Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Manoilescu Mihail 1986 Fortele Nationale Productive Si Comertul Exterior Teoria Protectionismului Si A Schimbului International PDF

    Încărcat de

    Antoniac Calin
    45 vizualizări220 pagini

    Titlu original

    51965376-Manoilescu-Mihail-1986-Fortele-nationale-productive-si-comertul-exterior-teoria-protectionismului-si-a-schimbului-international.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    45 vizualizări220 pagini

    Manoilescu Mihail 1986 Fortele Nationale Productive Si Comertul Exterior Teoria Protectionismului Si A Schimbului International PDF

    Încărcat de

    Antoniac Calin

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 220
    MIHAIL MANOILESCU FORTELE NATIONALE PRODUCTIVE SI COMERTUL EXTERIOR Teoria protectionismului sia schimbului international ®Q Editura Stiingificd si Exelon Bucuresti, 1986 . FORTELE NATIONALE PRODUCTIVE COMERTUL EXTERIOR [a aoeceee ee Teoria protectionismului sia schimbului intemafional 4 Ph ine. Yates Be MIHATL MANOILESCU DESPRE PROBLEMELE DEZVOLTARM COMPLEXULUT ECONOMIC NATIONAL DIN PERIOADA INTERBELICA. CONTRIBUTIA ACESTUIA IN DOMENIUL TEORTET RELATILOR ECONOMICE INTERNATIONALE Prof. dr. Mihai TODOSIA spa Congress a] 1X1 al Patil Comunist Roman a Inceputo vasa ativitate de variate a alsiel popes ful fomin 2 caret meniee era Infipres faptelon, Seyee jurdrilor, peronaitation vet diversion generat age Peek au fost cle in realtae, dn fel acesta se fealizeen C com Iii de sine @ poporais, ce fers nollr generat un Sots de Invatiminte se pun temelil solide pentru idestal pe care’ ele trebuie sk iafaptuasel in mod practic Cescetareastiimtic din domenisl ‘storie ceonomice a eeugit st claboreze studi, monograiy, Incr} de stead te, pin cae se valorifiet.creafia siniied unor seam, msl de seama din dierte yeronde stories, se pune inne enya contibayi acesora Ih propisteaeconomiea ft soca 4 mafluninoastre, In mbogagves patsimonala cater afloat universal, Period interbelicd, moment de sintextsi punet de pl cate in evoluiaulteriara a Romani, pris’ prefaces fconomice, sociale 91 polite ce au avat” toe, 0 oareat @.deollire 51 matarkare a tuturor domenir pines Jor economice strate de. personality remareabile iu din economigtit reprezemtativs ai acesek perioade a fost” Meke Manolec (891 1980) iol unor institut, Mihail Manoilesu gia fet stu die secundare Ia Licel Nations ein lagi gp ele superione 1s Politehnica din Bucare, abtinind seauitate stsivete A fost un intclelual de mare erudifiey care spines tol ‘ect 'ce era neces pentra a i uh mare economist © sO cultura economic, Kfores si cecelgies,o tomes pr site tcnich $i matematics, cova cea permis sf anall ‘exe cn profonzime sf orginaltate Senomencle ccanomice 5 Place soi cate a ava toe dup primal boi anon au dat posbltaten une! ascenstint pite rapide ‘preimpoctante uni destt, ota cea facet canoanenes rotunda a realtor sconiniee rominesty: prectay fg Fnencie foetis act ae come eras i pevionds interbstie fina Manoscu a inteat de tate in wags pot, ‘pai fica member al Partdalat Popova alfa atbeanies Reerecu, apoi a feat parte din PNT apriat sea, ‘afin, inlimat Liga Nationals Corporati treat a aloneat ‘gyre port politee de dreapta, delerind se ia fod descis un advetsar al democrat’ poitice C2 poll (Gy Maoist sat soit ie pops ‘Api.ca minste de exteme fn guvernal Giga fst revolt pe usa mandatalal oficial. printf tn condi in care fra noastel na se putea impotvi prin ford emt i semaere dictatul do la'Viena, unpus de Germania Mite, td gi Talia fast, pia care upto parte di tral ir Undo» maton majonitate a populigit fa tondaces In memore ale, Mihail anoleseu ara el acet capitol este cel mai dager din vaga sa ina ate nici ov, novatie pentru cee iatimplaie Ia Viens, trac fara moss fest psd in faa nl fap Inpin intl Manoiese a fost un tlentat profesor de cconomte pitied, cursule sale predate la Polina dn. Busse jG cru aprile de atadongi dato nowt sor imodalai ‘de presentare. O-pavte-din.preloge, aa tose Dubliate in volta tncorett in fosotiegtinfcor econo. Imice™" (1938, unul din cele mat valoroase din perouda Inferchd, t care se trate (cova fenomendor ecomice in prin perioud a viet sale, ital Mauolescu so social pe poste mtiraala tal dieu us nto pelegerein cara fastiall Social Komen (1923 ‘fecoiene wee In nclteation forma Weceath a terial care condifionach tase ‘ibis in Bil ea0 nos adaptar, fart care nea Daten of wrens ect’ digpaitia ‘asa sistem. polite 3 &'doctrina! care IWrepresnt = ] i Neoliberalismul, inlaturind ceca ce este circumstangial gt imenfinind ceca ce este. peren in principle iberaliamulat Clase, Hebuia ‘st fie, dup Manoilescu, conceptia. care sf Sten Ja basa eadrului seeialpalie: romfnese a furs Seal generatiel lui Neoliberaisml continas =& considere democ miata pe consim{amintul majoritar ea form opting de uverniinint, iar exercitarea puterit de stat trebtie fie Fevaltatal nl eellibradintre forfle sociale, Taiversul economic si social neehberal,ststine svioral, este mai aproape de realitate decit cel al hberalismalai clase" prin faptal ch admite existenta societifilor mono. polis si claselor sociale, Mibsil Manollescu arati ck neoliberaismul, recunoscind caracterul evolutiv al proprietaitindividuale, accepts erie forme le acestela, numai dacd apar ca urnare a mori satus sale a formelor vehi, nu distrog. interstl individual — Cheia dinamismulud economic 51 social — si nu sin impuse pe cale politics. De altfel, exist in socitaten capitalist’ contemporain tending’ de’ depersonalizare 4 proprieti, ca urnare festinderitsocieliitor pe acfian Penirn fara noastts, apreciazi: Manoiesea, “neolibere: lismul este ‘singura. decirins care concordA ett caracterul nostra national si este de naturd sf mobilize toate ener- Bile pentra'a clea opere cconomice si cultursle doable, ontrbuind in acest fel 1a Smbogifies. patrimoniulul ge: eral man, Pe parcursul.timpalui, Mihail Manoilescu va senunja Ja multe din ideile sale demoerati¢e gi va adapta aitudint ‘otalitare in domenial economic, idetlogie 5 politic Dectrina sociologics $i politict a Tui Mihail Maneileseu, expusd in ,Revista Lumen Nou, in eirfle,,Secgal corpora: tismalui,”,Partidul Unic™ ga. este de dieapla, deesea{a seaetionafi" iar aplicarea in practica Inemna @\nare pri miejdie pentru viitorul mafium romdne, Nu ne propunem si analizim teorile socilogice’ipoli- tice ale Tut Mill Manoiescu, cf mumal pe cele cconomlce shin mod special cele referitoare Ia economia international Arintim ins ca in Teratura economic, cocologies $f poli: ‘logic din strainttate se fae de multe gr veer la cartes oSeealul corporatsmnley” 3i se sublinizt cin saebue 1 ‘demtiticatcorporatisml ca fascism, ok Mancilescu a creat Maoctrink corporate distinct Mila Manclsea capa un Toe apace ftse economist omni din perada inferblia in privifa. concepie go Zale despre motoda ecouomiet plies. Convingeren ste (Benn ‘nyt cant state eae cit prim euanficre,ceea ce impute ca economia plied Siultes prin exelenfa meloda matematicl. Pirisind posta tradifionala de economist teat, Mano tescufolosepte metoda matemticd in analiza lencmenlor de mast. Aveasta iva duce a onelusia ck homa emo ct i orl eth lb pnts i are a aeatin in fenomencle de mash, care de fapt lek fee ekctal como olnic, Ne 4 FRE toda matematich este indispensabila pentra_studil ceniibrei ‘economic, principal problema’ 2 soon ‘soderne piers ‘esi sint mai multe economii poltice ca umare « exe tenje!diversslorsisteme sociale gicconomice, Mail Mano Ieew aprcaed of ate’ pols etnias enon police pur, care ar figtinta economiea a taturor spar fitor soe poabie'2, ee Mihail Magoilesu a fost _preocapst. in mod constant de siqoarn stiff & defini contepteloe, motismlor 3 lug economice Convins notiule Care gi bite define ‘proving incepaial erie lime, el propane 1a Congres Internation. de stinfe economic 9 sociale in ihe 1037, en Paris,relarea une termibologs niente pons flinja economies, Tn concept sa, soinja economies tre Unis ‘e univerna, far pentru aceasta eonoeptele tebute iaibt o doterminare nigivoas, astfl nc cong lor 5S fie wnanim sccoptat. In aces sen, in intervngia la ong, propunss Siaboratia utbi Dicfonae international Pai Corpo ct orbit he, eatin Scion Dope in ttl ly nf ean om Montr wi giit ir ns tl cw 3, 8 Sg nanan, tml amet its fw Be heal elie inden i yl xpi eat odatd eu indastialiearea,incepe mpicarea burghesie ea foro", ton epoca contemporank find dominati de acest pe capital esbaterea teoretick desfigurat in jurul problemet evolu- fie cconomiet tomanesti a fost de musk st consibuie ‘Rare ivr area inners oil cconeice patie, intelectuate In general, de sub donnaia celet Sccidentae- Bas orentat forte spre v cunougiere mat temeini 4 specific sudsestulat etropean inca te foi in cate wa dervllat vista poporular nostra. De altel Mia Envineseu area fost un emtnent conomtt soc: fog, facea uritoarea rematch ni se pore chudat Cum Noh yoridni cae trim tigi Dundng sate cu total cafundett in'ielle Occidental pe clad din toute parle impreiae ‘one pulsar o Watt toricd care ta dispuitia i eke fe devscbegte de itoria Oceidentulut"? 0 Tucrare de mare valoare teoretick gi eu un prononjat caracter Vslonarconfinnd un Dogat material Tape, cee Politica produefici nufionale, scisa 1a scurt timp dupe Sarca‘Unlre,Farimijaes stall gia pus adinc simprenta supra inte cular romney Hall supeem spre inp. {tives chron pt concentra energile intraga,netinne ef realizatea statului maional unitary forma puted netweslt Si indreptatith. pentru deavoltarea ‘sa ibe 9h care fee ‘reventa cel dint fl de ating cel dint dept dementae fae trebaia stl eigige ex natiane”*, Colindsep ie hail Manoiesca subliniazs Intreaga. gine ceonomcd ile economies eae relay in acess perioad rap nj realizar deli oneal popordha romdin sata nafonal una, OMatt acest ideal infaptut, ca eaaltat at Marit Unir, se incheie un eicla idologie st hncepe onal nou, cae pune in fafa generator sarin ifese de cle de pid tunel Acestea Sint, dup cam scot in evidenta Ml fanoieseu, malt mai ma, ml complicate, vizind concen trareaatenjiet spre rezolvarea gor probleme de fond pent dexvoltarea noasrs economic, sockla gi ealtarall, cre st Contre la iveatia gh evlturauniverall. a spurres Drestigifa (i a putert ei materise gi morale. sP2etigal ral a, en spinal Cas ai 10 ES Puede sale de teal evoufieh modems. Ri Ghai Aa denvottarea.economiea a tii — conde Gig insugi vittorol nostra depindea de capacitates de ta tee ese ateaat probleme inteun content foarte Tag, sub exte ps Nu est 1 aultpeesleaspecte economic, sociale, poi, cult Tinie. Bus cape fenomedse prtrun lca Remote mecanest nro opted ll at at Fe renal economic este evaluat Ia adevarata sa valoae, eviden- lider pe ae te cea secelatea romancasel i acag tiny nhs a ns eglfead na cipdnsenad: tte nde orl socal @ catch yates ea fave. al cuvintulsi. Dar personalitates omului ca. factor ‘connie lf na ies sm Pera a hig maki ine 3 op rye ce Ie pnte Pa tire a eta Sle Eales ci olson Sh popor factor dc de progies economics 2 Erte ce secon omit acs porn analizate de autor, reclaman un numir mare de cadre si, irra mine ptcona ts tere New nia edn el pitted amin tului, Invitimintul constituia, dug lihail nollescu, ‘hei de bell a scena ee careora present donc alae inst mda Pen ete ptea ieee meine atest vee 9a voce esr ca nvfiminal ables rpc iSSot am instrament des de eg penta arma epi {luc eatig acs om ate em ma gis, sub raporial svt divans teeta ate i noi um plassment mat bum si msi spore al dgpouih Uta najinaes det acta cave se Wealzeach oe care seal no cea se ate tet = elves personal mane ent cate ial! Manoisct, reall te dal marel mase's popes ula, au poste ff infapeuita in afara unl viel mene CR mes oe ae nan Stare ‘iret ole mal me ot os ‘Mihail Mlanoisen_ 9 analiat in aceas alte ullerone protlemate devel Samat: ceonoiet Aafinale, a refer naturale thee a floss aio 2 ale a potenfiau dmografc a in, a partcpit nostre Telgielitmfonardloni miata ete ta china incon Perea o sere tteagh de isto {ute aa ra cuca fenomenele economic sents cu ator Ae is are eu fuhdament 0 cant ceretae. Tang fenomen, De seca, Mall Manoiescy fare exicld 3 a a dye a ae cole ml mar cont eric economist So nenlor de analiza economic cole th cra earaterandusse.princrinaliat. i mate, din. producte nafonale', l fundamen: eataMeh 2 RNS Eitan bine deternnas, prvind gn Sem a mateilor pee, cave eula a8 sore dana pate de stan rom ernest en ra de ‘ate, ieitor ode adel de wllzare @oaterit prime ie apr na de inusaicre, cleat date indae rt eagaen adtagnt peste cea a aterlor on Dee posal aoortnaen, neil slr), Fe tse apie read valonen tal Fea es seat ean rad in ave o nds Ped esate de baz pe cate vo ote bie calenes uci ste defiit, Manes zeta gr rt musi jungin la concli- ge rare es agtnumiel ist noble cu 2 of. rumble, ere ries) se steau talaga 3 chin, CE x deriva el propane portal inte producia reo ana ceo care au ealzat-o 9 aorta seal mum Be ge reals reaped vest pen ao ae eras att vie industie, tara dlls ofeind 936 aria 8 capt, Din combina 2 Sade oF a iadzatot, Mallen dedaee un a3 actor my see's tamunor industri maha Pa ee eri nsringuse im ordine industri dee limentart sf melalui ee ge afiad al ste presenta vor sfer Ora a orf amentate marion 8 0 prcueray Goniancl ) 2 scisibulut_atermapona “E sband Prodnetviate 5 rentaiitate, publica in ack eat Rimage Mihai’ Nanoesc,tniord cone Ercieped Bors ica i legatars cw acest conepte § B Je determint jn, mod siguros. Antoral pune in evident faptal ct sint inaiectort eset ew ajutofl chrra se ponte esting stezltatalintreprinderor $i Pamutitor de prods Sb dou “unghiats ca total deowebite, Una die wanes ~ prodactivtatea — exprima randamoniud nefional eek ache; calla ~ renabiitatea ~ enprims rendement ee Sa a acest" Daci tentatilitateaconsitiefactoraldinamie, ropulsor pentru activitateaInleprnaitordal capital oie eee toate de echilne i dearer deternnate de sepa Capital pe dferte ram de prodycic, product tats ima ntensatea producti tana fold a actor de produc sau servic soclah economic pe ‘care Wee ean" x e Defininds-e in acest od, Manoilesca atrage alenja c& intr ele dows concepte ~ productiviate gi seeiabiiite ‘iu exis nici un eld colnedenta sic un fl de paras Iclism, deoarecem putem Vorbide o dentate Ise mteeeal pent ato In acest studia, claborat dupi cei publicaseInetirle sate de maturtateinpites, attra lad, taaigg eae soto pact etn fo pera 4s provincl storce, indeind. de fapt_ conchae le eave apes mal ani Palinprodeci aan teoria potccjionismatul i'n schimtulat intemajondl” fn alte irae. Po za Tor l pane in evidenta ascontatcs «a politica staului si newrajeze deovltaren near somnst ie coespund In cea mai mate masuraInteesull nao died au productivtate mal ident hn ceea ce prvesteagriultera, Mancilesew, dezviuind faptal cd fara hoastea se confronta cao situs{ie In pein vedere paradonali,aetea ch des aven 0 poptlaic nat ret dit tilt state curopene, densiatee ot ye supe cultvath era dintre cele mat fdiate, subline ia cates diy Incheiereastudula ef din punctal de vedere rose Diss sf productviagi, caltarh ca ealture, pomeats tra et. nteceau cu mit pe cea 5 wera Jn gindivea tut Manoieses sm toe. principal it ocopa protlemcle ezvoltaritindastrite a {iil E's argument idea Roms, Baus, u is distingindo-se ca niment altal jn ile sale originale. are et eat aor roe feral, Manoilesew = elaborat 0 snl Rome a ae go funamenta ‘eoris nc care trcbsiay sf se dezvolte, ierahia dezv igi rama gain fanctie de privitafile economie\ nat {ari aeslor ride efleacQ ge ventabiitas, politica pe moveze stat core eS pei aceate probleme intr-un context Lag, sci eg geod ne Sa ane tionala. a muncii. dbo Iti sti ai perioadei sale, el atrigea AES Scr pots tains fe seaman alpi er pnd rl see pen se a ee a ec sa ath ote’ conecpia sn, ota const tr-un ist sau meserii, 1a orag sau la sate, ,Aceasta presupane Schimbitie sera began modernizh acest Tat FE ee ee eye pals PRS ant ake dere vga pin 2a in mod sinifie necesitatea it at {ince contemporari Ta ‘Spee deosebire d THERE Rate Paton edn wats mJ 5 pnt pri lees Re ag ae ak buiau dezvoltate ramurile intensive ale agriculturii i care wali nici o clip cerealele, pentru care ara noastra condifii deosebite, ae en hs aso Nanas ps an daha ee: Efe sea stato Ion ae Kei cu proce one ae age a Beta c > eho cies eee, deere We cana anal al "BE Reo enmell Gop gohan ee state, dWodltate andi eae nest te ioe compa tale rsa find avantajts de conditite de so}, clin cic fr eran und ate ey a Mreuernizarea agriculturii trebuie vizutt ca ficind parte int grant din procesa) de modernizare a oe a jese ceea ce era specific ui sub aspect economic, social, sot tei, cltaal rin rte ye nome Se s- aerators nu poate It tetieatt ce aa UPA GE ‘entitiiaparte, Industria joaci un rol important in inzestra’ erent cl na tea ‘Gea ane ecmon nal nee ah atte 2) roi eh eile somone ere xactrinc pron de dpe rele unl nai Se see ee at wurtat noroc un veac intreg, este semnul cel mai ingt joritor gi cel mai tragic al vremii noastre Seca, ofr Brena isles ceuacone® fe ace re. wears crear tr dit certs ee 16 cvoluie ce trebuie imprima fieStelramuri de industie- Shinn ce se vor ere in vitor prin doesoltaren calor Netale ‘Kast orentare Uebula a wemeee 0 snamila ordine die poeeideres, dicteh de crterol maximel valonfiert a ‘Sadcelar de moter prime sf combust, de cell exe reo a muni pi deel al maxims rentabitag «| Proialuun, © atenfls apecild rman so sib 9 amore Gietinate inarrt capactata de aparare-a [sy spor Sndependengel sale economies Pndustrnlares, dupl Mibail Manoilescu, ebuia si se sealiacze ma devordonat ei pe baza eis pan Une comet {tre gprecseanuprefoncfilor sarc ave revin indus tr Adama are nenies su ama dea aero ata eu aifais ep de eeea capital wtp de care Henevoie econdmia nationals Tonia de cans, caractersl apologetic al tegiel sale, se egptind lar din modal cam coneepe industraizrea. wb Gspectul factorlor eh motor, considarind cf barghesia este GiEhatd ck tealieze acest proces, indeplnind satel un ol Doalty in viafaeconomico-acala: ys) astlel constatamn ined Pint chin slul stu de fondatoar’ sf condcdtoare a ins foie burghesia nafionala yi serves fara mad mul deet fm oes ate mista aie sale"@. “Este nelndoieaiefaptal ch in conditile regimala eapi- tatist burghera a fot cea cala Fa revenitsarcna dea industralan ara lsd torts uno condi intorce concrete fle jar noatre, burghezia romans fost aba, Tap are & Aichi neceseafen ingervenfe statu tealiarea Stes proces de Indastrabiare. Tn afaeh de aceasta doar parte tat mich-a bugherielromAnegthavea acl spirit G2 intreprimstor allt de botiiter in indusrislzarea taor {Gri occidental, O'mare parte a acestel borgher se indelet- Noes iadeosets cu sctvitgsspoenative, ransferind adesea Capilall peste hotare in loe sl ateesense. i intrinal {iL ceca ce a contribut ba incordanea balanjeb dept fila privarca tconomil nationale de impart capilot Set avesti In serine logitaré ou indosrilizarea, Mihail Manoiesea 4 fost peorupal de problema energie! 9a matrilor prime 2 v FLAT Muspune de suticienta energie, din surse diversificate, faph cae face ca tavoltanea intunei met ee a edn industri, de-eae'p fed eae eg Jno lita api tia tn vedere ck sconomiceinrnsfiona, Romani cba neat in seers readaptth, considerate Malena int Sema atic a ae Meth doe gin seb oy at, Sa nationale $i schinburilor ceonosnice dintre tari = otich sl Sopitick Ineepind eu mevcantilisl, contianind ou comomipilclasici, dar mai ales dupa primal rizhol mondial, setae domme a constfuit terenUl el Sutense coafrantatt ale Ml care reflect intenese de ele mai multe ort contra ‘Un aetesential Joi Mihail Maneileseu consti in fap cia (eatat problematien cconomick Internationale in srmnek Iegiuart cn probleme ceonomiet rominest, care eau. de apt comune tutor {Seiler agrare din résdrtul Europes Mit modl de analieh cit gi solutile preeoniate pentru reclvarea.acestor probleme pun it evident originaitatea Ei Tui Manoievcu, cae, hn Tint eseniae, ces imparts BH de marca majoritate a. cconomistilor repreaeatativt ai Hari, Kile sate sngtige an format intro snot ambie poles de continuitate ine gindivea Tui gi cen a colt economice romnesti care nc din scofa tecut, ngrjoratd de situatia eonomnied a fri, de devavantajle ia care era expust in Schiimburde internaionale, a cfutat soli pentru ae scat tin impasn fe care se afl. Aste, teoria hi Maoiesen p= vind elafie ceonomice iniermationste mu a aptrut perm {crn gol, Folosind alte concepte i instrumented sala sonomic’, mari ceotomist i oameni de eulturs din 4 dowa parte a secolulai treat, ca Mibai Eminesea, A. D. Nenopel, D.P. Martian, P.S. Auteian,C. D, Gheren sow OP. Hagan, (Eritdin era porioada, eft-de pagutitoate gi brimejdioasi cra pentna vitoral nessvalul permanent neestelstitide hicruri, Bian vizut cuelaritate ok sehibatea ivatici ma se pate face decik prin. madificatea stucturi savurilor-cconomici ational, dich prin iudusteahigavea ols] (reent —sbliia tovarigul Nicolae iy lneh lin Coaugesen —omernsi patriot animath de klalurs progre rift pentra soarla {Arh sau proocupat si giseasca nomiek dewseit Selle cave xh schimbs situntia. sori de grea a Romtanivi in ynemten ors Ei Ace me pal lp ek deve pte a Faradignn side inde inline gf connaea De So yomtllor clase, ale ni Marx ale autorlor din pevioade Europei, Ja diverse feuniuni interna Hionale unde i probiemcle faror agrare pe sifematied, de largd eruditie, cu privire 1a comertel inter, nena degajind concluzii si definind not instrumente de cereetare stiingifict, _ 4 Este adevirat, in epoct st existe g af nar eono care au creat opere de o deoscbiti apt . oe Compal Paria {In plus, la tenoiciat de matele avant) cig pubticat catea Into limbs de civelafe Snteraaionalt Pent prima dats, ca-2 apirat in limba francen, ir apoi 8 oxt Eradustn‘engleed portughers, Halland gl revwena, cscs Ge Ft permis s4 fic eumoseata de cel mai’ man conomigt fin domenial relajtor economiceintemafionale din ne timp, care a iat stitodine fats de earte th si arate saufucrar® Jacob Viner, Firmin Oules, Emst Wagemanrs Berl Oslin, Werner Sonibart sa Pink la Sparifia acestel Tuer, teora comer alu inter- national practic era dominaed de iil lu Smith & Ricco, rnusisfteea let nu dadearispuns la marie prableme fg {Bilor ramace in uma Patruncind foarte rapid in lumen subdeevolte sin special In cea latino-ametiean, carte li Miia Menoiesce 2 beneficiat de olargh audien(a 3 aprobare. Mai mul tebe 58 sublines fapiel cA sth, ind abelica shiny de heechivalenceintre cena” 4i ypenlie" ete un obec ade de revendicat, “unit ana considerd pe tconamn Iatinoamerieani dept protagonist ai teoreschimbull inegal, Nua ett adh ma fe i indole sorter acesei (cor se afl in ginditea cconomick romineast res pect in Toerrea Tut Mibsil Manoteseu, Recunoseutd sau fu, fafianea de ide ditee economists lating-ametiani Manolescu este evident exlirabilyavind in vedere ses tia de care 2 hucurat Teor protecionamull ss chars bulut international” in’ lierativa eclmomicd lig. America ting, indeonebt in Argentina, Brasilia Chile? ‘Teoria casi si ncolasied comergull intcrnafionl, i fog nar fot abort. aparece Industialeat, expeind interest soestia gpm unoe imperative ae aecstor fa Tale a devote au por pa ce tor au se ot sla de ele pentru ai aigura demarajal.ccononil gh Evlvateapobicclor lor fcontice soaks Beare deo noua teore economick, ivorith din realtie Wt ‘ate sh poath fi pasa in servicilintertslr acstor popouee, centri 16H, 5! Love Monae Pbk ond he ete Lipton aed ri of a ste a q Acs fp a ost evident de Josué de Castro, care, a Goes expr a ogc” isi dap eset ea ii oraate de Mihail Nani We eae ome ‘intjl schibatinaga eon de Ngee, Co ae Fada Tools ae nator un eh ea Peoria teal it ute curicltrajlcorsubdenvaltate,eare nu funone rose cos, fi deexempla, reducerea forte'demones arene ee Smet fee o os i n ‘mult iat numecoast mal pain protector ete ‘ea progresul inregistrat in sitwatia alimentar’ St fetal ai Teng” SO alimentet'a popu Desig, ori Tu Mihail Manoeso 2 svat ga Pill dintré autort accidentals aiminifi mal sash ne ee Mero sae al a et Tends pear tepals comin inal fitese, dooarece Mia Manolesee aac, et eed fan de pe male Danke aa ee ey Si Stoner ates ec As de cxempla,economstil german rast W jalvearea Der Neve Balkan", consird un lrg aes ae Cs copes ice nla sa aentaloteorie a industrinliztiIni-o lucrare carn easy Evopel Heit age de ite Boy “eat late cnd‘pone in evdents piu ek proce teenie dite inlet agiealtrd sa destiguat noigeee avoarea cle dint dar tama Ii este a dae fe % vor industria ar apea ea cedtudine mast tigeeh 24 ccna onl ct i conomie national es ‘1 pile rd din fie Ae rate at pene Taji eu care se conan sess sod na oe pane wot ES Es, ern faim, Ps Les ios cnerieen Zin seman 2 Not Bley, Hanke Vegi, 22 prin introdcerea unl tebnict mai avansite, ci prin infensi FReten ramulor de peodacte rimare. ‘Vedemn dec ck Manwilese ate perfect. dreptate_ cin afinma cf in spatelescestoratactti asupra uel toni fark pretentl ascundeau dimpoteivi, content sat incongtient, ote sian iinet to ade innpotrive wnat pesec. cre inainn din deal agear™ fre sonst in nian acestuia pent indstealzre, penta ‘moderzare intregi econont, cos ce arf dsl nleranes hint! de necehivalent, ace a Mil Manic, Tora pete i a shim intemafinal a devenit on net de vefern}t J evelugia comergtai Intersfiotal, portal ei find evidem- ist i de Heat Cuiton iu Economie poitigue, de Bert Minin Theorie of Sonam Growth de Raye Barre in , Economie politique’, de. Maurice Byé in yfela- tions cofomiquesiternationales", sa Andre. Pities dn Histoire dela. pensée Economique’ et analyse. des thecres antemporaines" 0 rece sta celor mai valoroase Iuera de ecofomie care. au apart in Ssori Gataror Smpuror, cartea Ini Manoilesc find de altel singura ca eare figureazi ‘ies economied comanascd sich Tn fara noes, denaterea in jurl urd Tu Maneilesca avat 0 amploare mult mai mich. Polemica Manoflesea- ‘Taget en situat la um nivel terete modest, iar-spreiele critce In adres acote Incr, ati nate pind a doen aboi mondi cit iin peiouda postbelick, au baral mat putin pe studilobictivalacetei, avindurse fm vedere tna Thule persoau autorului imal ales setivitaten polities Gin anomie moment De alti), Iuerares, find tradust, nTimba romind, a fost mai putin esmoscata de cltre publica Tang” din. fsa Roast, cheuia fost somata dour de stud To Citea NiewlesaiTeorile damaatsi Mihail Manoleses asupea Conners fatera{inal 34 protctionisiuui” gi de wale Feviste eu aparifiimal malt sau mai putin sporadic, in are se flceau reer In acest carte In alle noastre,o anslisa de fond, foarte nants realinazh profesorul Costin Margeseaint-o sere de Iris, jar, mai recent, Aurel Tanco, in ierarea ,Sehimburle eco. ata Meee, Pet, 9 : 2 bese omic internationale", face pertinunte refer a Joel acestel Inari atu Manoilesca in Sorin comertulut ntesetiona De asementa, in crates Bfiekenga economics 2 come estetir, de Ton Bujori, Napoleon Pop si Vast Rate ste prezentat um model de andlied'e estes omer exterior, im spital tear Tul Manoiesca Nol incl‘ menfuntin cia exist preocupy gn dri tnerei generat pentra canoagteren ese fer iescu, cave a fst antizats In tne de doors anele dine de, ci ari cele ale Iai Vasil Neclta sau Spiro Bee Aducnde 5 conti importante Is caongcren: inde Tals do’ ce consieramh cf traducerea si eitarea In fara nogstl a aceatel luvin consitwe um att de Indepth resituee cite cititoral roman a operl mardal arena gare fost Mihail Manoieseu, Studie este asta deeegh + lil si neesar;deoatece aatoral a avat wove arial ‘important in ideile sale gi a oferit o maniesd modieny dt analissaschimbulei internation, Lucrarea are co feats lnlituratea dezavantsjelor pent are tinase iy som romovarea cooper avantajoase. pentru toate seek fami, pe bazs priscipiordroptata iteration ea ee tezsle I Manolesea Ii pstretad pe dein setuaiatea, ie uo deosebitlsemmfiafe penta analieareultaon selacie cave earateriveazt dviiunen. iternajionalt © muted “chine economia dint sate ° ai true 84 sublinicm, pe ling. toate acesta, 8, prin “Teoria protecfionismala sta schimbutesinternajonal see i sede romana dbindeamamitero po plan international, pe earesimer ator! ct le dyen 9 fe" dezvltim. " Dopl aceastpeviro de ansambla asupra operesecono- zig «lui ‘Maaoleseu, ne propunem si facem "> anal a ‘eo esentiate formulate th Iacrar capitall a vstit ae Teoria proie}ionsmtat si a schintuia intemsfiocl: Gare, pe lings importanta fa giinfihck, pistes ied umn am mai subliniat"antert, detualtater toon prsetie, Analia noastré aro in vedere edit care fae, nt Hatinplator, obiectul presente de prima’ edie franccod $f elelale care baa umat, ake ‘germand este mai complela, intruel integreaed ropineed Autor la unele ober critics i ete cabarne Bete, Himba germans, 4 sail Manoilescu sa bazal pe folosirea unel metodologit noi oerents, eu ologica interna severd, a sa onsite dese SCcatemporanl Wt ce ert pont $c um Sr'neh in cdiia fancenh, a consider ct guna eters peaita a osha svantajl mafia a anal product este SRR Ney Tri retin he 2 intemationale a unc comerflui dtr state, a prspec- thelr par eo et comet dns malt ok an studi comput ntre ecomomit nationale, Cy. ajutoral scestss principio metodelogi, enoteseu a gd carta fon a ae eon pind achinl intraposl, considerate pin aac Ge ga cum se va vedea tn crate, autora pezint fn ‘oral foarte dart ecle dou tstromeate princpate desma, productivitatea pe salariat st productvitateacapitelien, Eee Fe rent mp rie Economic najinale, Penta dterminatea clot dul concepts Manotesca a trebuit st deinescd qo eleaeoe oe eee riguros productia nett produtia bout, indicator care Temple eit ua comm aaa 9 fare, dup pteen noastrs, i pastenalaealesten i fee noutre, in conde cconomich socal, Prodatia meth deeimuaat valoarea nowirsth. into inureprindere sau ramrd ye ape ean forall isco ovcaust a ecbiibral valoror de sch, roduetia net fle primal indicator cu ajoorul_chria se poate eta {isi nafonal pe care] ealisaaa o activ itete teonamiee oF cmc rods voducfin nett privitd im apor¢ eu numa de sl , up dustrie este super Produce o valoare nett P oy un anima de muncitor af at ebul 8 fle Inlocuitprintem ‘rtera avesee PA dupt care 0 industrie este supercar ‘atanc! Sea duce o”Valoure P cu maximam de munctod, ne ™ Dact, impresionati de imprejurarite parteutare ale majla indestril, am risturna. att de fantamental sok i ‘sinleteconomice gi exigenfle buna sn, S| am ajmige stdin preeringh ator induces car st ramet geen Manel eine len dee al ne identtetm cu mentaitaten.bateagilor ile pe. Wesel area distr col dnt vas cusburt at Fulton, sek feet le eeoca spectra somata! E Das, treats sh win micidald cd sensud incontes | ‘abit a csolgessocieipt wane consid tn gaspoddrings poe resid « mune omency i in spore’ rentomentaed acd, lean moment dat al tori, socetten ae sete ane consti nes nu permite wise lnc pot sesul stntfc in diretia"ele mat bane geopedieie ‘oncit menesti, nu (rebut tousi sh se rename Le eucery stint ‘ci desigar, Ia acess ma de soca 1, DIFERENTELE IN PRODUCTIVITATEA aUNCIT § 62 Un fapt esential si eu armas grave, care se pre vinta observatie gt prelueriellgice a conomistcla, oe ‘pce te a wor a . ue nye nor mari dilereate in productstates:-munc ae ite samori de. produce ale snel 1 fntre avermmem acum sf examinim. aceste "diferente. si TNS ROPE in lumina stattice? 3 apd In Duin 12, DIFERENTELE DE PRODUCTIVITATE DUPA STATISTICA, ste sunrinetor it eimai iernte eit in igi mie omen Bip ac pe oe Jeloyort dupa leurea spirale tebe pe sa ose gins (veri abel A, B.C, Dy m cate foe GRtotivitafile muncii iat exprimate in dolar avind pu ie cumpicae din 1913) ietiea amen ae oi, ei rate wait eno pevornan}a eceptinalt'a it nodes, eeSleag peeducfn neta a heer cam Se predic Shad eh mumesteseeath produce nee efoee adie cian elviaten inurl (va added Wy the mane fectures), 0 deliigie care, de alti, este pe deplin nimertt {Touge in acs proaispe nets tebe, tre alice ak Te edonth cro. uation — Dept cnstrucfia ane! fabrick cn toute intalai i meine este o tvtateindutritcae ne desebegte [e'uteea a fabrcafel curentey seeasth.activiale. prees tninaté sare mine comtn ex proniefa caret a bre Stites barca fab ya ndtaore teu see i produtiitqor sel (ie § 35 noe tn subse 3S Hn ewe tai each saben lite sap tau turer, Cement B39) tetmie at dln valoarea_producfisi trate relizate pe oath due funetinar sale Vo eh a" saoatea mitritor pore a commustibatlntebuinat in faenie (eee ee EAN\pet 3), Se igelegeintradevies dea se ck ta Ge ser sonsiera ca aloare precxstntd penis okt acestel product deci i valotea fateh dah eae fie eizut ‘din valosrea brutt a prodactics 3 Toto, statistic care sable preetianeth (val adiugatl de industri) nu fin seem de mute Sa fracfnes anvald-din valoanea fabri cae tebe sea din valoaea rts producfie anus ‘Ne propane, in cale ce timeard, 2 éxaminim ce i ‘oenta a trent acest roa, 3) asupra valor absolute a producti note: ©) asupra casificrtdifeitelor industri, dpa graded de proivcvitate a munch Pentru o fabric amertimental corespunetor veut f aice real nu depigeye in general 59, patra cladee it nt eee cae ttt eel Jt, Duehadmitem & nteogl capital invest Insegns ‘in satiated ar tba sl fhe amortzal (ceen ce nu clean | Vind in vedere chin capital invest eth Vidic de statistien americand. tebe sf ae dep contovalosre usu ce tel mall Hp din aie cxpltluat pentry a sjunge Ia precfa nets Sala Ce semificatie are aresstdeoretark? . SA punem acum productia net In raport ca capital In anal 1899 producin nat Ames se ais ba Dee Yaloarea captaal invert, dest 980 C: Daehn eee roi aden ry ae nea sina imine 0,79 C, Hroatea care areritst tu pre ls prodeeds bel, prin fptul chs om sh ae scale smortiaren sai all, reve Ta. apioximativ 07:0, = 854, Ero ai est€ mare, deqi ct 7p am evaluat mal pra Sas eres dares capital In schimb, eroarea se face mai puternic palpabila, cind 4roductia nel este mai mica in aport cu capital, Ast, | dle exempta, in 1914, in America, productia neta representa: | ose. Dac din aceasta producjie se scade cota de amortizare {le 0076 rimine 0,36°C. Rroaroa care a resaltat en privite ua wcfia nett, duck sn amis sh se scadi amortizarea i protet TeN ancl Geaproximatie: 007:0,36-— 19%. capil jortant este faptul ci aceasti eroare nu. ei pre oe Oe rac nt are nie ramen. procuctivititii muncii. ‘fanMiduind exemplul de mai sus, daci intr-o anumita ra- He EL froluein aut repre O86C i B86 OAC heen ek sent dou eibiiyse cited #85 dla 140 de. dean Besar tte doh prnetsiai se shnge a Dact acum in toc de a Tun fle products nete apa cay ge fencer Bae ore pom Mara ‘ifeipttl, stave protoesee respective ale eelor ‘on Tinurt de Inds tevin Te ox one ga 2B gg Mit ¢ su in cite concrete 445 de dolari gi 1.170 de delat “Comparind esle dows prodactvitls gisim inte ele emt toarea relate om ca 2, ca! 036. CA" CA a @ cin raport mai mare ca 10% dete eel anterior, st cluls Cate Tenth de alc ete ajaday pin cores tarea nome, cave ne aduce Mal eproape de ratte, nu fe imodlies conf aportal prodactvylor munca 43 ‘cum acesta reiese din statistics. Aceasta este valail cis 5 pentru azul extrem eitat in exemplul nostra, ‘De allie, rezutatul “eorectiri eft 0" diminuane Mens ine profuctvtti atin cod Bc { fn cazal nostrs concret) si o crepe = acest deren atunci cind 2 51 imine SX mak spunem un cuvit asupra coreti ce ele dus ‘ielr ave expr prodsliittes ae Nol sim dct statistca americana scade din prods Dra al agdealtur, penta a stabil prose net, Wsloey cerespunaiteare wish anuale © magruler agricole, Deck fu o face, sa inercim, 30 face nol in cele ce umes Vatoaenmaginlor agricole in Statele Unive et (191 de 1368 loaned dala. Valoaea prodactia mete grcalturit ect (im 1910) de 1 269 miloute de dolar, Dac ‘aura total a masnlorsgzicae are Joe in 10 ani alan ar uebui st seSdem cea 8 moan de dolar in prey etd ceea ee echivaleath unel corer de-abia de, Ib Mik ‘lor geste STATELE UNITE ALE AMERICIE Productivitatea muncii ‘american’ in in industria anol 1914 Produeivitatee muncié pe grupe de industei Industia chimes 3.430 doll} Slimentar 2.000 Hiei $i aetelor grofice 940 navalt $i vehicuelor ew sam fark motor 1390 metaldor ga produsslor din metal {afars de fer st ote) 1320, agin de tot etal {in fara de vehicule gnave en abu) 1.485 prolselor de fier sf fe! y fin afarl de masini} 1310 ue ‘Tabelul A (continuare) iets Lao 8 Freie si prodoselor din lemn "383. ag oso 2? © fmateralelor rulante pentru ci ferate 800 “proiucivitatea muncié unr subgrupe ale industries * Citeva exemple: Bsenfe_aromatioe 8.300 dolar Phat istegrante. ale instromentelor muzicale : 210 Eka a8 oo Se Be CE ie Se _ i. ra sowanra Inds alien es ane, 5 i. a _. : tr ’ FT ectrotehnicd " 70 Jemma . EC : i Tabetul De Productivitates muncii pe uncle gru earacteristice ale industrie! Citeva exemple plaibite # acd azotie 1.990 dot drodactivitatea muncii pe citeva grupe Prgdgggustess bwanat 11 Sera add eta - Ute vegtae' os (i dala, ca putea de compare din 1914) Eine ma : S60 dolar Lichioruri si coniac ns i Industria alimentar’ 360, pao m2 7 Boeri secret 443, por Gat AL Meigs ss Parana Soo Ca 8 oh Soo gp Balize eae Ftscare ie er ie Hine 8 Aine # cose te Tettore au eno ie Tesitturi din ling 314 Ceramic 12 Produse din sticla 302, Re 116 ie Me Tabet ise metalic OLANDA = Productivitatea muncii pe citeva grupe roductivitatea muneii unor grupe ca Caracteristice ale industrie(® 7 feeteristice ale industriei in anul 1921 (im dala, co puteea de eampirare din 1914) Citeva exemple Perfor sittin (1919 1120 dota A pete ae let 1170 dots Moran (923) 180 8} Dien a ats itn “e Proterat piste peice (1919) 1030 " : m0 1 Stpan’ (198) S33 |] Lacs i vopsce ea Beet chctice (199) Seo] Moi gf deortiarenornat : Bere (19) a5 atest explosle chit 455 Clr Ines (1915) ais ¢ ieee 10 Se mo. gt ieee x0 | 90 3 ciel 00 . Mitre {ions 2 ae iment si artiole din ciment ss Preise frmacentce (1919) oo Sipanick spate 00 Fabris din nt (1953 So Tesi tortor de ink 300 Masini aparate ecttee (1923) ss eae ead 290 Laminate qf tartore (20) $80 stud din bumbac 20 | Incitaminte 1910) re Testor din bom * fa wou a5) cae Diet (eens de trandai) a Vetiete i eoseie (1919) ae oie ie ae mm ‘nik prota eto Tiestje ne a $64, Tn Germania exists putne industri care st ds ste o Saisie att de complels Cum este, de exengl ea Septet nd teers nan 1934 Valoarea Total © probuctel aestela clos reparaie) $= eiee la 807366 mil de marc Velo total a materi prime 9a semifabrcatlor ee i ¥ nol selorfumizate de alte industet Unclasy ltée eee feta dale Inds erin Ia 386 77 me iar anvelopete 26974 mil de mires, ada in total 413 S31 dle mirc, sau aproxitativ 2% din ealazes pratcties bx Prodatianettin sums de 394 015 mii de mare fading separtiaté a 80 88 forje proditive. revi fa 490) ‘mde pe fverstor i pen Salaries cfened la 172911 mit de mine gin med repicientaa 2150 de mire pe lucritor spe aa ste de remarcat ci, Intotmai ea in Aineice, produc neti depigeste mas male dete de doul os some Sar astfel nc ceea ee Inritorl produce ponte tare lat ‘tial malt deci cect ed consult azul cuntumal olor de muned varies de 1 amor de peouetieIsalta a comparuie eu vaio ee isi calitaiea individvals a monet fecu Iuctor poe linportante' fluctua, dupa cam loctor Sint san oa ficafi, Ceea ce motiveard marea diferenta in productie ne sundi inte lfeitle felt ale producti este ongeniere anlucraitforfelor materiale (de natura fick sau Sew fie in agrieltata sa fi in ndstee § 65. Fars a examina deocamdatk nict ce factori provoacd Naviatil adit de mari in productivitatea valorilor nafionaied| Sine limiten ta afirmafia Ch din nade dere ol dese SHU mas, economia nek Jirkpreintt wn Coracder. to trogen, Totaitatea producteh nafionsle se tmparte than nesfirgt namie de activitaficuproductivitqi le mune variable Economia nafionala const dintrun: mum 6 categor de muncitor foarte diese, a Giror produce: mune difera foarte intens wna felt de alt | Ea i put ee a ones a a a ue pies amuncior st fir pote coprinsfe_una din sea gorii, dup misura productivititii munedi lui, cata DS ale Popa cup sarea mate Fee doph misimen voit fectutetayean, Av fst as dup diagrame interesante, care reprezint§ reper. Fac ie anor dopd mine su epee ti ae oe i astfel ot redat participa taturor cet fee Pd vent neal “ Jeet fi totvsi mult mai interesant ts sererinte, e seh ptr ea ces Se woe ira cel care volete st ajungt 1a ufslegerea reall Tore ts Slt hh Bares ronal tebe 8648 gdscascé 0 completare necesard introun ‘pitied cn eto meet ie rea venitlus wafional 7 ee fc fel de piramida (veri Ser ae tea un fe de ira eh 120) scence oa Sn sa Pees leno agiel a ctor proline aa mS acca pete ak falear repreventada ia-diagramf, in care de aceea figureaza me ine uci pe scara productivis}i mun re oieaiii dnc eco ol Ru cx stoma sca eis efi este al mit in vl pri Tall pr SSusag edt mel mai a mune als furte me seer de munctar tfotugr tn edn aeestor conse Tah guree expres in serait fabel, en nu 2 apope Sher ms depute de exvergoa on null al me ca Mao ace alt Frail + dtc, et ndice dee Et anv teeter marfor vein eh apne ip $66 Treble oft mai’ remarcimn ch in diagrama produc- uit munat em gpeatprodutiviile invite g samlut fr consdeare det mal profucviae me Bie munch comspunatenre feces samt de p= SNe am presups de asemenes, tate fork padue tip ae sei Tam de prec 9 productate 2 Bele galt rn armas am impr teaga pode 19 well feces fortlor sale prot fost. de ate im rt de industrie_prin sami tive (diector, inginers manly mpositil si spartm partes din tends so dieteog fore care coopereark Intro arceate at . ; Sarma in dagrms producti nu vor f i se ge individual, ct rnal categorie de frie ae eth once duph omer de prolate oe lp oe eam ide extol eet ae prota inven, avant) taco Hacer a le e Dah compttin acu ec din punt a tr eater ona, ts tunel a conttaren ch pirida pate sate sheer ae desbeste Toute anbeania date pentru Sia sere a timp ce in fie agricole majritaes papslate ue a pee i ge quai cu o redush productivitate a mundi tar 0 micd 7 ne Gert ce mai mies) snontate de munctort active jew [Peery mn eirosetvitate clay mat mare, in le indastriale 0 4 : Sik"farte popslfi lcreart cu o produtivitate scout ; TPgeatort 3 dimpoti, mare mat poporaalneeack i Beeefae prodactiitate a munch Accs drat ime | H| Suint i guewe expres. intcd in media roduc \ seine ate ccespunde fetalittit populit manciteare a \ Jin), tar aceasta depsese fn file industrial foarte substan fa madia productioitiyss anc din file agrare Salsa (divectori, ingineri de pee eee eel ose et re vara fhe ala se evluae mene ea ep leew rope nga | eat 1 ‘eli care revine conduceri Go ete ge § 68. Aceasta medie nationale mace importanii pentru vata eon _ ‘conomict i socal 2 Thipadevte, daca dooscbire vnibila intre media ous a nivel presi ‘2 de exempla Franta si Romania, ae senile mate de 4 on mal mare det ec deny ne aceste productivititi nafionaie Sar pen spn in dcr blot, ples he fi Posie a Uunatul, deoaree ea stbsione Prodan ace fr inkun oy Dar mai exist gio ata v sii distor bana tr dee, et 20244 national $i care din ponetad il eeonomice a Une ececteesf woe comports invers fal Acesa este moth este motivul pent ‘itatea medic smalls munch ‘uhonat ae soonre” sa ea de nts cae ate dea Cala toate bunsnte ean HEE Be care cleiatea edule kf Ba ne ai astfel sensu’ socials sebenl hopotsd age ait fn ees vn arta semacatlapin oastl (aoe eden i Valoare-a este un fel de vale fa(t Qe celelalte rumit moment 95 tn lor fai taht ea A fis care presi aro see “pri sma vals "nah racterzese3 dial | ' care putem denumi products | i omenestio wadeniralt wa | tate natural dé cadoare’ Ee hte-un anumit cere saclay tl Pentre a le procera, at salon Astonia 122 Eveie bi | ‘om paratic cu sforturts Sn kwon ei dae anal a ty cr ae en pepe come cee ot nteey: nan Hee oN uta une cae nner swale "panel alinel el ©ar fori si fact mari gregeli de eo star permite colectiitatt st Gases al bine preci: $i ingidale proprile sale forte Sidr SEs ae cs — —hLUr———C Oe — Se a a ea ne ae eee Fae a er Ce arent cobs Sere pe cat nt -—™r——sEES 13, DIFERENTELE DE PRODUCTIVITATE IN LUMINA ‘TEORITLOR ECONOMICE 69. Constatarca unei_reaittt incontesiaile ou este riclecum sufeents, Teoretiens cer mal molt El meng Mivde depart inc contests, pur 9 simple faptele dack Seeseamiveorespund anor anumate' (eo andeoora peatea ‘goo elastea iberals-nw admite xistenta amet diereae ftihmte inte difertele ramee produce care’ agar Mumitor ramurl @ sopetitote infom9h structurlt En etunt oti st recanoasa acl dfeente se produ tiiat munel pe care le menfioneaa statin, de cera cert tcorsticiont treble sf ie Lamar em atonal tee Tesssta se va icerea in cee co wrmene avmacind ina gesirn explicaile nosste” prea detaliate asopra erelor i 1 A. cargested: r njungem prin uemare sun panct, care ste de important tuotintoase incites sistema noni. Se contests psi tate ea nto farsi care domneye bers concur dpi ‘Spats exists frente fn prodativitatea munch ite dle Fede rams do proddcfie. Hele vorba det si demons fom ci dfernfle in produsiviteea meunss sine sncvtabt | Inge de procul produces, ef ele apus fu ficeare sist com a3 — PaSHC4LK)5 Dack trem scum de la product vitaten munell p aver Si, deoarece productivitates muncti este calevats kis [Aner po PeSyCEN, me) : ces 7 Syme EK ping oem Felice Vinei™ si autoral anonim al unui artic | feou inct accastt formu @ nose, neputiical in eda: eee =| Procite en 9), ed par 18 sing In consatcres of at 14 instrament de infolegere ea pt pin remaneae ta 3 H prin mumaral Tucratorilor si remunerarea totali a Seta pi anttatea de capital, ceca ce nea dus pilaepla a salariul media 91 Ia tentabilitatea medic si pars BYovedit — credeau acesti autori — c& noi... n-am Be el alpmamentl nestor ce font cae eer mtra tcoreticient impregnali de doctina ibeals, ‘tet gators cu casi aa lata sia nconsiderare sal med gi renabilaea medie au negjat om Bese arte Pati gt ln de concn eld SER ext cement pretion al ini sepa pri stalin se Necase Tak a poten rfid gf rectmosenth ame ron seapa mali nonste, cll, impos femoris de productviate a ancl face askin rebel aa cata avalos. ; TFmpulanosstrk p —s qi este singara car tine seama

    S-ar putea să vă placă și