Sunteți pe pagina 1din 24

REVISTA LUNARA EDITATA DE C.C. AL U.T.C. ANUL XU - NR.

126 5/81
CONSTRUCTII
, PE.NTRU AMATORI
SUMAR

pag.

. . pag. 8-9
. Pentru chitară
Robot
Tester
Mixer
Punte R-C
Tranzistoare-echivalente
T!aHNICĂ MODERNA . . . . pag. 10-11
Ceasuri electronice
«TEHNIUM» PENTRU
CERCURILE TEHNICO..
APLICATtVE . . . . . pag. 12-13
Aeromodel planor cu pilot
semiautomat «Olimpic» 8
AUTO-MOTO. . . . . pag. 14
Reglajul noilor carburatoare ale
autoturismelor «lada»
pro memoria ... Reperaţi radarul
HI·FI . . . . . . . . . . pag. 15
Amplificator stereo
FOTOTEHNICA. . . . . pag. 16-17
Expotemporizator
PENTRU TINERII DIN
AGRICULTURA. . . . . pag. 18-19
Obţinereaproduselor apicole
Rulou compresor pentru grădină
Edrador de răsaduri
TINERELE GOSPODINE pag. 20
Interior '81
PUBLICIT ATE . . . . . pag. 21
I.A.E.I.- Titu
REVIST A REVISTELOR . pag. 22
Tx -10 m
Circuit Baxendail
Preamplificator
Test generator
Megafon
MAGAZIN TEHNIC. pag. 23
Abacă pentru codul culorilor
POŞTA REDACTIEI pag. 24
Radioservice

Citiţi În pag. 23
Anul 198'1 se Înscrie În istoria contemporană a patriei ca un an cu o
distincţie istorică deosebită. Este anul care marchează intrarea ţării În-

flPII tr-o etapă superioară de dezvoltare multilaterală, odată cu trecerea ia


realizarea sarcinilor unui nou cincinal 1981 esie, totodată, anul de glo-
rioasă sirbătoare a Împlinirii celor şase decenii de la făurirrea Partiduilli
Comunist Român, eveniment de Însemnătate istorică in viaţa clasei

UIICIBII muncitoare, a intregului popor. Pentru tinerii ţării nu există dovadă mai
grăitoare fati de omagiul adus evenimentului decit intensificarea efo....
turilor, a luptei pentru traducerea În viaţă a politicii partidului de edifi-
care a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României

CIIIIIIC spre comunism, politică elaborată din iniţiativa şi cu contribuţia ho-


tărîtoare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU.
Tinerilor, alături de intregul popor, le revine inalta datorie ca in uzine,

AIIVIIIAIII pe şantiere, pe ogoare, in şcoli şi facultăţi, În institute de cercetare să


infăptuiască indicaţiile şi orientările preţioase pe care le adresează secre.-
tarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cu părin-
tească grijă şi stăruitoare preocupare, astfel noi carafe hăr-

Cinstind aniversarea celor sase de-


PIITIBUlUI
mUzat, de CÎclohexanonă şi
nici ei, efortului creator, conştiinţei lor ,1 patriotice.

Trăieneanu, animator al mişcării de


cenii de la crearea Partidului C'omunist dual - re~lrejEin1Lă valori intre 213000 in creaţie tehnică a tinerilor, este autorul
Român, peste 3fj 000 de se află de lei şi 36 milioane de leVan. > La rindul lor, tinerii de fa lntreprin- unui important proiect aplicat, şi anu ..
integraţi activ rn mişcarea ({~mnlla"·ter)­ Re:spe>n!iabiiui comisiei profesional- der~ de maşini-unelte şi agregat(:~ au me multiplicatorul de moment uti-
nică-producţie» in puternice şi repre- ştiinţi1;ice de la Institutul de cercetare realizat asimilarea totală a ./izat În subansamblu! capului rotitor
zentative întreprinderi ale economiei inginerie tehnologică. Ti- de redificat universale şi al traversei sjnmgurilor carusel SC 8.1
naţionale din sectorul 3 al impărtăşeşte În diverse colective, la NC şi se 1f.lO D pentru blocări, insta-
avînd valoroase la realiza- obiec:tivf,le tinerilor care f\lu",,,,,,,lf\r de maşini sulbarlsaml:l!U- În acelaşi timp, impor-
rea unor invenţii, raţionali- pentru necesare liniilor tel11nolog 1ce
zări, la sporirea nrru-l',!'1tivH:"tii COills1:rw:toare de maşini: tomate «Oltcit».
la economish'ca unor Insemlmrite pr~~z~tnt h,JCII'ăn1
la r@alizarea de tineri Ji::lJlmnfU ..
de materii prime, hidmulic@ necesare ma N

energie De asemenea
De cls(:)menea, una dintre "",.""'".,,.. ""-
lele tinerilor
asimilarea

In ateUerul de In1:reltÎn~!)re Intrelllriniderea de maISlrll~@Jlne!ni:e


aureg;afe din Bucureşti vederea ollilioi!i!lth'ii plaraufi'ui

tinerii Alecu
nică, Lucia Pîrvu, Aneta Margtllo,ala,
Valentin Jianu şi Nicolae
Eficienţa economică a noilor produse
realizate de aceşti tineri - acid acetic
glacial, acetat de sodiu prodializă cris-

2 TEHNIUM 511981
Se remarcă,
Mircea BusuiioC din
putem să nli fim atraşi de pe~sccld(Jlrul
«Portita», executat după ... I .. n,,,.!!,,,,

TEHNIUM 5/1981 3·
22& ti

în acest caz în rezistenţa R se calculează


cu relaţiile: - - ţionăm că dinamica vorbirii nudepă­
şeşte, pentru un individ izolat, tea 40
P=U ·1 =~.~=~.
ef ef fi 2 J2 dB, pe cînd, in cazul unei orc'tlestre
complexe, dinamica poate atinge chiar
Este importalll Jecl să ştim exact ce 70 dB.
valori au fost măsurate (amplitudini, va- O .a.ltă caracteristică" importantă a
lori eficace sau valori vîrf la vîrf). Se ştie amphflcatoarelor AF o constituie/ban-
că ampermetrele de curent alternativ mă­ da frecvenţelor redate uniform, adi-
soară întotdeauna valoarea eficace a că aproximativ cu acelaşi coeficient
curentului, pe cînd voltmetrele c.a pot de amplificare. Alegerea acestei benzi
măsura valoarea eficace a tensiunii sau se face 1n funcţie de limiteledomen.iu-
valoarea maximă, în funcţie de construc- lui de frecvenţe percepute de urechea
ţia lor. în fine, cu ajutorul osci1oscopului omenească, În funcţie de natura sur-
se pot determina cel mai comod valorile sei de semnal, precum şi de exigen-
vîrf la vîrf ale tensiunilor, egale cu dublul ţele noastre În ceea ce priveşte fideli-
amplitudinilor (U vv =2.U =2 ..jiUef ). tatea redării.
Trebuie să facem aici precizarea că Se ştie că urechea omenească per-
impedanţa de sarcină a amplificatorului cepe sunetele avînd frecvenţa cu-
nu este în realitate o rezistenţă ohmică prinsă Între 16 Hz şi 18-20 kHz, li-
pură, ea conţinînd şi componente reac- mita superioară fiind variabilă atît de

AIPlIIICA1BARE AI Fiz. A. MĂRCULESCU


tive (inductivă şi capacitivă). La frec-
\enţele joase însă (sute mii de hertzi),
reactanţele pot fi practic neglijate în cal-
culul puterii active, cosinusul unghiului
de defazaj fiind foarte apropiat de va-
la individ la individ, cît şi cu vîrsta
(poate scădea pînă la cea 10 kHz).
S-al' părea deci că nu are nici un rost
să i se impună unui amplificator AF
redarea frecvenţelor mai mari de 20
loarea 1. kHz, stin moment ce noi nu le putem
Amplificatoarele sînt auzi. In realitate însă, amplificatoarele
teze, în anumite condiţii de Înaltă fidelitate au limita superioară
tensiunii de aliJmcJnlare a benzii de frecvenţe peste 20 kHz
mari decît valoarea nomI- (25 sau chiar 30 kHz), explicaţia con-
reprezintă puterea maximă dezvol
POUl'> nală, dar această suprasolicitare nu este stînd În comportarea mai bună a a-
tată de semnalul alternatÎ\ Je ie~m; in recomandată atît din cauza riscului de cestor amplificatoare În regimuriletran-
impedanţa de sarcină, în condiţii normale deteriorare a componentelor sale (tran- zitorii (redau mai corect impulsurile
de funcţionare (alimentare la tensiunea zistoare, condensatoare etc.1 cît şi din sonore cu timpi de creştere foarte
corespunzătoare, sarcină cu adaptare cauza distorsiunilor sporite ce apar astfel scurţi).
timă, semnal de intrare nominal). semnalul de ieşire. Natura sursei de semnal influen-
poate varia între de watî şi Dimpotrivă, se obişnuieşte ca am- ţează, evident, alegerea benzii de frec-
" Se pot folosi valorile sute de în funcţie complexitatea plificatoarele să fie proiectate pentru venţe a amplificatoarelor, căci una
Uin şi amplificatorului. puteri mai mari (uneori mult mai mari) • este, de pildă, să construieşti un inter-
maxime ale tensiunilor respective Fiind vorba de curent alternativ decît cele preconizate pentru redarea fon şi cu totul altceva este să faci un
valorile eficace sau sinusoidal), la determinarea În impedanta de sarcină. De exem- amplificator pentru redarea unor piese
de măsurat la oscilo" trebuie făcută distincţia plu, amatorii construiesc amplifica- simfonice. Se ştie că vorbirea conţine
acelaşi ampli'tudinile tensiunii şi curentulUI şi toare de 10, 25, 30 W etc., cu toate că frecvenţe în intervalul de la 60 Hz la
corespunzătoare. Rea- ei le solicită de regulă la puteri de re- 8-10 kHz, dar marea majoritate a
mintim că un st:mnal sin usoidal de forma dare de numai cîţiva waţi. Explicaţia energiei sonore este repartizată în-
Il = U sin rut are valoarea maximă a ten- constă În faptul că un amplificator tr-un interval mult mai restrîns. De
ale etajelor; siunii (amplitudinea) U, iar valoarea subsolicitat re dă cu mult mai bine exemplu, un interfon, un radiorecep-
= A};'Âfj ... Au.De exemplu, în cazul eficace U ef =U/J2. La fel, un curent variaţiile mari din intensitatea semna- tor miniatură sau o proteză auditivă
unui amplificator cu două etaje avînd sinusoidal de forma i = 1 sin rut are am- lului aplicat sau, cum se mal spune, pot fi concepute chiar cu o bandă de
Ab=25 şi Âf;= 10, rezultă Au=25'10= plitudinea 1 şi valoarea eficace Ief = 1/Ji are o dinamică mai bună. In cazul frecvenţe de la 200 Hz la 2 kHz, atunci
= 250. Un semnal de intrare cu amplitu- Dacă unei rezistente de sarcină R i se unei surse sonore, prin dinamică se cînd ne interesează simplitatea maxi-
dinea U in =20 mV va fi deci redat la aplică la borne ten'siunea J..L -= U sin evt, înţelege raportul (exprimat, de obicei, mă şi urmărim numai redarea inteli-
ie..,ire cu nivelul U oui=Au'U in =250. curentul prin circuit va f1, de asemenea, in decibeli) dintre amplitudinea sem- gibilă a vorbirii.
20 mV=5 V. sinusoidaL i = 1 sin evt Puterea dezvoltată nalului cu nivel maxim si a celui cu
Puterea de ieşire a unui amplificator, nivel minim. Pentru exemplificare men- (CONTINUARE IN NR. VIITOR)

rită,
"'-IP'
În anumite situaţii practice este do-
este recomandabilă sau chiar se
impune transpunerea unei scheme e-
lectronice de la varianta dată la cea
complementară, adică inlocuirea tran-
1. Se inversează polaritatea sursei
de tensiune care alimentează monta-
jul (plus În loc de minus, respectiv
minus in loc de plus).
2. Se inlocuiesc toate tranzistoarele
zistoarelor de tip pnp prin altele npn din schemă (şi cele pnp şi cele npn)
şi a celor npn prin pnp-uri similare. cu tipurile complementare lor (npn,
Un motiv frecvent al acestei trans- respectiv pnp). Conexiunile terminale-
puneri il reprezintă necesitatea adap- lor (E, B, C) rămin neschimbate. Pen-
tării polarităţii la masă intre diferite tru a nu opera modificări in valorile
blocuri ale unui mon~ complex. De rezistenţelor de polarizare. tranzistoa-
exemplu, dacă avem un amplificator rele cu siliciu vor fi inlocuite tot prin
AF cu minus la masă şi dorim să-i tranzistoare cu siliciu, iar cele cu ger-
adaptăm un preamplificator după o maniu tot prin modele cu germaniu.
schemă care are plusul la masă, este 3. Se inversează polaritatea la toate
recomandabil să transpunem pream- condensatoarele electrolitice din sche-
plificatorul in varianta complementară, mă.
cu minusul la masă. 4. Se inversează polaritatea la toate
Tot in această categorie pot fi in- diodele din schemă, adică in locul ano-
cluse şi transpunerile montajelor e- dului se conectează catodul şi vice-
lectronice care urmează să funcţio­ versa. Dacă În schema montajului este
neze in interiorul autoturismelor. Este trecut şi redresorul de alimentare,
recomandabil ca masa acestor aparate diodele acestuia şi condensatoarele
să aibă aceeaşi polaritate cu carose- de filtraj vor rămîne În poziţia origina-
ria (una din bornele bateriei este În- lă, avîndu-se in vedere faptul că am
totdeauna conectată la caroserie), bi- inversat polaritatea tensiunii aplicate
neînţeles atunci cind ele sînt alimen- montajului.
-tate de la bateria maşinii. Există şi situaţii speciale (cum ar fi
Numeroase transpuneri comple- cazul montajelor cu tiristoare), În care
mentare slnt făcute pur şi simplu din transpunerea complementară ridică
cauză că amatorul nu dispune de una probleme mai complicate şi prin urma-
din piesele de bază ale schemei ori- re nu este recomandată constructo-
ginale (de exemplu, nu are un tranzis- rilor începători.
tor de putere, În schimb are unul Pentru exemplificare am ales sche-
de tip ma unui amplificator AF de 1,5 W
COlrltirmalre, vom arăta c-um se face (preluată din «Tehnium» nr. 8/1978)
adresin- pe care am redat--o in figura 1 in va-
începă- rianta originală, iar În figura 2 În va-
rianta complementară.

4 TEHNIUM 511981
AIESEIEA ,
Deoarece în cadrul nnei clase de tole-
rantă dată
eroarea relativă maximă este
con~tantă (iar nu cea absolută), valorile
normalizate trebuie plasate în progresie t 1
IEllS 11lAIEIIII M. ALEXANDRU. Beiuş
geometrică (se poate demonstra uşor
acest lucru). Astfel au luat naştere bine-
cunoscutele serii normali~ate, fiecărei cla-
se de toleranţă corespunzîndu-i un şir
de valori de forma Ex = {1O, 10rxo lOr;,
u
+
R
R~O
Componente electronice pasive prezente practic În toale montajeÎe' lOr~, ... 10r;-1}, unde rx este raţia pro- 0--------- J
electronice, rezistoarele sÎnt produse la ora actuală Într-o gamă extrem gresIeI geometrice, avînd valoarea
de variati d~ tipuri, atit În ceea ce priveşte valoarea nominală a rezistenţei . r~ =:zrro.
Fiecare serie Ex conţine x
lor, clasa de precizie şi puterea de disipaţie maximă, precum şi in funcţie termeni (vezi tabelul nr. 3, în care s-au
de "alte caracteristici structurale sau funcţionale de care trebuie să se !iat seriile E6, E12 şi E24), numărul x o......-
ţină cont în utilizarea lor. .. ." crescînd vertiginos pe măsură ce scade
Ne propunem În cele ce urmează să enumerăm citeva dintre criteriile toleranţa maximă de fabricaţie; de exem-
~ R
de bază ce trebuie avute În vedere la alegerea rezistoarelor şi, raportate plu, seria corespunzătoare toleranţei de I
la acestea, citeva caracteristici particulare ale tipurilor curent Întîlnite
În construcţiile de amatori.
±0,5% are nu mai puţin de 192 de va-
lori normalizate (şi aceasta numai în
u
1. Valoarea nominală a rezistenţei este
cel dintîi criteriu de alegere, ea fiind re-
zultatul unui calcul prealabil sau, pur
riatia absolută maximă a valorii nomi-
naie a rezistenţei corespunzătoare unei
variaţii cu 1ec a temperaturii" ambiante.
intervalul 10 n - 100 n, situaţia repe-
tîndu-se în toate celelalte intervale de
forma 1 0-10 n, 100 0-1000 O,
1 kO ---10 kO etc.).
l
0------------
şi simplu, fiind dată în- schema pe care 3. Seriile normalizate au fost intro-
o experimentăm. Valoarea nominală, în- duse ca o consecinţă firească a împărţirii Este de la sine înteles că valorile re- lorii ohmice a rezistenţei, poate compro-
scrisă pe corpul rezistorului în -clar sau rezistoarelor pe clase de toleranţă. Pentru ieşite din calcule au' fost rotunjite astfel mite funcţionarea corectă şi stabilă a in-
codificat (prin codul culorilor, reamintit a înţelege mai bine, să considerăm inter- încît, analizînd mai atent se,gile normali- tregului montaj).
cititorilor în tabelul nr. l),se exprimă în valul 10 O -100 o, pe care vrem să-l zate, se pot constata mici neconcordanţe Atunci cind într-o schemă dată nu
ohmi (O) sau în multipli şi submultipli «acoperim» 'prin cît mai puţine valori fată de modelul teoretic. în plus, nici sînt indicate puterile de disipaţie ale re-
ai acestei unităţi fundamentale. Trebuie nominale de rezistenţă, ţinind cont de ecru.tul dintre valorile normalizate con- zistoarelor, este bine să facem, în preala-
însă precizat că ea nu reprezintă decît o «jocul» permis de toleranţele de fabri- secutive nu coincide cu toleranţele «ro- bil, 1;1n mic calcul - chiar şi estimativ -
aproximaţie a valoriil'eale a rezistenţei, caţie. Este evident că folosind rezistenţe tunde» de ± 10%, ± 20% etc. De exem- în loc de a constata ulterior că rezistoa-
ţ:;U o precizie determinată de toleranţa cu toleranţa de ± 5% ne .vor trebui plu, la seria E6, corespunzătoare tole- rele frig sau chiar că s-au ars.
(le fabricaţie (de asemenea marcată în multe valori intermediare, două valori ranţei de ± 20%, raţia progresiei este 5. Natura elementului rezistiv este un
clar sau codificat), de stabilitatea în consecutive trebuind să fie plasate de la r6 = ttTo
~ 1,47, deci ecartul dintre va- alt criteriu important de care se ţine
timp (deci, implicit, de «vîrsta» rezis- o distanţă mai mică de 10%, pentru a lorile consecutive este de 47%, iar nu seama la alegerea rezistoarelor, deoarece
torului) şi de stabilitatea termică, res- putea acoperi întregul interval dintre 40% cît ar fi rezultat din toleranţa de de ea depind numeroase caracteristici
pectiv coeficientul de variaţie cu tempe- ele. De exemplu, dacă luăm una dintre ±20%. «secundare»: inductanţa parazită (serie);
ratura a valorii nominale (deci, implicit, valori de 20 O (± 5%), ea acoperă inter- 4. Puterea maximă disipată este un capacitatea parazită (paralel); stabilita-
de temperatura mediului ambiant). valul 19 O - 21 O; următoarea valoare parametru binecunoscut dar, din păcate, tea în timp; stabilitatea la variaţiile de
2. Toleranţa de fabricaţie reprezintă nu poate fi luată, de pildă, 23 O, căci ea adeseori uitat de constructorii amatori temperaturt sau de tensiune; factorul
abaterea sau eroarea relativă maximă ar acoperi intervalul 21,85 n --- 24,15 Q atît la realizarea montajelor practice, cît de· zgomot etc.
(exprimată în procente) a valorii reale a
rezistenţei faţă de valoarea nominală
(marcată). De exemplu, o rezistenţă cu
TABELUL NR, 1

~
valoarea nominală de 100 O si cu tole-
ranţa de±20% poate avea' valoarea
reală cuprinsă între (100-20) O şi
(100+20) n, deci orice valoare din inter-
valul 80 Q -120 Q; o rezistenţă cu va-
Va-
loare
' :1
a.
CI)
o ..
:::J
#h-
.:
ia
U
o
1::
C

.Q
~
"O
a.
:1
a.
1;)
lIS
.ca
-;
"O .Q
,:
:;
..'2'
:::J
c
nominali- C» CIS o o ia C»
Z :i a:: Il. :> :i :> ~ ;( ~ ~
loarea nominală de 15 kO şi cu toleranţa
de ± 5% poate avea orice valoare reală
din intervalul
Toleranţă
)(1'1
Prima cifră O 1 2 3 4
" 5 6 7 8 9
ia
c
5 5
(15 - - ' 15) kO - (15 + - . 15) kO,
100 100
'so A doua cifră O 1 2 3 4 5 6 7 8 9
adică 14,25 kO -15,75 kO.
c
QlI
A treia cifră
Este bine ştiut că nu toate montajele a.
lIS (coeficient de
electronice necesită valori exacte de re- o multiplicare) 1 10 102 103 1«f 105 106
zistenţe (a se compara un multivibrator ii
cu un instrument de măsură), motiv >
pentru care în fabricaţia de serie au fost Toleranţă ±1% ±2% Fără marcaj = ±20% ±5%±10%
asimilate mai multe clase de precizie
(toleranţe), urmînd ca beneficiarul să de-
cidă alegerea în funcţie de exigenţele şi ar rămîne astfel inaccesibile rezisten- şi la tr'anscrierea schemelor respective. o clasificare a rezistoarelor după a-
sale concrete. In tabelul nr. 2 este schi- ţele cuprinse între 21 O şi 21,85 O. Deci Se ştie că la trecerea curentului electric cest criteriu este prezentată în tabelul
ţată o împărţire a rezistoarelor în funcţie se ia următoarea valoare de 22 O (± 5 %). de intensitate 1 printr-o rezistenţă R, nr. 4. Desigur, limitele domeniilor de
de gradul de precizie a valorii nominale, Situaţia se schimbă atunci cînd rezis- în aceasta din urmă se dezvoltă o can- valori nominale, tensiuni de lucru şi pu-
indicîndu-se totodată natura fizică a ele- tenţele au toleranţă de ± 10% sau ± 20%. titate de căldură pe unitatea de timp (s) teri de disipaţie sint orientative, avînd-
mentului rezistiv şi coefîcientul maxim de acelaşi interval 10 n- 100 O putînd fi egală cu produsul R· 12 (R - în ohmi, du-se în vedere perfecţionările continue
variaţie cu temperatura a valorii nomi- acoperit prin mult mai puţine valori 1 - în amperi). Capacitatea rezistorului din tehnologia de fabricaţie.
nale. Aceasta din urmă desemnează va- normalizate. de a împrăştia (disipa) căldura astfel re- Pentru constructorul amator, impor-
zultată în mediul înconjurător este, evi- tant este să aibă în vedere indicaţiile,
TABELUL NR 2 dent, limitată, depinzînd atît de dimen- dar mai ales contraindicaţiile de utili-
siunile şi natura rezistorului, cît şi de zare a anumitor tipuri de rezistoare a-
Coeficientul temperatura ambiantă, gradul de venti- tunci cînd montajul experimentat im-
Natura Toleranţa maxim laţie, posibilitatea de acces al aerului din pune anumite condiţii speciale. De exem-
Clasa elementului
rezistiv t (%) de tem~eratură
(x10;o lOC)
exteriorul montajului pentru autoventi- plu, un montaj care urmează să func-
laţie etc. Prin urmare, în condiţii externe ţioneze cu semnale electrice foarte slabe
date, pentru fiecare rezistor există o li- va trebui realizat neapărat cu rezistoare
0,01 ±5 mită maximă a produsului R· Il pînă la cu factor de zgomot redus (peliculă me-
In'altă bobinate 0,025 ±10 . care funcţionarea poate decurge fără o talică); un montaj ce lucrează la frecven-
precizie folii metalice 0,05 supraîncălzire periculoasă -- limită ce ţe foarte înalte va fi echipat cu rezistoare
0,1 poartă numele de putere maximă de avînd inductanţă şi capacitate parazite
disipaţie, Pdmax sau Pd. Pentru un re- cît mai mici etc.
0,1 ±10 zistor dat, cu valoarea Pd cunoscută şi Desigur, atunci cînd nici1;1J)a dintre
Precizie bobinate 0,25 t25 cu valoarea nominală R a rezistenţei de proprietăţile secundare menţionate nu
pelicule metalice 0,5 ne interesează În mod d('nse~it /con-
asemenea cunoscută, putem astfel cal-
cula curentul maxim admis, Imax = struim, de pildă, o sonerie electronică),
bobinate 1 +50 = .J Pd/R sau tensiunea maximă ce se rămîne de adăugat criteriul preţului. care
pelicule metalice 2 ±100 inclină in favoarea rezistoarelor cu car-
poate aplica la bornele sale, Umax =
pelicule de oxizi bon aglomerat.
Semiprecizie metaliCÎ 5 +200 = J Pd . R. pe .........
JlUpAU,
6. Criteriul dimensiunilor (gabaritului)
pelicule de carbon zistor cu R = 100 n îl menţionăm doar în treacăt, deoarece
{+200 ţinem Imax=O,l A
pirolitic -500 constructorii amatori îşi proiectează, de
Din punct de vedere practic, este bine regulă, cablajele funcţie de tipurile
să utilizăm rezistoare cu de disi- pieselor pe care le posedă sau pe care le
bobinate 5 {+200
Uz curent -500 paţie maximă mai mare cea reieşită pot procura.
10 ±1000 din calcule (încălzirea excesivă nu pune
carbon aglomerat 20 ±2500 în pericol numai rezistorul respectiv sau
piesele învecinate, ci, prin afectarea va- (CO~TINUARE IN NR. VIITOR)

TENHIUM I/tllt
5
fică de dant pentru a
caz, sarcina este formată R şi adus la de audiţie
în paralei cu P2 (se neglijează aportu1 difuzor de 2-3 W/4-8 n. Din re:CÎstenta
impedanţei de intrare În circuitul .in- Rn se poate modifică· amplifk:;area.
tegrat TBA 790 K). C7 are 100 nF. Nu se recomandă o scădere a valorii

CQ-YO
Oscilatorul foloseşte un tranzistor acesteia sub 10 n.Condensatorul C3\l
de tip BC 107 (T,I)' Regimul de lucru realizează o limitare a benzii redate.
ales are o mare importanţă asupra Sursa de alimentare trebuie să
stabilităţii de frecventă. Pentru a avea furnizeze două valori de tensiune: 4,7 V
un conţinut minim de armonici, con- şi 12,4 V. Stabilizarea tensiunii mai
densatorul C2~ se micşorează pînă mari se realizează cu un tranzistor de
aproape de limita ieşirii din oscilaţie. tip BO 235 (237, 239) sau 2 N 3055. Cu

RBCEPToa SSI-CI Ing. ANCRIAN NICOLAE


Bobina oscilatorului (Tr. 4) se reali-
zează pe un miez tip oală (similar
Tr. 1 ... Tr. 3). Infăşurarea 1-2 are 10 spi-
re, iar 3-4 are 3 spire. Sîrma poate fi
CuEm!i'5 0,12-0,25 mm.
Etajul separator (Ts ) s-a introdus
ajutorul unei diode Zener se obtine
şi cealaltă tensiune (4,7 V), necesară
polariZării bazelor tranzistoarelor.

PUNERE ÎN FUNCTIUNE.
REGLAJE
împreună cu capacitatea C2 • rezonea- cu scopul de a obţine o influenţă mică Pentru reglare sînt necesare urmă­
Aparatul prezentat permite recepţia din celelalte etaje asupra stabilităţii
emisiunilor SSB şi .CW din banda ză pe aproximativ 3,73 MHz. Circuitul toarele aparate: A VO-metru, frecvenţ­
oscilant format din condensatorul <4 frecvenţei; În plus, pentru deschiderea metru numeric, generator de semnal
3,5-3,8 MHz. Sensibi\itat~ este mai diodelor 0 , -04 este necesar un sem-
bună de 1.f/-V folosind numai tranzis- şi infăşurarea 1-2 a transformatorului şi osciloscop.
Tr. 2 se acordează pe cea 3,64 MHz. nal puternic. Transformatorul Tr. 5 se Mai intîi se testează sursa de ali-
toare de tip BC 107 şi BC 177. Atenua- realizează tot pe o ferită de tip oală.
rea benzii laterale nedorite variază in- Cuplajul dintre cele două circuite de- mentare. Cu ajutorul voltmetrului se
pinde de valoarea condensatorului C3 • Infăşurările sînt identice şi conţin cîte măsoară tensiunea alternativă din se-
tre 20 şi 30 dB in interiorul gamei re-
Bobinele se realizează pe miezuri tip 40 de spire din CuEm ~ 0,1 mm. cundarul transformatorului de reţea.
cepţionate.
oală folosite În etaje le de frecvenţă in- Reţeaua de defazare RF face ea Nu s.econectează alimentăriie etaje lor
In compunerea receptorului intră ur- la bornele G şi H să se obţină două
mătoarele etaje: filtrul trece-bandă termediară ale receptoarelor industria- receptorului şi nu se montează tran-
le. Infăşurarea 1-2 a transformatorului semnale defazate Între ele cu 90°. Ea zistorul 1;,. După conectarea tensiunii
(FTB) .- Tr. 1, Tr. 2; amplificatorul se compune din condensatorul <;7 şÎ
reflex (~ , T2 , T 3 ); oscilatorul cu frec- Tr. 1 are 3 spire din CuEm 0 0,14- alternative la intrarea punţii redresoa-
0,25 mm. Infăşurarea 3-4 conţine 10 rezistenţa semireglabilă ~o. . . re, cu ajutorul voltmetrului se măsoară
venţă variabilă (VFO)- T4jo; separato-
spire din aceeaşi sîrmă. fnfăşurarea Mixerele sînt de tip comutator-in- in punctul A o tensiune de cea 15 Vec.
rul (~ ); două mixere echilibrate (Dt ... versor cu transformator diferenţial. In punctul B tensiunea trebuie să fie
0 4 ); aefazorul pentru radiofrecvenţă; 1-2 a transformatorului Tr. 2 conţine
10 spire, iar 3-4 are 3 spire tot cu con- Oiodele 0 1 şi 0 3 , împreună cu infă­ egală cu cea a diode; Zener. Se co-
defazorul pentru audiofrecvenţă; fil- şurarea 3-5 a transformatorului Tr. 3,
trul trece-jos (FT J); amplificatorul de ductor CuEm ~ 0,14-0,25 mm. nectează tranzistorul 1;.. Tensiunea
Amplificatorul reflex este realizat formează un mixer. Rezistenţa semi.!' in punctul C trebuie să fie mai mică
putere (TBA 790 K); sursa de alimen- reglabilă Rs ajută la echilibrare. Celă­
tare. cu tranzistoarele 1: ... T3 şi amplifică cu 0,6-0,8 V decit în B, iar În O de
semnalul de radiofrecvenţă cules de lalt mixer cuprinde aceeaşi înfăşurare 4,7 V.
Funcţionare. Semnalul captat de
la ieşirea FTB plus semnalul de joasă a lui Tr. 3, diodele O2 şi 0 4 şi rezistenţa In continuare, se alimentează ampli-
antenă trece prin filtrul trece-bandă
frecvenţă provenit de la FTJ. Acest semireglabilă Ro. ficatorul audio (TBA 790 K). Capătul
(FTB) şi ajunge la intrarea preampli- Reţeaua de(azoare pentru sem-
ficatorului. Din secundarul transfor- lucru este posibil datorită diferenţei potenţiometrului P2 (dinspre punctul
mari dintre cele două benzi de frec- nalul de AF are în componenţa sa E) se deconectează din montaj şi se
matorului Tr. 3 ajunge În etajul de două celule Re, care formează braţele
mixare. Tot aici este conectat şi VFO- venţă (300-3 400 Hz şi 3,5-3,8 MHz). leagă la generator. Frecvenţa se fi-
Separarea se realizează prin celule Re. unei punţi echilibrate la o frecventă xează la 1 000 Hz, iar amplitudinea la
ul. Semnalul de joasă frecvenţă, re- centrală aleasă intre 800 şi 2000 Hz.
zultat la ieşirea mixerului, trece prin Capacităţi le Cs şi CE> se a leg astfel cca 5 mV. Se reglează valoarea rezis-
Încît să reprezinte un scurtcircuit pen- Pe o diagonală se conectează ieşirile tenţei ~9 pînă in momentul În care
comutatorul K şi ajunge la defazorui celor două mixere, iar pe cealaltă FT J. puterea semnalului pe difuzor creşte
de audiofrecvenţă; mai. departe, prin tru radiofrecvenţă, dar să nu influen-
ţeze semnalul audio. Schema ampli- Filtrul trece-jos este o celulă 11 ce peste 50 mW.
FTJ el ajunge la intrarea preamplifi- înglobează condensatorul C26 , bobina
catorului. reflex. Amplificat, semnalul ficatorului (cu cuplaj prin emitor) per- . Următoarea etapă constă În pune-
este cules de la bornele rezistenţei Rs mite obţinerea unei amplificări mari, L şi condensatorul 2 ? e rea în funcţiune Aa oscilatorului şi a
fără a exista pericolul unei autoosCÎ- Caracteristica de atenuare se poate separatorului. In punctul E se cu-
şi transmis amplificatorului final.
laţii. Tranzistoru! T2 amplifică În mon- urmări În figură. Bobina trebuie' să plează oscilatorul avînd baza de timp
taj cu bază comună (BC). În RF, sar- aibă o inductantă de 100 mH. Numărul de O,5.f"s/div, iar atenuatorul la 0,5-
pARTI COMPONENTE. de spire depinde de inductanţa speci- 1 V/div. Se cuplează aiimentarea (+12.4
DETALII CONSTRUCTIVE cina este formată din circuitul acordat
Tr. 3 (secţiunea 1-2), Cs , C9 şi eVI' fică a miezu lui folosit (n ~). Pentru şi 4,7 V). Dacă tranzistorul T4 nu osci-
Filtrul trece-bandă (3,5-3,8 MHz) Transformatorul Tr. 3 se realizează sp lează, se inversează între ele capetele
asigu ră o separare faţă de alte postyri pe acelaşi tip de miez ca Tr. 1 şi Tr. 2. o inductanţă specifîcă de 400 nH/sp2 I infăşurării 3-4 (Tr.o4). Forma semna-
din afara benzii de rad ioa matori. In- Datele înfăşurărilor sînt: 1-2=10 spire datele sînt următoarele: 1-2=200 de lului trebuie să se apropie cît mai mult
făşurarea 2-3 a transformatorului Tr. 1, CuEm)?5 0,15 ....... 0,25 mm, iar 3-5=6 spire spire şi 2-3=300 de spire din CuEm de o sinusoidă. Dacă se observă o

constituie un cir-
formează «linii»,
ori mari decît

VC3APG
Circuitele integrate logice permit reali- Intrucit intrarea O este conectată cu ie-
zarea unor manipulatoare electronice şirea Q,. circuitul va realiza o divizare cu
cu un număr redus de componente. Un doi. Impulsurile divizate, cu factor de
astfel de aparat se prezintă În figura 1. umplere de 0,5, se aplică tranzistorului
Montajul conţine numai .două circuite Tz prin rezisten~ RS1 constituind «punc-
integrate, COe 400 şi COS 474. In stare te» şi (!pauze». In colectorul tranzisto-
de repaus, poarta Pl are la ieşire nive- rului T2 se află releul de manipulare.
lul logic «O» şi oscilatorui, format din Acest releu poate lucra la orice ten-
porţile NANO P2 şi P3t precum şi tran- siune, dar dacă aceasta este mai mare
zistorul T1' este blocat. Circuitele bi- de 5 V, alimentarea releului şi deci a
s~a'piie (CSl şi CS:?) au ieşirile Q=O tranzistorului T~ se va face separat. T \1CB2.
ŞI Q=1. Dioda 0 3 asigură protecţia tranzisto-
la
acţionarea pîrghiei de manipulare, rului împotriva tensiunilor de autoin- ~ Q +4+5V
se conectează la masă una din intrările ducţie create de inductanţa bobina! 8~

Il
1'?:t
porţii P1. şi ieşirea acesteia Îşi schimbă releului. ~ ____________________~R
starea, permiţînd intrarea În funcţiune Pe durata transmiterii «punctelor»,
a oscilatorului. Frecvenţa de oscilaţie
depinde În principal de valorile onden-
satorului C l şi potenţiometrul'JI R,.
Impulsurile dreptunghiulare rezuitate
circuitul bistabil CB2 este blocat, de-
oareţe ieşirea porţii 'P.r aplică pe intra-
rea R un nivel logic «O». la trecerea
pîrghie! dJ?i manipulare În poziţia «linii»,
--
se aplică pe intrarea de tact a circuitu- intrarea R primeşte nivelul «1» şi cir-
lui bistabil tip O (CS t ). cuitul bistabil CB2 realizează o divizare
Fiecare front pozitiv va transfera sta- suplimentară cu doi a impuisurilor de
rea intrării D la ieşirea Q a circuitului. pe ieşirea Q a circuitului CS..

6 TEHNIUM 5(1981

I
t.
I
Tr.1 Tr.2 I
I
1
I
!
I
I
I
I
I
L_~...P.!: ______________ "":'_~______________..J ~~pf/b~ potenţiometrele R3 şi R 9 se Încearcă
obţinerea unui minim pronunţat Pe
cealaltă poziţie a comutatorului K sem-
nalul trebuie să aibă o amplitudine de
diofrecventA este necesară o etalo- ţeaua de 220 V ........ Frecventa generato- cel puţin 0,5 V. Aceas1a este poziţia
nare a osciloscopului. Intrările X şi Y rutui se baleiază între 0,3 şi 10 kHz. corespunză+oare recepţionării emisiu-
se leagă pe rind la generator (oscilo- Amplitudinea semnalului se alege în- nilor SSB cu bandă laterală inferioară
scopul se trece in poziţia «bază de tre 1 şi 3 V. Caracteristica de amplitu- (BLI).
timp exterioară»). Se fixează o frec- dine va fj cea din figură. După această Testarea preamplificatorului re-
venţă cuprinsă În banda de 3,65- operaţie se leagă intrarea Y a osci 10- flex. Generatorul de radiofrecvenţă
3,7 MHz. Amplitudinea poate fi de scopului in punctul l, iar intrarea X rămîne conectat in punctul N şi pe
cea 1-3 V. Se reglează atenuatorul În M. la cea 1,5 kHz se va obţine o frecvenţa FO=1,5 kHz (ca la etapa an-
osciloscopului (Y) pînă ce amplitudi- figură În formă de cere (osciloscopul terioară), dar amplitudinea semnalului
limitaresuperioară sau inferioară, se nea deviaţie! pe verticală este egală se etalonează ca la etapa de testare se ia de 10 mV (potenţiometrul Pt se
modifică valoarea rezistenţei Rt4 pînă cu cea de pe orizontală. Prin conec- a defazorului RF). In jurul acestei frec- reglează În poziţia dinspre +4,7 V).
cînd se obţine o limitare simetrică. tarea simultană a celor două intrări ale venţe figura are formă de elipsă cu Potenţiometrul P2 se roteşte În pozi-
După aceea se micşorează valoarea osciloscopului la generator trebuie să diametrul mare pe verticală sau pe tia de volum minim. In punctul E se
condens~torului C pînă la dispariţia. se obţină o dreaptă Înclinată la 45°, orizontală, in funcţie de valoarea frec- conectează osciloscopul. Se alimen-
4
limitării. In continuare se trece oscilo- După această operaţie se cuplează venţei. tează şi preamplificatorul cu +4,7 V
scopul În punctul F. Se observă că . intrarea Y În G şi X În H (sau invers). Testarea mixerului se face cu şi +12,4 V. Se roteşte potenţiometrul
semnalul are aceeaşÎ amplitudine şi Se reglează valoarea potenţiometiUlui VFO-ul alimentat. Osciloscopul se cu- P1 pină ce pe ecranul osciloscopului
formă cu cel din punctul E. Tot În F semireglabi! R1!l pînă ce pe. ecranul plează În punctul 1, iar generatorul În apare semnalul amplificat. Rotirea se
se cuplează frecvenţrnetrul, cu osdloscopului se obţine o figură în punctul N. Oscilatorul local se fixea~ continuă pînă În momentul obţinerii
rul căruia se verifkă acoperirea formă de cerc. Cu aceasta reglarea o FO în mijlocul benzii. unei amplificări maxime. Punctul se
MHz, Factorul de defazorului de RF este terminată. se reg lează la o frecventă marchează pe panoul receptorului.
Pentru testarea fHtrului o amplitudine de 1 Vvv. Depăşirea acestuia corespun,de unor
limita Ct!l!"""I"U'It"ll"fl ['"70,''''''''''''' defauH'u~ui Af, în punctul OS(;!lOS(~(m va apărea un semnal distorsiuni mari ale semnalu:lui.
bă din Tot cu această conectează generatorui (Zg=600 de joasă frecvenţă (1,5 kHz). Comuta- Pentru a se verifica amplificarea În
ocazie se etalonează şi scala. . Osciloscopul se cuplează în punctul torul K se trece pe poziţia În care sem-
Pentru reglarea defazondui de ra.. Receptorul nu se cuplează la re- nalul (în punctul 1) este mai mic. Din (CONTINUARE IN PAG.22)

1 V. Din potenţiometrul Pt se tncearcă continuă de 1 V (pe intrarea de 1 V).

ADAPTOR
cele corespunzătoare punctelor sau pa- obtinerea unei frecvenţe de 1 000 Hz. In acest caz, rezoluţia este de 1 Hz/
uzelor. Corectarea automată a lungimii La nevoie, se modifică şi valoarea po-
punctelor şi liniilor se face cu ajutorul 10 mV. Se micşorează tensiunea de
diodelor cu siliciu 0 1 şi O 2 (1 N 914, tenţiometrului P3. In acest caz, re- intrare la 0,5 V. Dacă frecventa nu este
F 107, 1 N 4003 et,ţ.), precum şi prin co- zo!uţia este de 1 Hz/1 mV. de 50 Hz, se reglează din P4' Retuşul
nectarea ieşirii Q a circuitului CB:! la 2. Se micşorează tensiunea de in- se realizează alternativ dinPl şi P3
intrarea porţii P4' Autocontro!ul se rea- AHM&T NEHM&T trare la 0,5 V. Din Pl se incearcă re- cind tensiunea de intrare este de 1 V
lizează cu receptorul statiei sau cu .glarea frecvenţei exact pe 500 Hz. şi din· P2 şi P3 cind tensiunea de in-
ajutorul unui generator de audiofrec- Cuplind adaptorul alăturat cu un Se controlează din nou dacă la 1 V trare are valoarea de 0,5 V.
venţă. Schema unui asemenea genera- frecvenţmetru numeric, se obţine un frecvenţa este tot de 1 000 Hz. Dacă 4. Se verifică dacă indicaţiile de pe
tor realizat cu un circuit integrat COS 400 voltmetru digitai cu precizia mai bună nu, se trece la varianta următoare.
(CII 30 sau CII 50) se prezintă in figura 2. scalele de 10 V şi 100 V sint corecte.
Poarta NAND (fig. 2) Pl; serveşte de 0.50/0 şi rezistenta de intrare de 3. Se modifică valoarea potenţio- In caz contrar se modifică valoarea
pentru comanda oscilatorului (constt· 100 kn./V. Schema reprezintă un con- ti' P ă 1d f ta . rezistenţei de 900 kn sau a celei de
vertor tensiune-frecvenţă cu o 'I'n!'a~
A

me ru Ul 1 pm c n recven ·OSCI-
tuit din portile Ft , Pr şi Ps )' Cele două iatorului este de 100 Hz la o tensiune 9 M.n.
intrări !lle porţii Ps se conectează la ie- ritate excelentă. Practic este vorba de
şirile Q ale circuitelor basculante bi- un oscilator cu TUJ a cărui frecvenţă
stabile CSl şi cazI adică la picioruşele depinde de tensiunea aplicată la in-
6 şi 8 ale circuitului integrat COS 474. trare, Vin. Tensiunea de ieşire are
Oscilatorul funcţionează numai atunci
cind ieşirea portii Ps se afiă la nivelul
o frecvenţă f = 1/T. Aceasta depinde

tov
de timpul de incărcare şi descărcare
logic «1 ». Această stare apare cind
cel puţin una dintre intrările portii p$ a unui condensator C. Timpul de incăr­
se află ia nivelul logic «O»), deci cind se care este determinat de o tensiune
transmit puncte sau linii. Cu valorile Vo proporţională cu tensiunea de in-
componentelor din schemă, frecventa trare. Intre frecvenţă şi curentul de
de oscilaţie este de cea 1 kHz. Încărcare nu există o relaţie liniară.
Audiţia se face într-o cască telefonică De aceea se Iiniarizează cu un grup
legată in para!el cu o diodă cu germaniu
format dintr-o diodă şi un potenţio­ 4A
sau siliciu, care limitează tensiuniie de
autoinducţie ce apar la ap!icarea· unor metru liniar. Reglind o valoare optimă FRECVENtMETl?u
impulsuri dreptunghiulare unei sarcini pentru P4' se obţine o liniaritate mai NUMERIC
inductive. Montajul, realizat pe o plă­ bună de 0,5%.
cuţă de cablaj imprimat simplu placat,
se introduce intr-o cutie metalică. Pen- PUNEREA ÎN FUNCTIUNE.
tru o tensiune de alimentare de 4,5 V, REGLAJE
montajul consumă cea 45 mA. 1. La intrare se aplică o tensiune de

TEHNIUM 511981
7
- tensiunea de alimentare: +250 V;
- consumul
20 mA;
preamplificatorului :

- tensiunea sursei de intrare:


10 mV.
ROIII
BALOGH TIBOR
Semnalul provenit de la sursă este Cu ajutorul a două fotodiode iden-
amplificat cu dubla triodă ECC 83, la tice se poate realiza ~"un disl!>ozitiv
un nivel corespunzător pentru a fi automat care are posibilitatea de a ur-
prelucrat cu o altă jumătate a unei mări un punct luminos. Robotul se
triode ECC 83. sprijină pe trei roţi: roata din faţă
Particularitatea montajului constă pentru stabilirea direcţiei' şi douăro~
tocmai în modul de rezolvare a corec- În spate pentru tracţiune.
ţiilor legate de tonalitatea dorită (po-
Schema circuitului electronic este
tenţiometrul P2 corectează frecvenţe­
.., le joase, iar P3 corectează frecvenţele
dată in figura 1-
Cele două sesizoare, Dt şi O2 • sînt
Înalte), cit şi de timbru! dorit la chi-

PINTRU CHITARA tară: potentiometrul P", va regla tona-


litatea «cristal» a chitarei, iar cu Ps
şi P6 se reglează timbrul «sec» al chi·
tarei (cerut în imitafiile de banjo).
Primul tub, va fi montat cît mai
montate În socluri de metal sau mate-
rial plastic (figura 4); soclurile se mon-
tează pe axul roţii direcţiei sub un
unghi de 90° (figura 2). Axul de direcţie
este pus in mişcare de motoraşul mt
Ing. STE~AREL GRiNEA prin intermediul unui reductor. Acesta
departe de transformatorul de reţea reduce turaţia motorului de la 4 500 roti
Preamplificatorul prezentat În sche- următoarele date tehnice: şi preferabil cu suspensie antimicro-
min la 70 rot/min. Se pot folosi diferite
ma de mai jos, realizabil cu tuburi elec- - tensiunea de ieşire: 250 mV; fonic€! (soclul va fi fixat cu pufere de tipuri de reductoare cu curea sau roţi
tronice rezultate dintr-un televizor - gama de frecvenţe pentru valori cauciuc). dinţate; se recomandă folosirea celui
vechi, este conceput pentru alimen- maxime ale core'ctiilor: 35 Hz-18000 Tensiunea de alimentare a filamen- cu roată-melc.
tarea unui amplificator de putere sau Hz; , . telor este de 6,3 V, iar o măsură de Oiodeie D, şi D 2 sînt legate la în-
ca adaptor pentru orice amplificator - corecţia de tonalitate: +15 dB la prevedere impune redresarea acestei trarea amplificatoarelor de curent con-
cu puterea mai mare de 10 W. 1 000 Hz; tensiuni cu o diodă de putere {EFR 136 tinuu prin intermediul unor fire foarte
Cu o doză (de fabricaţie româneas- - distorsiuni: 0,1% în gama 50 Hz- efc.}, plecîndu-se În acest caz de la o
flexibile şi spiralate. Cele două ampli-
că) de pe chitara «Do'ina» se obţin 15000 Hz, la 150 mV ieşire; tensiune alternativă de cea 10 V .. ficat.oare de curent continuu sînt iden-
tice şi au ca elemente de execuţie
reiee de 12 V/20 mA.
Tranzistoarele T1 • T 2 , T3 • T",.. res-
pectiv T7, Ts ' ~, 1;0 ' sint amplifica-
toare de tensiune, iar Ts şi 1';, lucrează
ca amplificatoare de curent şi au ca
sarcină bobinele releelor (figura 1).
• Factorul de amplificare este ajustat
din potenţiometrele semireglabile de
250 kn. Din aceste potenţiometre se
pot simetriza cele două căi de ampli-
ficare.
Poziţiile contactelor releelor deter-
mină staţionarea sau funcţionarea În-
tr-o direcţie sau alta a motorului de
direcţie ml • Dacă dioda D 1 primeşte
flux luminos, atunci releul d1 se an-
clanşează şi cuplează motorul m1 in-
tr-un sens. Sensul trebuie ales astfel
incit rotaţia axului de direcţie să fie
in direcţia punctului luminos. Atunci

IIITIR
N.GALAMBOS
Prin această operaţie aparatul este
echilibrat şi etalonat pentru orice con-
densator cu valoarea din domeniul de
măsură menţionat. Condensatoarele
de testat vor fi introduse la bornele
din condensatoare capacităţi supli-
mentare, respectiv condensatoare de
valoare mică. Aceste condensatoare
etalon de echilibrare vor fi finalizate
şi păstrate În vederea conectării lor
.IIIIR
GHEORGHE ~UCAN,
C·C' in Jocul condensatoarelor de eta- la bornele C-C' În cazul folosirii dis- Cluj-Napaca
Dispozitivul alăturat permite sorta- lonare. Etalonarea dispozitivului pen- pozitivului pentru imperecherea rezis- Amatorilor ce posedă un amplifica-
rea operativă a rezistoarelor sau con- tru împerecherea rezistoarelor se face toare/or. RezÎstoarele de sortat Rx-Rx' tor cu un număr redus de intrările
densatoarelor care trebuie să fie cît astfel: se deconectează din monta; R2 vor fi fixate În locul rezistoarelor R%-RJ. recomand construirea mixerului ală­
mai identice ca valoare. Astfel se pot şi R3 (format din potenţiometrul ~, Se remarcă faptul că. fa trecerea de turat '
sorta cu o precizie mai bună de 1% inseriat cu un rezistor de 330 J'l); se la furcţia dP, sortare a condensatoa- Schema este foarte simplă, utili-
condensatoare avind valori Între 500 pF măsoară pe o punte valoarea exactă 'relor fa funcţia de sOrrare a rezistoa- zind piese puţine, uşor de procurat.
şi 50 j-I-F şi rezistenţe intre 470.n şi a lui R2 i se măsoară apoi complexul refor, sint necesare înlocuiri de piese. Intrările slnt identice şi nu se influen-
1 M.n.. Analizînd schema, se remarcă R3 şi se reglează P. pînă la obţinerea Acest inconvenient se poate soluţiona ţează reciproc, rezultatele obţinute fi·
asemănarea cu schemac/asică a mul- unei rezistenţe ega1e cu R2 • Se intre- folosind comutatoare adecvate cu re- ind foarte bune.
tivibratoarelor astabile. Singura dife- duc din nou componentele R2 -R3 În zistenţe de contact cît mai bune. Lă- Valorile pieseJor nu sînt critice; mo-
renţă o constituie intercalarea rezisto- montaj. La bornele C-C' se introduc săm la latitudinea constructorului a·· dul lor de amplasare rămîne la alege-

Rll
rului de 33O.n. (Rs > cu care se inter- două condensatoare de aproximativ mator soluţia tehnologică, adoptată rea constructorului. Montajul se poate
conectează colectoarele tranzistoare- 10 nF (poltstiren sau mică) avînd valori în raport de cerinţele şi posibilităţile face fără circuit imprimat, dar este ne-
lor T1 - T 2 • rn paralel pe acest rezistor cît mai identice. Se echilibrează apOi lui. cesară ecranarea pentru evitarea bru-

montajul, coneclind in par;;::e~~.Ulr


se leagă un instrument de 150.l-'A cu mului.
zero la mijloc. rn cazul sortării con- 1Kn
densatoarelor, dacă valorile C şi C'
sînt identice, instrumentul va indica
zero, Întrucît semnalele dreptunghiu-
Iare care apar pe cele două colectoare
sint simetrice. Dacă valorile C şi C'
sint diferite, se va remarca deplasarea
acului instrumentului spre stinga sau
12 (Rx~
KS2 l 330D
120
n 9V
+
-:I
PUITI R-C
Elev VIRGIL OOBROTĂ,
dreapta reperuluizero. CI Clui-Napoca
Înc{mte de punerea În funcţiune, apa-
ratul trebuie etalonat. după cum ur-
-III----
-_e_----,
Prezentăm alăturat o punte pentru
mează: se sorte-ază la o punte de pre- (tOnF) măsurarea rezistenţelor şi capacită­
cizie două condensatoare de aproxi- ţi/or În domeniile 10n -10Mfl, res-
mativ 10 nF În aşa fel incit valorile pectiv 10 pF-1gJ. Indicatorul (de
lor să fie cît mai egale. Se introduc nul) il reprezintă o cască de impe-
apoi aceste condensatoare in montaj 150-0-150 danţă mare (1 000-4000 .Q), iar ali-

p~
pe loc,urile prevăzute pentru C-C'. Dis- mentarea se face de la o baterie de
pozitivul se pune in funcţiune şi se re- lanternă de 4,5 V. Generatorul de

.__~[It--I~R5
glează potenţiometrul P1 pînă la echi- audiofrecvenţă (cea 1 kHz) este reali-
librarea montajului, respectiv pînă cînd zat cu două tranzistoare pnp de mică
se obţine indicaţia zero a instrumert~ 331-0 e - - - - - - - '
_fl.....;...
putere şi joasă frecvenţă (orice tip).
T3 • conectat 11'1 montaj de amplifica-
tului de măsură.

8 TEHNIUM 5{1981
7

cind dioda D 2 este iluminat~, motorul


m1 este alimentat invers prin contac-
tele releului d 2 •
1 " Tracţiunea este realizată cu moto-
4 raşul m2 de 4,5 V şi 4500 rotjmin.
Reductorul folosit la tracţiune este
de acelaşi tip ca şi cel de la direcţie,
cu deosebirea că s-a mai intercalat o
roată dinţată pentru a se ajunge la
turaţia finală de 20 rotjmin. Tranzis-
toarele Ts şi T6 sînt de tipul EFT 321-
343. in rest, toate tranzistoarele sînt
de tipul Be 107.

TRAIIIISTIIARE - I
PT 1558 2N 3553
PT 4416
MIXER RE 1116
RR 83
AD 149
2 N 3555
EFT 333'

ECHIVAlENTE RR 87
RR 117
RRJ 14
RRJ 20
EFT 333
EFT 333
EFT 333
EFT 333
TIP TIP I.P.R.S. RRJ 34 EFT 333
RT 5108 2 N 3866
OC 1070 EFT 331 SC 12 EFT 333
OC 1071 EFT 332 SC 107 SC 107 (SC 237)
OC 1075 EFT 333 SC 108 SC 108 (SC 238)
OD 603 AD149 SC109 SC 109 (SC 239)
OD604 AD 149 SC 206 SC 170
OD 605 AD 149 SC 207 SC170
OS 1 AD 149 SE 1001 SF 254
PSC 107 SC 107 SE 1002 SF 254
PSC 108 SC 108 (SC 238) SE 1010 SF 254
PSC 109 SC 109 (SC 239) SE 2001 SF 255
SE 2002 SF 254
SE 3001 SF 173
SE 4001 SC 239 S
SE 4002 SC 239 C
tor AF, are ca sarcină chiar bratele P2 (1 k1.l) se echilibrează puntea, ur- ţiometrului P2 i se ataşează un tam- SE 4010 SC 239 C
punţii. Din P, (10 kn) se reglează vo- mărind obtinerea unui ton minim in bur divizat şi un buton. SE 5001 SF 173
lumul tonului, iar din potenţiometrul cască. t~ vederea etalonării, poten- SE 5002 BF 173
SE 5003 SF 173
Rx Cx SE 5020 SF173
SE 5021 SF 173

'K
1DDl1~ il· 1
in perioada 29-30 augusl1981
va avea loc În oraşul Ploieşti
Simpozionul
Va.
radioamatorilor

V"()f fi prezentate referate şi


comunicări despre tehnica ra..
pF nF fi' Mn. diocomunicaţiUor şi activitatea
radioâmatorUor VO.
r7 Informaţii suplimentare se pot
obţine de laYOSKAG P.O.Box
A B 113, Ploieşti 2000, telefon: 971-"
41261. '
3XEI=T 323, BC177 eTC.

TEHNIUM &11981
9
rar). Ziua săpU!minii 1,5-3 V, avind un consum foarte
cifră (1-- 7) red us (ciţiva
MO, TU,WE, De cele mai multe
cuvintelor
,d:.m/}i, engleză.
... Pe afişaj se indică
in permanenţă Ofa
de
cu aceasta prin extrem de

TER ICA şi minutul, eventual secunda şi/sau


ziua săptămînii. Continutul celorlalte
date poate fi afişat la dorinţă, prin
subţiri din aur şi protejat cu răşină
contra deteriorări lor mecanice, elec-
trice sau chimice. In eluda complexi-

MODERNĂ
apăsare repetată pe un buton. Acesta tăţii sale, circuitul. integrat pretintă o
acţionează un «selector» care comută fiabilitate foarte ridicată.
pe rind diversele contoare la un de-
codor binar -7 segmente ce comandă CUARTUL
afişajul. Adesea se foloseşte multi-
plexarea (activarea succesivă a cifre- Cuarţul este un cristal piezoelectric,
lor afişajului) pentru a utiliza un deco- tăiat şi şlefuit În aşa fel indt să aibă

CBASURI dor mai-simplu.


Dacă ceasul are sonerie, un numă­
rător suplimentar memorează ora şi
o anumită frecvenţă de rezonanţă. Pe
două din feţele sale se aplică cîte un
strat de metal la care se conectează
minutul la care trebuie declanşat ape- '. terminalele (fig. 3). Apoi se incapsu-

BLECTRONICE Fiz. GH. SALUTA


lul sonor. Cind datele memorate co-
incid cu valorile din contoarele cea-
sului, intră în funcţiune un osci/ator
de audiofrecvenţă (3-4 kHz), care
debitează pe un traductor electroacus-
lează ermetic Într-o carcasă metalică.
Modificarea frecvenţei de rezonanţă
este determinată doar de variaţiile
temperaturii (abatere de ordinul a 10-7/
aC), prin schimbarea dimensiunilor,
tic ce produce sunete intermitente. sau, pe termen lung, de fenomene mai
În ultimii ani, ceasurile electronice, - Sonerie programabilă În paşi de De regulă, soneria Încetează după 1 complexe cum este transferul de ma-
in special cele de mină, au căpătat o 1 minut, pentru' unul sau mai multe minut, cind coincidenta amintită nu terial Între cristal şi. stratul de metali-
răspîndire din ce În ce mai mare. Aşa momente ale zilei. zare (circa 1O-6/an). O curbă tipică de
se mai produce. Există modele la care
cum se întîmplă adesea cu lucrurile - Sensibilitate la şocuri mecanice se generează o melodie multitonaiă, variaţie relativă a frecvenţei Af/f o este
noi, ele sînt unanim acceptate de en- şi CÎmpuri magnetice mult mai redusă sau la care semnalul se repetă după dată În figura 4.
tuziaştii progresului tehnic, dar privite decit la ceasurile mecanice. 5-10 minute, dacăsoneria nu a fost Uncondensator ajustabil (trimer)
cu circumspecţie de către cei «pru- Ca dezavantaje menţionăm: blocată conform unei anumite proce- este 'conectat de multe ori În serie
denţi»,-deşi În multe cazuri nici unii, - Cheltuielile relativ ridicate pen- sau paralel cu cuarţul, permiţînd re-
duri (dacă posesorul nu se trezeşte
nici ceilalţi nu se preocupă să afle tru intreţinere (baterii miniatură la cea- bine din somn!). glarea exactă a frecvenţei oscilatoru-
prea multe amănunte despre ele. In surile de mină). Toate nu mărătoarele menţionate pot' lui.
materialul ce urmează vom prezenta - Vizibilitatea mai proastă a afişa­ fi aduse. separat la o anumită indicaţie
citeva date privitoare la performan- jelor numerice În anumite condiţii de (potrivirea ceasului), operaţie nece- AFIŞAJUL
ţele, principiul de funcţionare, com- iluminare. sară la schimbarea bateriei, cînd se
ponentele şi depanarea ceasurilor e- - Deteriorarea În timp a unor tipuri constată abateri ş.a. Pentru aceasta, Una din părţile esenţiale pentru uti- .
lectronice, sperînd că ele vor fi utile, de afişaje. impulsuri date manual prin acţionarea • lizator şi totuşi destul de puţin inţe­
cititorilor atit pentru completarea cul- rn momentul de faţă, ceasurile elec- intermitentă a unui buton, ori automat leasă este afişajul. La apariţia ceasuri-
turii tehnice, cit şi pentru utilizarea tronice se realizează Într-o varietate (1-2 Hz) cît timp apăsăm butonul, lor electronice se foloseau exclusiv
acestor dispozitive. impresionantă de modele. Pe lîngă sint aplicate la intrarea numărătorului, afişaje cu diode electroluminescente
Menţionăm că ne vom referi numai tipurile curente, de mînă şi de masă, (LED), cu emisie de lumină roşie.
În vreme ce pe afişaj este indicat in-
la ceasurile cu cuarţ, de uz curent, ele sînt incluse adesea în calculatoare termitent (clipeşte) numărul respectiv. Fiind cele mai cunoscute, nu vom in-
şi nu la cele electromecanice - cu de buzunar, radiouri şi televizoare, sista asupra construcţiei lor. LED-urile
Contoarele avansează numai in sens
motor la baterie sau sincron, cu frec- medalioane, brelocuri, stilouri etc., cu crescător (nereversibile). Potrivirea se- au fiabilitate mare (tipic 100 de mii de
venţa reţelei ori cu balansier acţionat o utilitate mai mult sau mai ·puţin evi- cundelor are o procedură specială: ore) şi sÎot foarte vizibile la lumină sla-
magnetic- deşi, uneori, şi ultima ca- dentă. la unele tipuri, contorul respectiv re- bă. Ele consumă Însă mult (zeci de
tegorie conţine citeva componente e- vine la zero În momentul cînd se face miliamperi), motiv pentru care afişarea
lectronice. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE potrivirea minutelor şi porneşte doar la ceasurile de mină se face numai la
Caracteristici tehnice: la apăsarea unui anumit buton; la cerere, prin apăsarea unui buton, iar
- Precizia ridicată este principalul Un osd""lfator cu cuarţ (vezi fig. 1) alte tipuri, readucerea la"zero şi startul după aproximativ 2 s Încetează auto-
avantaj al ceasurilor electronice faţă generează impulsuri electrice cu frec- se fac simultan prin simpla acţionare. mat. Această manevră necesită Însă
de cele mecanice. Este tipică o eroa.re "venţă foarte constantă -32 -=768 Hz. a unui buton. o mină. liberă, lucru, in general, inco-
de 6,10- 6 , adică ±0,5 s/zi (circa 3 Un şir de 15 circuite bistabile demulti- mod. Adăugînd vizibilitatea mică la
min/an), dar există unele tipuri cu plică frecvenţa de 2''5 ori, ajungindu-se COMPONENTELE CEASURILOR lumină ambiantă puternică şi funcţio­
o precizie de 10 ori mai mare. la 1 Hz (impulsuri de secundă). A- ELECTRONICE narea la minimum 3 V, obţinem moti-
- Funcţionarea îndelungată fără su- cestea sînt numărate de un contor vele pentru care astăzi LED-urile nu
praveghere: o baterie miniatură asi- pentru secunde, ce revine la zero după Aspectul general al unui ceas de se utilizează deGit la ceasu riie staţio­
gură unui ceas de mină mersul conti- 60 de impulsuri. Fiecare revenire pro- mînă este înfăţişat in figura 2. Carcasa nare alimentate '1a reţea.
nuu timp de 6-12 luni, iar in cazul În duce un «impuls de minuh>, care este metalică sau din plastic conţine o placă Afişajele cele mai răspîndite acum
care se folosesc baterii solare pentru inregistrat de un alt contor. Analog se de circuit imprimat (textolit ori cera- sint cele cu cristale lichide (LCD -
reîncărcare timpul se măreşte consi- numără orele, zilele, lunile şi, eventual, mică) pe care sînt asamblate compo- Liquid Crystal Display). În principiu,
derabil. zilele Săptămînii ori anii. nentele. un cn~ tai lichid este o substanţă li·
- Existenţa unui calendar cu data, Contorul pentru ore lucrează, de chidă ale, .cărei molecule pot fi orien-
luna şi, eventual, ziua săptămînii la obicei, În domeniul 1-12, iar un bi- CIRCUITUL INTEGRAT tate sub.; .a.cţiunea unui cîmp electric,
cele mai modeste tipuri. stabil suplimentar memorează dacă ceea ce are ca urmare modificarea
- Posibilitatea de cronometrare cu este vorba de orele dimineţii (AM - optice. Denumirea vÎne
precizie de 1/10 sau 1/100 s, inter- ~n'~."'n"!""rirli,::tnl sau după-amiezii (PM - că ordinea in
vale mari de timp (1--12 Pot fi O paţ;îicularitate pre-
afişaţi timpii intermediari, ""..",,,,.,,,,.,11 care indică data. Ei
: ~,+,~,~u"" 1,,10 de
31 de

măsurătoarea. 5,
Positlili1:atE!a indicării orei pe do- bisextili, la tre-
uă sau mai multe meridiane (decalaj buie făcută manual, ori se face auto-
de fus orar). mat dacă ceasul are contor pentru

Demultiplicator
frecventă

1'/
I
I
L ______________ ..... __

SCHEMA DE PRINCIPIU
A UNUI CEAS ELECTRONIC

10 TEHNIUM ~1981
mulator: plusul sursei la plusul ba-
bate; din acest motiv, consumul de electrice extraplate (fig. 6). Pe' o ta- (de exemplU, prin adăugarea unor mici
teriei). Operaţia se face 'luind toate
energie electrică este extrem de redus. blă elastică de oţel (membrană) este fîşiide hirtie intre montura mecanică
precauţiile pentru a evita urmările unei şi placa de sus a afişajului), dar cu
In figura 5 se prezintă alcătuirea unui dfl\tpus materialul piezoelectric, care
«explozii» a bateriei inchise ermetic, prudenţă, pentru a nu produce spar-
asemenea afişaj. Intre două plăci de apoi este metalizat. Tensiunea alter-
sticlă bine şlefuite şi distanţate doar nativă de audiofrecvenţă se aplică În ea putîndu-se degaja gaze. Pentru gerea LCD-ului. Dacă au pătruns im-
la cîţiva j-Iffl se află cristalul lichid. Între suport şi metalizare. Ea provoacă aceasta se va inchide bateria supusă purităţi in regiunea de contact, se de-
regenerării Într-o cutie de tablă. In
Pe feţele din interior ale plăcilor sint oscilaţii mecanice ale membranei, deci montează (Ia unele modele nu este
depuse nişte straturi subţiri conduc- sunete care se propagă in exteriorul orice caz, regenerarea se poate În- posibil acest lucru!), şi se curăţă cu
toare şi transparente, alcătuind un carcasei prin cîteva orificii speciale. La cerca o singură dată, este nesigură puţin alcool conectorul şi pistele.
şi nu reface decît 30-40% din capaci- In cazul arderii becului la afişaj ele
desen ca În figură. Zonele În care stra- ceasurile staţionare se folosesc bu-
tatea iniţială a elementului.
. tu riie de pe cele două plăci se supra- zere de curent alternativ sau radiore- cu cristal lichid, acesta trebuie inlocuit
pun formează segmentele cifrelor ce ceptoare pe UMjUUS, care intră in Dacă bateria este in ordine, tre- cu unul similar - 1,5 V/circa 12 mA -
trebuie afişate. Atunci cind pe cei funcţiune la ora stabilită. buie verificate piesele de contact (din prin dezlipirea firelor terminale de pe
doi €\Iectrozi aflaţi faţă În faţă se aplică tablă elastică) care asigură conectarea placă.
o tensiune, în zonele menţionate apare BATERIILE sa electrică. Acestea se oxidează une- Cînd se constată un mers sistema-
un cîmp electric intens ce produce. ori, mai ales cînd electrolitul dintr-o tic inainte sau În urmă al ceasului,
orientarea moleculelor cristalului. Lu- Pentru ceasurile de mină s-au creat baterie epuizată şi prost etanşată se se poate regla «avansul» acestuia nu-
mina care trav~rsează aceste regiuni baterii miniatură, avînd aspectul unor scurge afară. Curăţarea se va face cu mai la tipurile prevăzute cu trimer.
este absorbită şi segmentele respec- cilindri ti> 5-12 mm şi înălţimea 2-4 un beţişor de lemn şi alcool, pentru Iată cum se poate face această opera-
tive apar negre, in contrast cu porţiu­ mm. Există 3--4 tipuri mai frecvent a menaja acoperirea metalică a con- ţie În lipsa aparaturii speciale. Se
nile Învecinate (factor de contrast ti- folosite. Tensiunea unui asemenea tactelor (nichel, aur) şi suportul din urmăreşte ceasul la intervale de 24
pic 1/6). element este 1,5 V, iar capacitatea de . material plastic. O curăţire foarte a- "de ore, comparindu-I cu semnalul de
Principalele avantaje ale LCD-uri- ordinul a 30 mAh. tentă a tuturor locurilor unde a pătruns oră ~xactă al posturilor de radio. Ro-
lor sînt: consum extrem de mic, vizi- Bateria solară constituie o soluţie elecfrolit se impune, deoarece acesta tim trimerul cu cîteva zeci de grade
bilitate bună la lumina ambiantă in- mai nouă pentru alimentarea ceasuri- are o acţiune corosÎvă puternică. Arcu- În sensul acelor de ceas şi observăm
tensă şi posibilitatea afişării unor ca- lor de mină. 5-6 celule fotovoltaice irea suplimentară a pieselor de con- care este efectul asupra avansului
ractere complicate (desene, inscrip- inseriate debitează 2,5-3 V/1-2 mA tact la baterie (cu o şurubelniţă fină) (accelerarea sau incetinirea mersu-
ţii). la lumina soarelui, Încărcînd un acu- este utilă de multe ori pentruasigu- lui). Se reglează apoi trimerul cu răb­
Cristale!e lichide au şi dezavantaje: mulator tampon ce asigură apoi iunc- rarea unei bune legături. dare În sensul necesar, pînă ce se
- Invizibilitatea in Întuneric. Se com- ţionarea ceasului un timp de aproxi- Dacă după remontarea bateriei cea- obţine o precizie satisfăcătoare. Ope-
pensează prin introd!Jcerea unui bec mativ 100 de ori mai lung decit expu- sul nu intră În funcţiune, se va Încerca raţia trebuie făcută cu fineţe, timp de
miniatură Iingă afişaj, ce poate fi a- nerea efectivă la lumină. apăsarea simultană a mai multor bu- mai multe zile, ceasul fiind lăsat aca-
prins prin apăsarea unui buton. toane (excluzîndu-I pe cel pentru bec), să, cu capacul carcasei desfăcut pen-
- Degradarea in timp datorită DEPANAREA CEASURILOR ori deconectarea şi montarea din nou tru a nu-I deteriora prin manevrări re-
schimbării compoziţiei cristalului, e- ELECTRONICE a bateriei. Atenţie la respectarea pola- petate; păstrarea se face intr-un loc
lectrolizei ş.a. De regulă, polaritatea rităţii sursei! lipsit de praf şi cu temperatură relativ
tensiunii aplicate se schimbă perio- Nu pot fi remediate defectele com- Alte elemente ce produc adesea constantă. Ceasul nu trebuie potrivit
dic, pentru a reduce degradarea. Du- ponentelor ceasurilor electronice, ele necazuri sînt contactele prin care se efectiv În fiecare zi după radio, ci nu-
rata de viaţă a unui LCD actual este trebuind să fie inlocuite cu altele si- dau comenzi. Butoanele sînt conectate . mai se notează decalajul faţă de ora
de circa 5 ani de folosire. milare, ci doar unele defecte de con- la un pol al bateriei prin carcasa meta- exactă. Ilo

- Sensibilitatea la temperatură. De- tact sau reglaj. Totuşi asemenea «mă­ Iică in care sînt montate. Pentru a
ranjează, de obicei, scăderea contras- runţişuri» constituie majoritatea de- face acest contact, in majoritatea ca-
tului la temperaturi peste 6(fC (Ia
soare, În spaţii inchise).
Cu titlu informativ menţionăm că la
ceasurile staţionare, unde consumul
de curent nu este foarte restrictiv, se
fecţiunilor ,-Întîlnite in practică. OriCll..m
este nevoie de multă fineţe, răbdare
'şi precauţie la realizarea unor inter-
venţii.
Primul element care trebuie sus-
zurilor este nevoie să fie montat capa-
cul carca.sef. Prin apăsare, butoanele
ating o fîş.ie de tablă de pe placa cu
circuit imprimat. Această fîş.ie se oxi-
dează sau se dezlipeşte de pe placă,
*
Tn incheiere, cîteva sfaturi pentru
utilizarea ceasurilor electronice:
utilizează frecvent şi alte tipuri de pectat În cazul unor anomalii de func- ducind la imposibilitatea realizării unui - Protejaţi-le de apă şi substanţe
afişaje, cum sint cele fluorescente cu ţionare este bateria. Scăderea ten- contact bun. Se va face curăţirea În chimice, deoarece provoacă degrada-
vid, tuburile cu descărcare in gaze sau siunii ei poate produce cele mai dife- modul descris mai sus ori se va in- rea componentelor şi carcasei.
tuburile de afişare cu filamente incan- rite simptome: scăderea contrastului, cerca refacerea lipiturii. In acest caz' - O atenţie deosebită necesită ca-
descente. ştergerea completă sau apariţia unor se utilizează un ciocan de lipit cu pacele din plastic ale afişajelor; ele
Este folosită şi afişarea electrome- cifre intimplătoare pe afişaj, refuzul vîrf fin, legat electric la pămînt, cu o sint sensibile la zgîrieturi şi soh:enţi
canică, cu motor pas cu pas. Un micro- de a primi comenzi, nefuncţionarea so- temperatură cit mai scăzută posibil erganici.
motor al cărui ax se roteşte cu 6° la neriei ş.a. Se va testa curentul pe care pentru a topi aliaiul uşor fuzibil ce - Evitaţi şocurile mecanice exce-
fiecare impuls electric primit acţio­ îl poate debita bateria În scurtcircuit, trebuie folosit. Timpul de lipire va fi sive (lovituri), care pot sparge com-
nează secundarul ceasului, iar prin conectind un miliampermetru În pa- redus la minimum, deoarece pistele ponentele.
angrenaje se obţine demultiplicarea ralel pe ea, pentru un timp foarte conductoare şi alte componente de - Folosiţi cu economie becul la
pentru minutar şi orar. Sistemul păs­ scurt (1 s). Instrumentul trebuie să pe placă se deteriorează uşor. Dacă afişajele LeD şi sonerla, deoarece
trează deci limbile clasice ale ceasu- indice un curent de 200 mA nu este prea conectoarele ze- aceştia sînt consumatori foarte mari
lui, dar este relativ sensibil, avind în cazul unei baterii Sub 15 m.A bră şi afişaîul este bine să fie (de circa 1000 de ori!) compărativ cu
piese in mişcare, iar atunci CÎnd este elementul poate fi considerat inutili- demontate Înaintea lipirii. ceasul propriu-zis.
ultraminiaturizat (ceas de mînă) costă zabil. Testul se face foarte rar, deoare- Unele segmente ale LCD-ului pot - Feriţi ceasul de temperaturi exce-
mult. ce descarcă inutii bateria. rămîne sistematic «stinSei)" (inactive) siv de ridicate şi coborite, acestea in~
Deşi fabricanţii nu recomandă «re- din cauza lipsei unei presiuni sufi- fluenţînd negativ funcţionarea afişa­
TRADUCTORUL, Încărcarea», se poate totuşi Încerca ciente intre placa afişaj ului şi placa jului şi precizia.
ELECTROACUSTIC o regenerare a bateriei uzate, trecînd de circuit imprimat, prin lipsa contac- - Nu lăsaţi În ceas bateriile uzate,
prin ea un curent de 0,3 mA timp de tului conectorului zebră la unele piste. care pot avea defecte de etanşare şi
Se folosesc mult traductoare pieze- 100 de ore (analog Încărcării unui acu~ Se va mări apăsarea in zona respectivă corodează piesele metalice.

Vedere de sus: Vedere de jos: timpul {luni}


3 2 6 8 10 12

suport
din plastic 4 eroare pe lungă
durată [ÎmbâtrÎnire]

placa circuit imprimat


1.../____. . .7'--filtru de polarizare 5 afişaj
strat metalic /
:>-=-~~~"'--"''''--:=='lcontact ]
plăci din sticlă

~..,.a...--- spatiu pt. cristalul


straturi eondudoare
transpare
'olie difuzantâ
conedor "zebră
u
7
TEHNIUM 5/1981
11
AEROMODEL PLANOR CU LOT
Planul contine variantele n.or maf
Cînd nu es te atasatâ nici o m~
ea este valabilă pentru
Utilizarea la maximum a resurselor
energetice naturale se inscrie cu prio-
ritate şi in practicarea aeromodelis-
mului. Aceasta face ca utilizarea cu- 3000 a
-------------------~--~------------~~~
renţilor ascendenţi, ce apar la deni-
velările solului, să fie din ce În ce mai
extinsă de către ae.romodelişti. Una
dintre căi este menţinerea aeromode-
lului În curent,ul ascendent dinamic
cu ajutorul unui pilot semiautomat,
care permite zboruri de durate mari
chiar de pe movile mici (20-ll m
înălţime), cu minimum de cheltuială
de energie la recu·perare.
Aeromodelul planor cu pilot semi-
automat (planor cu comandă automa-
tă a direcţiei) este inscris pe '.agenda
F.A.I., organizîndu-se a~ual campio-
nate europene, la starti",l' warora se
prezint~ sute de concurEmţi.
15 x30 = 450
Este de remarcat că modelele obţin
zborul din îrlseşi caracteristicile cu~
rentului de aer ce se deplasează În
492 540
lungul dealului. Curentul de aer este
curbat În sus, ocolind dealul; aceasta
înseamnă că apar două componente:
una orizontală, care ar trebui să fie
egală cu viteza de deplasare orizon-
tală a aeromodelului (Ia 1 m de sol
mai mică), şi alta verticală, ce asigură
ridicarea modelului (curent ascendent

_-----9-=-1---~
dinamic).
Dacă se construieşte un model uşor
cu o Încărcare de 6 g/dnr, avind o
anumită viteză pe orizontală şi des-
cendentă şi dacă i se măreşte de patru
ori greutatea (deci şi încărcarea) prin

~~~L~:::3
___' ___-t?22222J--g-= _~
adăugare de balast, viteza sa se va
dubla.
Aeromodelul planor cu pilot semi-
automat (comandă automată) este de- _1
finit ca un «aparat neprevăzut cu un
dispozitiv de propulsie şi la care ridi-
carea este generată de către forţele
aerodinamice ce acţionează pe supra-
feţele ce rămîn fixe, exceptînd schim-
bările de curbură sau unghiul de inci-
denţă in timpul zborului. Planorul tre-
buie să fie echipat cu un dispozitiv
de comandă, care să nu poată fi con-
trolat de către concurent În timpul

~ __LZ_z?2_ZA_g_=_1_f22Zl:---_~
zborului»,
Caracteristicile unui planor cu pilot
semiautomat sint:
- aria maximă a suprafe- '
tei portante: 150 dm2 ;
- încărcarea maximă: 100 g/dm2 ;
- greutatea de zbor
maximă: 5 kg
.~ rV?/z?f g=1
Jn timpul concursului, lansarea ae-
romodelului se face cu mina; concu-
rentul Însuşi trebuie să-I regleze şi
T
. ----J----I--!--I--I---I-

să-I lanseze din interiorul unei supra-


feţe de start ce se găseşte in vint.
Se fac cinci zboruri oficiale, fiecare
4x L::1x 31 \2x12
tC--=-~-=-~---~
limitat la un maxim de 300 de secunde.
Desigur, este greoaie pregătirea cu I

cinci modele diferite, de aceea se pre- ~j 20x


feră două tipuri de modele: unul prin-
cipal (suprafaţă: 32-34 dnrj Încărcă­
tură: 15-30 g/dmZ) pentru vint mediu
şi puternic (5-12 m/s) şi unul secun:::" pii, care împreună pot duce la o Încăr­ 75 mm, suprafata totală creşte la 50,36 balas! sub centt:,l,It de greutate şi deci
dar (suprafaţă: 50-75 dm2 ; Încărcătu­ care de 6 g/dnr. dnr (aripa 44,06 dnr şi ampenaju! mări viteza de zbor (adapta după vi-
ră: 6-10 gJdm2 ) pentru vint slab (0-4 Modelul «OLlMPIC» 8 caută să re- 6,30 dm2 ); mărirea suprafeţei duce la teza vîntului).
m/s). zolve parţial problema necesităţii a creşterea greutăţii la 625 9 (Încărcătu­ Aeromodelul «OLlMPIC» 8 poate
Direcţia de comandă tip rată, in două aeromodele. Modelul de bază ra scade la 12,4 g/dnr}.Varianta norma- realiza zboruri de peste 300 de se-
faţa aripii, se preferă la modelul prim, este, in principiu, un planor cu aria lă are anvergura aripii de 2040 mm cunde cînd este lansat de 1'-'
intru cît menţine stabilitatea direcţio­ suprafeţei portante totale (aria plus şi alungirea (anvergura aripii/profunzi- de 50 m, dacă i se regleaZă viteza auec-
nală constant În vintul puternic, turbu- ampenajul orizontal) de 33,96 drrr (ari- mea sa) 13,7 (viteza de zbor: 5-8 vat şi pilotul serniautomat este in stare
lent, dispozitivul fiind mai sigur. Di- pa 29,66 dnr şi ampenajul orizontal m/s) , iar varianta alungită (redată 1n de funcţionare corespunzătoare.
recţia de comandă normală, in spa- 4,30 dm2 ) şi greutatea de 450 g (Încăr­ desen) are anvergura aripii de 3000 Aripa, ca şi aripa adaos, se con-
tele aripii, este preferabilă modelului cătura de 13,2 gJdrtr). Ataşindu-se mm şi alungirea 20 (viteza de zbor: struieşte clasic, cu nervuri din placaj
secundar, Întrucît modelele pot fj ex- Între aripi şi fuzelaj o aripă adaos cu 3-4 m/s), imbunătăţindu-se mult ae- de 1 mm grosime şi longeroane din
trem de uşoare datorită scurtării bo- lungimea de 480 mm (În ambele părţi), rodinamica aripii şi a intregului model, lemn de rezonanţă.
tului, care, În plus, reduce momentul se obţine varianta alungită, suprafaţa În consecinţă viteza pe orizontală şi Se realizează două şabloane ale pro-
de ine-rţie şi tangajele. Fuzelajul uşor aripii creşte cu 14,40 dnf, iar inlocuind descendentă reducîndu-se simţitor. filului (tot din placaj de 1 rom), cu
necesită şi o structură uşoară a ari- ampenajul cu altul cu anvergura de Variantei normale i se poate adăuga două găuri cu diametrul de 3 mm.

12 TEHNIUM 5(1981
rOMAT "OLiMPIC" 8 de George ARGHIR

I si a(ungită (a).
Jne un~i cote,
~le variante. (/> 3x 300 (6 bucăti)

x30:: 450
--.------....r-f-t-.!.f-.--.-------.:...=....-=..:::.---=--=-==----------iII~I++_• ...:...:=:.-. 10

--------------------·~f--~------------------
0
480
-----------------~
><
"i-

Q)
\V) O
t..
a.. .......
Date tehnice: n-Normal a-Alungit
c
::r
._
C --"
u
t'j
::J
Aripa: $uprafata" dm 2 29,62 44,02 -1---
u O
-1--
E
:::1
C
. alungirea 14,05 20,45 O ::3
«<:( l.)
'""""\
Ampenajul orizontal: suprafata .. dm 2 4/30 6,75
alungirea 5 81
1 8/33
Suprafata totalăj dm2 33,92 50/77
Greutatea totală"Q 450 625
Incarcarea . g/dm2 13,27 12,31
Scara: 1:5 si 1:1
;F;; falsă g~ Diagonală g=1:J
g=1 140

I
= soon ...-
. ~~---------------=~--~~~~~------
30 x 25 = 750 0

Se desenează nervurile pe placaj in- indicate pe desen) cu ferăstrăul pen-: nale şidiagonalele se fac din placaj În vedere construirea a două arnpena-
dividual, se fac găurile de 3 mrn dia- tru metale şi se ajustează cu pile pen- de 1 mm grosime sau balsa) şi se je: unul cu anvergura de 500 mm şi
metru cu un burghiu de construcţie tru metale. trece la Întărirea cu ba!sa a porţiunilor profunzimea de 90 mm (Ia partea cen-
specială (sîrmei de otel arc de 3 mm Morytajul aripii se face pe o planşetă de prindere specificate pe desen. O- trală, iar la capt:3te de 82 rom) şi altul
diametru i se polizează o piramidă pentru a fi perfect dreaptă. Ţinind dată aripa uscată, se scoate de pe cu anvergura de 750 mm şi profunzi-
triunghi achi lateral; unghiul dintre feţe cont că baghetele .au cu puţin peste planşetă şi se dă unghiul diedru (se mea de 90 rnm. Toate elementele se
şi axa sirmei: circa 20-30°). Se de- 1 m, se va monta. o semiaripă odată, taie scheletul aripii 1n locui pentru execută din :, ,;;,t:c"tă sau pla-
cupează nervurile (individual) cu tra- apoi cealaltă semiaripă, iar cele două diedru, se aşază pe şablon şi se li- caj de Ot8 grosirne (nolvurile uşu-
forajul, cu 1 mm in exteriorul liniei aripi adaos se vor monta impreună. peşte, adăugîndu-se balsa sub lon- rate mult) şi brad. Ampenajul orizon-
trasate, se montează pe două sîrme Se lncleiază bine toate îmbinări le, se geroane, pentru mărirea zonei incle- ta! normal va fi adus la greutatea am-
de 3 mm diametru. Blocul de nervuri chesonează longeronui principal al iate). penajuiui orizontal alungit prin adău­
se pileşte prins În menghină cu o aripii adaos, se fac arcadele din foi Se rotunjesc toate ascuţişurile şi garea de plumb (circa 6 g).
raşpilă şi se finisează cu şmirghel fin lipite, se lipesc acestea şi nervurile de asperităţile, indusiv bordul' de atac
(granulaţie 400). Se taie lăcaşurile la capete (care se trasează coresoun- şi fugă.
baghetelor (acestea fiind pregătite la zător după nervurile desenate): Se Ampenajul orizontal se constru- (CONTINUARE .IN': PAG. 17) .
dimensiune, În prealabil, cum sînt diagonalizează (nervurile false diago- ieşte asemănător cu aripa. Se are

TEHNIUM Sl1981
13
uzina constructoare sau in ateliere să fie pusă la punct, iar motorul să
dotate cu utilaje' specializate. Urmă­ fie adus la temperatura normală de
torul şurub 9, protejat de capacul 10, regim. Se scot capacele pfotectoare
serveşte la reglarea calităţii amestecu- de la şurubul pentru reglajUI CO (re-
lui la,.ralanti, astfel încît motorul să nu per 10, fig. 1 şi reper 1, fig. 2) şi de la
depăşească normele legale privind e- cel pentru reg!ajul turaţiei (reper 8,
misia de oxid de carbon. Pentru re- fig. 1 şi reper 2. fig! 2); capacele ies
glarea nivelului turaţiei la ralanti este cu uşurinţă; dacă sînt inşurubate cu

IUTO- prevăzut şurubul S, la care accesul


este posibil prin demontarea capacu-
lui de protecţie 7; prin deşurubarea
o şurubelniţă pînă la refuz, ele se rup.
Se inşurubează apoi pînă la capăt
şurubul pentru reglajul oxidului de

IaTa sa, secţiunea de curgere prin emulso-


rul11 se măreşte, conducind la creşte­
rea turaţiei şi invers.
Reglajul corect al alimentării cu a-
mestec carburant a motorului la ra-
lanti trebuie să ţină seama, În primul
carbon, după care se deşuruberază cu
3,5-4 rotaţii. În mod similar s,; proce-
dează şi cu şurubul pentru reglarea
turatiei. care Însă va fj deşurubat cu
4-4:5 rotaţii; ambele şuruburi trebuie
să se rotească uşor, fără Înţepen;ri.
rind, că această operaţiune nu se poa- Se porneşte motorul şi se corec-
REGLAJUl NOILOR CARBURATOARE
ALE AUTOTURISMELOR D te executa fără a dispune de un turo-
metru de precizie şi de un analizor
de CO.
Înainte de începerea operaţiunilor
de reglare este necesar ca aprinderea
tează turaţia de ra!anti, care trebuie să
fie Între valorile 850 şi 900 rot{min. În
această situaţie se înşurubează lent
şurubul pentru conectarea oxidului
de carbon pînă cind motorul capătă

cu luna iunie ti anu'iui


"
OI". ing. M. STRATULAT
AER
t
1 AER 2
•I
luată din avalui jiclorulul principal şi
modelele autoturismului «La- dozată de jiclorul de mers încet 1; TReAPTA 1
echipate cu un ,.ci'!rburator
idenîificabil prin indkativul110S-
prin jiclorul de aer 2 trece o cantitate
de carburant, făcîndu-se o primă emul-
1
107010-20 pentru ITIodeieie 1 200 şi sionare.
300, iar la modelele f100 şi 1 600 Prin canalul 3, practicat in avalul di-
indicativul 2107-11C7010-20. fuzorului, se preia o nouă doză de aer
Prii1cipalele modificări aduse nou- reglabilă cantitativ cu şurubul 4 (ob-
carburator permit suprimarea În- turat cu plomba metaHcă 5 şi la care 13 -
bazei de fixare, schimbarea accesul este interzis). Amestecul for-
c\1:ametrelol' camerelor de carburaţie mat astfel printr-o emulsionare supli- IZ -
difuzoarelor, acţionarea pneumatică mentară este perfectat În continuare
obturatorului trepte! secundare; În de curentul de aer sosit prin canalizaţia
c!eoarece in construcţia ruptor- de reoriză 13. Mixtura aer-beniină este
•. .1:~H HiUll.VI'~I"" a fost introdus un dis- cond liSă apoi spre cuiul de reglare 9,
:;ozitiv vacuumatic de reglarE' a aVem· protejat de capacul 10, spre emulso-
. Ia aprindere. carburatoarele noi ru111, prevăzut el Însuşi Cu şurubul de
f03t prevăzute cu o cameră mano- reglan:.~ 8 şi pastila de protecţie 7.
t;fltrlcă membrană. Din emulsor trece În avalul obtura-
măsuri au fost luate
atit forului spre cilindri cu amestec foarte mers 1: 1) jicloru' deL....J+-_ _ _ _ _..t...:.~....J....;....;;...~~~~...;;;..;;...;;...o...l..........':O""';'..-...,;......~
a se reduce consum~.J1 de
car- Încet; 2) jiclo-
bine format şi dozat, care asigură o rul de aer al mersu~--t-r-M_*... O{)5
cît şi emisia de CO. Consumul ardere rapidă, cu un consum de com- lui incet 3) canali-
benzină la 100 km CI fost redus intre bustibil minimal şi emisii de noxe zaţie; 4) şurub de re-
1;2 litri În funcţie de viteză; in coborîte. glare; 5) plombă me-
timp, concentrat/a de ox!d de După cum se poate constata, con- talic!; 6) canalizaţie
carbon 13··a micşorat de la 102 g la 46 g structorii au renunţat de această dată de aer; 7) dop; 8) şu~
(r,orma ECE fiind de 87 9 pe ciclu de rub pentru reglarea
la ralantiului modificarea '!:',irldje~; ~) şurub
testare), .
~~n! ...u ,e~j"du5 C'O;
,0) dop; 11) emu!sor;
CUlCUiTUl DE MER.l:1 ftNCET prevăzute în 12) clapeta obtura..
toara a primei trep-
te; 13~ orif5cii de re-
.,';:'iil'ljlr:U'A a alimentării priză .
prezintă modifică­ 2: 1) şurub
I'eglajul CO;
puse în evi·· wb
este

IIDRI II III II
sau a nu fi»...
G.P.! în vîrstă de 20 de ani, cu permis
de conducere din 1980, ({cobora» de
nu aţj mai fi citit despre această in-
timplare,
VIRAJ UL LA DREAPTA •••

RIPIR fi RADARUL '9


la Miercurea Cîue spre Sf. Gheorghe.
ţjose(~ua care uneşt3 cele două capi-
de judeţ este o şosea agreabilă,
care străbate un decor de o rară fru-
museţe şi parcă rămîi cu un sentiment
... După 2 km~ la un viraj uşor la
dreapta, autoturismul a trecut peste
marcajul de delimitare a sensurilor.de
mers şi s-a izbit violent de colţul stmg
al unei autoizoterme proprietatea
de regret uneori, cînd nu poţi poposi I.T.S.A.I.A. _ Cluj condusă de M.F-
!-\fln,,,,,,,,,.. a tehnicii moderne, radarul deci aminte, stimaţi automobiliştij În frumoasa staţiune Tuşnad. Fără În urma impactului, I.C., de 23 de ani, a"
devenit din ce în ce mai prezent pe reperaţi radarul... şi semnalizaţi cu echivoc, drumul te trage pe firul lui decedat pe loc, iar pasagerul din
publice. «Surprinzător» pentru luminile pe tot parcursul traseului spre Sf. Gbeorghe, pe curbele,rampele dreapta, I.M. (tot de 23 de ani) după
automobilişti, el apare In diverse dv•••; nu faceţi altceva decit să vă şi pantele sale, care te fac să te con- 3 ore, pe patul spitalului.
ajutaţi, dar să-i ajutaţi şi pe ceilalţi
locuri (curbe, sectoare intens circu 4

centrezi tot mai mult la ceea ce se În- Aşa se Încheie raportul evenimen-
să circule corect.
în apropierea treceri/or pentru tlmplă În jurul tău pe şosea. tului petrecut Într-o dimineaţă de mar-
etc')1 În ore diferite, ziua. noap- VITEZA LA pATRAT SAU Gindurile !ui G.P., poate pentru o tie în oraşul Tl.lfda, care consemnează,
pe vreme bună sau pe rea, CAUZA CAUZEl.OR clipă, ali depănat frumuseţile staţiunii de fapt, sfirşitul a două destine. l.C.,
se află mereu ia datorie. slUjeşte . fncerc o legătură între radar şi viteză. sau poate erau legate de alte unicul copil la părinţi, a plecat cu ma-
interesul celor mulţi, al celor care tre- Viteza in afara limitelor Bagii folo- pe fondul aspiraţiilor virstei şina familiei la onomastica unui prie-
să folosească corect drumurile siti de unii conducători auto repre- sale de 20 de dar a apărut reali· ten. După o noapte petrecută într-o
şi care trebuie să ajungă cu zintă una din principalele cauze ale
tatea ... o curbă la dreapta... companie agreabilă, 2'2 de tineri se
acasă. accidentelor. .Iar viteza În curbă este derapaj ... şi in retrag spre casele lor. I.e. se urcă la
ÎiT,aginaţi-'1ă dv. un radar reperat de o «subdiviziune» a acestei cauze. Pu- al maşinii se interpune volanul autoturismului şi Îşi invită şi
au1tonlOtliil~m"r)e o anumită şosea. tem vorbi de o neadaptare a vitezei !a un alt autoturism, care venea din sens vecinul să-I ducă acasă - tînărul LM ...
coleana reia ;t.9mpoul» său configuraţia drumului. la curbă, auto· opus şi al cărui şofer Îşi vedea liniştit Nimeni nu a Încercat să oprească
care asigură liniştea şi sigu- mobilistul trebuie să slmtă «traiectoriâ)}, de mersul său. Paradoxal, cel ce plă- . această cursă, care pînă la urmă s-a
aeiDlasarll. Radarul nu constituie să se Înscrie perfect pe ea pentru il
uneori automobiHş1H îl
tocmai auto- sfîrşit in zori (acele ceasornicului con-
contracara efectele forţei centrifuge .I1tl'IP>h;::;lrA::I este fi·· . ora 6' diminea'ta).
îl semnalizează şi pe care este
de întîlnire pentru Pînă la la măiestrie,
Ct:~ oare? buletinul ar-aliza singelui ~îra
Dacă 1·-2 sau mai mulţi conducă- scris cu roşu _ alcoollcă în
bine fac. De fapt, care este se cere la abordarea care se indreptau spre Mier- singe 1,38 grame la
e"t,,,~,,,,c,,!:'f Să existe o ordine curbelor. Unora le această clirea Ciuc 71 semnalizau cu luminile,
să nu se ajungă la şi prudenţă şi atunci apare incertitudinea tînărul nostru era mai puţin visător şi Maior ION ŞERSANESCU
urma accidentelor... Luaţi parafrazată pe replica hamletiană:«a fi mai realist in circulaţie şi poate astăzi

TEHNIUM &/1981
un mers uniform, f-ăra intreruperi sau
din nou
turaţia I..FI ',(
Din acest semlreglabil se stabileşte Ir
la circa 15 mA. Se va În

este readusă

1
"

prin acţionarea este valabil şi pentru tralrîzi:stoarek3


Se montează apoi doza de prele- naie de mare putere (obligatoriu

STIRID
vare a analizorului de gaze în ţeava diatoare). Pentru a proteja pe T~ şi 1';,
de eşapament (pe o adincime de mi- (2 N 3055), s-au introdus În emitoarele'
nimum 360 mm) şi se determină con- lor rezistenţeie de 0,33 n.
realizate din
centraţia de CO; aceasta este bine să nichelină de cp = 1 mm. Acest etaj de
se situeze intre 1-2%, dar in nici un putere este dotat cu reacţie negativă şi
caz să nu depăşească nivelul limită Numele meu este George Giurgea şi sint elev la Liceul «Ion Luca cu un filtru care evită autooscilaţia pe
de 4,5% acceptat pe plan internaţio­ Caragiale» din Capitali.Sint un cititor pasionat al revistei «Tehnium» frecvenţe ultrasonice. Impedanţa no-
nal. ŞI mă interesează indeosebi montajele de audiofrecvenţi. Personal am minală a difuzorului este de 4 n, dar
După aceste operaţiuni se plasea- realizat o staţie stereo, pe care doresc s-o prezint şi altor constructori poate fi folosită şi o incintă acustică
ză Înapoi dopurile de protecţie ale amatori. cu impedanţe de 8 Q, cu preţul unei
celor două şuruburi asupra cărora s-a mici pierderi de putere. Tensiunea
acţionat. Amplificatorul in variantă stereo două reglaje, independente pentru joa- maximă obţinută pe o incintă de 4 .n
conţine două circuite integrate ampli- se şi inalte, realizează un pronunţat este de 26,7 V, atunci cînd alimentarea
REGLAJUL CLAPETELOR ficatoare operaţionale (/JA 741 sau efect de atenuare sau de mărire a ni- se face cu 60 V, curentul maxim nede-
OBTURATOARE foA 741) şi 12 tranzistoare cu siliciu. velului, după dorinţă. Tot la intrarea păşind 1,6 A pe canal. Alimentarea
Datorită înaltei fidelităţj cu care a- acestui etaj se conectează cele două este asigurată de un redresor in punte
Poziţionarea corectă a clapetelor ceastă instalaţie audio redă sunetul şi microampermetre (pentru cele două' la minimum 100 V şi 10 A (pentru a
obturatoare (de acceleraţie) ale celor puterii mari pe care o debitează pe canale), care indică nivelul semnalului. evita încălzirea). Filtrarea se face cu
două camere de carburaţie constituie cele două difuzoare (circa 100 W pe Din potenţiometrul pentru reglarea am- un condensator de 5000.f4F la 75 V.
premisa funcţionării ireproşabile a mo- cana!), această staţie se pretează la plificării circuitului integrat se ajustea- Transformatorul a fost preluat de la
torului la ralanti şi în regimul tranzi- folosirea atit intr-un apartament obiş­ , ză tensiunea maximă pe intrarea am- televizorul «Temp)} 3, cu modificările
toriu de repriză (trecerea de la mersul nuit, la volum moderat, cît şi la au- plificatorului final, astfel Încit să nu corespunzătoare. Montajele se reali-
Încet la sarcinile mijlocii). dierea de conferinţe, discursuri sau apară distorsiuni. Apoi se ajustează zează pe circuit imprimat (cu excepţia
Primul simptom al dereglării poziţiei muzică in spaţii largi, deschise. Am- cele două semireglabile conectate in reglajului de ion, care poate fi realizat
ceior două c1apete este imposibilitatea plificatorul este dotat cu o serie de serie cu indicatoarele, astfel incît la direct pe potenţiometre). Mărimea plă­
stabilirii turaţiei de -ralanti (800-900 accesorii care pot facilita o audiţie tensiune maximă acele să indice zero cuţelor se determină în funcţie de di~
r;ot/min) cu ajutorul şurubului 2 (fig. perfectă. (cele două microampermetre sint gra- mensiunile pieselor folosite. Trebuie
2) sau realizarea reglajului numai În Preamplificatorul este realizat cu un date în decibeli, deci scala începe de acordată o deosebită atenţie ecranării
poziţiile extreme ale acestui şurub. circuit integrat AA 741 de producţie la -20 dB şi se termină la +3 dB). firelor ce fac legătura Între montaje.
Un alt simptom il constituie imposibi- românească. EI primeşte semnal de Personal am folosit un indicator dublu Propun celor care vor realiza acest
litatea corectării emisiei oxidului de pe cele trei mufe distincte (pentru de la magnetofonul «UWERTURA- montaj să recurgă la o cutie din alu-
carbon În conformitate cu limitele i.n- picup, magnetofon şi radio sau micro- STEREO». Cele două becuri din ali- miniu cu grosimea de 3 mm, ceea ce
dicate mai sus. In sfîrşit, creşterea fon). Acest etaj realizează o amplifi- mentatorul integratului servesc la ilu- asigură atît rigiditate, cît şi răcirea
consum'Jlui de carburant datorită blo- care pronunţată, care poate fi reglată minarea indicatoarelor. adecvată a tTnalelor care vor fi montate
cării clapetelor sau intrării intirziate in limite foarte largi, cu ajutorul po- După potenţiometrul de 100 k.O. (li- direct pe şasiu prin intermediul unor
in funcţiunea celei de-a doua camere tenţiometrului conectat intre intrarea niar, pentru reglarea volumului) şi cel izolatori electrici din mică. Tntrerupă­
de carburaţie intregeşte tabloul simp- inversoare a integratului şi ieşirea sa. de 10 kn(liniar, pentru balans) ur- torul (separat de potenţiometru! de
tomelor produse de un reglaj necores- Acest modul este alimentat dintr-o mează amplificatorul final. Tranzisto- volum) asigură atît pornirea, cit. şi
punzător al celor două clapete. sursă dublă, stabifizată de cele două rului T1. (SC 177 B) ii revine sarcina oprirea staţiei la orice vOlum. Pe
Pentru reglajul lor t. este necesară becuri, identice, de 24 V/25 mA şi de de a amplifica semnalul de intrare şi nou; frontal se 'lor menta cele
demontarea carburatorului de pe mo- cele două diode Zener de 13 V, care de a mfnţine centrarea tensiunii me- pote;lţiometre. mufele de intrare, ia
tor, procedlndu-se după cum urmea- stabilesc şi punctul median f}l telsiu- diane (care se stabileşte din aemire- care poate fi adăugată Încă una, o ie.şi­
ză. se desface capacul filtru lui de aer nii pe care se efectuează intrarea şi glabilul de 250 k.o.) la variaţii ale ten- re pentru orgă de lumini (dacă se
şi se extrage elementul filtrant, după ieşirea integratului. După acest etaj siunii de alimentare. Datorită faptului doreşte acest lucru), indicatoarele de
care, desfăcînd cele patru piuliţe de urmează reglajul de ton, realizat În că am introdus in emitorul tranzisto- nivel şi intrerupătorul principal,
prindere, se scoate corpul filtru lui de varianta cu legătură la ll,asă. Cele rului 1'2 (SC 107 B) rezistenţa de 270 n este nevoie să adăugăm un indicator
pe carburator. In continuare se des-
fac racordurile elastice ale carburato-
rului şi canalizaţiei de ventilaţie a
x &1778 B0139i 2N3056
471<0.
carterului şi se demontează conexiu-
nile starterului, tija acceleraţiei, pre- t - - . - - - - - - - - - t . - - - - - 4 I - - - - I ......- - 0 O -+,
cum şi conducta de benzină şi cea de
vacuum a corectorului de avans.
în sfîrşit se desfac cele patru piuliţe
de fixare a carburatorului pe galeria
de admisie si se scoate carburatorui.
Primele o'peraţii ce urmează sînt,
bineinţeles, spălarea suflarea cu aer
a carburatorului la urmate de
verificarea fu ncţionării uşoare, fără
înţepeniri, a celor două dapete şi mai
cu seamă a celei de-a doua trepte, care
este acţionată vacuumatic. Pentru a-
ceasta se

a tijei de
a treptei secundare, În tîmpul depla-
sării căreia trebuie să se simtă la mînă
efortvl arcului de revenire, Încorporat
În camera de vacuum 10.
la reglare se vor utiliza bare cilin-
drice de diametre corespunzătoare. ~-------==-------*---~~r-~C
Pentru prima treaptă, acţionînd asu- ~--4-~~~~~B
pra şurubului 1 (fig. 4) se va fixa 1'0-'
ziţia obturatorului respectiv, astfel in- Tr
cît În poziţia inchis să se realizeze o
distanţă Între el şi perete de 0,04 ... 0,05 L =500 spire CuEm
1
mm. Tn mod similar se va proceda pen- " 0,8 mm
tru a doua tre'aptă, unde jocul se re- L =50 spiJ'e CuEm
2 ,,0,6 mm
glează cu ajutorul şurubului 2 (fig. 4),
dar limitele sint 0,02 ...0.03 mm. L =100 spire CuEm
3
Mal exact, se efectuează reglajul " 2 mm
S =22 cm}
folosind un ceas comparator cu pre-
cizie de 0,01 mm, montat pe flanşa şi condensatorl.ll de tOO .,u,F, curentul de tensiune, deoarece acest rol ii au
de fixare a carburatorului. Se' aduc de colector este doar,de 7 mA, ceea ce becurile care luminează indicatoarele
ambeie clapete în poziţia inchis, ac- nu duce la Încălzirea acestui tranzistor de nivel. Tn spate se vor monta cele
ţionînd asupra şuruburilor de reglare. la mai mult de 40°C. In colectorul lui două mufe de ieşire. În schemă este
(CONTINUARE iN NR. VIITOR) T 2 se află o diodă Zener de 9,1 \1 În prezentat un singur canal, al doilea
serie cu un semireglabil de 500 .n.. fiind identic.

TEHNIUM &/1981
15
lucru mai larg, ceea ce le recomandă de sensibilitate ridicată. Tranzistoarele
pentru fotografia color, dar preţul lor de tip se 177 se imperechează şi pen-
este ce\fa mai ridicat. tru a micşora la maximum eroriie date
în Tigura 1 se reia schema de prin- de modificarea temperaturii, elfll mon-
cipiu a exponometrului prezentat În tindu-se Într-un radiator comun. O
nr. 10/1980 (figura 3). Este un montaj soluţie simplă este cea din figura 2,
diferenţia! simplu, dar care are per- tranzistoarele aflindu-se Între două e-
formanţe bune. Se observă că foto- clisa de tablă (grosime 0,5-1 mm) pro-
receptorul (fotodiodă sau fotorezis- filate şi prinse cu un~urub c"ntral.
tenţă) se montează in punte. Tensiu- Rezultă că nu se pot folosi decit tran-
nea de alimentare a punţii se menţine zistoare În capsulă metalică pentru ca
la o valoare redusă cu ajutorul a trei egalizarea termică să fie eficientă.
diode cu siliciu. Acest lucru este ne- Montajul va fi uşor de reaUzat pentru
cesar deoarece schema iniţială era cei ce au făcut deja schema. Pentru

BIPDTBMPDRIZ&TDR prevăzută cu un totoelement emisiv,


tensiunea de măsură nedepăşind in
principiu 0,25-0,3 V. La tensiuni mai
mari funcţionarea ar deveni imposibilă
datorită potenţialului prea mare apli-
cei care vor să se apuce de lucru
acum, le propunem şi schema din
figura 3. Tranzistoarele imperecheate
se montează, de asemenea, intr-un ra-
diator comun pentru egalizare ter-
Ing. v. CALINESCU
cat pe baza tranzistoarelor TI' T 2 • Va- mică. Alegerea rezistenţelor Rp şi R,
Intr-un articol anterior' s-au clarifi- Ne propunem, de această dată, să lorile rezistenţelor din punte, R", se • se face in modul descris anterior. Po-
cat principiile funcţionale şi construc- prezentăm fQtoamatorului şi unele stabilesc În funcţie de rezisten1a la in- tenţiometrul P1 serveşte echilibrării
tive care stau la baza automatizării ex- scheme concrete. Primele dintre ele, tuneric a fotoreceptorului. Rezistenţa montajului şi obţinerii punctului de
punerii în laboratorul fotografic. S-a cu tranzistoare, sînt mai accesibile R} se ia aproximativ egală Cu rezistenţa zero al instrumentului (un eventual
ajuns, in urma analizei, la concluzia . datorită componentelor mai uşor de fotoreceptorului În lumină maximă. reglaj ulterior foarte fin al zeroului in-
că, În practică, se preferă un sistem procurat. Ele sînt satisfăcătoare pentru Practic, ea va fi un semireglabil ce se strumentului se va face şi mecanic
semiautomat la care fixarea timpului lucrările curente. Schemele cu circuite ajustează cu R echil.=O astfel Încit să din şurubul de nul). Rezistenţa R2 are
de expunere se face prin anularea .in- integrate se caracterizează prin linia- se obţină o indicaţie minimală (0,5-2 s) rol de protecţie pentru instrument; ea
dicaţiei exponometrului. ritate foarte bună şi un ..domeniu de corespunzătoare unei hirtii fotografice se alege pentru a limita curentul prin

+12V
4
4,71<.0. 3

'\

200ko.

CIRCUIT COMPARATOR
2 RELŢ
6
(O;~~1)kn.
la12V
11,T2 ::: BC 177
împerecheate '9Î
intro<::lu'E!eîn~
carcasă.

8
t
7•

0-
~:JII .....----.."'l+1QV

RI -2kn.
b

L
9 10 11
R!I
15kn.

T Man

(\; '2'20 V
T -: : remporizot
Ma\'):= manual

16 TEHNIUM 5{1981
instrument la 1,05-1,1 din curentul ma- zată de tempo rizator este comparată de nivelul Ud, care poate fi diferit pen- unei sute de secunde.
xim. Instrumentul este un microam- cu o tensiune de referinţă Ud, care va tru lucrul in regim semiautomat faţă De menţionat că montajul descris
permetru de 50-250 ,.f4A. P2 este un defini punctul de declanşare a releu lui. de utilizarea independentă a unităţii foloseşte o singură rezistenţă varia-
potenţiometru cu care se reglează ca- Prin apăsarea butonului P (buton de de tem pori zare. Un comutator S ser- bilă, atit pentru unitatea de măsură,
pul de scală pentru iluminarea maximă. sonerie), condensatorul C se descarcă veşte alegerii modului de lucru. Regla- cit şi pentru temporizator. Dacă s-ar
AtenţieI La iluminare maximă avem instantaneu, iar la ieşire potentialul jele potenţiometrelor P1 şi P2 care de- folosi comutatoare CT duble, s-ar pu-
indicaţie maximă şi timp de expunere devine nul. Deoarece tensiunea de re- finesc Ud se fac cu P3 =0. Valorile lui tea renunţa la comutatorul K şi in
minim; către zeroul instrumentului vor ferinţă Ud este negativă, aplicată bazei P1 şi P2 pot fi, desigur, şi altele decit acest caz intre R echi!. şi P pentru dr-
fi timpii de expunere mari. tranzistorului, ea va determina satu- cele din schemă. cuitul RC al temporizatorului nu ar mai
Gradarea indicaţiei in unităţi de timp rarea acestuia şi anclanşarea releu lui Cunoscind rezistenţa P echi!., tre- fi necesară o echivalare funcţională.
absolute nu este posibilă, deoarece temporizatorului. Ulterior (apăsarea buie determinată valoarea condensa- Pentru primele scheme se va folosi
nu avem o sensibilitate unică a mate- butonului P a incetat), condensatorul torului de incercare C. Valoarea no-' un tempo rizator cu tranzistoare, even-
rialelor fotosEmsibile utilizate. Se va fa- C se incarcă prin R echi!., conectată minală se determină pentru o primă tual unul de fabricatie industrială, in
ce o gradare in trepte, trecerea de ia o in circuitul de intrare, astfel incit la alegere cu relaţia: care se intervine. Se va verifica linia-
treaptă la alta corespunzind dublării, ieşirea din integrator apare un poten- T(timp) = t. R echiv., ritatea montajului, care trebuie să fie
respectiv injumătăţirii timpului de ex- .ţial negativ crescător. In momentul in satisfăcătoare cel puţin pe domeniul
punere. Eventual se vor face şi grada- care acest potential depăşeşte in va-
unde R echiv. = Rechit. Rs
de măsurare ales.
, R echil+Rs
ţii intermediare. Se poate face şi o a loare absolută pe Ud, la ieşirea com- Pentru cei ce doresc să realizeze o
unde Rs este impedanţa de intrare,
doua gradare in secunde, luind in paratorului apare o tensiune pozitivă, schemă simplă de temporizator pro-
considerare sensibilitatea hirtiei foto- care blochează tranzistorul şi deter- deci C = T punem montajul din figura 11.
grafice cel mai des folosite (de exem- mină declanşarea releului.
R echiv. R* se alege pentru un timp minim
plu, hirtia cu bromură de argint). A- Valorile rezistenţelor din punte (no- Alimentarea se poate face de la o de 0,5-1 s.
sursă simpJă ca aceea din figura 7.
ceastă gradare se face după ce uni- tate cu steluţă) pot fi altele, in funcţie Rezistenta R va fi dată de potenţio­
tatea de măsurare a fost cuplată cu de tipul fotoreceptorului, alegerea fă­ din schemă pot fi echivalate metrul dublu (o secţiune R şi o sec-
unitatea de temporizare. Temporiza- cîndu-se aşa cum s-a mai arătat. cu componente cu caracteristici ţiune R echil.).
torul poate fi etalonat cu precizie În Tn principiu, prin variatia rezistenţei similare.
Funcţionarea celor două unităţi, de
rnpoziţia din figură, prin contactul
secunde. Pe baza cîtorva probe se R achil. Între O şi maxim se acoperă CI al releului se aduce baza la acelaşi
identifică indicaţiile exponometrului cu măsurare şi de temporizare, este suc-
t'ntreg domeniul de lucru. Se fac două potenţial cu emitorul, astfel incit Tz
timpii determinaţi, iar restul scelei 'se cesivă; in acest scop se va folosi un
probe fotografice corespunzătoare in- va fi inchis. Prin inchiderea pe scurt
divizează liniar (instrumentul trebuie dicaţiei maxime şi celei minime. Indi- comutator K (figura 8). Se face măsu- timp a contactului K se excită releul,
să fie şi el liniar). caţia maximă corespunde unui flux se echilibrează puntea, se co- contactul Ci se desface, iar C2 se in-
Cele spuse referitor la gradarea in- luminos maxim şi implică un timp de unitatea de temporizare şi se chide şi becul apar'atului de mărit se
strumentului sînt valabile şi pentru expunere scurt. Ca indicaţie minimă pe butonul P. Modul de lucru aprinde. T2 este astfel polarizat in aşa
montajele următoare. nu se va lua punctul de zero, deoarece se selecţionează din comutatorul S. fel tncit să menţină releul anclanşat
Un montaj cu performanţe superioa- acesta corespunde unui timp de ex- Conectarea aparatului de mărit se după deschiderea contactului el' rn
re este cel din figura 4. EI este descris punere infinit, ci o indicaţie corespun- face conform schemei din figura 9.
acest scop se reglează Ri' scurtcircui-
mai detaliat in numărul 10/1980 al re- zătoare la 5-10% din domeniul electric
Utilizarea unor hirtii fotografice de tind pe T1 (bază-emitor), cu el deschis.
vistei. S-a introdus rezistenţa R 1 avînd altă sensibilitate decit cea luată in
al instrumentului. Probele se fac pe Prin incărcarea condensatorului C
rolul menţionat deja anterior. hirtia de utilizare curentă (bromură de considerare la etalonare este posibilă (prin rezistenta R), potentialul in punc-
Rezistenţele de echilibrare din sche- argint, cel mai probabil) şi se notează prin determinarea raportului intre in- tul «a» creşte şi, prin intermediul tran-
mele arătate pot fi simple potenţio­ dicaţie şi timpul real necesar (aflat
timpii de expunere corespunzători, de zistorului TII va determina blocarea
metre liniare sau sisteme de rezistente exemplu 1 s şi 78 s. Deci prin echili- prin probă). Acest raport se menţine lui T2 şi implicit declanşarea releului.
comutabile. brarea puntii trebuie să acoperim acest constant pentru orice alt flux luminos. Dioda Dl (cu siliciu, de mică putere)
Reamintim cititorilor că prin anula- domeniu de temporizare. Procedăm, Luarea tn considerare a sensibilitătii limitează tensiunea bază-emitor a lui
rea indicaţiei instrumentului din echili- mai intii, la o corecţie, respectiv ro- se poate face electronic, astfel. incii: Tt • Dioda O2 este numai o protecţie
brarea punţii cu R echi!. se poate ob- să nu mai fie necesare calcule la fie-
tunjim domeniul, de exemplu la valoa- fată de curenţii de autoinducţie ce apar
ţine şi timpul de expunere in unitatea rea maximă 100 s. Prin modificarea care expunere. Tn acest scop se va În funcţionarea releului şi poate fi de
de temporizare prin introducerea sin- rezistenţei de 1 k.O, aflată in serie cu incorpora în unitatea de temporizare orice tip, avînd tensiunea de lucru de
cronă a rezistenţei R din circuitul RC instrumentul (se inlocuieşte, eventual, un circuit 8rylplificator cu amplificare ordinul 30-60 V. Tranzistoarele (pnp,
variabilă (figura 10). Etalonarea ini-
al temporizatorului. Procedeul cel mai cu un semireglabil), se reglează capul. cu siliciu) vor avea 'A mai mare sau
simplu constă in folosirea unui poten- ţială se va face pentru o pozitie medie
scalei, astfel incit· să se obţină noul egal cu 150 mA, iar tensiunea maximă
ţiometru dublu. Pentru o mai bună re- domeniu. Să admitem, de exemplu, că a potenţiometrului P sens., astfel inclt de lucru va fi mai mare de 25 V.
să se poată face ulterior corecţii pentru
petabilitate şi pentru o bună precizie variaţia lui R echil. este de Of(fjnul a Valoarea condensatorului se deter-
sensibilităţi mai mari sau mai mici.
pe un domeniu mare de măsură sau 200 kD., ceea ce inseamnă că pentru mină În funcţie de R şi de' domeniul
temporizare se foloseşte o comutare 1 s corespunde o rezistenţă de 2 kO·, Desigur, in acest fel, timpul de expu- de lucru dorit.
discontlnuă. Pentru schemele cu tran- Acest exemplu este redat şi in schi- nere nu va mai fi .tel nominal, dar in . In realizarea unui expotemporizator
zistoare, o reglare potenţiometrică este tele din figura 5. Folosind două comu- regim semiautomat faptul nu este sem- este bine să se apeleze la ajutorul unui
suficientă. Pentru ultima schemă, cu tatoare, CT, vom realiza P echi!. in nificativ. Pentru lucrul CII! temporiza- electronist cu experienţă in ,aparatura
circuite integrate, se recomandă reali- mod decadic, astfel tncit fiecare timp torul in mod independent se aduce industrială. Fiind vorba de un aparat
zarea echilibrării cu' ajutorul unei re- de expunere să fie obtenabil. P3 ser- P sens. in poziţia Initială sau se elimină de precizie,. schemele date trebuie să
zistenţe in trepte (figura 5). Avind in veşte unei variaţii continue necesară,
din montaj circuitul amplificator. In fie bine reglate pentru obţinerea unor
vedere calităţile schemei din figura 4, in specia~, la timpi scurţi. Rezistenta R' acest scop, comutatorul S va trebui performanţe bune. Pe parcurs, in func-
să aibă mai multe secţiuni. Circuitul
se recomandă utilizarea ei in cuplaj se ia egală cu valoarea necesară tim- tie de datele tehnice efective ale com-
cu un temporizator foarte precis' şi din figura 10 permite o modificare a
pului minim, respectiv pentru 1 s, ast- ponentelor folosite, este posibil să se
amplificării de circa 3 ori.
liniar. Celor ce nu au un asemenea fel incit R echil. să nu fie zero niciodatâ. modifice unele valori date in scheme.
temporizator le recomandăm schema Liniaritatea temporizatorului permi-
Dacă dispunem de comutatoare cu 12 Totodată, aparatele de măsură utili-
din figura 6. poziţii, putem eventual completa pozi-
te extinderea domeniului de lucru (in zate la realizarea schemelor propuse
Unitatea de temporizare este alcă­ ţiile lăsate libere Iărgind domeniul de
regim independent) la 400-500 s. In trebuie să fie de bună calitate.
tuită dintr-un integrator urmat de un lucru pentru a folosi temporizatorul in acest scop se va inseria tncă un co-
compar.ator, ambele realizate cu cite mod independent. mutator cu 4-5 poziţii cu care se vor
un circuit integrat Tensiunea furni- TempQrizarea se obţine practic faţă introduce rezistenţe c~respunzătoare

AEROMODEL PLANOR CU PILOT tru transportarea


Partea
sa în condiţii uşoare.
anterioară se plachează supli-
najut orizontal cu anvergura de 750 mm
şi se aduce la aceeaşi masă celălalt
SEMIAUTOMAT «OLIMPIC»8 mentar dublu cu placaj de 1 mm grosi-
me, care, prelungită, intră in cea p~ste­
ampenaj.
Centrajul dinamic se face după ce
rioară. Fixarea se face cu cauciuc s-a observat absenta totală a torsiu-
trecut pe după cite un pop transversal nilor aripii şi ampenajului orizontal (in
(URMARE DIN ·PAG. 13) prin fiecare capăt. ambele variante) şi contine două faze.
Parasolul se confecţionează din pla- in prima fază se montează varianta
Direcţia fixă se construieşte folosind construiesc din baghete de brad (3 x 3 caj uşurat. In el se montează 'auto- normală fără deriva mobllă şi se re-
profiluri simetrice (grosime relativă mm) dispuse la colturi, placate cu cnipsu!, microbuzerul, intrerupătorul morchează modelul la cablu (de 50 mm
&>/0) din balsa sau placaj uşurate. placaj de 1 mm grosime (fibrele În şi Sl.!rsa de alimentare a microbuze- lungime) pe timp perfect calm. Se
Bordul de atac (4 x 4 mm), bordul de lungul fuzelajului). Se acoperă, după ruiui. Se poate fixa şi un cirlig de re- urmăreşte zbo~ul În linie dreaptă; dacă
fugă (3 x 12 mm) şi longeronul (două finisare, cu două straturi de foiţă de marcaj În poziţia menţionată. se roteşte în cercuri, se va urmări eli-
fîşii de 1 x 10 mm) sint din balsa, mătase japoneZă cu fibrele la 45° fată Centrajul aeromodelului include do- minarea torsiunilor geometrice sau
Însă se pot folosi brad şi placaj de de axa tubului. Partea cu secţiune uă etape: centrajul static şi centrajul aerodinamice pînă CÎnd se deplasează
0,8 mm grosime (Iongeronul). pătrată se plachează cu două rînduri dinamic. . În linie dreaptă. Se montează apoi va-
Fuzelajul se confecţionează de- de placaj. Centrajul static se face pentru adu- rianta alungită, tot fără deriva mobilă,
montabil din două bucăţi: o parte Joncţiunea fixă face trecerea de la cerea centrului de greutate 1n poziţia şi se procedează identic pînă la zbor
lungă tronconică (pătrat de 28 mm partea tronconică la cea pătrată. Se mentionată pe desen. Se montează rectiliniu. Tn faza a doua a centrajului
bază mare, rotunjit de 12 mm diametru lipeşte in exterior cu două straturi de varianta alungită (cu şase sirme de dinamic se trece la pantă. Dacă vîntul
la celălalt capăt) şi alta scurtă cu sec- pinză. Imbinarea se ajustează perfect. oţel arc cu diametrul de 3 mm şi lun- este sub 4 mls, se Încearcă varianta
ţiunea pătrată (28 mm latura pătratu­ Interiorul jonctiunii se plachează cu gimea de 330 mm) şi se aduce centrul aJungită, Însă dacă este peste această
lui), ce se termină cu o gondolă În bucăţi de placaj cu fibrele in lungul de greutate În poziţia arătată. Este viteză se testează varianta normală.
care se montează pilotul semiautomat. fuzelajului. Joncţiunea mobilă face necesară, de obicei, adăugarea de Aeromodelul va trebui să-şi menţină
Cele două părţi ale fuzelaju lui se posibilă demontarea fuzelajului pen- balast în coadă. Se cîntăreşte ampe- direcţia de zbor neschimbată.

TEHNIUM 5,'1981
17
miros neplăcut la 'data de 1 august, cind familia de
Un alt produs obţinut de la albine albine incepe pregătirea pentru ier-
este ceara. Pentru ca apicultorul să nare.
obţină cît mai multă ceară, este nece- Pistura. Prisosul de polen .,ămas

PINTRU sară valorificarea fiecărei surse de pro-


ducere a acesteia. Astfel:
- se stringe ceara din legăturile fă-
cute de albine intre şipcile superioare
in alveolele fagurilor va fi prelucrat de
albinele tinere in păstură, folosind
pentru aceasta o secreţie a glandelor

TINIIII ale ramelor; .


- se foloseşte in fiecare familie o
ramă clăditoare, care este O ramă fără
mandibulare.Jn momenlul În cale În-
tr-un stup eXistă mai mulţi faguri cu
păstură, viaţa familiei este in pericol
deoarece albinele cOAsumă În perioa-

DIN ti'
foaie de ceară şi se aşază, de regulă,
după ultima ramă cu puiet şi numai
după ce pomii fructiferi au inflorit şi
vremea s-a incălzit. Ea se va clădi nu-
da de repaus prea multă. păstură.
Pentru a evita acest lucru, vom ridica
din stup surplusul de faguri cu păs-
tură. Aceştia pot fi valorificaţi prin

AGRICULTURA II
mai cu celule ele trîntori, iar după
ÎnsămÎnţarea de către matcă ceara
se recoltează şi se topeşte într-un
topitor solar (se pot obţine 4-5 re-
unităţile «Apicola» (faguri cu peste
65% din ceiu)e cu păstură) sau pentru
uz propriu. In vederea scoaterii păs-
turii din alveole, se taie fiecare celulă
colte); prin mijloc, cu ajutorul unui cuţit,
_ se adună ceara rezultată din des- şi se scoate CU un beţişor ascutit
căpăcirea fagurilor; , substanţa. Granulele de păstură se
- se topesc Jagurii În care s-aui~ şş-ază intr-un borcan (peste care se

IIBrlllEIEA
.,
crescut mai mu Ite genEfraţH"de'ialb~!l!ili' :;itoarnă ceară topită) şi se păstrează
Respectînd cu stricţeţe toate Î'1(:!r~- la temperatura camerei.
mările, anual se poate\~{.ec9Jtai d\li~·;lC!\ i;'}\~i~ Un alt produs apicol apreciat este
fiecare familie de albine cea 1.il~ îl; prqpolisul,substantă strînsă de al-

'BIIIUBEflll APICllfE ceară.


Un produs mai nou, dar de
de apreciat, este Iăptişorul de matcă.
Acesta este o secreţie glandulară fo-
losită de albine pentru hrănirea larve-
\ \bine"\qin mugurii arborilor. Tn stup,
It lpropolişul este utilizat la fixarea rame-
l~rJ! ~ntru astuparea tuturor locuri-
Idf""ptrn care se pierde că/dura. pro-
polisul se stringe prin intermediul
ZAHARIA VOICULESCU
lor de lucrătoare, de mătci sau de trin- unor colectoare aşezate deasupra ra-
Cel mai cunoscut şi apreciat produs parator de matcă pentru ca ea să nu-şi tori. Pentru producerea Iăptişorului de melor cuibului. Colectarea acestui pro-
apicol este mierea. Ea se obţine din depună ouăle in aceste rame. matcă se pot aplica două tehnologii. dus se intrerupe la 1-10 august, dată
nectar sau din alte substanţe naturale După Încetarea culesului ~upă ce Prima tehnologie, orfanizarea, con- la care albinele se pregătesc pentru
ale plantelor, pe care albinele le culeg, În miere s-a petrecut procesul de ma- stă in ridicarea din familia de albine iernat, etanşeizindu-şi stupul in ve-
le prelucrează şi le depoziţează în fa- turizare, albinele căpăcese alveolele a mătcii şi a tuturor fagurilor cu puiet. derea păstrării căldurii. Granulele de
gurii stupului. Mierea poate fi mono- faguri lor cu o pojghiţă subţire de ceară Matca împreună cu doi faguri cu puiet, propolis se păstrează in borcane sau
floră, cind este preparată din nectarul albă. In momentul in care 1/2 din su- hrana şi albinele ce ii acoperă se aşa- "În pungi de polietilenă şi se predau
unei singure plante (salcîm, tei) sa'u prafaţa faguri/or este căpăcită se poate zi intr-un stup, formînd un nucleu. spre valorificare la unităţile apicole.
polifloră, cînd provine din nectarul incepe extracţia mierii. Restul faguri/or cu puiet, dar fără al- De la fiecare familie de albine se poate
mai multor plante. Funcţie de numărul Extracţia mierii incepe cu eliminarea bine se dă altor familii spre lngrijire. colecta pină la 300 9 de propolis.
melifer, de puterea familiei de almne albinelor de pe faguri şi se continuă In familia fără matcă se introd'uc (după Veninul se obţine prin aşezarea la
şi de secreţia de nectar, cantitatea de cu descă irea fagurilor.. Descăpă~ cca 3 ore) cel puţin 120 de botci cu urdiniş a unei grile din sirmă subtire,
nectar adusă zilnic in stup poate va- manual, ramă cu ramă, larve (dar nu mai mult de 240), care, a unei membrane. din cauciuc şi a
ria intre 0,100-10 kg. Astfel, intr-un nei furculilf.t sau cu un la rîndul lor, vor fi luate spre creştere unei bucăţi de sticlă. Prin grilă tre-
an se pot recolta de la o singură fa- 'llf'*pe'~"" le muchii. de către albinele doici orfane. După cem curent slab (pină la 30 V)i in
milie 10-25 kg de miere de albine. e cu un 72 de ore ramele cu botci sint ridicate momentul tn care albina face contactul
Nectarul proaspăt adus în stup con- in care ra- şi recoltate de Iăptişor, după care sint Intre două sirme, ea este curentată,
ţine mari cantităţi de apă, iar ln mo- 'scăpăcite sînt su; din nou date familiei orfane avind in fapt ce face să intepe membrana, Iar
mentul in care mierea este căpăcită !puse centr . Pentru ca mierea ele alte larve tinere transvazate. După veninul cade pe sticlă. Albina nu~şi
În fagure cantitatea de aoă este re- )~ăn~/'se deg ze În timpul extrac- recoltare, familia îşi primeşte matca şi pierde acul deoarece membrana este
dusă la 18-20%. Pentru a nu schimba rlel';'frebuie păstrată o curăţenie exem- ramele cu puiet. Familia poate intra foarte fină. Picăturile de venin care
calitatea mierij se recomandă folo- plară. din nou in producţia de Iăptişor după se usucă repede sint raciate cu o lamă
sirea unor corpuri cu fagu~i de culoare De multe ori se observă o cristali- cel puţin 18 ore, timp necesar reface- şi se păstrează ln cutii curate şi bine
deschisă. zare a mierii, ceea ce arată că rii biologice. Închise. Veninul se predă uni·tăţilor
In vederea depunerii nectarului şi porţia de glucoză este mai mare, Cea de-a doua tehnologie se aplică apicole. '
prelucrării acestuia în miere destinată nu înseamnă că mierea nu este in prezenţa miicii•. Aceasta 1mpreu- ApUarnilui, cel mai nou produs
recoltării, cu cei mult 48 de Ofe Înain- În cazul (n care fructoza pn~ldcl!mnă. nă cu 3-4 faguri este separată, prin- ~picol, se obţii19 reeoltarea iar-
tea declanşării culesului se aşază dea- mierea nu se cristalizează ani de zile. tr-o diafragmă separator matcă, velor de trintori cu Înainte de a'
supra familiei (În cazul unui stup mul- Mierea destinată consumului tre- de restul fagurilor cu puiet compar- fi căpăcite (ziua a de !a faza de
ti etaj at) ramele cu faguri. Se reco- buie păstrată În borcane din sticiă în- timentul fără matcă, intre doi faguri ou). Larvele recoltate se pot ţine cel
mandă ca Între cele două corpuri chise ermetic, astfel ÎnCÎt să nu ab- cu. puiet necăpăcit, se introduc 60 mu It opt ore la temperatura camerei,
ale stupului să se pună un grătar se· soarbă umiditatea sau să prindă un de botei cu larve, care vor fi luate după care se introduc În congelato!'
În creştere de către albinele din stup. pînă ce vor fi predate beneficiarilor.
După 72 de ore se va recolta Iăpfişo- Anual, se pot stringe pină la 700 9
rul. Tn urma transvazării larve!or, ra- larve de trîntori de la fiecare familie
mele se vor introduce din nou În com- de albine.
partimentul iără matcă. Săptămînal, Ultimul produs al familiei de albine
trebuie să se ridice din compartimen- este materialul biologic, care poate
tul cu matcă aguri cu pui necă- constitui un roi sau,o familie. Astăzi,
păcit şi să cînd înmulţirea familiilor de albine
fără matcă, , face parte din planul de stat, este bine
puiet ecloz să căutăm să inmulţim familiile ime-
vor fi aşezaţi diat după cules, moment in care fa-
matcă. milia atinge o dezvoltare maximă. rn-
Lăptişorul de rnulţirea se face prin roitul natural
pînă la 15-20 (neavantajos, deoarece multe roiuri
colta, de la fiecare se piara) sau prin asigurarea unei
150-300 g. mAtei (din creşterea proprie sau pro-
Polenul se recoltează de io- curată din magazinele «Apicola»). ln
ruşele lucrătoarelor cu ajutorul colec- acest ultim caz, ridicăm din fiecare
toarelor de polen. Recoltarea polenu- familie 1""';2 sau chiar 3 faguri cu puiet
lui ince~ odată cu incălzirea vremII. gata de ecloziol'lat şi cu albine şi ii
Prin montarea colectorului de poren aşezăm intr-un stup. La formarea unor
nu se colectează decit 2QO/o din canti- astfel de familii participă 3 familii
tatea totală adusă În stup. Polenul (maximum 5-6, funcţie de puterea
proaspăt are o umiditate pînă la 22%. lor). la un roi natural participă cel
Pentru păstrare, el este supus uscării mult două familii.
În uscătoare special construite, care Ca bibliografie, redacţia raco-
pot fi cumpărate in magazinele spe- mandă tinerilor cititori deosebit de
cializate. Recoltarea polenului devine valoroasa lucrare «Stuplrilu' nou»;
Stup multjeta~ o obligaţie pentru fiecare stupar: aces- semnată de Constantin l. Hristea,
jat pe care s~a ta îl predă asociaţiei şi îşi creează o editată de Asociaţia crescătorilor
montat un co~ec­ rezervă necesară preparării turtelor de albine (Un R.S;România, Sucu-
tor de palen. Din
fagurele scos proteice (SOO/o polen uscat şi SOO/o reşii, 1979. Volumul se poate gisi
din stup se poa- zahăr pudră se frămintăcu miere căI- În Bucureşti la Magazinul apicol
t~ extrage mie- duţă pînă se obţine o pastă consis- din Calea Dorobanţilor nr. 134 şi in
rea. tentă). Polenul se stringe numai pină ţari la filialele apicole judeţene.

18 TEHNIUM 5/1~
I
'"'jOS~ I
~I

II
CIIMPREBIR
PEI1"
In figură este prezentat un rulou
IiRADIIIA
- Se fixează bridele pe mînerul din
compresor cu dimensiuni reduse, uti.,; lemn .cu şuruburi M4, sau cu nituri
lizabil in micile noastre grădini de de Ol protejate cu şaibe.
zarzavat. Construcţia este simplă şi - Se introduce rotorul cu şaibele
se poate realiza din materiale uşor metalice puse În furca astfel formată şi
procurabile, fără o dotare specială. se fixează 'Ia capete cu şplinturi făcute
Partea cea mai dificil de realizat este din sîrmă de OL.
rotorul propriu-zis, care se poate face - Piesa suplimentară 5 se fi xează
din lemn, prin ajustare la o formă cu cu şuruburi M4. Această piesă are
aproximaţie cilindrică. Dacă avem la un rol dublu. Ea fixează şi rigidizează
dispoziţie un strung, problema este toată construcţia şi, in plus, curăţă
mult simplificată. Piesele de fixare tot surplusul de pămint care se poate
se realizează, prin strunjire, din fier
beton de 10 mm diametru. In lipsa
lipi pe rotor.
Componentele sint:
300
strungului se pot face şi prin ascutire. 1. Rotor
la unul din capete se face un ·orificiu 2. Piese de fixare (2 bucăţi)
perpendicular de 4 mm. Aceste piese 3. Şaibe metalice (2 bucăţi - 1,5 mm
se bat in rotor astfel incît, după ce se grosime)
intercalează o şaibă metalică, orificiul 4. Sride de fixare (2 bucăţi)
să se afle in afara bridei de montare. 5. Piesa de întărire şi curăţare
Ordinea montării este:

'pe una din piese se montează cu minerele astfel Încît partea· metalică
aceleaşi nituri şi o lamă laterală desti- să fie complet deschisă. Se infige În

PINTRU ...
nată sprijinirii piciorului pentru înfi- pămînt ca şi o cazma simplă, apăsînd
gerea În pămînt a uneltei. Cele două cu piciorul pe piesa laterală. Se În-
pÎese, complet fixate, se articulează depărtează apoi mînerele, obţinînd i-
intre ele cu două nituri astfel Încît să zolarea răsadului şi compactarea lui.
poată să se rotească parţial una faţă Se extrage răsadul din strat şi, prin
de alta. Vom fixa acum şi cele două desfacerea uneltei, se depune răsa­
minere de lemn,'terminate fiecare cu dul complet. ... a susţine pensula atunci cînd
cite o piesă care uşurează manipularea. avem de trasat o linie lungă pe
Cum se utilizează un asemenea dis- o suprafaţă, este convenabil să uti-
pozitiv? Se string unul spre altul tizăm un cîrlig de rufe, ca În figură.
415 In acest fel, mîna cu care trasăm nu
mai oboseşte repede, iar linia este mai
uniformă.

Acesta se ~O"',"7,O"L.
dintr-o bucată de arc ceas deş"
teptător, care se decăleşte la foc mic,

lE RABAIIURI se îndoaie la forma din figură şi se


ascute uşor la margini. Dimensiunile
depind de tipul pionezelor pe care do-
rim să le extragem. Pentru desenatori,
o metodă mai rapidă este de a înfige
Cu puţi nă indemÎnare se poate rea- pioneza Într-o fîşie mică de leuco-
liza un dispozitiv pentru extragerea plast, care se rabate pe partea supe-
corectă şi rapidă a răsaduri lor. rioară a pionezei, unde se lipeşte ca
În figura de sus se văd ansamblul un mîner. in acest fel, pioneza se
construcţiei şi modul de utilizare a poate extrage uşor, dispozitivul neinco-
acesteia. După detaliile din figura ală- 88 modînd desenatorul.
tu rată, se remarcă simplitatea con- 'i?1
strucţiei. Două piese din tablă, cu di- ~,__ ._
mensiunile brute de 160 x 170 mm, __
se taie ca În figură şi se curbează cu
raze foarte apropiate. Pe aceste pie-
se se fixează prin nituire două urechi
pentru mînere, care au o parte adusă
În forma unui cilindru parţial inchis,
,ce este destinată să prindă mînerul
de lemn, iar partea opusă este apli-
cată pe piesele principale. La nituire,
~ 150

TEHNIUM 511981
19
bat des, scoţîndu-se in evidenţă fan- Îmbinarea laturi lor modulelor se face
tezia decoratorului şi, evident, am- cu cuie şi aracet, iar colţurile se intă­
prenta personală. resc cu vincluri metalice Îngrop/ate În
Dezideratul principaf rămine crea- canturi şi prinse cu holzşurubuNri.
rea unei ambiante intime şi odihnitoare. Degajările din canturi se vor face
cu dalta de 15 mm, iar după montarea
CONSTRUIREA MODULELOR vinclului locul se astupă cu. chit de
cuţit. După uscarea chitului (~4 de
Materialele utilizate pentru construc- ore), se nivelează totul cu glaspapir.
ţia acestor module sint: panelul cu gro- Compartimentarea interioarelor mo-
simea de 18-20 mm (planşetă de de- dulelor se face cu piese cpnfecţionate
sen 1 250 x 1000 x 18 mm), PAL cu din PAL (12-15 mm), de.cupate .. cu
grosimea de 12-15 mm, furnir, chit precizie şi asamblate cu cuie şi aracet.
de cuţit şi vopsea sau PALUX, mat, După uscarea aracetului se vor «tra-
aracet. gros de tÎmplărie, prenadez, ge» la rindea toate canturile de pe
cuie, hOlzşuruburi, vincluri metalice etc. ambele feţe ale modulului pină la dis-
Sculele necesare sînt: o ruletă, un pariţia denivelărilor de îmbinare la
ferăstrău coadă de vulpe, o rindea du- colţuri.
blă, o daltă de timplărie 15 mm, raşpil&, Fu~nirul se aplică lipindu-se cu pre-
ciocan, şpaclu pentru chituit, cuţit nadez, iar În cazul În care finisarea se
pentru decupat furnir, un cleşte de face prin vopsire furniruirea se face
cuie şi un dom pentru ingropat cape- numai pe canturi.
tele cuielor. Vopsirea se face după grunduirea şi
şlefui,rea suprafeţelor. Un grund foarte
bun se obţine diluindu-se cu terpi-
E. VARGHEŞ. designer noi chitul ·de cuţit pînă la obţinerea
Bibliotecile sau dulapurile combi- ale aparatelor. .
nate cu care ne mobi/ăm camera de Desenele din figura 1 vă oferă CÎ-
zi au dezavantajul că sint prea înalte, teva sugestii pentru compartimentarea
lucru ce dă iluzia micşorării camerei, modulelor, iar cele din figura 2 o
mai altrs dacă finisajul acestor piese propunere pentru amplasarea lor in
se face in tonuri Închise. spaţiul de locuit.
Aceste piese se pot reproiec~, re- Aici modulele sint aşezate in aşa

0
000
ducîndu-se înălţimea lor la 100 cm. fel încît separă incăperea in două
In acest fel se pierde un spaţiu util
insemnat, dar iluzia lărgirii camerei
părţi cu funcţii diferite.
In stînga se află locul de lucru echi- TV. ~
compensează acest neajuns. pat cu o planşetă şi două module
Desigur, această soluţie de mobila- bibliotecă, iar în dreapta spaţiul pen-
re este posibilă acolo unde există po- tru destindere şi primire, care este
sibilitatea suplimentării unor spaţii de servit de alte două module care vor
depozitare existente prin recompar- cuprinde: televizorul, cîteva colecţii
timentarea lor sau crearea de noi spa- de reviste şi albume de artă, obiecte
ţii pe culoare şi in vestiar. decorative etc.
Aceste piese noi vor avea funcţiuni Pentru aşezarea modulului muzical,
mai precise, slujind numai pentru aşe­ se preferă un loc mai depărtat de spa-
zarea cărţilor şi obiectelor decorative ţiul pentru primire, scopul fiind feri rea
sau a echipamentului electroacustic. aparaturii de manevrele incompetente
Ele se vor proiecta ca module avînd ale unor neavizaţi.
aceleaşi înălţime şi lăţime, adîncimea Acest loc se află În stînga încăperii,
fiecărei piese fiind aleasă in funcţie pe peretele din spatele mesei de lucru.
de dimensiunile obiectelor găzduite. In situaţia în care locul de studiu
Pentru cărţi, adîncimea modulelor' poate fi amenajat 1n altă încăpere,
nu va depăşi 25 cm. Modulul care va spaţiul rămas poate fi folosit ca sufra-
adăposti aparatele lanţului electroa- gerie permanentă pentru 6-8 per-
custic se va proiecta ca unitate sepa- soane.
rată (RACK) şi se va compartimenta Datorită modulării acestor piese,
În funcţie de necesităţile de ventilare aranjamentul camerei poate fi schim-

:--120 cm,

Iată o sugestie de aranjare


pentru modulele in care se află
lanţul electroacustic, televizo-
ru 1, precum şi spaţii pentru cărţi,·
obiecte decorative etc.

1) Planşetă; 2) măsuţă; 3) lam-


pă cu abajur; 4)măsuţă; 5) scaun
rotativ. Se observă separarea
prin module a spaţiului de lo-
cuit.

., ..:..: .
unei consistenţe ce permite aplicarea
comodă,ln strat subţire, a grundului cu
o pensulă obişnuită de vopsitorie.
Vopseaua folosită poate fi un email
alb (durol) sau mai bine emaur alb
ce va fi aplicat prin stropire, În stra-

rack, turi succesive, cu ajutorul unui pistol


de vopsit.
Pentru a obţine o peliculă mată În
cazul vopsirii cu emaur, vom dilua cu
tiner - 3 părţi la o parte vopsea -
iar stropirea ultimului strat se va face
de la o distanţă mare (60-80 crn).

20 TEHNIUM 5/tRt
Cunoscută şi apreciată de către beneficiari din ţară şi de căbe parte-
neri externi, tA.EJ.-Titu, prestigioasă intreprindere din ramura indus-
triei electrotehnice, realizează in domeniulaparatajului electric de joasă
tensiune cu aplicaţii in şi de uz casnic o variată gamă de pro-
SOCLU PORTfUlU31l MONOPOlAR cu filet cu semnalizare
duse cu fiabilitate cu o linie de prezentare modernă şi cu carac- cu Încastrat sau montaj aparent.
teristici tehnice aflate permanent proces de optimizare. Dintre tehnice:
aceste produse amintim: butoane de comandă de diferite tipuri şi dimen- - tensiunea nominală de utilizare: 500 V <!.a.
siuni, lămpi de semnalizare - cu şi fără transformator - pentru panourUe - curent nominal 10.38: 32 A
de automatizare, deme de racordare, siguranţe cu mare putere de - gabarit 14.51 : gl : 40 A
socluri pentru siguranţe, prize şi fişe cu 5 contacte pentru reţeaua aM: 50 A
fazată (300 V), prize bipolare cu şi fără contacte de protecţie, prize
- gabarit 22 . 58 : 9 I : 80 A
cu cordon şi ştecher, prize cu protecţie contra atingerii accidentale
aM: 125 A.
finate camerelor copiilor, butoane de sonerie cu carte de vizită, automate
de scară tranzistorizate, comutatoare cu placă frontală demontabilă,
ştechere şi dum de diferite tipuri etc.

SOCLU MONOPOLAR cu semnalizare (microcontacte) sau


fărăsemnalizare; 14.51 şi 22.58.
Caracteristici tehnice:
- tensiunea nominală de utilizare: 660 V c.a.
- curentul nominal - gabarit 14.51 : 50 A
- gabarit 22.58 : 125 A
Utilizare: În instalaţiile electrice şi pentru protecţia electrică a
motoarelor asincrone.

SOCLU IZOLANT MONOPOLAR cu semnalizare (lampă de


neon) sau fără semnalizare: 10.58.
Caracteristici tehnice:
- tensiunea nominală de utilizare: 500 V c.a.
- curent nominal: 32 A.

Pentru informaţii suplimentare privind caracteristicile teh-


nice şi condiţiile de livrare, vă puteţi adresa la INTREPRIN-
DEREA DE APARATAJ ELECTRIC DE INSTALAT11 TITU,
str. Gării nr. 79, judeţul Dimboviţa, telefon: 147955, telex: 17228.

TEHNIUM 511981
21
În
prima
Print"i..,i,tI de funcţionare a acestui
montaj este ilustrat in alăturată.
Un de
un grup Re {dEmumit
mică impedanţă ("".... rli+i'"
pentru buna

de acesta
1 m V. Se păstrează frecventa
",,,,;f,.,, .. i,...,,,,,rOl Rotindu-se miezul trans- terminarea
Tr. 3, se obţine un maxim trece potenţiometrul
semnalului. Acum există şi o aliniere volum maxim. Poter1ti() metrul
între oscilatorul local şi circuitul acor·· mîne În poziţia
dat din colectorul lui Tz• anterioare.

TEHNIUM 5;'1981
ABACI
PIITRI CODit
CitIRilOR
În cele ce urmează prezentăm mo-
Praf. M. VORNICU
SECTIUNE
,
A-A
,
(Cu numere de repere) 30
dul de confecţionare a unei abace cu
~-------------------------------------------------------~
care se pot citi cu uşurinţă valorile
rezistenţelor marcate În codul culo-
rilor. O asemenea abacă poate intra WII///lHuI//HIII//Â IWIffi'IJ/I!I//I/1t/J14
in dotarea unui laborator şcolar cu
<9 ~2 V 24
profil de electronică şi poate fi uşor
construită de către orice amator. Re-
perele ce intră in alcătuirea ei sînt
cele date În tabelul alăturat, iar poziţia
lor se găseşte uşor În figura 4 şi În
dJ=(,17
~
,1/ !1 M19 l 1I
I
1
c::::y::::p=t
/
2 II
I::::::l::::t= ţ
3 II !4 : J

1 II
secţiunea din figura 5. II
!
I I ,' II I II
II
I -.l' I,
II 1 I ,' ,
MODUL DE LUCRU II
II ,
Il
II : I
II
I
1)· Se trasează pe hirtie cretată re- ) II :T
perele 1 şi 2 (fig. 1),3 (fig. 2) şi 4 (fig. 3);
se colorează şi se decupează după ~13 ,5 ~14 6 ~15 ,7 &16 8 J ~
indicaţiile din figuri. la reperul 4, Carfon 28 F ..Ig . . 5
'
unde avem argintiu .şi auriu, se pot
lipi dreptunghiuri din hîrtie metaliza-
Confectionali" două bucăti
tă de la pachetele de ţigări. identice pt. inelele I ŞI 2! Confectionati o bucată pl. inelul 3!
2) După aceleaşi dimensiuni cu ale
reperelor 1 -4 se taie din pertinax
de 1,5 mm dreptunghiuri ce constituie Coloraţi cu
reperele 5, 6, 7 şi 8.
3)5e lipesc reperul 1 pe 5, 2 pe 6,
3 pe 7 şi 4 pe 8. Pentru protecţia cu-
lorilor se pot tăia şi patru bucăţi de E
hostafall cu care acoperim· eventual E
E
hîrtia, fără să lipim. E
4) Se din pertinax de c:
1,5 mm 9, 10, 11 şi 12, iar din c:
tablă de mm (eventual luată de la :1

cutii de dar bine indrep- """" c:


tată!) reperele 13, 15 şi 16. Rotun- Albastru III

jim cu o foarfecă tablă colţurile


O

mm.
fixăm cu
a fixa şi hosta:fartul,
Fig .. 2
şi inspre latura o' - - - - - - - - -
Procedăm
(pe care s-a
şi 10 continuăm cu 7 peste cum se arată tot În 4.
15 împreună cu 11 şi 8 peste 16 îm- 11) Deoarece oricît de bine
preună cu 12. Am realizat astfel cele ar fi bătute, dau o diferentă de
patru cursoare. Între ele peste reperele'
7) Decupăm din tablă de aluminiu 22, 25, 26, 23 bucăţi de carton
de 0,5 reperul 28. de 1 mm grosime şi de lăţime egală
8) Decupăm tot din tablă de alumi- cu lăţimea reperelor.
niu de 0,5 reperul 17, iar din pertinax 12) Decupăm reperul 29, din tablă
de 1,5 reperul 22. Fixăm aceste re- de aluminiu, practicăm ferestrele ca
pere, ca În figura 4, cu trei capse. În figura 4 şi reperul 30 de ace-
9) Introducem cursorul realizat la leaşi dar din plexiglas
punctul 5 şi fixăm de cealaltă parte a de 1,5 fără a-i mai face ferestre.
cursorului reperele 19 şi 24, tot ca În 13) cartoanele de
4. Continuăm cu fixarea aceste ultime
de-al doilea cursor ş.a.m.d.
10) din pertinax de mm
il fixăm În capse,
-1---...,.._._-.--1--------
.------i------

TEHNIUM 5/1981
23
CIBU D. - Cimpulung Muscel, Informaţii despre construcţia .şi uti-
Antena Quagi prezentată este utilă lizarea unui cart obţineţi de la!; Casa
nu mai În banda de 2 m, rezervată ra- ştiinţei şi tehnicii din Braşov. l
dioamatori lor. Ca difuzor suplimentar montaţi tot
POPES~U SEBASTIAN - Craio- unul de 4.0..
va Tuburile electronice din aparat sint:
Nu deţinem datele circuitelor inte- ECC 85, ECC 83, ECt;i 81, EB,F89,
grate la care vă referiţi. EM 8 4 . '
LAKAT AS PETRU - Satu Mare Depanarea televizorului o execută
Tn regulatorul de tensiune montaţi cooperativa specializată.
BC 177. Perechea de tranzistoare cu CARATA VASILE - Bucureşţi
U > 00 Veste BD 139-BD 140. La terminalele 22 şi 23 apare un
CE joc (simplu sau dublu) În care mingea
bandă magnetică trebuie să inţercalaţi Perturbaţiile electrice care vă de- este lovită de un perete. Cifţuil'ul se
un filtru şi corectoare de ton. In pagi- ranjează nu ştim cum pot fi combătute. poate procura ca piesă de rezervă din
nile revistei au apărut amplificatoare BRAHNEA ADRIAN - Tecuci magazinele de accesorii TV.
cu asemenea accesorii. Defecţiunile În amplificator apar din MARUŞ ION - Argeş
Montajul din nr. 8/1980 menţine nive- cauza neechilibrării etajului final. Vom Dacă Întoarce imaginea jos, veri-
lul de ieşire constant cînd la intrare prezenta un articol cu efecte acustice. ficaţi condensatoarele C 111 şi C 312,
CIŞMAŞ ADRIAN - Vulcan variaţiile amplitudinii sînt pronunţate. Utilizaţi boxele de 150-, nu produc apoi dacă acestea sînt bune tubul
Ca să puteţi construi şi experimenta FLORESCU LUCIAN - Craiova defectarea staţiei. PCL 85 (notate pe schema «Venus» 5).
un radioemiţător, indiferent În ce ga- Toate schemele solicitate de dv. au PREDA LUCIAN - Bucureşti VILCU COSTEL - Panciu
mă de frecvenţe lucrează, putere de- fost publicate În anul 1980 În «Teh- Nu putem preciza ce tranzistoare Distorsiunile apar din cauza bate-
bitată sau mod de lucru, aveţi nevoie nium». ar putea fi plantate pe un circuit im- riilor care nu pot debita curentul soli-
de o autorizaţie eliberată de Ministe- BULAC MARIN - Arad primat oarecare. citat de aparat. Nu am Încercat nicio-
rul Transporturilor şi Telecomunicaţi­ Avînd conde.nsatoare electrolitice ENACHE FLORIN - Braşov dată să combinăm partea mecanică
ilor. montate la ieşirea alimentatorului, nu Tn revistă au fost prezentate şi două a unui magnetofon cu partea electro-
Amănunte despre modul cum pu- vor apărea reacţii intre canalele ampli- montaje Tenis TV cu circuite inte- nică a unui casetofon. Încercaţi, În
teţi deveni radioamator vaţi obţine de ficatorului. grate obişnuite. Totuşi procurarea u- principiu trebuie să funcţioneze bine
la Radioclubul HUn.>H',ara - P.O. Box În curînd Editura tehnică va oferi nui AY-3-85oo nu este dificilă. hibriduf"rezultat.
24 Deva. cataloagele mult aşteptate. GRAU MIRCEA - Ploieşti BOLilOR PETRU - Cluj
ENACHE EUGEN - jud. Buzău ADERJAN SANDU - Sălaj Cu inel colorat la diode se marchea- Fedingul nu se Înlătura, Nu
Depistarea defectului din magneto- Puntea 3PM05 are tensiunea de ali- ză catodul. la condensatoare electro- avem În plan Ihllif'.::Iir",l'l unui aparat

fon se poate face numai În urma unor mentare 35 ·V. Curentul mediu redre- litice linia indică de sudură.
ample măsurători. Vă recomandăm sat 3,2 A. Tranzistoarele finale cu DUMITRESCU AlEXANDRU-A-
să . specialist. factor de amplificare diferit pot pro-
- jud. Buzău unor distorsiuni.
Deocamdată există comerţ - Timăveni
Cils:po,zn:iV pentru eliminarea zgomo- boxa cu difuzoare aşa cum GiurgilJio
la discuri. si va func- Nu se poate folosi un cinescop
. pag. 4-5. osci loscop,

nu are ech iva-


1 are tensiunea de initiere În radiotehnică
curentul mediu redresat librăria «Cartea
tensiunea 35 V şi KI"~I,r,OC>'rI str. j=litar Moş,
înregistrările de pe discuri pe nr.

DROBOT Ă ARTUR - Petroşani


Refacerea unor circuite din receptorul CuEm+M 0,2;
"L.d<'Vl""N., SS94-T este dificilă, CuEm+M; L3 spire
constituie în fond un care va , =20 de spire; L s =170+10 spi-
înlesni abordarea spre depanare a unor re; L6 = spire; L 7 =90 de spire; L s =
montaje mai complexe. 13 spire; L 9 =145+30 de spire; L 10 = spire
Publicăm schema radioreceptorului 15 spire; L ll =155+20 de spire; L 12 =
datele bobinelor: LI =42+ 16 spire (L 7, La, L9' L 10, LII' L 12 sînt

:1

CITITORII DIN STRĂ'­


NĂTATE SE POT' ABO-
Redactor-şef: ing. IOAN ERE MIA ALBESCU NA ADRESiNDU-SE LA
.LEXIM - DEPARTA-
Secretar responsabil de redacţie: ing. ILIE MIHAESCU MENTUL EXPORT·. M-
PORT PRESA, P.O.BOX
Prezentarea ariistică-grafică: ADRIAN MATEESCU 136-137, TELEX U226,
BUCUREŞTI ,STR. 13 DE-
CEMBRIE NI\. 3.
IINDEX 442121 Ti"" executat
Cf.8binatul poIianf"lc ~ua Sc1nteU.
Ja