne$ti 1).
Dupd HADiI CHALFA (Rumeli und Bosna p. 28), KANITZ
arat5 c5 Sulfa nul Baiazid ar fi colonizat cu Tatari regiunea din jurul
Babadagului, prornirandu,le s strang5 chiar d5ri pentru ora$ul po.
rnenit 2). Din 1417 se accentuiazA st5pAnirea turceasca in regiunde
dobrogene, de oarece se observ5 ca Sulatnul Mahorned, in cam=
pania impotriva lui Mircea, int5reste localitatea Ien1=Saleh, in apro.-
pierea Babadagului, precum i Isaccea, Sagzim, la cel mai bun vad
de trecere peste Dunare, odat cu transformarea Giurgiului inteun
cuib furcesc ca $i a Nicopolei mici sau Turnului. In aceste cet5li se
a$eaza Osmani ca strajeri, iar in jurul lor cu timpul incepu sd se
desvolte o viata speciaI5, avnd ca drept urmare o inmultire a ele=
mentului turcesc.
Intinderea st5panidi turcesti cu grave schimbri etnografice,
mai cu searda in rasaritul Peninsulei Balcanice, de la varsarea
Maritei si pSr5 la Dunre, a gasit aproape pustii aceste tinuturi sese,
oferind regiuni intinse colonizarilor osmanhi, in special stepele Do=
brogei intre Varna $i Dunare $i Dehormanul de azi ; de asemenea
in sudul Balcanilor i regiunea p5cluroasA din rasaritul Bulgariei,
numit Strandia, era un pustiu slab locuit eine schwach be=
wohnte Einde 3)" Lipsa de populatiune a unei asemenea regiuni
1) Cf. C. BRATESCU, Ibn Batulah in An. Dobrogei, IV (1923), pg. 138-156.
2) F. KANITZ, DonatfrBulgarien und der Balkan, III, pg. 236-237.
3) C. JIREeEK, Ethnographische Verbnderungen . . . pg. 174. Cf. N. IoRna,
Drods nahonaux et poldiques des Roumains dans la Dobroudja, Jassy 1917,
pg. 48.-49 ; La fondation de la Nouvelle Chiba sur le rivage s'explique par
flablissement de la domination turque dans la Dobrogea. Deja Mahommed Ier
avail construit des forieresses, de caractere evidemment barbare, comme celle dont
on volt les ruines a I 'Est de Babadag. Ce Sultan fut aussi le grand coloni ateur qui
chercha a donner un caractere turc tant soil peu visible aux provinces de son Empire.
II commenca par les cot-Ili-6es de frontiere et ses paysans asiatiques, ses yourouks
(ptres) anatoliens, ses bourgeois de Caramanie se rencontrent surtout dans les
vallees de la Macedoine et le long de cette cote de la Mer.Noire, qui avait te
pendant si longtemps grecque, sous l'ancien aspect he114nique aussi bien que sous
l'aspeet nouveau byzantin. II faut admettre donc necessairement que, en dehors
du rayon des forteresses, les Turcs se frayerent au milieu de la province un pas .
sage pour leurs arrnes et qu'ils y tablirent des connationaux au caractere mii
sire, comme gardiens, rejetant vers le Danube, au=deld duquel se frouvaient les
grandes masses de leur nation, les Roumains. Quant au Bulgares, rien dans

www.dacoromanica.ro
 21

era o consecinta a razboaielor purtate pana atunci pe aici, asa ca

stapanirea turceasca insemneaza de fapt o epoca de liniste, care
aduse dupa ea o puternica si noua colonizare cu element turcesc.
Aceasta colonizate, atestata de bizantinul CHALKOKONDYLAS
(p. 52, 53), a inceput pentru tinutul Filipopolului si a Stara=Zagorei
cu populatiune adusa din provincia Saruchana Lidiei in vremea
sultanului Murad I (1362-1389) a continuat sub Baiazid I
si
(1389-1402) pentru regiunea dintre Adrianopole si Stara=Planina,
intinzandu=se treptat si dealungul coastelor Marii=Negre 'Yana' la gu=
rile Dunarei si cuprinzand astfel si fostele posesiuni de odinioara ale
lui Dobrotici. In vremea acestei colonizari o mare parte din popu=
latiunea turceasca, formata din tarani as;atici si ciobani (iuruk) ana=
tolieni, care se marea prin crestinii trecuti cu forta sau de buna voie
la mahomedanism, ducea Inca o viata nornada, asa in cat ii era
foarte usor sa urmeze armatele de ocupatiune, folosindu=se de munca
populatiunilor supuse ; din aceasta pricina numarul covarsitor al pos
pulatiunilor crestine s'a retras in fata noii colonizari, ascunzandu=se
in munti, sau a a vut de suferit o adevarata desnationalizare, pier=
zandu=se in acest puhoiu coplesitor. olonizarea pornit din motive
strategice a mers incet dar neintrerupt si a avut ca urmare formarea
unei masse compacte de poPulatiune turceasca in regiunile pomenite 1).
les sources, rien dans la logique de l'histoire, rien dans la nomenclature meme,
qui devail presenter au cas contraire des dsinences commeantzi, entzi, itza,
atz, sauf Oblucita, Obloutschitza, prs dIsacce, avec laquelle elle s'esl con-
fondue, ne vient signaler leur presence."
1) Q. HERTZBERG, Die Ethnographic der Balkan-Halbinsel im 14 und 15
Jahrhundert in Petermann's Mitteilungen1878 (24 Band), pg. 126, 133-134 ;
C. ...TIRedeK, Ethnographische Veranderungen . . . pg. 175-176 ; M. DRIN011,
Istoricesko osveatlenie . . . In Periodicesko Sp:sanie, (VIII, 1884) ; C. JIRE6EK,
Eimge Bemerkungen . . . pg. 18 nota ; C. JIRE6EK ia Archologisch=epigraphische
Mittheilungen, X (1886), pg. 130 ; C. JIRgEK, Das Furstentum Bulgarien, pg. 140 ;
Lj. MILETICI, Das Ostbulghrische, col. 12 ; N. IORGA, Geschichte des osmanischen
Reiches, I, pg. 207, 259, 260, 460 ; A. ISCHIRKOFF, Die Bevolkerung in Bulgarien
und ihre Siedlungsverhaltnisse In Petermann's Mittheilungen, 1911 ; M. STANEFF,
Geschichte der Bulgaren, Leipzig 1917, pg. 4-5. ENGEL, Geschichte der Bul.
garen in Msien pg. 470 : In das Land Dobrutscha und rund in den Hamus
verlegten die Sultanen eine Nation, die einige ftir Tiirken, andere fiir Tataren halten,
und die, die Grnze geg&I benachbarte Nationen vertheidigen mulken. Diese Leute,
nannten che Tdrken, Tschitak, d. h. das Volk hinter den Zaun, d. i. hinter der
(anastasischen) Mauer, und sie sollen die thrakische Stadt Tatar Bassardschik unwei
Philiba (Philippopel) erbaut haben. Die dobrutschischen Tschitaken wohnen in Drfern,
sind sehr gastfreu und friedfertig. Ihre Vorfahren waren knegerischer und unter.
stirtzten 1553 dem Mustapha, der sich zum Sultan aufwarf, aber bald unter,
drckt war."

www.dacoromanica.ro
 22

De 5i cercetarile lui DRINOV arAtau a in veacul al XV st5p5=

nirea turceasca era asem5n51oare unei ocupatiuni militare neasigurat5
puternic", totu5i MILETICI crede a in secolul XVI elementul turcesc
deveni MAI de puternic incAt populatiunea cre5tin5 din aceste regiuni
ale Bulgariei r5sAritene deveni o minoritate.
Intreaga toponimie a acestor regiuni, cuprinzand numirile de sate,
cmpii, rSuri, pAduri, p55une, movile sau dealuri, este in cea mai
mare parte turceasc5. Die Ortsnamen in diesen Landstrichen sind
meist tiirkisch, haben nur in seltenen F5Ilen ein eigenartiges Geprage".
(C. JIRE6EK, Einige Bemerkungen pg. 25).
0 parte din populatiunea cre5tin5, de origine bulg5reasc5, pro.=
babil din aceste regiuni dunrene invecinate cu Tozluk, Gerlovo sau
Deliorman, a trecut la 1445, in num5r de 12.00, in Muntenia, la
Vlad Dracul 1), pentru ca, dup5 incheerea pkii, 4.000 din ace5ti
refugiati s5. se reintoarc5 de unde p1ecaser5 2).
Se pare a 5i in 1507 un num5r de Bulgari fugir5 iar55i,
fiindc5 Turcii propuneau lui Radu, voevodul muntean, c a s5 dispuna
sa se intoara cei 4-5000 de Bulgari refugiati pe te ritoriul &au 8).
La sfAr5itu1 veacului al XVI, in vremea lui Mihai Viteazul, au mai
avut loc asemenea exoduri de populatiune 4).
Probabil c o parte din populatiunea cre5tin5, bulg5reasc5, fa=
mas5 acolo, adica in nordul Balcanilor r5sAriteni, in tinutul Gerlovo"
s'a turcizat in marile prefaceri etnografice produse de puternicele co=
1oniz5ri turce5ti, deoarece Inca in veacul al XVI Gzotzu. ii arat5 Ca
regiunea Gerlovo era locuit de viteji cre5tini" 5). MILETICI a g5sit
inca o traditie p5strat de populatiunea a vreo 30 de sate turce5ti
din regiunea Osmanpazar, ca strrno5ii acelora ar Li Bulgari turcizati.
Acee.a5i soarta ar fi avuto i populatiunea de c5mpie, ce.a r5mas
pe loc, dup5 constatkile ace1uia5i autor. Unei asemenea turcizAri
atribuie Miletici originea G5g5uti1or bulgari" din regiunea Novi.Pa.
zar, satul Voivoda.K6j, precum 5i din satele Teke.Kozludia, Kajk5,
Hambal15=Karaagaci, Karamanl5, Kzldilar, Kadachioi, Sadkhioi
5i Sultanlar, deosebindu=i pe ace5tia de adevaratii G5gauti" (hasal=
1) N. IORGA, Sludh i documente, III (Bucureti 1901), pg. XXVI.
2) SCHWANDTNER, Scriptores rerum hungaricarum, Viena 1746, II, pg. 40.
J) N. IORGA, Studii i documenle III pg. XLII.
4) HURMUZACHI, XII (Nr. DCXXXIX) pg. 420. 0 tire din 1598, Decerno
brie 4, din Venetia, arat,1 c Mihai.Viteazu1 ar fi aezat Bulgari in Valahia.
5) MAKUEV, Monumenfa spec/drilla hisioriam slavorum meridionahum II
pg. 244.

www.dacoromanica.ro
 23

Gaguazi"), cari trebuesc priviti ca un neam strain, ei Inii simtin .

du#se i afirmandu=se strini de Bulgari. Acesti Gagauti se mai nu=
mese si primorski Gagauzi", locuind pe coasta Mrii#Negre in
orasul Varna si in satele Kestrici, Kara Husein, Ddevizli, airier li,
Alaklisse (astazi Botevsko), Ghiaur:Sujuciuc si Karakurt.
Gagautii emigrati in Basarabia si in vechca Dobroge sunt Ga.
guli bulgari si mai cu searna cei din satul Beidaut, jud. Tulcea, se
irag din satul Karaagaci 1).
ANDREAS DEL PALAGGIO, un mador ocular al luptei dc la Varna,
din 1444, ne arat ca Dobrogea ca i Deliormanul erau un deser.
turn", pustiu.
Chiar dup5 1444, colonizarea turceasca nu era Inca asa de
puternica, c5ci DONADO DA LEZZE, care ia parte la expeditiunea dela
sf5rsitu1 lui Madie 1476 impotriva lui *tefan cel Mare, arata ca
drumul dela Varna la Dunare 1#a facut sultanul in zece zile, sufe,
rind lipsa tuturor celor necesare unei armate, din cauza locurilor sal:
batece i nepopulate. Expeditionarii erau siliti sa fac5 spturi in ni#
sipul de la marginea math ca sA.si potoleasca setea cu apa ce esia
din acele gaud, s.si acopere caii i vasele, in care.si preparau
m5ncarea, impotriva lacustelor ce erau asa de multe Inc& formau
nod ce intunecau soarele, iar cnd se asezau jos le rodeau steagurile,
sacii de merinde etc.
Drurnul nu#1 fAceau decal in timpul noptii 2).
Prin unirea hanatului tatarasc al Crimeii cu irnperiul otoman
in 1476, situatiunea etnografica i istoricd a Dobrogei deveni si mai
rea, deoarece Dobrogea va servi ca cea mai directa punte de leg5,
lur intre cele dou puteri, stabilindu=se din aces! timp puternice
asezri tataresti in aceast5 provincie, asezari ce si incep a fi pome#
nite hi inceputul veacului urmator 3).
Pentru inceputul veacului XVI izvoarele polone pomenesc Tar=
fan Dobriczen i Tartari Dobriczenses, adusi din Chersonesul Tau=
fic. Nu putem preciza anume in ce parte a Dobrogei erau asezati 4).
1) G. NILETICI, Das ostbulgaricshe col. 17-20.
2) DONADO DE LEZZ, Historta Turchesca ( 300-1514) ed. Academiei ro:
mane 1910 pg. 86-8T . primo per non esser vi ni ville ni habitationi per spatio
clie due buone giornate dal Castellodi Varna in poi et di, fin'all Danubio per 8 gior:
nate, et piu si trova ne gente et luoch, salvanchi...
3) W. N. ZLATARSKI, Geschichtlichvolinsches Schicksal der Dobrudscha,
Sofia 1918 pg. 13.
4) ACTA TOMICIANA, WI. II Nr. XCVI pg. 103, Nr. CXXVI pg. 129 ;

www.dacoromanica.ro
 24

Din veacul al XVI mai cu seam3 s'a accentuat o colonizare

papia turceasc5, de la Sud la Nord, cu leniceri si alte elemente,
populndu.se puternic orasele i satele ce devin compact turce0i in
secolul XVII, and aceste regiuni s'au bucurat de o relativ3 lini0e,
flind ferite de nAvAliri din afar, de oarece, din pricina confirmelor
rkboaie austro.turceti, centrul operatiunilor rkboinice se mutase spre
Nord%West. Tot in aceastd vreme Turcii pun mAna i pe intregul
corned., c3t i pe toat3 proprietatea tinutului, elementul crestin intalni
pana acum fiind din ce in ce mai stramtorat.
Relatiunile de altorie de pe la sfaritul veacului al XVI ne
arata in unanimitate a majoritatea populatiunii tinutului dobrogean
era format3 de Turci i 'Mari, locuind cu deosebire mijlocul Do .
brogei, din regiunea Babadagului 'Ana* in Deliorman i Bulgaria a=
skitean5 1). Dup3 toate probabilitkile i dup5 resturile satelor talk-esti
de astki, Tkarii locuiau cu deosebire tinuturile de stepg, iar Turcii
prtile mai pacluroase sau pe litoralul Mkii-Negre, in locul elemen.
tului grecesc imputinat acum, impingand spre Dunke populatiunea
romaneasc5, care incepe sa fie i ea pomenit3 mai des de la ince.=
putul veacului al XVII=lea.
Descrierea ragusanului PAUL GIORGIU din 1590 arafa pe cres=
tini ca locuitori pe malul mrii in tinuturile Charar (poate Carahar0
man ?), Maluch (?), Costanza, Mangalia, Irosto (?), Balcic i Varna ;
in Orachovera, Orachovaa sau Orechovo, la Kamcija de jos, sau
poate la nord de Varna, Dievizli, [turcescul dieviz ---= bulgarul orjach
(nuce0], Cavarna, Corbir, Eiherrena, Franga (la nord de Varna,
Bujiik Franga), Novosello (poate satul Jeniki la Dievizli) i Galata
se ggsesc i cretini i Turci, afar5 de Balcic, unde se gSseau numai
crestini ; mijlocul provinciei in terra ferma", il ocupau
Turcii in urmatoarele tinuturi : Zatuchio, Baba, Carassui, Cassasui,
Pastarghi (Bazarditk) i Provadia 2), Paul Giorgiu zice textual in
vol. III pg. 112 (anul 1512) ; vol. III Nr. MDXIV pg. ITO (a. 1514) ; HURMUZAr
CHI.DBNSU$IANU II, partea 3.a Nr. CXLVI pg. 158 ; HURMUZACHI XI Nr. CCLIII
pg. 151 ; Ibidem Nr. IV pg. 5T8 (a. 1555). Pentru origina acestor Tatari, cf. C,
JIREC'EK, &lige Bemerkungen . .. pg. 8 Er bildete die Grundlage zur dem Vol,
kergemisch der Nogaischen Tataren, die (Kuun Prolegomena p. XXXVI) durch
Verschmelzung von Kumanen, Petschenegn und Mongolen entstanden sind".
1) In veacul al XVI se num'arau ca facnd parte din Deliorman si orasele
$umen, Preslav, Razgrad si Rusciuc. (C, JIREeEK, Das Farstenthum Bulgarien
pg. T Dom 1.
') MAKUSdEV, Monumenta speciantia historiam Slavorum meridionalium II,
243. Cf. C. Jutgeic, Eimge Bemerkungen pg. 1T-18.

www.dacoromanica.ro
 25

privinta populatiunii turce$ti a Dobrogei $i Deliormanului : La Do=

brucia, Deliorman e Gorilovo, giudifio universale possono dar fuore
da 30.000 Turchi" 1). Din aceast5 infalisare rezult c regiunea ino
ferioarg a Dobrogei, dela Babadag in jos si pin la Bazargic, era
ocupat5 numai de elementul furco=tatar. 0 informatie din 1596 pre=
cizeaz5 asezarea a 40.000 de Mari in Dobrogea, sub conducerea
unui Irate al hanului fa15resc ; in ce anume parte s'a f5cut aceast5
a$ezare, nu stim 2)
CaTatoria lui DOUSA din 159T arat5 situatiunea mizerabi1 5 a 1.5=
m5$ite1or de cre$tini din Provadia ; c5t pentru Dobrogea, regiunea
Megidiei de ast5zi se numea Talarskipole 3) 0 alta descriere a Do=
brogei arat c5 in ea sunt asezati cu locuinte In dese, dar mizera.-
bile safe, peste sase mii de Tatari, amestecati cu Turd, indatorati
de a sta gata la orice porunc5 a sultanului turcesc, dar mai cu seam
ies la oaste sau mai bine la prada cu hanul, principele hoardei ta=
farice" 4) Unii din ace$ti locuitori turci ai Dobrogei se numeau
Acanzii" $i erau agricultori" cu anumite indatoriri militare, iar altii
in num5r de 2000 Gibeli", adicA oameni imbr5cati in .zale, locuiau
la ruinele zidului care se intinde in regiunea Sogdiana, de la ora$ul
Silistra $i p5n5 la Constar*, care este la Marea.Neagr5" 5). In Do=
brogea se g5seau doua feluri de Tatari Gebeli Tatar si Motras-
Tatar". Cei dint5i incasau dela robii adu$i in aceastA provincie o
dare numita ispenge", care mai tasrziu a fost trecut in folosul vis
tieriei Orli 6).
1) Cf. M. DRINOV in Periodicesko Spisanie (1884) VII pg. 24.
9) HURMUZACHI, XI Nr. CCLIII, pg. 151 ; Nr. CXVI pg. 671 ; HURMUZACHI
IV, 2, Nr. CLXXV pg. 211 : ... ma colui affirmo che quelle genie non erancy
del Re di Tataria, ma dell fratello del Re queli passati a Dobrizza al numero per
quanto vien detto di 40 mine, vivevano di preda allo campagna" (anno 1596).
3) (ieorgii Doussae de ihnere suo Constantinopolitano epistola, anno 1599.
4) BALTHAZARIS WALTHERI, Brevis et vera descriptio rerum in Tesauru de
monumente istorice de A. PAPIU ILARIAN, Bucuresti 1862, t. I. pg. 38.
5) LAZARUS SORANZIUS, Ottomanus sive de rebus lurcis fiber unus in fres par.-
les divisus, 1600, cap. XVII pg. 39. Cf. MArrEo ZANE, Le relazione degli am-
basadori veneti al senato, sena III, vol. III, Firenze 1855 pg. 394.
6) I. VON HAMMER, Des osmanischen Reiches Staatsverfassung und Staats=
verwaltung dargestellt aus den Quellen seiner Grundgesetze, Wien 1815, I pg. 288.-
Cf. A. C. BAREIER MAYNARD, Dictionnaire turc..francais Paris 1831-1888, I. p.
47 : ispench, corrupt du pers. pencil& qui signifie quint. Ou donnait ce nom a la
part du cinquieme, prelev autrefois par les sultans ottomans sur les prisoniers de
la guerre. Ce fut Mourad I.er qui, pour la premiere fois, tablit cette faxe au profit
du beit=u1=mal (tresor) ; chaque prisonier fut &Mile a 120 aspres".

www.dacoromanica.ro
 26

La negusiorul italian TOMMAS ALBERTI, Bazargicul apare in

1612 cilia dei Turchi", Mfg alte lknuriri etnograflce despre Do.
brogea, desi din enumkarea unor localitati ca Bulbul" Carages"
,,Karadschik", parcurse de Cal'ator, se vede caracterul particular tus
ranic al unci pkti din provincie 1). Ace las aspect al Dobrogei ii
.aratA si raguzanul ALVISE RADIBRATI la inceputul veac. XVII2).
Relatiunile de ealkorie ale lui EWLIA CELEBI prin Dobrogea ni.o
infkiseaz'a locuila compact de Turci i Talari. Cele o sut de sate
din tinutul Babadagului ne arat.i nomenclatura absolut turceasc.i ;
4:leasemenea si acele localitati pe care incidental le pomeneste in kola'
regiunea din nordul Balcanilor si din Deliorman 3). In 1654, PAUL
DE ALEP observ5 la Constanta, in Dobrogea Ca aceastg far5 a fost
colonizalg, duN .supunerea ei, cu Mari mohamedani, adia Turco
mani din Asia, in locul creslinilor alungati de aici de sullanul Mao
homed Colonistii proveneau din Cararnania i pktile Alepului. Aseo
zarea noului element strain s'a fAcut ca s intkeasca. malurile Du.
nrei in contra inimicilor si crestini, cAci e opusd Dunkei, Moldog
vei i Valahiei. Toate locuintele lor (ale colonistilor) sunt pe malurile
Dunkei i sunt clkiite de lemn si trestle" 4). PALATINUL DE KULMIE,
in 1677, citeaz in regiunea Bazargicului bocalitfile Mouftoucouslasi"
Inanchari", Stairwerti" cu Tatari ; Carasout" pe lang5 lacul Car.
rayou", nu departe de Marea.Neagra, Usonnalymari", Cotnale",
Fagimusli", trecand apoi in Deliorman 6). In aceeasi vreme Cm=
NELIO MAGNI nu aminteste in Dobrogea decal pe Tafari6). Si D.
1) Viaggio a Constantinopoli di TommAso ALBERTI, Bologna 1889 pg.21 si sq.
2) N. IORGA, Stuchi i documente 1.V pg. 117 : Basargich, terra che sede
in mezzo di quella parte di Bulgaria, che si chiama Dobruccia, ch'e Ira ii promona
torio del monte Hemo et la foce del Danubio, abitata tutta de Turchi e Tartarr.
8) Arhiva Dobrogei 11 pg. 134-146. Pretioase sunt laMuririle earatorului
despre colonizarea Dobroget si felul populatiunilor : Dupa" ce Balazid a cucerif aceste
pArti dela Bulgari, Valahi si Moldoveni, el coloniza- aid soldah latan si din Ana.
dolia. Din incruosarea soldafilor cu Valahii au rezultat cari intrebuinteazg
intre e, un dialect particular. Nu oncine poate pricepe limbo lor. Dobrogenii ri
Dehormanii sunt popoare deosebile, ins5 sun! voinici ci curagiosr. Cf. pentru
arnainunte AL. P. ABSORB, Contribufium la aseznle Tatanlor .si Turdlor in Do:
brogea, in Arhiva Dobrogei II (1919) pg. 212-260.
4) The Travels of Macafius Patriarch of Anhoh Writen by his attendam
.archedeacon Paul of Aleppo in Arabic, translated by F. C. Belfour. London
MDCCCXXIX. 2 vol., I, pg. 41-42.
5) N. IoRGA, Ade si fragrnenie I, pg. 93-94.
0) CORNELIO MAGNI, Quanto di pul cunoso, Parme, 16T8 pg. 328 sq, ; cf.
pg. 450 sq. 0 informatiune din 1682 arat.1 c Dobrogea este sub stpanirea

www.dacoromanica.ro
 27

CANTEMIR cunoaste in Dobrogea pe Citaci, precum i originea asia=

tic5 a Turcilor dobrogeni '), La 1737-1738 JEAN BELL D. ANTIR0
MONY, ajung5nd la Bazargic, arat5 c5 cette ville est habitee par des
Turcs, des Grecs et des Bulgares" 2), pe c5nd BoscovrcH constat5
caracierul turcesc al regiunii, citand o multime de localitAti cu nurne
turanice 8).
Veacul al XVIII ne infaliseaz5 acelas caracter compact turcesc
al Dobrogei si Deliormanului 4).
Turcilor de dou secole, Impreun cu tot tinutul algurat, care din zi in zi se preface
mai pustiu si mai s5lbatec din cauza numeroaselor incursiuni ale Tatanlor dobrogent
si ale altora. Analele Dobrogei II (1921) pg. 160.
1) D. CANTEMIR, Istoria imperiului Woman, Bucuresti, 1877, pg. 309, nota 123.
2) Voyages deputs St. Petersburg en Russie dans divers contres de l'Asie
III, Paris 1766, in Uncariul XXIV.
IOSEPH BOSCOVICH, Voyage de Constantinopole en Pologne, pg. 149, 151,
152, 158, 167.
4) Vezi pentru aceasta toat5 informatiunea in AL. P. ARBoRE, Informafiuni
einografice i miqcn de populaftune in Basarabia sudica i Dobrogea in veacunle
XVIII 4i XIX in Analele Dobrogei X (1929) pg. 1-105. AL. P. ARBORE, Noi
informaliuni elnografice, istorice 4i statistice asupra Dobrogei si a regunulor basa>
rabene invecinate Dunrei (Analele Dobrogei XI 1930) pg. 65-94. Cf. pentru
aspectul t5t5resc al intregei regiuni dobrogene, Geografia celor pain, parfi ale lumii
de STEPANOS CUVER Aeon (Venetia 1804) in revista Ani I (1936), volumul IV.
Talarii din Dobrogea. Unit ii mai numesc Bulgari din Dobrogea. Teritoriul
acestora se intinde 'Mire Dunre i Marea.Neagr5, incepAnd de la gurile Dun5rei
'Jana* la Aitos, dup5 cum arat5 manuscriptul turcesc Gihannuma. Ins geografii eu
ropeni pun hotarul acolo unde sunt ruinele ziclului lung pe care 1.au f5cut imp5rajii
greci, incepand de prin prtile Stlistrei pAn5 la Constanta.
Teritoriul este o cAmpie care este fo1osit5 pentru p5sunat ; are unt si miere
din belsug. Locuitorii tatari sunt o ramurA a Tatanlor din Asia. Sunt renumili prin
ospitalitatea ce o dau drumetilor, mai cu seam in satele st5pAnite de ei, unde primesc
oaspeti fr deosebire de natiune si le dau de mAncare trei zile. In vechime fcea
parte din Moesia inferioara, pe care Ovidiu a numit.o mai tdrziu Pontus i care,
transformand.se i unindu.se cu Scitia, s'a numit Sofia mica sau Saha infenoara".
Cautand s5 explice originea Tatarilor din punct de v edere gcografic i istoric,
iata la ce concluzie ajunge E. PITTARD, Les peuples des Balkans, Geneve et Pans
1920, pg. 305 : Les Tatars de la Dobroudja, au point de vue de leur origme his=
tongue et geographique, sont un complexe. Ds sont venus principalement de la Ba,
sarabie et de la Crimee, et nous savons que les Tatars de ces regions n'taient
et ne sont ni l'un ni l'autre, des Tatars purs. II suffit de rappeler ce qui vient
d'etre dit A propos des Tatars de la Lithuanie. On distingue, dans la Dobroudja,
trois groupes principaux de Tatars ; d'abord ceux de Crimee dont il vient d'etre
parle et qui sont venus dans le pays, principalement, apris la guerre entre la France,
allie a l'Anglcterre, et la Russie ; puis les Nogais qui ont commence A emigret
en masse de la region du Don des les premieres guerres entre la Russie et la Turquie ;

www.dacoromanica.ro
 28

CHARLES NIEBUHR observ5 prin 176T, intorcAndu,se din Ara .

bia, ca in satele din partca de nord a Balcanilor sunt mai multi
Turci deaf in cea sudicA 1), acestia asez3ndurse in regiunea Dobro0
gei si a Deliormanului si mai cu seam5 intre Sumen, Turtucaia, Sio
listra si Varna chiar si in satele unde odinioar pare s5 fi fost
populatiune crestin5 dup5 crucile ce se mai infalniau inc5 pe la
1870, in cimitire 2)
Cercefarile fAcute personal de KANITZ, incep5nd din 1860, in
regiunea Deliormanului c3t si a Balcicului, Varnei si Silistrei ne sio=
lesc s pornim de la alte puncte de vedere chiar cleat acelea inf .
tisate de statistica hulgAreasc5 a lui SARAFOFF, de la care au plecat
cei rnai multi din cercet5torii bulgari, asupra aspectului etnografic al
regiunii.
Luand ca baz5 datele statistice in legalur5 cu plata impozitelor
prezentate de diferiti functionari turci, KANITZ arat c5 in regiunea
Turtucaiei, cu 44 de sate, numai unul era locuit de crestini, anume
Kalimok, apartinand Rominilor (beim walachischen Uferdorfe kali
mok"), in opt sate se g5sea populatiune turco.bulgar5, iar toate ce0
lelalte cuprindeau amestecati, Turci, Tatari si Cerchezi 8). Pazargicul
intemeiat de Hacrii.OgluBakal cu vreo 300 de ani inainte, ca un
punct de legAtur5 intre Dobrogea i Tozluk, i se inf5tiseaza autorului
ca die naliirliche Haupistadi der vorwiegend moshmischen Land=
schaff Tozluk" 4). Faceau parte din acest district peste o sut5 de
sate. Balcicul era locuit de Bulgari, Turd i Greci, iar inteo mahala
si de Tatari asezati aici din 1860. Cele 72 sate ale cazalei Balcic
sun! mici strs locuite in majoritate numai de Turci ; in cdteva se
gAsesc G5g5uti si Bulgari, iar localitati populate numai de crestini
sunt numai 3 in toat5 regiunea. Ttarii si Cerchezii se asezaser in
enfin les Kabaili, egalement venus de Russie, apres avoir sejourne dans la Bessa0
rabie. Leur premiere apparition dans la Dobroudja date du milieu du XVIII
siecle (?). Etudier les Tatars de la Dobroudja, c'est donc en somme, etudier tous-
les Tatars".
') CHARSTEN NIEBUHR, Reisen III. 113.
) C. Jirtgetc, Ethnographische Veranderungen ... pg. 181.
3) F. KANITZ, Donau,Bulgarien und der Balkan (historisch.geographischs
ethnographische Reisestudien aus den Jahren 1863-1879), zweite Auflage, Leipzig
1882, III, pg. 350-341.
4) Nickri in toata Bulgaria dunkean, zice autorul, n'a intalnit in calAtoria
lui aspecte mai asiatice decal aici, de la infkisarea oamenilor i 'Dana la caldaramul
orasului. In 1872 se &eau in el 760 case turcesti, 1080 fairesti, 285 bulgkesti,
. 30 armenesti si 30 tiganesti. KANITZ, 1. c. III p. 240.

www.dacoromanica.ro
 29

regiune dupA 1878. Cavarna era 1ocuit5, intre 1860-1880, de un

numAr egal de Turci si de crestini ').
Intre Silistra 2) si Accadnlar autorul &este urmtoarele sate
bu1g5resti I Kalipetrovo, Babuk i Allatar. Sahli Anescik era locuit
de Turci i Cerchezi. In Dobrogea veche Ad' 240 de gospodAni
bulgaresti in satul Alrpalgu.
Intreaga regiune dintre Silistra, Turtucaia, Razgrad, vasai ea
Lomului i Saitandiik era turceasca si autorul n'a g5sit intr'insa un
singur sat bulgAresc, ceia ce dovedeste caracterul compact musulman
al regiunii 3). Regiunea de la sudul Bazargicului, spre Jenipazar
(Novibazar) era aproape curat turceascA si din cele 44 de sate ale
tinutului deabia nou cuprindeau i populatiune bulgreasd 4) Tinu.
tul Eski.Diuma, mai la sud de Jenipazar, avea 45 sate, din care in
8 se &eau Bulgari, in 5 i Cerchezi si in 3 Mari 5).
Bis 1877 hielten sick das moslimische und das christliche Bevolkerungs .
element in Kavarna nahezu die Wage. Ersteres setzte sich aus 125 turkischen und
60 tatarischen, letzteres aus LO griechisehcn und 25 bulganschen Hausern zu. Unter
den 1800-2000 Einwohnern Kavarna's bildeten sichtlich die handelsfleissigen Grie .
chen die Majoritt und das treibende Element". Ibidem III pg. 226.
Cum se gIsea asezat elementul turcesc in toata Bulgaria rezulla din urm5foru1
fragment (F. KANITZ, Donau.Bulgarien und der Balkan III, 172 : Um hier noch
das ethnographische Moment im Balkan zu beriihren, will ich nach meinen en detail
geflogenen Erhebungen die interessante Thatsache constatiren dass der Nordhang
der OsPBalkans beinahe ausschbsslich von Turken, jener des Central und West.
Balkans aber nur von Bulgaren bewohnt wird. Am Siidhnge des Ost.Balkans
herrscht wieder beinahe ungetheilt die tinkische Majordat vor. In die sdlichen Thdler
am Fusse des Central.Balkan theilen sich Turken und Bulgaren ; wairend den ge.
sammfen Siidhang des West.Balkans, vom Kamme bis weit ins Nisavagebiet hi,
nab, beinahe ausschliesslich Bulgaren in compacter Masse besiedeln. Tataren und
Tscherkessen wurden nur in einzelnen Drfern am Nord. und Siidfusse des West.
Balkans, dort wo die Bulgarenmasse am dichtesfen ist, colonisirt und sind seit
1878 ganzhch verschwunden ; Griechen leben nur in wenigen Orten des Ost.Bal2
kans am Cap.Emine".
2) Silistra .numara in 1819, 1390 de case in care se &eau 2915 familii tur .
cesti i cateva hitaresti, 529 bulOresti, 210 romnesti, 140 armenesti, 115 grecesti,
65 israehte si 58 tiganesti.
3) ,Das ethnographische Moment gestaltete sick interesanter ; durch mehrere
Tage, seit von Top6u verlassen, begegnete ich keiner Chnstenseele. Weit und breit
auf dem grossen Gebiete bis Tutrakan und Silistria gab es nmlich, wie meine
ethnographische Katie en detail zeigt, kein bulgarisches Dorf. Alle Orte erscheinen
durchaus fiirkisch, zuweilen mit einem Beisatze von Tataren und Tscherkessen,
welche von ihren ,Glaubensgenossen auch hier als eine dem Eigenthiime gerahrliche
Geissel denuncirt wurden". Ibidem III, pg. 334-335.
4) Ibidem, III, pg. 250.
5) Ibidem, III, pg. 53.

www.dacoromanica.ro
 30

In intreaga impkalie otomana era recunoscuta vigoarea si at%

ralenia rasei turcesti din Deliorman i de aceea de aici se recrutau
luptatorii, pehlivanii, precum si corpul de garda al Padisahului1).
Turcii din Deliorman, cunoscuti si sub numele de Iuruci, erau
numili de dire populatiunea bu1g4reasca, pentru puternica lor con.
stitulie, Gadjalii. KANITZ recunostea in populatiunea turceasca' a De,
liormanului pe descendenlii mandrilor cuceritori descalecati acum dud
sute de ani din Asia. El socotea ca nici chiar in Asia nu se gasea
un tip rnai curat decal in Deliorman, explicandu.se prin aceea ca
numai aici ei locuiau in massa compacta, pastrandu.se neatinsi de
nici un altfel de amestec 2).
Statistica hii SARAFOFF (Periodiccsko Spisanie V, 1-18 si
VIII) arata ca elementul musulman, desi fuses. Ai1 s emigreze in
mass dupa razboiul ruso.turc, se gasia in 1880 1881 cam 851%
in districtul Osmanpazar, Cala de cel bulga'resc de 125% ; in cercul
Haschioi (linulul Silistra) 839% fata de 8'6% al Bulgarilor ; in dis=
trictul Bazaurt atingea T5'2% si Bulgarii numai 14%; in orasul
$umen 695% Turd si 243% Bulgari ; in Eski=Diumaja 13%,
iar 231% Bulgari si in Balbunar T8/o pe cand Bulgarii aveau
numai 17'8% 8). Ca numar total, dupa prima statistica bulgara, in
1880 1881 se &eau 482,349 musulmani ; in 1905 aproape 500.000 ;
in 1911 erau 488,458 Turci si 603,867 Turci, Tatari i Turlaci la
un loc 4).
1) Ibidetn, III, pg. 259,
') .In den lief eingeschnitten Buchten des hiizeligen Terrains, welches dem
Elena=Sliven -und Aidos.Balkan gegen Silistria vorlagert, lebt der Moslin, von oc.
cidentalischen Einfhissen unberdhrt, ganz bei sich zu Hause. Aus Physiognomie,
Haltung und Gang erkennen wir sofort den Abkommling der stolzen Eroberer aus
Asien, welche vor 500 Jahren nach Europa iibersetzen und es lange genug durch
ihr fanatisches Ungestiirm scheckten". (KANITz, 1. c. III, p. 44).
3) L. MILET1CI, Das osibulgarische col. 11.
4) A. IscniRkov, Die Bevolkerung Bulgariens, in Petermann's Mitteilungen.
Septembrie 1911. In jurul anului 1890 Inca", elementul era destul de puternic in
rasiritul Bulganei si in special in Dehorman. Mehr als fiinf Sechstel (517.692)
aller Tiirken des Frstenthums bewohnen die Kreise von Trnovo, Sevlijevo, RuMuk,
Razgrad, tirnen und Varna, nrdlich, und die von Burgas, Sliven und
Chaski siidhch vom Balkan. Das Gros der tiirkischen Bevlkerung liegt also in
der Nachbarschaft des Schwarzen Meeres. Der stliche Theil Donau:Bulgariens war
bis vor kurzem rnehr hirkisch, als bulgarisch. Einzelne Landstriche zwischen der
Donau, der Iantra, dem Balkan und dem Meere hatten noch unlngst einen ganz
osmanischen Charakter, besonders die Landschaft en Tuzluk, Gerlovo und Deliorman
sowie die Steppen der Dobruaa. Jedoch binnen sleben Jahren haben sich die Vera

www.dacoromanica.ro
 31

Cercet5rile lingvistiee ale D-lui T. KOWALSKI arat c dialectul

turccse din Deli-Orman vdete o mare inrudire cu acela al G5gaug
filor aezati acum in cea mai mare parte in Basarabia si c2 o pu=
ternia inrSurire septentrionala ce se observ5 in acest dialect delior-
mAnean, tradeaza leg5turi intre acesta i limbile turceti de la nordul
M5rii-Negre. Populatiunea ce vorbeste limba tura in Dobrogea i
Deliorman, adia Turcii i G5g5utii, ar fi un rezultat etnologie a lrei
straturi de populatiune ce s'au suprapus, amesteandu,se, in trei evoci
istorice 1).
Elementul -Leese a exercitat o puternia inr5urire asupra unei
hltnisse stark geandert. Von den erwhnten 473 Proc. Tiirken,des Ostens im J. 1881
waren 1888 nur mar 41'5 Proc. im Lande. (C. IREtEK, Das Parstenthum Buk
garien pg. 133). Sehr schwach ist das bulgarische Element im ganzen Osten
des Fiirstenthums, zwischen Iantra und dem Schwarzen Meer. Nach der Volks0
zhlung von 1881, hatfe dort der Islam damals sogar eM ganz kleines Ubergewicht
fiber das Christenthum, nach Sarafov 496 Proc. Mohammendaner gegen 494 Chrio
sten. Auf der Sirecke Trnovo,Sumen.Silisfria, reist man mie in einem Tiirkenland,
ja es gibt dort Gegenden, mo die Bulgaren, wie die Tiirken im Westen, nur in
den Stdten wohnen. Daneben fehlt es nicht an alien bulgarisehen Sprachinseln".
(Ibidem pg. 53-54).
I) TADEUSZ KOWALSKI, Les Turcs et la langue turque de la Bulgarie dii
nord-est (Memoire de la ommision orientaliste, Nr. 16, Krakowie, 1932, pg. 2T :
Dans cet etat des choses nous ne pouvons que considerer les Gagaouzes, aussi
Inen que les Turcs du Deli-Ormane, comme un gisement, compose des trois couches
successivement superposes. La plus ancienne est form& par les debris d'une peuplade
turque septentrionak, la deuxieme par un fort groupe meridional remontant a une
poque antrieure a l'arrivee des Osmanlis, enfin la troisieme couche est constituee
par des colons tures et des elements turquises de l'epoque osmanlie. C'est la deu,
xieme couche qui, s'etant melangee avec la prcedente, a imprime son caractere Im-
guistique meridional a l'ensemble. Le christianisme des Gagaouzes doit etre sans
doute rattach a la couche la plus ancienne d'origine transdanublenne, tandis que
l'Islam des Turcs du Deli-Ormane provient de la deuxieme et de la troisiime cou,
che, d'origine meridionale". En resume, les Turcs Osmanlis de la Turquie d'Eu.
rope (la Dobroudja est une ancienne province turque) sont des hommes de haute
stature, generalement sous-brachyciphales et gnralement leptorrhiniens. Ils ont les
cheveux ordinairement foncs et leurs yeux sont aussi frequemment clans que forte-
mcnt pignientes. Ils ne constituent nullement un groupe ethnique homogene. Au con-
traire, on pourrait dire que leurs caracteres sornatologiques incliquent une veritable
heterogenit. Le terme de Turc n'a que la valeur d'une etiquette politique gene,
ralement linguistique et religieuse. Et je rappele, pour termmer, que le serie
presentement etudie se compose, non de Tures citadins, chez qui les melanges eth,
niques auraient pu etre plus faciles, notamment avec des femmes grecques,
gorgiennes, etc., mais de Tures ruraux". (EUGENE PITTARD, Les peuples des
Balkans pg. 232).

www.dacoromanica.ro
 32

2-nari parti a populatiunilor balcanice, servind ca un fel de mijlocitor

in schimbul de influente reciproce dintre Orient si Occident.
Intrebuintarea la treerat a instrumentului numit diiven (tribulum),
sau a pietroiului invrtitor pentru sdrobitul paioaselor intinse la Ire=
ierat, precum si loate uneitele agricole folosite la arman" si la al-.
mane, vadesc, prin origina si intrebuintare, obarsia lor anatoliana" 1).
Cu toate a elementul acesta turcesc era in mare parte statornic,
,daforit ocupafiunii agricole, totui, daca compargm at de putin un
sat turcesc din Bulgaria cu un altul din Anatolia, ne putem da
seama de elementele slave patrunse in civilizatia si cultura taranului
lure din Bulgaria, dupa cum tot asa de evidenta ni se infatiseaza
inraulirea turceasca, apropiind un sat bulgarese de oricare alt sat
slay ce n'a fost atins de influenta turceasca. Aceasta actiune se vede
.atat in cultura materiala cat si in cea spiritua15.
*
* *
Inca din a doua jun-fatale a veacului cil XVI se intalnesc ne=
gustori raguzani la Silistra, Provadia, ..5'umen, Rusciuc si Ternova2),
jar din socotelile episcopale ale Nicopolei se vede ca ei se mai ga .
seau la Baba, Balba, (Babadag), Chilia si Varna. *i Pazargicul era
un insemnat centru unde se aflau Raguzani considerabile numero".
In magazinele lor invelite cu plumb ei vindeau postavuri, stofe de rnatas,
sticla si alte marfuri aduse din Occident, cumparand din pArfile unde
se gaseau, covoare, pici brute, piei de marochin, arama, cositor, orez
si allele. Hadii.Chalfa arata ca Silistra trecea ca un oras. unde co.
mertul raguzan era in &are in veacul al XVII4ea. Se poate stabili
ca cele spuse de catre EVLIA CELEBI, pe la jurnatatea veacului XVII,
despre Babadag unde cele mai mulle pravalii sun! latinesit si in ele
-se vand stole, si prvalii de arcuri si sageti", se refera la Raguzanii
asezati aici, ei inialnindu,se inca la Chilia in cinci case cu treizeci
-de suflete, la Isaccea si la Tulcea. Amintirea Raguzanilor s'a pa,.-
strat si in poezia populara dobrogeana, caci ei irebuiau sa fie acei la,
-fini despre cari pomeneste cantecul popular de aici 3).
1) Cf. M. I. Ongsstu, Agricultura populara" in parka de rasari1 a Peninsulei
Balcarnce, in revista Lud Slowiafiski (1929-1930), pg. 10-54, 147-18T ; II B
(1931), pg. 9 2T (in limba polon,l) ; AL. P. ARBORE, Aspecte caracterisfice din
viala populara dobrogean (studiu etnografic) in Lucrgnle institutului de Geografie
21 universtfalti dm Cluj, vol. IV (1931) og. 17-45.
2) Periodicesko Spisanie 1864 (VII) pg. 15.
3) AL. P. ARBORE, Cateva insemnri eino.istorice asupra Dobrogei in veacul
de nnjloc: Raguzanii, in Analele Dobrogei, III (1922) pg. 36 4T. F. KANITZ,
Donau Bulgarien III, 125, 126, 268.

www.dacoromanica.ro
 33

C. JII2E6EK a aratat cel dintai c5 din toata populatiunea cres,

fing veche, din epoca medievala, de la gurile Dunarei $i ping la
Constantinopol, n'au mai ramas decat Gagautii din ora$ele de pe
malul Marii=Negre $i Bulgarii din regiunile Sumen, Cotel $i Sliven,
precum si din unele sate ca Cenge, Bresovo, Erkec, Gulica $i allele
din regiunea Kamcija $i in rasaritul Balcanilor in regiunea Ruso
Kastro $i din interiorul regiunii Strandia. In tinutul dintre Sumen,
Silistra si Varna aminteste ca populatiunea bulgareasca s'a mentinut
iotdeauna in unele locuri ca Devna, Alfatari, pe cand Deliormanul
a ramas o regiune complet turceasc51). LI. MILETICI, mai categoric,
afirm ca Din valea Provadiei, considerind actuala linie ferata ca
frontiera pan la Dunre spre Nord, n'am putuf gasi o singur loo
calitate cu populatiune bulgar b5$tina$5". De=abia dac5 in regiunea
Silisirei si a Turtucaiei se mai gasesc, chiar langa Dunare, rarna=
site neinsernnate ale elernentului bulgaresc de odinioar5 in aces!
tinut" 2).
Mentinerea acestei vechi populatiuni bulgare$ti in regiunea dintre
Turtucaia $i Silistra, pe care KANITZ n'o aminte$1e, se esplica, dupd
MILETICI, prin faptul c5 aceast5 populatiune putea, in caz de primejclie,
s se retrag5 in satele romne$ti din Muntenia, de unde se intorcea
inapoi in vechea ei locuint5 de indala ce primejdia disparuse. Acesti
vechi locuitori bulgari, de pe malul Dunarei, se numesc Grebenh",
dup o particularitate a portului lor, sau Elfifi", adic5 locuitori ai
cmpiei de lng5 Dunare, de la cuvntul turcesc eli = ampie.
Graiul acestora, dup5 cercetarile dialectologice ale lui MILETICI, se
apropie de acela al vechii populatiuni din tinutul Sumlei $i a Raz-
gradului ; de asemenea se mai aseam5n5 cu ace$tia prin obiceiuri $i
port. MILETICI a gasit vechea populatiune a Grebenfilor, amestecata
ins5 cu noi coloni$ti bulgari intre Silisira $i Turtucaia, in satele ur.
matoare : Popina in intregime, Veiren, Srebrna, jumatate din pc),
pulatiune, Aidemir cu 4-5 familii, KahPeirovo jurnatate, Cuciuc,
Cainargi, in intregime cu Grebenti, Garvan, Hodjakioi, Kadikioi,
Spanciov, Sars5nlar, Staro,.Selo (Star:Smil), Bell/a, Denisler si
poate $i in Sianovo. 5i in satul Doimuslar s'au mai pstrat Gm=
benti, multi din ace$tia refugiindu.se dup5 1828 in satele bulgare$ti
din Muntenia si mai cu searna in Ciocne#1, lng5 Calara$i. In sa0
tele ilfovene din Muntenia, Ulmeni, Surlari, Luica, Parlita $i allele
1) C. J1RE6EK, Eihnographische Veranderungen pg. 177,7181.
) Li. MILETICI, Staroto naselenie... pg. 19.
3

www.dacoromanica.ro
 34

se int5lnesc inca urmasii Grebentilor din Dolno Riachovo (Oriachovo)

si Kossoui din Cadrilater, safe unde ei nu se mai g5sesc astki.
Satul Kazemir cuprinde jumAtate populafiune turceasc5 si jumtate
Grebenfi, cari s'au adpostit in timpul rhboiului ruso=turc din
1828-1829 in Muntenia, uncle li se mai infalnesc urmele in satul
Ceacu de Ling C5l5rasi. Dincolo de noua frontier5 romano=bulgar5
ei se mai aflA in satul Breslen, iar in vechea Dobroge sunt in satul
Alma lau, unde=i intaineste si KANirrz. Din Almal5u, dup5 ultimul
r5zboiu ruso=turc, multi au emigrat in noua Dobroge romgneasc5,
unde se g5sesc ca noi colonisti in satul Topci din finutul Curtbunar.
Si satele HadSrcelebi, Haschioi i Doimuslar cuprind Grebenfi ase=
zafi ca populafiune nou5, unii dinteinsii flind venifi de peste Dun Are,
din satele bulg5resti dintre Ca 151.4 si Oltenifa ca : M5n5stirea, Chi=
seletu (Fundu), Surlari, Spanfov, Valea lui Soare, Ulmeni si Olte=
nifa. In interiorul judefului Ilfov Grebenfi se intalnesc in satele Luica,
Par lita, Codreni, Br5nesti si allele 1).
Toat5 cealalt populafiune bulgreasc5 din noua Dobroge ror
maneasc5 este de provenienra recent5, cu excepfia Grebenfilor po=
menifi mai sus, dintre Cali o bunA parte, dupd cum s'a afalat, este
venit si ea de curand in Dobrogea.
Cele mai insemnate misc5ri de populafiune, in mass, ce inter
reseaza problema noastra in legatura cu prezenfa elementului bulg5=
resc in Dobrogea, au inceput. s5 aib5 loc in a doua jum5tate a
veacului al XVIII, continu5ndu=se pAn5 la sfArsit ill lui si in cea mai
Mare parte a veacului al XIX, cand regiunile muntoase ale Balca=
nilor si ale Rodopei si=au rev5rsat prisosul de populafiune in spre
sesurile Dun5rei si ale Traciei si and luptele inversunate dintre
Rusi si Turci au provocat in aceste prfi o stare de spirit ca si de fapt,
manifested' deoparte prin tendinfa celor dintal de a disloca elementul
tAtaresc de deasupra Marii=Negre si a=l izgoni, fie deparfe spre
Cuban si Caspica, sau in imprafia turceasc5, si de alt parte prin
1) 14. MILETICI, Staroto balgarsko naselenie... pg. 29, 159, 161 sq. ; U.
MILETIct, Das osibulgarische col. 21, 26, 21', 28, 29, 30; ST. RC/MARRO', Carle
eihnographique de la nouvelle Dobroudja roumaine pg. 9-11 ; ST. ROMANSKY, Le
caradere elhnique de la Dobroudp, Sofia 1918. Pentru asezIrite Bulgarilor in
Muntenia cf. G. WEIGAND, in Achier Jahresberichi des Insfiluts fin- rurnanische
Sprache, Leipzig 1902 pg. 248-252. M. 0. OBEDENARE, La Roumanie economique
d'apr&s les donnes les plus recenIes. Paris 18M. Das Ausland (Mnchen) 1832
pg. 653 ; HURMUZACHI IV, Supl. I Nr. CCXVIII, Nr. CCCXIII (1834 Ianuarie 1),
HuRmuzAcut X Nr. CCCLXXIII, anul 1824 Sept. 26.

www.dacoromanica.ro
 35

des15ntuirea unei prigoane inverunate impotriva Bulgarilor, mai cu

seam5 din r5s5ritu1 farii lor, din partea Turcilor, pentru necredinta
arStat fats de st5p5nire in timpul acestor fazboaie ruso=turce. Atunci
au inceput Ruii sa aducS in vechiul p5m5nt moldovenesc al Ba sat
rabiei tot felul de neamuri ca Germani, Cazaci, Lipoveni i tot
deatunci s'au g5ndit s5 oplwasc5 aici i Bulgarii fugiti din fasSritul
Balcanilor, ce apucaser fuga, fiind cu totul compromii fall de
Turci 1).
Dei pornite Inca intre 1752-1754 spre guvernamantul Hero
sonului, cele mai mari micari de populatiune in Bulgaria rasari=
tean au fost pricinuite de fazboaiele rusotturce sub Caterina II
(1768-1774) ; apoi intre 1806-1812 se produc alte miKari cu
profunde urmari pentru aspectul etnografic al intregei Dobroge i al
Basarabiei sudice. . Anarhia din Turcia in timpul lui Selim III
(1789-1807) a provocat mari turburari in populatkinea Bulgariei prin
distrugerea multor sate i targuri de catre bandele Carjaliilor. Prit
mul grup mai puternic de ernigranti dateaza din aceasta epoca. Rat
pirea Basarabiei de catre Rui prilejueVe raialelor fugare din impat
ratia turceasca un bun adapost ; iar in rastimpul dintre 1828.-1838,
precum i dup razboiul Crimeii, urmeaz5 al doilea val de emit
granti 2). In sf5rit, a treia perioada de mare emigrare este aceea de
dup 1879.
Din tinuturile Lozengrad, Adrianopol, StaratZagora, Iambol,

1) C. JIRE6EK, Eihnographische Veranderungen . . . pg. 173, 182, 183, 184,

188 i 190.
2) Cf. C. JIRE6Eic, Geschichte der Bulgaren pg. 529-530 : Die russische
Armee schickte sich an das Land zu raumen. Verzweiflung bemachtigte sich der
Bevlkerung der Balkangebiete. Unter der Leitung des General Roth begann die
zweite Massenauswanderung nach Bessarabien ; 3900 Familien, nach Anderen
25.000 Personen, sollen damals bersiedelt sein. Im Jabre 1850 zahlte man in
Bessarabien in 83 Orten schon an 70.000 Bulgaren ; Sumen, Shven und Provad
verloren tast die Halfte der Einwohner. Auch in die Walachei und Moldau zogen
Massen von Bulgaren aus alien Donau.. und Balkangegenden und liessen s:ch in
Braila, Galatz, Bukarest, Krajowa (aus Vidin und Teteven), Plojeti (aus Sliven)
und anderen Stadten nieder. Nrdlich von Zimni6 entstand eine neue Bulgarenstadt
Alexandria, meist von Svglover Fliichtlingen bewohnt." C. ..31RE6Ex, Eihnograo
plusche Veranderungen . . . pg. 191 : Das beste Zeugniss der Intensitat dieser
ganzen Bewegung ist der Umstand, dass von den 338 christlichen Drfern des
Bisthums von Varna und Sumen nicht weniger als 135 seit dem russischtturkischen
Krieg neu colonisirt sind, sammtlich von Bulgaren." C. JIREdex, Das Fursten.
Plum Bulgarien pg. 50-52.

www.dacoromanica.ro
 36

Sliven, Burgas si Provadia se ridicar5, dup5 plecarea armatelor

rusesti, mii de familii, str5mutndu.se peste Dun 5re in Muntenia,
Moldova, Dobrogea veche, Basarabia suclic5 si chiar mai departe
spre Odesa i Cherson. In trecerea lor spre Basarabia, o parte din
acesti fugari s'au asezat in Dobrogea, altii s'au stabilit aid intor .
cndu.se inapoi dinspre Rusia spre locurile lor de basting, de oarece
nu se puteau deprinde cu noua oranduire ce li se creiase in acele
regiuni de dincolo de gurile Dunrei 1).
Totusi, acesti noi co1oni0 sunk cunoscuti sub nume de
Trakiiti", sau oameni de dincolo de munte", Odrinti", Glavanti",
(de la numele Glavan, din regiunea Kayak li), Zagorti", Preselnici",
iar unii se zic Balcangii". Bulgari noi colonizati se g5sesc in tinutul
Balcicului i anume la .5ab1a, Duran.Culac, Saialm4 i Gheicciler;
mai numeroi se af15 in regiunea Bazargic (Dobrici) in satul Esibey
(veniki din Stara.Zagora) si in satele Vladimirovo i Basaurt (Glao
vanti), Cainargeana mica (Chiuciuc.Cainargi, Malka.Cainargi) (din
Jamboli), GolemooAlacichioi si multe allele ; se g5sesc Inca in re..
giunea Curibunar la Almagea, Konak, Karapelit, Kairak i la
Arabagi (pretutindeni Glavanti), ca si in regiunea Silistra, de ex. la
Alfalar (din Slivno), Gurghengic (din Slivno i Jamboli), Kranova
5i Alifaca (Glavanti). In aceasta regiune nu sunt numai locuitori
proveniti din Balcani, ci unii au venit aid din Dobrogea veche
romaneasca si din Basarabia, putin vreme dupA eliberarea Bulgariei.
Din acestia se gsesc la Dobrici (Bazargic) i OsnienfacI
(sositi de la Babadag in 1884), de loc ins din Slivno i Jamboli,
apoi in Sredna=Ciamurli, veniti de la Cornrat din Basarabia si ori.
ginari din Tracia. Se mai AA Inca la Curibunar, de ex. la Arabagi,
de loc din regiunea Jamboli, proveniti insa din satul Canlia, din
vechea Dobroge romaneasca.
1) Un astfel de convdi de Bulgari, mergnd spre Basarabia, a intalnil in 1828
Hector de Beam. (Analele Dobrogei IX (1928), vol. II, pg. 198. Foarte inte#
resante arnintiri locale despre asezrile Bulgarilor in Dobrogea veche la I. SASSU :
Isloricul comunei Inan-C'isme, in An. Dobrogei X (1929), pg. 199-238. Vezi
pentru arnnuntele acestor miseari de populatiune bulggreasc5 AL. P. ARBORE :
Aselarile Bulgarilor in Dobrogea, In Arhiva Dobrogei 1916, pg. 1T-60 ;
AL. P. ABSORB, Informafiuni elnografice i imscri de populaliune in Basarabia
sudicg i Dobrogea in veacurile XVIII 0 XIX cu speciald privire la colonille
bulglesti dln acesle regiuni, in Analele Dobrogei X (1929), pg. 1-105 ;
AL. P. ARBORE, Noi informaliuni efnografice, isforke i stafislice asupra Dobrogei
0 a regiunilor basarabkne Invecinale Dungrei, in Analele Dobrogei XI (1930),
pg. 65-94.

www.dacoromanica.ro
 37

Cei veniti in 1879 din regiunile Adrianopole i Lozengrad

sunt mull mai numerosi, i, pastrandu.si mai bine deaf toti
ceilalti limba i portul, se gasesc in regiunea Balcicului la Teke (unde
sunt din Vaisal, regiunea Adrianopol), la Ciatalar (din Krusevo si
Kula, reg. Lozengrad), Gueciler i Alaklise (din reg. Adrianopole) ;
13 Carabahli, Serdimen, Sususchioi, distr. Bazargic, sunt toti colonisti
wniti din reg. Adrianopole etc. ; iar in reg. Turtucaiei, la Anfimovo
Cuzgunluc colonistii sunt din Lozengrad.
Balcangifi, originari din Balcani, au colonizat pe incetul Cadri,
laterul de astazi Inca din epoca turceasca i dupa eliberarea Bulgariei,
asezandu.se la Bazargic si aiurea i cumparand pamanturi, dupa ce
o buna bucata de vreme cei din Cotel au umblat ca ciobani de,
alungul $i latul Dobrogei. In aceasfa provincie ei sunt mai cu searna
din satele Erkeci i Gulita. Dupa pacea de la Adrianopol (1829)
cea mai mare parte a venit a$ezandu.se in regiunea Balcicului, ca
de ex. cei din Sargmusa, originari din Erkeci.
In regiunea Bazargicului lipsesc urmele graiului bulgaresc in 0,
cel vechiu, i aceasta ne arata ca nu exista aici o populatiune veche,
ci locuitorii sunt veniti de curand din Balcani i Tracia 1).
Vechii locuitori daca vor fi fost, adaugam noi, zice
MILETICI, parte s'au turcit, parte s'au nimicit, iar parte au emigrat in
Romania si Basarabia. Daca regiunea Bazargicului i Balcicului
a fost colonizata mai cu searna de coloni$ti noi din Tracia i Balcani,
in drumul lor de emigrare spre Rusia i Basarabia, sau intorcandu,se
nemultumiti de acolo inapoi spre patrie, in partea occidentala,
in spre Silistra i Turtucaia, elernentul colonizator este imprumutat
de la vechea popula(iune a Bulgariei nord=esfice, cunoscuta sub
numele de Eircioi" sau Erlfi", populatiune ce se mai &este
Inca in regiunea Razgrad, Sumla si Provadia. Prin limba sa, aceasta
populatiune se apropie de aceea veche amintita, a regiunii Silistra,
si tot asa i pin elementele fundamentale ale portului sau. 0 mare
parte din aceasta populatiune s'a stabilit in asezarile de astazi ale
Dobrogei noi romanevi la inceputul veacului trecut si mai cu sgarna
catre 1810 si dupa razboiul ruso,turc din 1828-1829" 2).
Cei mai multi din acesti locuitori sunt din reg. Jambol si
Adrianopol, din safele Erkeci, Gulita i altele din reg. Razgrad ;
din satele asa numite Sari din Surnen,Provadia ; ace$tid din urma
1) U. MILETICI, Das Osthulgarische col. 21.
2) ST. ROMANSKY, Carte eihnographique . . . pg. 14.

www.dacoromanica.ro
 38

fra'esc amestecati cu locuiforii de munfe si cu cei proveniti din Tracia

si sunt numiti de chiar acestia Sikovci. MILETICI spune CS in regiunea
Silistra, Curtbunar, Acadanlar si Turtucaia ar mai fi gSsif zu
meiner Verwunderung" famsite din vechea populatiune ce a
supravetuit razboaelor ruso=turce. Acesti locuitori vechi, ce vorbesc
de asemenea dialectul in 0 si cari se deosebesc prea putin de emi,
grantii din Razgrad si de Sikovci , sunt cunoscuti sub numele de
Grebenti, din cauza unei podoabe de forma unui piepfene, pe care
nu de mult vreme o purtau feineile pe cap 1). Sikovcii, inruditi cu
Grebentii, locuesc cu acestia la un loc in Kalipefrovo, proveniti din
satele Sart : Cercovna, Kosovc, Marcovec, Derechioi i Aiazma
(reg. Provadia) ; in Pandacli Sikovcii au venit, nu de multa vreme,
din satul Almal5u, dupa ce Turcii au emigrat din cel dinfai.
Hadar.Celebi, Topci i Cainargeaua.mare (Golema=Cainargea)
foate in districtul Kurtbunar, cuprind Sicovci amesfecati cu Ore=
benti. Satele Oluch) i Ghiulerchioi, mai inainte curat turcesti, au
astazi locuitori bulgari Sikovci si Grebenti mai cu searna din Cali=
petrovo. Emigranti din vechile safe de Harcioi din districtul Razgrad
sunk in Caraorman (distr. Silistra) i anume mai cu seama din satele
Kabacolac si Harsovo ; de asemenea se afla si in Brcima, arnestecati
cu macedoneni (Arnauti) din satul Cara=Arnauf de langa Razgrad 2),
Din Cabacolac, Harsovo i Arnautchioi sunt emigranti si in Babuc,
Caraomur (distr. Silistra), Sanovo i Vischioi (distr. Turtucaia) 3).
In noua Dobroge romaneasca (Cadrilaferul), dupa 1878 pang
la 1913, se intelege ca elemenful bulgresc a fost acela care a pro=
pasit, datorita sprijinului 5i polificei urmkife in acest scop de fanarul
staf bulgar. Inmultirea Bulgarilor s'a facut mai cu seama in paguba
elemenfului musulman, care decadea, fie din cauza emigrarilor lui in
spre tinufurile Turciei europene sau asiafice, fie datorita situatiunii
acestui element fata de viata modern cu care nu se putea deprinde
si din care cauza incepe s se ofileasca si sa se imputineze.
Bulgarii yin aici din Basarabia, Dobrogea romaneasa si mai
cu seams din Balcar,i, cumpSrand p5manfuri i colonizandu=se. Asa
1) Lj. MILETICI, Das Ostbulgarische col. 28.
2) Asupra Arnautilor" de la Silistra, cf. lucrarea lui MILETICI in Periodi.
cesko Spisame (1900) Mr. 10.
3) Lj. MILETICI, Das Ostbulgarische col. 28-30. Pentru amnunte s5 se
vad5 mai cu seams lucrarea aceluias autor Starolo balgarsko naselenie pg. 146-16T.
Cf. ST. ROMANSKI, Carte ethnographique pg. T-15, C. JIREdEK, Das Fursienturn
Bulgarien.

www.dacoromanica.ro
 - 39 -
se explica impestrittura acestei populatiuni, cum e spre exemplu in
Bazargic, unde pe rang5 colonisti din Cotel, se afla si din regiunea
Gabrovo, Kopristita, Bela Slatina si din alte parti. In locul Turcilor
ce paraseau atat orasele cat si satele, se asezau Bulgari din satele
vecine, cari, dup5 cum am vazut, fiind de ob5rsie diferit5, dadeau
noilor asez5ri, astfel alcatuite, o coloratura foarte bltata.
Bulgari s'au mai asezat in Cadrilater, in special in regiunea
Bazargicului, ca p5stori, nu numai cu propriile lor turme, venind
aici din regiunea Cotel, dar o buna parte dintr'insii au servit ca
ciobani la bogatele turme de oi ale beilor turci 1).
Aceasta este de altfel i explicatiunea de ce vechea populatiune
a Grebentilor din regiunea Silistra s'a imprastiat in toate p5rtile acestei
regiuni in afara de vechile=i asezari aralate mai inainte si situate in
regiunea dunarean5 intre Turtucaia si Silistra.
Invazia elementul bulgresc colonizator dup5 1878 15mureste si
schimbarea toponimiei Dobrogei sudice, unde se poate observa in=
locuirea unor numiri turcesti prin altele bulgaresti de provenienta cu
tofu! noua. Harta marelui stat major rus dintre 1835,-1836 ne arata
o nomenclatur aproape exclusiv turceasca pentru aceasta regiune,
precizandu=ne care sate erau pustii, pArAsite de locuitori, si cam cata
populatiune se g5sea in cele infatisate ca locuite 2). Chiar mai t5rziu
1) C. JIRgEK, Ellmographische VeMnderungen . . pg. 184 ; F. KANITZ
.

Donau0Bulgarien und der Balkan, III, pg. 239.

2) Urmkind pe aceast hart toate localakile insemnate, le insir5m aici in
ordinea urmStoare ;
I. Linia Mangalia-Cavarna: Esencichioi (sat pustiu). Karadjelar (pkassit),
KiuciulcvKacemak (pkasit), Buiuk0Kacemak (5-.20 case), EsafAciusy (pk5sit),
Sulemanlac (5-20 case), Safteanlansk (5-20 case), Karadjalar (5-20), Semizler,
(5-20), Orzachioi (curie izolat), Kalfachioi (curie izolat), Selimkiosi (p5rsit), Akba
(pksit), Akardja (5-20), Balal3 (5-20), Atmal3 (pksit), Hadjelar (5-20), Iridja
(5 20), Kara.BataroEki (5-20), Ilibek (5-20), Karaalise (5-20), Arnautlar (5-20),
Karacea (5-20), Malcoci (5-20), Suiusi (5-201.Maga1bei (5-20), Kavarna (or,isel
cu peste 20 de case), Sutuack (cu peste 20 de case), Gheradji (5-20), Karamer
(parSsit), KamoCiuchir (pksit), Cadi.thioi (pa'r5sit), Muraace (p5r5sit), Karalosk-
Kislesi (5-20), Hadji.Bairam (5-20), Eazidjilar (5-20), Seremise (5-20), Saftn,
Kioi (5-20), Koube.Kioi (5-20), Kalaci=Kioi (5-20), Seda.Amet (5-20), Kara=
bazar Ene (5-20), Ghiura (5-20), Ghiurmani (5-20), Satalmis (5-20), Karalaci-
Derese (curie izolat), Karalar (5-20), Durantar (5-20), Sirteskisi (5-20), Sma0
lcichioi ((pksit), Djafir.faki (pkasit), Balami (5-20), Akardja (5-20), Iumi0
rnerlar (5-20), Iersidlcr '(5-20 cu moschee), Eki=Male (curie izolata), Karahbekioi
(curie izolati), Suctuc.Kioi (5-20), Schenderli (curie izolati).
Linia Cavarna-Ecrene-Bazargic: Borki-Sutua (5-20), Injekioi (5-20),

www.dacoromanica.ro
 - 40 -
in 1887, C. JIROEK a aratat ea intreaga toponimie a regiunii Ca=
drilaterului era turceasc5 - insirand o lista de circa 100 de localitati,
aproape cu desavarsire turcesti, din regiunea Balcicului. - Die
Orisnamen in diesen Landstrichen sind meisi liirkisch, haben aber
nur in seltenen Fallen ein eigenartiges Geprge"1).
Noutatea elementului bulgaresc in toata regiunea Cadrilaterului
se poate vedea si mai bine daca urmarim interesanta expunere facuta
de ST. ROMANSKY (Carle eihnographique de la nouvelle Dobroudja
roumaine, Soflia 1915), unde sunt urmarife toate asezarile omene4,
localitate cu localitate, aratandu,se anume ce nationalitati locuesc in
fiecare si de and sunt asezate acolo.
- L'acroissemeni du nombre des Bulgares pendant les irente
dernieres annees est do principalement au fait que les Bulgares origio
naires d'auires contres de la Bulgarie n'on1 pas cess de venir
remplacer les Turcs qui migraient". (Ibidem pg. 7').
Prin urrnare, in epoca anterioara acestor mari schirnbari etnoo
grafice chiar si Deliormanul nu cuprindea decat foarte puting popuo
Teke-Kioi (cu moschee), Mumciuli (5-20), Balcic (oras cu moschee si biseric5),
Ecrene (5-20), Ceamnekioi (5-20), Esecselar (curie izo1at5), Alecse (curie izolata"),
Topcelar (5-20), Augorman (curie izo1at5), Bogdankioi (5-20), Eni Magale (5-20),
Karamurat (5-20), Bazardjik (oras), Kabasakal (curie izolat5), Karacurt (curie
izotatA), Kiopeler (5-20), Kalfa=Magalcsi (5-20), Cerchez=Magalesi (5-r20), Butuk=
Imerler (5-20), Karaman=Dere (curie izolat5).
III. Linia Bazargic-Silistra: Sumenic (5-20), Osman=Fakt (5-20), Cia
Arabadji (5.-20), Buiuk=aurnurli (5-20), Carasnaler (5-20),
chirdji (pArasit),
Karapelit (5-20), Celebichioi (5-20), Bairam Punar (5-20), Bazauff Buiuk
Magali (5-20), Bazaurt Funduklii (5 - 20), Claur Magali (5-20), Murdzike (5-20),
Kiadjelar (5-20), Karadjat (5-20), Ekindjik (sat), Doumlar (5-20 Olukli (5-20),
Borgendjic (5-20), Elaktoi (5-20), CeatalarmI (5-20), Bircima (5-20), Almalui
(peste 20 de case), Kalipetrovo (peste 20 de case), Sihstra (oras), Vaidemir (peste
20 de case).
IV. Linia Silistra-Turtucaia: Tamarita (Tafanta) (cu peste 20 de case),
Vetrenia (5-20), Srebrena (cu peste 20 de case), Popluoi (cu peste 20 de case),
KiuciukoKinli (p'ar5sit), Kachkioi (cu peste 20 de case), Citalia (cu peste 20 de case),
Arabadjilar (cu peste 20 de case), Doumuslar (cu peste 20 de case), Hadjakioi
(5-20), Babuciular (5-20), Sarsinlar (5-20), Kamaskloi (5-20), Oruzlar (5-20),
Enurkioi (cu peste 20 de case), Raia (5-20), Turtucaia (oras), Sarghiorliu (5-20),
Eski=Esmil (cu peste 20 de case), Haskioi (5-20), Atmagea (5-20), Airnagea=
Maga (5.-20), Karavelichioi (5-20), Saarlar (5-20), Ekikloi (cu peste 20 de case)
Carasekioi (cu peste 20 de case), Duraklar (5-20), Akadnlar (cu peste 20 de
case), Karalar (5-20), Ormankin (5-20), Cidlear (cu peste 20 de case).
1) C. JIROEK, Eimge Bemerkungen Ober din Ilberresle der Pelschenegen
und Kumanen pg. 25 si nota.

www.dacoromanica.ro
 41

latiune bu1g5reasc5 in cifeva sate de Grebenti si Sicovti din jurul

Silistrei, amintite mai sus.
*
* 4'

Pe 13110 resturi de veche populatiune taTareasc5, asezat5 odat5

cu aceea din Dobrogea nordid, cum s'a ar5tat mai sus, majoritatea
T5tarilor din Dobrogea sudid s'a stabilit aici dup5 rkboiul Crimeii.
In 1910 erau in num5r de 12.685, mai mult de jumalate 6040
locuind in tinutul Bazargicului, in oras, si in satele Matlmovo,
Aidanbei, Ciufutcuiusu, Harmancuiusu, Ciadrcea, Arabagi, Goma=
Kadievo, Durasi, Hasarlc, Ezibei, Casapli, Cocargea, Gorno,
Ciamurli, Saramahmud, Hasimdede si allele ; in tinutul Balcicului
se g5seau 2.249, in afara de oras, in majoritate cov5rsitoare in satele
Momcil, Veischioi, Suleimanfad, Turcsuiuciuc, Predel (Murfacea),
apoi in num5r mai mic in Ciatalar, Spasovo si altele. In regiunea
Turtucaiei atingeau cifra de 1.608, din cari 1.101 locuiau numai la
Tataratmagea, apoi in Horoslar, Turckosui si in satul complet t5tresc
Siahlar. Din cei 1.014 din regiunea Silistrei, unii se aflau in oras,
iar altii in satele Cercovno, Anascic, Chioseaid3n, Caravelichioi,
Cocina, Topci si altele ; de asemenea in regiunea Curtbunarului
locuiau in satele Beibunar si Sarnebiiurtluc in numAr de 673
locuitori. Ei se deosebeau considerabil de Turci, mai cu seam5 prin
limba ce..o vorbeau.
Din punct de vedere al ob5rsiei thr istorice si geografIce, ne
arat5 E. PITTARD cd Ttarii din Dobrogea sunt un adev5rat complex.
Vcniti din Basarabia si Crimea, ei erau un amestec, din chiar locul
lor de origins, unde elementul tat5resc nu era curat. In Dobrogea
se pot distinge trei straturi de asez5ri tatAresti : unul stabilit aici dup5
rzboiul Crimeii, celgalt format de Tatari emigrati in mass5 din
regiunea Donului, din vremea r5zboaelor ruso4urce, si altul datorit
Tatarilor Kabail, venifi lot din Rusia, dup5 ce au stat catva limp in
Basarabia. Etudier les Tatars de la Dobroudja, c'est donc en
somme, etudier thus les Tatars" 1).
*
* *
Conditiunile geografice si climaterice ale Dobrogei sudice fr
ceau ca aceast5 regiune s5 se prezinte ca o minunat regiune pentru
p5storit. De aceia Inca inainte de pacea de la Passarovitz (1718)
obisnuiau Mocanii ardeleni s5 treac Dun5rea pe la Giurgiu.Rusciuc
1) EUGENE PITTARD, Les peuples des Balkans p. 305.

www.dacoromanica.ro
 42

sau Oltenita in Deliorman, spre Bazargic, Valea=Batovei, Balcic,

$umla si chiar spre Varna, unde acesti ciobani, ajungeau aproape de
Crkiun. Dupg ce freceau prin Turtucaia si Popina, aproape curat
romne#i, dup amintirea unor asemenea ciobani, unii famaneau s5=si
ierneze oile in regiunea Bazargicului prin satele rnai apropiate, prin
Ghelengic, Cabasacal, Izibei, Hoscadan" (Hoscadan), Basbunar,
Suiugiuc, Ciacarcea etc. ; altii inaintau mai spre Ra'skit si Miazr
Noapte=Rds'arit pe la Ianalk" (Hanlk), Satul cu pdurea lui Or
preanu" (Toicuiusu) unde si=a belit oile un oarecare Oprean
Gurdumanu (Curdoman), Satu fr apA" (Cuiuchioi), Satul cu
gardurile" (Caslibechioi), Satu lui Ghibulet" (Cara=Omer), unde
si=a belif oile un oarecare Ghibu, apoi pe la Satu cu paele"
(Gerzalar) unde au dat paie la oi Ciair=Carmari, Varzrile"
(Caralia si Durbelia), Ciamurlia de lng V5rz5rii s. a. ; in sfirsit
altii inainfau afre mare pe la Susuchioi, Satul popii" (Ciairlighiol),
a fosf un poi:A crestin in el, pe la Cele trei sate impreur
nate" (Duvaniuvasi, Tokceilar, Tekia" Teke ), Ecrene, care
nu avea decal dou frei case, pe la Balcic, unde mergeau ciobanii
dupg sare si m51aiu 1).
La 1845 numrul Mocanilor era destul de insemnat in Dor
brogea si Cadrilater si printeo intamplare fericifa cunoastem numele
fiecgrui propriefar de turme, cu varsta sa, cu locul nasterii, cu tiflul
su de supusenie, districtul turcesc unde se afla etc. Astfel erau 145
de Mocani proprietari de oi, din tinuturile Sibiului, Brasovului, Merr
curea, Cohalm, Alba=Iulia, Ofastie, Sebes, Trei=Scaune, Hunedoara,
Medias, Bretcu si aveau 65.200 de oi, 2.353 cai si 283 alte vile,
fiind raspanditi in districtul Thaccea, Tulcea, Mkin, Babadag, HAr=
soya, Constanta, Mangalia, Silistra, Balcic, Bazargic si Varna 2)
In 1850 se intAlnesc destul de numerosi in tinuturile Silistra
si Varna pdn spre Nord la Turcoaia 2).
1) I. DRAGOMIR, Dm irecutul oierilor margineni din Safi* si comunele din
jur, in lucraile insfitutului de geografie al universilajii din Cluj, vol. II (1924-1925)
pg. 195-227 ; cf. pentru pstoritul Ardelenilor in Dobrogea, AL. P. ARBORE, 0
incercare de reconstruire a Irecuiului Romnilor in Dobrogea in Analele Dobrogei
III (1922) pg. 265-275 ; I. GEORGESCU, 15 ani de iranshurnanta in tante romane
(1782-1797) in Analele Dobrogei VVI (1924-1925) pg. 30-48 ; ST. METE$,
Pasiori ardeleni in Principalele rornne, Arad 1925, pg. 146-158 ; A. VERESS,
Pstorilul Ardelenilor in Moldova si Tara42ornaneasca (pAri la 1821) Buc. 1927.
2) G. VALSAN, Mocanu in Dobrogea in 1845, in Graiul romnesc II (1928)
pg. 45-46.
.9 K. F. PETERS, Grundhnien zur Geographic und Geologic der Dobrudscha
pg. 52.

www.dacoromanica.ro
 43

Revarsrile de populatiune de pe malul sting rominesc si creo

sterea elementului ardelean, prin ciobani, ne esplica in larga masura
dece la Silistra si Turtucaia precum si in satele inconjuratoare a
existat totdeauna o populatiune romineasca numeroasa cu o biserica
si cu o scoala bine organizafa Inca de iimpuriu. Aceasta viata roo
mneasca dintre Silistra si Rusciuc o dovedeste si faptul ca pe la
1850 la Popina si Aidemir se vorbia romneste, iar preotii slujeau
in aceeasi limba" $i chiar saful Kalipetrovo continua a fi inrdurit de
cartea si limba romineasca 1)
KAN1TZ, descriind tirgul de Ora dela Turc$mil de linga Tur-,
tucaia, arata frumusetea oilor ciobanilor ardeleni din regiunea Turtuo
caiei, oferite spre vanzare pentru carne, in timp ce peile se trimeteau
in Ungaria si Germania. Acesti ciobani isi petreceau in aceasta re-,
giune tot timpul anului si numai iarna se duceau acasa pentru a.si
duce acolo cistigul realizat de pe urma pastoritului 2).
ROMANSKY arata ca numarul Rominilor in 1910 era de 6.359
reparfizafi astfel : Turtucaia 4.056, Kalimok 181, Aidemir 578, Sio
listra 250, apoi presarati prin diferite sate in regiunea Bazargicului
(657), a Curtbunarului (242) si a Balcicului (84), cam in felul uro
mator : Embiemale (125) cu ciobani ardeleni asezati aici, Devedjichioi
(80), Ekice (67), Omurchioi (65), Hasarlk (40), Kazaldjicli (60),
Codjaolar (35) si alte 8)
*
* *
Odata cu asezarile Ru0lor 0 Lipovenilor in vechea Dobroge
romneasca 4) s'au stabilit pufini i in Dobrogea sudica, aflndu.se,
dupa, statistica bulgareasca din 1910, cam 1.423 persoane, locuind in
regiunea Silistra 852, in reg. Bazargic 473, in reg. Balcic 61, in
reg. Turtucaiei 21 si a Curtbunarului 16. Cea mai puternica asezare
lipoveneasca era aceia de la Tatarita, de linga Aidemir, la Vest de
Silistra, unde se aflau atunci 788 Lipoveni si 20 Bulgari. La Tao
tarifa ei s'au asezat dup anul 1828, in locul Bulgarilor Grebenti",
ale caror resturi se mai gasesc astazi in satele Ceacu si Ciocanesti
din jud. Ialomita. Lipovenii au venit aici din Chiuciucghiol, dintre
satele Cadichioi si Garvan. In regiunea Bazargicului se aflau la
1) V. PAPACOSTEA, Despre Roman desnafionalizap chnfreRusouc sl Silistra,
in Graiul rominesc III (1928) pg. 1-5.
9) F. KANITZ, Douau0Bu1garien III pg. 341.
3) ST. ROMANSKY, Cade ethnograpluque pg. 26-27.
4) Cf. AL. P. Anon, Asezarile Lipovenilor si Rusilor in Arhiva Dobro,
gei III (1920).

www.dacoromanica.ro
 - 44 -
Musubei 119, Echisce 89, Hasartk 88, Devedjikioi 29, iar in dis
trictul Balcic, la Resiler 44.
*
* *
Ca locuitori ai orwlor mai cu seams, se mai g'Sseau in Ca=
drilater Greci, .Armeni, Evrei, ocupandu=se mai mult cu negustoria.
Odinioar se mai &eau aici si Cerchezi, cad au disparut cu des5=
vdrsire asfazi.
Tigani mahomedani se aflau in numar de 12.192, neputan=
du,se fixa anumite localifati, de oarece majoritafea lor sunt nomazi.
Cu totul de provenient5 nou5 erau Germanii resfirati prin unele
localifati ca A1ianif, Ciobancuiusu, Curudjachioi din reg. Bazargi%
cului i in Gorita i Kalina in tinutul Balcicului.
Statistica rcprezentafa prin evaluarea grafica ce=o face ST. Ro.-,
MANSKY la hada anexat lucrarii Carle eihnographique de la nou...
velle Dobroudja roumaine" pe baza datelor recensAmantului Bulgariei
din 31 Dec. 1910, ne arata in cele cloud judete Caliacra i Durostor
urmaloarele cifre : 134.331 Bulgari, 106.830 Turci, 12.192, Tigani,
11.584 Tatari, 6.359 Romani, 4.919 Gagguti, 1.783 Armeni i
4.140 diveri.
Dup numAraloarea din 1912, tabloul populatiunii din Cadrilater
era urmatorul 1) :

Districtul
Total
Caliacra Durostor

Romani . . . . 1.288 5.314 6.602

Bulgari . . . . 68.307 53.618 121.925
Tatari . . . . . 9.419 2.951 12.376 1
Turci 58.405 65.443 123.848 f 136.224
Germani . . . 563 32 595
Greci 992 179 1.171
Armeni . . . . 1.056 854 1.910
Rui 1.238 873 2 .111
Ovrei 408 '460 868
Tigani 6.299 4.725 11.024
Sarbi 217 98 315
Necunoscuti . . . 28 5 33
Total gen. . . . 148.220 134.558 282.778
1) S. MEHEDINTI, Observri asupra Dobrogei, in Convorbiri Literare (1919)
LI, pg. 79.

www.dacoromanica.ro
 45

In calea tuturor n5v5liri1or, Dobrogea sudid, ca si cea nordic5,

a fost un fel de popas al multor neamuri schimb5toare dintre Asia
si Europa pe dile stepelor dinspre Nord ca si pe drumurile sug
dice din r5s5ritu1 Balcanilor, dealungul coastelor Mrii=Negre.
In epoca despre care ne=am ocupat, aceast5 regiune ia un prog
nuntat caracfer turanic, incepnd cu Pecenegii si Cumanii, pentru ca
apoi, prin puternica rnass5 turco=tatar5, s capete un caracter specific,
evidentiat nu numai printr'o deosebit inf5tisare etnografic5, dar chiar
si prin anumite aspecte culturale unice, infalnite la tot pasul, mai cu
seam5 cu puternice caracjere asiatice si infatisate pAnd si printeo
nomenclatura toponimic5 de o precump5nitoare pec ete turanic5. Acest
aspect d5inueste aproape toat epoca modern si chiar atunci c5nd
lumea osmanldie europeans incepe s'a mate semne de oboseala si de
deddere, inc5 regiunea Deliormanului de astazi era renumit in Bale
cani prin infAtisarea=i aproape curat turceasc5. De=abia din a doua
jum5tate a veacului al XIX incepe s se prefad, schimbAndug
se, acest aspect etnografic al regiunii in paguba elementului dog
minant p5n5 acum, prin infiltratiunile straine, crestine, dintre care cea
bulgreasd a fost cea mai puternid si mai sustinut5, datorit sprig
jinului avut din parka tnrului stat bu1g5resc stApAnit de tendinta
de a submina pretutindeni si prin toate mijloacele pe fostul st5p5n de
odinioar5.
Prin urmare, cu exceptia G5gAuti1or de pe litoralul M5rii=Negre

Pentru aspectul etnografic extrem de variat al intregei regiuni dobrogene, dam

urmatoarea minunala caracterizare :
La Dobroudja est une extraordinaire mosaique de races. Les Turcs et les
Tartars (Tatars) y coudoient les Roumains et les Bulgares et, fous, ils sont groupes
en villages ethniquement compacts. Point de rencontre de l'Asie anterieure et de l'Eu0
rope orientate, la Dobroudja put etre pour les uns une escale et pour les autres un
abri. Les premiers y rencontrerent la large vallee du Danube, qui laisse apparaitre,
sur la rive gauche, les terres basses de la Valachie onentale, et leurs &sirs purent
se donner carnire. Les seconds, apres avoir pass le fleuve ou aborde par la mer,
se son! arretes dans cette presqu'ile qui assurait leur vie et ils y sont dmeurs.
Lazes, Kurdes, Armniens, Tcherkesses, Tartares, colons allemands et colons russes.
Roumains de Transylvanie ou de royaume, Bulgares, Serbes, Turcs, Grecs, Alba.
nais, Tsiganes nomades, et combien d'autres : ceux qui cl.sparaissent petit a petit,
comme les Arabes, les Tscherkesses et les Negres, et ceux qui ont prosperi, ayant
Mus garde leurs moeurs, leurs costumes et leurs langues, ils constituent le micro-
cosme eurasique, le magnifique laboratoire d'ethnologie comparative dans lequel, pen..
dant cinq annes de recherches assidues, j'ai tendu mon effort anthropologique"
[E. PITTARD, Les peuples des Balkans, Geneve.Paris, 1920 pg. 26].

www.dacoromanica.ro
 46

si a Turcilor asezati puternic aici din veacul al XVI, foate neamug

rile conlocuitoare amintite sunt de provenienfd nou5 si die au c5utaf,
printeo pufernic activifate, s5 se desvolfe in locul elemenfului furcesc
care, obosif si st5p5nit de nostalgia unui frecut de putere si str51ucire
moil pentru fotdeauna, a incepuf a se retrag5 spre alte meleaguri, ca,
si acum aproape o jum5tate de mileniu, and fof in cete miseatoare
s'a asezat aici, cuf5ndugsi asfazi pared un fel de nou5 regiune
de concentrare in lumea asiatic5, pentru vis ca si pentru o nou5 acg
thine in jurul steagului profefului.

......
.0000000000

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro