Sunteți pe pagina 1din 1

EDUCAIA - PROCES AL DEVENIRII UMANE

Prin sistemul educaional al comunitii (formal, nonformal, informal), se transmite,


selectiv i dup criterii valorice, creaia material i spiritual a naintailor.
Educaia i nvmntul constituie o component a istoriei, culturii i civilizaiei.
Sistemul educaional al oricrei comuniti este marcat de tradiie.
Exist o bogat i valoroas tradiie romneasc n domeniul educaiei i nvmntului,
fiind o constant la care trebuie s se raporteze iniiativele moderne, nnoitoare.
Educaia apare odat cu societatea uman. Pe parcurs, relaia dintre ele se complic tot mai
mult n sensul creterii, pe de o parte, a rolului educaiei n dezvoltarea societii i, pe de alt parte,
a sporirii sarcinii pe care nsi aceast dezvoltare o pune n faa educaiei.
Educaia se exercit asupra omului indiferent de vrsta pe care o are. Din moment ce
societatea este n continu micare, genernd solicitri noi fa de educaie, omul la rndul su, se
afl n calitate de receptor al aciunii educative. Dac, n trecut, educaia se referea doar la o etap
din viaa individului, aproximativ pn la maturitate (vrsta copilriei i a tinereii), n prezent,
sfera ei de cuprindere se extinde asupra ntregii viei a omului. Ea este deci un proces permanent
n timp i extensiv n spaiu, n sensul c nu se reduce la ceea ce se realizeaz, ci trece de zidurile
acesteia. Din aceasta cauz, ponderea educaiei precolare i postcolare se amplific tot mai
mult. Educaia n grdinia de copii i educaia adulilor tinde s devin componente ale sistemului
de nvmnt din epoca contemporan. Cu toate acestea, exist unele deosebiri n ceea ce
privete obiectivele aciunii educative n funcie de cele dou stri ale devenirii umane,
generaia tnr i generaia adult. Astfel, n timp ce educaia tinerei generaii urmrete
nzestrarea cu un minim de comportamente necesare integrrii n societate, educaia adulilor are
drept scop perfecionarea sau completarea acestor comportamente. Diferena este relativ, fiind
greu de stabilit, din punct de vedere psihologic unde se termin nzestrarea i unde ncepe
perfecionarea, apoi, att una, ct i alta, presupun n principiu mecanisme asemntoare de
nfptuire.