Sunteți pe pagina 1din 21

GRUPA I – CATEGORIA I

1.
Rezolvare:

1.Achiziţia mărfurilor în baza avizului de însoţire:

% = 408 1.190
371 Furnizori 1.000
Mărfuri facturi nesosite
4428 190
TVA neexigibilă

2.Primirea facturii:

408 = 401 1.190


Furnizori facturi nesosite Furnizori

4426 = 4428 190


TVA deductibilă TVA neexigibilă

% = 401 238
371 Furnizori 200
Mărfuri
4426 38
TVA deductibilă

2.
Rezolvare:

Potrivit IAS 2 “ Stocuri” costul de producţie cuprinde costul e achiziţie al


materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile
bunului.
Costul de producţie sau prelucrare al stocurior, precum şi costul de producţie al
imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe,
energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de
producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca
fiind legată de fabricarea acestora.
Ĩn costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care
sunt indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de
producţie.
Următoarele reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul
stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, astfel:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate
peste limitele normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt
necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de
fabricaţie;
- regiile (cheltuielile) generate de administraţie care nu participă la
aducerea stocurilor în forma şi la locul final;

1
- costurile de desfacere;

Costul de producţie = 100.000 + 30.000 + 10.000*90buc./180 buc. = 135.000 u.m.

345 = 711 135.000


Produse finite Variaţia stocurilor

3.
Rezolvare:

Q=10.000 produse
CVU=10 lei
PV= 12 lei
CF=10.000 lei

Profit =CA – CT = Q*PV – (Q*CVU + CF)

1. Profit = 0 rezulta cantitatea de produse ce trebuie vândută Q = ?

0 = Q x 12 - (Q x 10 + 10.000)

Rezultă 2 Q = 10.000 = > Q = 5.000

rezulta cantitatea de produse ce trebuie vândura pentru ca profitul să fie zero este 5.000

2. Q (cantitatea de produse vândute) trebuie să crească cu cât pentru ca profitul să fie =


14.000 ?

14.000 = Q x 12 - (Q x 10 + 10.000)

2Q = 24.000 => Q= 12.000

Rezultă cantitatea de produse vândute trebuie să crească cu 2.000 de produse faţă de cele
10.000 care le vinde în prezent.

4.
Rezolvare:

• Acordarea împrumutului
50.000lei 2675 = 5121 50.000lei
Împrumuturi acordate pe Conturi curente la bănci
termen lung

• Înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12.an I (50.000 * 10% = 5.000 lei)


5.000lei 2676 = 763 5.000lei
Dobânzi aferente Venituri din creanţe
împrumuturilor acordate pe imobilizate
termen lung

• Încasarea dobânzii restante în cursul anului II

2
5.000lei 5121 = 2676 5.000lei
Conturi curente la bănci Dobânzi aferente împrumuturilor
acordate pe termen lung
• Înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12.an II
5.000lei 5121 = 763 5.000lei
Conturi curente la bănci Venituri din creanţe imobilizate

• Rambursarea împrumutului
50.000lei 5121 = 2675 50.000lei
Conturi curente la bănci Împrumuturi acordate pe termen
lung

5.
Rezolvare:

a) donare produse finite – contabilizate la cost standard

711 = 345 9.000


711 = 348 1.000

Dacă diferenţa dintre costul standard şi costul efectiv este favorabilă, înregistrarea se va
face în roşu, deoarece soldul lui 711 trebuie să reflecte costul efectiv, pentru a nu influenţa
fictiv rezultatul exerciţiului. Daca diferenţa este negativă, se înregistrează în negru.

b) produse finite pentru protocol:

623 = 345 900

c) plusuri de semiabricate la inventar :

341 = 711 600

d) produse reziduale distruse datorită unui incendiu:

671 = 346 400

GRUPA I – CATEGORIA XI

3
1.
Rezolvare:

Ĩn anul 2007 se constituie o ajustare de valoare pentru creanţa clienti de 40% *50.000 =
20.000 u.m. Ĩn bilanţ creanţa clienţi este prezentată la valoare de 39.500 u.m.

Ĩn anul 2008 ajustarea de valoare este diminuată 30% * 50.000 = 15.000 u.m., adică cu
5.000 u.m. Valoarea creanţei clienţi în bilanţ, la sfârşitul anului 2008 este de 44.500 u.m.

2.
Rezolvare:

IAS 17 precizează: “în situaţiile financiare ale locatarului, pentru fiecare exerciţiu contabil,
un contract de locaţie finanţare generează o cheltuială privind amortizarea activului şi o
cheltuială financiară. Deci amortizarea va fi înregistrată de locatar.

Calculul VAPML:

150 .000 lei 150 .000 lei 150 .000 lei 30 .000 lei
VAPML: 7.000 + + + + = 402 .567 lei
1,1 1,12 1,13 1,13

Conform IAS 17, locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre
valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.

Min (417.594 lei, 402.267 lei ) = 402.567 lei

Valoarea amortizabilă = Costul – Valoarea reziduală = 402.567 – 50 .000 = 352.567 lei

Conform IAS 17, bunul închiriat este amortizat pe durata de utilizare dacă există
certitudinea că locatarul va deveni proprietar la sfârşitul contractului. Ĩn caz contrar
amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurtă dintre durata de utilitate şi durata
contractului. Ĩn acest caz activul se va amortiza pe durata de utilizare de 8 ani.

352 .567 lei 6luni


Amortizarea anului N = * = 22 .035 lei
8ani 12 luni

3.
Rezolvare:

1.Achiziţia acţiunilor ca titluri de participare:

261 = % 1000
5121 300
269 700

2.Vânzarea acţiunilor:
2.1. Pentru preţul de vânzare:
% = 7641 850
5121 700

4
269 150

2.2. Pentru preţul de cumpărare:

6641 = 261 1000

3.Fluxul de numerar din activitatea de investiţii cuprinde:


- Plaţi privind achiziţia titlurilor de participare - 300
+ Ĩncasări din vânzarea titlurilor de participate +150
- Plăţi privind achiziţia mijlocului de transport - 500
+ Ĩncasări din dobânzi şi dividende +180
= Flux de numerar din activitatea de investiţii - 470 u.m.

4.
Rezolvare:

Schimbarea clasificării imobilului la 1 august N generează următoarele înregistrări


contabile:

- anularea amortizării cumulate prin imputare asupra valorii nete a cladirii:

Amortizarea cladirilor = Cladiri 4.000

- recunoaşterea imobilului de plasament, evaluat la valoarea justă şi a diferenţei


dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă (14.000-
(10.000-4.000)) ca element de capitaluri proprii:

Imobile de plasament = % 14.000


Cladiri 6.000
Rezerve din reevaluare 8.000

La 31.12.N se recunoaşte diminuarea valorii juste (14.000-13.500):

Rezerve din reevaluare = Imobile de plasament 500

La 31.12.N+1 se recunoaste variaţia valorii juste (14.200-13.500):

Imobile de plasament = Rezerve din reevaluare 700

5. Rezolvare

Ĩnregsitrarea achiziţiei:

% = 404 2.380
2131 2.000
Echipamente tehnologice Furnizori de imobilizări
4426
TVA deductibila 380

Ĩnregistrarea cheltuielilor ocazionate de montaj şi probe tehnologice:

5
- consumul de materii prime:

601 = 301 100


Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

- înregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie:

% = 401 238
605 Furnizori 200
Cheltuieli
cu energia si apa
4426 38
TVA deductibilă

- înregistrarea facturii de prestări de servicii:

% = 401 595
628 Furnizori 500
Cheltuieli
cu alte servicii
prestate de terţi
4426 95
TVA deductibilă

Capitalizarea cheltuielilor accesorii:

2131 = 722 800


Echipamente tehnologice Venituri din producţia
de imobilizări corporale

Costul iniţial = 2.000 + 800 = 2.800 lei

GRUPA II – CATEGORIA II

6
1. Răspuns: a)
2. Răspuns: b)
3. Răspuns: a)
4. Rezolvare:

Obligaţii etice ale profesioniştilor contabili:


- să vegheze asupra colegilor, ajutându-i să îşi dezvolte şi păstreze raţionamentul
profesional referitor la probleme contabile şi de etică;
- datoreazaă loialitate atât angajatorului cât şi profesiei lor;
- profesionistul contabil nu trebuie să inducă în eroare angajatorul despre gradul de
pregătire sau experientă pe care le deţine;
- să prezinte informaţia financiară în întregime, cu onestitate, în mod profesionist
astfel încat să fie înţeleasă în contextul ei.

GRUPA II – CATEGORIA IV

7
1. Răspuns: a)

2.
Rezolvare:

Bilanţul contabil:

Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul şi
pasivul unităţii patrimoniale, precum şi rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte,
potrivit legii.
In diagnosticul de evaluare se porneşte de la bilanţul contabil.
Bilanţul contabil este sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea
diagnosticului contabil - financiar.

DENUMIRE INDICATOR NR. SUMA


RD.
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE (cheltuieli infiinţare=5.000+licenţe=10.000) 01 15.000
II. IMOBILIZARI CORPORALE (clădiri=50.000+echipamente=100.000) 02 150.000
III.IMOBILIZARI FINANCIARE 03
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd.01 la 03) 04 165.000
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 05 200.000
II. CREANTE 06 300.000
III. INVESTITII PE TERMEN SCURT 07
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08 10.000
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.05 la 08) 09 510.000
C. CHELTUIELI IN AVANS 10
D. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE 11 325.000
PANA LA 1 AN (furnizori=250.000+ imprumuturi bancare = 75.000)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd.09+10-11-18) 12 105.000
F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04+12) 13 270.000
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI 14 75.000
MARE DE 1 AN
H. PROVIZIOANE 15 65.000
Ï. VENITURI IN AVANS (rd.17+18) 16 80.000
- subventii pentru investitii 17
- venituri inregistrate in avans 18 80.000
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: 19 125.000
- capital subscris varsat 20 125.000
- capital subscris nevarsat 21
- patrimoniul regiei 22
II. PRIME DE CAPITAL 23
III. REZERVE DIN REEVALUARE 24
IV. REZERVE 25 5.000
Actiuni proprii 26
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT (A) sold C 29
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR sold C 31
Repartizarea profitului 33
CAPITALURI PROPRII–TOTAL(rd.19+23+24+25-26+27-28+29-30+31-32-33) 34 130.000
CAPITALURI - TOTAL 36 130.000

8
SAU

Bilant contabil
ACTIV PASIV
Cheltuieli de înfiinţare 5.000 Capital social 125.000
Licenţe 10.000 Rezerve 5.000
Clădiri 50.000 Furnizori 250.000
100.00
Echipamente 0 Venituri în avans 80.000
Imprumuturi bancare
200.00 (din care 75.000 pe
Stocuri 0 termen lung) 150.000
300.00 Provizioane pentru
Creanţe 0 riscuri şi cheltuieli 65.000
Bănci 10.000
675.00
TOTAL ACTIV 0 TOTAL PASIV 675.000

Bilanţul financiar

Bilanţul financiar reprezintă un instrument de analiză realizat prin retratarea


bilanţului contabil. Problemele principale ale analizei poziţiei financiare a īntreprinderii
rezolvate prin apelarea la bilanţul patrimonial sunt:
• determinarea patrimoniului net;
• analiza structurii financiare;
• determinarea lichidităţii şi solvabilităţii;
• stabilirea gradului de īndatorare etc.

Principalii utilizatori ai informaţiilor furnizate de bilanţul patrimonial sunt:

• acţionarii, interesaţi să cunoască valoarea patrimoniului;


• creditorii, care privesc patrimoniul ca o garanţie pentru creditele acordate;
• potenţialii investitori şi creditori

Structura bilanţului financiar se prezintă din punct de vedere teoretic astfel:

ACTIV PASIV
I. Imobilizari IV. Capitaluri permanente
II. Stocuri plus creante V. Obligatii nefinanciare
VI.Obligatii financiare pe
III. Disponibilitati termen scurt
Total activ Total pasiv

Acest bilanţ stă la baza determinării următorilor indicatori:


Fond de rulment net global = IV – I
Necesarul de fond de rulment = II – V
Trezoreria = III - VI

9
Echilibrul financiar al firmei rezultă din relaţia:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii

În cazul nostru avem:

Bilant financiar
ACTIV PASIV
150.00 IV. Capitaluri
I. Imobilizari 0 permanente 335.000
500.00 V. Obligatii
II. Stocuri plus creante 0 nefinanciare 250.000
VI.Obligatii financiare
III. Disponibilitati 10.000 pe termen scurt 75.000
660.00
Total activ 0 Total pasiv 660.000
unde:

I. Imobilizari = echipamente 100.000 + clădiri 50.000 = 150.000


II. Stocuri+Creante = stocuri 200.000 + creanţe 300.000 = 500.000
III. Disponibilitati = bănci 10.000
IV. Capitaluri permanente = capital social 125.000 + rezerve 5.000 + provizioane pentru
riscuri şi cheltuieli 65.000 + corijare pozitivă a contului de rezultate 65.000 + împrumuturi
bancare peste un an 75.000 = 335.000
V. Obligatii nefinanciare = furnizori 250.000
VI. Obligatii financiare pe termen scurt = împrumuturi bancare 75.000

Rezultă că
Fond de rulment net global = 335.000 – 150.000 = 185.000
Rezultă că din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii şi datoriile financiare pe
termen lung se acoperă activele imobilizate râmânînd o resursă de 185.000 pentru
finanţarea activităţii curente (activele circulante)
Necesarul de fond de rulment = 500.000 – 250.000 = 250.000
Rezultă că stocurile şi creanţele sunt finanţate doar în parte din obligaţiile nefinanciare pe
termen scurt, rămânând o diferenţă neacoperită 250.000 care trebuie acoperită din alte
surse, fie din surse de capital permanent, fie din împrumuturi financiare pe termen scurt.
Trezoreria = 10.000 – 75.000 = -65.000
Iar echilibrul financiar al firmei:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii
185.000 - 250.000 = -65.000

Bilanţul funcţional

Bilanţul funcţional reprezintă un alt instrument util pentru analiza financiară, el


fiind un bilanţ contabil retratat, posturile fiind ordonate īntr-o logică şi o optică diferită
decât cea după funcţiunea conturilor.
Practic, pentru a ordona din punct de vedere funcţional posturile bilanţului contabil,
este suficient să stabilim apartenenţa acestora la unul dintre ciclurile de funcţionare, şi
anume:
• ciclul de investiţii;
• ciclul de exploatare;

10
• ciclul de finanţare.
Bilanţul funcţional reflectă în activ funcţiile de investiţii, exploatare şi trezorerie ale
întreprinderii, iar în pasiv reflectă funcţia de finanţare a întreprinderii (din surse proprii sau
din împrumuturi bancare). Studierea bilanţului funcţional duce la determinarea masei
capitalurilor folosite în întreprindere şi structura acestora, în scopul determinării ratei de
capitalizare, fructificare sau de actualizare. (redă capacitatea întreprinderii de a-şi continua
activitatea, de a fi viabilă).

Activele fictive = cheltuieli de înfiinţare 5.000 + licenţe 10.000 = 15.000


Pentru determinarea bilanţului funcţional este necesar a se elimina influenţele elementelor
de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Astfel, se va corija
contul de rezultate în minus cu valoarea activelor fictive (-15.000) şi în plus cu valoarea
veniturilor în avans (+80.000) rezultând o corijare consolidată pozitiva a contului de
rezultate de 65.000. Considerăm că provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt bine
fundamentate şi au caracter de rezervă întregind capitalurile proprii ale întreprinderii.

Astfel, în urma acestor corecţii, clarificări şi clasificări bilanţul funcţional se prezintă astfel:

ACTIV PASIV
Funcţia de 150.00 Capitaluri 260.00

Functia de finantare
Imobilizări
investiţii 0 proprii 0
Stoc+Creanţe-
Funcţia de 250.00
Obligaţii
exploatare 0 Obligaţii 150.00
nefinanciare
financiare 0
Funcţia de
Disponibilităţi 10.000
trezorerie
410.00 410.00
TOTAL 0 TOTAL 0

unde:

Imobilizari = echipamente 100.000 + clădiri 50.000 = 150.000


Stoc+Creante-Obligatii nefinanciare = stocuri 200.000 + creanţe 300.000 - furnizori
250.000 = 250.000
Disponibilitati = disponibilităţi 10.000 = 10.000
Capitaluri proprii = capital social 125.000 + rezerve 5.000 + provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli 65000 + corijare pozitivă a contului de rezultate 65.000 = 260.000
Obligatii financiare = împrumuturi bancare 150.000

3.
Rezolvare:

Întreprinderea va degaja un un superprofit perpetuu de 2,5% corespunzător surplusului de


rentabilitate obţinut în raport cu rentabilitatea cerută de piaţă (10 –7,5 = 2,5).
Superprofitul Sp se determină: 1000 x 10% - 1000 x 7,5% = 25 mil.
Superprofitul va fi degajat doar în următorii 10 ani şi se va majora anual cu 5%:
Superprofitul este de 25 milioane şi va creşte cu 5% pe an. Se va aplica formula
actualizării pe un orizont finit de timp (10 ani) a unei valori aflate într-o creştere
geometrică.
GW = 210 milioane UM

11
GRUPA II – CATEGORIA V

1.
Rezolvare

- se calculează raportul dintre valoarea justă şi valoarea netă contabilă a


construcţiilor:

900 .000
= 1,5
800 .000 − 200 .000

- costul imobilizărilor şi amortizărilor cumulate sunt reevaluate prin aplicarea


coeficientului de creştere, ceea ce conduce la:

Costul reevaluat al construcţiilor: 800.000 * 1,5 = 1.200.000 u.m.


Amortizările cumulate reevaluate:200.000 * 1,5 = 300.000 u.m.
900.000 u.m.
Operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel:

Construcţii = % 400.000

Amortizarea Construcţiilor 100.000


Rezerve din reevaluare 300.000

2.
Rezolvare:

Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m.


Valoare amortizabilă = 105.000 – 5.000 = 100.000 u.m.
100 .000
Amortizare anuală = = 20.000 u.m.
5ani
6
AmortizareN= 20.000* =10.000 u.m.
12
AmortizareN+1= 20.000 u.m.
Amortizare cumulată = 30.000 u.m.
a) anulare amortizare cumulată

30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m.

b) diferenţă negativă din reevaluare = 72.000 - 75.000 = -3.000

3.000 u.m. 6813 = 213 3.000 u.m.

D 213 C
Cost 105.000 30.000
SF 75.000 (val
rămasă)

12
GRUPA II – CATEGORIA X

1.
Rezolvare:

Riscuri:

- necunoaşterea sau nerespectarea legislaţiei şi regelementărilor în vigoare şi a


politicilor companiei;
- estimarea eronată a mărimii şi forţei de muncă viitoare;
- selectarea şi evaluarea subiectivă a potenţialilor angajaţi;
- utilizarea unor metode învechite sau neadecvate în instruirea personalului;
- lipsa furnizării personalului a informaţiilor cu privire la performanţele lor şi la
dezvoltarea carierei;

Proceduri de control intern:

- actualizarea şi difuzarea la nivel de firmă a legislaţiei în vigoare şi a politicilor


companiei;
- elaborarea unor norme/reguli care să asigure corectitudinea
înregistrărilor/actualizărilor în documentele de personal şi totodată păstrarea
confidenţialităţii acestora;
- planificarea numărului şi tipului de persoane de care este nevoie în procesul muncii
printr-un studiu de prognoză. Experienţa aratã cã o perioadã mai lungã prognozatã
este cu atât mai puţin precisã, în special datoritã schimbãrii condiţiilor economice,
de muncã ori concurenţiale;
- iniţierea unor programe de instruire a personalului, participarea la seminarii şi
simpozioane în afara firmei, în vederea îndeplinirii corespunzătoare a
responsabilităţilor;
- elaborarea unor sisteme specifice de evaluare a personalului;

13
GRUPA III – CATEGORIA III

1.
Rezolvare:

Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale expertului contabil
este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii (calificat). Aceste
observaţii se fac la sfârşitul Cap. III “ Concluzii”după paragraful cuprinzând răspunsul la
obiectivele expertizei contabile sau se fac separat într-un capitol distinct, Capitolul IV
intitulat “Consideraţii personale ale expertului(ţilor) contanil(i)”.

Raportul de expertiză contabilă obişnuit (necalificat) cuprinde:


a) Partea introductivă, în care se arată organul de urmărire penală sau instanţa de
judecată care a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia,
data raportului de expertiză, obiectul acesteia şi întrebările la care expertul urma să
răspundă, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată şi dacă părţile care au
participat la aceasta au dat explicaţii în cursul expertizei;
b) Descrierea în amănunt a operaţiilor de efectuare a expertizei, obiecţiile sau explicaţiile
părţilor, precum şi analiza acestor obiecţii sau explicaţii în lumina celor constate de
expert;
c) Concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse şi părerea expertului asupra
obiectului expertizei;

2.
Rezolvare:

Principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor


contabile judiciare şi extrajudiciare sunt:
1. independenţa expertului contabil
2. competenţa expertului contabil
3. calitatea expertizelor contabile
4. secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor contabile
5. acceptarea expertizelor contabile
6. responsabilitatea efectuării expertizelor contabile

1. Expertizele contabile pot fi efectuate numai de cãtre experţii contabili înscrişi în Tabloul
Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat sã
fie independent faţã de pãrţile interesate în expertizã, evitând orice situaţie care ar
presupune o lipsã de independenþã sau o constrângere care ar putea sã-i impieteze
integritatea şi obiectivitatea.
2. Competenţa presupune deţinerea de cãtre expertul contabil a cunoştinţelor necesare
domeniului la care se referã expertiza contabilã. El trebuie sã se supunã regulilor Corpului
privind formarea continuã, actualizarea şi testarea permanentã a cunoştinţelor pe care le
posedã.
3. Expertul contabil trebuie sã efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi
pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentru
asigurarea în interes public cã aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt
supuse auditului de calitate potrivit reglementãrilor Corpului. Expertizele contabile trebuie
sã fie utile celor care le-au solicitat.

14
4. Expertul contabil trebuie sã respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la
care a avut acces şi de care a luat cunoştinţã cu ocazia efectuãrii expertizelor contabile,
trebuind sã se abţinã de la divulgarea lor cãtre terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost
autorizat expres în acest scop sau dacã are obligaţia legalã sau profesionalã sã facã o astfel
de divulgare.
5. Solicitãrile adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot
fi refuzate decât dacã existã motive temeinice. Totuşi, expertul contabil, înainte de a
accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sã-şi analizeze posibilitatea de a-şi
îndeplini misiunea ţinând seama în special de regulile de independenţã şi competenţã.
6. Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea
expertizelor contabile judiciare este întãritã prin jurãmânt, iar a celor extrajudiciare, prin
contract.

3.
Rezolvare:

Experţii contabili răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil


şi penal, după caz, potrivit legii.
Limitele raspunderii civile a expertilor contabili si contabililor autorizati se
stabilesc prin contractele de prestari de servicii, in functie de uzantele interne si
internationale ale profesiei contabile.
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in
raport cu gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat pe o perioada de timp - de la trei luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat .
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin
regulamentul de organizare si functionare.

4.
Rezolvare:

Onorariile se stabilesc de către organul care a dispus expertiza. Cuntumul se comunică


expertului prin documentul de numire. La depunerea raportului expertul înaintează spre
aprobarea beneficiarului expetizei „nota de evaluare” pe baza căreia îşi justifică onorariul
lucrării ( analitic pe fiecare etapă comensurată în ore/lucru şi tariful orar propus). Onorariul
final aprobat se comunică Biroului local de expertize judiciare, fiind încasat pe baza
facturii depuse de către expert. Onorariul se impozitează prin reţinere la sursă cu o cotă de
10%. Plata experţilor contabili trebuie să fie remuneratorie. Art.202 din Codul de
procedură civilă ( sediul legal în materie ) prevede „ Încheierea de numire va statornici şi
plata experţilor ”, în reglementările procedurale ( civile şi/sau penale ) neexistând însă
referiri la modul de „statornicire” a plăţii experţilor contabili. În cazul expertizelor
contabile extrajudiciare, cuantumul onorariilor şi modalităţile de plată au la bază clauzele
prevăzute în contractele de prestări servicii semnate de către părţi.

15
GRUPA III – CATEGORIA VIII

1.
Rezolvare:

INDICATOR U.M.
Venituri din vânzarea mărfurilor 4.000
Producţia vândută 33.000
Producţia stocată 3.000
Cheltuieli cu materii prime 11.000
Costul mărfurilor vândute 2.200
Cheltuieli salariale 12.000
Cheltuieli cu amortizarea 2.000
Cheltuieli cu chirii 500
Venituri din dobânzi 100
Cheltuieli cu dobânzi 1.400
Impozit pe profit 1.500

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, etape succesive în formarea


rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascada pornind de la cel mai
cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comerciala) şi încheind cu cel mai sintetic
(rezultatul net al exerciţiului).

1. Marja comercială (MC)


MC = Venituri din vânzarea mărfurilor - Cheltuieli privind mărfurile vândute
MC = 4.000 – 2.200 = 1.800
2. Producţia exerciţiului (PE)
PE = Producţia vândută + Variaţia producţiei stocate + Producţia imobilizată
PE = 33.000 + 3.000 = 36.000
3. Valoarea adăugată (VA)
VA = (Producţia exerciţiului + Marja comercială) - Consumuri intermediare (Cheltuieli cu
materii prime, materiale şi cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi)
VA = (36.000 + 1.800) – 11.000 = 26.800
4. Rezultatul brut din exploatare (excedent sau deficit) (EBE)
EBE = Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate - Cheltuieli cu personalul
EBE = 26.800 – 12.000 = 14.800
5. Rezultatul exploatării (RE)
RE = Excedent brut din exploatare + Alte venituri din exploatare + Alte venituri din
provizioane - Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele - Alte cheltuieli de exploatare
RE = 14.800 + 0 + 0 – 2.000 – 500 = 12.300
6. Rezultatul curent (RC)
RC = Rezultatul exploatării + Venituri financiare - Cheltuieli financiare
RC = 12.300 + 100 – 1.400 = 11.000
7. Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare
8. Rezultatul brut al exerciţiului = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar = 11.000
9. Rezultatul net al exerciţiului = Rezultatul brut al exerciţiului – Impozitul pe profit
= 11.000 – 1.500 = 9.500

16
2.
Rezolvare:

ELEMENT U.M.
Cifra de afaceri 40.000
Cheltuieli materiale 20.000
Cheltuieli salariale 10.000
Cheltuieli cu amortizarea 1.500
Cheltuieli cu dobânzi 800
Impozit pe profit 1.000
Imobilizări la începutul anului 2.000
Imobilizări la sfârşitul anului 2.100
Creşterea activului circulant net 100

Metoda indirecta
=/- Rezultatul net înaintea impozitării si a elementelor extraordinare
Eliminarea elementelor nelegate de exploatare
+/- Rezultatul cesiunii imobilizărilor si plasamentelor
+ Cheltuieli privind dobânzile
- Venituri din plasamente
Eliminarea elementelor fără incidenţă asupra trezoreriei
+ Cheltuieli cu amortizările, ajustările si provizioanele
- Venituri din provizioane
= +/- Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului de fond de rulment
- Variaţia stocurilor
- Variaţia conturilor clienţi si a altor creanţe din exploatare
+ Variaţia conturilor furnizori si a altor datorii din exploatare
- Dobânzi si dividende plătite
- Plăti privind impozitele asupra beneficiilor
+/- Elemente extraordinare
= Flux net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare

(+) Rezultat net înainte de impozitare = 7.700 (40.000 – 20.000 – 10.000 – 1.500 – 800)
(+) cheltuieli cu amortizarea = 1.500
(+) Cheltuieli cu dobânzile = 800
= 10.000 Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului de fond de rulment
(-)Variaţia stocurilor = 100
(-)Plăti privind impozitele asupra beneficiilor = 1.000
= 8.900 Flux net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare

(-) Achiziţii de imobilizări = 100 ( 2.100 – 2.000)


= - 100 Flux de numerar din activitatea de investiţii

= 0 Flux de numerar din activitatea financiară

Flux de numerar total = 8.900 – 100 + 0 = 8.800

Un flux de disponibilităţi nete rezultă din diferenţa dintre intrările (încasările) şi


ieşirile (plăţile) efectuate de o întreprindere pe parcursul exerciţiului financiar. Din această
diferenţă rezultă la sfârşitul anului o sumă de disponibilităţi nete denumită cash disponibil

17
sau liber. El reflectă fructul net pentru proprietar degrevat de orice obligaţii de plată, deci
disponibilităţi în cont care pot fi însuşite şi utilizate pentru satisfacerea interesului
personal.
Disponibilităţile nete de la sfârşitul anului rezulta din:
- disponibilităţile la începutul anului
- încasările de pe parcursul anului
- plăţile de pe parcursul anului.
Ele se pot constitui, cel puţin teoretic, în două grupe, şi anume:
1) Intrările, unde putem avea:
aport suplimentat de capital al acţionarilor sau asociaţilor; împrumuturi primite pe termen
lung; încasări din vânzarea unor active corporale imobilizate; încasări din vânzări.
2) Ieşirile, care pot fi constituite în principiu din:
cumpărări pentru consumuri intermediare si/sau pentru revânzare; rate plătite pentru
credite pe termen lung; investiţii pe termen lung pentru dezvoltare; alte plăţi incluse în
cheltuieli;

= 40.000 – 20.000 – 10.000 – 800 – 1.000 – (2.100 – 2.000) - 100 = 8.000

18
GRUPA V – CATEGORIA IX

1.
Rezolvare:

ART. 128 (4) (Codul fiscal)


Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată următoarele operaţiuni:
a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau
produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu
activitatea economică desfăşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau
părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;
b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau
produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit,
dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă
total sau parţial;
c) preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale
achiziţionate sau produse de către aceasta, altele decât bunurile de capital prevăzute
la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau
drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total
sau parţial la data achiziţiei;
d) bunurile constatate lipsă din gestiune, cu excepţia celor la care se face referire
la alin. (8) lit. a) - c).

2.
Rezolvare:

Vv = Valoarea în vamă: ( 12 buc x 50 euro + 150 euro ) x 4 lei = 3.600 lei.

Tv = Calcul taxe vamale = Valoarea în vamă x 10 % = 3.600 x 10% = 360 lei

Ac = Calcul acciza = (Vv + Tv ) x 20% = (3.600+360) x 20% = 792 lei

Bază calcul TVA = Vv + Tv + Ac = 3.600 + 360 + 792 = 4.752

TVA = 4.752 x 19% = 903 lei.

3.
Rezolvare:

La sfârşitul anului 2008 se realizează ajustarea taxei pe baza pro-ratei definitive, respectiv
3.800 x 30% = 1.140 lei taxă de dedus, care se compară cu taxa dedusă pe bază pro rată
provizorie (1.520), iar diferenţa de 380 se inscrie în decontul lunii decembrie ca taxă
nedeductibilă.
Această ajustare se referă la întraga sumă dedusă iniţial provizoriu şi prin urmare acoperă
şi ajustarea aferentă primei cincimi pentru bunurile de capital.
Ajustările pentru anii 2009,2010,2011,2012 se realizează astfel:

• TVA deductibilă se împarte la cinci: 3.800 / 5 = 760 lei


• TVA efectiv dedusă în baza pro ratei definitive pentru prima perioadă se împarte la
rândul său la cinci: 1.140 / 5 = 228

19
• Diferenţa rezultată va constitui ajustarea deduceri fie în favoarea statului, fie în
favoarea persoanei impozabile.
Ajustarea pentru 2009:
• Pro rata definitivă pentru anul 2009 este 20%
• Deducere autorizată: 760 x 20% = 152
• Deja dedus 228
• Ajustare în favoarea statului = 228 – 152 = 76

Ajustarea pentru 2010:


• Pro rata definitivă pentru anul 2010 este 50%
• Deducere autorizată: 760 x 50% = 380
• Deja dedus 228
• Deducerea suplimentară permisă : 380 – 228 = 152

Ajustarea pentru 2011:


• Pro rata definitivă pentru anul 2011 este 34%
• Deducere autorizată: 760 x 34% = 258
• Deja dedus 228
• Deducerea suplimentară permisă : 258 – 228 = 30

Ajustarea pentru 2012:


• Pro rata definitivă pentru anul 2011 este 70%
• Deducere autorizată: 760 x 70% = 532
• Deja dedus 228
• Deducerea suplimentară permisă : 532 – 228 = 304

Orice modificare a pro ratei în anii următori, respectiv după ultimul an de ajustare (2012),
nu va mai influenţa deducerile efectuate pentru acest utilaj.

4.
Rezolvare:

1) achiziţie 10 topuri hârtie la 10 lei/buc % = 401 119,00


4426 19,00
604 100,00
2) achiziţie 2000 cutii algocalmin la 100 lei/buc % = 401 218.000,00
4426 18.000,00
371 200.000,00
3) primire facturi utilitati de la furnizori % = 401 5.950,00
4426 950,00
605 5.000,00
4) livrare 800 cutii algocalmin pe piaţa interna la 4111 = % 95.920,00
preţ 110 lei/buc
4427 7.920,00
707 88.000,00
5) livrare 1.100 cutii algocalmin la export la preţ 4111 = 707 132.000,00
120 lei/buc
6) prestare servicii medicale in valoare de 2.300 4111 = 704 2.300,00

20
7) regularizare TVA % 4426 18.959,00
4427 7.920,00
4424 11.039,00

- servicii consultatii medicale = activitate scutita de TVA fãrã drept de deducere


- export = activitate scutitã cu drept de deducere
- vânzare algocalmin pe piaţa interna = activitate impozabilã
rezultã pentru calcul TVA se aplicã pro-rata

Venituri totale cu drept de deducere


Pr o − rata = ∗100
Venituri totale cu drept de deducere +Venituri totale fara drept de deducere

132 .000 + 88 .000


Pr o − rata = ∗100 = 99 %
132 .000 + 88 .000 + 2.300

Rezultã TVA deductibil pt operaţiunile 1) şi 3) : (19+950)*99% = 959

Rezultã TVA de recuperat 11.039

21