Sunteți pe pagina 1din 178

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA,BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT,INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI


DEZVOLTARE RURALA

SPECIALIZARE:INGINERIE ECONOMICA SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI


AGROTURISM

TEMA PROIECT:

Organizarea si amenajarea turistica a spatiului geografic

din orasul BUSTENI,judetul PRAHOVA

INDRUMATOR: STUDENT : Georgescu Alexadra

Hontus Adelaida :Mutu Gheorghe Alexandru


CUPRINS

Introducere.. . 3
Cap. I POTENTIALUL TURISTIC DIN JUDETUL PRAHOVA...................................5

1.Potential turistic natural din judetul Prahova


1.1. Relieful suport natural al desfasurarii activitatilor turistice.......5
1.2. Potentialul climato-turistic............................................................7
1.3. Potentialul turistic al apelor...........................................................8
1.4 Potentialul turistic bio-pedo-geografic si al ariilor protejate........10

2.Potential turistic antropic.


2.1 Obiective turistice cultural-istorice si religioase............................12
2.2 Arhitectura specifica a caselor si cladirilor publice din
culoarul Prahovei................................................................................14
2.3 Festivaluri si manifestari culturale.................................................16

C.Potentialul tehnico-economic.18

Cap.II Studiul actual de amenajare si dezvoltare turistica din judetul Prahova...19

1.Structuri de primire turistica..19


2.Circulatia turistica si fluxurile turistice..26
3.Circulatia turistica din Complexul Cochet,Poiana Tapului32

Cap.III.Analiza circulatiei turistice din judetul Prahova si la nivelul Complexului


Cochet....35

IV. Strategii de amenajare si dezvoltare turistica


in judetul Prahova.48

Concluzii..50

Bibliografie
INTRODUCERE

Turismul reprezint o activitate permanent a omului modern, avnd implicaii pe multiple


planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural i natural.

Zona Valea Prahovei reprezint un important centru turistic, fiind una dintre cele mai cutate
destinaii turistice din ara noastr. Acest fapt se datoreaz n primul rnd resurselor naturale i
antropice, dar i accesibilitii zonei. Pe Valea Prahovei ntlnim staiuni ce funcioneaz n tot timpul
anului, ceea ce sporete rolul turismului n economie.

Dei potenialul turistic, natural i antropic, al zonei este extrem de valoros, n foarte puine
locuri este exploatat la maximum. n lucrare sunt analizate att resursele turistice ale judeului, naturale
i antropice, baza tehnico-material, ct i circulaia turistic n aceast perioad.

n ceea ce privete baza tehnico-material i circulaia turistic, analiza acestora este fcut pe
baza:

Capacitii de cazare turistic n funciune;


Structurii de primire turistic cu funciuni de cazare turistic deschise n perioada 2001-2004;
Capacitii de cazare turistic pe tipuri de structuri de primire cu funciuni de cazare turistic
existente n perioada 2001-2004;
Numrului turitilor cazai n structurile de primire n perioada 2001-2004;
Numrului nnoptrilor (zile-turist);
Duratei medii a sejurului;
Numrului mediu de turiti;
Indicatorilor statistici: indicele dinamicii, ritmul, indicele mediu i ritmul mediu.

Turismul a progresat cu diferene evidente de la o ar la alta, de la o zon la alta n funcie de:


stabilitatea politic, dezvoltarea economic, stabilitatea monedei, eficiena transporturilor i bineneles
timpul liber i puterea financiar a oamenilor. Astfel putem constata c turismul a fost i este influenat
de o serie de factori. Acetia sunt:

Factori economici: veniturile, tarifele, oferta turistic;


Factori psihologici: setea de cultur, dorina de cunoatere, sntatea;
Factori demografici: creterea longevitii;
Factori tehnici: performanele mijloacelor de transport;
Factori sociali: evoluia numeric a populaiei, structura pe vrste i pe categorii socio-
profesionale;
Factori naturali: aezarea geografic, poziia fa de principalele ci de comunicaie,
relieful, clima;
Factori organizatorici i politici: formalitile de frontier, regimul vizelor, conflicte
sociale, etnice, religioase.

n prezent, cltoria mbrac mai multe forme, printre care:

Cltoria religioas: cea mai frecvent form de cltorie religioas o constituie


pelerinajul;
Cltoria pentru sntate: datorit dezvoltrii staiunilor balneo-climaterice i
descoperirilor n domeniul medicinei, cltoria pentru sntate a cptat o extindere fr
precedent;
Cltoria de afaceri: mbrac o mare varietate de forme de manifestare trguri, expoziii,
congrese tiinifice, simpozioane, sesiuni etc.;
Comerul internaional: este cel mai mare generator de turism internaional;
Cltoria pentru cunoaterea artei i istoriei: este generat de rguri, expoziii,
congrese tiinifice, simpozioane, sesiuni etc.;
Comerul internaional: este cel mai mare generator de turism internaional;
Cltoria pentru cunoaterea artei i istoriei: este generat de setea de cultur a
turitilor;
Turismul social: reprezint cltorii internaionale facilitate de ctre guvern, patronii
unor firme sau organizaii i sindicate organizate n acest scop.
Turismul constituie un fenomen economic, social i politic al zilelor noastre. Are un rol important att
n viaa omului, ct i n economia unei ri sau regiuni. Contribuie la petrecerea plcut a timpului
liber i la refacerea sntii oamenilor, la cunoaterea unor locuri i civilizaii noi, la crearea unui
climat de pace i prietenie ntre naiuni, dar n acelai timp determin i dezvoltarea economic.
Cap. I POTENTIALUL TURISTIC DIN JUDETUL PRAHOVA

1.Potential turistic natural din judetul Prahova

1.1. Relieful suport natural al desfasurarii activitatilor turistice

Relieful reprezinta elementul major in structura potentialului turistic al acestui teritoriu, el fiind
suportul material al desfasurarii activitatilor turistice.
Desfasurarea treptelor hipsometrice si energia de relief (adancimea fragmentarii) care impun
etajarea tuturor elementelor naturale, fragmentarea orizontala care impune varietate (si deasemenea o
perceptie mai corecta a masivitatii reliefului) si geodeclivitatea, constituie repere de prim ordin in
evaluarea peisajului. In muntii Bucegi altitudinea minima este (760m) inregistrata la confluenta raurilor
Izvorul Dorului si Prahova. In muntii Baiu si Gurguiatu altitudinea minima coincide cu cea minima a
bazinului montan al Prahovei(660m).
Altitudinea maxima in Muntii Bucegi coincide cu cea a bazinului montan al Prahovei (2507m),
iar in Muntii Baiu altitudinea maxima -1923m- este atinsa in Vf. Neamtului.
Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul remarcam: Vanturisul (1942 m), Furnica (2103 m),
Piatra Arsa (2044 m), Jepii Mari (2071 m), Jepii Mici 2173m (fig nr.1), Omu (2507m), Varful cu Dor
2030m Desfasurarea teritoriului cercetat pe o diferenta de nivel de 1847m duce la etajarea conditiilor
climatice, iar legat de aceasta la modificarea conditiilor de modelare si la etajarea invelisului de sol si
vegetatie.
Culoarul Prahovei, definit de treapta hipsometrica
de aproximativ 1000m puternic fragmentata se evidentiaza
prin aspecte morfografice variate, rezultat al eroziunii
diferentiate ce s-a manifestat in permanenta, la contactul
dintre stratele de Sinaia si Comarnic, respectiv
conglomeratele, gresiile si calcarele Bucegilor, in contextul
unei tectonici si neotectonici active (de aici si caracterul
tectono-eroziv al bazinetelor ce se individualizeaza aici).
Sectorul Busteni-Sinaia este cel mai larg sector din valea
superioara a Prahovei, identificat printr-un bazinet
depresionar intre Busteni si Sinaia (in aval de confluenta
Vaii cerbului cu Prahova), lung de 10 km si lat de 2-3 km.
Mica depresiune este rezultatul eroziunii diferentile exercitate de Prahova si numerosii afluenti
la contactul stratelor de Comarnic (mai friabile) cu stratele de Sinaia, conglomeratele de Bucegi si
calcarele de la poalele Bucegilor.

Aspectul este de vale matura asemanatoare vaii Prahovei din Subcarpati, in aval de Posada. La
poalele abruptului Bucegilor si a versantilor destul de inclinati ai Muntilor Baiu (Zamora, Cumpatu),
apar umeri de vale (1000m si 800m) asociati cu largi trene de glascisuri proluvio-coluviale (la poalelel
Baiului, lungi de 5-6km si late de 750-1000m) in care Prahova adancita in holocen a creeat trei trepte
de terase (ocupate de asezari) afectand atat aluviunile cat si roca din baza, care apare in aflorimente la
baza terselor.
Prima treapta, terasa Parcului la Sinaia (15-30m), este cea mai importanta a Prahovei, pe Zamora
atinge 15-20m. Pe conul vaii Izvorul Dorului, racordabila cu terasa Parcului este o treapta la 20-70m,
cu lungime de aproape 1 km si latime de 500m, pe care se afla cartierul Izvor. A doua treapta, a
Manastirii Sinaia, are 40-70m, respectiv 30-50m pe Zamora. A treia treapta, Castelul Peles (90-120m) -
Cazarma Sinaia (120-140m), are pe Zamora 60-70m. Muntii Bucegi, avand forma unei imense
potcoave, sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice sunt conglomeratele sedimento-
detritice, alcatuite din fragmente rontunjite si minerale, cimentate intre ele prin silice, calcit, argila,
marna, etc. Acestea se sprijina, in vest, pe sisturile cristaline ale Muntilor Leaota si pe calcare jurasice,
iar in est, pe formatiunile cretacice inferioare de flis sistos-grezos. Particularitatile conglomeratelor au
facut ca ele sa reprezinte un tip aparte, cunoscut, in literatura de specialitate, sub denumirea de
conglomarate de Bucegi, constituite din fragmente mai mari sau mai mici (uneori depasind cativa
metri cubi), rotunjite, de calcare galbui, gresii, sisturi cristaline etc.

Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana (aflata in apropierea urcusului catre Hotelul
Alpin Cota 1400 m), Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, aparute sub aceasta forma datorita
eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre 5-15m, cum sunt Babele, Sfinxul, Masa
Ciobanului s.a.Bucegii ating in vest inaltimi de peste 2000-2500 m, cu abrupturi impresionante pe
margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea de Platoul Bucegilor. In est, Muntii
Grabova (Baiului) prezinta o culme orientata nord-sud, lunga de peste 30 km si cu inaltimi de 1700-
1900m. In spatiul dintre Busteni si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, Valea
Prahovei se largeste, formand depresiunea intramontana Sinaia. Aceasta s-a constituit ca urmare a
actiunii de eroziune a raului Prahova si a afluentilor sai asupra flisului grezos (mai putin dur), prins
intre stratele de Sinaia, la est, si conglomeratele de Bucegi, la vest.

Toate aceste caracteristici ale reliefului joaca rolul principal in desfasurarea activitatilor turistice.

1.2 Potentialul climato-turistic

Clima, alaturi de relief, constituie o componenta de importanta majora a potentialului turistic


natural, favorizand organizarea si desfasurarea activitatilor turistice.

Elementele climatice (temperatura, vant, precipitatii, nebulozitate, presiune atmosferica), fiecare


in parte, sau ca un ansamblu unitar, constituie pentru turism ambianta necesara desfasurarii lui, fiind o
resursa care ofera posibilitati multiple si variate de practicare a turismului (climateric, sportiv, de
agrement).

Clima sectorului Vaii Prahovei cuprins intre localitatile Posada si Poiana Tapului este influentata
de pozitia acestuia in cadrul culoarului prahovean, care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba
intensitate a curentilor de aer. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre, lunile de vara sunt racoroase,
toamnele, lungi si senine, primaverile, relativ blande, toate acestea contribuind ca Sinaia, principala
statiune turistica din acest sector, sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare.
In Muntii Bucegi, clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului, dandu-si concursul din
plin la constitiurea unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile).
Vantul, asociat cu apa precipitatiilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le si
transformandu-le, mai repede sau mai incet, prin procesele de deflatie si eroziune. Efectele acestor
procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmilor Gutan, tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila,
Furnica avand numeroase fete slefuite de vant.

Temperatura medie anuala, inregistrata la Statia meteorologica ce functioneaza la Sinaia, din


1888, este de 6,1C, cu medii lunare cuprinse intre -3,9C in ianuarie, -3,1C in februarie si 15,7C in
iulie. Cele mai ridicate medii lunare au oscilat, in ultimii 100 de ani, intre 1,2C, in ianuarie 1936, si
18,8C in iulie 1936, iar cele mai mici intre -10,3C in ianuarie 1913 si 12,7C in august 1940. Cele
mai ridicate medii anuale au fost de 7C in 1923 si 1934, iar cele mai mici de 4,6C in 1933. Maxima
termica absoluta a atins 32C in zilele de 10 si 20 august 1945 si 17 august 1952. Primul inghet apare,
de regula, dupa 1 octombrie, iar ultimul, la sfarsitul lunii aprilie; durata medie fara inghet, este de
aproximativ 148 de zile. La Sinaia, numarul mediu al zilelor de iarna cu temperaturi maxime de peste
0C este de 46,8 (14,9 zile in ianuarie, 11,4 zile in februarie, 10,5 zile in decembrie), al zilelor cu
inghet, cu temperaturi minime mai mici de 0C, de 154 (29,6 zile in ianuarie, 28,1 zile in decembrie,
26,9 zile in februarie), iar al zilelor de vara cu temperaturi maxime peste 25C, de 18 (iulie 6,1 zile,
august 5,5 zile). In privinta nebulozitatii, factor climatic important pentru o statiune montana, se
constata ca, in timpul iernii, predomina cerul acoperit, iar in timpul verii, cerul senin si partial noros. In
general, numarul zilelor cu cer senin este, in medie, de 108,7 zile pe an; al celor cu cer noros, de 121,5
zile, iar al celor cu cer partial acoperit de 134,8 zile.

Precipitatiile medii anuale insumeaza peste 800 mm, cu mediile lunare cele mai mari in iunie
(126 mm) si iulie (106 mm) si cele mai mici, sub forma de zapada, in februarie (37 mm) si ianuarie (38
mm). In general, primaverile sunt bogate in precipitatii. Repartiia acestora pe luni este destul de
neuniforma. Cele mai mari cantitati anuale au fost de 1300 mm, in anul 1972 si de 1246 mm in anul
1941, iar cele mai mici de 434 mm in 1932. Maximele in 24 de ore au fost inregistrate in septembrie si
iunie 1941 cand, numai intr-o zi, au cazut 115,8 mm si respectiv 114,7 mm.

1.3. Potentialul turistic al apelor

Apa, privita ca resursa turistica, ca element al spatiului geografic definit printr-o mare
atractivitate, ocupa un loc prioritar in turism, impunandu-se prin multiplele sale forme de organizare:
ape subterane, izvoare, retele hidrografice, cascade; prin calitatea sa si, nu in ultimul rand, prin
continutul extrem de variat in saruri.

Principalul curs de apa care strabate sectorul vizat, de la nord la sud, este raul Prahova (fig nr.10),
ale carui izvoare se gasesc la Predeal.

Intre localitatile Busteni si Sinaia (inclusiv pe teritoriul localitatii


Poiana Tapului), Prahova culege in albia sa mai multe paraie, unele
venind dinspre Bucegi : Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Jepior,
Valea Urlatoarea cu cascada Urlatoarea (fig nr.11), Valea Babei, Valea
Plesului, Valea Casariei, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul
Dorului, Valea Larga. Pana la altitudinea de 1200 m, aceste paraie sunt
intermitente, dupa care devin permanente, cu un debit ce oscileaza in
functie de precipitatii, iar profilul lor longitudinal prezinta numeroase
rupturi de panta. Din Masivul Garbova coboara in Prahova paraiele: Valea Fetei, Zamora, Tipal, Tufa,
Cumpatu, Valea Rea, Paraul Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan.

In zona Sinaiei se afla o bogata retea de ape subterane, atat in partea de vest, cat si in cea estica.
In partea de est, apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere, roci poroase, permeabile
(conglomerate de Bucegi). Acestea acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la numeroase izvoare,
mai mari sau mai mici, ce formeaza torenti tumultosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraiele ce
se lupta necontenit cu stanca muntelui.

In partea vestica a localitatii, apele subterane, aflate in rocile marno-calcaroase, puternic fisurate,
circula sub forma unor suvoaie ascunse, facandu-si aparitia la suprafata prin izvoare ce pot fi intalnite
la poalele Garbovei si care dau nastere mai multor torenti sau piraie: Cumpatu, Valea Rea, Valea
Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan.

Debitul Prahovei ajunge, dupa colectarea paraielor Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui,
Peles, Casaria, Valea Iancului, Zgarbura si Izvorul Dorului, care se varsa in perimetrul statiunii Sinaia,
la valoarea de 5,13 m/s in timp ce la Azuga avea valoarea de 0,59 m/s. Este un debit relativ constant,
el marindu-se numai cand cad ploi abundente sau cand zapezile se topesc brusc, de obicei toamna si
primavera. Iarna, datorita zapezii si inghetului de lunga durata, regimul de scurgere a paraielor
mentionate este diminuat in buna masura, la acestea adaugandu-se si o slaba alimentare din izvoare.
Vara, in schimb, alaturi de Prahova, paraiele care impanzesc teritoriul acestui sector dau zonei un plus
de frumusete, imbie la popasuri sau excursii pe malurile lor, intregind natura locurilor cu susurul lor
specific apelor de munte.

In ceea ce priveste apele minerale din Sinaia, valorificarea lor va contribui la cresterea interesului
pentru efectuarea tratamentelor profilactice. In localitate exista deja cateva izvoare de ape minerale,
insuficient valorificate pana in prezent. Unele au fost folosite si se mai folosesc in mod empiric, de
catre localnici si vilegiaturisti. In diferite lucrari sunt citate urmatoarele surse de izvoare minerale din
acesta zona: Valea Cainelui, Valea Rea, Valea Seaca, Valea Neagra. Cea mai la indemana este sursa de
la Valea Cainelui. Apa de aici este adusa pe conducta pana aproape de gradinita de copii. Apele
minerale de aici izvorasc din Muntele Gagu, avand, pe alocuri, un regim torential; in anul 1928 au
intrat in atentia Institutului de Balenologie din Bucuresti. In acelasi an, exploatarea lor a fost
concesionata unei societati aflate sub patronajul Eforiei Spitalelor Civile si Bancii Romanesti. In anul
1939, Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a trecut la captarea izvorului din Valea Cainelui, a construit
ziduri de sprijin puternice si contraforturi, din piatra, in jurul gurilor de scurgere a puternicelor jeturi de
apa. Prin studii de specialitate s-a demostrat ca aceste ape sunt indicate in cura de diureza, in litiaza
renala cu albuminuri usoare. Apa minerala de la Sinaia a dat rezultate bune in cazul pacientilor
hepatici, cu litiaza sau calculoza de tip cronic.Inca inainte de 1940 s-a evidentiat, prin cercetari, ca apa
din Valea Cainelui este oligominerala, slab sulfuroasa, similara cu cea a izvoarelor Aix-les-Bains si
Evian.
1.4 Potentialul turistic bio-pedo-geografic si al ariilor protejate

Invelisul vegetal si rolul sau in dezvoltarea turismului este puternic influentat de conditiile
morfologice si climatic, de particularitatile pedologice, geologice si morfometrice.

Solurile asigura, in mod indirect, vegetatia care, este un factor major in realizarea peisajelor,
atractii turistice improtante. Pe sectorul Posada Poiana Tapului, corespunzator versantului estic al
Bucegilor (800 1650 m alt.), in zona etajului mijlociu al padurilor de amestec (brad, molid, fag), se
gasesc soluri brune de paduri si soluri argilo-iluviale. Ele s-au format pe stratele de Sinaia, pe flisul
marno-grezos si pe cuvertura lor. In partea sudica a acestui sector, inclusiv in Valea Izvorului, pe
versantii Muntilor Furnica si Vanturi, precum si pe alte suprafete corespunzatoare etajelor de fagete si
amestecului de fag, brad si molid, se dezvolta solurile brune acide, formate pe rocile acide,
conglomerate si pe depozite de dezagregare. In etajele padurilor de conifere, solurile brune podzolice
sunt, pe alocuri, asociate cu soluri brune. Podzolurile humico-feriiluviale se gasesc in etajul alpin
inferior, sub jnepenisuri si tufisuri. Pe sub padurile de fag se dezvolta solurile litomorfe (humico-
calcaroase).
Componentele invelisului biogeografic fauna, flora joaca un rol deosebit in diversificarea
potentialului turistic natural si contribuie la sustinerea fenomenului turistic, generand anumite forme de
turism. Sub aspectul vegetatiei, acest sector al vaii Prahovei prezinta o bogata varietate, aflandu-se in
concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. In
etajele montan inferior si montan mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul (Fagus sylvatica), bradul
(Abies alba) si molidul (Picea abies), la care se mai adauga laricea (Larix decidua) (fig nr.12), paltinul
(Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus glabra), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurator
(Populus tremula), mesteacanul (Betula Werrucosa). Etajului montan-superior ii sunt caracteristice
numai molidisurile pure (Picea abies), prezente, la peste 1500 m altitudine, in Valea lui Carp, Valea
Pelesului, Valea Izvorului, etc. Etajul subalpin cuprinde laricea si molidul, sub forma de palcuri. Tot
aici mai apar jneapanul (Pinus mugor) si arinul de munte (Alnus viridis) (fig nr.12).

Versantii impaduriti din jurul localitatii Sinaia

Specii de vegetatie caracteristice Vaii Prahovei (brad, arin de munte).

Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor, care se remarca printr-
un covor vegetal adaptat la vant, uscaciune si temperaturi mai scazute. In aceasta zona intalnim
pernisele de iarba rosioara (Silene acaulis) si tufisurile de ochiul gainii (Primula minima). De
asemenea, parusca (Festuca supina), paiusul rosu (Festuca rubra), etc. In etajul montan intalnim rar
alunul (Corylus avellana), liliacul salbatic (Syringa vulgaris); acestea din urma numai pe stancile
Sfanta Ana si in Poiana Caprei, din padurea de pe Piatra Arsa.
Fauna din acest areal se impune prin varietate, din punct de vedere turistic prezentand
importanta prin valoarea sa estetica, recreativ-cinegetica si stiintifica. Vanatul intens si practicarea
masiva a drumetiilor, mai ales in ultima suta de ani, patrunderea in munti a mijloacelor de transport
mecanizate au determinat o rarire evident a animalelor salbatice din acest areal, cu exceptia ursului,
pripasit pe aici in ultimii ani de prin alte parti. In conditiile aratate, animalele salbatice si-au cautat
refugiul in locuri mai ferite din preajma Sinaiei. Dintre ele amintim cateva de interes cinegetic: cerbul
(Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos), caprioara (Capreolus- capreolus), capra neagra (Rupicapra-
rupricapa) (fig nr.15), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes-vulpes), rasul (Felix
lynx). Acestora li se adauga veverita (Sciurus vulgaris), iepurele
(Lepus) si diferiti soareci de padure (Mus musculus). In apele
cristaline din zona, pastravul (Salmo trutta fario) isi are un mediu
prielnic de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla (Turdus
merla), gaita (Garrulus glandarius), pupaza (Upupa epops), cotofana
(Pica pica), ciuful de padure (Asio otus), vulturul plesuv (Gyps
fluvus fluvus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), gaina salbatica
sau gainusa (Gallinula), privighetoarea (Luscinia megarhines), cucul
(Cuculus canorus), cinteza (Fringila coeleles) etc.

Rezervatii naturale, monumente ale naturii. In perimetrul acestui sector al vaii Prahovei, in Bucegi si la
poalele Garbovei se gasesc mai multe rezervatii naturale si monumente ale naturii. Dincolo de
importanta lor ca resurse naturale de biodiversitate si peisaj, ele presupun conditii stricte de
monitorizare a circulatiei turistice si de realizare a unor amenajari turistice adecvate din punct de
vedere ambiental si estetic, care sa conduca la dezvoltarea unor
forme variate de turism (odihna, recreere, ecologic, stiintific,
alpinism) cu reale beneficii asupra comunitatii locale.
Rezervatia Babele include atat interesante forme de relief
(Babele, Sfinxul), cat ti asociatii vegetale alpine cu argintica, iarba
rosie, micsunea de munte, etc.
Pe cel mai inalt varf din Bucegi, Omul, la peste 2500 m altitudine,
sunt ocrotite asociatiile de tundra alpine, cu o specie endemica
pentru Meridionali Poa contracta.
In ansamblul masivului Bucegi, in special, in rezervatii, sunt
ocrotite animale cum ar fi: capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte, etc.
2.Potential turistic antropic.

2.1 Obiective turistice cultural-istorice si religioase

CAZINOUL SINAIA

Monumentala cladire a Cazinoului din Sinaia este si astazi unul dintre edificiile simbol ale
orasului. Amplasat in partea Nordica a Parcului Dimitrie Ghica, ocupand o suprafata considerabila,
intre Strada O.Goga (fosta 30 Decembrie) si Bd.Carol I (fost Carpati), prin stilul si amploarea
constructiei sale, Cazinoul a atras de la inceput atentia vizitatorilor (fig nr.20). Arhitectura sa,
spatioasele sali unde se practicau diferite jocuri de noroc (ruleta, baccara) prezinta si azi un mare
interes. Cladirea Cazinoului din Sinaia, ca si cea a Hotelului Palace, a fost construita intr-un timp
record. Terenul ocupat de Cazinou era proprietatea Eforiei Spitalelor Civile, care-l cumparase de la
mostenitorii lui Dimitrie Ghica. Pe suprafata respectiva de teren fusese construita prima vila din
localitate, de catre principele Dimitrie Ghica. Lucrarile de constructie a Cazinoului au inceput la 26
noiembrie 1911 (ca si la Palace),
desfasurandu-se intr- un ritm rapid, astfel
incat la 15 iulie 1912 ele erau deja
finalizate.

In anul 1914, Cazinoul a fost


concesionat baronului Maraseille, care se
ocupa de organizarea tuturor activitatilor
specifice din cadrul acestuia. La data de
31 ianuarie 1948 s-a decis trecerea unor
obiective, printre care si Cazinoul din
Sinaia, din proprietatea Eforiei
Spitalelor Civile in proprietatea statului.
Cladirea Cazinoului a fost folosita catva
timp, de Societatea de Cruce Rosie pentru indeplinirea unor scopuri umanitare. In anii urmatrori, dupa
importante reparatii si adaptari, Cazinoul a devenit Casa de Cultura a Sindicatelor din Sinaia,
inaugurata la 1 mai 1955. In anul 1978, localul a fost destinat unor servicii protocolare. In februarie
1990, imobilul a fost transmis Ministerului Culturii, iar dupa cateva zile, Ministerului Turismului.
Ulterior,in 1995, Cazinoul a trecut in Administratia Protocolului de Stat.

CASA MEMORIALA GEORGE ENESCU VILA LUMINIS

Se afla situata in cartierul Cumpatu, singurul cartier al orasului Sinaia asezat pe malul drept al
raului Prahova. In destinul stralucit al lui George Enescu, orasul Sinaia si vila 'Luminis' au o
semnificatie aparte. George Enescu si-a organizat viata in asa fel incat, in perioada dintre concerte sa-si
afle ragazul de a putea compune, facandu-si un refugiu din vila de la Sinaia. Vila nu a fost construita
intamplator la Sinaia, deoarece Enescu a fost legat atat sentimental, cat si profesional de acest oras,
datorita sprijinului reginei Elisabeta, Castelul Peles, fiind pentru el o poarta de lansare in lumea
culturala muzicala a momentului.
Vila a fost construita intre anii 1923 - 1926, de arhitectul
Radu Dudescu fiind realizata intr-un stil autentic romanesc, si
integrata armonios in ambianta inspiratoare a muntilor Bucegi .

CASTELUL PELES

Castelul Peles din Sinaia, unul dintre cele mai impresionante castele din Romania, este un
important reper turisic din zona Valea Prahovei, atragand atentia prin arhitectura si prin pozitia lui
izolata, intr-un loc retras dar pitoresc A devenit unul dintre cele mai importante monumente ale
Europei secolului al-XIX-lea. Constructia a fost finantata din caseta particulara a lui Carol I, dar si din
lista civila. Costurile etapei 1873 1883, atat pentru constructie cat si pentru lucrari de decoratie s-au
ridicat la suma de 6,5 milioane lei-aur, iar costurile globale, pana in anul 1914, la suma de 16 milioane
lei-aur.

Dificultatile tehnice, respectiv alunecarile de teren ce


necesitau ziduri puternice de sustinere, cat si prezenta multitudinii
de izvoare subterane ce trebuiau captate intr-o retea de drenuri, au
impus aducerea la Sinaia a unei autoritati in materie, arhitectul-
profesor Wilhelm von Doderer. Dupa planurile acestuia si in
conditii tehnice identice celor de la Sinaia, se construise complexul
balnear de la Mehadia, pe atunci in Imperiul Austro-Ungar. Lupta
cu elementele capricioase ale naturii si supunerea acestora a durat
doi ani.

CASTELUL PELISOR

Castelul Pelisor este un castel de mici dimensiuni construit in parcul castelului Peles in stilul
Renasterii Germane. Ridicat intre 1899 si 1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de artistul
vienez Bernhardt Ludwig, Dupa dorinta lui Carol, trebuia sa fie mai mult un chalet elvetian si nici de
cum un castel. Pelisorul cu arhitectura sa, cu turlele sale acoperite cu tigla smaltuita cu culori vii, cu
cele 70 de camere decorate artistic, este un veritabil castel care va fi locuit permanent vara din anul
1903 (fig nr.32). Din 1993, vizitatorii au prilejul sa cunoasca
fostele apartamente princiare si regale, camerele de lucru,
apartamentele copiilor, atelierul de pictura al fostei regine
Maria, precum si micuta Capela bizantina amenajata in
interiorul cladirii.
2.2 Arhitectura specifica a caselor si cladirilor publice din
culoarul Prahovei

Odata cu dezvoltarea economica a orasului Sinaia, zona de influenta a acestei localitati


(incluzand localitatile Posada si Poiana Tapului) a devenit una dintre zonele de mare interes pentru
clasa politica romaneasca, iar in oras au fost construite multe resedinte private, amplasate in zone
pitoresti si beneficiind de o arhitectura (exterioara si interioara) deosebita. Dotarile de patrimoniu
muzeistic si arhitectural al orasului Sinaia se situeaza la un nivel de exceptie.

Insa constructia de noi cladiri a luat amploare dupa vindecarea ranilor razboiului, cand viata a
inceput sa se normalizeze, si o clasa prospera a oamenilor de afaceri, fabricanti, negustori, si chiar
intelectuali de frunte, doreau o vila la Sinaia iar alti intreprinzatori, apreciind viitorul statiunii si-au
deschis noi hoteluri, pensiuni si magazine.

Marea majoritate a construciilor s-au realizat in anii de prosperitate economica 1930 1940. Pe
bulevard, peste drum de sediul Eforiei, s-a construit Hotelul Parc (1930) a lui Grigorescu, avand la
parter o cofetarie si un restaurant cu gradina.

Noul Cazino (1934) cu jocuri de noroc, actualul Cinematograf Perla, s-a construit ca urmare a
unei neintelegeri intre George Litman, si Jak Samuel si Penkas, proprietarii jocurilor Cazinoului mare
din parc. Acesta a functionat aproximativ doi ani, dupa care si-a schimbat profilul de activitate.
Arhitectul Jean Krakauer, a construit pe str. Octavian Goga nr. 7-9, doua vile tip blochaus, Bucegi si
Carpati (1935) cu pravalii la parter si cate 5 nivele de apartamente, pe care le-a vandut celor interesati.
In continuare, pe aceiasi strada la nr. 11, arhitectul Constantin Iotzu, a construit Hotelul pensiune
Excelsior (1934).

Farmacistul Russe Stanescu, si-a supraetajat Hotelul Bulevard si l-a modernizat, schimbandu-i
infatisarea.

Noua Gara Regala a fost construita dupa proiectul arhitectului Duiliu Marcu (1939) cladire de
piatra in stil romanesc, purtand in acea vreme, insemnele regale ale lui CAROL al II-lea, cu o remiza in
care incapea tot trenul regal si cu o piata mare la iesire, corespunzatoare primirilor la nivel de sefi de
stat. In salonul central, incaperea este dominata de o picture murala (5.50 x 5.50m), reprezentand o
vanatoare domneasca de mistreti, cu 8 personaje calari in marime naturala, care se mai pastreaza si azi.

Castelul Peles Sinaia, este creatia arhiectilor Johannes Schultz si Karel Liman avand un profil
bine determinat. Decoratorii prestigiosi J.D. Heymann din Hamburg, August Bemb din Mainz si
Berhard Ludwig din Viena au facut din castelul Peles cel mai important edificiu de acest tip din
Romania si poate chiar din Europa celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea. Aceasta opera
arhitectonica pastreaza caracteristicile arhitecturii specifice stilului neorenasterii germane caracterizata
de: profiluri ascutite, verticale zvelte, forme neregulate, fragmentarea compozitiei fatadelor, asimetria
corpurilor,abundenta lemnului sculptat si a elementelor decorative.
Castelul Pelisor este amplasat la cateva sute de metri de castelul Peles si a fost construit intre
1899-1903 in stilul Renasterii Germane. A fost inaugurat la 24 mai 1903 , fiind construit dupa planurile
arhitectului Liman ce a colaborat permanent cu Regele Carol I. Pelisorul, dupa dorinta lui Carol,
trebuia sa fie mai mult un chalet elvetian si nici de cum un castel. Cu toate acestea, Pelisorul cu
arhitectura sa - stilul renasterii germane- cu turlele sale acoperite cu tigla smaltuita cu culori vii, cu cele
70 de camere decorate artistic, este un veritabil castel.
Corpul de garda - a fost construit in acelasi timp cu castelul, dar a fost refacut intre anii 1908-
1909 in stilul Renasterii germane.
Economatul a fost construit initial ca o casa modesta fiind refacut ulterior in stilul de Burg
german.
Manastirii Sinaia ii este specifica arhitectura de tip brancovenesc care adauga partilor
caracteristice bisericilor romanesti - pronaos, naos si altar a patra forma, sub forma unei camere
deschise sustinuta de coloane, pridvorul.
Prezenta diferitelor tipuri de arhitectura de pe teritoriul orasului Sinaia incanta turistii datorita
aspectului de unitate in diversitate.

2.3 Festivaluri si manifestari culturale

Festivalul Sinaia Forever - a devenit demult o traditie si totodata si cel mai important
eveniment al orasului Sinaia, ajungand in acelas an la cea de-a XIV-a editie.

In anul 2004 festivalul s-a desfasurat in perioada 24 26 septembrie sub sloganul: Asa a
inceput timp in care la Sinaia s-au intalnit cele mai reprezentative nume din muzica de toate genurile,
proiectie de film in aer liber, expozitie de fotografie retro, arta mestesugareasca; la eveniment
participand, pe langa sinaieni, un numar de peste 30.000 de turisti.

In anul 2005 festivalul a avut loc in perioada 30 august 2 septembrie sub denumirea: O Sinaie
europeana orasul devenind astfel, timp de trei zile, ceea ce era in perioada regalitatii: un loc al
promenadei, costumelor si masinilor de epoca (fig nr.43).

Sinaia forever 2006 a fost cea de-a XII-a editie a festivalul care celebreaza zilele orasului
desfasurandu-se in perioada 29 septembrie 1 octombrie. Tema editiei a fost Galaxia tineretii,
festivalul bucurandu-se de prezenta a peste 50.000 de turisti.
In anul 2007 festivalul a avut loc in data de 28-30 septembrie fiind la cea de a XIII-a editie. Tema
editiei s-a intitulat: Intri in poveste!, spectacolele oferite pubicului fiind in numar mare si foarte
diversificate:

- la Casino spectacole de teatru cu actorii Teatrului de Revista Constantin Tanase: Alexandru


Arsinel, Stela Popescu, Adriana Trandafir, Nae Lazarescu, Vasile Muraru si Cristina Stamate;

- la Castelul Peles expozitii si vernisaje;

- in Parcul Dimitrie Ghica concerte: Andra, Bandidos, Loredana, Anda Adam, Simplu, Voltaj,
Corina, Mandinga, Holograf;

Un eveniment aparte la capitolul gastronomie este expozitia Sinaia in bucate ce era o traditie
inainte de 1989 care acum a fost reinviata astfel incat pe data de 21 noiembrie 2007 a avut loc cea de-a
doua editie. In cadrul acesteia actiuni, cei mai renumiti bucatari din judetul Prahova se intrec in a oferi
cele mai alese mancaruri publicului de la aperitive pana la supe, sarmalute, carnati, preparate din vanat
si chiar purcei de lapte. Nu lipsesc cozonacii, colacii, prajiturile si torturile.
In anul 2007 expozitia s-a bucurat de participarea a 17 restaurante si cofetarii de pe Valea
Superioara a Prahovei.
Cupa de schi alpin 'Sinaia pe partie' a ajuns in anul 2008 la cea de-a treia editie fiind un
eveniment organizat de Primaria orasului Sinaia care se desfasoara in Valea Dorului. Aceasta este o
actiune de iincurajare a localnicilor la practicarea schi-ului si valorificarea totodata a vastului domeniu
schiabil pe care orasul il detine. De la an la an numarul participantilor la acest concurs a crescut. In
anul 2006 au fost 116 concurenti, in 2007 au participat 175, iar anul in anul 2008 era asteptat un numar
mai mare de participanti.
Festivalului de muzica pop pentru copii 'Cerbul Copiilor' este o actiune initiata de Primaria
orasului Sinaia impreuna cu Asociatia 'Agentia Internationala Rainbow Music' avand parte participare
internationala.. Acesta este un concurs de interpretare si creatie care isi propune sa scoata in evidenta
munca si talentul copiilor si sa promoveze muzica romaneasca si internationala de calitate.
In editia a II-a a festivalului, desfasurata in perioada 31 mai- 2 iunie 2007, pentru a participa in
finala, concurentii care reprezinta orasele: Botosani, Balan, Bucuresti, Chisinau, Iasi, Oradea, Mioveni,
Onesti, Tecuci, Giurgiu si Urziceni, au trecut de preselectii si selectii. Anul acesta festivalul va ajunge
la cea de a III-a editie.
3.Potentialul tehnico-economic

Pe Valea Prahovei sunt situate numeroase statiuni turistice a caror principala atractie turistica o
reprezinta posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. In arealul care reprezinta subiectul analizat in
aceasta lucrare, cea mai importanta statiune turistica este Sinaia, care detine numeroase partii pentru
schi dar si un numar mare de amenajari in acest scop. De asemenea, pe timp de vara statiunea montana
este solicitata pentru atractiile naturale, conditiile climaterice, pentru odihna, tratament si nu in ultimul
rand pentru practicare drumetiilor. Poiana Tapului este de asemenea statiune turistica dar care nu detine
insa partie de schi dar totusi este vizitata de numerosi turisti si apreciata pentru peisajele montane
deosebite.

Datorita unitatilor de relief accesibile turistilor, a climatului favorabil, a numeroaselor obiective


turistice dar si potentialului turistic diversificat, acest sector al Vaii Prahovei ofera posibilitatea
practicarii unor numeroase si variate tipuri si forme de turism.

Turismul montan de recreere si agrement.


Turismul de recreere valorifica, in primul rand, insusirile estetice ale fondului turistic apartinand
cadrului natural.
Acest tip de turism antreneaza cel mai mare numar de persoane, ponderea decisiva a participantilor
recrutandu-se din randul populatiei urbane de toate varstele, in vreme ce populatia rurala participa in
procente minime.
In general, predomina turismul de scurta si medie durata, echivalent week-end-ului sau unei fractiuni
din concediul de odihna, care utilizeaza dotari specifice, (piscine, terenuri de sport, discoteci, pub-
uri,etc).

Turismul pentru sporturi de iarna

Practicarea acestei forme de turism este favorizata de dotarile caracteristice existente intre statiune
si zona montana inalta, precum si de infrastructura specifica, tehnica, formata din mijloace de transport
pe cablu si partii amenajate.
Ponderea turistilor veniti pentru practicarea acestui tip de turism este de 50-75%, iar numarul celor de
pe partii se dubleaza la sfarsitul fiecarei saptamani.

Turismul curativ

In Sinaia s-au valorificat inca din secolul trecut factori de cura de o deosebita importanta: climatul
subalpin puternic ionizat, actiunea specifica de sedare pe fondul unei presiuni atmosferice scazute, lipsa
vanturilor puternice si a variatiilor mari de temperatura, aeroionizarea puternica asigurata de versantii
padurosi.
Nu in ultimul rand, s-au valorificat apele minerale existente in zona (in special cele de pe valea
Cainelui) care erau folosite inca de la inceputul secolului al VIII-lea.
Apele minerale din Sinaia au o compozitie asemanatoare cu apele minerale Evian si pot fi folosite si in
tratarea anumitor cazuri de reumatism.
In Sinaia functioneaza, in prezent, doua baze de tratament balnear: una in cadrul Policlinicii Balneare a
Hotelui Paltinis (fostul Hotel al Bailor) iar o alta la Hotelul Mara.
Turismul cultural

Turismul cultural sau de vizitare se desfasoara mai ales cu mijloace automobilistice si are ca
motivatie existenta unor obiective turistice de provenienta antropica cu caracter original si chiar uneori
cu valoare de unicat, concentrate in arealul statiunii Sinaia: Castelul Peles, Manastirea Sinaia, in
localitatea Posada : Muzeul cinegetic Posada, etc.
Eficienta sa economica este cea mai redusa dintre toate tipurile de turism amintite.
Fenomenul se explica prin caracterul itinerant de mare mobilitate si care este reflectat de numarul mare
de persoane implicate, comparativ cu numarul relativ restrans de nopti de cazare inregistrate de catre
acestea.

Turismul polivalent

Intruneste atributele rezultate prin asocierea recrearii cu refacerea fizica si psihica de ordin
curativ, sau ale recrearii cu informarea si culturalizarea, etc.
De altfel, nici unul dintre tipurile de turism descrise anterior nu este pur.
In cadrul turismului polivalent includem si turismul profesional, practicat ocazional si intermitent de
catre o categorie de persoane antrenate in activitati economice sau sociale (oameni de stiinta, oameni
de afaceri, medici, persoane aflate la studii, sportivi) in alte locuri decat cele de resedinta. Acest tip de
turism cunoaste in Sinaia si in imprejurimile acesteia o deosebit de mare frecventa in ultimii 10 ani.
Cap.II Studiul actual de amenajare si dezvoltare turistica din judetul Prahova

1.Structuri de primire turistica.

Pe teritoriul judeului Prahova se ntretaie paralela de 45o latitudine nordic cu meridianul de


26olongitudine estic, ntr-un punct situat n apropierea oraului Ploieti, pe raza localitii Blejoi.
Suprafaa total a judeului Prahova este de 4.716 Km2, ceea ce reprezint aproximativ 2% din
suprafaa rii.
Aflat n sudul lanului carpatic, judeul Prahova se desfaoar pe direcia NNV-SSE, fiind
limitat la nord de judeul Braov, la est de judeul Buzu, la vest de judeul Dmbovia iar la sud de
judeul Ilfov i judeul Ialomia. Este strbtut de paralela 45 i meridianul de 26.
Reedina judeului esteMunicipiul Ploieti. Celelalte centre urbane sunt Municipiul Cmpina i
oraele: Azuga, Buteni, Sinaia, Comarnic, Breaza, Bicoi, Boldeti-Scieni, Urlai, Mizil,
Slnic,Plopeni i Vlenii de Munte.

Suprafata Regiunea
Judetul Prahova
Sud-Muntenia
Suprafata totala(ha) 3.445.299 471.587

Organizarea administrativa a teritoriului, pe categorii de unitati administrative, macroregiuni, regiuni


de dezvoltare i judete:

Categ de unitati admin. Macroregiuni,regiu Unitati de Ani


ni de dezvoltare i masura
judete
Anul Anul Anul Anul Anul
2010 2011 2012 2013 2014
Orase Prahova Numar 12 12 12 12 12
Localitati componente Prahova Numar 53 53 53 53 53
ale munic. i oraselor
Comune Prahova Numar 90 90 90 90 90
Sate Prahova Numar 405 405 405 405 405
Date demografice

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe sexe, medii, macroregiuni, regiuni de


dezvoltare i judete

Anii

Medii de Macroregiuni,regiuni de Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Sexe
rezidenta dezvoltare i judete
UM:numar persoane

Numar persoane

Total Total Prahova 833823 830370 826511 821879 817954


Total Total PoianaTapului (Busteni) 10223 10231 10174 10118 10055

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete i localitati

Anii
Varste i Anul Anul Anul Anul
grupe de Anul 2010
Sexe Judete Localitati 2011 2012 2013 2014
varsta
UM:numar persoane

Numar persoane
Oras Busteni
Masculin Prahova (Poiana 4871 4886 4856 4836 4791
Tapului)
Total
Oras Busteni
Feminin Prahova (Poiana 5352 5345 5318 5282 5264
Tapului)
In judetul Prahova unitatile de cazare turistica sunt concentrate pe Valea Prahovei (orasele
Sinaia siBusteni detin 58 % din totalul locurilor de cazare) i n municipiul Ploiesti.Structurile de
cazare dinzona Teleajenului i Slanic sunt mai slab reprezentate, fiind amplasate n principal n
localitatileSlanic, Cheia i Maneciu (12 % din numarul total de locuri).
In privinta sosirilor turistice evolutia acestora nu este una constanta, prezentand variatii
importante de-a lungul ultimilor ani.

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, judete i localitati

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul


Tipuri de structuri de primire 2010 2011 2012 2013 2014
Judete Localitati
turistica
UM: Numar

Numar Numar Numar Numar Numar

Hoteluri Prahova TOTAL 57 68 74 77 74

Hosteluri Prahova TOTAL 3 4 5 7 7

Hoteluri apartament Prahova TOTAL 2 2 2 2 2

Moteluri Prahova TOTAL 12 17 15 17 16

Vile turistice Prahova TOTAL 38 36 35 38 40

Cabane turistice Prahova TOTAL 13 10 12 12 12

Bungalouri Prahova TOTAL 1 1 1 1 1

Campinguri Prahova TOTAL : : : : 1

Tabere de elevi i prescolari Prahova TOTAL 3 3 3 3 3

Pensiuni turistice Prahova TOTAL 76 85 83 99 99

Pensiuni agroturistice Prahova TOTAL 28 31 32 37 31


Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica, judete i localitati

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul


Tipuri de structuri de primire 2010 2011 2012 2013 2014
Judete Localitati
turistica
UM: Locuri

Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri

Hoteluri Prahova TOTAL 5870 5897 6610 6674 6414

Hosteluri Prahova TOTAL 195 216 309 467 467

Hoteluri apartament Prahova TOTAL 84 84 84 84 84

Moteluri Prahova TOTAL 559 722 678 787 686

Vile turistice Prahova TOTAL 746 778 773 881 855

Cabane turistice Prahova TOTAL 518 415 446 448 372

Bungalouri Prahova TOTAL 8 8 8 8 8

Campinguri Prahova TOTAL : : : : 28

Tabere de elevi i prescolari Prahova TOTAL 154 154 154 154 154

Pensiuni turistice Prahova TOTAL 1397 1648 1607 1897 1924

Pensiuni agroturistice Prahova TOTAL 375 397 445 644 533

Cel mai mare numar de turisti, in ceea ce priveste sosirile turistice in perioada anilor 1996-2006,
s-a inregistrat in anul 1998 respectiv 202.687 turisti iar cea mai mica valoare in anul 2002 cu un numar
de 148.824 turisti (fig nr.54). Dupa anul 2002 numarul acestora a inregistrat o crestere continua astfel
ca in ultimul an pentru care am obtinut date (2006), numarul sosirilor turistice a fost de 191.269 turisti.
Aceasta crestere lenta dar constanta a numarului de turisti sositi se datoreaza in principal cresterii
numarului de locuri de cazare si a unor activitati turistice ce atrag tot mai multi turisti (ex: Festivalul
Sinaia forever).
Capacitatea de cazare turistica n functiune pe tipuri de structuri de primire turistica pe macroregiuni, regiuni de
dezvoltare i judete

Tipuri de structuri de Macroregiuni, regiuni Ani


primire turistica de dezvoltare i judete
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

UM: Locuri- zile

Numar Numar Numar Numar Numar


locuri-zile locuri-zile locuri-zile locuri-zile locuri-zile

Hoteluri Prahova 2027801 2153953 2134333 2340653 2329094

Hosteluri Prahova 43630 60975 57114 113073 171217

Hoteluri apartament Prahova 21378 30660 30660 30744 30660

Moteluri Prahova 196903 205992 240261 254552 283141

Vile turistice Prahova 276925 271812 270800 263186 289281

Cabane turistice Prahova 204089 184812 127646 118008 139530

Bungalouri Prahova 2920 2920 2920 2920 2920

Tabere de elevi i Prahova 48180 54028 56210 56364 56210


prescolari

Pensiuni turistice Prahova 505027 506135 552825 584050 669929

Pensiuni Prahova 145004 135275 131424 151673 203008


agroturistice
Capacitatea de cazare turistica lunara n functiune pe tipuri de structuri de primire turistica pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare i judete

Luni

Lun Lun Lun Lun


Lun Lun
Luna Luna a a a a Luna Luna Luna
a a Luna
Tipuri ianua februa mart april iuni aug octomb noiemb decemb
mai iulie septemb
de rie rie ie ie e ust rie rie rie
Macroregi 201 201 rie 2014
struct 2014 2014 201 201 201 201 2014 2014 2014
uni, 4 4
uri de 4 4 4 4
regiuni de
primir
dezvoltare
e UM: Locuri- zile
i judete
turisti
ca
Nu Nu Nu Nu Nu Nu
Num Numa
mar mar mar mar mar mar Numar Numar Numar Numar
ar r
locu locu locu locu locu locu locuri- locuri- locuri- locuri-
locuri locuri-
ri- ri- ri- ri- ri- ri- zile zile zile zile
-zile zile
zile zile zile zile zile zile

TOT 3382 31117 343 340 349 337 350 354


Prahova 339504 350247 335730 347777
AL 23 4 976 844 222 674 653 225
2.Circulatia turistica si fluxurile turistice.

Circulatia turistica este una dintre cele trei componente esentiale ce definesc fenomenul turistic
reflectand modul si nivelul de valorificare a potentialului turistic dar si un proces demografic constand in
deplasari temporare de populatie.

In acest areal circulatia turistica prezinta valori crescute datorita pe de-o parte obiectivelor si
dotarilor turistice prezente in zona si, pe de alta parte, multitudinii formelor de turism ce pot fi practicate
si care atrag mai multe tipuri de turisti.

Cea mai mare solicitare se inregistreaza in sezonul de vara, intre 10 iulie si 1 septembrie si in
sezonul de iarna, intre 20 decembrie si 31 ianuarie. In functie de intensitatea cererii si deci a gradului de
ocupare a capacitatilor de cazare se mai disting: un sezon intermediar: luna februarie, 15mai-10 iulie, 10
septembrie-31 octombrie si un extrasezon: lunile martie, aplilie, noiembrie si 1-20 decembrie.

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, categorii de confort si tipuri
de turisti, pe luni

Tipu Cate Tip Luni


ri de gorii uri
struc de de
turi confo turi
de rt sti Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
prim ianua febru marti aprili mai iunie iulie augu septe octo noie dece
ire rie arie e e 2014 2014 2014 st mbrie mbrie mbrie mbrie
turis 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014
tica
UM: Numar persoane

Num Num Num Num Num Num Num Num Numa Numa Numa Numa
ar ar ar ar ar ar ar ar r r r r
perso perso perso perso perso perso perso perso persoa perso perso perso
ane ane ane ane ane ane ane ane ne ane ane ane

Tota Total Tot 4254 4851 5176 5534 7238 8082 1026 1202 82566 7156 6110 54845
l al 99 44 45 73 73 74 610 773 0 07 15 7
Sosiri ale turistilor n structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri
de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare i judete

Tipuri de Tipuri de Macroregiuni, Ani


structuri de turisti regiuni de
primire dezvoltare i judete Anul Anul Anul Anul Anul
turistica 2009 2010 2011 2012 2013

UM: Numar persoane

Numar Numar Numar Numar Numar


persoane persoane persoane persoane persoane

Hoteluri Romni Prahova 193785 189158 201064 225322 216683

- Strini Prahova 38929 39821 39848 42292 43421

Hosteluri Romni Prahova 1895 2526 2428 7409 9887

- Strini Prahova 59 49 30 273 325

Hoteluri Romni Prahova 1171 1771 1965 2616 2554


apartament

- Strini Prahova 69 246 289 366 540

Moteluri Romni Prahova 20293 16891 17614 21018 15427

- Strini Prahova 1959 1398 621 1438 892

Vile turistice Romni Prahova 17634 19821 18207 17692 20456

- Strini Prahova 1098 2388 2793 1714 1916

Cabane Romni Prahova 8625 6812 5864 5893 5394


turistice

- Strini Prahova 30 54 51 53 54

Bungalouri Romni Prahova 451 277 200 206 270

- Strini Prahova 61 53 43 102 111

Tabere de Romni Prahova 3372 3488 3235 3211 2554


elevi i
prescolari

- Strini Prahova : : : 99 :
Pensiuni Romni Prahova 31158 27266 34488 33560 34024
turistice

- Strini Prahova 1582 1110 1745 1331 976

Pensiuni Romni Prahova 7121 5423 5266 7406 10444


agroturistice

- Strini Prahova 382 258 225 443 348

Sosiri ale turistilor n structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri
de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare i judete

Ani

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Tipuri de structuri Macroregiuni,
Tipuri de
de primire regiuni de dezvoltare
turisti UM: Numar persoane
turistica i judete

Numar Numar Numar Numar Numar


persoane persoane persoane persoane persoane

Hoteluri TOTAL Prahova 232714 228979 240912 267614 260104

Hosteluri TOTAL Prahova 1954 2575 2458 7682 10212

Hoteluri
TOTAL Prahova 1240 2017 2254 2982 3094
apartament

Moteluri TOTAL Prahova 22252 18289 18235 22456 16319

Vile turistice TOTAL Prahova 18732 22209 21000 19406 22372

Cabane turistice TOTAL Prahova 8655 6866 5915 5946 5448

Bungalouri Total Prahova 512 330 243 308 381

Tabere de elevi i
Total Prahova 3372 3488 3235 3310 2554
prescolari

Pensiuni turistice Total Prahova 32740 28376 36233 34891 35000

Pensiuni
Total Prahova 7503 5681 5491 7849 10792
agroturistice
Sosiri ale turistilor n structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, categorii de
comfort i tipuri de turisti

Tipuri de Categorii Tipuri de turisti Ani


structuri de de confort Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
primire
turistica UM: Numar persoane
Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane
Total Total Romni 4865545 4726414 5514907 6030053 6225798
- - Strini 1275590 1346343 1516699 1656436 1717355
Total (romni + 6141135 6072757 7031606 7686489 7943153
strini)

Sosiri ale turistilor n structuri de primite turistica pe tipuri de structuri,pe judete i localitati

Ani
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Tipuri de structuri de
Judete Localitati UM: Numar persoane
primire turistica
Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane
Hoteluri Prahova TOTAL 232714 228979 240912 267614 260104
Hosteluri Prahova TOTAL 1954 2575 2458 7682 10212
Hoteluri apartament Prahova TOTAL 1240 2017 2254 2982 3094
Moteluri Prahova TOTAL 22252 18289 18235 22456 16319
Vile turistice Prahova TOTAL 18732 22209 21000 19406 22372
Cabane turistice Prahova TOTAL 8655 6866 5915 5946 5448
Bungalouri Prahova TOTAL 512 330 243 308 381
Tabere de elevi i
Prahova TOTAL 3372 3488 3235 3310 2554
prescolari
Pensiuni turistice Prahova TOTAL 32740 28376 36233 34891 35000
Pensiuni agroturistice Prahova TOTAL 7503 5681 5491 7849 10792
Numarul de innoptari in structurile turistice din acest sector al Vaii Prahovei in anul 2006 era
de 476.487 innoptari din care 90.627 reprezentau turisti straini si 385.860 fiind realizate de turistii
romani. el mai mare numar de innoptari turistice se inregistreaza in hoteluri: 326.433 innoptari, urmate
de hotelurile de tratament (84476 innoptari) si pensiunile urbane (20140 innoptari). La capatul opus se
situeaza campingurile cu doar 25 de innoptari si hostelurile cu 1783 innoptari (tabel nr.7). Aceasta
situatie foarte diferita de la un tip de unitate de cazare la alta, se datoreaza, in principal, capacitatilor
diferite de cazare precum si gradului de confort pe care fiecare dintre acestea il ofera.

Innoptari n structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare i judete
Ani
Tipuri de Macroregiuni, Anul Anul Anul
structuri de Tipuri de regiuni de Anul 2012 Anul 2013
2009 2010 2011
primire turisti dezvoltare i
UM: Numar
turistica judete
Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri Romni Prahova 485631 477788 510163 560999 528664
- Strini Prahova 113910 112527 132512 131419 117170
Hosteluri Romni Prahova 3036 5581 6833 18467 23737
- Strini Prahova 78 66 61 1139 678
Hoteluri
Romni Prahova 2401 4705 4612 6370 6491
apartament
- Strini Prahova 112 469 633 784 1204
Moteluri Romni Prahova 29134 28691 29753 31949 25874
- Strini Prahova 8967 12401 2676 2914 1962
Vile turistice Romni Prahova 39565 41866 36676 35568 45995
- Strini Prahova 3065 4552 4205 3301 4412
Cabane
Romni Prahova 23243 16018 10566 10210 9667
turistice
- Strini Prahova 37 105 529 226 107
Bungalouri Romni Prahova 963 593 421 310 380
- Strini Prahova 144 187 128 281 277
Tabere de
elevi i Romni Prahova 10476 10002 8292 8676 7902
prescolari
- Strini Prahova : : : 495 :
Pensiuni
Romni Prahova 70698 65906 71719 72030 73574
turistice
- Strini Prahova 5369 3730 4531 4224 2176
Pensiuni
Romni Prahova 18775 12977 14261 17619 25573
agroturistice
- Strini Prahova 1149 884 659 2576 1059
Turistii romani prefera pentru innoptari hotelurile, dar nu intr-un procent atat de mare precum
turistii straini. Urmatoarele unitati de cazare preferate de turistii romani sunt hotelurile de tratament si
vilele (fig nr.55). Pensiunile urbane sunt de asemenea utilizate de turistii romani pentru innoptarile in
aceasta zona, iar in mai mica masura acestia utilizeaza si cabanele.

Printre unitatile de cazare care sunt folosite de turistii romani se mai numara si pensiunile urbane,
campingurile si taberele de elevi dar intr-o masura mai mica datorita capacitatii reduse de cazare dar si
gradului de confort mai scazut.

Innoptari n structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni, regiuni de dezvoltare i judete
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri de structuri de primire Tipuri de Macroregiuni, regiuni de 2009 2010 2011 2012 2013
turistica turisti dezvoltare i judete
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri Total Prahova 599541 590315 642675 692418 645834
Hosteluri Total Prahova 3114 5647 6894 19606 24415
Hoteluri apartament Total Prahova 2513 5174 5245 7154 7695
Moteluri Total Prahova 38101 41092 32429 34863 27836
Vile turistice Total Prahova 42630 46418 40881 38869 50407
Cabane turistice Total Prahova 23280 16123 11095 10436 9774
Bungalouri Total Prahova 1107 780 549 591 657
Tabere de elevi i prescolari Total Prahova 10476 10002 8292 9171 7902
Pensiuni turistice Total Prahova 76067 69636 76250 76254 75750
Pensiuni agroturistice Total Prahova 19924 13861 14920 20195 26632
Cap.III.Analiza circulatiei turistice din judetul Prahova si la nivelul Complexului
Cochet.

La nivelul anului 2004, durata medie a sejurului a avut valoare de 2,56 zile fiind diferita in functie de
nationalitatea turistilor astfel ca in cazul turistilor romani sejurul mediu era de 2,4 zile iar in ceea ce
priveste turistii straini sejurul mediu era de 2,85 zile.
Durata medie a sejurului difera si de la un tip de unitate de cazare la alta astfel incat in cazul hotelurilor
acesta are valoarea de 2,3 zile cu o valoare de 2,9 zile pentru turistii romani cazati aici si de 2,1 zile
pentru turistii straini. Turistii cazati in hotelurile de tratament au un sejur mediu de 3,53 zile, cu
diferentieri astfel: turistii romani 3,6 zile si turistii straini 2,35 zile.
In perioada analizata, durata medie a sejurului in acest sector din Valea Prahovei a avut o evolutie
oscilanta (tabel nr.8). In 2002 a crescut la 2,96 zile, fata de 2,28 zile in 2001, insa in anii urmatori a
scazut sau s-a metinut la un nivel scazut. Durata medie a sejurului este mica, aproximativ 3 zile. Acest
lucru se datoreaza faptului ca, in general, pe Valea Prahovei este practicat turismul de weekend.

A) Analiza circulatiei turistice pe judetul Prahova:

CG
1)Indicele modificarii cererii turistice globale: CG(0i) = CG i 100
0

Hoteluri:

5897
CG20102011 = 100 = 100,45 %
5870
6610
CG20112012 = 100 = 112,090 %
5897
6674
CG20122013 = 100 = 100,96 %
6610
6414
CG20122013 = 100 = 100,96 %
6674
Indicele modificarii cererii turistice globale
115.00%
110.00%
105.00%
100.00%
95.00%
90.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Moteluri:
722
CG20102011 = 100 = 129,159 %
559
678
CG20112012 = 100 = 93,90 %
722
787
CG20122013 = 100 = 116,076 %
678
686
CG20132014 = 100 = 87,166 %
787

Moteluri

150.00%

100.00%

50.00%

0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Hosteluri:
216
CG20102011 = 100 = 110,769 %
195
309
CG20112012 = 100 = 143,055 %
216
467
CG20122013 = 100 = 151,132 %
309
467
CG20132014 = 100 = 100 %
467
Hosteluri
200.00%

150.00%

100.00%
Hosteluri
50.00%

0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Hoteluri apartament:

84
CG20102011 = 100 = 100 %
84
84
CG20112012 = 100 = 100 %
84
84
CG20122013 = 100 = 100 %
84
84
CG20132014 = 100 = 100 %
84

Hoteluri apartament
120%
100%
80%
60%
Hoteluri apartament
40%
20%
0%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Vile turistice:

778
CG20102011 = 100 = 104,289 %
746
773
CG20112012 = 100 = 99,357 %
778
881
CG20122013 = 100 = 113,971 %
773
855
CG20132014 = 100 = 97,08 %
881

Vile turistice
120.00%

115.00%

110.00%

105.00%

Vile turistice
100.00%

95.00%

90.00%

85.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Bungalouri:
8
CG20102011 = 100 = 100 %
8
8
CG20112012 = 100 = 100 %
8
8
CG20122013 = 100 = 100 %
8
8
CG20132014 = 100 = 100 %
8

Bungalouri
120%
100%
80%
60%
Bungalouri
40%
20%
0%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Cabane turistice:
415
CG20102011 = 100 = 80,115 %
518
446
CG20112012 = 100 = 107,46 %
415
448
CG20122013 = 100 = 100,448 %
446
448
CG20132014 = 100 = 100,448 %
446

Cabane turistice
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
Cabane turistice
40.00%
20.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
In primii doi ani se observa o crestere a cererii turistice in comparatie cu urmatorii doi ani in care este
vizibila o scadere pronuntata a cererii turistice ,totusi,rezulta o creste semnificativa a cererii turistice in
toate unitatile de cazare (fapt demonstrat prin calculele prezentate mai sus).

1) Indicele repartiiei cererii turistice globale, ntre cererea intern i cererea extern,pe hotel:
CI CI
x 100; x 100
CG CG

unde: CI - cererea turistic interne

CE - cererea turistic extern.

Hoteluri:

Cererea interna:

100

193785
100 = 83,279 %
714

189158
100 = 82,609 %
228979
201064
100 = 83,459 %
240912
225322
100 = 84,196 %
267614
216683
100 = 83,306 %
260104
Cererea externa:

100

38929
100 = 16,720 %
232714
39821
100 = 17,390 %
228979
39848
100 = 16,540 %
240912
42292
100 = 15,803 %
267614
38929
100 = 16,693 %
232714

90.00%

80.00%

70.00%

60.00%

50.00%
Hoteluri-cererea interna
40.00% Hoteluri-cererea externa

30.00%

20.00%

10.00%

0.00%
2010 2011 2012 2013 2014
Hosteluri:

Cererea interna:

1895
100 = 96,980%
1954
2526
100 = 98,097%
2575
2428
100 = 98,779%
2458
7409
100 = 96,446%
7682
9887
100 = 96,817%
10212
Cererea externa:

59
100 = 3,019 %
1954
30
100 = 1,220 %
2458
49
100 = 1,902 %
2575
273
100 = 3,553 %
7682
325
100 = 3,182 %
10212
120.00%

100.00%

80.00%

60.00% Hosteluri-cererea interna


Hosteluri-cererea externa

40.00%

20.00%

0.00%
2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri apartament:

Cererea interna:

1171
100 = 94,435%
1240
1171
100 = 58,056%
2017
1965
100 = 87,178%
2254
2616
100 = 87,726%
2982
2554
100 = 82,546%
3094
Cererea externa:

69
100 = 5,564%
1240
246
100 = 12,196%
2017
289
100 = 12,821%
2254
366
100 = 12,273%
2982
540
100 = 17.453%
3094

100.00%

90.00%

80.00%

70.00%

60.00%

50.00% Hotel apart.-cererea interna


Hotel apart.-cererea externa
40.00%

30.00%

20.00%

10.00%

0.00%
2010 2011 2012 2013 2014
Cabane turistice:

Cererea interna:

8625
100 = 99,653%
8655
6812
100 = 99,213%
6866
5864
100 = 99,137%
5915
5893
100 = 99,108%
5946
5394
100 = 99,008%
5448

Cererea externa:

30
100 = 0,346%
8655
54
100 = 0,786%
6866
51
100 = 0,862%
5915
53
100 = 0,891%
5946
54
100 = 0,991%
5448
120.00%

100.00%

80.00%

Cabane turistice-cererea interna


60.00%
Cabane turistice-cererea
externa
40.00%

20.00%

0.00%
2010 2011 2012 2013 2014

Cererea interna este mult mai ridicata procentual fata de cererea externa,acest lucru fiin destul
de vizibil in anii de referinta (2009-2013) si pe toate unitatile de cazare.
3) Indicele de variaie n timp a cererii (intern i extern) pe unitati de cazare:

CEi CI i
ICE0 i 100 : ICI 0 i 100
CE0 CI 0

unde: ICEo-i - indicele de variaie a cererii externe

ICIo-i - indicele de variaie a cererii interne.

Pentru cererea interna:

Hoteluri:

189158
20102011 = 100 = 97,644%
193785
201064
20112012 = 100 = 106,296 %
189158
225322
20122013 = 100 = 112,054%
201064
216683
20132014 = 100 = 96,100 %
225322

Hoteluri-cerere interna
115.00%

110.00%

105.00%

100.00%
Hoteluri-cerere interna

95.00%

90.00%

85.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Hosteluri:
2526
20102011 = 100 = 133,200 %
1895
2428
20112012 = 100 = 96,100 %
2526
225322
20122013 = 100 = 112,055 %
201064
9887
20132014 = 100 = 133,400%
7409

Hosteluri-cerere interna
160.00%
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
Hosteluri-cerere interna
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Hoteluri apartament:
1771
20102011 = 100 = 151,245 %
1171
1965
20112012 = 100 = 110,945%
1771
2616
20122013 = 100 = 133,144%
1965
2554
20132014 = 100 = 97,645 %
2616

Hoteluri apart-cererea interna


200.00%

150.00%

100.00%
Hoteluri apart-cererea interna
50.00%

0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Moteluri:

16891
20102011 = 100 = 83,254%
20293
17614
20112012 = 100 = 104,234%
16891
21018
20122013 = 100 = 119,334%
17614
15427
20132014 = 100 = 73,376%
21018

Moteluri-cerere interna
140.00%

120.00%

100.00%

80.00%

Moteluri-cerere interna
60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Vile turistice:
19821
20102011 = 100 = 112,476%
17634
18207
20112012 = 100 = 91,867%
19821
17692
20122013 = 100 = 97,176%
18207
20456
20132014 = 100 = 115,676%
17692

Vile turistice-cerere interna


140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
60.00% Vile turistice-cerere interna
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2-13-2014

Bungalouri:
277
20102011 = 100 = 61,476%
451
200
20112012 = 100 = 72,287%
277
206
20122013 = 100 = 103,766%
200
270
20132014 = 100 = 131,055%
206
Bungalouri-cerere interna
150.00%

100.00%
Bungalouri-crere interna
50.00%

0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Pensiuni turistice:

27266
20102011 = 100 = 87,554%
31158
34488
20112012 = 100 = 126,423%
27266
34024
20122013 = 100 = 97,365%
34488
34024
20132014 = 100 = 101,335%
33560

Pensiuni turistice-cerere interna


140.00%

120.00%

100.00%

80.00%

60.00% Pensiuni turistice-cerere interna

40.00%

20.00%

0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Pentru cererea externa:

Hoteluri:
39821
20102011 = 100 = 102,223 %
38929
39848
20112012 = 100 = 100%
39821
42292
20122013 = 100 = 106,133%
39848
43421
20132014 = 100 = 102,669%
42292

Hoteluri-cerere externa
108.00%
106.00%
104.00%
102.00%
Hoteluri-cerere externa
100.00%
98.00%
96.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Hosteluri:
49
20102011 = 100 = 83,050%
59
30
20112012 = 100 = 61,224%
49
273
20122013 = 100 = 91%
30
325
20132014 = 100 = 119,047%
273
Hosteluri-cerere externa
150.00%

100.00%

50.00% Hosteluri-cerere externa

0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Moteluri:
1398
20102011 = 100 = 71,362%
1959
621
20112012 = 100 = 44,420%
1398
1438
20122013 = 100 = 231,561%
621
892
20132014 = 100 = 62,030%
1438

Moteluri-cerere externa
250.00%
200.00%
150.00%
100.00% Moteluri-cerere externa

50.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Hoteluri apartament:
246
20102011 = 100 = 356,521%
69
289
20112012 = 100 = 117,479%
246
366
20122013 = 100 = 126,643%
289
540
20132014 = 100 = 147,540%
366
Hotel apart.-cerere externa
400.00%

300.00%

200.00%
Hotel apart.-cerere externa
100.00%

0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Bungalouri:

53
20102011 = 100 = 86,885%
61
43
20112012 = 100 = 81,132%
53
102
20122013 = 100 = 237,209%
43
111
20132014 = 100 = 108,823%
102

Bungalouri-cerere externa
250.00%

200.00%

150.00%

Bungalouri-cerere externa
100.00%

50.00%

0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Vile turistice:

2388
20102011 = 100 = 217,486%
1098
2793
20112012 = 100 = 116,959%
2388
1714
20122013 = 100 = 61,367%
2793
1916
20132014 = 100 = 111,785%
1714

Vile turistice-cerere externa


250.00%
200.00%
150.00%
100.00% Vile turistice-cerere externa

50.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Pensiuni turistice:
1110
20102011 = 100 = 70,164%
1582
1745
20112012 = 100 = 157,207%
1110
1331
20122013 = 100 = 76,275%
1745
976
20132014 = 100 = 73,328%
1331

Pensiuni turistice-cerere externa


200.00%

150.00%

100.00% Pensiuni turistice-cerere


externa
50.00%

0.00%
2010-2011 2011-2012 2013-2013 2013-2014
4)Indicele de variatie in timp al cererii turistice pentru fiecare unitate de cazare in parte:

CH0
CHoi = x 100
CHi

2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Hoteluri
98,39% 105,211% 111,083% 97,193%

131,780% 95,456% 312,456% 132,93%


Hosteluri

162,661% 111,750% 132,299% 103,755%


Hoteluri apartament

Moteluri 82,190% 99,704% 123,147% 72,671%

Vile turistice 118,561% 94,556% 92,409% 115,283%

Cabane turistice 79,329% 86,636% 100,524% 91,6245%

Bungalouri 64,453% 73,636% 126,748% 123,701%

Pensiuni turistice 86,670% 127,688% 96,296% 100,312%

Pensiuni agroturistice 75,716% 96,655% 142,942% 137,495%


Hoteluri:

228979
CH20092010 = 100 = 98,39
232714
240912
CH20102011 = 100 = 105,211%
228979
267614
CH20112012 = 100 = 111,083%
240912
260104
CH20122013 = 100 = 97,193%
267614

Hoteluri
115.00%
110.00%
105.00%
100.00% Hoteluri
95.00%
90.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Hosteluri:

2575
CH20092010 = 100 = 131,780%
1954
2458
CH20102011 = 100 = 95,456%
2575
7682
CH20112012 = 100 = 312,530%
2458
10212
CH20122013 = 100 = 132,934%
7682

Hosteluri
400.00%
300.00%
200.00%
Hosteluri
100.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Hoteluri apartament:

2017
CH20092010 = 100 = 162,661%
1240
2254
CH20102011 = 100 = 111,750%
2017
2982
CH20112012 = 100 = 132,298%
2254
3094
CH20122013 = 100 = 103,755%
2982

Hoteluri apartament
200.00%

150.00%

100.00%
Hoteluri apartament
50.00%

0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Moteluri:

18289
CH20092010 = 100 = 82,190%
22252
18235
CH20102011 = 100 = 99,704%
18289
22456
CH20112012 = 100 = 123,147%
18235
16319
CH20122013 = 100 = 72,671%
22456

Moteluri
150.00%

100.00%

Moteluri
50.00%

0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Vile turistice:

22209
CH20092010 = 100 = 118,561%
18732
21000
CH20102011 = 100 = 94,556%
22209
19406
CH20112012 = 100 = 92,409%
21000
22372
CH20122013 = 100 = 115,283%
19406

Vile turistice
150.00%

100.00%

Vile turistice
50.00%

0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Cabane turistice:

6866
CH20092010 = 100 = 79,329%
8655
5915
CH20102011 = 6866 100 = 86,149%
5946
CH20112012 = 100 = 100,524%
5915
5448
CH20122013 = 100 = 91,624%
5946

Cabane turistice
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
Cabane turistice
40.00%
20.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Bungalouri:

330
CH20092010 = 100 = 64,453%
512
243
CH20102011 = 100 = 73,636%
330
308
CH20112012 = 100 = 126,748%
243
381
CH20122013 = 100 = 123,701%
308

Bungalouri
150.00%

100.00%
Bungalouri
50.00%

0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Pensiuni turistice:

28376
CH20092010 = 100 = 86,670%
32740
36233
CH20102011 = 100 = 127,688%
28376
34891
CH20112012 = 100 = 96,296%
36233
35000
CH20122013 = 100 = 100,312%
34891

Pensiuni turistice
150.00%

100.00%

Pensiuni turistice
50.00%

0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
5) Indicele duratei de sejur turistic

ZT
S=
T
Pentru cererea interna:

Hoteluri:
365
S= = 0,001 zile turistice in anul 2009
193785

365
S= = 0,001 zile turistice in anul 2010
189158

365
S= = 0,001 zile turistice in anul 2011
201064

365
S= = 0,001 zile turistice in anul 2012
225322

365
S= = 0,001 zile turistice in anul 2013
216683

Hoteluri-cerere interna
0.0012

0.001

0.0008

0.0006
Hoteluri-cerere interna

0.0004

0.0002

0
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:

365
S= = 0,192 zile turistice in anul 2009
1895

365
S= = 0,144 zile turistice in anul 2010
2526

365
S= = 0,150 zile turistice in anul 2011
2428

365
S= = 0,0492 zile turistice in anul 2012
7409
365
S= = 0,036 zile turistice in anul 2013
9887

Hosteluri-cerere interna
0.25

0.2

0.15

Hosteluri-cerere interna
0.1

0.05

0
2009 2010 2011 2012 2013
Hoteluri apartament:

365
S= = 0,311 zile turistice in anul 2009
1171

365
S= = 0,206 zile turistice in anul 2010
1771
365
S= = 0,185 zile turistice in anul 2011
1965

365
S= = 0,139 zile turistice in anul 2012
2616
365
S= = 0,142 zile turistice in anul 2013
2554

Hoteluri apart.-cerere interna


0.35

0.3

0.25

0.2
Hoteluri apart.-cerere interna
0.15

0.1

0.05

0
2009 2010 2011 2012 2013
Moteluri:
365
S= = 0,0179 zile turistice in anul 2009
20293

365
S= = 0,021 zile turistice in anul 2010
16891
365
S= = 0,020 zile turistice in anul 2011
17614

365
S= = 0,253 zile turistice in anul 2012
21018

365
S= = 0,023 zile turistice in anul 2013
15427

Moteluri-cerere interna
0.3

0.25

0.2

0.15
Moteluri-cerere interna

0.1

0.05

0
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:

365
S= = 0,0206 zile turistice in anul 2009
17634

365
S= = 0,018 zile turistice in anul 2010
19821

365
S= = 0,020 zile turistice in anul 2011
18207

365
S= = 0,020 zile turistice in anul 2012
17692

365
S= = 0,017 zile turistice in anul 2013
20456

Vile turistice-cerere interna


0.025

0.02

0.015

Vile turistice-cerere interna


0.01

0.005

0
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:

365
S= = 0,809 zile turistice in anul 2009
451
365
S= = 1,317 zile turistice in anul 2010
277

365
S= = 1,825 zile turistice in anul 2011
200

365
S= = 1,771 zile turistice in anul 2012
206
365
S= = 1,351 zile turistice in anul 2013
270

Bungalouri-cerere interna
2
1.8
1.6
1.4
1.2
1
Bungalouri-cerere interna
0.8
0.6
0.4
0.2
0
2009 2010 2011 2012 2013
Pentru cererea externa:

Hoteluri:

365
S= = 0,0093 zile turistice in anul 2009
38929

365
S= = 0,009 zile turistice in anul 2010
39821

365
S= = 0,009 zile turistice in anul 2011
39848
365
S= = 0,009 zile turistice in anul 2012
42292
365
S= = 0,009 zile turistice in anul 2013
43421

Hoteluri-cerere externa
0.01
0.009
0.008
0.007
0.006
0.005
Hoteluri-cerere externa
0.004
0.003
0.002
0.001
0
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:

365
S= = 6,186 zile turistice in anul 2009
59
365
S= = 7,448 zile turistice in anul 2010
49
365
S= = 12,166 zile turistice in anul 2011
30
365
S= = 1,336 zile turistice in anul 2012
273
365
S= = 1,123 zile turistice in anul 2013
325

Hosteluri-cerere externa
14

12

10

Hosteluri-cerere externa
6

0
2009 2010 2011 2012 2013
Hoteluri apartament:

365
S= = 5,289 zile turistice in anul 2009
69
365
S= = 1,483 zile turistice in anul 2010
246
365
S= = 1,262 zile turistice in anul 2011
289
365
S= = 0,997 zile turistice in anul 2012
366
365
S= = 0,675 zile turistice in anul 2013
540

Hoteluri apart.-cerere externa


6

3
Hoteluri apart.-cerere externa

0
2009 2010 2011 2012 2013
Moteluri:

365
S= = 0,186 zile turistice in anul 2009
1959
365
S= = 0,261 zile turistice in anul 2010
1398
365
S= = 0,587 zile turistice in anul 2011
621
365
S= = 0,253 zile turistice in anul 2012
1438
365
S= = 0,409 zile turistice in anul 2013
892

Moteluri-cerere externa
0.7

0.6

0.5

0.4

Moteluri-cerere externa
0.3

0.2

0.1

0
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:

365
S= = 0,332 zile turistice in anul 2009
1098
365
S= = 0,152 zile turistice in anul 2010
2388
365
S= = 0,130 zile turistice in anul 2011
2793

365
S= = 0,212 zile turistice in anul 2012
1714
365
S= = 0,190 zile turistice in anul 2013
1916

Vile turistice-cerere externa


0.35

0.3

0.25

0.2

Vile turistice-cerere externa


0.15

0.1

0.05

0
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:

365
S= = 5,983 zile turistice in anul 2009
61
365
S= = 6,886 zile turistice in anul 2010
53
365
S= = 8,488 zile turistice in anul 2011
43
365
S= = 3,578 zile turistice in anul 2012
102
365
S= = 3,288 zile turistice in anul 2013
111

Bungalouri-cerere externa
9

4 Bungalouri-cerere externa

0
2009 2010 2011 2012 2013
Pentru numarul total de turisti romani + straini pe unitati de cazare:

Hoteluri:

365
S= = 0,001 zile turistice in anul 2009
232714
365
S= = 0,001 zile turistice in anul 2010
228979
365
S= = 0,001 zile turistice in anul 2011
240912
365
S= = 0,001 zile turistice in anul 2012
267614
365
S= = 0,001 zile turistice in anul 2013
260104

Hoteluri r+s
0.0012

0.001

0.0008

0.0006
Hoteluri r+s

0.0004

0.0002

0
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:

365
S= = 0,186 zile turistice in anul 2009
1954
365
S= = 0,141 zile turistice in anul 2010
2575
365
S= = 0,148 zile turistice in anul 2011
2458
365
S= = 0,047 zile turistice in anul 2012
7682
365
S= = 0,035 zile turistice in anul 2013
10212

Hosteluri r+s
0.2
0.18
0.16
0.14
0.12
0.1
Hosteluri r+s
0.08
0.06
0.04
0.02
0
2009 2010 2011 2012 2013
Hoteluri apartament:

365
S= = 0,294 zile turistice in anul 2009
1240
365
S= = 0,180 zile turistice in anul 2010
2017
365
S= = 0,161 zile turistice in anul 2011
2254
365
S= = 0,122 zile turistice in anul 2012
2982
365
S= = 0,117 zile turistice in anul 2013
3094

Hoteluri apart. r+s


0.35

0.3

0.25

0.2

Hoteluri apart. r+s


0.15

0.1

0.05

0
2009 2010 2011 2012 2013
Moteluri:

365
S= = 0,016 zile turistice in anul 2009
22252
365
S= = 0,019 zile turistice in anul 2010
18289
365
S= = 0,020 zile turistice in anul 2011
18235
365
S= = 0,016 zile turistice in anul 2012
22456
365
S= = 0,022 zile turistice in anul 2013
16319

Moteluri r+s
0.025

0.02

0.015

Moteluri r+s
0.01

0.005

0
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:

365
S= = 0,019 zile turistice in anul 2009
18732
365
S= = 0,016 zile turistice in anul 2010
22209
365
S= = 0,017 zile turistice in anul 2011
21000
365
S= = 0,018 zile turistice in anul 2012
19406

365
S= = 0,016 zile turistice in anul 2013
22372

Vile turistice r+s


0.0195
0.019
0.0185
0.018
0.0175
0.017
Vile turistice r+s
0.0165
0.016
0.0155
0.015
0.0145
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:

365
S= = 0,712 zile turistice in anul 2009
512
365
S= = 1,106 zile turistice in anul 2010
330
365
S= = 1,502 zile turistice in anul 2011
243
365
S= = 1,185 zile turistice in anul 2012
308
365
S= = 0,958 zile turistice in anul 2013
381

Bungalouri r+s
1.6

1.4

1.2

0.8
Bungalouri r+s
0.6

0.4

0.2

0
2009 2010 2011 2012 2013
6) Calculul sejurului mediu pe fiecare sejur de cazare in functie de innoptare pe unitati de
cazare:
NH
S= T

Calcului sejurului mediu pe


2009 2010 2011 2012 2013
fiecare sejur de cazare

Romani 2,506 2,525 2,537 2,489 2,439

Hoteluri Straini 2,926 2,825 3,325 3,107 2,698

Rom+Str 2,576 2,578 2,667 2,587 2,489

Romani 1,602 2,209 2,814 2,492 2,400

Hosteluri Straini 1,322 1,346 2,033 4,172 2,086

Rom+Str 1,593 2,193 2,804 2,552 2,390

Romani 2,050 2,656 2,347 2,345 2,541


Hoteluri
Straini 1,623 1,906 2,190 2,142 2,229
apartament
Rom+Str 2,026 2,565 2,326 2,399 2,487

Romani 1,435 1,698 1,689 1,520 1,675

Moteluri Straini 4,577 8,870 4,309 2,026 2,199

Rom+Str 1,712 2,246 1,778 1,552 1,705

Romani 2,243 2,112 2,014 2,010 2,248

Vile turistice
Straini 2,791 1,906 1,505 1,925 2,302

Rom+Str 2,275 2,090 1,946 2,002 2,253


Pentru cererea interna:

Hoteluri:

485631
S= = 2,506 zile turistice in anul 2009
193785
477788
S= = 2,525 zile turistice in anul 2010
189158
510163
S= = 2,537 zile turistice in anul 2011
201064
560999
S= = 2,489 zile turistice in anul 2012
225322
528664
S= = 2,439 zile turistice in anul 2013
216683

Hoteluri-cerere interna
2.56

2.54

2.52

2.5

2.48

2.46 Hoteluri-cerere interna

2.44

2.42

2.4

2.38
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:

3036
S= = 1,602 zile turistice in anul 2009
1895
5581
S= = 2,209 zile turistice in anul 2010
2526
6833
S= = 2,814 zile turistice in anul 2011
2428
18467
S= = 2,492 zile turistice in anul 2012
7409
23737
S= = 2,400 zile turistice in anul 2013
9887

Hosteluri-cerere interna
3

2.5

1.5
Hosteluri-cerere interna

0.5

0
2009 2010 2011 2012 2013
Hoteluri apartament:

2401
S= = 2,050 zile turistice in anul 2009
1171
4705
S= = 2,656zile turistice in anul 2010
1771
4612
S= = 2,347 zile turistice in anul 2011
1965
6370
S= = 2,435 zile turistice in anul 2012
2616
6491
S= = 2,541 zile turistice in anul 2013
2554

Hoteluri apart.-cerere interna


3

2.5

1.5
Hoteluri apart.-cerere interna

0.5

0
2009 2010 2011 2012 2013
Moteluri:

29134
S= = 1,435 zile turistice in anul 2009
20293
28691
S= = 1,698 zile turistice in anul 2010
16891
29753
S= = 1,689 zile turistice in anul 2011
17614
31949
S= = 1,520 zile turistice in anul 2012
21018
25874
S= = 1,677 zile turistice in anul 2013
15427

Moteluri-cerere interna
1.75

1.7

1.65

1.6

1.55

1.5 Moteluri-cerere interna

1.45

1.4

1.35

1.3
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:

39565
S= = 2,243 zile turistice in anul 2009
17634
41866
S= = 2,112 zile turistice in anul 2010
19821
36676
S= = 2,014 zile turistice in anul 2011
18207
35568
S= = 1,953 zile turistice in anul 2012
17692
45995
S= = 2,010 zile turistice in anul 2013
20456

Vile turistice-cerere interna


2.3
2.25
2.2
2.15
2.1
2.05
Vile turistice-cerere interna
2
1.95
1.9
1.85
1.8
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:

963
S= = 2,135 zile turistice in anul 2009
451
593
S= = 2,140 zile turistice in anul 2010
277

421
S= = 2,105 zile turistice in anul 2011
200

310
S= = 1,504 zile turistice in anul 2012
206

380
S= = 1,407 zile turistice in anul 2013
270

Bungalouri-cerere interna
2.5

1.5

Bungalouri-cerere interna
1

0.5

0
2009 2010 2011 2012 2013
Pentru cererea externa:

Hoteluri:
113910
S= = 2,926 zile turistice in anul 2009
38929

112527
S= = 2,825 zile turistice in anul 2010
39821

132512
S= = 3,325 zile turistice in anul 2011
39848

131419
S= = 3,107 zile turistice in anul 2012
42292

117170
S= = 2,698 zile turistice in anul 2013
43421

Hoteluri-cerere externa
3.5

2.5

Hoteluri-cerere externa
1.5

0.5

0
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:

78
S= = 1,322 zile turistice in anul 2009
59

66
S= = 1,346 zile turistice in anul 2010
49

61
S= = 2,033 zile turistice in anul 2011
30

1139
S= = 4,172 zile turistice in anul 2012
273

678
S= = 2,086 zile turistice in anul 2013
325

Hosteluri-cerere externa
4.5

3.5

2.5

2 Hosteluri-cerere externa

1.5

0.5

0
2009 2010 2011 2012 2013
Hoteluri apartament:

112
S= = 1,623 zile turistice in anul 2009
69

469
S= = 1,906 zile turistice in anul 2010
246

633
S= = 2,190 zile turistice in anul 2011
289

784
S= = 2,142 zile turistice in anul 2012
366

1204
S= = 2,229 zile turistice in anul 2013
540

Hoteluri apart.-cerere externa


2.5

1.5

Hoteluri apart.-cerere externa


1

0.5

0
2009 2010 2011 2012 2013
Moteluri:

8967
S= = 4,577 zile turistice in anul 2009
1959

12401
S= = 8,870 zile turistice in anul 2010
1398

2676
S= = 4,309 zile turistice in anul 2011
621

2914
S= = 2,026 zile turistice in anul 2012
1438

1962
S= = 2,199 zile turistice in anul 2013
892

Moteluri-cerere externa
10
9
8
7
6
5
Moteluri-cerere externa
4
3
2
1
0
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:

3065
S= = 2,791 zile turistice in anul 2009
1098

4552
S= = 1,906 zile turistice in anul 2010
2388

4205
S= = 1,505 zile turistice in anul 2011
2793

3301
S= = 1,925 zile turistice in anul 2012
1714

4412
S= = 2,302 zile turistice in anul 2013
1916

Vile turistice-cerere externa


3

2.5

1.5
Vile turistice-cerere externa

0.5

0
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:

114
S= = 2,360 zile turistice in anul 2009
61

187
S= = 3,528 zile turistice in anul 2010
53

128
S= = 2,976 zile turistice in anul 2011
43

281
S= = 2,754 zile turistice in anul 2012
102

277
S= = 2,495 zile turistice in anul 2013
111

Bungalouri-cerere externa
4

3.5

2.5

2
Bungalouri-cerere externa
1.5

0.5

0
2009 2010 2011 2012 2013
Pentru total turisti romani + straini :

Hoteluri:

599541
S= = 2,576 zile turistice in anul 2009
232714

590315
S= = 2,578 zile turistice in anul 2010
228979

642675
S= = 2,667 zile turistice in anul 2011
240912

692418
S= = 2,587 zile turistice in anul 2012
267614

645834
S= = 2,482 zile turistice in anul 2013
260104

Hoteluri r+s
2.7

2.65

2.6

2.55

Hoteluri r+s
2.5

2.45

2.4

2.35
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:

3114
S= = 1,593 zile turistice in anul 2009
1954

5647
S= = 2,193zile turistice in anul 2010
2575

6894
S= = 2,804 zile turistice in anul 2011
2458

19606
S= = 2,552 zile turistice in anul 2012
7682

24415
S= = 2,390 zile turistice in anul 2013
10212

Hosteluri r+s
3

2.5

1.5
Hosteluri r+s

0.5

0
2009 2010 2011 2012 2013
Hoteluri apartament:

2513
S= = 2,026 zile turistice in anul 2009
1240

5174
S= = 2,565 zile turistice in anul 2010
2017

5245
S= = 2,326 zile turistice in anul 2011
2254

7154
S= = 2,399 zile turistice in anul 2012
2982

7695
S= = 2,487 zile turistice in anul 2013
3094

Hoteluri apart.r+s
3

2.5

1.5
Hoteluri apart.r+s

0.5

0
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:

42630
S= = 2,275 zile turistice in anul 2009
18732

46418
S= = 2,090 zile turistice in anul 2010
22209

40881
S= = 1,947 zile turistice in anul 2011
21000

38869
S= = 1,946 zile turistice in anul 2012
19406

50407
S= = 2,002 zile turistice in anul 2013
22372

Vile turistice r+s


2.3

2.2

2.1

2
Vile turistice r+s

1.9

1.8

1.7
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:

1107
S= = 2,162 zile turistice in anul 2009
512

780
S= = 2,363 zile turistice in anul 2010
330

549
S= = 2,259 zile turistice in anul 2011
243

591
S= = 1,918 zile turistice in anul 2012
308

657
S= = 1,724 zile turistice in anul 2013
381

Bungalouri r+s
2.3

2.2

2.1

2
Bungalouri r+s

1.9

1.8

1.7
2009 2010 2011 2012 2013
7) Coeficientul lunar al traficului turistic in anul 2014 pe unitati de cazare:

29616(aug)
Hoteluri: CLunar = = 1,802
16431(ian)

1125(oct)
Hosteluri: CLunar = 512(martie) = 2,197

496(aug)
Hoteluri apartament: CLunar = 179(martie) = 2,770

1501(oct)
Moteluri: CLunar = = 1,682
892(ian)

3490(aug)
Vile turistice: CLunar = 959(martie) = 3,639

1045(aug)
Cabane turistice: CLunar = 187(aprilie) = 5,588

5283(aug)
Pensiuni turistice: CLunar = 1807(aprilie) = 2,923

1145(oct)
Pensiuni agroturistice: CLunar = 532(martie) = 2,285

Coeficientul lunar 2014


6
4
2
0
LM
8)Coeficientul concentratiei lunare in anul 2013 pe judet: Cc =
At

Hoteluri:
20717
Ianuarie : = 260104 = 0,089

20005
Februarie: = 260104 = 0,086

18296
Martie: = 260104 = 0,080

16274
Aprilie = = 0,082
260104

21227
Mai = = 0,081
260104
22661
Iunie = 260104 = 0,087

23241
Iulie = 260104 = 0,089

28167
August = 260104 = 0,108

23932
Septembrie = 260104 = 0,092

22758
Octombrie = 260104 = 0,087

22752
Noiembrie = 260104 = 0,087

20074
Decembrie = 260104 = 0,087

Hoteluri -coeficientul concentratie lunare 2013


0.15
0.1
0.05
0
Hosteluri:
20717
Ianuarie : = 260104 = 0,086

20005
Februarie: = 260104 = 0,087

18296
Martie: = 260104 = 0,085

16274
Aprilie = 260104 = 0,096

21227
Mai = 260104 = 0,094

22661
Iunie = 260104 = 0,087

23241
Iulie = 260104 = 0,089

28167
August = 260104 = 0,090

23932
Septembrie = 260104 = 0,095

22758
Octombrie = 260104 = 0,087

22752
Noiembrie = 260104 = 0,089

20074
Decembrie = 260104 = 0,085

Hosteluri-coeficientul concentratie lunare


2013

0.1
0.095
0.09
0.085
0.08
0.075
Hoteluri apartament:
540
Ianuarie : = 10212 = 0,084

613
Februarie: = 10212 = 0,086

733
Martie: = 10212 = 0,085

989
Aprilie = 10212 = 0,092

812
Mai = 10212 = 0,094

22661
Iunie = 10212 = 0,085

23241
Iulie = 10212 = 0,089

1004
August = 10212 = 0,091

1217
Septembrie = 10212 = 0,094

1034
Octombrie = 10212 = 0,087

993
Noiembrie = 10212 = 0,089

913
Decembrie = 10212 = 0,083

Hoteluri apart.coeficientul de concentratie lunare


2013
0.1
0.09
0.08
0.07
Vile turistice:
20717
Ianuarie : = 22372 = 0,086

20005
Februarie: = 22372 = 0,087

18296
Martie: = 22372 = 0,085

16274
Aprilie = 22372 = 0,096

21227
Mai = 22372 = 0,094

22661
Iunie = 22372 = 0,087

23241
Iulie = 22372 = 0,089

28167
August = 22372 = 0,090

23932
Septembrie = 22372 = 0,095

22758
Octombrie = 22372 = 0,087

22752
Noiembrie = 22372 = 0,089

20074
Decembrie = 22372 = 0,085

Vile turistice-coeficientul de concentratie lunara


2013
0.1
0.095
0.09
0.085
0.08
0.075
Moteluri:
20717
Ianuarie : = 260104 = 0,089

20005
Februarie: = 260104 = 0,086

18296
Martie: = 260104 = 0,080

16274
Aprilie = 260104 = 0,082

21227
Mai = 260104 = 0,081

22661
Iunie = 260104 = 0,087

23241
Iulie = 260104 = 0,089

28167
August = 260104 = 0,090

23932
Septembrie = 260104 = 0,093

22758
Octombrie = 260104 = 0,087

22752
Noiembrie = 260104 = 0,088

20074
Decembrie = 260104 = 0,085

Moteluri-coeficientul de concentratie lunara 2013

0.095
0.09
0.085
0.08
0.075
0.07
9)Coeficientul trimestrial de trafic turistic pe judet in anul 2013:

TM
Ct =
tm
23241+28167+23932(iulie,aug,sept)
Hoteluri: Ct = 20005+18296+16274(febr,martie,aprilie) = 1,380

1004+1217+1034(iun,iul,aug)
Hosteluri: Ct = = 1,725
540+613+733(ian,feb,mar)

334+298+333(aug,sept,oct)
Hoteluri apartament: Ct = 210+143+154(febr,mar,april) = 1,785

1585+1410+1324(oct,nov,dec)
Moteluri: Ct = 1144+1312+1411(ian,febr,martie) = 1,682

1691+2586+2585(iun,iul,aug)
Vile turistice: Ct = 1557+1384+1897(martie,apr,mai) = 1,569

601+606+758(iun,iul,aug)
Cabane turistice: Ct = 288+297+280(febr,mar,aprilie) = 1,688

coeficientul trimestrial de trafic turistic-2013


2
1.8
1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4 coeficientul trimestrial de trafic
0.2 turistic-2013
0
10) Ponderea capacitatii de cazare pe unitati de cazare:


= 100

Hoteluri: Hoteluri 57,343%


31465
= 100 = 57,343%
54908 Hosteluri 5,232%
Hosteluri:
Hoteluri apart 7,649%
1654
= 100 = 5,232% Moteluri 6,250%
54908
Hoteluri apartament: Vile turistice 7,345%
420 Cabane turistice 4%
= 100 = 7,649%
54908
Bungalouri 0,072%
Moteluri:
Pensiuni turistice 15,431%
3432
= 100 = 6,250%
54908
Pensiuni agroturistice 4,360%
Vile turistice:

4033
= 100 = 7,345%
54908
Cabane turistice:

2199
= 100 = 4 %
54908
Bungalouri:

40
= 100 = 0,072%
54908
Pensiuni turistice:

8473
= 100 = 15,431%
54908
Pensiuni agroturistice:

2394
= 100 = 4,360%
54908
Ponderea capacitatii de cazare
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%

Pentru analizarea acestui aspect nu exista date oficiale la Directia Judeteana de Statistica
Prahova sau la alte institutii acreditate insa, turistii straini vin cu predilectie din tari ca: Regatul Unit al
Marii Britanii, Israel, Germania, Franta, Italia, Turcia, Ungaria, Cehia, Slovacia. Cum este normal, ceea
mai mare parte a turistilor sunt romani, iar cel mai mare numar de turisti romani vin din orase precum
Bucuresti si Ploiesti, in special la sfarsit de saptamana, pentru a petrece cateva zile in natura.

11) Indicatorul evolutiei capacitatii totale de cazare pe judet:

LCi
LC0i = x 100
LCO

ANI 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Hoteluri 100,459 112,090 100,968 96,104

Hosteluri 110,769 143,055 151,132 100

Vile turistice 104,289 99,357 113,971 97048


Moteluri 129,159 93,905 116,076 87,166

Hoteluri apartament 100 100 100 100

Bungalouri 100 100 100 100

Tabere de elevi si prescolari 100 100 100 100

Pensiuni turistice 117,967 97,512 118,046 101,623

Pensiuni agroturistice 105,866 112,090 144,719 82,763

Cabane turistice 80,115 107,469 100,448 83,035

Hoteluri:

5897
LC20102011 = x 100 = 100,459%
5870

6610
LC20112012 = x 100 = 112,090%
5897

6674
LC20122013 = x 100 = 100,968%
6610

6414
LC20132014 = x 100 = 96,104%
6674

Indicatorul evolutiei capacitatii totale de


cazare pe judet-Hoteluri
120%
110%
Indicatorul evolutiei capacitatii
100%
totale de cazare pe judet-
90% Hoteluri
80%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Hosteluri:

216
LC20102011 = x 100 = 110,769%
195
309
LC20112012 = x 100 = 143,055%
216
467
LC20122013 = x 100 = 151,132%
309
467
LC20132014 = x 100 = 100%
467

Indicatorul evolutiei capacitatii totale de


cazare pe judet-Hosteluri
200%

Indicatorul evolutiei capacitatii


100%
totale de cazare pe judet-
Hoteluri
0%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Vile turistice:

778
LC20102011 = x 100 = 104,289%
746
773
LC20112012 = x 100 = 99,357%
778
881
LC20122013 = x 100 = 113,971%
773
855
LC20132014 = x 100 = 97,048%
881

Indicatorul evolutiei capacitatii totale de


cazare pe judet-Vile turistice
120%
115%
110%
105%
100%
95%
90%
85%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Hoteluri apartament:

84
LC20102011 = x 100 = 100%
84

84
LC20112012 = x 100 = 100%
84

84
LC20122013 = x 100 = 100%
84

84
LC20132014 = x 100 = 100%
84

Indicatorul evolutiei capacitatii totale


de cazare pe judet-Hoteluri
apartament
120%
100%
80%
Indicatorul evolutiei
60%
capacitatii totale de cazare
40% pe judet-Hoteluri
20%
0%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Pensiuni turistice:

1648
LC20102011 = x 100 = 117,967%
1397

1607
LC20112012 = x 100 = 97,512%
1648

1897
LC20122013 = x 100 = 118,046%
1607

1924
LC20132014 = x 100 = 101,623%
1897
Indicatorul evolutiei capacitatii totale
de cazare pe judet-Pensiuni turistice
150%

100%

50%

0%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Bungalouri:

8
LC20102011 = x 100 = 100%
8

8
LC20112012 = x 100 = 100%
8

8
LC20122013 = x 100 = 100%
8

8
LC20132014 = x 100 = 100%
8

Indicatorul evolutiei capacitatii totale de


cazare pe judet-Bungalouri
120%
100%
80%
60%
40%
20%
0%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
12) Densitatea circulatiei turistice in raport cu suprafata judetului:

Tti
Sti =
S

Anii 2009 2010 2011 2012 2013


Nr total turisti
6141135 6072757 7031606 7686489 7943153
rom+str
Densitatea
circulatiei 13,022 12,877 14,910 16,299 16,843
turistice

6141135 Nr turisti
Sti = = 13,022 in anul 2009
471587 Suprafata
6072757 Nr turisti
Sti = = 12,877 in anul 2010
471587 Suprafata
7031606 Nr turisti
Sti = = 14,910 in anul 2011
471587 Suprafata
7686489 Nr turisti
Sti = = 16,299 in anul 2012
471587 Suprafata
7943153 Nr turisti
Sti = = 16,843 in anul 2013
471587 Suprafata

Densitatea circulatiei turistice in raport cu


suprafata judetului
20
15
Densitatea circulatiei turistice in
10
raport cu suprafata judetului
5
0
2009 2010 2011 2012 2013
13) Densitatea circulatiei turistice in raport cu populatia judetului:

Tti
ti =
P

6141135 Nr turisti
Dti = = 7,365 in anul 2009
833823 Nr locuitori
6072757 Nr turisti
Dti = = 7,313 in anul 2010
830370 Nr locuitori
7031606 Nr turisti
Dti = = 8,507 in anul 2011
826511 Nr locuitori
7686489 Nr turisti
Dti = = 9,352 in anul 2012
821879 Nr locuitori
7943153 Nr turisti
Dti = = 9,711 in anul 2013
817954 Nr locuitori

Densitatea circulatiei turistice in raport cu


populatia judetului
10

6 Densitatea circulatiei turistice in


raport cu populatia judetului
4

0
2009 2010 2011 2012 2013
14) Functia turistica in raport cu populatia judetului:

Nt
Ft = Functia turistica 2009 2010 2011 2012 2013
P
Hoteluri 0,007 0,071 0,007 0,008 0,007

Hosteluri 0,002 0,003 0,003 0,005 0,005

Pensiuni turistice 0,052 0,050 0,045 0,047 0,038

Pensiuni agroturistice 0,003 0,002 0,003 0,004 0,004

Hoteluri:

5870
Ft = = 0,007 in anul 2009
833823
5897
Ft = = 0,071 in anul 2010
830370
6610
Ft = = 0,007 in anul 2011
826511
6674
Ft = = 0,008 in anul 2012
821879
6414
Ft = = 0,007 in anul 2013
817954

Functia turistica in raport cu populatia


judetului-Hoteluri
0.1

0.05 Functia turistica in raport


cu populatia judetului-
Hoteluri
0
2009 2010 Functia turistica in raport cu populatia
2011 2012
2013
Hosteluri:

195
Ft = = 0,002 in anul 2009
833823
216
Ft = = 0,003 in anul 2010
830370
309
Ft = = 0,003 in anul 2011
826511
467
Ft = = 0,005 in anul 2012
821879
467
Ft = = 0,005 in anul 2013
817954

Functia turistica in raport cu populatia


judetului-Hosteluri
0.01

0
2009 2010
2011
2012
2013

Hoteluri apartament:
84
Ft = = 0,002 in anul 2009
833823
84
Ft = = 0,03 in anul 2010
830370
84
Ft = = 0,003 in anul 2011
826511
84
Ft = = 0,005 in anul 2012
821879
84
Ft = = 0,005 in anul 2013
817954

Functia turistica in raport cu populatia


0.01 judetului-Hosteluri
0
2009 2010 2011
2012
2013
Pensiuni turistice:

1397
Ft = = 0,052 in anul 2009
833823
1648
Ft = = 0,050 in anul 2010
830370
1607
Ft = = 0,045 in anul 2011
826511
1897
Ft = = 0,047 in anul 2012
821879
1924
Ft = = 0,038 in anul 2013
817954

Functia turistica in raport cu populatia judetului-


Pensiuni turistice

0.06
0.05
0.04
0.03
0.02
0.01
0
2009
2010
2011
2012
2013
Pensiuni agroturistice:

375
Ft = = 0,003 in anul 2009
833823
397
Ft = = 0,002 in anul 2010
830370
445
Ft = = 0,003 in anul 2011
826511
644
Ft = = 0,004 in anul 2012
821879
533
Ft = = 0,004 in anul 2013
817954

Functia turistica in raport cu populatia


judetului-Pensiuni agroturistice

0.06
0.05
0.04
0.03
0.02
0.01
0
2009
2010
2011
2012
2013
Vile turistice:

746
Ft = = 0,002 in anul 2009
833823
778
Ft = = 0,03 in anul 2010
830370
774
Ft = = 0,003 in anul 2011
826511
881
Ft = = 0,005 in anul 2012
821879
855
Ft = = 0,005 in anul 2013
817954

Functia turistica in raport cu populatia


judetului-Vile turistice

0.006

0.004

0.002

0
2009
2010
2011
2012
2013
Cabane turistice:

518
Ft = = 0,002 in anul 2009
833823
415
Ft = = 0,03 in anul 2010
830370
446
Ft = = 0,003 in anul 2011
826511
448
Ft = = 0,005 in anul 2012
821879
372
Ft = = 0,005 in anul 2013
817954

Functia turistica in raport cu populatia


judetului-Cabane turistice

0.006

0.004

0.002

0
2009
2010
2011
2012
2013
THi
15) Indicele evolutiei clientelei pe judet: T = x 100
TH0

Indicele evolutiei
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
clientelei

97,193
Hoteluri 98,395 105,211 111,083

Hosteluri 131,780 95,456 312,530 132,934

Moteluri 92,190 111,750 132,298 103,755

Vile turistice 118,561 94,556 92,409 115,283

Cabane
79,329 86,149 100,524 91,624
turistice

Bungalouri 64,453 73,636 126,748 123,701

Pentru totalul turistilor (romani + straini):

Hoteluri:

228979
T20102011 = x 100 = 98,395%
232714
240912
T20112012 = x 100 = 105,211%
228979
267614
T20122013 = x 100 = 111,083%
240912
260104
T20132014 = x 100 = 97,193%
267614
Indicele evolutiei clientelei pe judet-
Hoteluri
120.00%

110.00%

100.00%

90.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014

Hosteluri:

2575
T20102011 = x 100 = 131,780%
1954
2458
T20112012 = x 100 = 95,456%
2575
7682
T20122013 = x 100 = 312,530%
2458
10212
T20132014 = x 100 = 132,934%
7682

Indicele evolutiei clientelei pe judet-


Hosteluri
115.00%
110.00%
105.00%
100.00%
95.00%
90.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Moteluri:

18289
T20102011 = x 100 = 82,190%
22252
18235
T20112012 = x 100 = 99,704%
18289
22456
T20122013 = x 100 = 123,147%
18235
16319
T20132014 = x 100 = 72,671%
22456

Indicele evolutiei clientelei pe judet-Moteluri


150.00%
100.00%
50.00%
0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Vile turistice:

22209
T20102011 = x 100 = 118,561%
18732
21000
T20112012 = x 100 = 94,556%
22209
19406
T20122013 = x 100 = 92,409%
21000
22372
T20132014 = x 100 = 115,283%
19406

Indicele evolutiei clientelei pe judet-Vile


turistice

120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Cabane turistice:

6866
T20102011 = x 100 = 79,329%
8655
5915
T20112012 = x 100 = 86,149%
6866
5946
T20122013 = x 100 = 100,524%
5915
5448
T20132014 = x 100 = 91,624%
5946

Indicele evolutiei clientelei pe judet-Cabane


turistice

120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
NHi
16)Indicele evolutiei innoptarilor turistice la nivelul judetului: N = x 100
NH0

Tipuri de
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
turisti

Romani 98,384 106,770 109,964 94,236


Hoteluri
Straini 98,785 117,760 99,176 94,236

Romani 183,827 122,433 270,261 128,537


Hosteluri
Straini 84,615 92,424 1,867,213 59,525

Hoteluri Romani 19,960 98,023 138,117 101,899

apartam Straini 418,75 134,968 123,854 153,571

Romani 98,479 103,701 107,380 80,985


Moteluri
Straini 138,925 21,57 108,893 67,330

Vile Romani 105,815 87,603 96,978 129,315

Turistice
Straini 148,515 92,376 78,501 133,656

Cabane Romani 68,915 65,963 96,630 94,681

turistice
Straini 283,783 503,809 42,722 47,345

Romani 61,578 70,994 73,634 122,580


Bungalouri
Straini 129,861 64,449 219,531 98,576

Pensiuni Romani 93,221 108,820 100,433 102,143

turistice Straini 69,472 121,474 93,224 51,515


TOTAL 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Hoteluri 98,461 108,869 107,739 93,272

Hosteluri 181,342 122,082 284,392 124,528

Hoteluri 205,889 101,372 136,396 107,562

Apartament

Moteluri 107,50 78,918 107,505 79,843

Vile turistice 108,885 88,071 95,078 129,684

Cabane 69,256 68,814 94,060 93,656

Turistice

Bungalouri 70,460 70,384 107,650 111,167

Pensiuni 91,545 109,497 100,005 99,339

turistice

Pensiuni 69,569 107,640 135,355 131,874

agroturistice
Pentru cererea interna (romani):

Hoteluri:

477788
N20092010 = x 100 = 98,384%
485631

510163
N20102011 = x 100 = 106,776%
477788

560999
N20112012 = x 100 = 109,964%
510163

528664
N20122013 = x 100 = 94,236%
560999

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-


Hoteluri

110.00%
105.00%
100.00%
95.00%
90.00%
85.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Hosteluri:

5581
N20092010 = x 100 = 183,827%
3036

6833
N20102011 = x 100 = 122,433%
5581

18467
N20112012 = x 100 = 270,261%
6833

23737
N20122013 = x 100 = 128,537%
18467

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-Hosteluri

300.00%

200.00%

100.00%

0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Hoteluri apartament:

4705
N20092010 = x 100 = 195,960%
2401

4612
N20102011 = x 100 = 98,023%
4705

6370
N20112012 = x 100 = 138,117%
4612

6491
N20122013 = x 100 = 101,899%
6370

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-Hoteluri


apartament
200.00%
150.00%
100.00%
50.00%
0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Moteluri:
28691
N20092010 = x 100 = 98,479%
29134
29753
N20102011 = x 100 = 103,701%
28691
31949
N20112012 = x 100 = 107,380%
29753
25874
N20122013 = x 100 = 80,985%
31949

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-Hoteluri

110.00%

100.00%

90.00%

80.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Vile turistice:

41866
N20092010 = x 100 = 105,815%
39565
36676
N20102011 = x 100 = 87,603%
41866
35568
N20112012 = x 100 = 96,978%
36676
45995
N20122013 = x 100 = 129,315%
35568

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-Vile


turistice

150.00%

100.00%

50.00%

0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Pentru cererea externa:
Hoteluri:
112527
N20092010 = x 100 = 98,785%
113910
132512
N20102011 = x 100 = 117,760%
112527
131419
N20112012 = x 100 = 99,175%
132512
117170
N20122013 = x 100 = 89,157%
131419

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-


Hoteluri

150.00%

100.00%

50.00%

0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Moteluri:

12401
N20092010 = x 100 = 138,295%
8967

2676
N20102011 = x 100 = 21,578%
12401

2914
N20112012 = x 100 = 108,893%
2676

1962
N20122013 = x 100 = 67,330%
2914

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-


Moteluri
150.00%

100.00%

50.00%

0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Hosteluri:

66
N20092010 = x 100 = 84,615%
78

61
N20102011 = x 100 = 92,424%
66

1139
N20112012 = x 100 = 1.867,213%
61

678
N20122013 = x 100 = 59,525%
1139

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-Hosteluri

200.00%
150.00%
100.00%
50.00%
0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Hoteluri apartament:

469
N20092010 = x 100 = 418,75%
112

633
N20102011 = x 100 = 134,968%
469

784
N20112012 = x 100 = 123,854%
633

1204
N20122013 = x 100 = 153,571%
784

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-


Hoteluri apartament

500.00%
400.00%
300.00%
200.00%
100.00%
0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Vile turistice:

4552
N20092010 = x 100 = 148,515%
3065

4205
N20102011 = x 100 = 92,376%
4552

3301
N20112012 = x 100 = 78,501%
4205

4412
N20122013 = x 100 = 133,656%
3301

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-Vile


turistice

150.00%

100.00%

50.00%

0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Pentru total turisti (romani + straini):

Hoteluri:

590315
N20092010 = x 100 = 98,461%
599541

642675
N20102011 = x 100 = 108,869%
590315

692418
N20112012 = x 100 = 107,739%
642675

645834
N20122013 = x 100 = 93,272%
692418

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-


Hoteluri

110.00%
105.00%
100.00%
95.00%
90.00%
85.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Hosteluri:

5647
N20092010 = x 100 = 181,342%
3114

6894
N20102011 = x 100 = 122,082%
5647

19606
N20112012 = x 100 = 284,392%
6894

24415
N20122013 = x 100 = 124,528%
19606

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-


Hosteluri

300.00%

200.00%

100.00%

0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Hoteluri apartament:

5174
N20092010 = x 100 = 205,889%
2513

5245
N20102011 = x 100 = 101,372%
5174

7154
N20112012 = x 100 = 136,396%
5245

7695
N20122013 = x 100 = 107,562%
7154

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-


Hoteluri apartament

250.00%
200.00%
150.00%
100.00%
50.00%
0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Moteluri:

41092
N20092010 = x 100 = 107,850%
38101

32429
N20102011 = x 100 = 78,918%
41092

34863
N20112012 = x 100 = 107,505%
32429

27836
N20122013 = x 100 = 79,843%
34863

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-


Moteluri

150.00%

100.00%

50.00%

0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
Vile turistice:

46418
N20092010 = x 100 = 108,885%
42630

40881
N20102011 = x 100 = 88,071%
46418

38869
N20112012 = x 100 = 95,078%
40881

50407
N20122013 = x 100 = 196,843%
38869

Indicele evolutiei innoptarilor pe judet-


Hoteluri

110.00%
105.00%
100.00%
95.00%
90.00%
85.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
17) Gradul de ocupare la nivelul judetului:

NH x 100
G0 =
LH x Z

Gradul de ocupare a capacitatilor de cazare variaza in functie de sezonalitatea manifestata prin


tipurile de turism practicate. In aceasta zona datorita tipurilor variate de turism practicabile dar si
climatului favorabil, utilizarea unitatilor de cazare turistica se realizeaza in fiecare anotimp cu unele
diferentieri insa. Cea mai mare solicitare se inregistreaza in sezonul de vara, intre 10 iulie si 1
septembrie si in sezonul de iarna, intre 20 decembrie si 31 ianuarie; un sezon intermediar luna
februarie, 15mai 10 iulie, 10 septembrie 31 octombrie si un extrasezon: lunile martie, aplilie,
noiembrie si 1 20 decembrie. In ceea ce priveste media anuala a gradului de utilizare a capacitatii de
primire turistica aceasta avea o valoare de 36.3% in anul 2010 iar la nivelul anului 2011 a fost mai
scazuta ( 34.2%). Aceasta evolutie nu este cauzata de scaderea numarului de turisti ci, mai degraba, de
cresterea numarului de unitati de cazare si implicit a locurilor de cazare.

Hoteluri:
599541 x 100
G0 = = 3,727,980.66 in anul 2009
5870 x 365
590315 x 100
G0 = = 3,653,806.59 in anul 2010
5897 x 365
642675 x 100
G0 = = 3,548,810.51 in anul 2011
6610 x 365
692418 x 100
G0 = = 3,786,823.04 in anul 2012
6674 x 365
645834 x 100
G0 = = 3,675,232.46 in anul 2013
6414x 365

Gradul de ocupare la nivelull judetului-


Hoteluri
38.00%
37.00%
36.00%
35.00%
34.00%
2009
2010
2011
2012
2013
Hosteluri:

3114 x 100
G0 = = 568,504.61 in anul 2009
195 x 365
5647 x 100
G0 = = 954,238.425 in anul 2010
216 x 365
6894 x 100
G0 = = 814,339.80 in anul 2011
309 x 365
19606 x 100
G0 = = 1,532,374.73 in anul 2012
467 x 365
24415 x 100
G0 = = 1,908,238.75 in anul 2013
467 x 365

Gradul de ocupare la nivelull judetului-


Hosteluri

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
2009
2010
2011
2012
2013
Hoteluri apartament:

2513 x 100
G0 = = 1,091,958.33 in anul 2009
84 x 365
5174 x 100
G0 = = 2,248,226.19 in anul 2010
84 x 365
5245 x 100
G0 = = 2,279,077.38 in anul 2011
84 x 365
7154 x 100
G0 = = 3,108,583.33 in anul 2012
84 x 365
7695 x 100
G0 = = 3,343,660.71 in anul 2013
84 x 365

Gradul de ocupare la nivelul judetului-


Hoteluri apartament

35.00%
30.00%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
2009
2010
2011
2012
2013
Moteluri:

38101 x 100
G0 = = 2,487,811.27 in anul 2009
559 x 365
41092 x 100
G0 = = 2,077,365.65 in anul 2010
722 x 365
32429 x 100
G0 = = 1,745,808.99 in anul 2011
678 x 365
34863 x 100
G0 = = 1,616,898.98 in anul 2012
787 x 365
27836 x 100
G0 = = 1,481,069.97 in anul 2013
686 x 365

Gradul de ocupare la nivelull judetului-


Moteluri

25.00%

20.00%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
2009
2010
2011
2012
2013
Vile turistice:

42630 x 100
G0 = = 2,085,784.18 in anul 2009
746 x 365
46418 x 100
G0 = = 2,177,708.22 in anul 2010
778 x 365
40881 x 100
G0 = = 2,081,444.37 in anul 2011
773 x 365
38869 x 100
G0 = = 1,610,350.17 in anul 2012
881 x 365
50407 x 100
G0 = = 2,151,920.46 in anul 2013
855 x 365

Gradul de ocupare la nivelul judetului-Vile


turistice

25.00%

20.00%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
2009
2010
2011
2012
2013
B)Analiza circulatiei turistice pe hotelul Cochet

3.Circulatia turistica din Complexul Cochet,Poiana Tapului (Busteni)

Buteni este un mic ora de munte din nordul judeului Prahova, Muntenia, n
centrul Romniei. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munilor Bucegi, care au altitudinea
maxim de 2.505 m. Situat la 135 km de Bucureti, se ntinde pe circa 7 km de-a lungul vii Prahovei,
ntre Vadul Cerbului i tunelul spat n pintenul muntelui Muchia Lung.
Altitudinea medie a oraului Buteni este de 850 m. Este una din cele mai populare staiuni de munte,
oferind panorame spectaculoase, o mulime de oportuniti i activiti de vacan, de la schi la excursii
montane. Are o populaie de 10.463 locuitori.
Monumente istorice
n oraul Buteni Crucea comemorativ a eroilor
romni din Primul Rzboi Mondial (19261928) aflat
pe vrful Caraiman, monument istoric memorial sau
funerar de interes naional. n faa grii se afl statuia
caporalului Constantin Muat Ultima grenad (1928),
monument de for public de interes naional. Tot de interes
naional sunt i Casa-muzeu Cezar Petrescu(1914
1918) i castelul Cantacuzino (1910), ansamblu alctuit
din castelul propriu-zis i parc.
n rest, alte opt obiective din ora sunt incluse n lista
monumentelor istorice din judeul Prahova ca monumente
de interes local. apte dintre ele sunt monumente de
arhitectur: casa de cultur (1887, reconstruit n 1986;
fost coal i bibliotec oreneasc); casa Alexandru
Popescu; Cminul Preoesc; vila Leonida (nceputul
secolului al XX-lea); vila Borneanu (1910, astzi grdini); vila Aura Buzescu (1920); i fabrica de
hrtie (1880), ansamblu alctuit din halele de producie (unele din 1880, astzi ateliere mecanice, altele
din 19201940, astzi sli de sport), casele de serviciu din incinta fabricii (1920), anexele gospodreti
(1900), blocurile muncitoreti (1880) i colonia muncitoreasc (1900). Al optulea obiectiv, clasificat ca
monument memorial sau funerar, este casa esteticianului i filosofului Tudor Vianu (secolul al XIX-
lea) aflat n localitatea Poiana apului.
Complex Cochet

Complexul Cochet se afl n Buteni, la mai puin de 3 km de Castelele Pele i Cantacuzino i


Mnstirea Caraiman. Oaspeii pot pescui pstrvi la proprietate, care sunt pregtii apoi de buctarul-
ef. Se ofer Wi-Fi gratuit.

Excursii profesioniste n muni cu jeep-uri, maini i ghid pot fi aranjate la Complexul Cochet.

Casa n copac de la Cochet ofer o experiena unic pentru mese sau ntlniri.

De asemenea, proprietatea are restaurant, bar i zone private de luat masa, cu emineu sau n foioarele
din grdin. Se ofer specialiti din pete, mncruri romneti i faciliti de grtar.

De asemenea, proprietatea ofer piscin interioar, saun i masaje. PlayStation 3, Nintendo


Wii, Xbox i rummy sunt disponibile gratuit.

Fiecare camer are balcon i cutie de valori. Bile sunt dotate cu du i usctor de pr. Unele
camere includ cad cu hidromasaj.Prtia de schi din Sinaia este la 5 minute de mers cu maina, iar
Cascada Urltoarea se afl mai aproape.
Complex Cochet
Complex Cochet va intampina intr-un
ambient placut si modern unde puteti petrece
un sejur linistit in Busteni Poiana Tapului,
pe Valea Prahovei, pe traseul catre Cascada
Urlatoarea.

Restaurant Mezazin
Tocmai renovat, cu atentie la detalii, va
invita sa va petreceti cele mai frumoase clipe
din viata dumneavoastra. Fie ca este vorba de
nunta, zi onomastica sau petrecere corporate.
Gradina de vara
O vacanta perfecta este o vacanta linistita! Acesta este motto-ul de care tinem cont. Florile, linistea, apa
curgatoare, toate vin in ajutorul relaxarii.
Tarife:

Complex Cochet-280 lei Noapte(mic dejun inclus)

Casa Cochet 1: 100 lei/noapte camera

Vila integral:950 lei/zi

Tarife valabile in perioada 16.03.2015 - 31.12.2015

Camera dubla twin


da
200 ron/zi
200 ron/zi
-

Camera dubla matrimoniala


da
250 ron/zi
250 ron/zi
-

Camera tripla
da
270 ron/zi
270 ron/zi
Monumente istorice din apropierea Complexului Cochet:

Monumentele naturale Cascada Urltoarea, Babele, Sfinxul din


Bucegi, Grupul Btrnilor se afl n preajma oraului. Tot n
zon se afl rezervaiile naturale Parcul Naional Bucegi, Poiana
Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Buteni-Babele.
Pentru turitii care nu caut neaprat drumeiile montane, exist
obiective turistice n zona staiunii:

Casa scriitorului Cezar Petrescu - construit


n 1918 (arhitectur tradiional); n prezent aici este amenajat
Muzeul Memorial Cezar Petrescu.
Castelul Cantacuzino (Buteni) - construit in anul 1910 de
ctre Gheorghe Cantacuzino.
Biserica Domneasc - construit n anul 1889, ctitorie a
regelui Carol I i a reginei Elisabeta, se remarc prin arhitectura
deosebit, dotrile interioare (icoanele din interior sunt originale
fiind pictate Gheorghe Tattarescu) i vechimea sa.
Mnstirea Caraiman - o mnstire de clugri ce poart hramul nlarea Sfintei Cruci i care
este amplasat ntr-un cadru mirific chiar la poalele muntelui Caraiman.
Monumentul Ultima Grenad - a fost ridicat n anul 1928 i este dedicat eroului caporal Vasile .
Muat.
Date statistice cu privire la Complexul Cochet:

Suprafata Complex Cochet

Suprafata(totala) 1420 m2

Ani
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Tipuri de turisti
UM: Numar innoptari
Numar Numar innoptari
innoptari
Romni 5670 6455 6577 6054 6550
Strini 1245 1435 1340 2200 1644
Total (romni +
6915 7890 7917 8254 8194
strini)

Ani
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Tipuri de turisti
UM: Numar turisti
Sosiri Numar turisti
turisti Romni 4330 3455 3670 3980 4225
Strini 1240 1155 1125 1450 1566
Total (romni +
5570 4610 4795 5430 5791
strini)

Luni

Luna Luna Luna Luna


Sosiri Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
ianuar marti aprili augu
turisti februari mai iunie iulie septembri octombr noiembr decembr
ie e e st
e 2014 2014 2014 2014 e 2014 ie 2014 ie 2014 ie 2014
2014 2014 2014 2014

TOTA
624 533 499 456 455 482 376 399 385 424 548 610
L
1)Indicele modificarii cererii turistice globale pe hotel:

CG (0-i)=(CGi /CG0)*100
4610
CG20102011 = 100 = 82,764 %
5570
4795
CG20112012 = 100 = 104,013 %
4610
5430
CG20122013 = 100 = 113,242 %
4795
5791
CG20132014 = 100 = 106,648 %
5430

Indicele modificarii cererii turistice globale


pe hotel

120.00%

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Indicele modificarii
cererii globale 82,764 104,013 113,242 106,648
2) Indicele repartiiei cererii turistice globale, ntre cererea intern i cererea extern pe hotel:

CI CE CI CE
100
; 100 1
CG CG CG CG
unde: CI - cererea turistic interne

CE - cererea turistic extern.

2010 2011 2012 2013 2014


Total 99,99 99,77 99,99 99,99 99,99
Cerere
turistica 77,73 74,72 76,53 73,29 72,95
interna
Cerere
turistica 22,26 25,05 23,46 26,70 27,04
externa

Cererea interna:

Indicele repartitiei cererii turistice


100
globale-cererea interna
4330
100 = 77,73 % 2010
5570
78.00%
3455
4610
100 = 74,72 % 2011 77.00%

76.00%
3670
100 = 76,53 % 2012
4795 75.00%
3980 74.00%
5430
100 = 73,29 % 2013
73.00%
4225
5791
100 = 72,95 % 2014 72.00%

71.00%

70.00%
2010 2011 2012 2013 2014
Cererea externa:
Indicele repartitiei cererii turistice

100 globale-cererea externa

1240 30.00%
100 = 22,26 %
5570
25.00%
1155
100 = 25,05 % 20.00%
4610
15.00%
1125
100 = 23,46 %
4795 10.00%

1450 5.00%
100 = 26,70 %
5430
0.00%
1566 2010 2011 2012 2013 2014
100 = 27,04 %
5791
3) Indicele de variaie n timp a cererii (intern i extern) pe hotel:

CE CI
ICE

0i i
100
: ICI
0i i
100
CE
0 CI
0

unde: ICEo-i - indicele de variaie a cererii externe

ICIo-i - indicele de variaie a cererii interne.

2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

indice de variatie pt
79,79 106,22 108,44 106,15
cererea interna

indice de variatie pt
93,14 97,40 128,88 108
cerere externa

Pentru cererea interna:


3455
20102011 = 100 = 79,79 %
4330
3670
20112012 = 100 = 106,22 %
4550
3980
20122013 = 100 = 104,44 %
3670
4225
20132014 = 100 = 106,22 %
3980

Indicele de variatie in timp a cereriii

150.00%

100.00%

50.00%

0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Pentru cererea externa:
1155/
20102011 100 = 100 = 93,14 %
1240
1125
20112012 100 = 100 = 97,40 %
1155
1450
20122013 100 = 100 = 128,88 %
1125
1566
20132014 100 = 100 = 108 %
1450

Indicele de variatie in timp a cereriii

140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
4)Indicele de variatie in timp al cererii turistice pe hotel:

CHo-i =(Chi/Cho)*100

4610
CH20092010 = 100 = 82,764%
5570
4795
CH20102011 = 100 = 104,013%
4610
5430
CH20112012 = 100 = 113,242%
4795
5791
CH20122013 = 100 = 106,648%
5430

Indicele de variatie in timp al cererii turistice

150.00%

100.00%

50.00%

0.00%
2009-2010
2010-2011
2011-2012
2012-2013
5) Indicele duratei de sejur turistic pe hotel:

ZT
S=
T

Indicele duratei de
2010 2011 2012 2013 2014
sejur turistic

Zile turistice

Romani 0,084 0,056 0,055 0,060 0,055

Straini 0,293 0,254 0,272 0,165 0,222

Romani+Straini 0,052 0,046 0,076 0,067 0,063


Pentru cererea interna:
Indicele duratei de sejur
365
S=
4330
= 0,084 zile turistice in anul 2010 turistic-cerere externa
365
S= = 0,105 zile turistice in anul 2011 0.35%
3455
365 0.30%
S= = 0,099 zile turistice in anul 2012 0.25%
3670
0.20%
365
S= = 0,091 zile turistice in anul 2013 0.15%
3980
0.10%
365
S= = 0,086 zile turistice in anul 2014 0.05%
4225
0.00%
2010 2011 2012 2013 2014

Pentru cererea externa:


365 Indicele duratei de sejur
S= = 0,2943 zile turistice in anul 2010
1240 turistic-cerere interna
365
S= = 0,316 zile turistice in anul 2011 0.12%
1155
0.10%
365
S= = 0,324 zile turistice in anul 2012 0.08%
1125
0.06%
365
S= = 0,251 zile turistice in anul 2013 0.04%
1450
0.02%
365
S= = 0,233zile turistice in anul 2014 0.00%
1566
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele duratei de sejur
Pentru total turisti romani+straini:
turistic-romani+straini
365 0.08%
S= = 0,065 zile turistice in anul 2010
5570
0.06%
365
S= = 0,079 zile turistice in anul 2011
4610 0.04%
365
S= = 0,076 zile turistice in anul 2012 0.02%
4795
365 0.00%
S= = 0,067 zile turistice in anul 2013 2010 2011 2012 2013 2014
5430
365
S= = 0,063 zile turistice in anul 2014
5791

Sejurul mediu-Cererea
interna
2.00

1.50

1.00

0.50

0.00
2010 2011 2012 2013 2014

NH
6) Calculul sejurului mediu pe fiecare sejur de cazare pe hotel: S = T

Pentru cererea interna(romani):

5670
S= = 1,309 zile turistice in anul 2010
4330
6455 Sejurul mediu-Cererea
S= = 1,868 zile turistice in anul 2011
3455 externa
6577
S = 3670 = 1,792 zile turistice in anul 2012
2.00

6054 1.50
S= = 1,521 zile turistice in anul 2013
3980 1.00

6550 0.50
S= = 1,550 zile turistice in anul 2014
4225 0.00
2010 2011 2012 2013 2014
Pentru cererea externa(straini):
1245
S= = 1,004 zile turistice in anul 2010
1240
1435
S= = 1,242 zile turistice in anul 2011
1155
1340
S= = 1,191 zile turistice in anul 2012
1125
2200
S= = 1,517 zile turistice in anul 2013
1450
1644
S= = 1,049 zile turistice in anul 2014
1566
Pentru numarul total de turisti:

6915
S= = 1,241 zile turistice in anul 2010
5570
7890
S= = 1,711 zile turistice in anul 2011
4610
7917
S= = 1,651 zile turistice in anul 2012
4795
8254
S= = 1,520 zile turistice in anul 2013
5430
8194
S= = 1,414 zile turistice in anul 2014
5791
7) Coeficientul lunar al traficului turistic in anul 2014 pe hotel:


=

624(ian)
CLunar = = 1,65 Sejurul mediu-nr total turisti
376(iulie)

1.80
1.60
1.40
1.20 Luna Cc
1.00
0.80 Ianuarie 0,107
0.60
0.40
0.20 Februarie 0,092
0.00
2010 2011 2012 2013 2014
8)Coeficientul concentratiei lunare in anul 2014 pe Martie 0,086
LM
hotel: Cc = Aprilie 0,088
At

624 Mai 0,087


Ianuarie : = 5791 = 0,107

533 Iunie 0.083


Februarie: = 5791 = 0,092

499
Martie: = 5791 = 0,086 Iulie 0,094

456
Aprilie = 5791 = 0,088 August 0,088

455
Mai = 5791 = 0,087 Septembrie 0,096

482
Iunie = 5791 = 0,083 Octombrie 0,093

376 Noiembrie 0,094


Iulie = 5791 = 0,094

399
August = 5791 = 0,088 Decembrie 0,105

385
Septembrie = 5791 = 0,096

424
Octombrie = 5791 = 0,093

548
Noiembrie = 5791 = 0,094

610
Decembrie = 5791 = 0,105
Hosteluri-coeficientul concentratie lunare
2013

0.1
0.095
0.09
0.085
0.08
0.075

9)Coeficientul trimestrial de trafic turistic pe hotel in anul 2013:

TM
Ct =
tm
610 + 624 + 533(dec, ian, febr)
Ct = = 1,405
376 + 399 + 385(iulie, aug, sept)

10) Ponderea capacitatii de cazare la hotel n total capacitate de cazare la hoteluri n Poiana
apului:


= 100

40
= 100 = 0,681%
5870
11) Densitatea circulatiei turistice in raport cu suprafata localitatii:

Tti
Sti = (nr turiti/km2)
S

Ani 2009 2010 2011 2012 2013

Densitatea 0,740 0,612 0,637 0,721 0,769

5570 Nr turisti
Sti = = 0,740 in anul 2009
7527 Suprafata
4610 Nr turisti
Sti = = 0,612 in anul 2010
7527 Suprafata
4795 Nr turisti
Sti = = 0,637 in anul 2011
7527 Suprafata
5430 Nr turisti
Sti = = 0,721 in anul 2012
7527 Suprafata
5791 Nr turisti
Sti = = 0,769 in anul 2013
7527 Suprafata

Densitatea circulatiei turistice in raport cu


suprafata localitatii
0.80
0.70
0.60
0.50
0.40
0.30
0.20
0.10
0.00
2009 2010 2011 2012 2013
12)Densitatea circulatiei turistice in raport cu populatia localitatii:

Tti
ti = (nr. Turiti/nr. locuitori/)
P

5570 Nr turisti
Dti = = 0,544 in anul 2009
10223 Nr locuitori

4610 Nr turisti
Dti = = 0,450 in anul 2010
10231 Nr locuitori

4795 Nr turisti
Dti = = 0,471 in anul 2011
10174 Nr locuitori

5430 Nr turisti
Dti = = 0,536 in anul 2012
10118 Nr locuitori

5791 Nr turisti
Dti = = 0,5759 in anul 2013
10055 Nr locuitori

Densitatea circulatiei turistice in raport cu


populatia localitatii
0.60
0.50
0.40
0.30
0.20
0.10
0.00
2009 2010 2011 2012 2013
NHi
13)Indicele evolutiei innoptarilor turistice la nivelul hotelului: N = x 10
NH0

Pentru cererea interna:

6455
N20092010 = x 100 = 113,844%
5670

6577
N20102011 = x 100 = 101,890%
6455

6054
N20112012 = x 100 = 92,048%
6577

6550
N20122013 = x 100 = 108,192%
6054

Indicele evolutiei innoptarilor turistice


-Cererea interna
150.00%

100.00%

50.00%
0.00%
2009-2010
2010-2011
2011-2012
2012-2013
Pentru cererea externa:
1435
N20092010 = x 100 = 115,261%
1245
1340
N20102011 = x 100 = 93,3797%
1435
2200
N20112012 = x 100 = 164,179%
1340
1644
N20122013 = x 100 = 74,727%
2200

Indicele de variatie in timp al cererii turistice-pentru


cererea externa
200.00%

0.00%
2009-2010
2010-2011
2011-2012
2012-2013
Pentru total turisti (romani + straini):
7890
N20092010 = x 100 = 114,099%
6915
7917
N20102011 = x 100 = 100,342%
7890
8254
N20112012 = x 100 = 104,256%
7917
8194
N20122013 = x 100 = 99,273%
8254

Indicele de variatie in timp al cererii turistice-pentru


cererea externa
150.00%
100.00%
50.00%
2009-2010
2010-2011
2011-2012
2012-2013
THi
14) Indicele evolutiei clientelei pe hotel: T = x 100
TH0

4610
T20102011 = x 100 = 82,764%
5570
4795
T20112012 = x 100 = 104,013%
4610
5430
T20122013 = x 100 = 113,242%
4795
5791
T20132014 = x 100 = 106,648%
5430

Indicele evolutiei clientelei

150.00%

100.00%

50.00%

0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
15) Gradul de ocupare la nivelul hotelului:

NH x 100
G0 =
LH x Z

6915 x 100
G0 = = 12,619,875 in anul 2009
20 x 365
7890 x 100
G0 = = 14,399,250 in anul 2010
20 x 365
7917 x 100
G0 = = 14,448,525 in anul 2011
20 x 365
8254 x 100
G0 = = 15,063,550 in anul 2012
20 x 365
8194 x 100
G0 = = 14,954,050 in anul 2013
20 x 365

Gradul de ocupare la nivelul hotelului

16.00

15.00

14.00

13.00

12.00

11.00
2009 2010 2011 2012 2013
16) Indicatorul evolutiei capacitatii totale de cazare pe hotel:

LCi
LC0i = x 100
LCO

6455
LC20102011 = x 100 = 113,459%
5670

6577
LC20112012 = x 100 = 101,090%
6455

6054
LC20122013 = x 100 = 92,968%
6577

6550
LC20132014 = x 100 = 108,104%
6054

Indicele evolutiei clientelei

150.00%

100.00%

50.00%

0.00%
2010-2011
2011-2012
2012-2013
2013-2014
17) Functia turistica in raport cu populatia localitatii:

5570
Ft = = 0,5448 in anul 2009
10223
4610
Ft = = 0,450 in anul 2010
10231
4795
Ft = = 0,471 in anul 2011
10174
5430
Ft = = 0,536 in anul 2012
10118
5791
Ft = = 0,575 in anul 2013
10055

Functia turistica in raport cu populatia


localitatii
0.60
0.50
0.40
0.30
0.20
0.10
0.00
2009 2010 2011 2012 2013
IV. Strategii de amenajare si dezvoltare turistica in judetul Prahova

Culoarul Prahovei este o zona cu un bogat potential turistic, valorificat in proportii rezonabile dar
care mai suporta imbunatatiri.
Pentru dezvoltarea turismului in zona, este necesara in primul rand, imbunatatirea infrastructurii
turistice. De asemenea, ar putea fi valorificat mai bine potentialul natural in special in localitatile
Posada si Poiana Tapului.
Dezvoltarea infrastructurii prin imbunatatirea si modernizarea transportului feroviar si a cailor de
comunicatii rutiere care asigura legatura acestui areal cu tara si cu exteriorul, aceasta pentru a asigura
turistilor siguranta, confort cat mai ridicat si conditii de deplasare agreabile.
Trebuie urmarita dezvoltarea bazei tehnico-materiala existente care trebuie adaptata la
standardele cererii, mai ales in localitatile din imprejurimile Sinaiei, atat prin cresterea capacitatii de
cazare cat si prin imbunatatirea conditiilor oferite de acestea. De asemenea, trebuie urmarita
diversificarea serviciilor oferite turistilor.
Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale se poate realiza prin:
- extinderea si modernizarea cailor de acces ;
- marirea capacitatii de cazare in apropierea obiectivelor turistice prin orientarea investitiilor
pentru construirea hotelurilor familiale cu dotari medii sau a unor gospodarii taranesti pentru cazarea
turistilor (impulsionarea turismului rural in localitatile de acest tip);
- Programe pentru dezvoltarea si modernizarea bazei turistice:
- Organizarea serviciilor Salvamont care vor coordona actiunile de prevenire a accidentelor
montane si de salvare a persoanelor accidentate;
- Refacerea partiei de bob si sanie din Sinaia;
- Realizarea unor trasee turistice cu caracter cultural-istoric;
- Reabilitarea zonelor, monumentelor, cladirilor de interes turistic;
- Sustinerea initiativei private in crearea si dezvoltarea de unitati turistice cu servicii la standarde
internationale;
- Amenajarea zonelor cu potential cinegetic, etnografic, cultural si ambiental;
- Atragerea unui numar sporit de turisti prin actiuni promotionale in tara si strainatate;
- Modernizarea infrastructurii rutiere;
- Infrastructura de comunicatii, de promovare si informare turistica in timp real pe Internet si TV
cu privire la partiile de schi din Valea Prahovei;
Constructia Centrului Multifunctional de Agrement in zona Tavernei Sarbului este de asemenea
un proiect ce ar aduce imbunatatiri activitatilor din domeniul turismului. In zona Centrului ar urma sa
se construiasca vile, restaurante, hoteluri, adica un fel de cartier turistic. Astefl, ideea ca Sinaia sa
devina statiunea celor 4 anotimpuri, din punct de vedere turistic nemaiexistand un sezon mort pe Valea
superioara a Prahovei ar putea fi pusa in practica.
In ceea ce priveste resursele naturale ale zonei, acestea ar putea fi mai bine exploatate in scopuri
turistice, spre exemplu resursele hidro-minerale aflate pe Valea Rea, Valea Cainelui, Valea Gagului sau
pe Calea Moroieni din punctul Valea Seaca unde apele bicarbonatate, sulfuroase, oligominerale ar
contribui la dezvoltarea turismului curativ care in momentul de fata este slab dezvoltat avand in vedere
varietatea si multitudinea resurselor existente in acest areal. Tot pe baza potentialului natural (fauna,
hidrografia) se pot dezvolta turismul cinegetic si pescuitul, activitati care in prezent sunt desfasurate
doar la nivel individual.
Dupa anul 1990, eforturile pentru promovarea turismului pe Valea Prahovei au fost destul de
reduse, cele mai multe promovand Sinaia, fara a aminti de atractiile din localitatile vecine: Posada,
Poiana Tapului.

Valea Prahovei dispune de un potential turistic valoros, de o oferta turistica atractiva pentru
turistii dornici sa practice aproape orice forma de turism. In ultimii ani, Consiliul Judetean Prahova
alaturi de Consiliile Locale si cativa investitori au facut eforturi pentru reconsiderarea locului
turismului.

Promovarea turismului in zona se poate realiza prin diferite modalitati precum:


- publicarea in reviste de specialitate (turism, arhitectura, istorie, etc.) a articolelor menite sa
atraga potentiali turisti.
- publicarea unei brosuri cu programul anual al activitatilor culturale si artistice organizate in
regiune.
- publicarea ghidurilor, pliantelor si a vederilor cu informatii referitoare la oferta regiunii.
- promovarea unei politici de preturi si tarife atractive: elasticitate mai mare in functie de sezon,
categoria de clienti, pachetul de servicii oferite, nivelul oferit de concurenta, care sa atraga turisti si in
extrasezoanele inregistrate in prezent.
- organizarea unor simpozioane, intruniri, contractari, in special in extrasezon.
- intensificarea legaturilor cu comisiile judetene pentru turism de masa, cu centrele universitare,
asociatiile de turism.
- promovarea ofertei turistice pe piata externa prin participarea la targuri internationale de
turism.
Valea Prahovei superioare tinde sa devina, in totalitatea sa, o microregiune turistica prin tendinta
de unire a nucleelor initiale de habitat, apartinand vechilor statiuni, printre care si Sinaia, ca urmare a
construirii de case de vacanta in ultimii ani.

Recunoscand valoarea turistica a Vaii Prahovei, G.Valsan scria despre aceasta ca reprezinta cazul
cel mai impresionant de evolutie a civilizatiei dintr-o vale situata in unitatile montane ale Romaniei. De
la nivelul anilor 1950, cand aceasta se prezenta ca o vagauna salbatica, locuita numai de cativa calugari
si tranzitata de calatorii ce mergeau dinspre Muntenia spre Brasov si Transilvania, Valea Prahovei
devine astazi una din cele mai luxoase statiuni de civilizatie din Europa.

Prin poziia sa geografic, judeul Prahova dispune de un potenial turistic, cu resurse naturale de
o mare diversitate i armonios repartizate, care dau posibilitatea practicrii ntregii game de forme de
turism (montan, balnear, cultural, religios) pn la noutile de ultim cerere n oferta turistic (rural,
ecoturism, turism uval), ceea ce justific ca prioritate a perioadei 2007-2013, Dezvoltarea durabil i
promovarea turismului.

Dezvoltarea turismului este n deplin concordan cu Orientrile Strategice Comunitare deoarece


contribuie la mbuntirea gradului de atractivitate a regiunilor i la crearea de noi locuri de munc.
Axa Prioritar 5 a Programului Operaional Regional 2007-2013: Dezvoltarea durabil a
turismului regional i local, are ca obiectiv valorificarea i promovarea durabil a patrimoniului
cultural i a resurselor naturale cu potenial turistic, precum i mbuntirea calitii infrastructurii
turistice de cazare i agrement, n vederea creterii atractivitii regiunilor, dezvoltrii economiilor
locale i crerii de noi locuri de munc.

Implementarea acestei axe prioritare a POR, datorit mbuntirii infrastructurii n zonele


turistice i a serviciilor de cazare i agrement, va determina creterea calitativ, la standarde europene,
a ansamblului condiiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creterii cererii de turism
pentru Romnia, ca destinaie turistic european.

Turismul creaz oportuniti de cretere economic zonal i local i contribuie la crearea de noi
locuri de munc prin valorificarea patrimoniului cultural i natural, specific fiecrui jude, inclusiv din
zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic i social. De asemenea, o parte
important din noile locuri de munc create constituie o oportunitate regional pentru ocuparea forei
de munc feminine. Activitatea turistic creaz cerere pentru o gam larg de bunuri i servicii,
achiziionate ulterior de turiti i companii de turism, inclusiv bunuri i servicii produse de alte sectoare
economice (comer, construcii, transporturi, industria alimentar, confecii i nclminte, industria
mic i de artizanat).

Potenialul turistic prahovean este caracterizat de: - existena unor capaciti turistice variate ca
structur, volum i grad de modernizare; - concentrarea n teritoriu a resurselor turistice care determin
tipul de turism prin care se pot valorifica: obiective cultural-istorice (monumente de arhitectur, cldiri
i case memoriale, situri arheologice, valori etnografice), elemente naturale cu valoare tiinific
(rezervaii i monumente ale naturii) forme de relief spectaculoase, zone mpdurite, lacuri amenajate
pentru agrement i pescuit, ape minerale, etc.; - infrastructura general a teritoriului: reea de ci rutiere
i feroviare, mijloace de transport, surse de energie, infrastructur tehnico-edilitar, telecomunicaii; -
calitatea mediului nconjurtor i starea de conservare a resurselor naturale.

Msura 1: Restaurarea i valorificarea durabil a patrimoniului cultural precum i


crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe

Turismul cultural reprezint unul dintre domeniile importante ale turismului. Cercetrile au
indicat c turitii care practic turismul cultural cheltuiesc cu 38% mai mult pe zi i au o durat a
sejurului cu 34% mai lung dect turitii care practic forme tradiionale de turism. Pentru Romnia
este deosebit de important s se conserve ceea ce a rmas din motenirea cultural a diferitelor regiuni
ale rii (cldiri istorice, monumente, muzee, teatre, lucrri istorice de art). Aceste iniiative de
conservare cultural, propuse de autoritile locale, vor trebui nsoite de o planificare consistent prin
care s se conserve (i unde este posibil s se restaureze) centrele istorice ale oraelor, s se menin
stilul arhitectonic tradiional.
POR va finana obiectivele cu potenial turistic (din mediul rural i urban) care sunt incluse n
patrimoniul UNESCO i patrimoniul cultural naional, precum i obiectivele din patrimoniul cultural
local din mediul urban, n conformitate cu legislaia naional n vigoare (Ordinul Ministrului Culturii
i Cultelor nr.2314/2004 Lista monumentelor istorice, Monitorul Oficial al Romniei nr.646/2004) i
Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicat - grupa A - monumente
istorice de valoare naional i universal i grupa B - monumente istorice reprezentative pentru
patrimoniul cultural local). Se pot finana proiecte care au ca obiectiv: conservarea, restaurarea,
consolidarea, reabilitarea, protejarea monumentelor istorice i modernizarea infrastructurii conexe.
Scopul i realizarea activitilor trebuie s contribuie la punerea n valoare a obiectivului de patrimoniu.

n judeul Prahova tezaurul etnografic i folcloric se caracterizeaz prin: - arhitectur specific


satelor din Muntenia; - prelucrarea lemnului, portul popular, olrit, arta decorrii obiectelor de utilitate
cotidian; - manifestri etnoculturale i religioase tradiionale; - comuniti cu via rural tradiional.

Dezvoltarea turismului cultural impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces


la obiectivele turistice (siturile arheologice, monumentele de arhitectur etc.) nvechit i insuficient,
lipsa spaiilor de parcare dotate cu puncte de informare i promovare a obiectivului turistic cultural,
lipsa amenajrilor n punctele de belvedere pentru fortificaii, ceti medievale, biserici, monumente
istorice i mnstiri, utiliti anexe, asigurarea iluminatului decorativ i de siguran i alte dotri
interioare.

Obiective:

Creterea importanei turismului i culturii, ca factor care stimuleaz creterea economic n regiuni,
respectnd principiile dezvoltrii durabile i ale proteciei mediului;

Extinderea sezonului turistic;

Creterea numrului de turiti, prin valorificarea potenialului turistic cultural local i regional pe piaa
turistic naional i internaional.

Msura 2: Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea


durabil a resurselor naturale i pentru creterea calitii serviciilor turistice

Frumuseea i varietatea cadrului natural, precum i bogia valorilor culturale prezente, confer
judeului Prahova un potenial turistic remarcabil, care l situeaz pe un loc important n oferta turistic
naional i internaional a Romniei.
Turismul n natur, practicat ntr-o manier durabil, d natere unor activiti variate i permite
creterea durabilitii ambientale i economice a activitilor turistice. Avnd n vedere faptul c 26%
din suprafaa judeului este ocupat de muni, se poate aprecia c turismul montan reprezint o
oportunitate pentru practicarea unor activiti turistice pe toat durata anului, unele dintre acestea chiar
cu caracter de turism de ni (turismul ecvestru, speo-turismul, turismul de aventur, turismul
memorial - istoric, turismul de pelerinaj, turismul de afaceri, etc.).

Turismul de ni se bazeaz pe resursele naturale i culturale: staiuni balneare, areale silvice, arii
naturale protejate, zone care ofer posibilitatea practicrii sporturilor de iarn, etc.

Obiective:

Valorificarea resurselor naturale n scop turistic;

mbuntirea calitii serviciilor de cazare;

Crearea/extinderea structurilor de agrement turistic, n scopul creterii numrului turitilor i a duratei


sejurului;

Diversificarea serviciilor turistice

Prin POR se vor finana proiecte de valorificare durabil a resurselor naturale cu potenial turistic i proiecte
de reabilitare, modernizare i extindere a structurilor de cazare i a infrastructurii de agrement, precum i a
utilitilor aferente, implementate n mediul urban; n cazul staiunilor balneare i balneoclimaterice, proiectele
pot fi localizate att n mediul urban, ct i n mediul rural. Este necesar o varietate 124 de atracii care poate
oferi mai multe oportuniti de vizitare. Acestea pot fi uor accesibile fie pe itinerarul turistului, fie ntr-o
excursie pe care turistul o face pornind de la locul unde este cazat.

POR va finana obiectivele cu potenial turistic care sunt incluse n:

localitile din mediul urban;

localitile din mediul rural n care sunt implementate proiecte cu o valoare mai mare de 1.500.000 uro;

staiunile turistice balneare, climatice i balneo-climatice (indiferent dac sunt localizate n mediul rural sau
urban).
Msura 3: Dezvoltarea i consolidarea turismului prin sprijinirea promovrii produselor
specifice i a activitilor de marketing specific

Prin diverse activiti, judeul Prahova poate deveni o destinaie atractiv pentru turism i afaceri.
Trebuie sprijinit infrastructura turistic de informare i promovare i furnizarea de informaii turistice
ctre i de la turiti i tour operatori viznd dezvoltarea durabil a produselor turistice i creterea
utilizrii internetului n serviciile de rezervare i promovare turistic.

Judeul Prahova are de promovat un potenial turistic de o mare diversitate, armonios i simetric
repartizat, care ofer posibilitatea practicrii ntregii game de forme de turism i pe toat durata anului.

Privatizarea sectorului turistic a contribuit la realizarea de investiii pentru modernizarea


infrastructurii turistice i n consecin a creterii calitii i diversitii serviciilor turistice oferite. Apar
i se dezvolt noi produse turistice i noi forme de turism (turism rural, agroturism i turism de
aventur, componente wellness a turismului balneo-climateric, precum i alte tipuri de turism de
ni). De asemenea, se dezvolt i turismul de afaceri n contextul dezvoltrii activitilor legate de
organizarea de congrese, simpozioane i expoziii, aciuni i ntlniri cu caracter diplomatic,
manifestri cultural tiinifice i de afaceri, interne i internaionale.

Cunoaterea produselor romneti prin turism reprezint un factor principal de promovare


internaional.

Sunt vizate activiti menite s fac din Prahova o destinaie atractiv pentru turism i afaceri,
mpreun cu dezvoltarea durabil a produselor turistice i creterea utilizrii internetului n serviciile de
rezervare i promovare turistic (E-turism).

Obiectiv:

Promovarea potenialului turistic prahovean n strintate;

Creterea atractivitii judeului pentru turism i afaceri.

Activiti eligibile:

Marketing prin internet i prin alte mijloace electronice (CD/DVD) precum i alte activiti de
promovare on-line;

Participarea la trguri i alte expoziii de turism n ar;

Organizare de evenimente i misiuni cu rol n creterea circulaiei turistice n Romnia sau cu impact
n creterea notorietii Romniei ca destinaie turistic, n ar;

Activiti de marketing direct, de tipul: distribuie fluturai publicitari, scrisori personalizate (n cutii
potale, zone de trafic intens, la domiciliu/sediu pe liste de destinatari);
Activiti de promovare prin intermediul posturilor de televiziune care realizeaz emisiuni de turism
sau alte emisiuni cu impact n creterea circulaiei turistice n Romnia, creterea notorietii
destinaiilor turistice romneti sau contientizarea importanei turismului romnesc;

Aciuni generale de publicitate i reclam a destinaiilor turistice romneti i a produselor turistice


romneti: inserii publicitare n pres, pagini web, ghiduri turistice, cataloage, albume, cri cu specific
de turism, publicaii de specialitate, publicitate outdoor n ar (afiaje, difuzare clipuri TV, bannere
etc. n metrou, aeroporturi, gri, zone de trafic intens etc.), publicitatea destinaiei i a produselor
turistice romneti n mass-media intern, pe pieele int, realizarea de cataloage, brouri, pliante,
postere i foi volante, diverse tiprituri, ghiduri i hri turistice, panouri, fotografii, diapozitive, 136
materiale audio video, casete, filme cu specific de turism, CD-uri i DVD-uri turistice etc.

Investiiile n turism i cultur vor permite judeului s foloseasc avantajele oferite de potenialul
turistic i patrimoniul cultural n identificarea i consolidarea identitii proprii.

Este de ateptat ca implementarea unor proiecte durabile de mbuntire a infrastructurii zonelor


turistice, a serviciilor de cazare i agrement i printr-o promovare susinut a imaginii judeului s
determine creterea calitativ, la standarde europene, a ansamblului condiiilor de practicare a
turismului, cu impact direct asupra creterii cererii de turism pentru Prahova, ca destinaie turistic.
CONCLUZII

In urma realizarii lucrarii Organizarea si amenajarea turistica a spatiului geografic


din orasul BUSTENI, judetul PRAHOVA am constatat ca turismul din Valea Prahovei este un sector
al economiei in curs de dezvoltare.
Aceasta zona dispune de un numar impresionant de resurse turistice, naturale si antropice, care
din pacate nu sunt valorificate la potentialul lor real. De asemenea, se poate observa ca exista o intreaga
serie de proiecte concepute pentru imbunatatirea imaginii zonei dar si pentru atragerea unui numar cat
mai mare de turisti.
Punctele forte ale potentialului turistic din Valea Prahovei sunt reprezentate de resursele turistice
naturale, precum si de cele antropice.
Resursele turistice naturale constau in:
Relieful variat care determina prezenta numeroaselor obiective turistice naturale:
domenii schiabile, trasee pentru drumetii si alpinism, chei si vai, cascade;
Climatul temperat-continental cu influente montane este favorabil dezvoltarii turismului
montan, balnear, datorita conditiilor optime practicarii sporturilor de iarna, drumetiilor,
curelor balneo-climaterice;
Existenta a numeroase rezervatii naturale, precum si a unui parc natural (Bucegi),
stimuleaza turismul;
Hidrografia: numeroasele si variatele ape curgatoare sunt folosite pentru agrement si
balneo-turism;
Existenta unei vegetatii variate si a unei faune bogate si diverse are ca efect dezvoltarea
turismului profesional si stiintific datorita valorii lor. Pe langa speciile obisnuite exista
si specii declarate monumente ale naturii. Fauna are valoare estetica, recreativ-
cinegetica si stiintifica.
Alte puncte forte ale turismului din aceast sector al Vaii Prahovei sunt reprezentate de
reamenajarea Hotelului Cota 1400 si a cabanei turistice Cuibul Dorului care dau turistilor
posibilitatea de a se afla in mijlocul naturii beneficiind in acelasi timp si de un confort sporit (apa
calda, caldura, televizor in camera, piscina, sala de fitness, sauna etc.).
Resursele turistice antropice sunt reprezentate de:
Echipamentele turistice;
Unitati de cazare existente in toate zonele turistice. Reamenajarea unitatilor de cazare
din ultimii ani a generat o crestere a numarului de turisti.
Mijloacele de transport turistic. Dezvoltarea mijloacelor de transport turistic a stimulat
dezvoltarea turismului si, totodata, a permis accesul in anumite zone.
Structurile de agrement. Serviciile de agrement dau posibilitatea turistilor sa-si petreaca
timpul liber intr-un mod cat mai placut. Agrementul constituie astazi motivatia
oamenilor de a calatori pentru a practica diverse sporturi, pentru a se relaxa si distra.
Existenta turistilor romani, cat si a celor straini. Consumul turistic are efecte economice
pozitive atat pentru organizatorii de calatorii, pentru dezvoltarea turismului, pentru
veniturile populatiei locale, cat si pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu
care turismul intra in contact.
Resursele turistice antropice sunt reprezentative in regiune, existand numeroase obiective de acest gen
care se gasesc intr-o stare destul de buna.
Un impact major asupra activitatilor turistice il va avea construirea autostrazii Bucuresti
Brasov care va afecta nu numai aspectul general al regiunii, ci si durabilitatea si rezistenta fizica a
constructiilor importante din punct de vedere turistic din regiune.
Baza tehnico-materiala a intrat intr-un proces de renovare si modernizare in perioada 2001-2004, fiind
construite noi structuri de primire turistica dar si renovate unele din cele existente din anii anteriori.
Unitatile de agrement si instalatiile de transport pe cablu au fost reamenajate sau sunt in curs de
reamenajare, totodata existand si proiecte pentru realizarea unora noi.
In ceea ce priveste numarul de turisti sositi in unitatile de cazare in raport cu capacitatea de
primire, putem spune ca exista o neconcordanta, numarul turistilor fiind mai mic decat oferta de cazare.
Prin investitiile facute si proiectele derulate, autoritatile incearca sa combata acest fenomen, mizand pe
atragerea turistilor intr-un numar foarte mare in viitorul apropiat. Numarul innoptarilor in structurile de
primire din Valea Prahovei este relativ redus, fapt ce determina si scaderea duratei sejurului. Din acest
motiv, se are in vedere ieftinirea ofertelor turistice si totodata prelungirea duratei sejururilor.
Dimensiunile cailor de comunicatie reprezinta un element favorabil datorita multitudinii
legaturilor ce se realizeaza in prezent prin intermediul acestora intre localitatile din culoar si importante
orase din Romania si chiar din Europa.
In ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizeaza dezvoltarea agroturismului si turismului
montan si cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistica, dar si pentru dezvoltarea
economica in special a localitatilor din imprejurimile localitatii Sinaia.
Strategiile de dezvoltare alte turismului din Valea Prahovei se refera numai la anumite forme de
turism. In cadrul acestora nu intalnim programe pentru sporturi extreme, cum ar fi: alpinismul,
catararea sportiva, orientarea turistica. De aceea, tinerii prefera sa aleaga alte destinatii, ceea ce duce si
la scaderea incasarilor.
Structurile de agrement. Serviciile de agrement dau posibilitatea turistilor sa-si petreaca
timpul liber intr-un mod cat mai placut. Agrementul constituie astazi motivatia oamenilor
de a calatori pentru a practica diverse sporturi, pentru a se relaxa si distra.
Existenta turistilor romani, cat si a celor straini. Consumul turistic are efecte economice
pozitive atat pentru organizatorii de calatorii, pentru dezvoltarea turismului, pentru
veniturile populatiei locale, cat si pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu care
turismul intra in contact.

Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale se poate realiza prin:


- extinderea si modernizarea cailor de acces ;
- marirea capacitatii de cazare in apropierea obiectivelor turistice prin orientarea investitiilor
pentru construirea hotelurilor familiale cu dotari medii sau a unor gospodarii taranesti pentru cazarea
turistilor (impulsionarea turismului rural in localitatile de acest tip);
- Programe pentru dezvoltarea si modernizarea bazei turistice:
- Organizarea serviciilor Salvamont care vor coordona actiunile de prevenire a accidentelor
montane si de salvare a persoanelor accidentate;
- Refacerea partiei de bob si sanie din Sinaia;
- Realizarea unor trasee turistice cu caracter cultural-istoric;
- Reabilitarea zonelor, monumentelor, cladirilor de interes turistic;
- Sustinerea initiativei private in crearea si dezvoltarea de unitati turistice cu servicii la standarde
internationale;
- Amenajarea zonelor cu potential cinegetic, etnografic, cultural si ambiental;
- Atragerea unui numar sporit de turisti prin actiuni promotionale in tara si strainatate;
- Modernizarea infrastructurii rutiere;
- Infrastructura de comunicatii, de promovare si informare turistica in timp real pe Internet si TV
cu privire la partiile de schi din Valea Prahovei;
- Infiintarea unitatilor agroturistice finantate din fondul SAPARD;

Strategiile de dezvoltare alte turismului din Valea Prahovei se refera numai la anumite forme de
turism. In cadrul acestora nu intalnim programe pentru sporturi extreme, cum ar fi: alpinismul,
catararea sportiva, orientarea turistica. De aceea, tinerii prefera sa aleaga alte destinatii, ceea ce duce si
la scaderea incasarilor.

Ca o concluzie generala, se poate spune ca turismul din Valea Prahovei s-a dezvoltat in
perioada 2001-2006, au fost relansate anumite zone si s-au demarat programe pentru o dezvoltare
durabila a zonei. In viitor, printr-o mai buna punere in valoare a resurselor turistice din regiune ca o
consecinta a unui management corespunzator, turismul poate constitui, in conditiile unei evolutii
economice pozitive, una din variantele viabile pentru dezvoltarea regiunii.
BIBLIOGRAFIE

1.Niculesu, G., (1984), Valea Prahovei, Editura Sport-Turism, Bucuresti

2. Stancioiu, M., Breaza, M., (1989), Noul cantec al Prahovei, Editura Sport-Turism, Bucuresti.

3.Velcea, I., Velcea, V., (1965), Valea Prahovei, Editura Stiintifica, Bucuresti.

4. www.infotravelromania.ro

5. www.romaniantourism.ro

6. www.cjph.ro

7. www.insse.ro

8. http://www.ghidulprimariilor.ro/

9. http://ro.wikipedia.org/