LOGICA - LECŢIA 2

"PROPOZIŢIILE CATEGORICE"
(CLASA a 9 a, sem II)

DEFINIŢII

• "Propoziţiile Categorice" sunt cele mai simple propoziţii logice alcătuite din numai doi
termeni intre care se exprima un raport necondiţionat ("categoric") cu ajutorul a numai
doua operatiilogice ("cuantificarea" si "predicatia")
• "Termen/7" sunt expresii gramaticale (cuvinte sau grupuri de cuvinte - aparţin limbajului)
care exprima "noţiuni" (reprezentări mentale - aparţin gândirii- ale unor obiecte abstracte
sau concrete, existente sau posibile - aparţin realităţii)
• "Cuantificarea" - operaţie specifica logicii propoziţiilor categorice prin care se determina
cat din sfera unui termen (mulţimi) este considerata la un moment dat -numai o parte
(propoziţia va incepe cu "unii") sau 'întreaga mulţime (propoziţia va incepe cu
"toti"/"niciun" /"nicio")
• "Predicatia" - operaţie specifica logicii propoziţiilor categorice prin care se exprima
raportul existent intre sferele celor doi termeni - "sunt" in concordanata (au cel
puţin un element comun - se foloseşte afirmaţia!) sau "nu sunt" in concordanta
(adică exista raport de opoziţie, nu au niciun element comun - se foloseşte
negaţia!)

EXEMPLU

"toate zilele sunt insorite" =0 (falsa) [universal-afirmativa - notata cu a]

"nicio zi nu este insorita" =0 (falsa)
e]
"unele zile sunt insorite" = 1 (adevărata)
"nicio zi nu este insorita" =1 (adevărata)
o]
[universal-negativa - notata cu
[particular-afirmativa - notata cu i]
[pârtieular-negativa - notata cu

STRUCTURA

Orice propoziţie categorica este alcătuita din 4 parti:

(i)"Cuantorul" + (2) " Subiectul logic"(S) + (3) "Predicatia" + (A) "Predicatul logic"
(P)

" Toate zilele sunt insorite"

"Cuantorul" - poate fi de forma UNIVERSALA ("toti"/"niciunul") sau de forma PARTICULARA

("unii") si este o operaţie de "măsurare" ("despre cati dintre S se predica P?") -
exprima "cantitatea"
" Subiectul logic" - este noţiunea care constituie obiectul gândirii, despre ea se afirma sau
neaga P

"Predicatia" - poate fi AFIRMATIVA ("sunt" - exprima concordanta intre S si P) sau

NEGATIVA ("nu sunt" - exprima opoziţia intre S si P) - exprima "calitatea"

"Predicatul logic" - este noţiunea folosita pentru a exprima prezenta sau absenta unei calităţi a
lui S - are rol secunar in raport cu S.

CLASIFICARE

Combinând criteriul CANTITĂŢII sip e cel al CĂUTAŢII obţinem 4 tipuri de Propoziţii

Categorice:

• Universal-afirmative (SaP): "Toţi" +S + "sunt" + P

• Universal-negative (SeP) : "Niciun" + S + "nu este" + P
• Particular-afirmative (SiP): "Unii+S+"sunt"+P
• Particular- negative (SoP): " Unii +S +"nu sunt" + P

REGULI

Intre doua sau mai multe Propoziţii Categorice exista, de cele mai multe ori, raporturi logice
necesare atunci când ele apar in acelaşi context (sistem de propoziţii) adică in acelaşi
raţionament sau argument, raporturi care influenţează caracterul valid sau nu al acelui
raţionament sau argument.

Astfel, intre cele 4 tipuri de propoziţii categorice se stabilesc 4 tipuri de raporturi logice descries
schematic prin "Pătratul lui Boetius"

(1) Raporturi de contradicţie exista intre propoziţiile Sa Psi SoP, respective SeP si SiP -ele
nu pot fi simultan nici adevărate nici false (nu pot avea aceeaşi valoare de adevăr

(2) Raporturi de contrarietate exista intre propoziţiile SaP si SeP - ele nu pot fi simultan
adevărate dar pot fi simultan false

(3) Raporturi de sub-contrarietate exista intre propoziţiile SiP si SoP - ele nu pot fi simultan
false dar pot fi simultan adevărate

(4) Raporturi de sub-alternare exista intre propoziţiile SaP ("supraalterna") si SiP

("subalterna"), respectiv intre SeP ("supraalterna") si SoP ("subalterna") - când
supraalterna este adevărata si subaltern este adevărata iar daca subalterna este falsa si
aupraalterna este falsa
Exerciţiu rezolvat 1

Cerinţa - identificaţi propoziţiile categorice din următorul text si justificaţi răspunsul -

"intrucat fie unii excursionişti nu sunt corect informaţi fie nimeni nu ia in considerare
avertismentele ghidului, unele excursii sunt riscante dar riscurile sunt ignorate."

Rezolvare - numărul propoziţiilor categorice din text ne este dat de prezenta expresiilor
care exprima cuantor, completate fiecare dintre acestea si de o expresie care exprima
afirmaţia sau negaţia - aşadar in text avem 4 propoziţii categorice: 1. "unii excursionişti
nu sunt ..."; 2. "nimeni (nicio persoana) nu ia in considerare..."; 3. "unele excursii sunt...";
4. "(toate) riscurile sunt ignorate."

Exerciţiu propus spre rezolvare 1

Cerinţa - identificaţi propoziţiile categorice din următorul text si justificaţi răspunsul -

"intrucat fie unii excursionişti nu sunt corect informaţi fie nimeni nu ia in considerare
avertismentele ghidului, unele excursii sunt riscante dar riscurile sunt ignorate."

Exerciţiu rezoivat 2

Cerinţa - stabiliţi care dintre următoarele expresii sunt propoziţii categorice evidenţiind
structural lor- i)"Daca si numai daca decizia nu este contestata nu vor exista
nemulţumiţi.";2) "Trebuie sa se găsească o soluţiei"; 3)"Exista cel puţin o persoana bine
intenţionata.". 4)"Amazonul este cel mai mare fluviu".

Rezolvare - prima propoziţie conţine o expresie ("daca si numai daca") ce aprtine logicii
propoziţiilor compuse si prin urmare nu este o propoziţie categorical (deşi poate conţine
una sau mai multe propoziţii categorice (asa cum o fraza nu este propoziţie darie
conţine); a doua propoziţie de asemenea nu esteo propoziţie categorical deoarece
conţine expresia "trebuie" - expresia nua are valoare de adevăr si nu este o propoziţie a
logicii bivalente; a treia expresie este o propoziţie categorica intrucat conţine atât
cuantorul particular "exista cel puţin un ..."(echivalent cu "unii") si de asemenea afirmaţia
("exista") adică are forma SiP; 4) si cea de a patra expresie este o propoziţie categorica -
daca primul cuvânt este articulat hotarat(sau nume propriu) inseamna ca este cuantificat
universal. De asemenea "este" exprima afirmaţia.

Exerciţiu propus spre rezolvare 2

Cerinţa - stabiliţi care dintre următoarele expresii sunt propoziţii categorice evidenţiind
structural lor- l)"Cometele nu sunt planete ."; 2) "Probabil se va relua actvitatea si se vor
găsi soluţii" ; 3)"Alexandru loan Cuza a fost ultimul domnitor roman.". 4)"Deci, nimeni nu
 poate greşi in acesta privinţa ".

Exerciţiu rezolvat 3

Cerinţa - data fiind propoziţia categorica "Unele filme nu sunt interesante" stabiliţi ce
forma logica are si apoi construiţi in limbaj natural expresiile corespunzătoare celorlalte
trei tipuri de propoziţii categorice ce se pot construe cu aceşti doi termeni.

Rezolvare - I. stabilim forma propoziţiei identificând caliatea si cantitatea propoziţiei

"Unele (cuantor particular) ... nu sunt (negaţie) ..." adică este o propoziţie Particular -
negative, notata cu SoP; II. Identificam termenii TI (S)="filme" si T2="(lucruri)
interesante"; III. Prin plasarea termenilor intre cuantor si predicatie (subiectul logic/S)
respectiv după afirmaţie sau negaţie (predicatul logic/P) vom obţine expresiile "Toate
filmele sunt interesante"(Universai-afirmativa/SaP); "Niciun film nu este interesant"
(Universal-negativa/SeP); "Unele filme sunt interesante" (Particular-afirmativa/SiP).

Exerciţiu propus spre rezolvare 3

Cerinţa - data fiind propoziţia categorica "Toţi oamenii vor sa fie fericiţi." stabiliţi ce forma
logica are si apoi construiţi in limbaj natural expresiile corespunzătoare celorlalte trei
tipuri de propoziţii categorice ce se pot construe cu aceşti doi termeni.

Exerciţiu rezolvat 4

Cerinţa - data fiind propoziţia "Ursii sunt animale impresionante." Precizaţi valoarea ei de
adevăr si apoi obţineţi contradictoria ei (1) , contrara ei (2) si (3) subalterna ei.

Rezolvare - propoziţia este de forma SaP adică o o propoziţie universal-afirmativa (S

logic este "ursi" iar P logic este "animale impresionante") adevărata (=1)- contradictoria
ei este propoziţia SoP adică "Unii ursi nu sunt animale impresionante" (=0) , contrara ei
este propoziţia SeP adică "Niciun urs nu este impresionant" (=0) iar sub-alterna ei este
de forma SiP adică "Unii ursi sunt animale impresionante" (=1).

Exerciţiu propus spre rezolvare 4

Cerinţa - data fiind propoziţia "Pisicile nu sunt animale impresionante." Precizaţi valoarea
ei de adevăr si apoi obţineţi contradictoria ei (1) , contrara ei (2) si (3)subalterna ei.

LOGICA - LECŢIA 3
"SILOGISMUL" (CLASA a 9
a, sem II)
DEFINIŢII

• "Silogismul" este tipul fundamental de inferenţa deductiva mediate alcătuita din

 numai trei propoazitii categorice, in care intervin numai trei termeni ("major"- notat
P,"minor"- notat S si "mediu" notat- M, acesta apare numai in premise), dintre
acestea doua fiind premise (una "majora - apare P si una "minora" - apare S) si a
treia este concluzie.
• "Inferenţa" orice operaţie logica in care are loc trecerea de la anumite structuri logice (de
obicei mulţimi de propoziţii) la alte structuri logice (alte mulţimi de propoziţii sau expresii
logice)
• "Inferenţa deductiva " - operaţie logica in care se trece de la propoziţii (premise) cu un grad
de generalitate mei mare ("toţi sunt/nu sunt...") la propoziţii ("concluzii")cu un grad de
generalitate mai mic ("unii sunt/nu sunt...") sau cel mult egal (in cazul inducţiei complete)
• "Inferenţa inductiva " - operaţie logica in care se trece de la propoziţii (premise)
cu un grad de generalitate mai mic ("unii sunt/nu sunt..."la propoziţii
("concluzii")cu un grad de generalitate mai mare ("toţi sunt/nu sunt...").

EXEMPLU

"Daca toţi oamenii perseverenţi au succes si unii elevi sunt perseverenţi atunci unii elevi au
succes."

STRUCTURA

( Univ T3=M Af T2=P &PartT1=S Af T3=M ) -> Part

Ti=S Af T2=P

Premisa majora (MaP) /s & Premisa minora (SiM) /q —> Concluzie

(SiP) Im

Daca - indicator de premisa ;

si - conjuncţie logica (&);
atunci - indicator de concluzie si implicaţie (-+)

Toţi - cuantor universal; Univ

unii - cuantor pârtie ular; Part
au si sunt - afirmaţii Af

"Elevi" - primul termen al concluziei se numeşte"minor"

"(oameni care au) succes" - al doilea termen ai concluziei se numeşte "major"
"(oameni) perseverenţi" -termenul care apare doar in premise se numeşte
"mediu"
MaP
SiM FORMA LOGICA a enunţului poate fi reprezentata si ca aii-1
SiP

REGULI

Exista 8 "legi generale" pe care orice silogism ("mod silogistic") trebuie sa le respecte simultan
pentru
fi corect ("valid") - implicit, aceste 8 legi funcţionează si ca o metoda de testare a validităţii uni
mod silogistic dat"
1. Orice silogism conţine trei si numai trei termeni.
2. Termenul mediu este (M) "distribuit" in cel puţin una dintre premise.
3. Oricare dintre termenii "extremi" (S sau P) poate apărea ca "distribuit" in
concluzie numai daca el a fost "distribuit" si in premisa sa
4. Cel puţin una dintre premise este UNIVERSALA
5. Dintr-o premisa universala si una particulara concluzia rezultata va fi
PRTICULARA.
6. Cel puţin o premia este AFIRMATIVA
7. Din doua premise afirmative concluzia rezultata este AFIRMATIVA
8. Dintr-o premise afirmativa si una negative concluzia va fi NEGATIVA

CLASIFICARE

Clasificarea silogismelor se face in funcţie de poziţia termenilor in premise -rezultând 4 figuri

silogistice iar in fiecare dintre acestea sunt posibile 64 de combinaţii in funcţie de calitatea si
cantitatea propoziţiilor, adică un total de 256 moduri silogistice. Dintre aceste 256 de scheme
doar 24 sunt valide (cate 6 in fiecare dintre cele 4 figuri silogistice).

MP PM MP PM
SM SM MS MS
SP SP SP SP
figi fig2 fig3 fig4

Modurile silogistice sunt notate de cele mai multe ori sub forma prescurtata aai-i, e / ' o -2,eio-3
sau iia-4 unde prima litera desemnează cantitatea si calitatea premise majore, a doua litera
desemnează cantitatea si calitatea premisei minore, ultima litera cantitatea si calitatea
concluziei iar cifra desemnează figura silogistica (adică poziţia termenilor S, M si P in premise).

După extragerea formei(l) logice aceasta va Fi testata(ll) pentru a se decide (III) daca este
valida sau nu. Ultima etapa o poate constitui "interpretatrea" (IV) formulei -l se da un conţinut
adică simbolurile sunt 'înlocuite cu expresii concrete.
Modul aai-1 devine MaP "Daca toţi M sunt P expresie care respecta toate cele 8
legi generale ale
SaM si toţi S sunt M silogismului si schema de rationare este valida!
SiP atunci unii S sunt P"

Exerciţiu rezolvat

Cerinţa - explicaţi daca următorul enunţ este un silogism "Unele lucruri noi nu sunt dificil
de inteles deoarece unele lucruri noi nu presupun utilizarea unor cunoştinţe anterioare
si toate lucurile dificile presupun utilizarea unor cunoştinţe anterioare."

Rezolvare - daca enunţul prezintă toate elementele descrise in definiţia termenului

"silogism", atunci el este un silogism, aşadar verificam - conţine numai trei noţiuni(TI
="lucruri noi", T2="lucruri dificil de inteles"si T3="lucru /problema care presupune
cunoştinţe anterioare") si fiecare apare numai de doua ori; avem numai trei propoziţii
 categorice dintre care doua sunt premise (celecare urmează expresiei "deoarece" fiind
legate prin "si") respectiv una este concluzie - cea dinaintea lui "deoarece", putem
concluziona ca intrucat respecta toate condiţiile din definiţie enunţul este un silogism.

Exerciţiu propus spre rezolvare

Cerinţa - explicaţi daca următorul enunţ este un silogism "Deoarece persoanele

eficiente sunt apreciate si unii egoişti sunt persoane eficiente insemna caunii egoişti
sunt apreciaţi. "

TEME DE STUDIU - LOGICA

•• Definirea şi importanţa logicii
Argumentarea şi structura argumentării

•• Termenii:
•• caracterizare generală (definire, tipuri de termeni)
• raporturi între termeni
•• Propoziţii:
caracterizare generală (definire, structură) tipuri de
propoziţii categorice şi compuse raporturi între
propoziţii
Raţionamente:
caracterizare generală (definire, structură)
tipuri de raţionamente

•• Definirea şi clasificarea: caracterizare

generală corectitudine în definire şi
clasificare

Deductivă:
• argumente/raţionamente imediate cu propoziţii
categorice (conversiunea şiobversiunea)
• silogismul (caracterizare generală, figuri şi moduri
silogistice, verificarea prin metoda diagramelor Venn)
• argumente/raţionamente cu propoziţii compuse
• demonstraţia
•• Nedeductivă: inducţia
completă inducţia
incompletă

• Evaluarea argumentelor (validitatea argumentelor) Erori

• de argumentare
• Argumente şi contraargumente în conversaţie,
dezbatere, discurs public, eseu şi în mass-media