Sunteți pe pagina 1din 64

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Master: Psihologie clinica si intervenție psihlogică

Master: Psihologie clinica si intervenție psihlogică Intervenție în conduitele adictive Modul I Cursuri:
Master: Psihologie clinica si intervenție psihlogică Intervenție în conduitele adictive Modul I Cursuri:
Intervenție în conduitele adictive Modul I
Intervenție în conduitele
adictive
Modul I

Cursuri: Perspective multidisciplinare asupra adicției (ce este, tipuri și manifestări specifice, abordări medicale, psihologice, socio-culturale).

Date contemporane privind dezvoltarea creierului și condiția

neuropsihică a adictivului; dependențele de droguri. Fața umană a comportamentului adictiv. Atașament, boală și adicție. Consecințe privind intervențiile.

adictiv . Atașament, boală și adicție. Consecințe privind intervențiile. Prof. Univ. Dr. Mihaela Minulescu © 2016
adictiv . Atașament, boală și adicție. Consecințe privind intervențiile. Prof. Univ. Dr. Mihaela Minulescu © 2016

Prof. Univ. Dr. Mihaela Minulescu

© 2016

adictiv . Atașament, boală și adicție. Consecințe privind intervențiile. Prof. Univ. Dr. Mihaela Minulescu © 2016
Definiri ale adicției  Definire de lucru:  Cuvântul adictie are ca rădăcină cuvântul latin
Definiri ale adicției
Definiri ale adicției

Definire de lucru:

Cuvântul adictie are ca rădăcină cuvântul

lucru:  Cuvântul adictie are ca rădăcină cuvântul latin addicere , a atribui. Tradițional termenul este
lucru:  Cuvântul adictie are ca rădăcină cuvântul latin addicere , a atribui. Tradițional termenul este

latin addicere, a atribui. Tradițional termenul

este folosit cu sensul unei activități sau

interes adesea având un scop pozitiv (de ex. persoana e adictivă fata de știință, arta etc. cu sensul de pasiune pentru sau dedicare.

Doar în ultima suta de ani se referă la o dependență disfuncțională de droguri sau comportamente excesive legate de jocuri,

se referă la o dependență disfuncțională de droguri sau comportamente excesive legate de jocuri, sex sau

sex sau mâncare.

se referă la o dependență disfuncțională de droguri sau comportamente excesive legate de jocuri, sex sau
Tipuri de obiecte de adicție obișnuite în societatea modernă Obiecte legate de adicție:  alcoolul
Tipuri de obiecte de adicție obișnuite în societatea modernă Obiecte legate de adicție:  alcoolul
Tipuri de obiecte de adicție
obișnuite în societatea modernă
Obiecte legate de
adicție:
 alcoolul
 drogurile (ilicite &
prescrise)
 Hrană (de ex
dulciuri etc.)
 Sex
 Substanțe diferite:
 Exercițiu fizic
excesiv
gaz, uleiuri de
 Muncă
pictură, lipici, tiner
de pictură, produse
 Agresivitate
 Internet
de aerosol
 Jocuri
de  Muncă pictură, lipici, tiner de pictură, produse  Agresivitate  Internet de aerosol 
obiecte de adicție  Relații  Cumpărături  Jocuri  Activități infraționale /criminale
obiecte de adicție
obiecte de adicție
obiecte de adicție  Relații  Cumpărături  Jocuri  Activități infraționale /criminale
obiecte de adicție  Relații  Cumpărături  Jocuri  Activități infraționale /criminale
 Relații  Cumpărături  Jocuri  Activități infraționale /criminale
 Relații
 Cumpărături
 Jocuri
 Activități infraționale
/criminale
obiecte de adicție  Relații  Cumpărături  Jocuri  Activități infraționale /criminale
obiecte de adicție  Relații  Cumpărături  Jocuri  Activități infraționale /criminale
 Tulburări adictive multiple: este un termen în cadrul căruia ar trebui delimitate criterii de
 Tulburări adictive multiple: este un termen în cadrul căruia ar trebui delimitate criterii de
 Tulburări adictive multiple: este un termen în cadrul căruia ar trebui delimitate criterii de

Tulburări adictive multiple: este un termen în cadrul căruia ar trebui delimitate criterii de diagnoză specifică pentru aceste dependențe.

este un termen în cadrul căruia ar trebui delimitate criterii de diagnoză specifică pentru aceste dependențe.
este un termen în cadrul căruia ar trebui delimitate criterii de diagnoză specifică pentru aceste dependențe.
este un termen în cadrul căruia ar trebui delimitate criterii de diagnoză specifică pentru aceste dependențe.
este un termen în cadrul căruia ar trebui delimitate criterii de diagnoză specifică pentru aceste dependențe.
O definire clară depinde și  de cine are nevoie de ea  și de
O definire clară depinde și  de cine are nevoie de ea  și de
O definire clară depinde și  de cine are nevoie de ea  și de
O definire clară depinde și  de cine are nevoie de ea  și de

O definire clară depinde și

de cine are nevoie de ea

și de existența unor criterii pentru un

set de gânduri, comportamente și

emoții care stau în spatele acestor

tulburări

de existența unor criterii pentru un set de gânduri, comportamente și emoții care stau în spatele
de existența unor criterii pentru un set de gânduri, comportamente și emoții care stau în spatele
de existența unor criterii pentru un set de gânduri, comportamente și emoții care stau în spatele
de existența unor criterii pentru un set de gânduri, comportamente și emoții care stau în spatele
Medicina tradițională vorbește de tulburare, boală sau sindrom.  În manualul DSM IV există delimitate
Medicina tradițională vorbește de tulburare, boală sau sindrom.  În manualul DSM IV există delimitate

Medicina tradițională vorbește de tulburare, boală sau sindrom.

În manualul DSM IV există delimitate

un număr semnificativ de dependențe de substanțe și, de asemenea, este

precizata distinct Tulburarea de

personalitate dependentă.

De asemenea, în majoritatea tipurilor

de sindroame sunt descrise complicații

sau asocieri cu dependențele de substanțe.

asemenea, în majoritatea tipurilor de sindroame sunt descrise complicații sau asocieri cu dependențele de substanțe.
asemenea, în majoritatea tipurilor de sindroame sunt descrise complicații sau asocieri cu dependențele de substanțe.

DSM (APA; 2000) categorizează adicțiile în abuz și dependență.

2000) categorizează adicțiile în abuz și dependență. Abuzul de substanță este definit ca o folosire
2000) categorizează adicțiile în abuz și dependență. Abuzul de substanță este definit ca o folosire

Abuzul de substanță este definit ca o

folosire nonadaptativă a chimicalelor ce apare de-a lungul timpului și are

un impact major asupra

responsabilităților și vieții individului. De-a lungul a 12 luni, acești indivizi:

1. Trăiesc un eșec la nivelul rolului

(evită responsabilități cu consecințe în arii precum acasă, la școală, la

un eșec la nivelul rolului (evită responsabilități cu consecințe în arii precum acasă, la școală, la

muncă;

un eșec la nivelul rolului (evită responsabilități cu consecințe în arii precum acasă, la școală, la

2. Folosesc chimicale în situații de

 2. Folosesc chimicale în situații de pericol ( de ex, când conduc o mașină sau

pericol ( de ex, când conduc o mașină

sau lucrează cu o mașinărie grea);

3. Au probleme legate de legalitate, de ex. o exmatriculare din școală; și/ sau

legalitate , de ex. o exmatriculare din școală; și/ sau continuă să folosească chimicalele chiar dacă

continuă să folosească chimicalele

chiar dacă acestea ajung să le deterioreze semnificativ relațiile sau

conduc la îngrijorări ale celor din jur.

chiar dacă acestea ajung să le deterioreze semnificativ relațiile sau conduc la îngrijorări ale celor din
chiar dacă acestea ajung să le deterioreze semnificativ relațiile sau conduc la îngrijorări ale celor din

DMS folosește un model medical pentru a stabili tipurile de cogniții/gânduri, emoții și

a stabili tipurile de cogniții/gânduri, emoții și comportamente comune celor care se luptă cu utilizarea
a stabili tipurile de cogniții/gânduri, emoții și comportamente comune celor care se luptă cu utilizarea

comportamente comune celor care se luptă cu utilizarea obsesivă de

substanțe.

Din nefericire, dincolo de descrieri care sprijină un diagnostic, DSM nu

dincolo de descrieri care sprijină un diagnostic, DSM nu face și o prezentarea a procesului obișnuit

face și o prezentarea a procesului

obișnuit de adicție care exacerbează sau complică adesea evaluarea și

tratamentul tulburărilor chimice.

a procesului obișnuit de adicție care exacerbează sau complică adesea evaluarea și tratamentul tulburărilor chimice.
Simptome obișnuite pentru comportamentele de adicție  Toleranță în creștere  Retragere  Activitatea
Simptome obișnuite pentru comportamentele de adicție  Toleranță în creștere  Retragere  Activitatea
Simptome obișnuite pentru comportamentele de adicție  Toleranță în creștere  Retragere  Activitatea
Simptome obișnuite pentru comportamentele de adicție
Simptome obișnuite pentru
comportamentele de adicție
Simptome obișnuite pentru comportamentele de adicție  Toleranță în creștere  Retragere  Activitatea
Simptome obișnuite pentru comportamentele de adicție  Toleranță în creștere  Retragere  Activitatea
 Toleranță în creștere  Retragere  Activitatea adictivă pentru a se simți normal 
 Toleranță în
creștere
 Retragere
 Activitatea
adictivă pentru
a se simți
normal
 Preocupat de
obiectul adicției
simptome obișnuite pentru comportamentele de adicție  Evitare socială sau izolare  Sare peste întâlniri
simptome obișnuite pentru comportamentele de adicție
simptome obișnuite pentru
comportamentele de adicție
simptome obișnuite pentru comportamentele de adicție  Evitare socială sau izolare  Sare peste întâlniri de
simptome obișnuite pentru comportamentele de adicție  Evitare socială sau izolare  Sare peste întâlniri de
 Evitare socială sau izolare  Sare peste întâlniri de lucru sau de recreere pentru
 Evitare socială sau izolare
 Sare peste întâlniri de lucru sau de
recreere pentru a căuta și utiliza obiectul
adicției
 Utilizare zilnică (de dimineață)
de lucru sau de recreere pentru a căuta și utiliza obiectul adicției  Utilizare zilnică (de
de lucru sau de recreere pentru a căuta și utiliza obiectul adicției  Utilizare zilnică (de
de lucru sau de recreere pentru a căuta și utiliza obiectul adicției  Utilizare zilnică (de
de lucru sau de recreere pentru a căuta și utiliza obiectul adicției  Utilizare zilnică (de
Simptome obișnuite  Continuă să folosească în ciuda problemelor (în creștere)  Model de consum
Simptome obișnuite
Simptome obișnuite
Simptome obișnuite  Continuă să folosească în ciuda problemelor (în creștere)  Model de consum (de
Simptome obișnuite  Continuă să folosească în ciuda problemelor (în creștere)  Model de consum (de
Simptome obișnuite  Continuă să folosească în ciuda problemelor (în creștere)  Model de consum (de
 Continuă să folosească în ciuda problemelor (în creștere)  Model de consum (de ex.
 Continuă să folosească în ciuda
problemelor (în creștere)
 Model de consum (de ex.
înghițire, raționalizare ca
medicament).
 Vinovăție
 Abstinențe episodice
 Model de consum (de ex. înghițire, raționalizare ca medicament).  Vinovăție  Abstinențe episodice
 Model de consum (de ex. înghițire, raționalizare ca medicament).  Vinovăție  Abstinențe episodice
Simptome obișnuite  Utilizare până la pierderea conștiinței și inconștiență
Simptome obișnuite  Utilizare până la pierderea conștiinței și inconștiență
Simptome obișnuite
 Utilizare până la pierderea conștiinței și
inconștiență
Simptome obișnuite  Utilizare până la pierderea conștiinței și inconștiență
Simptome obișnuite  Utilizare până la pierderea conștiinței și inconștiență
Simptome obișnuite  Utilizare până la pierderea conștiinței și inconștiență
Simptome obișnuite  Utilizare până la pierderea conștiinței și inconștiență
Simptome obișnuite  Utilizare până la pierderea conștiinței și inconștiență
De ce unii devin dependenți, alții nu?
De ce unii devin dependenți, alții nu?
De ce unii devin dependenți, alții nu?  Predispoziție genetică  Cronicizare  Condiții psihologice 
 Predispoziție genetică  Cronicizare  Condiții psihologice  Componentă neurologică
 Predispoziție genetică
 Cronicizare
 Condiții psihologice
 Componentă neurologică
alții nu?  Predispoziție genetică  Cronicizare  Condiții psihologice  Componentă neurologică
alții nu?  Predispoziție genetică  Cronicizare  Condiții psihologice  Componentă neurologică
Ciclul de 4 pași ai adicției  Primul pas: Preocupare Gânduri obsesive legate de obiectul
Ciclul de 4 pași ai adicției  Primul pas: Preocupare Gânduri obsesive legate de obiectul
Ciclul de 4 pași ai adicției  Primul pas: Preocupare Gânduri obsesive legate de obiectul
Ciclul de 4 pași ai adicției
Ciclul de 4 pași ai adicției
Ciclul de 4 pași ai adicției  Primul pas: Preocupare Gânduri obsesive legate de obiectul adicției

Primul pas: Preocupare

Ciclul de 4 pași ai adicției  Primul pas: Preocupare Gânduri obsesive legate de obiectul adicției
Gânduri obsesive legate de obiectul adicției & auto-gratificare
Gânduri obsesive legate de obiectul
adicției & auto-gratificare
4 pași ai adicției  Primul pas: Preocupare Gânduri obsesive legate de obiectul adicției & auto-gratificare
4 pași ai adicției  Primul pas: Preocupare Gânduri obsesive legate de obiectul adicției & auto-gratificare
4 pași ai adicției  Primul pas: Preocupare Gânduri obsesive legate de obiectul adicției & auto-gratificare
Ciclul de 4 pași ai adicției  Pasul secund: Ritualizare Utilizarea limbajului, a unor semne
Ciclul de 4 pași ai adicției
Ciclul de 4 pași ai adicției
Ciclul de 4 pași ai adicției  Pasul secund: Ritualizare Utilizarea limbajului, a unor semne non-verbale,

Pasul secund: Ritualizare

de 4 pași ai adicției  Pasul secund: Ritualizare Utilizarea limbajului, a unor semne non-verbale, a
de 4 pași ai adicției  Pasul secund: Ritualizare Utilizarea limbajului, a unor semne non-verbale, a
Utilizarea limbajului, a unor semne non-verbale, a unor modele de comportament pentru a căuta, obține
Utilizarea limbajului, a unor semne
non-verbale, a unor modele de
comportament pentru a căuta, obține
și utiliza obiectul adicției
a unor semne non-verbale, a unor modele de comportament pentru a căuta, obține și utiliza obiectul
a unor semne non-verbale, a unor modele de comportament pentru a căuta, obține și utiliza obiectul
Ciclul de 4 pași ai adicției  Pasul trei: Punerea în act Incapacitatea de a
Ciclul de 4 pași ai adicției
Ciclul de 4 pași ai adicției
Ciclul de 4 pași ai adicției  Pasul trei: Punerea în act Incapacitatea de a se
Ciclul de 4 pași ai adicției  Pasul trei: Punerea în act Incapacitatea de a se

Pasul trei: Punerea în act

de 4 pași ai adicției  Pasul trei: Punerea în act Incapacitatea de a se reține
Incapacitatea de a se reține de la utilizarea & trăirea dorinței
Incapacitatea de a se reține de la
utilizarea & trăirea dorinței

Inițierea compulsivă a comportamentelor

act Incapacitatea de a se reține de la utilizarea & trăirea dorinței Inițierea compulsivă a comportamentelor
act Incapacitatea de a se reține de la utilizarea & trăirea dorinței Inițierea compulsivă a comportamentelor
act Incapacitatea de a se reține de la utilizarea & trăirea dorinței Inițierea compulsivă a comportamentelor
act Incapacitatea de a se reține de la utilizarea & trăirea dorinței Inițierea compulsivă a comportamentelor
Ciclul de 4 pași ai adicției  Pasul Patru: disperare și promisiunea de a se
Ciclul de 4 pași ai adicției
Ciclul de 4 pași ai adicției
Ciclul de 4 pași ai adicției  Pasul Patru: disperare și promisiunea de a se schimba
 Pasul Patru: disperare și promisiunea de a se schimba
 Pasul Patru: disperare și
promisiunea de a se schimba
 Pasul Patru: disperare și promisiunea de a se schimba Sentimentul de neputință, auto - condamnare

Sentimentul de neputință, auto- condamnare

Trăirea vinovăției interioare
Trăirea vinovăției interioare
disperare și promisiunea de a se schimba Sentimentul de neputință, auto - condamnare Trăirea vinovăției interioare
disperare și promisiunea de a se schimba Sentimentul de neputință, auto - condamnare Trăirea vinovăției interioare
disperare și promisiunea de a se schimba Sentimentul de neputință, auto - condamnare Trăirea vinovăției interioare
Cine trebuie să furnizeze sprijin?  Model de adicție : Medicul supervizează Consilierul trebuie sa
Cine trebuie să furnizeze sprijin?  Model de adicție : Medicul supervizează Consilierul trebuie sa
Cine trebuie să furnizeze sprijin?  Model de adicție : Medicul supervizează Consilierul trebuie sa
Cine trebuie să furnizeze sprijin?  Model de adicție : Medicul supervizează Consilierul trebuie sa

Cine trebuie să furnizeze

sprijin?
sprijin?
Cine trebuie să furnizeze sprijin?  Model de adicție : Medicul supervizează Consilierul trebuie sa participe

Model de adicție:

Cine trebuie să furnizeze sprijin?  Model de adicție : Medicul supervizează Consilierul trebuie sa participe
Medicul supervizează
Medicul supervizează
Consilierul trebuie sa participe în recuperare sau intervine în consultarea celor care sunt în proces
Consilierul trebuie sa participe în recuperare
sau intervine în consultarea celor care
sunt în proces de recuperare
Programul de 12 pași este absolut necesar
Programul de 12 pași este absolut necesar
sau intervine în consultarea celor care sunt în proces de recuperare Programul de 12 pași este
sau intervine în consultarea celor care sunt în proces de recuperare Programul de 12 pași este
Cine trebuie să furnizeze sprijin?  Model medical: medicul supervizează tratamentul Asistentul social coordonează.
Cine trebuie să furnizeze sprijin?
Cine trebuie să furnizeze sprijin?
Cine trebuie să furnizeze sprijin?  Model medical: medicul supervizează tratamentul Asistentul social coordonează.
 Model medical: medicul supervizează tratamentul
 Model medical: medicul supervizează
tratamentul
Asistentul social coordonează. Consilierul trebuie să aibă un master de specialitate. Statutul de recuperare al
Asistentul social coordonează.
Consilierul trebuie să aibă un master
de specialitate. Statutul de
recuperare al celor implicați nu este
important
Consilierul trebuie să aibă un master de specialitate. Statutul de recuperare al celor implicați nu este
Defin iții practice, Nakken, 1996  Adicția este o dragoste anormală și o relație de
Defin iții practice, Nakken, 1996  Adicția este o dragoste anormală și o relație de

Definiții practice, Nakken, 1996

Adicția este o dragoste anormală și o relație de încredere

cu un obiect sau eveniment în încercarea de a controla

ceea ce nu poate fi controlat. O relație dintre o persoană și un obiect sau

eveniment: ex alcool, cocaină, hrană, cheltuieli.

Este o relație unilaterală care constă în efortul de a satisface nevoile personale ale cuiva cu excluderea

familiei, prietenilor sau a celor iubiți, și în același timp

cerând un sacrificiu dureros de la aceste relații, cu excluderea intimității și a implicării reciproce.

timp cerând un sacrificiu dureros de la aceste relații, cu excluderea intimității și a implicării reciproce.
timp cerând un sacrificiu dureros de la aceste relații, cu excluderea intimității și a implicării reciproce.
 Indivizii sunt inițial atrași de un obiect sau eveniment pentru că îi face ”să

Indivizii sunt inițial atrași de un obiect sau eveniment

pentru că îi face ”să se simtă bine”, să uite o vreme ”de

viață”, să ”se simtă ei în control” (a emoțiilor, reacțiilor la

evenimente exterioare, sau alte genuri de reacții).

Apoi ajung să anticipeze următoarea legătură romantică cu obiectul sau evenimentul lor, ajung să împărtășească cu

alții obiectul sau evenimentul de care sunt atrași,

apoi formează o pasiune pentru ceea ce le furnizează obiect sau evenimentul (de ex, control, o senzație, scăpare, sau evitare).

Din nefericire, pentru că obiectul sau evenimentul nu este capabil de o adevărată intimitate a ceea ce este în persoană nevoie de intimitate rămâne, individul ajunge ca din ce în ce mai mult să folosească obiectul sau evenimentul dintr-o căutare disperată a unei conexiuni de neatins

Urmează disperarea pe măsură ce indivizii:

Urmează disperarea pe măsură ce indivizii:  1. Se descoperă agățați într -un ciclu de pasiune
Urmează disperarea pe măsură ce indivizii:  1. Se descoperă agățați într -un ciclu de pasiune

1. Se descoperă agățați într-un ciclu de pasiune și intimitate neîmplinită,

2. Descoperă că orice urmă de control s-a pierdut (incluzând lipsa de control asupra propriilor sentimente, asupra evenimentelor exterioare, sau asupra reacțiilor altora).

lipsa de control asupra propriilor sentimente, asupra evenimentelor exterioare, sau asupra reacțiilor altora).
lipsa de control asupra propriilor sentimente, asupra evenimentelor exterioare, sau asupra reacțiilor altora).
 Gabor Mate, se referă la o definiție din 2001 a experților în adicție ”
 Gabor Mate, se referă la o definiție din 2001 a experților în adicție ”

Gabor Mate, se referă la o definiție din 2001 a

experților în adicție ”o boală cronică

neurobiologică…caracterizată de comportamente care includ una sau mai

multe din următoarele aspecte: control

dificil asupra folosirii drogurilor, utilizare compulsivă, continuă în ciuda faptului

că îi fac rău și pofta”.

Deci trăsăturile cheie ale adictiv-ului de substanță par a fi utilizarea drogului în ciuda consecințelor negative, și recăderi.

cheie ale adictiv-ului de substanță par a fi utilizarea drogului în ciuda consecințelor negative, și recăderi.
cheie ale adictiv-ului de substanță par a fi utilizarea drogului în ciuda consecințelor negative, și recăderi.

Adicția este orice comportament repetitiv, indiferent dacă este sau nu legat de substanțe, în care persoane se

simte împinsă să persiste, în ciuda impctului negativ

asupra vieții lui sau a altora. Caracteristici:

Angajare compulsivă în comportament, preocuparea

pentru acest comportament;

în comportament, preocuparea pentru acest comportament;  Control prost asupra comportamentului; 
în comportament, preocuparea pentru acest comportament;  Control prost asupra comportamentului; 

Control prost asupra comportamentului;

Persistența sau recădere în ciuda evidenței răului produs;

Lipsa de satisfacție, iritabilitate sau nevoie intensă atunci când obiectul fie drog, activitate sau alt scop

sau nevoie intensă atunci când obiectul – fie drog, activitate sau alt scop – nu este

nu este imediat la îndemână.

sau nevoie intensă atunci când obiectul – fie drog, activitate sau alt scop – nu este

Compulsie, control deficitar, persistență, iritabilitate, recădere și dorință: iată elementele centrale ale adicției.

În acest sens, nu orice compulsie ce provoacă rău este adicție – de ex.

comportamentul obsesiv-compulsiv în care avem persistența și ritualul,

obsesiv-compulsiv în care avem persistența și ritualul, precum și un comportament psihologic debilitant, precum o

precum și un comportament psihologic

debilitant, precum o repetare a spălării mâinilor; în acest comportament

psihologic debilitant, precum o repetare a spălării mâinilor; în acest comportament individul nu are dorința.

individul nu are dorința.

psihologic debilitant, precum o repetare a spălării mâinilor; în acest comportament individul nu are dorința.
 Are adictivul conștiința răului ? Da, pentru că în ciuda tuturor efectelor negative nu

Are adictivul conștiința răului ?

 Are adictivul conștiința răului ? Da, pentru că în ciuda tuturor efectelor negative nu se
 Are adictivul conștiința răului ? Da, pentru că în ciuda tuturor efectelor negative nu se

Da, pentru că în ciuda tuturor efectelor negative nu se oprește din dorința, face

promisiuni altora, propriei persoane, în

din dorința, face promisiuni altora, propriei persoane, în ciuda acestora, a durerii, a pericolului continuă să

ciuda acestora, a durerii, a pericolului continuă să recadă.

Dar sunt și adictivi care nu recunosc cauza comportamentală a efectului negativ și nu își propun vreodată să se lase.

și adictivi care nu recunosc cauza comportamentală a efectului negativ și nu își propun vreodată să

Neurologic, orice adicție indiferent dacă este vorba de drog sau de altceva, poate fi redusă la acțiunea chimismului creierului sau a circuitelor nervoase, sau la alte date neurobiologice, psihologice sau sociologice: este necesară o

explorare multinivel, pentru că nu poate fi înțeleasă

pe deplin dintr-o singură perspectivă.

Adicția este o situație complexă, o interacțiune complexă între persoană și mediu, ce trebuie

complexă între persoană și mediu, ce trebuie explorată simultan din unghiuri diferite. Trebuie avut în

explorată simultan din unghiuri diferite. Trebuie avut în vedere întreg spectrul biologic, chimic,

neurologic, psihologic, medical, emoțional, social

politic, economic și spiritual.

întreg spectrul biologic, chimic, neurologic, psihologic, medical, emoțional, social politic, economic și spiritual.

G. Mate se alătură celor care nu consideră adicția ”boală”;

această perspectivă ar îngusta

adicția ”boală”; această perspectivă ar îngusta înțelegerea și pașii spre eliberare; ar îngusta doar
adicția ”boală”; această perspectivă ar îngusta înțelegerea și pașii spre eliberare; ar îngusta doar

înțelegerea și pașii spre eliberare; ar îngusta doar la nivelul medical.

Modelul de boală nu explică prin el însuși

adicția sau cheia spre înțelegerea ei. În acest sens noțiunile de toleranță sau

dependență fizică ar trebuie

exprimate mai corect.

înțelegerea ei. În acest sens noțiunile de toleranță sau dependență fizică ar trebuie exprimate mai corect.
înțelegerea ei. În acest sens noțiunile de toleranță sau dependență fizică ar trebuie exprimate mai corect.
Toleranța  este un efect obișnuit în multe adicții,  dar persoana nu trebuie să

Toleranța

este un efect obișnuit în multe

adicții,

Toleranța  este un efect obișnuit în multe adicții,  dar persoana nu trebuie să fi
Toleranța  este un efect obișnuit în multe adicții,  dar persoana nu trebuie să fi
Toleranța  este un efect obișnuit în multe adicții,  dar persoana nu trebuie să fi

dar persoana nu trebuie să fi

dezvoltat o toleranță pentru a fi

adictiv.

un efect obișnuit în multe adicții,  dar persoana nu trebuie să fi dezvoltat o toleranță
un efect obișnuit în multe adicții,  dar persoana nu trebuie să fi dezvoltat o toleranță
un efect obișnuit în multe adicții,  dar persoana nu trebuie să fi dezvoltat o toleranță
un efect obișnuit în multe adicții,  dar persoana nu trebuie să fi dezvoltat o toleranță
 Dependența fizică definește medical situația în care persoana se oprește din luarea substanței și,

Dependența fizică definește medical situația în care persoana se oprește din luarea substanței și, datorită schimbărilor din creier și corp, resimte simptome de sevraj.

din creier și corp, resimte simptome de sevraj. De fapt tocmai aceste schimbări temporare, induse de

De fapt tocmai aceste schimbări temporare, induse de drog,

formează bazele dependenței fizice.

Este o trăsătură a adicției de drog (dependența fizică de substanță) ceea

ce nu implică în mod necesar că este

adictivă la ea!

a adicției de drog (dependența fizică de substanță) ceea ce nu implică în mod necesar că
 Sindromul de sevraj este diferit pentru diferite clase de droguri. De ex, în cazul

Sindromul de sevraj este diferit pentru diferite clase de droguri. De ex, în cazul opiaceelor precum morfina sau heroina include răceala, diaree, transpirații, dureri

și înțepături și slăbiciune, dar și anxietate severă,

agitație și stări depresive severe.

Dar nu trebuie să fi adictiv ca să trăiește sevrajul, trebuie doar să iei o medicație un timp mai

îndelungat. De ex, medicamente precum Paxil

(paroxetin) și Effexor (venlafaxin) Pentru a vorbi de adicție trebui să existe nevoie/dorința și

recăderea

Paxil (paroxetin ) și Effexor (venlafaxin) Pentru a vorbi de adicție trebui să existe nevoie/dorința și
Paxil (paroxetin ) și Effexor (venlafaxin) Pentru a vorbi de adicție trebui să existe nevoie/dorința și

II. Dezvoltarea creierului și consecințele pentru dezvoltarea adicției. Atitudinea terapeutului. Adicția nu este o slăbiciune, sau predispozitie. Care sunt condițiile din lume care hranesc adicția?

De ce oamenii preferă să-și piardă legăturile, slujba, eventual viața, - puțini trăiesc până la 50 de ani?

De ce oamenii trăiesc astfel, distrugându-se,

pierzând viața, și totuși persistă?

Nu e o slăbiciune de voință, nu este o decădere morală, nu este o decizie proastă pe care o ia persoana. E un fapt mult mai adânc.

 Dacă cei ce folosesc droguri continuă, în ciuda consecințelor devastatoare, trebuie sa ne întrebăm:
 Dacă cei ce folosesc droguri continuă, în ciuda consecințelor devastatoare, trebuie sa ne întrebăm:

Dacă cei ce folosesc droguri

continuă, în ciuda consecințelor

devastatoare, trebuie sa ne

în ciuda consecințelor devastatoare, trebuie sa ne întrebăm: ce face drogul pentru ei? ce face ca

întrebăm: ce face drogul pentru ei? ce face ca drogul să fie atât de

important în viața lor?

Trebuie sa înțelegem adicția, partea de beneficiu in utilizarea obiectului

dependenței, fie el drog, fie altă formă

de adicție.

adicția, partea de beneficiu in utilizarea obiectului dependenței, fie el drog, fie altă formă de adicție.
adicția, partea de beneficiu in utilizarea obiectului dependenței, fie el drog, fie altă formă de adicție.

La ce folosesc opiaceele în medicina?

La ce folosesc opiaceele în medicina? ucid durerea, fizică și emoțională. Scanarea creierului ne indică însă

ucid durerea, fizică și emoțională. Scanarea creierului ne indică însă faptul că durerea fizica si durerea emoțională se resimte în aceeași parte a creierului.

Deci întrebarea pe care trebuie sa ne-o

punem nu este de ce adictia, ci de ce durerea?

Dar abuzul sexual in copilărie, fizic sau

de ce durerea ? Dar abuzul sexual in copilărie, fizic sau neglijarea și abandon din copilărie

neglijarea și abandon din copilărie s-a dovedit a avea legătură cu modul în care persoana resimte durerea

sau neglijarea și abandon din copilărie s -a dovedit a avea legătură cu modul în care
sau neglijarea și abandon din copilărie s -a dovedit a avea legătură cu modul în care
sau neglijarea și abandon din copilărie s -a dovedit a avea legătură cu modul în care

Motivul pentru care drogurile

acționează în creierul uman este că

care drogurile acționează în creierul uman este că avem receptori pentru ele . Molecula de drog
care drogurile acționează în creierul uman este că avem receptori pentru ele . Molecula de drog

avem receptori pentru ele.

Molecula de drog pătrunde în celula

creierului doar dacă celula are

receptori. De ce avem receptori pentru moleculele ce provin din mac?

Există patru circuite care se formează de timpuriu în creier și care au

legătură cu drogurile și dependențele.

Există patru circuite care se formează de timpuriu în creier și care au legătură cu drogurile
Există patru circuite care se formează de timpuriu în creier și care au legătură cu drogurile

Endorfinele

Endorfinele  Sunt substanțe eliberate de creier cu mai multe scopuri: ucid durerea, recompense, permit iubirea

Sunt substanțe eliberate de creier cu mai multe scopuri: ucid durerea, recompense, permit iubirea și conectarea. Numite și ” chimicale ale iubirii” devin cheia înțelegerii pentru adicție.

Avem receptori pentru propriile noastre

adicție.  Avem receptori pentru propriile noastre substanțe care arata exact la fel ca molecula de

substanțe care arata exact la fel ca

molecula de mac. In creierul nostru avem propriile noastre opiacee naturale,

endorfinele. Corpuri endogene, naturale

care emit substanțe similare cu morfina.

De ce le avem – pentru a ușurarea durerii! Care sa nu trăim o durere

– pentru a ușurarea durerii! Care sa nu trăim o durere continuă sau insuportabilă. Dar și
– pentru a ușurarea durerii! Care sa nu trăim o durere continuă sau insuportabilă. Dar și

continuă sau insuportabilă. Dar și

opiaceele sunt ucigașe ale durerii!

insuportabilă. Dar și opiaceele sunt ucigașe ale durerii! Sunt necesare și pentru sentimentul de bucurie, de

Sunt necesare și pentru sentimentul de bucurie, de relaționare și recompensă. Când suntem fericiți, o mulțime de endorfine invadează creierul!

de bucurie, de relaționare și recompensă. Când suntem fericiți, o mulțime de endorfine invadează creierul!
de bucurie, de relaționare și recompensă. Când suntem fericiți, o mulțime de endorfine invadează creierul!

Natura adicției:

dependența de/ pentru multe lucruri

care ne fac plăcere.

dependența de/ pentru multe lucruri care ne fac plăcere. Endorfinele conectează copilul de părinte, sunt
dependența de/ pentru multe lucruri care ne fac plăcere. Endorfinele conectează copilul de părinte, sunt

Endorfinele conectează copilul de părinte, sunt chimicalele iubirii. Moleculele iubirii. Legătura vitală

pentru copil este asigurată în esență de

iubire și conectare. Este, în sens

profund, cel mai esențial circuit al

este asigurată în esență de iubire și conectare. Este, în sens profund, cel mai esențial circuit

creierului.

este asigurată în esență de iubire și conectare. Este, în sens profund, cel mai esențial circuit
Dopamina și al doilea circuit.  Dopamina este o substanță necesară în chimia creierului care

Dopamina și al doilea circuit.

Dopamina și al doilea circuit.  Dopamina este o substanță necesară în chimia creierului care dă

Dopamina este o substanță necesară în chimia creierului care dă sens vitalității,

curiozității, explorării.

Ne împinge să exploram mediul etc.

Când căutăm sursa de hrană, când

căutăm ceva interesant, etc. Fără dopamină suntem zombi, nu suntem interesați de nimic, nu avem

motivație pentru curiozitate și explorare,

pentru nimic etc.

suntem zombi, nu suntem interesați de nimic, nu avem motivație pentru curiozitate și explorare, pentru nimic
suntem zombi, nu suntem interesați de nimic, nu avem motivație pentru curiozitate și explorare, pentru nimic

Toate drogurile eliberează dopamina

 Toate drogurile eliberează dopamina în creier inclusiv opiaceele, mai ales stimulentele eliberează dopamina în

în creier inclusiv opiaceele, mai ales

stimulentele eliberează dopamina în

cantitate mare.

Căutarea hranei eliberează până la

50%,

căutarea unui partener 100%,

dar o porție de cocaină eliberează

300%.

Căutarea hranei eliberează până la 50%, căutarea unui partener 100%, dar o porție de cocaină eliberează
Căutarea hranei eliberează până la 50%, căutarea unui partener 100%, dar o porție de cocaină eliberează
Căutarea hranei eliberează până la 50%, căutarea unui partener 100%, dar o porție de cocaină eliberează

Putem observa că drogurile nu sunt în sine adictive. Nu devenim adictivi în mod necesar din caza drogului in sine.

Dar, atunci când luam porții de dopamină, se reduce numărul de receptori de dopamină din
Dar, atunci când luam porții de
dopamină, se reduce numărul de
receptori de dopamină din creier.

Dacă e prea multă dopamină creierul

ucide receptori.

Dacă e prea multă dopamină creierul ucide receptori. Dacă oprești cocaina, iți trebuie mult timp să

Dacă oprești cocaina, iți trebuie mult timp să regenerezi creierul și, în tot acest timp te simți obosit, mizerabil, fără energie.

Incă 2 circuite ale creierului dar care nu interferă

în mod direct cu substanțele dar relaționează cu

Stresul si adrenalina adicția. ca hormon al stresului.

Adrenalina te face să lupți sau să fugi

într-o situație stresantă!

Mă ajuta sa nu fiu stresat, spune dependentul. Ceea ce se întâmplă de

fapt este că persoana se stresează prea

ușor, în context ia droguri care să ușureze stresul! Dar de fapt nu are o

ia droguri care să ușureze stresul! Dar de fapt nu are o capacitate destulă ca să

capacitate destulă ca să regleze

stresul și merge spre chimicale externe.

Al IV-lea circuit ține de controlul impulsului. Impulsurile pot fi înțelese ca motivații să faci

Al IV-lea circuit ține de controlul impulsului.

Impulsurile pot fi înțelese ca motivații să faci sau te comporți într-un anume fel.

Aceste motivații sunt dublate de ceva din creier care spune nu este bine, nu e

potrivit, consecințele sunt așa și așa etc.

și oprește acțiunea impulsului.

Este o arie a cortexului care intervine

evaluând situația. Adictivul nu are

acest control al impulsului; când vede drogul, când joacă la cazino, sau nu este

nimic care să îl oprească.

nu are acest control al impulsului ; când vede drogul, când joacă la cazino, sau nu
nu are acest control al impulsului ; când vede drogul, când joacă la cazino, sau nu

S-a discutat mult despre faptul că omul are liber arbitru?

Dar de fapt, suntem controlați de

mecanisme profunde din creier de care suntem inconștienți. Credem că avem controlul, dar nu este așa în bună măsură.

Iar adictivul nu e capabil să spună nu,

partea din creier care ar trebui să cântărească nu este funcțională/

dezvoltată.

nu e capabil să spună nu, partea din creier care ar trebui să cântărească nu este
nu e capabil să spună nu, partea din creier care ar trebui să cântărească nu este
nu e capabil să spună nu, partea din creier care ar trebui să cântărească nu este
 Adevărata problemă a adictivului nu este libera voință, ci incapacitatea de a spune nu,

Adevărata problemă a adictivului nu este libera

 Adevărata problemă a adictivului nu este libera voință, ci incapacitatea de a spune nu, rana
 Adevărata problemă a adictivului nu este libera voință, ci incapacitatea de a spune nu, rana

voință, ci incapacitatea de a

spune nu, rana e liberă și

vitală.

incapacitatea de a spune nu, rana e liberă și vitală . Scanurile creierului adictivului indică această

Scanurile creierului adictivului

indică această lipsă a dinamicii

corticale.

a spune nu, rana e liberă și vitală . Scanurile creierului adictivului indică această lipsă a
Cauză și efect: Sunt incluse 4 circuite ale creierului care la adictiv nu funcționează normal

Cauză și efect:

Cauză și efect: Sunt incluse 4 circuite ale creierului care la adictiv nu funcționează normal dar
Cauză și efect: Sunt incluse 4 circuite ale creierului care la adictiv nu funcționează normal dar
Cauză și efect: Sunt incluse 4 circuite ale creierului care la adictiv nu funcționează normal dar

Sunt incluse 4 circuite ale creierului

care la adictiv nu funcționează normal dar devin funcționale prin obiectul dependenței. În același timp folosirea opiaceelor

dereglează și mai mult funcționarea

circuitelor, prin micșorarea receptorilor.

În același timp folosirea opiaceelor dereglează și mai mult funcționarea circuitelor, prin micșorarea receptorilor.
În același timp folosirea opiaceelor dereglează și mai mult funcționarea circuitelor, prin micșorarea receptorilor.

Concluzie

Procesul de dependență este explicat

prin:

Concluzie Procesul de dependență este explicat prin:  Opiaceele ce înlocuiesc și intervin în starea de
Concluzie Procesul de dependență este explicat prin:  Opiaceele ce înlocuiesc și intervin în starea de

Opiaceele ce înlocuiesc și intervin în

starea de bine psihic și fizic: iubire,

conectare, răsplată și eliberarea din

durere.

iubire, conectare, răsplată și eliberarea din durere.  Eliberarea de dopamină , care stimulează,

Eliberarea de dopamină, care stimulează, motivează, dă vitalitate și curiozitate.

Controlul condiției de stres.

Lipsa controlul impulsului.

motivează, dă vitalitate și curiozitate.  Controlul condiției de stres.  Lipsa controlul impulsului.
 G.Mate : Medicina tradițională explică fără să se înțeleagă viața omului: Ceva ce se

G.Mate: Medicina tradițională explică fără să se înțeleagă viața omului:

Ceva ce se întâmplă în viețile

oamenilor care îi face sa fie adictivi.

Sunt probleme mult mai

care îi face sa fie adictivi. Sunt probleme mult mai dureroase pentru societate care intervin atunci

dureroase pentru societate care intervin atunci când cercetăm și înțelegem cum se dezvoltă de fapt creierul.

mai dureroase pentru societate care intervin atunci când cercetăm și înțelegem cum se dezvoltă de fapt
Dezvoltarea creierului are loc in interacțiune cu mediul, e modelată de mediu. Creierul se dezvoltă

Dezvoltarea creierului are loc in interacțiune cu mediul, e modelată de mediu. Creierul se dezvoltă în primul an de

viață, spectacular după naștere, apar

milioane de legături în fiecare secundă. Continuă sa crească

spectacular în primii trei-patru ani de

viață.

apar milioane de legături în fiecare secundă. Continuă sa crească spectacular în primii trei-patru ani de
apar milioane de legături în fiecare secundă. Continuă sa crească spectacular în primii trei-patru ani de
apar milioane de legături în fiecare secundă. Continuă sa crească spectacular în primii trei-patru ani de

Majoritatea procesului de dezvoltare a creierului are loc în afara uterului.

de dezvoltare a creierului are loc în afara uterului . De ex., după cei trei ani,

De ex., după cei trei ani, proporția

dezvoltării corporale este de 19%

comparativ cu condiția adultă, dar

proporția dezvoltării creierului este 80% față de mărimea creierului

adult.

Creierul se dezvoltă sub impactul

mediului, a relației cu mediul.

este 80 % față de mărimea creierului adult. Creierul se dezvoltă sub impactul mediului, a relației
este 80 % față de mărimea creierului adult. Creierul se dezvoltă sub impactul mediului, a relației
La 9 luni suntem ființe premature comparativ cu alte mamifere. Omul evoluează, avem capete tot
La 9 luni suntem ființe premature comparativ cu alte mamifere. Omul evoluează, avem capete tot
La 9 luni suntem ființe premature comparativ cu alte mamifere. Omul evoluează, avem capete tot

La 9 luni suntem ființe premature

La 9 luni suntem ființe premature comparativ cu alte mamifere. Omul evoluează, avem capete tot mai

comparativ cu alte mamifere. Omul

evoluează, avem capete tot mai largi,

creierul devine mult mai sofisticat si complex ca sa facă tot ceea ce e

necesar pentru existența umană.

tot mai largi, creierul devine mult mai sofisticat si complex ca sa facă tot ceea ce
tot mai largi, creierul devine mult mai sofisticat si complex ca sa facă tot ceea ce
tot mai largi, creierul devine mult mai sofisticat si complex ca sa facă tot ceea ce
tot mai largi, creierul devine mult mai sofisticat si complex ca sa facă tot ceea ce
tot mai largi, creierul devine mult mai sofisticat si complex ca sa facă tot ceea ce
tot mai largi, creierul devine mult mai sofisticat si complex ca sa facă tot ceea ce
 Are nevoie de condiții corecte. Care sunt acestea? Cele patru circuite prezentate au nevoie

Are nevoie de condiții corecte. Care sunt acestea? Cele patru circuite prezentate au nevoie de condiții corecte pentru a se dezvolta normal,

de o interacțiune cu mediul parental

care să le facă să se dezvolte.

Tocmai aici situația reală împinge spre

deficiențe care. în societatea modernă,

au condus spre dependențe în toate planurile.

situația reală împinge spre deficiențe care. în societatea modernă, au condus spre dependențe în toate planurile.
situația reală împinge spre deficiențe care. în societatea modernă, au condus spre dependențe în toate planurile.

Pentru dezvoltarea sănătoasă a circuitelor

Pentru dezvoltarea sănătoasă a circuitelor creierului avem nevoie de o grijă parentală din partea unei persoane

creierului avem nevoie de o grijă parentală din partea unei persoane care nu este stresată,

este disponibilă emoționa, constant

disponibilă.

Dacă nu, nu se dezvoltă. Nevoia fundamentală

. Dacă nu, nu se dezvoltă. Nevoia fundamentală a prezenței unui părinte hrănitor, nestresat. Prezența

a prezenței unui părinte hrănitor, nestresat.

Prezența bio-chimicalelor necesare creierului depinde de prezența mamei și capacitatea de a

fi hrănitoare pentru copil.

(experiment cu maimuțe. căutarea hranei, 3 grupuri; grupul în care mamele găseau hrana dificil, ușor și nesigur: influența mamelor stresate a influențat copiii

care au devenit ulterior dependenți de cocaine și

alcool).

nesigur : influența mamelor stresate a influențat copiii care au devenit ulterior dependenți de cocaine și

Când se privesc în ochi, mama și

 Când se privesc în ochi, mama și copilul, circuitele se dezvoltă. Când nu, neuronii oglindă

copilul, circuitele se dezvoltă. Când nu,

neuronii oglindă nu sunt stimulați,

copilul nu se trăiește ca reflectat, și, ulterior doar heroina îl face

pentru prima oara să se simtă vital

și iubit, etc. Această condiție face atât de dificiă

renunțarea la ”hrană” pentru o persoană

care s-a hrănit cu experiențe traumatice / a fost insuficient hrănită emoțional în relația primară

o persoană care s- a hrănit cu experiențe traumatice / a fost insuficient hrănită emoțional în
o persoană care s- a hrănit cu experiențe traumatice / a fost insuficient hrănită emoțional în

Părinții stresați nu pot să nu transmită genetic copiilor stresul. Exemplul personal G.Mate, cu copiii evrei

care plângeau în perioada ghetourilor datorită depresiei și stresului părinților.

Trauma este trecută de la o generație la

alta prin aceste mecanisme psiho- foziologice formative.

Un experiment cu EEG pentru copii de 6

luni a căror mame sunt deprimate vs. copii cu mame nedeprimate. Poți anticipa

cu ajutorul EEG care mama e stresată și

care nu. Efectele durează mult timp.

copii cu mame nedeprimate. Poți anticipa cu ajutorul EEG care mama e stresată și care nu.

Trauma este trecută multigenerațional, de la o generație

Trauma este trecută multigenerațional, de la o generație la alta , - e moștenită nu genetic
Trauma este trecută multigenerațional, de la o generație la alta , - e moștenită nu genetic

la alta, - e moștenită nu genetic ci

pentru că continuăm să creăm și

păstrăm aceleași condiții relaționale.

Datorită nevoii de ușurare a suferinței și a deprivării timpurii aceste circuite craniene ”plâng” după substanțe și când le primesc, sunt ”fericite”.

a deprivării timpurii aceste circuite craniene ”plâng” după substanțe și când le primesc, sunt ”fericite” .
a deprivării timpurii aceste circuite craniene ”plâng” după substanțe și când le primesc, sunt ”fericite” .

E dificil să spui unei persoane care e

 E dificil să spui unei persoane care e pentru prima data fericită în viață că

pentru prima data fericită în viață că îi

iei substanța care îi permite acest

lucru…e dificil , nu o putem face judecându-l sau spunându-i că îi

, nu o putem face judecându-l sau spunându- i că îi face rău.  Drogurile devin/sunt

face rău.

Drogurile devin/sunt o auto-medicație pentru depresie, anxietate, PTST, ADHD. Stimulente precum cocaina, intervin

dând energie pentru a calma haosul.

pentru depresie, anxietate, PTST, ADHD. Stimulente precum cocaina, intervin dând energie pentru a calma haosul.
 Metafora intersecției aglomerate fără semafoare și cu un polițist în centru lipsit de energie.

Metafora intersecției aglomerate fără semafoare și cu un polițist în centru

lipsit de energie.

semafoare și cu un polițist în centru lipsit de energie. Creierul este această condiție de trafic

Creierul este această condiție de trafic haotic, dar nu are energie să

coordoneze, să conducă. Cum să

creezi ordine? Dai un stimulant precum cafeina, cocaina…Mulți dintre ce iau

cocaină au de fapt ADHD

. Cum să creezi ordine? Dai un stimulant precum cafeina, cocaina …Mulți dintre ce iau cocaină

Baza biofiziologică de recuperare:

 Baza biofiziologică de recuperare: Creierul poate dezvolta noi circuite ulterior în viață, ele se pot

Creierul poate dezvolta noi circuite ulterior în viață, ele se pot dezvolta dacă condițiile psiho-relaționale devin bune, ”hrănitoare afectiv”.

Există o înțelepciune în corp ce permite

această dezvoltare – vindecare dacă condițiile se schimbă.

afectiv”. Există o înțelepciune în corp ce permite această dezvoltare – vindecare dacă condițiile se schimbă.
afectiv”. Există o înțelepciune în corp ce permite această dezvoltare – vindecare dacă condițiile se schimbă.
afectiv”. Există o înțelepciune în corp ce permite această dezvoltare – vindecare dacă condițiile se schimbă.
afectiv”. Există o înțelepciune în corp ce permite această dezvoltare – vindecare dacă condițiile se schimbă.
 Cu cât mai îndelung a-s folosit drogul, la fel de lungă este și perioada

Cu cât mai îndelung a-s folosit drogul, la fel de lungă este și perioada de

dezvoltare. O trauma de o viață.

Baza psihologică a intervenției:

Dezvoltarea a noi căi de coping, de a gândi despre tine, de a vedea lumea, care nu au fost în viața anterioară pentru că condițiile nu erau adecvate

a gândi despre tine, de a vedea lumea, care nu au fost în viața anterioară pentru
a gândi despre tine, de a vedea lumea, care nu au fost în viața anterioară pentru
References Mate G.,2008, In the realm of Hungry Gosts, Close Encounters with Addiction, Ed. Vintage:
References
References
References Mate G.,2008, In the realm of Hungry Gosts, Close Encounters with Addiction, Ed. Vintage: Canada
References Mate G.,2008, In the realm of Hungry Gosts, Close Encounters with Addiction, Ed. Vintage: Canada

Mate G.,2008, In the realm of Hungry Gosts, Close Encounters with Addiction, Ed. Vintage: Canada

Peele, S. (1996). Assumptions about drugs and the marketing of drugs policies. In W.K. Bicket
Peele, S. (1996). Assumptions about
drugs and the marketing of drugs
policies. In W.K. Bicket & R.J.
DeGrrandpre (Eds.), Drug Policy
and Human Nature: Psychological
perspectives on prevention,

Human Nature: Psychological perspectives on prevention,  management & treatment of illicite New York drug abuse
management & treatment of illicite
management & treatment of
illicite

New York

drug abuse (pp 199-220).

References  Toriello, P.J., &Benshoff. J.J.(2003). Substance abuse counselors and ethical dilemmas: The
References
 Toriello, P.J., &Benshoff. J.J.(2003).
Substance abuse counselors and
ethical dilemmas: The influence
of recovery and educational
level. Journal of Addictions
and Offender Counseling, 23, 83-
98.
dilemmas: The influence of recovery and educational level. Journal of Addictions and Offender Counseling, 23, 83-
dilemmas: The influence of recovery and educational level. Journal of Addictions and Offender Counseling, 23, 83-