Sunteți pe pagina 1din 6

LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiinific

Absolvent

2014

Cuprins
LUCRARE DE LICEN .........................................................................................................1
CAPITOLUL I ............................................................................................................................3
1.1 Tema proiectului ...................................................................................................................3
1.2 Introducere ................................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL II ...........................................................................................................................4
2.1 Justificarea necesitii i oportunitii realizrii elementului proiectat .................................4
2.1.1 Valoarea alimentar i igienic a vinului. .................................................................................................................. 4
2.1.2 Aciunea fiziologic a vinului. .................................................................................. Error! Bookmark not defined.
2.1.3 Aciunea bactericid a vinului. ................................................................................. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL III ....................................................................... Error! Bookmark not defined.
Elemente de inginerie tehnologic ............................................ Error! Bookmark not defined.
3.1 Analiza comparativ a tehnologiilor existente pe plan mondial pentru realizarea produciei proiectate.Error! Bookmark not define
3.2. Elementele definitorii ale produselor utilizate n proiect ............................................ Error! Bookmark not defined.
3.2.1 Strugurii. Materia prim pentru industria vinicol.................................................... Error! Bookmark not defined.
3.2.2. Dioxidul de sulf ....................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
3.2.3. Bentonita .................................................................................................................. Error! Bookmark not defined.
3.2.3. Culturi starter de drojdii........................................................................................... Error! Bookmark not defined.
3.2.4. Vinul alb demisec. Chardonnay (Murfatlar) ............................................................ Error! Bookmark not defined.
3.3 Alegerea schemei tehnologice definitorii .................................................................... Error! Bookmark not defined.
3.4. Calculul bilantului de materiale .................................................................................. Error! Bookmark not defined.
3.5. Bilanul termic ............................................................................................................ Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL IV ....................................................................... Error! Bookmark not defined.
ELEMENTE DE MAINI SI UTILAJE .................................. Error! Bookmark not defined.
4.1. Alegerea si dimensionarea utilajelor ........................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.2 Elaborarea diagramei operaiilor i a cronogramei de funcionare a utilajelor i a digramelor de utilitiError! Bookmark not defin
4.3.Calculul suprafeei de producie .................................................................................. Error! Bookmark not defined.
4.4.Elemente de automatizare ............................................................................................ Error! Bookmark not defined.
4.5.Msuri de protecie a muncii i stingere a incendiilor ................................................. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL V ........................................................................ Error! Bookmark not defined.
MANAGEMENTUL CALITII ............................................ Error! Bookmark not defined.
5.1. Documente de referin............................................................................................... Error! Bookmark not defined.
5.2 Identificarea pericolelor, punctelor critice de control, stabilirea msurilor de control, a procedeelor de control i a
aciunilor corective ............................................................................................................ Error! Bookmark not defined.
5.3. Controlul procesului tehnologic.................................................................................. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL VI ....................................................................... Error! Bookmark not defined.
IGIENA OBIECTIVULUI PROIECTAT ................................. Error! Bookmark not defined.
6.1. Metode i sisteme de igienizare .................................................................................. Error! Bookmark not defined.
6.2. Calcul economic ......................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
Stabilirea valorii investiiei ................................................................................................ Error! Bookmark not defined.
Bibliografie ............................................................................... Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL I
1.1 Tema proiectului

Denumirea obiectivului proiectat

Se proiecteaz o secie de prelucrare a strugurilor pentru obinerea vinului materie prim


pentru spumante din soiul de sruguri Chardonnay.

Capacitatea de productie:

- capacitatea de prelucrare este de 1000 tone struguri pe sezon;

- durata campaniei de vinificaie este de 10 zile;

- durata unei zile de munc este de 10 ore;

- capacitatea de depozitare a unitii este de 750 tone de struguri.


CAPITOLUL I
1 Justificarea necesitii i oportunitii realizrii elementului
proiectat
1.1 Valoarea alimentar i igienic a vinului.
Vinul este butur obinut prin fermentaia alcoolic (complet sau parial) a
strugurilor proaspei sau a celor supui unor prelucrri, ori a mustului de struguri
prospei. Buturile alcoolice din alte fructe, nu pot purta denumirea de vin. Cultivarea
viei de vie i prepararea vinului, constituie una din cele mai vechi ndeletniciri agricole
ale omului.
Vinul a fost, este i va fi probabil, una din buturile preferate ale oamenilor. Acest
lucru se datoreaz complexului de senzaii olfactive i gustative dintre cele mai variate i
mai fine pe care le ofer organismului.
Vinul conine unele substane favorabile creterii i ntreinerii organismului ntr-
o form uor asimilabil, i de asemenea n mod proportional. De aceea, el este
considerat de ctre Pasteur drept cea mai igienic i mai sntoas butur.
Din punct de vedere energetic, consumat n cantitate moderat, de maxim 500 ml
pe zi, vinul aduce n organism aproximativ 60 ml alcool, ceea ce revine la 1 ml alcool pe
kg din greutatea corpului. n aceast doz aa-numit doza fiziologic, alcoolul sufer
n organism o ardere (oxidare) biologic complet, pn la dioxid de carbon i ap, i
produce o cantitate important de cldur - circa 400 cal (n medie 700 cal la 1 l de vin,
reprezint 25% din necesarul zilnic al organismului uman). Prin energia pe care o procur
organismului, alcoolul din vin poate nlocui ntr-o anumit msur zaharurile i grsimile
din raia alimentar.
Celelalte substane din vin, dei n cantiti mici, au valoare nutritiv. Coninutul
mai bogat n cationi (potasiul n special) constituie o rezerv de substane alcaline care
neutralizeaz acizii provenii din metabolizarea lipidelor, contribuind la meninerea unui
pH constant al sngelui. De asemeni, fierul i cuprul intr n constituia hemoglobinei,
fosforul ia parte la sinteza fosfoproteinelor i fosfatidelor, iar microelementele (zinc,
cobalt, bor, brom, iod, etc) intr n constituia anumitor esuturi i enzime din organism.
1.2 Vinurile spumante

Vinurile spumante reprezinta cea mai importanta si apreciata grupa a


vinurilor speciale. Acestea sunt vinuri efervescente (cu degajare de CO 2 ), la
care CO 2 este in exclusivitate de origine endogena. Vinurile spumante se obtin
din vinuri naturale, prin a doua fermentatie alcoolica asa -zisa secundara
care se realizeaza in butelii speciale sau in rezervoare metalice inchise (cuves
closes). La deschiderea recipientilor, aceste vinuri degaja CO 2 sub forma de
bule (fenomen numit perlare) sau de spuma (spumare). Calitatea acestor
vinuri se aprecieaza, in mare masura, dupa bogatia si persistenta spumarii, ca
si dupa finetea si durata perlarii.
Despre existenta vinurilor care spumeaza, se mentioneaza inca din
Vechiul Testament. Vinurile spumante erau cunoscute in Roma Antica si in
multe tari din Orient. Franta se mandrea cu vinuri spumoase care proveneau
din mai multe regiuni viticole: Limoux, Gaillac, Champagne, Etoile, Die,
Saumur si altele. Paternitatea vinului spumant este atribuita calugarului
benedictin Dom Perignon, din regiunea Champagne (Franta) care in anii 1668
- 1670 a avut ideea de a pune in sticle bine inchise vin indulcit cu zahar.
Inceputurile producerii vinurilor spumante in Romania dateaza inca
din anul 1841 cand la Iasi a fost obtinut primul vin spumant dupa
Champagne, pentru domnitorul Moldovei din aceea vreme Mihail Sturza, de
catre renumitul agronom Ion Ionesu. La inceputul secolului al XX -lea,
industria de vinuri spumante ia avant prin transformarea pivnitelor de vinuri
in fabrici de sampanie.
Oenologia si industria vinului din Republica Moldova au inregistrat
succese cu adevarat remarcabile si in prezent multe tipuri de vinuri seci,
vinuri efervescente si distilate de vinuri concureaza cu cele mai fine licori din
lume. Viticultura este una din ramurile principale ale economiei n ationale
care asigura industria producatoare de vin si alcool cu materie prima,
productia viticola este pe primul loc dintre produsele exportate din Moldova.
In Moldova se cultiva toate soiurile europene de struguri, Soiurile albe
ca Chardonnay, Aligote, Sauvignon, Riesling, Silvaner, Muscat, etc, se cultiva
in regiunea centrala a tarii, iar soiurile rosii ca Cabernet, Merlot, Malbec,
Pinot Noir, Saperavi etc, sunt cultivate preponderent in sudul tarii.
Revoluiile i rzboaiele au stvilit dezvoltarea constant a vinificaiei
moldoveneti. Doar n deceniul ase al secolului trecut s -a procedat la
refacerea fabricilor de vin, apoi n deceniul apte al secolului trecut i -au
amintit despre cariere i hrube. Galeriile acestora au fost consolidate, lrgite,
amenajate. Cricova, Miletii Mici, Brneti sunt n prezent cele mai mari
obiective subterane de depozitare a produciei ntreprinderilor de ramur. Ele
reprezint ntregi orae cu strzi care se extind pe sute de kilometri i spaii
pentru pstrarea vinurilor efervescente , a circa 30 de mii de tone de vinuri de soi
si a 2 milioane de sticle de colecie.