Instalaia de ancorare

Unitatea de nvare nr. 10

Instalaia de ancorare

Cuprins Pagina

Obiectivele unitii de nvare nr. 10 181

10.1 Schema si elementele componente ale instalatiei de ancorare 182
10.2 Tipuri de ancore. Elementele ancorei Hall. 188
10.3 Babale si stope: rol, reprezentare schematica. 185
10.4 Vinciul de ancora: reprezentare schematica 202
Lucrare de verificare unitatea de nvare nr. 10 205
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare 205
Bibliografie unitatea de nvare nr. 10 206

180
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 9

Principalele obiective ale Unitii de nvare nr. 1 sunt:

nelegerea noiunilor de ancorare
Familiarizarea cu instalaiile
nelegerea principiilor de funcionare
Sublinierea aspectelor practice de exploatare
Recunoaterea elementelor componente

De reinut!

Toate elementele sunt cuprinse in STCW- (Standards

of Training, Certification and Watchkeeping) privind
calificarea minimala a ofiterului de cart, deci trebuie
retinute

INSTALATIA DE ANCORARE

Destinatie: -asigura fixarea navei fata de ancora, cheu si fata de nava de

propulsare;
-asigura legatura dintre nava si fundul apei, in locuri neamenajate.

181
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

10.1. Schema si elemente componente

1-ancora, 2-lantul de ancora, 3-nara de ancora, 4-stopa de lant, 5-ghidajele de lant

6-vinciul de ancora, 7-nara de punte, 8-tubul de ghidare, 9-putul de lant,
10-disp. de fixare a lantului de ancora de corpul navei

10.2 Ancorele
Sunt elemente de fixare a navei fata de fundul apei prin intermediul lanturilor
sau paramelor
Cerinte impuse:
- constructie simpla
- rezistenta mecanica mare
- comoditate de manevrare si intretinere
- forta maxima de fixare
- fixare rapida de fund
- actionare numai prin lant sau parama.
Caracteristica generala a ancorelor este factorul de smulgere ks, definit ca :
Fs
ks
ma g ; Fs-forta orizontala de smulgere
ma g- greutatea ancorei
Elemente componente:
- fus- articulat
- nearticulat
-cheie dreapta de fixare a lantului;

182
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

-brate de infigere
- gheare Ks =9.12
a) Tipuri de ancore cu fus nearticulat (Amiralitate) se fixeaza de fund cu o parte din
numarul total din brate;
- ancora cu 4 gheare
- ancora cu gheare de pisica
- ancora cu un singur brat
- ancora de ghiata
b) tipuri de ancore cu fus articulat se fixeaza de fund cu ambele brate (Hall,
Gruson, Union, Byers, Taylor)
ks=611
2.2. Lanturile si paramele de ancora
Sunt elementele de legatura dintre ancora si corpul navei.
Pentru adancimi mari de ancorare in loc de lanturi se folosesc parame metalice,
iar pentru nave rapide, parame nemetalice.
- Pentru nave cu Na205 (caracteristica de dotare), lanturile de ancora se
inlocuiesc cu parame metalice cu conditia ca lungimea acestora din urma sa fie majorata cu
50% fata de lungimea lanturilor.
-Prinderea de ancora a paramelor se face cu o bucata de lant de min. 12,5m.
-Pentru nave cu Na130 paramele metalice se inlocuiesc cu parame din
materiale sintetice.
-Lantul de ancora este caracterizat prin calibrul d (diametrul sarmei de otel din
care se confectioneaza zaua).
Zalele pot fi sudate electricfara punte d=537 mm
-- cu punte d=1362 mm
-- prin forjarefara punte d=737 mm
-- cu punte d=13m100mm

Elementele componente ale lantului de ancora sunt:

- zale terminale (2)
- cheia dreapta (1)
- zale varf (3)
- zale obisnuite (4)
- zale intarite (5)
- cheie terminala (6)
2.3. Stope de lant
Sunt dispozitive de blocare a lantului de ancora fata de corpul navei, pentru
situatii de mars sau ancorare.
Stopele pot fi a) fixe (locul de blocare pe lant coincide cu locul de fixare pe
183
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

corpul navei)
-- b) cu lant (cele doua locuri sunt plasate la capetele unui bolt
de lant)
Stopa fixa cu surub
postament
canal
bolt
surub filetat transversal
bolt
falci mobile

Stopa cu lant, arecheie dreapta

--za terminala
--za intarita
--za obisnuita
--brate rabatabile, cheie de blocare, stift de blocare
Narile de punte
Sunt elemente prin care lantul aflat pe barbotina mecanismului de ancorare este
introdus in putul lantului.
Sunt aseyate pe puntea superioara deschisa si sunt dotate cu capac rabatabil
pentru a evita pericolul de inundare a putului de lant.
corpul narii
capac rabatabil
- Narile se fac prin turnare, iar tuburile de ghidare prin sudare, din otel.

Elementele componente ale instalatiei de ancorare

1 Parame de legare asigura fixarea navei fata de cheu sau alta nava,
indeplinind conditiile: rezistenta mare la rupere, rezistenta mare la coroziune,
manevrabilitate sporita, rezistenta la uzura prin frecare.
Paramele pot fi: din otel, vegetale, fibre sintetice(cu exceptia navelor
petroliere lipsesc cele din otel)
2. Stopele de parame- au rolul de a mentine tensiunea in parame de legare
atunci cand e nevoie de transferarea ei intre doua babale sau de la tamburul mecanismului
de manevra.
3. Babalele- sunt coloane cilindrice, verticale, amplasate pe punte in locuri con-
venabile.
184
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Figura 1 Babale duble sudate si turnate

1- postament 2-coloana 3-piedica

Exista babale simple si duble; din punct de vedere al materialului: din fonta sau otel,
Babalele din fontas sunt turnate, iar cele din otel sunt in constructie sudata.

Paramele de legare se fixeaza de baba prin voltare.

unde:
f=0,30,4-parame canepa
f=0,100,15-parame otel
f<0,1- parame sintetice

4. Puturile de lant
Au rolul de a depozita lanturile de ancora virate partial sau total la bord.
Amplasarea lor influenteaza pozitia centrului de masa al navei. Pe verticala se aseaza cat
mai jos, iar in plan orizontal sunt plasate in,sau cat mai aproape de planul diametral, in afara
peretilor trnsversali extremi ai navei,in prova peretelui de coliziune si in pupa peretelui de
presetupa.
In sectiune sunt dreptunghiulare, cilindrice.

1-puturi de lant prova

2-perete de coliziune
3-perete de presetupa
185
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

4-put de lant pupa

Dimensiunile putului depind de calibrul si lungimea lantului depozitat.

Dimensiunea transversala D se adopta constructiv(D=k1,d), iar inaltimea totala H rezulta din
calculul volumului V al putului de lant, astfel:
L n l z L= lungimea lantului
n- numarul de zale
lz- lungimea unei zale.
d 2
Vz lp
4 lp- lungimea perimetrala a sarmei din care e facut
lantul lp=c2d

V=V1+V2+V3

186
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

187
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

2.2. ANCORELE

Sunt elemente care se aleg n funcie de caracteristica de dotare i de zona de

navigaie.
Astfel, pentru navele fluviale destinate zonei 2 de navigaie, numrul i masa
ancorelor prova se determina n funcie de caracteristica de dotare Na, nmulind masa totala
a ancorelor (dat n tabele de specialitate) cu un coeficient k sau k1, dup cum urmeaz:
k=0,9- pentru nave cu i fr propulsie proprie si pentru o vitez a curentului mai
mica de 6 Km/h;
k=1,0- pentru aceleai tipuri de nave si de viteze ale curentului intre 6-9 Km/h;
k=1,2 pentru aceleasi tipuri de nave si viteze >9 Km/h;
k=1,08- pentru remorchere si mpingtoare.

Tabelul 4 (conform A.N.R. 92- fluviu)

Tabelul 4

Caracteristica de Nr. de Masa totala a ancorelor prova

dotare Na ancore [Kg]
[m2]
Pn la 35 1 35
36 65 1 50
66 85 1 75
86 107 1 100
108 131 2 150
132 156 2 200
157 185 2 250
186 236 2 300
237 294 2 350
295 356 2 400
357 417 2 450
418 525 2 500
526 669 2 600
670 840 2 700
841 1010 2 800
1011 1200 2 900
1201 1550 2 1000
1551 2080 2 1250
2081 2675 2 1500
2676 3310 2 1750
3311 3990 2 2000
188
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

3991 4200 2 2250

4201 5839 2 2500
5840 8051 2 3000
8051 11200 2 3500

Alegerea tipului de ancor

Ancorele pupa pentru navele fluviale se aleg astfel:

- mpingtoarele si remorcherele - mpingtoare, pentru zonele 2 i 3 de navigaie, sunt
dotate cu o instalaie de ancorare n pupa.
Ancorele pentru navele maritime se aleg conform STAS 657 79 cu o construcie
simpl, rezisten mecanic mare, comoditate n manevrare i ntreinere, for maxim de
fixare prindere din nou de fund dup ce au fost smulse, desprindere uoar de fund la
ridicare, acionare numai prin lan sau parm.
Mrimea ancorei se poate alege din tabele att pentru nave maritime ct si pentru
nave fluviale .
O caracteristic general a ancorelor dup care se apreciaz eficiena lor, este
factorul de smulgere ks definit ca raportul dintre fora orizontal de smulgere Fs i fora de
greutate a ancorei G.
Tipurile de ancore cele mai cunoscute sunt cele cu fus nearticulat (tip amiralitate,
ancora cu 4 gheare, ancora cu gheare de pisic, ancora cu ghea si cele cu fus articulat
care se fixeaz de fund cu ambele brae (ancora Hall, Gruson, Union, Byers, Taylor, Speak)
(fig. 2 si 3).
Elementele ancorelor sunt: capul cu brae (1), fusul cu seciune dreptunghiular D
sau circular C (2), bolul de asamblare (3), bolul de susinere (4) si cheia dreapt (5) (fig.
2, 3., 4., 5., 6., 7.).

189
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Fig. 2

190
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Fig. 3

191
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Fig. 4

192
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Fig. 5

Bol de asamblare Bol de susinere

Fig. 6 Fig. 7

193
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

10.3. LANURILE DE ANCOR

Lanurile de ancor sunt executate prin sudare electric sau prin forjare fiind
confecionate din chei de lan, mbinate ntre ele cu zale de mpreunare (Kenter) sau cu chei
de mpreunare.
Lanurile pot fi fr punte sau cu punte pentru diferite diametre nominale. Astfel,
lanurile fr punte cu diametrul nominal sub 14 mm se execut fr a fi mprite n chei de
lan (fig. 8).

Lan de ancor fr punte dintr-o bucat

Fig. 8

Cheile de lan se mpart n chei de lan de ancor, chei de lan intermediare si chei
de lan de baz (fig. 9.14). Cheile de ancor i cele de baz se confecioneaz cu lungimi
egale de 25m sau 27,5 m. Cheile de lan intermediare se execut cu lungimea de 25 m sau
27,5 m cu condiia ca numrul zalelor componente s fie ntotdeauna impar. Cheile de lan
de baz se fixeaz la dispozitivul de declanare rapid sau la vrful rabatabil al bolului de
lan de papagal, care se prinde de osatura puului de lan.
n figurile 15 22 sunt prezentate tipuri de zale cu punte, punte cu seciune oval
si rotund, za de mpreunare, cheie de mpreunare, cheie terminal, vrtej i vrf de
papagal.

Lan de ancor fr punte alctuit din chei de

lan unite prin zale de mpreunare
Fig.9

194
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Lan de ancor fr punte alctuit din

chei de lan unite prin chei de mpreunare

Fig. 10

Lan de ancor cu punte alctuit din

chei de lan unite prin zale de mpreunare
Fig. 11

Lan de ancor cu punte alctuit din

chei de lan unite prin chei de mpreunare
Fig. 12

195
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Lan de ancor fr punte

din chei de lan si bol de lan cu papagal
Fig. 13

Lan de ancor cu punte alctuit din

chei de lan si bol de lan cu papagal
Fig. 14

Za comun cu punte
Fig. 15

196
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Punte
Fig. 16

Za mrit cu punte
Fig. 17

197
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Za de mpreunare (Kenter)
Fig. 18

198
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Cheie de mpreunare
Fig. 19

Cheie terminal
Fig. 20

199
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Vrtej
Fig. 21

200
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Cioc de papagal

Fig. 22

DISPOZITIVE PENTRU ASIGURAREA LANURILOR I A ANCORELOR

Stopele sunt dispozitive care asigur meninerea ancorei la postul de mar, intrnd
n dotarea fiecrui lan a ancorelor principale. Navele care nu au instalaie de ancorare sunt
dotate n mod special cu stope pentru a asigura staionarea lor la ancor. Lanul stopei
trebuie s aibe o rezisten egal cu cea a lanului de ancor pentru care este destinat.
Alegerea tipizat a stopelor se face n funcie de fora de ncercare de prob care depinde
de masa ancorei, de masa specific a lanului , de lungimea lanului tribord, de calibrul
lanului i de viteza de rulare a lanului. Stopele standardizate pot fi cu rol sau cu cuit
sudat.
Nara de ancor este locul prin care trece lanul de ancor. De aceea conform
R.N.R. grosimea pereilor tubului nrii nu trebuie s fie mai mic de 0,4 din calibrul lanului
de ancor. Diametrul nrii se adopt funcie de masa ancorei.
Puul lanului trebuie s asigure, prin form, capacitatea i adncimea sa, trecerea
liber a lanului prin nar, aezarea de la sine i filarea lui nestingherit la lansarea ancorei.
Construcia puului de lan i a capacelor gurilor de vizitare trebuie s asigure etaneitatea
acestora. n structura puului se disting 3 zone (fig. 23): 1 zona umplut complet, 2
zona de taluzare, 3 zona liber.
201
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Puul lanului
Fig. 23

3. MECANISME DE ANCORARE

3.1. VINCIURILE

Sunt mecanisme care satisfac anumite cerine R.N.R.:

- pentru fundarisirea i virarea ancorelor principale cu masa mai mare de 35 kg, precum si
pentru asigurarea ancorajului, pe puntea navei navei la prova se instaleaz mecanisme de
ancorare;
- la nave cu Na mai mic dect 205 se admit mecanisme de ancorare acio-nate manual i
alte mecanisme de punte apte pentru fundarisirea virarea ancorelor;
Vinciul de ancor este mecanismul de punte avnd axele barbotinelor i tamburelor
n poziie orizontal. Elementele lui sunt: 1 electromotor, 2 frn cu panglic, 3 tambur
de capt pentru manevr, 4 barbotin, 5 reductor, 6 acionare manual de avarie, 7
cuplaj cu gheare (fig. 24).

202
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Vinciul de ancor
Fig. 24

Vinciurile de ancor se execut n 4 variante tip: V, VT, 2V, 2VT avnd una sau
dou barbotine pentru lanul de ancor si 1, 2 sau deloc, tamburi pentru parme de legare
(fig. 25.. 28). Vinciurile de ancor pot fi cu comand local sau de la distan cu
acionare electric, hidraulic, cu motor cu ardere intern sau cu abur. n literatura de
specialitate exist 14 mrimi de vinciuri de ancor funcie de fora nominal de traciune

Fig. 25 Fig. 26

203
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Fig. 27 Fig. 28

Barbotinele

La navele maritime prefereniale sunt

barbotinele pentagonale (fig. 29) care se aleg n
funcie de pasul i calibrul lanului. Momentul la
barbotin este dependent de diametrul barbotinei i
de fora de traciune la barbotin.

Fig. 29

ADNCIMEA MAXIM DE ANCORARE

Se calculeaz cu relaia:

2
Q Q
hmax k s max l2 f k s max l 2 f l 02 (7)
q q
unde
ks max coeficientul de smulgere a ancorei;
q masa specific a lanului (kg/m);
Q masa total a ancorei (kg);
f coeficient de frecare al lanului;
l2 lungimea unei chei de lan (m) ;
l0 - lungimea lanului liber.

Pentru a determina limitele de fixare a instalaiei de ancorare trebuie stabilit

204
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

rezistena maxim pe care o suport instalaia de ancorare. Aceasta este dependent de

masa specific a lanului, de lungimea lanului liber i de adncimea maxim de ancorare.
Virarea ancorei i verificarea liniei de ancorare se realizeaz deter-minnd variaia tensiunii
la barbotine pentru o ancor fundarisit la o adncime h i determinnd forele exterioare
care solicit nava (fora datorat apei, adic fora de frecare i fora rezidual, fora datorat
vnturilor i fora datorat valurilor). Verificarea liniei de ancorare se face pentru un unghi de
ancorare dat n dou cazuri distincte i anume: ancorarea pe ambele linii de ancorare i
ancorarea pe o linie de ancor.

Test de autoevaluare
1. Instalatia de ancorare: tipuri de ancore.
2. Instalatia de ancorare: elementele ancorei Hall
3. Vinciul de ancora: reprezentare schematica
4. Babale si stope: rol, reprezentare schematica

Lucrare de verificare la Unitatea de nvare nr. 10

Verificarea se va face avand ca baz subiectele enumerate la Test de
autoevaluare.

Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele

de autoevaluare
Conform obiectivelor.
Raspunsurile se puncteaza astfel:
-redarea corecta principial a schemei= 40%
-identificarea elementelor componente =30%
-Rolul elementelor componente si explicarea functionarii
instalatiei=30%

205
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect

 Instalaia de ancorare

Recapitulare

Concluzii

Bibliografie
Fanel-Viorel PANAITESCU, Mariana PANAITESCU-
Maini si instalaii Navale, Editia 2 Revizuit, Ed. Ex
Ponto, Constana, 2009

206
Instalaii Navale Curs, laborator i proiect