Sunteți pe pagina 1din 57

LUCRARE DE STAGIU

SEMESTRUL 2/ 2017
ANUL II (acces 2015)

GRUPA I - Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale

1.(1). Se primete prin subvenie guvernamental un autobuz pentru


transportul n comun evaluat la 70.000 lei. Durata de via util 20 ani, iar metoda de
amortizare liniar. Dup zece ani de utilizare se vinde autobuzul la preul de 33.000
lei + TVA.

REZOLVARE:

n categoria subveniilor se cuprind subveniile aferente activelor i subveniile aferente


veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenii guvernamentale i alte
instituii similare naionale i internaionale.
Subveniile nu trebuie nregistrate direct n conturile de capital i rezerve.
Subveniile pentru active, inclusiv subveniile nemonetare la valoarea just, se
nregistreaz n contabilitate ca subvenii pentru investiii i se recunosc n bilan ca venit
amnat (contul 475 "Subvenii pentru investiii"). Venitul amnat se nregistreaz n contul de
profit i pierdere pe msura nregistrrii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea
activelor.

evidentierea subventiei de incasat:


445 = 475 70.000

primirea subventiei = : autobuz pentru transportul n comun


2133 = 445 70.000
amortizarea lunara a aautobubului , aferente subventiei, timp de zece ani ( 70.000 / 20ani
= 3500/ an x 10 ani = 35.000)
6811 = 2813 3500 x 10 ani = 35.000

475 = 7584 3500 x 10 ani = 35.000


Vanzarea imobilizarii dupa 10 ani :

1
461 = % 39.270

7583 33.000
4427 6.270
Incasarea creantei:
5121 = 461 39.270

Scaderea gestiunii de imobilizarea vanduta:


% = 2131 70.000
2813 35.000
6583 35.000

Daca conditiile subventiei nu sunt respectate subventia se va restitui in totalitate:


% = 4481 70.000

475 35.000

6588 35.000

Restituirea subveniei
4481 = 5121 70.000

2.(4). Societatea Comercial Z trimite, unui ter, pentru recondiionare


materii prime n valoare de 300.000 lei. Costurile generate de recondiionare
nsumeaz 2.000 lei, TVA 19%. Contabilizai operaiile aferente.

Rezolvare:
Se trimit, unui ter, pentru recondiionare materii prime n valoare de 300.000 lei
354 = 301 300.000

Costuri de reconditionare facturate 2.000 + TVA

% = 401 2380
301 2.000.
4426 380
Se achita furnizorul

2
401 = 5121 2380

Se reantorc materiile prime reconditionate

301 = 354 300.000

3.(6). Societatea Comercial A import n comision mrfuri din Canada,


pentru care se cunosc urmtoarele date:
- valoarea extern a mrfii 200.000 euro
- taxe vamale 10%
- comision vamal 2%
- comisionul entitii de import export 4% la valoarea facturii externe
- TVA 19%
- curs de schimb 4,45 lei/euro
S se nregistreze n contabilitate operaiunile.

Rezolvare:
Importul de mrfuri prin intermediul SCE ca totalitate a operaiunilor comerciale prin care
mrfuri produse n exteriorul unei ri se comercializeaz la intern pentru consumul productiv
sau individual, ridic din punct de vedere contabil aceleai probleme ca i exportul. n funcie de
formele de realizare, importul de mrfuri se clasific astfel:
1. dup modul de realizare de ctre SCE a importului, se disting:
- import de mrfuri pe cont propriu;
- import de mrfuri n comision.
2. dup termenul de decontare a mrfurilor importate, exist:
- import cu plata la vedere;
- import pe credit comercial (pe termen scurt sau lung).
3. dup modul de decontare cu clienii externi, se remarc:
- import cu decontare prin acreditiv;
- import cu decontare prin incasso-documentar;
- import cu decontare prin efecte de comer (cambie, bilet la ordin etc.).
4. dup condiiile de livrare, se disting:
- import realizat n condiia FOB - portul strin de ncrcare;
- import realizat n condiia CAF - portul romn de descrcare;
- import realizat n condiia CIF - portul romn de descrcare.
5. dup natura mrfurilor importate:
- import de mrfuri generale;
- import de mrfuri complexe.
6. dup destinaia mrfurilor importate, exist:
- import de mrfuri strine pentru consum intern;
- import de mrfuri pentru reexport.
Importul mrfurilor n comision presupune intermedierea ntre furnizorul extern i clienii
externi de ctre SCE. Acestea din urm vor ncheia contracte de comision cu clienii interni,
contracte economice internaionale cu furnizorii externi i cu prestatorii externi de servicii

3
(transport, asigurare etc.)
SCE vor aciona n numele lor (apar ca titulare n contractele economice internaionale),
ns pe contul i pe riscul clienilor interni.
Totodat, similar derulrii exportului n comision, importul mrfurilor de la furnizorii
externi i comercializarea acestora clienilor interni, n comision, presupune dirijarea mrfurilor
importate direct din vam ctre clienii interni. n consecin, SCE nu mai gestioneaz mrfurile
importate n comision, nefiind evideniate n contabilitatea proprie ca stocuri. Altfel spus,
comparativ cu importul pe cont propriu, importul n comision nu mai presupune utilizarea
conturilor de stocuri.
n ceea ce privesc relaiile financiare ale SCE se remarc acelai flux invers de
decontare ca i n cazul exportului n comision, respectiv:
SCE importatoare ncaseaz iniial de la clienii interni un avans (n lei sau/i n valut) necesar
acoperirii cheltuielilor externe, a taxelor n vam, a cheltuielilor interne i a comisionului
negociat n cadrul contractului de comision;
SCE deconteaz datoriile fa de furnizorul extern i unitile externe prestatoare de servicii,
taxele datorate n vam i cheltuielile interne de transport, manipulare etc.;
n final, SCE regularizeaz avansul primit iniial de la clienii interni.
De remarcat faptul c n cazul importului n comision pe credit comercial, SCE datoreaz
furnizorilor externi i o dobnd, evideniat distinct dup cum este facturat separat sau este
inclus n preul extern. De asemenea, pentru creditul comercial pe termen lung, SCE vor reine
din preul extern datorat furnizorilor externi o cot de garanie care se restituie acestora la
expirarea perioadei de garanie. n plus, clienii interni vor reine din valoarea facturat de SCE
o cot de garanie, restituit la expirarea perioadei de garanie. Aceste cote de garanie se
reflect de ctre SCE cu ajutorul conturilor 167 Alte mprumuturi i datorii asimilate (pentru
cota de garanie reinut furnizorului extern) i 2678 Alte creane imobilizate (pentru cota de
garanie reinut de clienii interni).
De regul, decontarea mrfurilor importate i a dobnzilor externe se realizeaz ntr-o
singur tran pentru importul n comision pe credit comercial pe termen scurt, respectiv n mod
ealonat (avansul naintea nceperii fabricaiei, la livrare o anumit cot, iar restul ntr-o
perioad de 1-5 ani, la anumite intervale de timp).

CIF Acronim de la Cost, Insurance, Freight, care nseamn "cost, asigurare i navlu"
adic taxare n totalitate. Termenul care desemneaz stabilirea preurilor sau valorii unui bun
prin includerea tuturor cheltuielilor, cunoscute drept COSTURI DE TRANSFER, efectuate
pentru livrarea bunului la punctul de consum. Acest procedeu se deosebete de cel numit FOB
(acronim de la Free on board, adic "franco la bord") care exclude costurile de transfer. n
comerul maritim britanic, importurile sunt determinate n sistemul CIF, iar exporturile n
sistemul FOB. Totui, n calculul BALANEI DE PLI, i importurile, i exporturile se
calculeaz n sistemul FOB. Astfel, costurile de transfer sunt considerate costuri INVIZIBILE.

FISA DE CALCUL A IMPORTULUI

4
Valoare valuta Cues euro
ELEMENTE de CALCUL Valoare LEI
Euro lei/euro
1 Val. Externa FOB 200.000 4.45 890.000
2 Transport extern
3 Val externa CIF (1+2) Fz 200.000 4.45 890.000
4 Taxe vamale (rd.3 x 10%) 89.000
5 Comision vamal (rd.3 x2%) 17.800
6 Cost de achizitie in vama (3+4+5) 996.800
7 TVA ( rd.6x19%) 189.382
Valoare in vama (3+4+5+7) 1.236.032
8 Comision SCE ( rd 3x4%) 35.600
9 TVA la comision 6.764

a) n contabilitatea entitii de import export (comisionarul) se vor face nregistrrile:


- nregistrare valoare n vam conform facturii:
4111 = % 1.186.182
401 890.000
446 89.000
447 17.800
462 TVA 189.382

ncasare clieni (beneficiarii importurilor):

5124 = 4111 1.186.182

se reflect achitarea n lei a datoriilor calculate n vam:

% = 5121 296.182
446 89.000
447 17.800
462TVA 189.382

- Plata furnizorului extern:

401 = 5124 890.000

- Facturarea comisionului ctre beneficiarul importurilor:

5
4111 = % 42.364
704 35.600
4427 6.764

- ncasare comision:

5121 = 4111 42.364

b) n contabilitatea entitii beneficiare a importului se vor face nregistrrile:


- nregistrare achiziie mrfuri:

% = 401SCE 1.186.192
371 996.800
4426 189.392

- Plata furnizori:

401SCE = 5121 1.186.192

- Evidenierea comisionului datorat entitii intermediare (comisionarul):

% = 401 42.364
635 35.600
4426 6.764

- Plat comision:

401 = 5121 42.364

4.(25). Se nregistraz n contabilitate contractarea unui credit bancar pentru


nevoi temporare pe termen de 3 luni n sum de 4.500 lei, care trebuie rambursat n 3
rate lunare egale ncepnd cu sfritul primei luni. Dobnda este de 10% pe an i
trebuie achitat lunar. nregistrati n contabilitate contractarea creditului bancar,

6
inregistrarea dobanzii datorate pentru prima luna, rambursarea primei rate de credit
i a dobnzii aferente.

Rezolvare:
- primirea creditului pe 3 luni:
5121 = 519 4.500
- la sfritul primei luni se contabilizeaz constituirea si plata dobnzii (4500 x 10% x 1/12) si
rambursarea primei trane de mprumut:
666 = 5198 37.5
5198 = 5121 37.5
5191 = 5121 1.500

- la sfritul celei de-a doua luni se contabilizeaz plata dobnzii (3000 x 10% x 1/12)
i rambursarea celei de-a doua trane de mprumut:
666 = 5191 25
5198 = 5121 25
5191 = 5121 1.500
- la sfritul lunii a treia se contabilizeaz plata dobnzii (1500 x 10% x 1/12) i rambursarea
ultimei trane de mprumut:
666 = 5191 12.5
5198 = 5121 12.5
5191 = 5121 1.500

5.(38). n cursul unei luni (Li), o unitate patrimonial nregistreaz urmtoarele


operaiuni de intrare i ieire privind un element stocabil sistematizat n ordine
cronologic n tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1
Operaiile de intrare i ieire n decursul unei luni
Data Intrri Ieiri Stoc

7
operaiei Pre unitar de Cantiti (buc) (buc)
cumprare (buc)
(lei)
Stoc la 01.Li 150 - - 1.000
Intrri la 07.Li 157 750 - 1.750
Ieiri la 11.Li - - 800 950
Ieiri la 15.Li - - 450 500
Intrri la 18.Li 177 250 - 750
Ieiri la 25.Li - - 350 400

TOTAL STOC LA
* 1.000 1.600 400
31.Li

S se determine i s se nregistreze n contabilitate valoarea consumului total de


materii prime, utiliznd metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrrilor
(CMPTi).

Rezolvare:

Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element pe
baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a
costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.
Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.Perioada de calcul nu trebuie sa
depaseasca durata medie de stocare. Altfel spus, CMP se poate calcula lunar, la finalul fiecarei
luni, sau dupa fiecare operatie de intrare sau inainte de fiecare operatie de intrare , ca raport
intre valoarea stocului initial plus valoarea stocurilor intrate si cantitatea existenta in stocul
initial plus cantitatea intrata.
Este o medie ponderata cu cantitatile pentru care se face calculul.

CMP = (Q*pret stoc initial + Q*pret aferent fiecarei intrari) / (cantitati stoc initial + cantitati
intrate), unde Qreprezinta cantitatea de produs.
Practic, acest cost presupune ca toate bunurile de acelasi fel in diverse cantitati, dar de preturi
diferite sint evaluate la acelasi pret.
CMP se poate calcula dupa fiecare intrare sau la finele lunii.
(1000x150)+(750x157)+(250x177) 150000+117750+44250
CMP.Ti/Li = = = 156 lei/buc
1000+750+250 2000
Se inregistreaza Iesiri la 11.Li = 800 x 156 = 124800
602 = 302 124.800

Se inregistreaza Iesiri la 15.Li = 450 x 156 = 70.200


602 = 302 70.200

Se inregistreaza Iesiri la 25.Li = 350 x 156 = 54.600


602 = 302 54.600

8
6.(44). ntreprinderea TESA livreaz ntreprinderii TERA mrfuri n
valoare de 20.000 lei +TVA, care urmeaz s se ncaseze n 4 rate lunare. Costul de
achiziie al mrfurilor este de 16.000 lei, iar rata lunar a dobnzii 2%. Decontrile
ntre cele dou ntreprinderi se fac cu ordine de plat la sfritul fiecrei luni.
Furnizorul ine evidena mrfurilor la cost de achiziie, iar clientul la pre de vnzare
cu amnuntul, adaosul comercial practicat fiind de 25%. Se vor nregistra operaiile
de mai sus n contabilitatea ambelor ntreprinderi pentru prima lun.

Rezolvare:
a) nregistrrile din contabilitatea furnizorului intreprinderea TESA ( cost achizitie):
Livrarea mrfurilor cu plata n rate ( 20.000/4 rate = 5.000 lei lunar)
Dobanda = 20000*2% + 15000*2% + 10000*2% + 5000*2% = 400+300+200+100= 1000 lei
Venituri din vnzarea mrfurilor
4111 = % 24.990
707 20.000
472 1.000
4427 3.990
Venituri nregistrate n avans (dobnzi cuvenite)
Scoaterea din eviden a mrfurilor vndute
607 = 371 16.000
ncasarea primei rate
20000 :4 RATE+ 3.990TVA + 20000*2DOB% = 5000 RATA1+ 5040TVA + 400DOB1 =9.390
lei
5121 = 4111 9.390

Includerea n venituri a dobnzii n prima lun 20000*2% = 400 lei

472 = 766 400

b) nregistrrile din contabilitatea clientului (detailistului): ntreprinderea TERA


Recepia mrfurilor cu plata n rate
% = 401 24.990
371 20.000
471 1.000
4426 3.990
Adaosul comercial aferent mrfurilor intrate
20000*25% = 5000 lei

9
371 = % 9.750
378 5.000
4428 4.750
Achitarea primei rate
5000 + 3.990TVA + 400 = 9.390 lei
401 = 5121 9.390
Trecerea la cheltuieli a dobnzii incluse n rata platit
666 = 471 400

GRUPA I - Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

1.(1). O societate prezint urmtoarele informaii: profit nainte de impozitare


134.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 3.000 lei; sold iniial clieni 8.000 lei; sold final

10
clieni 2.400 lei; sold iniial stocuri 12.000 lei; sold final stocuri 15.600 lei; sold iniial
furnizori 2.400 lei; furnizori sold final 33.600 lei; impozit pe profit de pltit 1.200 lei.
Cheltuielile cu dobnzile au fost de 4.000 lei, din care 1.700 lei au fost pltii n cursul
perioadei. Tot n cursul perioadei s-au pltit 1.000 lei reprezentnd cheltuieli cu
dobnzile ale perioadei precedente. Au fost ncasai din emisiunea de aciuni 1.400 lei
i din mprumuturi pe termen lung 1.300 lei. De asemenea, au fost efectuate pli
pentru achiziia unui teren n valoare de 10.200 lei i s-au ncasat 9.200 lei din
vnzarea unui utilaj. Care este mrimea fluxurilor de exploatare, investiii i
finanare?

Rezolvare:
Definitii:
Flux de numerar reprezinta numerarul care este generat pe o perioad de timp de un activ, un
grup de active sau de o ntreprindere. Termenul se utilizeaz de obicei mpreun cu un cuvnt
sau o fraz calificativ().
Flux de numerar : cash defineste capacitatea de autofinantare ,iar flow defineste fluxul net al
lichiditatii disponibile la sfirsitul perioadei adica a incasarilor si platilor.
CASH FLOWs. n. (fin.) diferena dintre ncasrile i plile curente ale unei ntreprinderi. (<
engl. cash flow)
Fluxul de numerareste obligatoriu de intocmit pentru entitatile care depasesc anumite criterii de
marime date de OMFP1802/2014:
9. L (1)In functie de criteriile de marime, entitatile prevazute de prezentele reglementari se
grupeaza in trei categorii, astfel: microentitati; entitati mici; entitati mijlocii si mari.
(4) Entitatile mijlocii si mari sunt entitatile care, la data bilantului, depasesc limitele a
cel putin doua dintre urmatoarele
trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 8 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.
452. L (1) Sunt obligate sa intocmeasca situatia fluxurilor de trezorerie entitatile prevazute la
pct. 9 alin. (4), precum sientitatile de interes public.
(2) Aceste entitati intocmesc situatia fluxurilor de trezorerie si o prezinta drept parte integranta a
situatiilor lor financiare, pentrufiecare perioada pentru care sunt prezentate situatiile financiare
anuale.
(3) Situatia fluxurilor de trezorerie trebuie sa raporteze fluxurile de trezorerie din cursul
perioadei, clasificate pe activitatide exploatare, de investitii si de finantare.
453. L (1) Fluxurile de trezorerie sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente de
numerar.
(2) Activitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatii,
precum si alte activitati carenu sunt activitati de investitii sau de finantare.
(3) Activitatile de investitii constau in achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte
investitii care nu suntincluse in echivalentele de numerar.
(4) Activitatile de finantare sunt activitati care au drept rezultat modificari ale dimensiunii
si compozitiei capitalurilorproprii si imprumuturilor entitatii.
454. L (1) O singura tranzactie poate include fluxuri de trezorerie care sunt clasificate
diferit. De exemplu, candrambursarea in numerar a unui imprumut include atat dobanda, cat
si capitalul imprumutat, elementul de dobanda poate fi
11
clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate de finantare.
(2) Unele tranzactii, cum ar fi vanzarea unui element al unei instalatii, pot genera un castig sau o
pierdere, recunoscut (a) inrezultatul perioadei curente. Fluxurile de trezorerie aferente
acestui tip de tranzactii sunt fluxuri de trezorerie provenite dinactivitati de investitii. Cu toate
acestea, platile in numerar pentru producerea sau dobandirea de active detinute in
vedereainchirierii catre altii sunt fluxuri de trezorerie din activitati de exploatare.
Incasarile de numerar din inchirierea si vanzareaulterioara a acestor active sunt, de
asemenea, fluxuri de trezorerie din activitati de exploatare.

Flux exploatere
Profit nainte de impozitare +134.000
Cheltuieli cu amortizarea +3.000
Diminuare creane clieni(Si 8000- Sf 2400) +5.600
Creteri stocuri(Si 12000-Sf 15600) - 3.600
Cretere datorii furnizori(Sf 33600-Si 2400) +31.200
Impozit pe profit pltit -1.200
Cheltuieli cu dobnzile +4.000
Dobnzi pltite - -1.700
Dobanzi aferente perioadei -1.000
Rezultat flux exploatare 170.300
Achiziii terenuri -10.200
ncasri din vnzare instalaii +9.200
Rezultat flux investiii -1.000
ncasri din emisiuni actiuni +1.400
ncasri din mprumuturi pe termen lung +1.300
Rezultat flux finanare 2.700

2.(5). Entitatea X SA achiziioneaz de la un productor intern un autoturism


la preul total de 66.960 lei (inclusiv TVA). Obligaia fa de furnizor se achit dintr-
un credit bancar pe termen lung. Autoturismul se transmite n regim de leasing
financiar ctre SC Y SRL. Avansul pltit este de 4.000 lei, iar dobnda aferent
contractului de leasing este de 4.320 lei. La scadena unei rate contractuale, se
factureaz ctre client, principalul n sum de 1.800 lei, dobnda asociat n sum de
144 lei i TVA 19%. La expirarea contractului de leasing, odat cu facturarea valorii
reziduale, n valoare de 2.000 lei, se consemneaz i transferul dreptului de
proprietate. Prezentai fluxul nregistrrilor contabile specifice att n contabilitatea
locatorului, ct i n cea a locatarului.

Rezolvare:
Imobilizrile corporale deinute n baza unui contract de leasing se evideniaz n contabilitate n
funcie de prevederile contractelor ncheiate ntre pri, precum i legislaia n vigoare.

12
Clasificarea contractelor de leasing n leasing financiar sau leasing operaional se efectueaz
intotdeauna la nceputul contractului innd cont de fondul economic al tranzaciei sau al
angajamentului n cauz, i nu numai de forma juridic a contractelor.
Leasingul financiar este operaiunea de leasing care transfer cea mai mare parte din riscurile i
avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;
Un contract de leasing este considerat un leasing financiar dac ndeplinete cel puin una dintre
urmtoarele condiii:
leasingul transfer locatarului titlul de proprietate asupra bunului pn la sfritul duratei
contractului de leasing;
locatarul are opiunea de a cumpra bunul la un pre estimat a fi suficient de mic n
comparaie cu valoarea just la data la care opiunea devine exercitabil, astfel nct, la
nceputul contractului de leasing, exist n mod rezonabil certitudinea c opiunea va fi
exercitat;
durata contractului de leasing acoper, n cea mai mare parte, durata de via economic a
bunului, chiar dac titlul de proprietate nu este transferat;
-valoarea total a ratelor de leasing, mai puin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egal cu
valoarea de intrare a bunului, reprezentat de valoarea la care a fost achiziionat bunul de ctre
finanator, respectiv costul de achiziie;
bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natur special, astfel nct
numai locatarul le poate utiliza fr modificri majore.
Amortizarea bunului in regim de leasing
nregistrarea n contabilitate a amortizrii bunului ce face obiectul contractului se efectueaz n
cazul leasingului financiar de ctre locatar/utilizator, iar n cazul leasingului operaional, de
ctre locator/finanator.
Dobanda
Dobnzile de pltit corespunztoare datoriilor din operaiuni de leasing financiar se
nregistreaz n contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilitii de angajamente, n
contrapartida contului de cheltuieli. Dobnda de pltit, aferent perioadelor viitoare, se
evideniaz n conturi n afara bilanului.
TVA
TVA se deduce la fiecare factura primita, atat pentru rate, avans cat si la valoarea reziduala.
Potrivit pct. 7 alin 3 din Normele de aplicare a Codului fiscal transmiterea folosinei bunurilor n
cadrul unui contract de leasing este considerat prestare de servicii conform art. 129 alin. (3) lit.
a) din Codul fiscal.
La sfritul perioadei de leasing, dac locatorul/ finanatorul transfer locatarului/ utilizatorului
dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operaiunea reprezint o livrare de
bunuri pentru valoarea la care se face transferul.
Se consider a fi sfritul perioadei de leasing i data la care locatorul/ finanatorul transfer
locatarului/ utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului nainte de sfritul perioadei de
leasing, situaie n care valoarea de transfer va cuprinde i suma ratelor care nu au mai ajuns la
scaden, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odat cu rata de leasing.
Legea nr.227/2015 privind noul Cod Fiscal prevede pentru mijloacele de transport care fac
obiectul unui contract de leasing financiar urmtoarele reguli ce vor intra n vigoare de la 1
ianuarie 2016 pentru declararea impozitului pe mijloace de transport:

13
1. impozitul pe mijloacele de transport se va datora de ctre locatar ncepnd cu data de 1
ianuarie a anului urmtor ncheierii contractului de leasing financiar, pn la sfritul
anului n cursul cruia nceteaz contractul de leasing financiar;
2. locatarul va avea obligaia depunerii declaraiei fiscale la organul fiscal n termen de 30
de zile de la data procesului-verbal de predare-primire a bunului;
3. la ncetarea contractului de leasing, att locatarul, ct i locatorul vor depune declaraia
fiscal la autoritile competente, n termen de 30 de zile de la data ncheierii procesului-
verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atest intrarea
bunului n posesia locatorului, nsoit de o copie a acestor documente.
4. chiar i persoanele care beneficiaz de scutiri la plata impozitului pe mijloacele de
transport vor avea obligaia depunerii declaraiilor fiscale de la plata impozitului pe
mijloacele de transport.
5. O alt modificare introdus de Legea nr. 227/2015 privind noul Cod Fiscal ce face
referire la leasingul financiar este cea referitoare la cheltuielile cu diferenele de curs
valutar nregistrate ca urmare a derulrii unor contracte de leasing pentru vehiculele
rutiere motorizate ce nu sunt utilizate exclusiv n scopul activitii economice. Mai precis,
conform art. 25, alin. (3), lit. l) din Legea nr. 227/2015 privind noul Cod Fiscal s-a
introdus limitarea de 50% asupra diferenei nefavorabile dintre veniturile din diferene de
curs valutar i cheltuielile din diferene de curs valutar aferente.
6. n varianta actual a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cheltuielile direct
atribuibile unui vehicul supuse limitrii de 50% sunt: impozitele locale, asigurarea
obligatorie de rspundere civil auto, inspeciile tehnice periodice, rovinieta, chiriile,
dobnzile, partea nedeductibil din taxa pe valoare adugat, diferenele de curs valutar,
etc.
7. Astfel noul Cod Fiscal modific limitarea de 50% asupra diferenei nefavorabile dintre
veniturile din diferene de curs valutar i cheltuielile din diferene de curs valutar
aferente.

A) Inregistrari la Locator
- Achiziia autoturismului
% = 404 66.402

2133 55.800
4426 10.602

plata prin credit bancar TL


404 = 162 66.402

Facturarea avansului de la Y:
4111 = % 4.760

419 4.000
4427 760

14
Incasarea avansului
5121 = 4111 4.760

Acordarea autoturismului in regim de lesing


2675 = 2133 55.800

Dobnda de ncasat pentru perioada de leasing


= 8052dobanzi de incasat 4.320
Scaderea avansului incasat din creanta de leasing
419 = 2675 4.000
Iregistrarea Ratei lunare (facture lunara)
4111 = % 2.313.36

706 1.800
2676 144
4427 369.36
Incasarea creantei:
5121 = 4111 2.313.36

Recunoterea ca cheltuial a ratei facurate


6588 = 2675 1.800

Recunoaterea ca venit a dobnzii n perioad


8052 dobanzi de incasat = 144
2676Dobanda aferenta
= 766 144
impr. pe temen lung

La finalul contractului se factureaz valoarea rezidual


4111 = % 2.380
706 2.000
4427 380
Recunoterea ca i cheluial a valorii reziduale
6588 = 2675 2.000
Incasarea creantei
5121 = 4111 2.380

15
B) Inregistrari la Locatar
Primirea facturii de avans
% = 404 4.760
409 4.000
4426 760
Plata avansului
404 = 5121 4.760

Primirea bunului
2133 = 167 55.800
Scaderea din datorie a avansului acordat:
167 = 409 4.000

Dobnda de platit pentru perioada de leasing


8051 dobanzi ce platit = 4.320

Iregistrarea Ratei lunare (factura lunara)


% = 404 2.313,36
167 1.800
666 144
4426 369,36

diminuarea dobnzii de plat


= 8051 dobanzi de platit 144

nregistrarea amortizrii
6811 = 2813 xx
Plata ratei lunare
401 = 5121 2.313,36

La sfritul contractului primirea facturii pentru valoarea rezidual


% = 404 2.380

167 2.000

16
4426 380

Plata facturii finale:


404 = 5121 2.380

3.(8). La sfritul exerciiului N-1 se achiziioneaz un utilaj al crui cost este de


820.000 lei, amortizat liniar n 10 ani. La finele exerciiului N+1 valoarea recuperabil
este de 660.000 lei, iar la sfritul exerciiului N+4 de 466.000 lei. Explicai care este
tratamentul contabil al deprecierii utilajului n conformitate cu IAS 36.

REZOLVARE:
IAS 36 impune ca pierderea din depreciere s fie recunoscut (un activ este depreciat)
ori de cte ori valoarea contabil a unui activ depete valoarea sa recuperabil. O pierdere
din depreciere trebuie recunoscut n contul de profit i pierdere pentru acele active nregistrate
la cost i tratat ca o reducere din reevaluare pentru acele active nregistrate la valoarea de
reevaluare.
IAS 36 impune ca valoarea recuperabil s fie evaluat la maximul dintre preul net de
vnzare(valoarea justa minus costurile vanzarii) i valoarea de utilizare:
(a) preul net de vnzare este valoarea ce se poate obine din vnzarea unui activ de bunvoie,
ntre pri aflate n cunotin de cauz, n cadrul unei tranzacii n care preul este determinat
obiectiv, dup scderea oricror costuri directe de cedare aferente; i (b) valoarea de utilizare
este valoarea actualizat a fluxurilor viitoare de numerar estimate, care se ateapt s fie
generate din utilizarea continu a unui activ i din cedarea acestuia la sfritul duratei sale de
via util.
Pentru determinarea valorii recuperabile nu este intotdeauna necesar sa se calculeze
atat valoarea justa a unui activ minus costul sau de vanzare, cat si valoarea de utilizare.
Daca activul este detinut in scopul vanzarii sale atunci se poate determina initial
valoarea sa de vanzare minus costurile aferente cedarii. Daca aceasta valoare depaseste
valoarea contabila, activul nu este depreciat si nu este nevoie sa se determine si valoarea de
utilizare.
Daca activul este generator de fluxuri de trezorerie din utilizarea sa continua, valoarea
de utilizare poate fi cea mai buna estimare a valorii recuperabile. In masura in care aceasta
valoare este mai mare dect valoarea contabila, activul nu este depreciat, calculul valorii juste
minus costurile de vanzare se face in urmatoarea ordine:
-de la pretul dintr-un contract de vanzare irevocabil, recent incheiat in conditii obiective ajustat
cu costurile atribuibile cedarii activului respectiv.
Daca exista o piata activa
- pretul de licitatie daca exista o piata activa pentru activul in cauza;
- pretul celei mai recente tranzactii
Daca nu exista o piata activa nici contracte de vanzare
- pe baza celor mai bune informatii cu privire la suma pe care entitatea o poate obtine din
vanzarea activului la data la care are loc estimarea acestei valori provenind din tranzactii
recente cu active similare.

17
Calculul valorii de utilizare presupune:
- estimarea viitoarelor intrari si iesiri de numerar generate de utilizarea continua a activului si
de cedarea
acestuia; si- aplicarea ratei potrivite de actualizare acestor fluxuri de trezorerie viitoare.
Previziunile fluxurilor de trezorerie care acopera intreaga durata de viata utila a unui activ sunt
estimate prin extrapolarea previziunilor privind fluxurile de trezorerie bazate pe bugete,
utilizand o rata de crestere pentru anii urmatori.
Fluxurile de numerar includ:
- intrarile de numerar generate de utilizarea continua a activului includ:
- previziunile iesirilor de numerar care trebuie suportate pentru a genera intrari de numerar
rezultate dintilizarea continua a activului
- fluxurile de trezorerie nete care vor fi primite pentru a ceda activul la sfarsitul duratei sale de
viata utila.
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata inainte de impozitare care reflecta evaluarile curente de
piata cu privire la:
- valoarea-timp a banilor;
- riscurile specific activelor pentru care estimarile fluxurilor de trezorerie viitoare nu au fost
ajustate.
Valoarea recuperabila se calculeaza pentru fiecare activ in parte, cu exceptia cazului in care un
activ nu genereaza intrari de numerar care sa fie in mare masura independente de cele generate
de alte active sau grupuri de active.
In acest caz, valoarea recuperabila se calculeaza pentru unitatea generatoare de numerar careia
ii apartine activul.

DECI DEPRECIEREA VA APARE CAND VALOAREA CONTABIL > VALOAREA


RECUPERABIL
VALOAREA RECUPERABIL = Max (Val. contabila si Val utilitate)

An N-1 COST 820.000 lei


Amortizare anual = 820.000 lei/ 10 ani= 82.000 lei
Amortizare cumulat pe 2 ani (N si N+1)= 164.000 lei
An N+1 Valoare net contabil la finele exerciiului N+1 este 656.000 lei (820.000
164.000)
Valoarea recuperabil la finele exerciiului N+1) = 660.000 lei
Deci, la finele anuluiN+1 , utilajul nu este depreciat ntruct valoarea recuperabil
este mai mare
dect valoarea net contabil si nu de inregistreaza ajustari pentru deprecieri.660.000 lei >
656.000 lei
An N + 4Amortizarea cumulat pe 3 ani ( N+2, N+3 si N+4) = 246.000 lei
Valoare net contabil la finele exerciiului N+4 = 410.000 lei (820.000 410.000)
Valoarea recuperabil la finele exerciiului N+1= 466.000 lei
Deci, la finele anuluiN+1 , utilajul nu este depreciat ntruct valoarea recuperabil
este mai mare
dect valoarea net contabil si nu se inregistreaza ajustari pentru deprecieri.466.000 lei
>410.000

18
4.(31). Entitatea X vinde entitii Y la data de 20.04.2015 un utilaj n
valoare de 7.000 lei + 20% TVA . Amortizarea cumulat pn la data vnzrii
uilajului este de 4.000 lei. Entitatea X ncaseaz la data de 20.05.2015 suma de 4.000
lei iar diferena o ncaseaz n data de 10.12.2015. ncasarea se face prin banc.
Ambele entiti aplic sistemul TVA la ncasare Entitatea X are la perioad
fiscal trimestrul iar entitatea Y are ca perioad fiscal luna. S se efectueze
nregistrrile n contabilitatea entitii X.

Raspuns:
Inregistrari contabile la societatea X: Entitatea X are ca perioad fiscal trimestrul
20.04.2015 vinde un utilaj n valoare de 7.000 lei + 19% TVA

461 = % 8.330
7583 7.000
4428.TI 1.330
Scaderea gestiunii de utilajul vandut:
% = 213 x.xxx
2813 4.000
6483 x.xxx - 4.000

Entitatea X ncaseaz prin banca la data de 20.05.2015 suma de 4.000 lei

5121 = 461 4.000


4428.TI = 4427 638,66

La niveleul 30.06.2015 (platitoare de TVA la trimestru) depune decont TVA si plateste


TVA pe 25.07.2015
4427 = 4423 638.66
4423 = 5121 638.66

iar diferenade 4.400 lei o ncaseaz n data de 10.12.2015. ncasarea se face prin
banc.Decontul de T.V.A. se va intocmi si depune la A.N.A.F. la data 25.01.2016 pentru
nivelul datei de 31.12.2015
Deci pe 10.12.2015

5121 = 461 4.330

4428.TI = 4427 691,34


Si pe 31.12.2015
= 4423 691,34
4427

19
Si 25.01.2016
= 5121 691,34
4423

Inregistrari contabile la societatea y: Entitatea are la perioad fiscal luna


20.04.2013 cumpara un utilaj n valoare de 7.000 lei + 19% TVA

% = 404 8.330
2131 7583 7.000
4428.TP 1.330

decont TVA lunar cu TVA DED 0

Entitatea y plateste prin banca la data de 20.05.2015 suma de 4.000 lei

404 = 5121 4.000


4426 = 4428.TP 638,66

La nivelul datei de31.05.2015 fiind platitoare TVA la luna- depune Decontul TVA in data
25.06.2015

4424 = 4426 638,66


5121 = 4424 638,66

iar diferenade 4400 lei o plateste n data de 10.12.2015. ncasarea se face prin banc.

404 = 5121 4.400


4426 = 4428.TP 702,52

La nivelul datei de31.012.2015 fiind platitoare TVA la luna- depune Decontul TVA in
data 25.01.2016

4424 = 4426 702,52

5121 = 4424 702,52

20
5.(43). O societate comerciala detine din anul 200N (anul punerii in functiune) o
instalatie evaluata la data intrarii la 100.000 lei, avand durata de viata utila de 10 ani
si fiind amortizata dupa metoda lineara. La sfarsitul anului al treilea de functionare
are loc prima reevaluare a activului, stabilindu-se ca valoare justa valoarea de 80.400
lei. A doua reevaluare a instalatiei se efectueaza dupa doi ani de la prima reevaluare,
stabilindu-se ca valoare justa valoarea de 70.000 lei.
Care este filiera de inregistrari care se impune a se efectua?

Rspuns :
Obiectivul Standardului este sa prescrie tratamentul contabilal investitiilor imobiliare si
cerintele aferente de prezentare a informatiilor.
Identificarea investitiilor imobiliare
Se face distinctia intre investitiile imobiliare si proprietatile imobiliare utilizate de posesor.
Proprietatea imobiliara detinuta (de proprietar sau de locatar) in scopul inchiri- erii siisau
pentru cresterea valorii capitalului, este investitie imobiliara. Proprietatile detinute pentru
utilizare in productia, furnizarea de bunuri sau de servicii sau in scopuri administrative sunt
imobilizari corporale. Pentru proprietatile imobiliare utilizate de posesor este aplicabil IAS 16
Imobilizari corporale.
Exemple de investitii imobiliare sunt:
terenurile detinute pentru a fi utilizate in viitorul inca nedeterminat;
cladirile aflate in proprietatea entitatii (sau detinute in baza contractelor de leasing financiar) si
inchiriate in baza contractelor de leasing operational.
Exemple de elemente care nu sunt investitii imobiliare:
proprietatile imobiliare achizitionate cu scopul exclusiv sa fie cedate ulterior, in viitorul
apropiat, sau cu scopul sa fie imbunatatite si revandute;
proprietatile imobiliare care sunt construite sau imbunatatite in numele unor terte parti;
proprietatile aflate in posesia salariatilor (indiferent daca acestia platesc sau nu chirie la cursul
pietei);
proprietati imobiliare utilizate de posesor care urmeaza a fi cedate;
proprietatile imobiliare care sunt construite sau imbunatatite pentru ca ulterior sa fie utilizate ca
investitii imobiliare;
proprietatea imobiliara care este inchiriata unei alte entitati in cadrul unui contract de leasing
financiar;
investitiile imobiliare clasificate ca fiind detinute in vederea vanzarii (vor fi evaluate in
conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate detinute pentru vanzare si activitati intrerupte).
Proprietatea nu poate fi recunoscuta ca investitie imobiliara.IAS 40 Investitii imobiliare exclude
din cadrul investitiilor imobiliare proprietatea construita pentru a fi utilizata ulterior. Pentru
asemenea proprietati se aplica IAS 16 Imobilizari corporale pana cand constructia sau
imbunatatirea este definitivata. Abia in acel moment proprie tatea devine investitie imobiliara.
Exista proprietati care includ o parte detinuta pentru inchiriere sau pentru cresterea valorii
capitalului si o parte detinuta pentru producerea bunurilor, prestarii serviciilor sau in scopuri
administrative. Daca partile pot fi vandute separat (sau inchiriate separat in baza unui contract
de leasing financiar), o entitate inregistreaza fiecare parte separat. Daca partile nu pot fi
vandute in mod separat, entitatile au in vedere criteriul semnificativ.
Evaluare dupa recunoasterea initiala
O entitate poate sa aleaga fie modelul valorii juste, fie modelul costului pentru toate investitiile
imobiliare.
21
Dupa recunoasterea initiala, o entitate care alege modelul bazat pe valoarea justa va evalua
toate investitiile imobiliare la valoarea justa. Un castig sau o pierdere aparut(a) in urma
modificarii valorii juste a investitiei imobiliare este recunoscut(a) in contul de profit si pierdere.
Valoarea justa a proprietatii imobiliare va reflecta conditiile de piata la data bilantului. Atunci
cand valoarea justa pentru o investitie imobiliara nu poate fi deter- minata, se va utiliza modelul
bazat pe cost. Insa toate celelalte investitii imobiliare sunt evaluate la valoarea justa.
Nu este acceptata trecerea de la modelul bazat pe valoarea justa la modelul bazat pe cost.
Investitiile imobiliare evaluate la valoarea justa nu se amortizeaza.
Dupa recunoterea iniial entitatea va recunoate cladirea la valoarea just. Un catig sau
pierdere aprut n ur ma modificrii valorii juste a cldirii este recunoscut n contul de prfit i
pierdere.
Diferenele favorabile din reevaluare sunt considerate rezerve din reevaluare n conformitate cu.
De asemenea diferenele nefavorabile sunt considerate fie descreteri ale rezervei din reevaluare
fie ajustri pentru depreciere

Inregistrari contabile:
In 200N valoarea contabila = 10.000 Amortizare 10.000/10 ani =10.000 anual
An N+1 Inregistrarea amortizarii
6811 = 2813 10.000

An N+2Inregistrarea amortizarii
6811 = 2813 10.000
An N+3Inregistrarea amortizarii
6811 = 2813 10.000

La 31.12.N+3 Valoarea justa = 80.400 lei , Valoarea contabila = 100.000- 30.000 = 70.000 lei
Se inregistreaza Diferenta din evaluare = Valoarea justa - Valoarea contabila = 80.400
70.000 = 10.400 lei

212 = 105 10.400


An N+4 Amortizarea = noua valoare contabila=80.400 / 7 ani = 11.486
6811 = 2813 11.486

An N+5Inregistrarea amortizarii= noua valoare contabila=80.400 / 7 ani = 11.486


6811 = 2813 11.486

La 31.12.N+5 Valoarea justa = 70.000lei , Valoarea contabila = 80.400-11.486x2 = 57.428 lei

22
Se inregistreaza Diferenta din evaluare = Valoarea justa - Valoarea contabila = 70.000
57.428 = 12.572lei

212 = 105 12.572

6.(54). O ntreprindere de vnzri cu amnuntul, exclusiv TVA, are bunuri


disponibile pentru vnzare n valoare de 1.000.000 lei pre cu amnuntul i 600.000 lei
cost de cumprare, i un stoc final n valoare de 100.000 lei pre cu amnuntul.
Care este costul estimat al bunurilor vndute?

Raspuns:

Sold initial la pret vanzare stoc( cont 371) = 1.000.000 lei


Costul de cumparare la sold initial (cont 607)= 600.000 lei
TVA la sold initial 1.000.000 x19/119 =159663,87 lei
Si diferenta este adaos comercial ( cont 378) 1.000.000 -159.663,87 -600.000
=240.336,13lei
Sold final (cont 371)=100.000 lei
Vanzari = 1.000.000 100.000 = 900.000 lei

378 240.336,13 240.336,13


k = = 371 4428 k=1.000.000159.663,87= 840.336,13 = 0.285999

900.000 x 19/119 = 143.698


900.000 143.698 = 756.302
k x 756.302
= 216.302 = adaos comercial la stoc

deci costul marfii vandute = 900.000 166167 TVA 210.000 ad.com = 540.000

scad gestiunea de marfa vanduta:

% = 371 900.000

607 540.000

378 216.302

4428 143.698

23
GRUPA II -Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(2). Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Raspuns:
Misiunile de audit speciale pot avea ca obiect:
situaiile financiare stabilite dup un referenial contabil diferit de standardele internaionale de
raportarefinanciar i de normele naionale;
conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare (denumirea acceptat e de
rubric din situaiile financiare);
respectarea clauzelor contractuale;
situaiile financiare condensate (rezumate)

2.(4). Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare


condensate?

Raspuns:
Raportul auditorului asupra situaiilor financiare rezumate (condensate) poate fi ntocmit de
auditor, lacererea expres a ntreprinderii, numai n cazul unde acesta a emis un raport de
audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. El se solicit de ntreprindere pentru a
informa anumite grupuri deutilizatori, interesate de cunoaterea doar cifrelor cheie privind
situaia financiar i rezultatele acesteia.Titlul care poate fi dat situaiilor financiare rezumate, astfel
auditate, este Situaii financiare condensate, pregtite pe baza situaiilor financiare auditate pentru
exerciiul financiar nchis la data de 31 decembrieN.Raportul auditorului
asupra situaiilor financiare rezumate (condensate) va conine o opinie care sindice dac
informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiilefinanciare
auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asuprasituaiilor
financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate,raportul trebuie
s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiilefinanciare
n ansamblul lor, acestea provin din situaii financiare care au fcut obiectul unui raport deaudit
modificat

3.(10). Normele de referin n audit ( normele contabile , normele de audit).


Raspuns:

Normele contabile: Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare


din domeniul contabilittii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaz si
utilizeaz situatiile financiare. Entittile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele
prevzute la art. 1 din Legea Contabilittii. Cei care controleaz sunt prevzuti prin legislatia
fiecrei tri (auditori, cenzori) si au ca referint in activitatea lor normele contabile.
Situatiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informatii ale unei game largi
de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura surs de
informatii complementare care s le satisfac nevoile.
24
Aceste situatii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele
urmtoare:
- standarde internationale de raportare financiar;
- standarde sau norme contabile nationale;
- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si
prezentarea situatiilor financiare.

Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru


Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de
Raportare Financiar (IFRS) care cuprind:

Standardele Internationale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);

Standardele Internationale de Contabilitate (lAS);

Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;

Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.

2. Normele de audit

Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate


profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:

Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS), Standardele


Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele Internationale privind
Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS)
emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurri (IAASB) din cadrul Federatiei
Internationale a Contabililor (IFAC);

Norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.

Normele de audit permit tertilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n functie de
criterii de calitate omogene;
ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a
celor mai potrivite tehnici.

Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:


- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.

4. (13). Normele de comportament n audit:


a) Principii fundamentale
b) Independena n audit

25
c) Activiti incompatibile cu practicarea indendependent a auditului.
Raspuns:
In desfurarea activitii auditorii interni sunt obligai s respecte urmtoarele principii
fundamentale:
A. Integritatea
Conform acestui principiu, auditorul intern trebuie s fie corect, onest i incoruptibil,
integritatea fiind suportul increderii i credibilitii acordate raionamentului auditorului intern.
B. Independena i obiectivitatea
1. Independena. Independena fa de entitatea auditat i oricare alte grupuri de interese este
indispensabil; auditorii interni trebuie s depun toate eforturile pentru a fi independeni in
tratarea problemelor aflate in analiz; auditorii interni trebuie s fie independeni i impariali atat
in teorie, cat i in practic; in toate problemele legate de munca de audit independena auditorilor
interni nu trebuie s fie afectat de interese personale sau exterioare; auditorii interni au obligaia
de a nu se implica in acele activiti in care au un interes legitim/intemeiat.
2. Obiectivitatea. In activitatea lor auditorii interni trebuie s manifeste obiectivitate i
imparialitate in redactarea rapoartelor, care trebuie s fie precise i obiective; concluziile i
opiniile formulate in rapoarte trebuie s se bazeze exclusiv pe documentele obinute i analizate
conform standardelor de audit; auditorii interni trebuie s foloseasc toate informaiile utile
primite de la entitatea auditat i din alte surse. De aceste informaii trebuie s se in seama in
opiniile exprimate de auditorii interni in mod imparial. Auditorii interni trebuie, de asemenea, s
analizeze punctele de vedere exprimate de entitatea auditat i, in funcie de pertinena acestora,
s formuleze opiniile i recomandrile proprii; auditorii interni trebuie s fac o evaluare
echilibrat a tuturor circumstanelor relevante i s nu fie influenai de propriile interese sau de
interesele altora in formarea propriei opinii.
C. Confidenialitatea
1. Auditorii interni sunt obligai s pstreze confidenialitatea in legtur cu faptele, informaiile
sau documentele despre care iau cunotin in exercitarea atribuiilor lor; este interzis ca auditorii
interni s utilizeze in interes personal sau in beneficiul unui ter informaiile dobandite in
exercitarea atribuiilor de serviciu.
2. In cazuri excepionale auditorii interni pot furniza aceste informaii numai in condiiile
expres prevzute de normele legale in vigoare.
D. Competena profesional
Auditorii interni sunt obligai s ii indeplineasc atribuiile de serviciu cu profesionalism,
competen, imparialitate i la standarde internaionale, aplicand cunotinele, aptitudinile i
experiena dobandite.
E. Neutralitatea politic
1. Auditorii interni trebuie s fie neutri din punct de vedere politic, in scopul indeplinirii in mod
imparial a activitilor; in acest sens ei trebuie s ii menin independena fa de orice influene
politice.
2. Auditorii interni au obligaia ca in exercitarea atribuiilor ce le revin s se abin de la
exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

26
GRUPA II -Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

1 (2). Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea
bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri
8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000;
diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare
25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000 ?

Rezolvare:
Activul net corijat se poate determina prin dou metode:
a) metoda aditiv
ANC = capital propriu (capital social + rezerve + profit) diferene din reevaluare
ANC = (3.000.000 + 500.000 + 1.000.000) + 14.000.000 = 4.500.000 + 14.000 000 == 18.500.000
b) metoda substractiv
ANC = active reevaluate datorii
ANC = (8.000.000 + 20.000.000 + 15.000.000 + 500.000) 25.000.000 == 43.500.000
25.000.000 = 18 500.000

2. (11). Creanele fa de clienii externi ai firmei sunt n sum de 20.000 euro, din care:
* 60% sunt n termen de ncasare;
* 30% au o vechime de 4 luni i prezint un risc de nencasare de 25%;
* 10% sunt mai vechi de 1 an.
Care este valoarea actual a creanelor (1 euro = 4,50 lei) ?

Rezolvare:

20.000 EURO x 4,50 lei/EURO = 90.000 lei


Risc de nencasare: 20.000 EURO x 30% = 6.000 EURO x 25% = 1.500 EURO
6814 = 491 1.500 EURO
20.000 EURO 1.500 EURO = 18.500 EURO x 4,50 lei/EURO = 83.250 lei

27
3. (18). Situaia stocurilor de materii prime ncursul lunii august este:
1.08. sold iniial 10 buc x 1 leu/bucat;
5.08. intrri 20 buc x 2 lei/bucat;
10.08. intrri 30 buc x 3 lei/bucat;
20.08 intrri 40 buc x 4 lei/bucat;
30.08. intrri 5 buc x 4,5 lei/bucat;
Ieiri pe:
18.08. ieiri 55 buc i pe
25.08 ieiri 43 buc.
La ieirea din gestiune se utilizeazmetoda FIFO (primul intrat primul ieit).
Stabilii valoarea ieirilor din 25.08.

Rezolvare:

01.08 stoc initial 10 buc * 1 leu/buc

05.08 intrari 20 buc * 2 lei/buc

10.08 intrari 30 buc * 3 lei/buc

Valoare iesiri 18.08 = ( 10 buc * 1 leu/buc ) + (20 buc * 2 lei/buc) + (25 buc * 3 lei/buc)
= 125 lei

Valoarea iesirilor din 25.08

18.08 stoc ramas 5 buc * 3 lei/buc

20.08 intrari 40 buc * 4 lei buc

25.08 iesiri 43 buc * ? lei/buc

Valoare iesiri 25.08 = ( 5 buc * 3 lei/buc ) + ( 38 buc * 4 lei/buc) = 167 lei

Rest = 2 buc * 4 lei/buc

28
GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

1 (25). Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care


fuzioneaz: Societatea A: active diverse 57.000 lei, datorii 30.000 lei, numr de aciuni
150 titluri. Societatea B: active diverse 31.500 lei, datorii 18.000 lei, numr de aciuni
90 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 30 de aciuni
n cazul n care societatea A absoarbe societatea B.
Rezolvare:

ANC A = 57.000 lei 30.000 lei = 27.000 lei


Valoare/actiune A = 27.000 lei : 150 actiuni = 180 lei/actiune
ANC B = 31.500 lei 18.000 lei = 13.500 lei
Valoare/actiune B = 13.500 lei : 90 actiuni = 150 lei/actiune
Paritate B/A = 150 lei/actiune/180 lei/actiune = 0,83
Actionar 30 actiuni B primestela societatea A: 30 actiuni x 0,83 = 25 actiuni

2 (35). Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce


fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date: prima de fuziune 8.400 lei; societatea B:
active diverse 60.000 lei, datorii 18.000 lei. Societatea A: numrul de aciuni 15.000 de
titluri, valoarea nominal 12 lei/aciune, plus valoarea din reevaluarea imobilizrilor
15.000 lei.
Care este mrimea rezervelor societii A.

Raspuns:
Rezerve din reevaluare: 15.000 lei.

29
GRUPA II -Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. 32. Care sunt caracteristicile informatiilor care vor sta la baza documentarii auditorilor
interni

Raspuns:
Probele de audit, indiferent de forma lor, sunt considerate ca fiind adecvate atunci cand ele
ofera informatii ce sunt si relevante i credibile.
Gradul de adecvare si gradul de suficienta al probelor de audit sunt in stransa interdependenta,
iar simpla obtinere a unei cantitati mari de probe de audit nu poate compensa calitatea slaba a
acestora.
Gradul de suficienta reprezinta masura cantitatii probelor de audit, respectiv cantitatea de
materiale doveditoare necesare pentru a oferi o baza rezonabila exprimarii unei opinii asupra
situatiilor financiare, stabilirea acestor cantitati depinzand in mare masura de exercitarea
rationamentelor profesionale in acest sens

Relevanta probelor de audit este data de masura in care acestea sunt in concordanta cu
asertiunile (regulile contabile) aplicate de management la intocmirea situatiilor financiare.
O proba de audit cu privire la o asertiune nu se poate substitui unei probe de audit legate
de alta asertiune, fiind important sa se tina cont de relatia existenta intre probele de audit
si asertiunile aplicate de management la intocmirea situatiilor financiare.
De exemplu, existenta stocurilor poate fi probata prin participarea auditorului la
operatiunile de inventariere organizate de client, insa aceasta proba nu este relevanta
(suficienta) si pentru determinarea drepturilor si obligatiilor clientului in legatura cu
aceste stocuri sau pentru determinarea costului lor.
Credibilitatea probelor de audit se refera la faptul daca auditorul se poate baza pe un anumit tip
de probe pentru a evalua corect modul de aplicare a unei aseriuni sau a alteia, fiind influentata de
sursa, de natura si de circumstantele in care aceste probe sunt obtinute.
Urmatoarele referinte sunt utile atunci cand analizam credibilitatea probelor de audit
o O proba de audit obtinuta de catre auditor dintr-o sursa independenta externa
entitatii (confirmari ale soldurilor primite direct de la clienti) este mult mai
credibila decat una obtinuta (numai) din interiorul entitatii.

30
o Proba obtinuta direct de catre auditor prin examinarea fizica (inspectie, observatie)
sau calcul, este mai credibila decat informatia obtinuta indirect sau prin deductie
(evaluarea sistemului de control intern).
o Atunci cand auditorul evalueaza eficienta sistemului de control intern ca fiind
ridicata, probele generate de contabilitatea entitatii pot fi considerate ca fiind mai
credibile.
o Probele furnizate de documente originale sunt mai credibile decat cele furnizate de
(foto)copii.
o Probele documentare in format electronic sau pe suport de hartie, sunt mai
credibile decat alte probe insa, si credibilitatea acestora este mai mare sau mai
mica in functie anumiti factori

2. 27. Definii serviciile de asigurare i serviciile de consiliere n activitatea de audit


intern.

Raspuns :
Auditul intern: conform INSTITUTUL AUDITORILOR INTERNI , este o activitate
independent i obiectiv de asigurare i consultan/ consiliere n ceea ce privete gradul de
control asupra operaiunilor, o ndrum pentru a-i mbunti operaiunile i contribuie la
adugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajut aceast organizaie s i ating
obiectivele, evalund printr-o abordare sistematic i metodic, procesele sale de management
al riscurilor, de control, i de guvernare a organizaiei i fcnd propuneri pentru a le consolida
eficacitatea.
Organizarea:
Societile comerciale ale cror situaii financiare anuale sunt supuse auditului financiar,
potrivit legii, sau opiunii acionarilor, organizeaz activitatea de audit intern, fie ntr-
un compartiment distinct n structura organizatoric a entitii economice, fie la
opiunea entitii economice ,activitatea poate fi externalizat pe baze contractuale.
Serviciile de audit intern:
Servicii de asigurare care au ca obiective valuarea probelor pentru a oferi o opinie
independent sau concluzii cu privire la un proces, un sistem sau alte subiecte. Forma i
scopul misiunii de asigurare se stabilesc de ctre auditorul intern.
Asigurarea reprezint examinarea obiectiva a evidentei in scopul de a furniza o
evaluare(apreciere) independenta asupra managementului riscului, asupra controlului
intern sau a supra proceselor de guvernare/conducere. Auditul intern da entitatii o
asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor;
Servicii de consultan (nauditul public intern aparetermenul de consiliere)care sunt
recomandri de form realizate n general la cererea specific de misiune a unui client.
Forma iscopul misiunii de consultan fac subiectul acordului cu clientul.

31
Consultana reprezint servicii de audit intern, in afara serviciilor de asigurare ale auditului
intern, prin care managementul este asistat (consultat/consiliat) pentru atingerea
obiectivelor sale. Natura si aria de aplicabilitate a consultantei se stabileste cu
clientul/conducerea entitii.
Concluzie:
A.I. este o activitatei nu neaprat o funcie n interiorul sau n cadrul organizatoric al
entitii, ci poate fi realizat i prin externalizare pe baze contractuale.
AI este o activitate independent ceea ce nseamn: O atitudine mental de independeni
nu neaprat o supraveghere a celor care greesc; O abordare participativ i nu o corectare
post factum a operaiunilor; O abordare constructiv a disfuncionalitilor i nu de
confruntare cu cei responsabili
AI este o activitate independent i obiectiv, ceea ce nseamn c atitudinea mental de
independen are la baz competena i nu poziia n cadrul entitii
Auditul interneste o activitate independent i obiectiv de asigurare, ceea ce nseamn
c serviciile de asigurare mbuntesc CALITATEA DECIZIILOR prin mbuntirea
CALITII I DISPONIBILITII informaiilor.
Auditul intern este o activitate independent i obiectiv de asigurare i
consultan/consiliere, ceea ce nseamn c serviciile de consultan trebuie s msoare
nu numai dimensiunea deficienelor ci trebuie, n plus, s sugereze cum se ndreapt
acestea sau mai mult, cum se previna acestea. Prioritatea cea mai mare este construcia i
funcionarea sistemului de control intern.

32
GRUPA III -Categoria III Expertize contabile

1. (3.) Andreea este expert contabil judiciar debutant. Examinnd specializrile


cuprinse n fia de opiuni, a ajuns la concluzia c pt a avea un numr mai mare de
lucrri ,cel mai indicatar fi s marcheze toate specializrile. Obinerea titlului
profesional de expert contabil nu este un lucru deloc uor iar pregtirea pe
parcursul stagiului este pn la urm, multidisciplinar. Dilema ei a fost de ce filiala
teritorial i-a recomandat s-i ajusteze opiunile n concordan cu pregtirea
funcional. Argumentai rspunsul.

Raspuns:

Raportul anual cerut de CECCAR asupra lucrrilor profesionale realizate, veniturilor ncasate i
cursurilor de pregtire profesional continu efectuate, este nsoit i de fia opiunilor pentru
expertize judiciare. Aceasta conine tipologia expertizei judiciare dup domenii funcionale.
Aceast tipologie se regsete i n Ordinul Ministerului Justiiei nr. 199/2010 pentru aprobarea
Nomenclatorului specializarilor expertizei tehnice judiciare Publicat in Monitorul Oficial, Partea
I nr. 78 din 4 februarie 2010:
Poziia23. Contabilitate
Contabilitate (1) Societati comerciale si alte entitatie conomice
Contabilitate (2) Institutii de credit si institutii financiare nebancare
Contabilitate (3) Societati de asigurare si alte entitati din domeniul
asigurarilor
Contabilitate (4) Societati de investitii financiare si alte entitati de valori
mobiliare
Contabilitate (5) Institutii publice
Contabilitate (6) Organizatii non profit, inclusiv asociatii de proprietari
Contabilitate (7) Drepturi salariale, pensii, activitati independente si alte
activitati privind persoanele fizice
Contabilitate (8) Gestionarea fondurilor comunitare
Contabilitate (9) Fiscalitate
Poziia24. Contabilitate asigurari sociale
Poziia25. Contabilitate audit financiar

Rspunsul este c Andreea nu ar trebui s aib nici o dilem pentru c este normal s
marcheze fia de opiuni numai cu acele specializri n care lucreaz i are experien, sau a
studiat suplimentar i se consider suficient de pregtit.

2. (12.) Care este finalitatea expertizelor contabile?

Raspuns:

Finalitatea expertizelor contabile este realizarea unor documente cu valoare de mijloc de prob
pentru autoritile judiciare. Decretul 79/1971 privind expertiza contabil i expertiza tehnic
(abrogat prin OG 65/1994) indic menirea acestor expertize ca mijloace de prob care se dispun,
la cerere sau din oficiu, de organul n drept, cnd pentru lmurirea unor fapte sau
33
mprejurri ale cauzei sunt necesare cunotinele unui expert. Acest fapt a rmas i astzi n
spiritul i formularea din codurile procedurale folosite n justiie.
Expertiza contabil se identific cu nsi profesia de expert contabil nc din 1921, cnd a fost
votat, aprobat i publicat Legea pentru organizarea Corpului de Contabili autorizai i
Experi contabili n Romnia. Legea prevedea: profesiunea de expert contabil n faa
autoritilor judiciare, administrative, financiare etc. nu va putea fi exercitat dect de
persoanele fcnd parte din acest corp, de unde rezult c utilitatea expertizei contabile, era n
primul rnd judiciar.
n cazul expertizei extrajudiciare, utilitatea este pentru partenerii de afaceri pentru concilierea
unor date, pentru angajai i angajatori etc. O expertiz extrajudiciar poate fi un punct de plecare
n a cere organelor judiciare ncuviinarea expertizei judiciare ca mijloc de prob.

3. (13.) Care sunt principiile deontologice dupa care se ghideaza expertul contabil n
efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare?

Raspuns:

Standardul profesional nr. 35 Expertizele contabilepp.


13-23 NORME DE COMPORTAMENT PROFESIONAL SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND
EXPERTIZELE CONTABILE
3511- Independena expertului contabil;
3512-Competena expertului contabil;
3513-Calitatea expertizelor contabile;
3514-Secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil;
3515-Acceptarea expertizelor contabile;
3516-Responsabilitatea efecturii expertizelor contabile.

4.(14.) Care sunt calitile esentiale ce confera autoritate stiintifico- profesionala


lucrarilor expertului contabil si cum le dezvolta?

RASPUNS:

Standardul profesional nr. 35 Expertiza contabil pp. 13-23 Norma 3513-Calitatea expertizelor
contabile= documentarea i fundamentarea tiinific sunt calitile eseniale ce confer autoritate
tiinifico-profesional lucrrilor expertului contabil. Acestea se dezvolt prin pregtire
profesional continu n cadrul CECCAR.

34
GRUPA III -Categoria VII Studii de fezabilitate

1. (6.) Ce este un plan de afaceri?Care sunt cele trei elemente ale acestuia?

Raspuns:

Planul de afaceri este un document scris ce concentreaza studiul analitic si exhaustiv al tuturor
aspectelor legate de o afacere: ce resurse si ce strategii se vor folosi si care sunt rezultatele
asteptate intr-un interval de timp.
Pentru intocmirea unui Plan de Afaceri elemente constituitive sunt :

I. REZUMATUL
este intotdeauna prima parte a planului de afaceri, dar este ultimul capitol intocmit de
intreprinzator, dupa celelalte capitole ale planului de afaceri. El trebuie sa contina elementele cele
mai importante si mai interesante ale planului de afaceri. Acest rezumat nu trebuie sa contina mai
mult de 2-3 pagini.

II. DATELE DE IDENTIFICARE ALE FIRMEI


nume;
forma de organizare legala;
numarul de inregistrare la registrul comertului;
adresa, telefon, fax;
capital social;
date despre principalii actionari.

III. PRODUSUL
descrierea produsului;
descrierea functiilor acestuia;
date tehnice complementare: scheme, schite (non-tehnice), fotografii, descriere amanuntita,
prototip sau esantion.

IV. PIATA
Descrierea pietii: ce segment de piata - precizari de ordin geografic si demografic; venitul
mediu si obiceiurile clientilor vizati;
Dinamica pietii: ce schimbari se prevad in ceea ce priveste piata vizata pentru produs sau
serviciu si cum se vor modifica acestea, cat si strategiile de marketing pentru a se adapta la
schimbarea pietii;
Piete secundare: trebuie cautate piete noi si de asemenea planificarea penetrarii acestor piete;
Testarea pietii: intreprinzatorul trebuie sa arate in plan faptul ca a cercetat piata pentru a
vedea ce doresc clientii; se stabilesc esantioane de clienti, se intocmesc chestionare si se
prelucreaza raspunsurile.

V. CONCURENTA
Descrierea fiecarui concurent important. Concurentii principali trebuie descrisi si clasificati in
functie de cifra de afaceri, de active sau de capital propriu. Trebuie aratate in plan caracteristicile
produselor concurentei, ce diferentiaza aceste produse de altele similare si de cele pe care
intreprinzatorul si le priopune sa le produca.
35
Punctele slabe si tari ale concurentei: cum sta fiecare concurent din punct de vedere al: puterii
financiare; numar de localuri; numar de ani de existenta etc.
Avantajele concurentilor. Dupa stabilirea punctelor slabe si tari ale concurentilor, trebuie
precizate avantajele pe care le are afacerea prezentata si modul in care acestea vor fi percepute de
clienti;
Modificari previzionate ale situatiei concurentei.

VI. VANZAREA PRODUSELOR


Modalitati de vanzare. Dupa ce a fost identificata piata, s-a creat produsul (serviciul), s-a
analizat concurenta, trebuie descris modul in care vor fi anuntati potentialii clienti ce li se ofera,
cum se vor vinde produsele (prin retea proprie de magazine; folosind agenti de vanzari; prin
sistemul de vanzari prin posta)
Reclama, promovarea, relatiile cu publicul: trasaturile produsului ce vor fi pune in lumina,
suma ce va fi folosita in activitatea de marketing, metodele de monitorizare ale rezultatelor
diferitelor metode de marketing?

VII. FABRICAREA PRODUSULUI


Furnizorii. In aceasta sectiune vor fi descrisi furnizorii la care se va apela si motivele pentru
care s-au facut aceste alegeri.
Spatiile si echipamentele. In planul de afaceri trebuie descris spatiul de lucru unde se va
desfasura activitatea. Trebuie descrise avantajele acestui spatiu, eventual chiria platita, planul de
organizare a spatiului respectiv.
Personalul.
*numarul de angajati si pregatirea lor;
*nivelul salariului acestor categorii de angajati pentru dimensionarea cheltuielilor cu personalul.
Depozitarea.
* in special pentru activitatile productive; descrierea spatiului de depozitare, amplasament,
utilitati etc.;
Controlul calitatii si garantiile oferite pentru produs sau serviciu. Planul de afaceri trebuie sa
arate ca intreprinzatorul pune pe primul plan satisfactia clientilor:
* stabilirea unui pret corect pentru respectivul produs;
*respectarea cu strictete a standardelor de calitate;
* aducerea produsului la indemina consumatorului.

VIII. PLANUL FINANCIAR


Definirea clara a sumei necesare, a surselor de finantare avute in vedere si modului in care
vor fi utilizate fondurile.
Prezentarea estimarilor financiare. Se vor prezenta proiectiile bilantului, a situatiei
patrimoniului si a fluxului de numerar pe urmatorii ani.

36
2. 30. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o
rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

An Cost de Costuri de Total cost Total incasari


investitie exploatare
0 15.000 15.000
1 6.420 6.420 9.440
2 6.620 6.620 9.640
3 7.500 7.500 10.700
4 6.600 6.500 11.700
5 8.500 8.500 22.700
Total 11.445 35.540 50540 64.180
Calculai cash flow ul net actualizat anual aferent proiectului.
Raspuns:

Flux de
Flux de Factor de
Incasari Costuri Venit Venit net numerar
numerar actualizare
actualizat

9440 6420 3020 2,536.80 3,247.80 2,729.24 0.8403361


9640 6620 3020 2,536.80 3,247.80 2,293.48 0.7061648
10700 7500 3200 2,688.00 3,399.00 2,017.02 0.5934158
11700 6500 5200 4,368.00 5,079.00 2,532.74 0.4986688
22700 8500 14200 11,928.00 12,639.00 5,296.37 0.4190494
64.180 35.540 28.640 24.057,6 27,612.60 21.300,48
factorul de actualizare = 1/(1+i)
rata de actualizare = 1 = 19%
anul = n

* 15.000 11.445 =3.555 amortizare cumulata


3.555 : 5 ani = 711 amortizare anuala

1. Calculati rentabilitatea medie aferenta investitiei (RIR)


=fluxurile de numerar anuale actualizate la prezent degajate de investitie / costul mediu al
investitiei= 21.300/15.000 = 1,42
Daca rata rentabilitatii contabile > rata asteptata = se investeste
2.Calculatitermenul de recuperare a investitiei
= costul investitiei/ flux net de lichiditati mediu anual = 15.000/4.260 =3,52 ani
3.Calculati valoarea neta prezenta
=fluxuri pozitive viitoare de lichiditati actualizate - suma investitiei curente = 21.300,48 - 11.445
= 9.855,48
Concluzie: proiectul trebuie realizat.

37
GRUPA III -Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii

1. (1.) Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint


urmtoarea
Situaie financiar:

Indicator 31.12.n
Imobilizri 2.000
Stocuri 500
Creante 150
Disponibiliti 50
Datorii mai mari de un an 1.150
Datorii mai mici de un an 350
Datorii bancare pe termen foarte scurt 350

Rezolvare
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate da o prima
evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.
Situatia Neta (SN) = Activ - Datorii totale= Capitalul propriu=2.000+500+150+50-
1.150-350=1.200

Ponderea capitalului propriu in total active = 44%


Pondere datorii >1an= 1150/2700/100=43%
Pondere datorii <1 an = 350/2700/100=13%.

Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor, in cazul de mai sus
activul estefinantat in proportie de 44% din resurse proprii, situatia neta indicand o gestionare
slaba a firmei.
Activul economic al firmei este finantat in proportie de 44,44 % din capitalul propriu iar restul
din datorii. Din activitatea firmei se degaja un surplus de numerar.

Capital permanent = Cap.propriu+DTML=1.200+1.150=2.350


FR=FRp+Fri=(Cap.propriu-Active imob.)+DTML=1.200-2.000+1.150=350
NFR=(Ac-Ds)-(DTs-CBs)=Ac-Ds-OTs=(500+150+50-50)-(350-0)=300
Sau NFR=stocuri+creante-OTs=500+150-350=300
TN=FR-NFR=350-300=50

FR-fond rulment
NFR=nevoia de fond de rument
TN= trezoreria neta
Ac=active circulante
Ds=disponibilitati
DTs=datorii <1 an
CBs=credite bancare <1 an
OTs= obligatii <1 an

38
2. (14.) Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei
financiare pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiar-contabile care
prezint urmtoarea situaie financiar:

Indicator 31.12.n
Imobilizri 2.000
Stocuri 1.000
Creante 20.000
Disponibiliti 300
Capitaluri proprii 20.000
Datorii mai mari de un an 2.000
Datorii de exploatare 1.300
Datorii bancare pe termen 0
foarte scurt

Rezolvare:

1. Lichiditatea curenta = (1.000 + 20.000 + 300) / 1.300 = 21.300 / 1.300 = 16,38

2. Lichiditatea imediata = (20.000 + 300) / 1.300 = 20.300 / 1.300 = 15,61

3. FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari nete


FR = 20.000 + 2.000 - 2.000 = 20.000

Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)


= 20.000 2.000 = 18.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 20.000 18.000 = 2.000

4. NFR = stoc + creante - datorii de exploatare


NFR = 1.000 + 20.000 1.300 = 19.700

5. TN = FR - NFR
TN = 20.000 19.700 = 300

6. SN = active totale datorii totale =


SN = 23.300 3.300 = 20.000

39
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate (20.000)
da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.
Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor, activul este angajat n
datorii. Situatia neta arata o buna gestionare a resurselor firmei.

Activul societatii este finantat in proportie de 85,8 % din capital propriu, 94,4% din
fonduri proprii si atrase pe termen lung si 5,5% din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment
pozitiv asigura echilibrul financiar si implicit lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta
din activitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe
exercitii financiare succesive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si
posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.

Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent = 20000/22000/100 = 90,9%


este foarte ridicata, este garantia autonomiei financiare viitoare.

40
GRUPA IV -Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1. (3.) Societatea comercial X nu mai face fa datoriilor sale exigibile.


Societatea intr n faliment avnd la baz cerea introdus la tribunal de ctre unul
dintre creditori.
Situaia patrimoniului ,conform bilanului contabil de ncepere a lichidrii se prezint
dup cum urmeaz:

N
A. Active imobilizate
Echipamente tehnologice (valoare brut) 30.000
(2131) (15.000)
- Amortizarea echipamentelor tehnologice
(2813)
= valoare net 15.000
Total active imobilizate (valoare net) 15.000
B. Active circulante
Mrfuri (valoarebrut) (371) 900
- Ajustri pentru deprecierea mrfurilor (397) (100)
= valoare net 800
Conturi la bnci n lei (5121) 2.000
Total active circulante 2.800
C. Cheltuieli n avans 1.000
D. Datoriice trebuie pltite n mai puin de un
an 12.000
Furnizori (401)
E. Active circulante (obligaii curente) nete (9.450)
(B+C-D-I)
F. Total active minus obligaii curente (A+E) 5.500
G. Datoriice trebuie pltite n mai mult de un 0
an
H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 0
(151)
I. Venituri n avans 1.250
J. Capital i rezerve
Capital subscrisvrsat (1012) 2.500
Rezerve legale (1061) 200
Alte rezerve (1068) 4.000
Rezultatul reportat (1171) (1.150)
Total capital irezerve 5.550

41
Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de societate se
prezint
dup cum urmeaz:
asociatul A: 1.750 lei (70% din capitalul social)
asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
S se nregistreze:
Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 24%
Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 24%
ncasarea chiriei pltite navans nsum de 1.000 lei
Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei
Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei fa de
furnizori
Achitarea datoriei fa de furnizori.
S se ntocmeasc bilanul de partaj.

Rezolvare:
a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare
Intocmirea bilantul initial al soc. X
Imobilizari corporale (30.000-15.000) 15.000
Active imobilizate total 15.000
Stocuri (900-100) 800
Casa si conturi la banci 2.000
Active circulante-total 2.800
Chelt.in avans 1.000
Datorii curente (furnizori) 12.000
Active circulante nete ( 2.800+1.000- -9.450
12.000-1.250)
Total active Datorii curente (15.000- 5.550
9.450)
Venituri in avans 1.250
Capital si reserve
Capital subscris varsat 2.500
Reserve (200+4.000) 4.200
Rezultat reportat (pierdere) 1.150
Total capitaluri proprii (2.500+4.200- 5.550
1.150)
Total capitaluri 5.550

a) Valorificarea echipamentelor tehnologice (imobilizarilor corporale):


461 = % - 8.680
7583 -7.000
4427 -1.680
-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice
% = 2131 -30.000
2813 -15.000
6583 -15.000

42
-incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice
5121 = 461 - 8.680
- inchiderea contului 7583
7583 = 121 - 7.000
- inchiderea contului 6583
121 = 6583 -15.000
b). Valorificarea marfurilor:
4111 = % -1.488
707 -1.200
4427 -288
- incasarea contravalorii marfurilor vandute
5121 = 4111 -1.488
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute
607 = 371 -900
-anularea provizionului
397 = 7814 -100
- inchiderea conturilor 707 si 7814
% = 121 -1.300
707 -1.200
7814 -100
- inchiderea contului 607
121 = 607 -900
c) Incasarea chiriei platite in avans:
5121 = 471 -1.000

d) Restituirea chiriei incasate anticipat:


472 = 5121 -1.250
Regulaizarea si plata TVA
4427 = 4423 -1.968
4423 = 5121 -1.968

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului

D 121 C D 5121 C
15.000 7.000 2.000 1.250
900 1.300 8.680 1.968
15.900 8.300 1.488
SD = 7.600 1.000 .
13.168 3.218
SD=9.950

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj

ACTIVE CIRCULANTE
I.CASA SI CONTURI LA BANCI 9.950
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 9.950
43
DATORII CURENTE 12.000
ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII
CURENTE NETE (active circulante-daorii curente) -2.050
TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE -2.050
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500
II.REZERVE (aceasta suma este formata din repartizarea
profitului net in anii anteriori) 4.200
III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR 8.750
-din exercitiul curent 1.150
-din lichidare 7.600
TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerve-
rzultatul ex.) -2.050
TOTAL CAPITALURI -2.050

1).Determinarea capitalului propriu (activului net):


CP(AN) = 9.950 12.000 = -2.050 lei
Rezulta ca, pentru achitarea furnizorilor in suma de 12.000 lei ,2.050 lei capitalul propriu (activul
net) este insuficient.
In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea societatii in nume colectiv nu sunt
suficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de executare
silita impotriva asociatilor.
Societatea "X" se incadreaza in prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe profit.

2). Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:


2.1)Decontarea rezervelor legale
1061 = 456 -200
2.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)
456 = 441 -32
2.3)virarea acestuia
441 = 5121 -32
2.4) Decontarea altor rezerve
1068 = 456 - 4.000
2.5). Impozit pe dividende
(4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)
456 = 446 -667
446 = 5121 -667

3). Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati


Cap. social Rezerve legale Alte rezerve TOTAL
Aociatul A 70% 1.750 118 2.333 4.201
Asociatul B 30% 750 50 1.000 1.800
TOTAL 2.500 168 3.333 6.001

Pierderi si furnizori
Pierderi din Pierderi din Furnizori Total Diferente
exe.curent lichidare
44
Aociatul A 70% 805 5.320 8.400 14.525 1.0324
Asociatul B 30% 345 2.280 3.600 6.225 4.425
TOTAL 1.150 7.600 12.000 20.750 14.749
(20.750 -6.001)
4.)Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de
asociati pentru plata furnizorilor:
a)capitalul social de restituit asociatilor
1012 = 456 -2.500
b) pierderea curenta si pierderea din lichidare
456 = 121 -8.750 (1.150+7.600)
c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456)
5121 = 456 2.749 Asociatul A 1.924 Asociatul B 825
Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924
Asociatul B: 2.749 x 30% = 825
d) achitarea furnizorilor
401 = 5121 -12.000
e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta astfel :
d 456 c d 5121 c
32 200 9.950 32
667 4.000 2.749 667
8.750 2.500 . 12.000
9.449 6.700 12.699 12.669
SD=2.749 2.749

2.(4.) Care suntcategoriile de persoane care vor putea propune un plan de


reorganizare?

RASPUNS :
art.94* din Legea nr. 85 din 2006
Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile
de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de
la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de
reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n
care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de
zile de la data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie
pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului
prevzut la art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor
cuprinse n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului
definitiv de creane.
(2) La cererea oricrei pri interesate, judectorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice,
perioadele prevzute la alin. (1).
(3) Planul va putea s prevad fie restructurarea i continuarea activitii debitorului, fie
lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaie a celor dou variante de reorganizare.
45
(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, ntr-un interval de 5 ani anteriori
formulrii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite n baza prezentei legi i
nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infraciuni prevzute n
Legea nr. 21/1996 sau ai crui administratori, directori i/sau asociai au fost condamnai definitiv
pentru: bancrut frauduloas, gestiune frauduloas, abuz de ncredere, nelciune, delapidare,
mrturie mincinoas, infraciuni de fals ori infraciuni prevzute n Legea nr. 21/1996, n ultimii 5
ani anteriori deschiderii procedurii.
(5) Nerespectarea termenelor prevzute la alin. (1) conduce la decderea prilor respective din
dreptul de a depune un plan de reorganizare i, ca urmare, la trecerea, din dispoziia
judectoruluisindic,la faliment

46
GRUPA V -Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. (127.) Se import din SUA produse finite spre a fi comercializate. S se calculeze TVA
datorat n vam, n condiiile n care se cunosc urmtoarele date:
Valoarea n vam a mrfurilor ...................................... 100.000 lei;
Taxe vamale 10%, acciza 30%
Importatorul nu beneficiaz de certificat de amnarela plata TVA n vam.

RASPUNS:

In conditiile importului de bunuri, este necesar sa se stabileasca pretul marfurilor


negociat in conditia de livrare, conditie de livrare care este trecuta, de altfel, si in declaratia
vamala de import (DVI).
In toate cazurile, pretul extern cuprinde, pe langa pretul marfii, si cheltuielile
externe de circulatie (transport, asigurare, comisioane etc.).
In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, baza de impozitare pentru un import
de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei
vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe,
exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri.
In baza de impozitare, se cuprind, de asemenea, cheltuielile accesorii precum
comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, care intervin pana la primul
loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost
cuprinse in baza de impozitare stabilita conform alineatului precedent.
Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de
transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania.
Pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate, in conditiile in care pretul
extern este exprimat in valuta, acesta se converteste in moneda nationala a Romaniei.
Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de
Banca Nationala a Romaniei.
Acest curs de schimb este inscris in DVI si se utilizeaza pe toata durata saptamanii
urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.
Decontarea se va face in valuta, la cursul zilei, conform termenilor contractuali.

Valoarea in vama = 100.000 lei


Taxa vamala = 100.000 lei x 10 % = 10.000 lei.
Acciza = 100.000 lei x 30 % = 30.000 lei.
TVA in vama = (100.000 lei + 10.000 lei + 30.000 lei) x 20 % = 28.000 lei.

2. (221.) S.C. Transportatorul nregistrat n scop de TVA conform art 153 din Codul
fiscal n Romnia, presteaz servicii de transport pentru societatea comerciala GAMA
stabilit n Germania i nregistrat n scop de TVA n Germania.
Bunurile se transport din Romnia n Germania iar societatea comerciala
GAMA i comunica Transportatorului codul de nregistrare n scop de TVA din Germania.
47
Preul serviciului este de 1000 euro, fr TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei.
Analizai spea din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor,
precum i obligaiile ce revin pltitorilor de TVA.

RASPUNS:

Livrarea intracomunitara de bunuri (LIC) reprezinta: livrarea de bunuri transportate de


catre si in numele furnizorului sau al persoanei catre care se efectueaza livrarea din Romania intr-
un alt stat membru.
Pentru a aplica regula de simplificare a TVA doua persoane juridice trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii: ambele persoane juridice sa fie inregistrate ca fiind platitoare
de TVA.

Servicii de transport intracomunitar de bunuri

Daca prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in Romania, serviciile


sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin 2. din Codul Fiscal, ceea ce conduce la
stabilirea in Romania a locului prestarii pentru orice transport intracomunitar de bunuri, facturat
intre doua persoane impozabile stabilite in Romania. Persoana obligata la plata TVA este
prestatorul, care trebuie sa emita factura cu TVA, daca nu se aplica vreo scutire de taxa.

Daca prestatorul se afla in Romania si va presta servicii de transport si distributie


intracomunitar de bunuri catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte state
membre, serviciile de transport sunt considerate servicii intracomunitare si nu au locul
prestarii in Romania. Locul prestarii pentru servicii e considerat a fi in statul membru in
care este stabilit beneficiarul.

S.C. Transportatorul nregistrat n scop de TVA conform art 153 din Codul fiscal n
Romnia, presteaz servicii de transport pentru societatea comerciala GAMA stabilit n
Germania i nregistrat n scop de TVA n Germania - Serviciul de transport efectuat este
neimpozabil in Romania conform art. 278 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal (Locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare
este locul unde respective persoana care primeste serviciile isi are stability sediul activitatii
sale economice.).

Prin transport intracomunitar de bunuri , conform art. 278 alin. (5) lit. c) Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, se intelege orice transport de bunuri ale carui loc de plecare si
loc de sosire sunt situate pe teritoriile a doua state membre diferite. Loc de plecare inseamna
locul unde incepe efectiv transportul de bunuri, indiferent de distantele parcurse pentru a ajunge
la locul unde se gasesc bunurile, iar loc de sosire inseamna locul unde se incheie efectiv
transportul de bunuri.

48
Locul de prestare a serviciilor de transport intracomunitar, din punct de vedere al TVA, se
considera a fi:

locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri;

Prin exceptie, in cazul in care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea
respectiva, furnizeaza un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile
competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca
transportul are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

locul in care se presteaza serviciile, in cazul unei prestari de servicii constand in


activitati accesorii transportului, cum sunt incarcarea, descarcarea, manipularea si servicii
similare acestora;

Prin exceptie, in cazul in care astfel de servicii implica activitati accesorii unui transport
intracomunitar de bunuri si sunt prestate pentru un client care furnizeaza pentru prestatia
respectiva un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente
dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, se considera ca
prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

in statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate


in legatura cu un transport intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza
in numele si in contul altor persoane;

Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod valabil de
inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul
decat cel de plecare a transportului, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a
atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

locul in care se presteaza serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate


in legatura cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de catre
intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane.

Prestarile de servicii intracomunitare se declara in declaratia recapitulativa.

Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de transport
intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania,
serviciile de transport sunt considerate achizitii intracomunitare de servicii si au locul prestarii in
Romania. Obligatia platii taxei revine beneficiarului stabilit in Romania care, daca este inregistrat
in scopuri de TVA, va aplica mecanismul taxarii inverse.

In situatia in care beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite


inregistrarea conform art. 1531 din Codul fiscal inainte de a beneficia de acest serviciu si va
depune un decont special de TVA (formularul 301). Fiind o achizitie intracomunitara de servicii,
exista si obligatia declararii acestei operatiuni in declaratia recapitulativa lunara (390).

49
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Uniunii Europene in
situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport intracomunitar de bunuri
catre beneficiari din afara Comunitatii se aplica regula B2B, serviciile nefiind impozabile in
Romania.

Daca prestatorul e stabilit in afara UE si va presta servicii de transport intracomunitar de


bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile au locul prestarii
in Romania. Beneficiarul persoana impozabila din Romania are obligatia platii TVA pentru un
astfel de serviciu, respectiv clientul din Romania va aplica TVA prin mecanismul taxarii inverse
daca e inregistrat in scopuri de TVA in Romania.

In cazul in care clientul nu e inregistrat in scopuri de TVA, va depune un decont special de


taxa; o astfel de operatiune nu reprezinta o achizitie intracomunitara de servicii, prin urmare nu
exista nici obligatia raportarii acestui serviciu in declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii
clientului in scopuri de TVA in cazul in care nu e deja inregistrat.

Evidenta TVA, se tine cu ajutorul urmatoarelor documente: jurnale pentru cumparari si


jurnale pentru vanzari, registrul nontransferurilor
si registrul bunurilor primite din alt stat membru, dupa caz.
Deconturile de TVA se depun de catre persoanele impozabile, inregistrate ca platitori de
taxa pe valoarea adaugata, in functie de cifra de afaceri realizat in anul anterior, la organul fiscal
unde contribuabilul isi are domiciliul fiscal, prin posta sau direct lacompartimentul cu atributii in
gestionarea declaratiilor fiscale, pe suport electronic, insotite de doua exemplare listate, precum
si prin sistemul electronic national, astfel:
- trimestrial, pana la 25 a lunii urmatoare incheierii trimestrului;
- lunar, pana la 25 a lunii urmatoare lunii de raportare inclusiv.
Fiind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaz de ctre prestator
declaraia recapitulativ lunar, la rd.3 i 3.1 din decontul de TVA.

3. (229.) Precizai care sunt condiiile pentru antrepozitul fiscal n cazul accizelor.

RASPUNS:

Regimul de antrepozitare

ART. 362 - Reguli generale

(1) Producia, transformarea i deinerea produselor accizabile, atunci cnd accizele nu au fost
percepute, este permis numai ntr-un antrepozit fiscal, cu excepiile prevzute de prezentul
capitol.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplic pentru:

a) berea, vinurile i buturile fermentate, altele dect bere i vinuri, produse n gospodriile
individuale pentru consumul propriu

50
b) vinurile linitite realizate de micii productori care obin n medie mai puin de 1.000 hl de vin
pe an;

c) energia electric, gazul natural, crbunele, lignitul i cocsul.

(7) Este interzis deinerea unui produs accizabil n afara antrepozitului fiscal, dac acciza
pentru acel produs nu a fost perceput. Deinerea de produse accizabile n afara
antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage
obligaia de plat a acestora.

..

ART. 364 - Condiii de autorizare

(1) Autoritatea competent elibereaz autorizaia de antrepozit fiscal pentru un loc numai dac
sunt ndeplinite urmtoarele condiii:

a) locul urmeaz a fi folosit pentru producerea, transformarea, deinerea, primirea i/sau


expedierea produselor accizabile n regim suspensiv de accize. n cazul unui loc ce va fi autorizat
numai ca antrepozit fiscal de depozitare, volumul mediu trimestrial al ieirilor de produse
accizabile estimate la nivelul unui an trebuie s fie mai mare dect limitele prevzute n normele
metodologice, difereniate n funcie de grupa de produse depozitate i de accizele aferente
produselor depozitate;

b) locul este amplasat, construit i echipat astfel nct s nu permit scoaterea produselor
accizabile din acest loc fr plata accizelor;

c) locul nu va fi folosit pentru vnzarea cu amnuntul a produselor accizabile, cu excepiile


prevzute la art. 362 alin. (6);

e) n cazul unei persoane juridice care urmeaz s i desfoare activitatea ca antrepozitar


autorizat, nici persoana nsi, nici administratorii acestei persoane juridice s nu fie incapabili,
s nu fi fost condamnai definitiv sau s nu se fi pronunat amnarea aplicrii pedepsei pentru
infraciunile prevzute la lit. d), dup caz.

..

ART. 365 - Autorizarea ca antrepozit fiscal

(1) Autoritatea competent emite autorizaia de antrepozit fiscal, n termen de 60 de zile de la


data depunerii documentaiei complete de autorizare.

51
(2) Autorizaia conine urmtoarele elemente:

a) codul de accize atribuit antrepozitului fiscal;

b) elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat;

c) adresa antrepozitului fiscal;

d) tipul produselor accizabile primite/expediate n/din antrepozitul fiscal i natura activitii;

e) nivelul garaniei;

f) perioada de valabilitate a autorizaiei, care este de 5 ani;

g) orice alte informaii relevante pentru autorizare.

(7) Antrepozitarul autorizat care dorete continuarea activitii ntr-un antrepozit fiscal dup
expirarea perioadei de valabilitate nscrise n autorizaia pentru acel antrepozit fiscal solicit n
scris autoritii competente reautorizarea ca antrepozit fiscal cu cel puin 60 de zile nainte de
expirarea perioadei de valabilitate, conform precizrilor din normele metodologice.

ART. 367 - Obligaiile antrepozitarului autorizat

(1) Orice antrepozitar autorizat trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine:

a) s constituie n favoarea autoritii competente o garanie care s asigure plata accizelor


care pot deveni exigibile, n conformitate cu prevederile art. 348 i n condiiile stabilite prin
normele metodologice;

ART. 369 - Anularea, revocarea i suspendarea autorizaiei de antrepozit fiscal

(1) Autoritatea competent poate anula autorizaia pentru un antrepozit fiscal atunci cnd
i-au fost oferite informaii inexacte sau incomplete n legtur cu autorizarea antrepozitului
fiscal. Norme metodologice

(2) Autoritatea competent poate revoca autorizaia pentru un antrepozit fiscal n urmtoarele
situaii:

a) n cazul unui antrepozitar autorizat, persoan fizic, dac:

52
1. persoana a decedat;

2. persoana a fost condamnat printr-o hotrre judectoreasc definitiv sau s-a pronunat
amnarea aplicrii pedepsei, n Romnia sau ntr-un stat strin, pentru infraciunile prevzute la
art. 364 alin. (1) lit. d);

3. activitatea desfurat este n situaie de faliment, dizolvare sau lichidare;

b) n cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoan juridic, dac:

1. n legtur cu persoana juridic a fost deschis o procedur de faliment, dizolvare sau


lichidare;

2. persoana juridic sau oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o
hotrre judectoreasc definitiv sau s-a pronunat amnarea aplicrii pedepsei, n Romnia sau
ntr-un stat strin, pentru infraciunile prevzute la art. 364 alin. (1) lit. d), dup caz;

c) antrepozitarul autorizat nu respect oricare dintre cerinele prevzute la art. 367, cu excepia
obligaiei prevzute la art. 367 alin. (1) lit. l);

d) cnd antrepozitarul ncheie un act de vnzare a locului;

e) n cazul n care antrepozitarul autorizat dorete s renune la autorizaie;

f) antrepozitarul autorizat nregistreaz obligaii fiscale restante la bugetul general


consolidat, de natura celor administrate de A.N.A.F., mai vechi de 60 de zile fa de
termenul legal de plat;

g) pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni, volumul mediu trimestrial al ieirilor de
produse accizabile din antrepozitul fiscal de depozitare este mai mic dect limita prevzut n
normele metodologice, potrivit prevederilor art. 364 alin. (1) lit. a).

..

(8) n cazul n care antrepozitarul autorizat dorete s renune la autorizaia pentru un antrepozit
fiscal, acesta are obligaia s notifice acest fapt autoritii competente cu cel puin 60 de zile
nainte de data de la care renunarea la autorizaie i produce efecte.

(9) n cazul anulrii autorizaiei, o nou autorizaie poate fi emis de autoritatea competent
numai dup o perioad de cel puin 5 ani de la data anulrii.

(12) Antrepozitarii autorizai, crora le-a expirat ori le-a fost suspendat, revocat sau anulat
autorizaia i care dein stocuri de produse accizabile la data expirrii, suspendrii, revocrii ori

53
anulrii, pot valorifica produsele nregistrate n stoc - materii prime, semifabricate, produse finite,
n condiiile prevzute de normele metodologice;

4. (237.) Un agent economic produce 20.000 pachete de tigarete a 20 tigarete fiecare.


Pretul maxim cu amanuntul declarat de agentul economic este de 15 lei/pachet.
Determinati acciza totala, stiind ca acciza unitara este de 51,49 euro/1.000 tigarete,
cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro, acciza ad valorem este de 19% iar acciza minima
este de 79 euro/1.000 tigarete.

RASPUNS:

Accizele devin exigibile in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constatata
pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

ACCIZA TOTALA = 51,49 EURO x 400 x 4.5223 LEI/EURO + ACCIZA AD VALOREM

ACCIZA AD VALOREM = 20.000 x 15 x 19 % = 57.000 LEI

ACCIZA TOTALA = 93.141 LEI + 57.000 LEI= 150.141 LEI

ACCIZA TOTAL IN EURO = (150.141/4.5223 )/400 = 83 EURO/1000 TIGARETE


MAI MARE DECAT 79 EURO/1000 TIGARETE.

NOTA.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, in conformitate cu prevederile art. 343 din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si, respective, pct. 5 din
NM de aplicare ale art. 343 :

A = A1 + A2, unde:
A= acciza totala
A1 = K1 x Q1
A2 = K2 x PA x Q2, unde:
K1 = acciza specifica prevazut in Anexa 1(430,71/1000 tigarete)
Q1 = nr. unitati a 1000 de tigarete
Q2 = Q1/20
A1 = 430,71 lei/1000 tigarete x 400 = 172.284 lei
A2 = 14 % x 15 lei/pachet x 20.000 pachete = 42.000 lei.

Acciza minima = 97 % x 430,71 lei/1000 tigarete x 400.000 tigarete = 167.115 lei <
(172.284 lei + 42.000 lei deci sunt respectate prevederile
art. 343 alin. (6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare conform carora, acciza datorata nu poate fi mai mica decat nivelul accizei
minime exprimate in lei/1000 tigarete care este de 97 % din nivelul accizei totale prevazute in
Anexa nr.1.
54
GRUPA V -Categoria XII Doctrina si deontologie profesionala

1.(65.) Ce se ntelege prin autonomia Corpului?

Raspuns:
Autonomia este in general situatia celui care nu depinde de nimeni, care are deplina libertate in
actiunile sale (DEX) .
Autonomia Corpului face din aceasta un organism de autoreglementare in profesie; aceasta
presupune nesubordonarea vreunei autoritati.
Corpul, prin regulamentul sau, prin statutul sau, nu este subordonat vreunui organism statal.
Dimpotriva, prin delegatia primita din partea autoritatilor publice, acorda si retrage dreptul de
exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat si are dreptul sa controleze
competenta si moralitatea membrilor sai. Prin organele alese, Corpul este reprezentat in fata
autoritatilor publice, precum si in raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si din
strainatate. Corpul colaboreaza cu organele de specialitate ale statului in elaborarea de norme
legate de profesia contabila, dar normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul
activitatii Corpului.

2.(68.) Care sunt atributiile Conferintei Nationala Ordinara?

Raspuns:
Conferinta nationala are urmtoarele atributii:
a) stabi1este directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert contabil si
de contabil autorizat;
b) aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului ExperiIor Contabili si
Contabililor Autorizati, modificrile si completarile acestuia, avizate de Ministerul Finantelor si
de Ministerul Justitiei, precum si Codul privind conduita etic si profesionala a experilor
contabili si a contabililor autorizati;
c) aprob bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil al Corpului Experilor Contabili si
Contabililor Autorizati;
d) aproba sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati si a filialelor acestuia, precum si pentru aparatul propriu al acestora;
e) alege si revoc membrii Consiliului superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati i ai comisiei de cenzori a acestuia;
f) examineaza activitatea desfasaurata de Consiliul superior si de consiliile filialelor Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si dispune masurile necesare;
g) hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului superior si ai consiliilor filialelor
Corpului Expertilor Contabili si Contabihilor Autorizati in conformitate cu prevederile art. 16, la
propunerea comisiei superioare de disciphina. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferina
nationala poate fi facut la Sectia contencios administrativ a Curtii de Apel, in termen de 30 de
zile de la data instiintrii oficiale. Hotarrile Curtii de Apel sunt definitive.
h) aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului superior si consiliilor filialelor Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizali;
i) alege si revoca presedintele si doi membri ai comisiei supenoare de disciphina
j) Indeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta ordonanta
55
3.(69.) Care sunt atributiile Consiliul Superior?

Raspuns:
Consiliul Superior are urmtoarele atributii:
a) alege dintre membrii sai 5 vicepresedinti ai Consiliului Superior: 4 dintre acestia sunt alesi
dintre expertii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizati;
b) asigura elaborarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Corpului,
solicitnd avizele Ministerului Finantelor si Ministerului Justitiei; regulamentul de organizare si
functionare nu va fi inaintat pentru aprobare fara avizele favorabile ale celor doua ministere;
c) asigura elaborarea si completarea Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor
contabili si contabililor autorizati;
d) asigura administrarea si gestionarea patrimoniului Corpului;
e) delibereaza asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil si de contabil
autorizat;
f) vegheaza ca Regulamentul privind dobndirea calittii de expert contabil si contabil autorizat
s fie strict aplicat;
g) asigura coordonarea activitatii consilillor filialelor; stabilete metodologia de elaborare a
bugetului de venituri si cheltuieli al Corpului;
h) aproba statele de functii ale Corpului si filialelor;
i) asigura participarea membrilor sai in cadrul unor comisii de studii si cercetari destinate a face
s progreseze profesia si stiina contabila sau in diverse grupe de lucru din cadrul institutiilor
guvernamentale si neguvernamentale, la solicitarea acestora;
j) decide in termen de 30 de zile asupra contestatiilor facute impotriva hotarrilor luate de
Comisia superioara de disciplina;
k) aproba normele privind desfasurarea activitatii curente a compartimentelor si verigilor
organizatorice ale Corpului;
1) ia toate msurile necesare pentru desfasurarea in bune condiii a activitatii de acordare a vizei
anuale pentru exercitarea profesiei si a celei de asigurare a riscului profesional de ctre toti
membrii Corpulul;
m) Indeplineste alte atributii prevzute de lege, regulament si hotararile Conferintei Nalionale a
experilor contabili si contabililor autorizati

4.(71.) Care sunt atributiile Adunarii generale a filialei CECCAR?

RASPUNS:
Atributiile Adunarii generale a filialei CECCAR sunt:
1) Ia cunotiin. dezbate si aproba. prin vot deschis, raportul Consiliului filialei pentru
exercitiul financiar expirat si raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului fihialei.
2) Aproba, prin vot deschis, b.v.c. al filialei pentru exercitiul financiar viitor si executia b.v.c
pentru cxercitiul financiar expirat.
3) Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii
profesionale a expertilor individuali si a societatilor comerciale controlate, in vederea asigurarii
bunei exercitri a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Aprob
lista experti1or contabili individuali si a societatilor ce vor fi analizate in anul urmator.
4) Noul R.O.F.: alege si revoca presedintele si patru membri ai Comisiei de disciplina a
filialei.
5) Alege si revoca pe membrii C.F.C., presedintele si membrii comisiei de cenzori.
56
6) Propune. dintre membri sai, candidatii pentru C.S.
7) Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.
8) Stabileste masurile necesare pentru indeplinirea altor atributii prevazute de acte normative
sau de Hotarri ale C.S.

5.(108.) Ce se ntelege prin publicitate n profesia contabila?

RASPUNS:
Orice publicitate personala a profesionistilor contabili este interzisa; termenul profesionist
contabil cuprinde expertii contabili si contabilii autorizati, care isi exercita profesiunea cu titlu
personal, individual sau in cadrul unor societati comerciale de profil; in acest sens:
prin publicitate se intelege comunicarea catre public a informatiilor asupra serviciilor oferite sau
a calificarilor pe care le poseda un profesionist contabil, in scopul obtinerii de lucrari;
anuntul este comunicarea catre public a unor fapte privind un profesionist contabil, care nu sunt
destinate promovarii acestuia sau a societatii sale comerciale;
oferta, directa sau indirecta, este concretizata in demersurile facute pe langa un eventual client
in scopul de a-i propune servicii profesionale, mai ales prin deplasarea intr-un loc public sau la
sediul unei societati comerciale sau al altui agent economic.
11. In intelesul enuntat la art. 10, publicitatea si oferta sunt interzise. In acest sens se exemplifica:
inserarile personale facute in presa, in publicatiile profesionale sau altele, prin scrisori, afise,
circulare, reclame, cinema, televiziune, radiodifuziune si in general toate procedeele publicitare;
oferta sau atribuirea de comisioane, tarife reduse sau alte avantaje, precum si uzul de mandat
politic sau de functie administrativa.
Nu sunt supuse prevederilor de mai sus publicitatea si oferta pentru participare la licitatiile
organizate potrivit normelor legale in vigoare.
12. Anunturile sunt interzise, cu exceptia:
a) anunturilor in presa pentru angajare de colaboratori, precum si in publicatiile destinate
studentilor, care sunt autorizate sub rezerva ca ele sa nu serveasca drept pretext pentru publicitate
si sa nu contravina regulilor de etica profesionala, trebuind:
sa aiba un caracter sobru si informativ in legatura cu postul in discutie;
sa respecte un format corespunzator pentru fiecare publicatie, similar cu cel mai frecvent utilizat
in rubricile de oferte de serviciu, dar nu mai mari de 30x40 mm, conform uzantelor
internationale;
sa foloseasca pentru denumirea (emblema) cabinetului caractere tipografice care sa nu fie de
marimi superioare celor folosite pentru descrierea postului pentru care este facut anuntul;
sa evite orice repetare fara legatura cu recrutarea urmarita;
b) inserarii in presa locala a unor avize informand publicul despre o prima deschidere de cabinet
sau schimbare de adresa, indicandu-se numai: numele si prenumele, adresa, numarul de telefon si
orele de primire; acest anunt trebuie sa aiba caracter discret;
c) inserarii in anuare, carti de telefon, cataloage de firme etc. a singurelor informatii necesare
utilizatorilor pentru a contacta cabinetul: numele si prenumele, adresa, numarul de telefon si
profesia.
Aceste inserari nu sunt autorizate, daca se apreciaza ca anuarul sau cataloagele respective fac
publicitate persoanelor care sunt mentionate in ele.
Sunt interzise, de asemenea, orice inserari cu plata in listele profesionale din aceste anuare sau
cataloage, prin care se maresc caracterele tipografice sau care sunt incadrate in chenar.

57