SVR - Alimentatia pentru copiii vegani

de Shannon Martinez-Pedersen (Master in nutritie) si Carol M.Meerschaert (Dietetician)

Copiii vegani pot face parte dintr-o familie avand o dieta vegana sau pot sa fi ales singuri o
dieta vegana. Literatura stiintifica arata o relatie pozitiva intre dietele vegane si riscul redus al
unor boli cronice, incluzand obezitatea, bolile coronariene, hipertensiune, diabet si unele tipuri
de cancer (1). "Asociatia Dietetica Americana" (The American Dietetic Association) si
"Dieteticienii din Canada" (Dietitians of Canada ) sustin ca cresterea unui copil cu o dieta
vegetariana este sanatoasa si benefica atata timp cat dieta este planificata corespunzator (1).
Acest articol va examina dietele vegane pentru copii incepand de la nastere si pana la
adolescenta, va pune in discutie nutrientii importanti si va va da sfaturi practice legate de
planificarea hranei pentru copiii vegani si parintii lor.

Alimentatia pentru bebelusi

Recomandarile legate de dieta bebelusilor (de la nastere pana la varsta de 12 luni) sugereaza
ca toti copiii isi petrec primele luni din viata avand o dieta vegetariana, daca nu chiar vegana,
deoarece carnea face parte din ultimul grup de alimente care este introdus in dieta.

Alaptarea este modul de hranire cel mai indicat pentru bebelusi. Presupunand ca aportul de
nutrienti este adecvat, laptele produs de mamele vegane este comparabil din punct de vedere
nutritiv cu laptele mamelor omnivore (1). Rata optiunii de hranire la san printre vegetarieni este
mult mai ridicata decat in randul populatiei generale; rate mai mari de 95% ale alaptarii au fost
raportate la o populatie vegana (2). In SUA, 39% din bebelusii dintr-o populatie generala sunt
inca hraniti la san la varsta de 6 luni (3) in timp ce studiile care examinau copiii vegani au aratat
ca cei mai multi din copiii vegani erau hraniti la san si in al doilea an de viata (4). Copiii hraniti
la san de catre mame vegetariene care se hranesc corect cresc si se dezvolta normal (1).

Cercetarile curente indica faptul ca doar vitamina B12 nou absorbita (adica nu cea din
rezervele organismului) este transmisa in laptele mamei (5). Surse zilnice de vitamina B12
pentru mamele care alapteaza sunt inlocuitorii de carne fortifiati, cerealele fortifiate si bautura
de soia fortifiata. Fulgii de drojdie cu un nivel semnificativ de B12 sau un supliment trebuie sa
se mentina in dieta pe toata perioada alaptarii (6,7).

1 / 10
SVR - Alimentatia pentru copiii vegani

Copiii vegani care nu sunt alaptati ar trebui hraniti cu o formula speciala pentru bebelusi bazata
pe soia, cel putin in primul an. Doar laptele de soia sau alte tipuri de "lapte" nu sunt inlocuitori
potriviti ai formulei speciale pentru bebelusi. Bauturile pe baza de soia - formula pentru
bebelusi asigura cresterea normala a bebelusilor (1,8).

Mancarea solida ar trebui adaugata dietei in concordanta cu indrumarile cunoscute de hranire

ale bebelusilor, care in general sugereaza introducerea mancarii solide pe la jumatatea
primului an de viata. De obicei, cerealele fortifiate cu fier destinate bebelusilor sunt primele
introduse, urmate de vegetale, fructe si apoi alimente continand proteine. Fiecare aliment nou
ar trebui sa fie introdus treptat si in cantitati mici. Parintii ar trebui sa procedeze cu precautie
atunci cand introduc mancarea solida in dieta bebelusilor (9). Alimentele vegane identificate in
mod comun ca fiind alergenice sunt: grau, alune, nuci si boabe de soia. Consultati indrumarile
pediatrice atunci cand introduceti alimente vegane cunoscute ca alergene, mai ales daca in
familie exista alergii.

Prescolarii

Copiii prescolari sunt notorii ca avand preferinte puternice legate de mancare, iar copiii vegani
nu sunt o exceptie. Cresterea copilului cu o dieta vegetariana nu garanteaza ca acelui copil ii
vor placea toate alimentele vegane. Prescolarii vegani pot avea aceleasi probleme legate de
dieta ca si copiii omnivori, cum ar fi respingerea legumelor si/sau obiceiuri de hranire selective
(10, 11, 12). Informatii practice pentru familiile vegetariene cu membri mofturosi in ceea ce
priveste alimentatia au fost publicate in alte lucrari (11, 12, 13).

Copiii mici au nevoie de mai mult de trei mese pe zi. Gustari hranitoare constand in alimentele
servite si la mesele principale - leguminoase, cereale, fructe si legume - contribuie semnificativ
la aportul de nutrienti al copilului vegan. Multi copii mici vegani sunt alaptati o perioada
indelungata, ceea ce ajuta la aportul de calciu, proteine si alti nutrienti.

O prejudecata comuna este aceea ca toti copiii vegani vor avea o crestere precara. Studiul
FARM a examinat o comunitate vegana din Tennessee. Un esantion de 404 copii, vegani din
nastere, erau cu putin mai scunzi decat copiii din lotul de control, intre varstele de 1 si 3 ani, si

2 / 10
SVR - Alimentatia pentru copiii vegani

erau asemanatori la inaltime la varsta de 10 ani (2). Studii ale copiilor britanici vegani
(non-macrobiotici) au aratat ca ei era mai inalti decat copiii din lotul de control si aveau o
greutate cu foarte putin mai mica fata de acestia din urma.

Scolarii

Exista multi copii scoalari (intre 5 si 12 ani) care au o dieta vegana inca de la nastere. Totusi,
devine tot mai obisnuit pentru copii de 7 sau 8 ani sa-si aleaga aceasta dieta singuri.

Sandvisurile si mancarea de pranz vor trebui probabil aduse de acasa, deoarece pranzul oferit
la scoala s-ar putea sa ofere prea putine meniuri vegane. Totusi, scolile pot oferi, dupa caz,
sucuri, produse cu legume, fructe, produse din aluaturi fara lactate, preparate cu cartofi s.a.

Desi unii isi exprima ingrijorarea ca acei copii care sunt vegani s-ar putea sa intampine
dificultati sociale din pricina dietei, aceasta nu e neaparat adevarat. Multi copii evita anumite
alimente din motive religioase sau din cauza unor intolerante/alergii alimentare, fara a mai
aminti de posibilitatea ca unor copii sa nu le placa pur si simplu anumite mancaruri.

Adolescentii

Multi adolescenti (intre 13 si 19 ani) adopta o dieta vegana considerand folosirea animalelor ca
hrana impotriva convingerilor lor morale. Exista foarte putine date legate de obiceiurile
alimentare ale adolescentilor vegani. Adolescentii vegani sunt tot adolescenti si de aceea e de
asteptat ca acestia sa aiba obiceiurile alimentare specifice varstei lor. E posibil ca alimentele cu
continut nutritiv scazut precum cartofii prajiti si deserturile fara lactate sa fie alese in detrimentul
legumelor si frunzelor verzi. Din moment ce dietele vegane sunt mai intalnite printre
adolescenti, la fel ca si tulburarile de nutritie, unii specialisti au remarcat ca dietele vegetariene
sunt mai frecvente printre adolescentii cu tulburari de nutritie decat printre ceilalti adolescenti.
Desi nu dieta vegetariana este neaparat direct responsabila pentru o tulburare de nutritie,
datele recente arata ca adolescentii vegetarieni sunt mai expusi pericolului de a dezvolta
atitudini anormale de hranire si comportamente associate cu o tulburare de nutritie decat

3 / 10
SVR - Alimentatia pentru copiii vegani

adolescentii non-vegetarieni (15, 16). Trebuie tinut cont ca adolescentii cu tulburari de nutritie
ar putea sa devina vegetarieni doar pentru a gasi inca un mod de a-si restrange dieta.

Considerente de nutritie

Multe dintre preocuparile legate de dieta se aplica atat copilului vegan cat si copilului omnivor.
Cate fructe si legume consuma copilul? Exista un exces al alimentelor bogate in calorii, dar
fara valoare nutritiva? Copilul mananca destule fibre? Consuma zilnic surse de vitamina C si
vitamina A?

Aportul caloric

Pentru orice copil, aportul caloric potrivit este esential cresterii. Dieta trebuie sa asigure o
densitate calorica suficienta astfel incat copilul sa nu se simta satul inainte ca nevoile
energetice ale organismului sa fie indeplinite. Pentru a reduce volumul meselor, unele cereale
decorticate pot inlocui cerealele integrale; fructele uscate sau preparate pot inlocui unele fructe
si vegetale proaspete. Alimentele cu continut ridicat de grasimi nu ar trebui sa fie restrictionate
exagerat. Cele precum seminte, nuci si unt de arahide reprezinta o sursa concentrata de
calorii, precum si de proteine si minerale necesare. Alimente cu continut ridicat in grasimi, ca
semintele de in si alte diverse uleiuri vegetale, ajuta la aportul de calorii.

Proteinele

Daca aportul caloric este potrivit si copilul nu mananca o cantitate prea mare de alimente cu
aport energetic scazut, aportul de proteine este cel mai probabil unul adecvat. Frecventa
meselor in dieta unui copil mic ajuta mult la asigurarea unei game variate de aminoacizi care
sa fie disponibili la sinteza proteinelor pe toata durata zilei. Legumele, cerealele, produsele pe
baza de soia, alti inlocuitori de carne si untul de arahide reprezinta surse concentrate de
proteine. Copiii vegetarieni si-ar putea asigura o cantitate semnificativa a necesarului de
proteine din cereale si vegetale prin simpla crestere a frecventei meselor pe durata unei zile.

4 / 10
SVR - Alimentatia pentru copiii vegani

Grasimile

Ingrijorarea fata de grasimile din produsele lactate si grasimile saturate a determinat multe
familii sa opteze pentru "lapte" cu continut zero sau scazut de grasimi si margarina fara
grasimi. Laptele de soia cu continut scazut de grasimi si laptele de orez contin niveluri scazute
de grasimi si proteine. Daca aceste produse sunt folosite de catre copii, parintii trebuie sa se
asigure ca acestia isi procura grasimi si proteine din alte surse alimentare. Bebelusii primesc
cantitatea adecvata de grasimi si proteine din laptele matern sau din laptele praf. Laptele de
soia cu continut integral de grasimi este in general cel recomandat pentru copii. De asemenea,
alaptarea unui copil in al doilea an de viata asigura cantitatea adecvata de grasimi si proteine.
Nu ar trebui sa presupunem ca toate dietele vegane asigura un continut scazut de grasimi.
Unele diete vegane pot avea un continut scazut de grasimi; totusi, media aportului de grasimi a
adultilor vegani se afla intre 28 si 31% calorii (17). Alimente vegane cum ar fi unele produse la
cuptor, unele deserturi din comert, nuci, uleiuri si cartofii prajiti au foarte multe grasimi.
Recomandarile actuale legate de dietele care ajuta la pastrarea unei inimi sanatoase includ un
consum mai mare de grasimi nesaturate ce se gasesc in uleiurile vegetale, nuci, unt de
arahide, avocado etc. (18).

Calciul

Prevenirea osteoporozei pare sa fie ajutata prin obtinerea maximului de masa osoasa in primii
ani de viata. Recenzia Finala "Oameni sanatosi", 2000 si Studiul asupra Sanatatii Nationale si
cel din cadrul Cercetarii asupra Nutritiei, 2001-2002 (SUA) indica faptul ca aportul din cadrul
dietei majoritatii copiilor este departe de a fi conform cu cerintele de calciu (19, 20, 21). Sursele
vegane de calciu pentru copii includ laptele matern, sucuri fortifiate cu calciu si cereale; bauturi
de soia si orez fortifiate cu calciu; vegetale cu continut scazut de oxalati ca varza verde,
melasa neagra si varza chinezeasca. In plus, bunatatile gatite la cuptor cu lapte vegetal fortifiat
pot contribui cu cantitati semnificative de calciu la dieta copiilor. Pentru copiii cu o dieta saraca
in calciu, suplimentarea acestuia este necesara. Suplimentele lichide si masticabile aromate
pot fi indragite de copii si sunt accesibile. Exercitiile zilnice efectuate cu greutatea proprie vor
creste absorbtia de calciu si sanatatea oaselor.

5 / 10
SVR - Alimentatia pentru copiii vegani

Vitamina D

In zonele sudice, razele soarelui pot fi o sursa adecvata de vitamina D pe toata perioada
anului. In regiunile mai spre nord nu exista intotdeauna o sursa adecvata de lumina solara care
sa asigure producerea vitaminei D. Sinteza vitaminei D este mai mica la bebelusi , copii,
varstnici si oameni cu pielea inchisa la culoare; si poate fi blocata de cremele anti-solare (1).
De aceea, o sursa de vitamina D in dieta este necesara tuturor copiilor. Laptele de soia sau
orez, cerealele fortifiate sau un supliment vitaminic pot fi folosite pentru a imbunatati aportul de
vitamina D.

Fierul

Anemia feripriva este, in copilarie, cea mai des intalnita problema legata de nutritie. Desi
carnea contine fier hematic, care este mai bine absorbit decat fierul non-hematic aflat in
vegetale, anemia feripriva nu se manifesta mai des la copiii (1) si adultii (22) vegetarieni decat
la cei non-vegetarieni, desi femeile sunt mai predispuse la asta in general (23). Surse de fier
valabile sunt cerealele integrale sau imbogatite si produsele pe baza lor, cerealele fortifiate cu
fier, vegetalele cu frunzele verzi si leguminoasele. Consumand la aceeasi masa alimente
bogate in vitamina C, se imbunatateste absorbtia de fier non-hematic (24). Fitatii, care se
gasesc in cerealele integrale, pot sa inhibe absorbtia fierului, insa totusi cerealele decorticate
pot fi incluse in cadrul meselor respective.

Vitamina B12

Vegetarienii stricti nu consuma niciun produs de origine animala, deci trebuie sa consume
alimente fortifiate cu vitamina B12 sau sa ia suplimente nutritive. Exista mai multe alimente
indragite de copii care sunt fortifiate cu vitamina B12 ne-derivata din surse animale, de
exemplu cerealele fortifiate (verificati eticheta), fulgii de drojdie, preparatele care le imita pe
cele din carne, sau laptele de soia fortifiat. Majoritatea multivitaminelor pentru copii contin si
vitamina B12.

Desi initial au fost prezentate ca avand continut de vitamina B12, "tempeh"-ul (un produs din

6 / 10
SVR - Alimentatia pentru copiii vegani

boabe de soia fermentate), vegetalele marine ("kelp", "kombu", "arame"), "miso" (pasta
fermentata din soia), fulgii de drojdie nefortifiata, algele si spirulina nu sunt surse sigure de B12
(12,25). Din moment ce un deficit ar prezenta un risc de deteriorare neurologica, este esential
sa se asigure o sursa zilnica pentru aceasta vitamina.

Zincul

Informatia disponibila despre aportul de zinc in alimentatia copiilor vegetarieni este redusa (1).

Zincul din laptele matern este mai bine absorbit decat cel din formulele de lapte praf, cel mai
probabil datorita prezentei in laptele matern a proteinelor cu rol de fixare a zincului (26).

Preparatele din plante bogate in zinc contin de asemenea fitati, care ii scad biodisponibilitatea.
Cu toate ca alimentele rafinate contin in general cantitati mai mici de acid fitic, cantitatea de
zinc e mai scazuta si ea in comparatie cu cea din alimentele integrale. Deci, preparatele din
plante bogate atat in fitati, cat si in zinc, precum cerealele integrale, nucile si leguminoasele
aduc in final o absorbtie crescuta de zinc, datorita prezentei acestuia in cantitati mari (27).
Studiile au aratat ca un consum de preparate dospite (de ex. painea), proteine si alimente
fermentate duce la scaderea capacitatii de fixare a fitatilor, deci cresterea absorbtiei de zinc
(28). Inmuierea, germinarea, sau macinarea alimentelor ajuta in plus la absorbtia zincului (29).

Copiilor vegani ar trebui sa li se includa in dieta alimente variate bogate in zinc, de pilda paste
fainoase din faina integrala, germeni de grau, cereale fortifiate, leguminoase si unt de arahide.

ASPECTE PRACTICE
Planificarea meselor pentru proaspetii vegetarieni

Marea majoritate a alimentelor dintr-o alimentatie vegana, precum cerealele integrale,

leguminoasele, fructele si legumele sunt sanatoase si ar trebui incluse in orice dieta.

7 / 10
SVR - Alimentatia pentru copiii vegani

Sandvisurile cu unt de arahide, pastele fainoase cu legume, "burrito" cu fasole, supa de linte,
legumele, salatele, anumite sortimente de paine sunt toate vegane. Felurile II traditionale
compuse din carne si/sau branzeturi pot fi inlocuite cu cele de soia sau gluten din grau. Ouale
se pot inlocui cu inlocuitorii pe baza de amidon, din comert, seminte de in, tofu maruntit,
banane mixate, sos de mere sau piure de prune, in functie de reteta. In retete, gramajul de
lapte de soia/orez este acelasi cu al laptelui de vaca si e totodata o alternativa inspirata, care
inlocuieste produsele lactate. Este recomandat in general pentru copiii vegani sa consume
produse fortifiate cu calciu, vitamina D si vitamina B12.

E posibil sa va fie mai usor de gasit preparate vegane la restaurantele cu specific exotic sau
etnic atunci cand luati masa in oras, desi popularitatea tot mai mare pe care o capata
vegetarianismul a determinat o deschidere si o varietate mai larga in randul restaurantelor.
Multe dintre acestea s-ar adapta cerintelor unui vegan, mai ales daca s-ar face initial
aranjamentele necesare. Multe din preparatele cu specific asiatic nu sunt bazate pe carne.
Legumele gatite la tigaie cu tofu, preparatele din linte, humusul si falafelul sunt doar cateva
exemple. O cutie de lapte de soia e la indemana in cazurile cand calatoriti sau luati masa
departe de casa, in contextul in care laptele de soia nu se gaseste in mod normal in localurile
obisnuite. Cu toate acestea, majoritatea restaurantelor servesc sucuri de fructe.

Familiile de omnivori care au un copil vegan ar putea gasi utila ideea de a servi la masa feluri
pe care si le combina fiecare dintr-o varietate de ingrediente, cum ar fi combinatiile de salate,
sandvisuri, etc. Atunci cand se serveste un fel ce contine si carne, o posibilitate ar fi sa
preparati si varianta sa vegetariana. O portie mica de lasagna fara carne si branza poate fi
gatita in timp ce o pregatiti si pe cea cu carne. Pizza, supe si ciorbe de fasole sau alte legume
si paste fainoase cu sos pot fi toate gatite fara a se folosi carne sau adaugand ingrediente care
o inlocuiesc. O alta strategie de planificare a meselor e sa pregatiti pentru membrii omnivori o
garnitura de legume sau cereale, care pot servi ca antreu celor vegani. Intreaga familie s-ar
putea bucura de cateva mese fara carne saptamanal.

Concluzii

Alimentatia vegana poate sa intampine necesitatile nutritive ale unui copil in crestere. Este
foarte important din partea parintilor sa se documenteze, sa se organizeze si sa fie la curent cu
resursele alimentare de calitate in perioada cresterii unui copil vegan. Cele mai multe griji si
dificultati pe care le au familiile vegetariene in privinta nutritiei sunt similare cu ale celorlalte
familii.

8 / 10
SVR - Alimentatia pentru copiii vegani

Traducere si adaptare, Ioana Secarea si Cristina Richard

Referinte bibliografice:

1. Position of the American Dietetic Association and Dietitians of Canada. Vegetarian Diets. J
Am Diet Assoc. 2003; 103:748-764.
2. O'Connell JM, Dibley MJ, Sierra J, Wallace B, Marks JS, Yip R. Growth of vegetarian
children: The Farm Study. Pediatrics. 1989 Sep; 84 (3): 475-481.
3. CDC. Breastfeeding: Data and Statistics: Breastfeeding Practices-Results from the 2005
National Immunization Survey. Available at http://www.cdc.gov/breastfeeding/data/NIS_data
/data_2005.htm . Accessed January 9, 2007.
4. Sanders TAB, Reddy S. Vegetarian diets and children. Am J Clin Nutr. 1994; 59:
1176S-1181S.
5. Aziz SA. Evaluation of vitamin B12 status in Egypt IV: food consumption patterns among
lactating mothers and their impact on the intake of the vitamin. Int J Food Sci Nutr. 2005 Nov;
56 (7):455-462.
6. Mangels AR, Messina V. Considerations in planning vegan diets: Infants. J Am Diet Assoc.
2001; 101:670-677.
7. Dunham L, Kollar L. Vegetarian Eating for Children and Adolescents. J Pediatr Health Care.
2006; 20(1):27-34.
8. Seppo L. A follow-up study of nutrient intake, nutritional status, and growth in infants with
cow milk allergy fed either a soy formula or an extensively hydrolyzed whey formula. Am J Clin
Nutr. 2005; 82:140-145.
9. Fiocchi A, Assa'ad A, Bahna S. Food allergy and the introduction of solid foods to infants: a
consensus document. Ann Allergy Asthma Immunol. 2006; 97:10-21
10. Johnson SL. Children's food acceptance patterns: the interface of ontogeny and nutrition
needs. Nutr Rev. 2002 May; 60 (5 Pt 2):S91-413.
11. Cathey M, Gaylord N. Picky Eating: A Toddler's Approach to Mealtime. Pediatric Nurs.
2004; 30(2):101-107.
12. Messina V, Mangels AR. Considerations in planning vegan diets: Children. J Am Diet
Assoc. 2001; 101:661-669.
13. Berkoff N. Vegetarian and Vegan Meal Planning. Diabetes Self Manag. 2003;
May/June:65-73.
14. Sanders TAB. Growth and development of British vegan children. Am J Clin Nutr. 1988;
48:822-825.

9 / 10
SVR - Alimentatia pentru copiii vegani

15. Bas M, Karabudak E, Kiziltan G. Vegetarianism and eating disorders: association between
eating attitudes and other psychological factors among Turkish adolescents. Appetite. 2005
Jun; 44(3):309-315.
16. Perry Cl, McGuire MT, Newmark-Sztainer D, Story M. Characteristics of vegetarian
adolescents in a multiethnic urban population. J Adolescent Health. 2001; 29:406- 416.
17. Waldmann A, Koschizke JW, Leitzmann C, Hahn A. Dietary intakes and lifestyle factors of
a vegan population in Germany: results from the German Vegan Study. Eur J Clin Nutr. 2003;
57:947-955.
18. Hu F, Willett W. Optimal Diets for Prevention of Coronary Heart Disease. JAMA. 2002; 288
(20): 2569-2578
19. CDC. Healthy People 2000 Final Review. Available at: http://www.cdc.gov/search.do?acti
on=search&queryText=Healthy+People+2000
. Accessed January 9, 2007.
20. Gao X. Meeting adequate intake for dietary calcium without dairy foods in adolescents
aged 9 to 18 years (National Health and Nutrition Examination Survey 2001-2002). J Am Diet
Assoc.2006; 106: 1759-1765.
21. Fulgoni VL 3rd, Huth PJ, DiRienzo DB and Miller GD. Determination of the optimal number
of dairy servings to ensure a low prevalence of inadequate calcium intake in Americans, J Am
Coll Nutr 2004; 23:651-659.
22. Larsson CL, Johansson GK. Dietary intake and nutritional status of young vegans and
omnivores in Sweden. Am J Clin Nutr. 2002; 76:100-106.
23. Waldmann A, Koschizke JW, Leitzmann C, Hahn A. Dietary Iron Intake and Iron Status of
German Female Vegans: Results of the German Vegan Study. Ann Nutr Metabol. 2004;
48:103-108.
24. Hallberg L, Hulthuen L. Prediction of dietary iron absorption: an algorithm for calculating
absorption and bioavailability of dietary iron. Am J Clin Nutr. 2000; 72:1242.
25. Donaldson MS, Metabolic vitamin B12 status on a mostly raw vegan diet with follow-up
using tablets, nutritional yeast, or probiotic supplements. Ann Nutr Metabol. 2000; 44
(5-6):229-234.
26. Dibley MJ. Zinc. In: Bowman BA and Russell RM, eds. Present Knowledge in Nutrition, 8th
Edition. Washington, DC: ILSI Press, 2001; 329-343.
27. Hunt JR. Moving toward a plant-based diet: are iron and zinc at risk? Nutr Rev. 2002 May;
6 (5 Pt 1):127-134.
28. Lonnerdal B. Dietary factors influencing zinc absorption. J Nutr. 2000; 130:1378S- 1383S.
29. Sandberg AS. Bioavailability of minerals in legumes. Br J Nutr. 2002; 88(3):281-285.

Folosit cu permisiune/Used with permission, Carol M.Meerschaert

Original article: http://www.vegetariannutrition.net/articles/Vegan-Diets-For-Children.php

10 / 10