Sunteți pe pagina 1din 24

Manipularea prin publicitate

Estetica si exprimarea Marketing Entertainment


- Cristina Stanescu,
unui magazin - pentru iubitorii de
Maria Stefanescu si
- Loredana Ionescu divertisment de marketing
Ana-Maria Vladescu

MARKETING
CLUB
nr. 1/ 2009
Publica]ie semestrial\ a Facult\]ii de Management-Marketing

Experien]a cump\r\turilor
de Vlad Zaharia

~n num\rul viitor:
INFLUEN}AREA CELOR MICI
- un studiu despre copii [i cum ne putem p\zi de influen]a reclamelor

Editorial
Ce nseamn criza
economic pentru
marketeri i pentru noi,
viitorii marketeri?

O MARE NECUNOSCUT|

SHOPPING ???
a fi sau a nu fi .....

 Autorii `[i asum\ responsabilitatea pentru con]inutul articolelor


CUPRINS

- MISIUNEA REVISTEI pag. 4

pag. 5
- EDITORIAL
CE ~NSEAMN| CRIZA ECONOMIC|
PENTRU MARKETERI {I PENTRU NOI,
VIITORII MARKETERI?
de Dan Smedescu

- PREZENTAREA FACULT|}II de Management - Marketing pag. 7

- CUM SE EXPRIM| MAGAZINELE? pag. 9

- Provocarea estetic\ de Loredana Ionescu

pag. 14
- EXPERIEN}A CUMPARATURILOR
- Studiu comparativ `ntre Romania [i Marea Britanie de Vlad Zaharia

- MANIPULAREA PRIN PUBLICITATE pag. 21


de Cristina Stanescu, Maria Stefanescu si Ana-Maria Vladescu

- MARKETING ENTERTAINMENT pag. 22


MISIUNEA REVISTEI

Misiunea revistei
Marketing Club
Revista ofera un loc de intalnire
pentru studentii pasionati de marketing
si care isi vor lansa ideile si propunerile
ca actuali/viitori oameni de marketing,
generand dezbateri si devenind pas cu pas
adevarati arhitecti ai conversatiei, cladind
relatia de marketing. Revista constituie un
instrument de actiune investind in mod real
in viitor.

De ce si cum sa faci sa mearga Revista


Marketing Club?
Pentru ca este un proiect ideal pentru o
echipa de invatare:
- produs final definit in mod clar pe baza unui interes, atat individual, cat si de echipa;
- loc suficient pentru alegerea continutului si adaptarea lui periodica (rezultatul forumului
de discutii si negociere);
- structura clara pentru un obiectiv comun;
- valorificare potential pentru comunicare cu o audienta reala, motivand si stimuland
spiritul de intreprinzator cu stil si acuratete;
- incurajare autononomie de invatare, cooperare si motivare.

Ce faci ca sa produci un articol pentru revista ta?

- Citesti, vezi, asculti, te inspiri si vii cu idei;


- Te gandesti la diferite intrebari si realizezi chestionare pentru alti studenti, consumatori,
oameni de afaceri etc., discuti cu acestia;
- Expui rezultatele demersului tau de cercetare.


EDITORIAL

Ce nseamn criza economic pentru marketeri i


pentru noi, viitorii marketeri?
Conducnd pe strazile orasului, o Un lucru e clar, ntr-un mediu n
privire ciudat i atrage atenia. Un om care multe firme dispar, nu sunt attea
mbracat gros st pe peticul de pmnt locuri de munc cte ar fi necesare.
care delimiteaz cele dou sensuri i Marketerii vor avea ns mereu de munc,
ncearc s-i apere de frig o palm, att timp ct va exista schimb i implicit
folosindu-se de mneca hainei. n cealalt pia. Un exemplu minunat de munc
palm ine un b la captul cruia se afl pentru marketeri este retailerul german
o pancart. Ia uite-l i p-sta, sprijin Aldi. Marketerii au ns si mai multe
pancarta, mi trece prin cap. De-abia responsabiliti, iar slujba lor este mai
cnd trec pe lng al doilea om observ dificil n aceast perioada a reducerilor
micarea de cltinare a bului i neleg: de costuri. O cunoatere amnunit a
singurul scop al acestui om este s atrag publicului-int este necesar pentru a
atenia conductorilor auto spre mesajul reduce costurile ntr-un mod eficient.
de pe carton: Circuit City - Going out Altfel spus, serviciul sau - n cazul
of business (Circuit City, peste 60 de produselor - beneficiul esenial trebuie
ani de activitate ca retailer de produse avut n vedere i mbuntit, mpreun
electronice, lichidand - anuntul general cu activitile direct legate de acesta, iar
indicand data de 16 ianuarie 2009 - 567 celelalte activiti trebuiesc eliminate,
de magazine, dupa ce lichidase 155 in cele reduse sau nlocuite cu alternative mai
doua luni anterioare; 30000 de oameni puin costisitoare.
out of work ).
Ce nseamn criza economic Marketing Budgets, Feb-26-2009,
http://www.hispanicad.com/cgi-bin/news/newsarticle.cgi?
pentru marketeri i pentru noi, viitorii
marketeri? n actualul context economico-
financiar, marketerii se confrunt din ce
n ce mai mult cu presiunea micorrii
pierderilor rezultate din activitile
de marketing i a creterii returului
investiiei efectuate n aceste activiti
de marketing. n opinia reprezentanilor
Aberdeen Group (furnizor de top in
materie de cercetare bazata pe fapte si
inteligenta de marketing, renumit pentru
livrarea analizei returului investitiei,
consultant de incredere pentru pietele
de tehnologie globala), companiile au
nevoie s-i realoce fondurile lor limitate
pentru marketing n cele mai productive
ci posibile.
 http://www.circuitcity.com/closed.html
 Circuit City going out of business, http://www.
fox41.com/Global/story.asp?
 As Recession deepens Top Performers revamp their


EDITORIAL

De asemenea, criza poate defavoriza companiile


care folosesc o strategie de difereniere, reversul fiind
si el adevrat. Dup cum arat i lista celor 250 de
retaileri globali (conform listei celor 250 de puteri
globale n retail, ntocmit de Deloitte i revista
STORES), n care Walmart ocup primul loc, iar
Carrefour locul doi, ambele companii urmrind o
strategie de cost leadership (abilitatea companiei de
a realiza produse de calitate la cel mai sczut cost n
grupul su industrial). Astfel, firmele care mizeaz pe
difereniere trebuie s fie atente la pre, dar n acelai
timp trebuie s continue pe fgaul de pn acum, Comitetul de redac]ie
aducnd i mai mult calitate n difereniere.
O bun modalitate de a face asta este marketingul Redactor sef:
relaional, care, impreun cu marketingul integrat, Vlad Zaharia
marketingul intern i marketingul responsabilitatii
sociale formeaza marketingul holistic. Despre toate Redactor sef-adjunct:
aceste patru componente ale marketingului holistic Dan Smedescu
am discutat nc de la ntalnirea noastr din ziua
de miercuri 19 noiembrie 2008, atunci cnd am pus
bazele revistei noastre, trecnd la lucrul n echip. Colaboratori:
n fond, marketingul holistic - adic dezvoltarea, Loredana Ionescu,
proiectarea i implementarea programelor, proceselor Cristina Stanescu,
i activitilor de marketing care recunosc cuprinderea Maria Stefanescu,
i interdependenele - este provocarea pe drumul AnaMaria Vladescu
identificrii celor mai productive ci posibile att de
necesare n actualul context economico-financiar. Corespondent USA:
Ca viitori marketeri ne asumm responsabilitatea Dan Smedescu
realizrii potenialului educaional la nivel maxim,
strduindu-ne s ne formm competenele adecvate, Corespondent Marea Britanie:
pornind de la corespondena dintre ateptrile Lucian Adalbert Banyai
angajatorilor i abilitile noastre. Pentru aceasta ne-
am angajat cu adevarat ntr-un proces de nvare,
de cercetare, de experimentare i de promovare a
creativitii i a inovaiei. Am pornit, n echip, s
ne aducem contribuia la formarea capabilitii de Consultan]i
anticipare a schimbrilor i de creare i de utilizare
a avantajului competitiv. Rndurile echipei noastre
sporesc! Fii alturi de noi, adic avei grij de voi, n
construirea brandului vostru! Prof. univ.
Dr. Virgil Balaure
Strategia prin marketing nseamn refuzul derivei!
Prof. univ.
Dan Smedescu Dr. Theodor Purcarea

Conf. univ.
Dr. Alexandru Ionescu
 http://www.nxtbook.com/nxtbooks/nrfe/stores_globalpowers0109


PREZENTAREA FACULTATII de Management - Marketing

PREZENTAREA FACULT|}II de Management - Marketing

Universitatea Romano -Americana de 2 ani(Incepand din anul universitar


si, implicit Facultatea de Management 2008/2009) - va asigura aprofundarea
- Marketing si-a reformat oferta in domeniul studiilor de licenta sau
educationala pentru a asigura un intr -un domeniu apropiat, constituind
invatamant de calitate, centrat pe o baza pregatitoare obligatorie pentru
student. Pasul decisiv a constat in studiile doctorale. Ciclul II conduce
adoptarea unui sistem educational la obtinereadiplomei de mastersi
integrat, pe 2 niveluri: licenta (ciclul asigura formarea pe specializari
I) si masterat (ciclul II). inguste, cursantii dobandind cunostinte
Ciclul I - licenta-cu durata avansate, competente de analiza si
de 3 ani(Incepand cu anul universitar sinteza.
2005/2006), organizat pe domenii De pregatirea studentilor facultatii
definite prin cunostinte si competente se ocupa un valoros corp didactic, care
generale si de specialitate. Domeniile de foloseste metode moderne de predare,
licenta sunt - Management si Marketing. cultivand o relatie de parteneriat
Fiecare domeniu de licenta cuprinde cu studentii, incuranjand initiativa,
o specializare universitara respectiv, creativitatea, dialogul si implicarea
Management si Marketing. Ciclul I activa a acestora in procesul instructiv-
se finalizeaza cu obtinereatitlului educativ.
de licentiat in stiinte economice, Baza materiala de care dispune
asigurand fundamentele teoretice si Facultatea de Management-Marketing
aplicative specifice fiecarei specializari. - formata din amfiteatre, sali de curs si
Ciclul II - masterat-cu durata seminar, laboratoare dotate cu aparatura


PREZENTAREA FACULTATII de Management - Marketing

informatica moderna, retroproiectoare, University;


video-proiectoare - ofera studentilor "Effective Management of Enterprises
posibilitatea de a studia in conditii within Contemporary Global Economy",
optime, la standarde occidentale. prof. John Saee, IESEG - School of
Prin intermediul bibliotecii, facultatea Management, Catholic University, Lille,
pune la dispozitia studentilor sai un bogat France;
fond documentar, constituit din cursuri si "Project Management" i "Proposal
manuale universitare, tratate, monografii, Writing", prof. James K. McCollum,
carti, reviste de specialitate atat in limba University of Alabama in Huntsville;
romana, cat si in limbi de circulatie "Applied Organizational Behavior",
internationala. De asemenea, ofera acces prof. Kent Zimmerman, James Madison
la documentare prin Internet si materiale University
didactice on-line pe site-ul Universitatii. Este semnificativa crearea in
Facultatea de Management-Marketing cadrul facultatii a unorGrupe de
desfasoara; o bogata activitate in plan excelenta care reunesc cei mai
international, prin derularea unor programe valorosi studenti, implicati profund
de compatibilizare europeana a planurilor de in procesul instructiv- educativ si in
invatamant din domeniul managementului activitatea de cercetare. Orele de
si marketingului, a unor programe de seminar in cadrul acestor grupe, se
mobilitati, precum si a unor programe de sustin in sistem bilingv roman-englez.
cercetare in domeniul educational. In acest De asemenea, la unele discipline,
sens, Facultatea de Management-Marketing cursurile sunt sustinute in limba engleza.
a colaborat cu universitati prestigioase O componenta de baza a activitatii
din SUA si din tarile membre ale Uniunii Facultatii de Management-Marketing
Europene, cum sunt: Universitatea James o constituie cercetarea stiintifica,
Madison,Universitatea Alabama, Universitatea desfasurata atat de cadrele didactice,
DeSales, Institutul Superior de Gestiune din cat si de studenti.
Paris, s.a. Studentii care se implica in
Cei mai buni studenti ai Facultatii de activitatea de cercetare stiintifica,
Management-Marketing au participat la desfasurata in cadrul cercurilor stiintifice
cursurile sustinute in Universitatea Romano- studentesti, isi sustin lucrarile, care au
Americana de catre profesori americani, un accentuat caracter pragmatic, in
respectiv: cadrul sesiunilor anuale de comunicari
"Entrepreneurship", prof. George stiintifice studentesti.
Blomstrom, James Madison University;
"Psychology of Human Intimacy",
prof. Bijan Saadatmand, James Madison


CUM SE EXPRIM| UN MAGAZIN?

Cum se exprim\ magazinele?


Provocarea
estetic\
In punctul de vnzare
ptrunde clientul i i
efectueaz cumprturile.
Acesta poate fi un centru de
decizie autonom (comerciant
independent), sau numai
una din entitile spaiale
aflate n posesia unei firme
comerciale, care poate s
exploateze diferite forme
de organizare a activitii
de comer: magazin,
magazin-depozit, depozit.
Magazinul, sistem constructiv, proiectat de gsit, loc de parcare, etc.
a etala, a depozita i a vinde mrfuri O list de atribute nu poate
consumatorilor finali, respectiv clientelei fi exhaustiv. Fiecare magazin, n
sale, presupune existena unui plan general funcie de politica sa comercial, de
n care elementele sale definitorii ofera un particularitile zonei de atracie, poate
mod distinct de organizare i funcionare, avea i alte atribute.
reflectand o imagine proprie (percepia Se apreciaz c reuita comercial
consumatorilor asupra magazinului i a unui magazin depinde de:
atributelor sale, puse n valoare de un pachet a) amplasamentul su;
de caracteristici: amplasarea magazinului, b) alegerea sortimentului de mrfuri i
mrimea i structura asortimentului de servicii oferite spre vnzare;
mrfuri, ambiana i organizarea interioar, c) ambiana i organizare (amenajarea)
mijloace promoionale, amenajarea de interioar
ansamblu) care-l individualizeaza fa de Problema amplasarii este importanta
concurenii si. pentru comerciantul care vrea s creeze
Aceste caracteristici sunt percepute o nou afacere fie prin cumprarea
sinergetic de ctre clieni, ca fiind acele unui spaiu existent, fie prin construcia
elemente care definesc personalitatea altuia.
magazinului. ntrebai cum apreciaz
personalitatea magazinului, consumatorii Fundamentarea deciziilor privind
vor rspunde folosind termeni ca: cinstit, proiectarea noilor magazine, precum i
corect, demn de ncredere, captivant, remodelarea celor existente pentru a fi
foarte interesant, etc. tot astfel descriind rentabilizate se sprijin pe cunoaterea
i facilitile fizice oferite: curenie, uor riguroas a factorilor care condiioneaz
volumul i structura cererii de mrfuri, a


CUM SE EXPRIM| UN MAGAZIN?

populaiei din perimetrul magazinului.


Delimitarea ariei de atracie este
punctul comun de plecare att pentru
determinarea dimensiunilor unui viitor
magazin, ct i pentru unul supus
modernizarii. n acest top, pe baza
unui studiu, se urmrete analiza
valorii amplasamentului magazinului
respectiv. Un asemenea studiu trebuie
s rspund la ntrebri de genul:
Se afl magazinul pe un
amplasament cu largi ci de
acces?
Exemplu: procentul persoanelor ce trec
prin faa magazinului; posibilitile de
parcare n faa magazinului.
Care sunt caracteristicile geografice
ale zonei de amplasare?
Exemplu: zon central, ultra-central sau la
periferie; zon industrial sau defavorizat;
zon rezidenial sau turistic.
Cartierul are o atracie mai promova aceleai servicii;
deosebit? b) o politic de difereniere
Exemplu: magazinul se afl n proximitatea care caut s consolideze o imagine
unei piee publice, unei gri, unui oficiu. specific acionndu-se asupra modului
Aria de atractie cuprinde: de organizare interioar a preurilor i
- o zon primar: delimitat n politicilor promoionale.
jurul centrului de greutate al ariei de Asortimentul de mrfuri se definete
atracie, de unde magazinul i asigur prin natura produselor din care este
cea mai mare parte a cifrei sale de afaceri constituit, segmentul de utilizatori cruia i
(pentru un supermagazin procentul este se adreseaz i msura activitii economice
de aproximativ 60-70%); a punctului de vnzare.
- o zon secundar: care asigur Vocabularul curent folosit pentru
15-25% din vnzrile supermagazinului; descrierea subdiviziunilor unui asortiment
- o zon teriar: care reprezint cuprinde:
diferena pn la 100%. Produsul, care reprezint un bun
Stabilirea asortimentului de mrfuri i servicii cutat i obinut de ctre consumator
pune dou mari tipuri de probleme: n vederea satisfacerii unei nevoi.
- ale politicii comerciale; Produsul este vndut sub un nume care
- ale rentabilitatii suprafeei; i individualizeaz starea i/sau uneori
Strategia sortimentului urmrete calitatea, de exemplu: bluz, cravat,
stabilirea marilor linii ale politicii comerciale, televizor.
putndu-se accepta: Categoria de produs, care
a) o politic de imitare, care desemneaz un ansamblu de produse
const n a cuceri aceleai piee i aceleai susceptibile s rspund unei finaliti
segmente int ca ale concurenilor, n globale identice, respectiv aceleiai
a utiliza aceleai tehnici de vnzare i a

10
CUM SE EXPRIM| UN MAGAZIN?

nevoi, de exemplu: cmi pentru asigurarea asortimentului prin service-


brbai, scaune de buctrie. ul pentru care se angajeaz practicnd
Modelul, care corespunde cote de adaos comercial convenabile.
individualizrii unui produs n funcie B. Bunuri specifice. Sunt bunuri
de materia prim, de design-ul folosit, pentru care consumatorul are o scal de
de exemplu: rochii clasice, sau scaune preferine deja format i trebuie s fac
de buctrie fabricate din lemn. un efort de alegere pentru a dobndi
Referina, care este veriga de produsele nscrise n aceast scal
analiz cea mai mic pentru c ea de preferine. Comerciantul propune
identific marca, talia i culoarea unui un asortiment profund i practic
anumit model dintr-un produs. marje ridicate (o strategie ofensiv de
Piesa sau articolul, care rspunde atracie).
unitii de vnzare dintr-o referin C. Bunuri de comoditate.
particular dat. Sunt bunuri care se caracterizeaz
Urmtoarele bunuri de consum pot prin frecvena ridicat de cumprare,
constitui asortimentul unui punct de vnzare: fr efort deosebit n alegere din
A. Bunuri comparative. Sunt partea consumatorului; preocuparea
bunuri care, n raport cu consumatorul, consumatorului pentru comparaia
se caracterizeaz prin: eforturi de calitate/pre este nesemnificativ,
alegere i de informare, risc legat de ceea ce determin un tip de alegere
decizia de cumprare, frecven de limitat i slab cota de service.
cumprare slab i durat de consum n cazul acestor bunuri,
medie. comerciantul poate s opteze fie pentru
n acest caz, comerciantul, adopt o strategie defensiv, fie pentru o
o strategie ofensiv sau de atracie, cu strategie de depanare.

11
CUM SE EXPRIM| UN MAGAZIN?

n contextul amenajrii unui punct a convinge clientul s intre n magazin


de vnzare este util i urmtoarea prima oar.
clasificare a asortimentului de mrfuri: Accesul n magazin, trebuie
a) colecia de baz, format din aa- proiectat astfel nct s i ncurajeze
zisul sortiment standard (obligatoriu i clieni s intre n interiorul su.
permanent); Pereii interiori, sunt folosii
b) colecia selectiv, constituit din mrfuri pentru a segmenta spaiul magazinului
de impuls, de mod i speciale; departajnd zonele de vnzare de cele
c) colecia sezonier cuprinznd, alturi care sprijin vnzarea.
de produse de baz,si unele mrfuri cu Pardoseala, este parte integrant
destinaie special ce se vor comercializa, a design-ului interior al unui magazin
n timpul campaniilor promoionale, n i ndeplinete o mare funcionalitate
puncte de vnzare n acest scop. n asigurarea condiiilor de ntreinere
Este o component major a a cureniei i de protecie a mrfurilor
imaginii magazinului i poate fi definit ca expuse i a echipamentului comercial
efectul senzorial creat de design-ul su. existent. Ea trebuie s fie rezistent
Design-ul magazinului se refer la traficul intens, uor de curat,
la stilul acestuia pus n valoare de ctre uscat i fr obstacole pentru clieni i
caracteristicile fizice ale cldirii n care personal.
funcioneaz. Atributele magazinului Plafonul, contribuie, de asemenea,
care contribuie conjugat la crearea stilului la atmosfera unei ncperi.
su particular sunt: pentru design-ul La iluminarea unui magazin
exterior faada, firma, vitrina, accesul se utilizeaz: lumina incandescent
n magazin; iar pentru design-ul interior folosit n general, deoarece asigur
pereii interiori, pardoseala, plafonul, un ntreg spectru de culori, i lumina
iluminarea. fluorescent sau lumina de vapori
Se cunosc trei configuraii de baz metalici care dau o irizare albastr care
ale faadei: confer culorilor o nuan nenatural.
1. faada n linie dreapt, realizat Amenajarea de ansamblu, a
paralel cu axul strzii; magazinului depinde de numeroi factori:
2. faada n unghi care creeaz un plus volumul i structura asortimentului
de atractivitate i interes; de mrfuri; formele de vnzare, n
3. faada arcad, avnd la baza interdependen cu tipul i dimensiunile
configuraia faadei n linie dreapt, dar mobilierului utilizat; frecvena cererii
cu cteva nie pentru intrri i vitrine, de mrfuri a populaiei; obiceiurile
crend astfel o atmosfer atractiv i de cumprare; zona de amplasare a
relaxant. magazinului i particularitile sale
Firma sau emblema, este mijlocul constructive.
de comunicare eficient a magazinului Tipuri clasice de amenajri
cu mediul su extern. Ea ajut oamenii interioare i principiile ce stau la baza
s gseasc magazinul, s cunoasc lor:
ce vinde acesta. Stabilind numele i a) gruparea mrfurilor n funcie de
tipul afacerii comerciale, firma trebuie destinaia utilizrii lor. Exemplu:
s corespund cu imaginea pe care articole de uz gospodresc,
comerciantul respectiv dorete s o confecii, textile, etc.
comunice clienilor si. b) gruparea mrfurilor n raport cu
Vitrina, este important pentru categoriile de populaie crora li

12
CUM SE EXPRIM| UN MAGAZIN?

se adreseaz. Exemplu: brbai, III. Dispunerea tip boutique,


femei, copii, nou-nscui. n care gruparea asortimentului de
c) gruparea mrfurilor n raport cu mrfuri se realizeaz astfel nct fiecare
natura cererii n care se subdivid, familie de produse constituie un raion
la rndul lor pe grupe de mrfuri, bine individualizat, cu propriul stil i o
subgrupe de mrfuri, articole, ambian specific. Adesea, fiecare shop
sortimente. prezint mrfuri de marc de la un singur
Cunoatem patru principale tipuri productor. Acest sistem de amenajare
de amenajare de ansamblu a unui reclam costuri de construcie i de
magazin: securitate mai ridicat.
I. Dispunerea tip gril, n care IV. Dispunerea tip bucl, raioanele
grupele de produse sunt expuse liniar, posed o faad pe aceast pia circular.
pe tipuri de culoare paralele, ntrerupte Acest tip de amenajare incit clienii s
de culoare aezate perpendicular pe circule liber n magazine i s efectueze
primele. De regul, supermagazinele cumprturile pentru produse de impuls
folosesc dispunerea tip gril. Se n mai multe raioane.
asigur astfel o exploatare eficient a Organizarea interioar a unui
magazinului dei din punct de vedere magazin reprezint, modul su de
al clientului poate deveni stnjenitoare, prezentare, exprimarea sa n cadrul
prile perimetrale ale suprafeei de dialogului cu clientela. De aceea, att
vnzare fiind mult mai aglomerate. n proiectarea noilor magazine, ct
II. Dispunerea flux liber, unde i n remodelarea celor existente, se
asortimentul de mrfuri este grupat pe urmrete, crearea unei ambiane care
familii i subfamilii de produse, pentru s promoveze n cel mai nalt grad
a facilita micarea liber, nestructural vnzrile i realizarea unei legturi
a clienilor. n aceast dispunere se optime ntre componentele sistemului
utilizeaz spaiul mai puin eficient dect format n ansamblul suprafeei de
dispunerea gril. vnzare.

13
EXPERIEN}A CUMP|R|TURILOR

Experienta cumparaturilor
Studiu comparativ intre
Romania si Marea Britanie
20/02/2009

Elaborat de: Vlad Zaharia


ROMANIA sau MAREA BRITANIE ?

Introducere biologice daca tinem cont de sexe, virsta,


In aceasta parte voi incerca sa prezint stare de sanatate.
particularitatile culturale ale fiecarei tari. In 1989 Romania este incercata de
Aspectele prezentate sunt importante pentru cea mai dramatica, brusca si totala schimbare
studiul cumparaturilor si al experientei din de regim politic, fapt de natura sa schimbe
timpul cumparaturilor in cele doua tari. oamenii in profunzime. Revolutia a adus mari
Asezata la rascrucea geografica si istorica si importante transformari intr-o tara cu un
a unor mari civilizatii (romana, greaca, rusa, regim totalitar ce a durat aproape 50 de ani.
sub influente franceze si germane), in zona de Influentele turco-bizantine, balcanice se
interferenta a marilor religii (crestine, mahomedane traduc in atractia romanului pentru lux.
si mozaice), oaza de latinitate intre tari slave, Chiar daca sacrifica economii, sau se
Romania este destul de greu de inteles din afara ei. imprumuta, face credite, romanul cumpara
Ne comportam latin si oriental, produse de lux: masini obiecte pentru
imitam uneori occidentul Europei si declaram casa, imbracaminte, excursii exotice.
ca ne place America. Orgoliosi dar deschisi, Comprtamentul la cumparaturi este adesea
creativi, originali dar adesea neorganizati, dictat de orgolii: vecinul are... trebuie sa
traim in afara propriei case mai mult decit am si eu, vine Pastele sau Craciunul... e
in interior. Ne expunem si traim intens, sarbatoare, cum sa n-am mincare si bautura
nu calculam ct economisim ci ct putem din belsug?...
cheltui. Aceste caracteristici influenteaza Romnul compara bunurile achizitionate
evident comportamentul la cumparaturi. cu ale rudelor, vecinilor, cu ce vede la Tv., cu
Romania este insa o piata de marime medie, ce aude ca se cauta... Iubim concurenta,
iar romanii sunt buni clienti. competitia, concursurile. Traim deschis, riscam,
Factoriiceinfluenteazacomportamentul pierdem, cistigam, cheltuim, ne plingem si ne
de cumparator sint generati ca si in alte parti bucuram. Orice motiv e bun pentru a ne cheltui
de elemente socio-psiho-culturale si de ce nu si banii. Pna la urma e vorba de un psihism
propriu. In Romania se cumpara afectiv mai

14
EXPERIEN}A CUMP|R|TURILOR

putin rational. Inca se simt urmarile perioadei Barbatii sunt mai economi, femeile
de lipsuri de acum 20 de ani. Inca mai exista mai generoase, femeile cumpara pentru
reflexul comunist al proviziilor (astazi relativ casa textile, vesela, alimente, barbatii
inutil), mai ales la alimente. electrocasnice, scule, unelte pentru gradina.
Diversitatea ofertei, aparitia pe piata In ultima perioada se constata totusi la
a marilor retaileri, cresterea veniturilor, populatia tinara de ambe sexe, educata,
educarea populatiei, libera circulatie a cu venituri medii si mari, existenta ideii de
romanilor, mass-media sunt factori care au buget de venituri si cheltuieli, orientarea
contribuit la reorientarea cumparatorului cumparaturilor spre obiecte de calitate, de
roman catre bunuri de calitate care folosinta indelungata, locuinte, educatia
nuanteaza necesitatea. copiilor (servicii), masini, apoi spre produse
In Romania se fac cadouri scumpe. din zona de loisir (distractie): excursii tematice
Simbolistica darurilor se practica in mica in tara si strainatate, sport, hobby-uri.
proportie drept motivatie a alegerii si atunci Aspectul pozitiv al cunoasterii
se merge adesea pe important sau scump. atitudinii romanesti fata de shopping este
Daca ceva atrage atentia foarte mult probabil ca permite evaluari destul de corecte ale
ca vei avea clienti in Romania. Parintii fac investitiilor, in abordarea pietii romanesti,
sacrificii materiale pentru copii mici si mari. ca permite dezvoltarea acesteia pentru
Traditia, familia, sarbatorile si musafirii sunt ca romanul este un bun si perseverent
motive de cumparaturi si deci de bucurie. cumparator. Romanii cunosc starea de bine
Exista si la romani o lista de cumparaturi din timpul si de dupa shopping, stiu ca la
dar si dialectica necesitae si intimplare. cumparaturi se scapa de angoase si nevroze
Se intmpla sa cumparam de pe lista dar (mai ales femeile), si eu cred ca vor mai
intimplator cosul de cumparaturi se umple insista o buna perioada in aceasta placere.
si pentru ca: ne-ar trebui si..., imi doream Aspectul mai putin pozitiv este ca cenzura in
de mult..., si prietenul meu are..., s-o fata impulsului de a cumpara, este destul de
bucur si pe mama... Dar romanul nu este scazuta, ca nu se economiseste pe termen
zgircit si meschin... inca. lung, ca patura medie cheltuieste prea mult
Nivelul veniturilor dicteaza incet dar pe alimente nu neaparat de calitate si asta
sigur magazinele in care intra oamenii sa-si are ca efect alterarea starii de sanatate
cumpere ce cred ei ca au nevoie. Obiectele, si mari eforturi financiare in sistemul de
chiar alimentele, fara indoiala masina, devin asigurari de sanatate.
un cod de recunoastere (adesea artificiala O trasatura fundamentala a Marii
sau superficiala), a veniturilor. Inca nu se Britanii o reprezinta sistemul de clase
respecta regula jocului pentru ca exista sociale. Sistemul de azi s-a format pe o
destui romani care au o masina scumpa perioada de 500 ani. Pentru alte tari acest
din multe puncte de vedere (pret initial, sistem ar putea parea o relicva a trecutului
intretinere, consumuri), dar au o locuinta glorios al monarhiei. Acest sistem este unul
modesta, venituri nu tocmai mari si fac dintre cei mai puternici factori de influenta
sacrificii ani in sir pentru a-si plati placerea a comportamentului consumatorul. Dupa
de a merge cu o masina de top, luxoasa. cele doua razboaie mondiale lucrurile s-au
In mediul urban mai ales se schimbat in Marea Britanie. A fost nevoie de
observa ingrijirea personala peste medie, o societate mai egalitarista si de un standard
vestimentatie aleasa cu grija pentru culoare de viata mai inalt. Introducerea unor masuri
croiala, materiale. Se cheltuie mult pe produse menite sa asigure bunastarea populatiei
de infrumusetare, servicii in domeniu. In (welfare state) a permis cetatenilor din toate
general barbatii sint mai rationali, femeile structurile sociale sa duca o viata confortabila
mai impulsive la cumparaturi, dar ca si in si decenta. Inovatiile tehnologice au
alte tari, pasiunile, hobby-urile barbatilor omogenizat societatea, indivizii fiind expusi
sunt mai scumpe (masini, electronice, acelorasi mesaje si stimuli. Acest lucru a avut
diverse sporturi). un impact important asupra obiceiurilor la

15
EXPERIEN}A CUMP|R|TURILOR

cumparaturi. In trecut, unele produse erau si cu ceilalti participanti la cumparaturi


disponibile numai anumitor clase sociale. (prieteni, rude, vecini, etc.)
In timp, ele au devenit accesibile tuturor 3. Alegerea produselor. Cei mai multi
indivizilor. informatori au identificat doua tipuri de
Un alt factor il reprezinta commonwealth- mers la cumparaturi. Pe de o parte exista
ul britanic. Marea Britanie s-a confruntat cumparatul provisional (mancare si produse
cu problema migrarii unui mare numar de pentru intretinerea casei), iar pe de alta
oameni din fostele colonii. Sistemul de clase parte cumparatul hedonistic (haine, masini,
sociale le-a permis britanicilor sa isi pastreze cosmetic, aparate electronice, etc.). Ambele
individualitatea in fata imigrantilor. Integrarea categorii starnesc sentimente diferite.
imigrantilor a permis crearea unor comunitati Cumparatura hedonistic este mult mai
paralele care convetuiau dupa propriile reguli. complexa decat cea provizionala deoarece
Indivizii nu se amesteca cu alte nationalitati si defineste individul, formeaza identitati si
sunt concentrate in cartiere. accentueaza sentimentul de apartenenta la
In trecut cumparaturile reprezentau un grup si defineste pozitia ta in societate.
un subiect trivial (un rezultat al dezvoltarii Am colectat mare parte din informatii
societatii capitaliste). Astazi, e perceput prin interviuri informale si conversatii,
ca un fenomen fundamental supravetuiirii folosind diferite metode de obtinere: apeluri
in societatea moderna. Este o activitate prin telefon, yahoo messanger, si discutii
importanta, specific umana care trebuie fata in fata cu subiecti din Marea Britanie si
analizata stiintific. Rolul acestei lucrari Romania.
este de a intelege ce se intampla in mintea Informatiile obtinute sustin observatiile
consumatorilor in momentul cand acestia se mele. In unele cazuri m-am folosit si de
duc la cumparaturi. Studiul e menit sa ofere experienta personala. Fiind roman mi-a fost
informatii despre consumatorul britanic si destul de usor sa descriu anumite experiente.
roman. In trecut am calatorit in Marea Britanie si am
Mersul la cumparaturi este important mers la cumparaturi cu cativa prieteni pe care
deoarece ii confera individului sansa de a lua am avut timp sa ii studiez si sa imi iau note
decizii. Micile decizii pe care le iei la magazin mentale.
sau la supermarket pot face diferenta. Am intretinut si interviuri online
Mersul la cumparaturi nu reprezinta folosind programe ca Skype si Yahoo
neaparat un concept capitalist, cum ar Messanger.
crede multi. Este un fenomen vechi de mii Intrebarea Unde? este aproape la
de ani cu toate ca nu avea acelasi regim si fel de importanta ca intrebarea de ce acolo
forma. Este o activitate specific umana care in black-box-ul britanicilor.
incorporeaza elemente sociale, economice, In Marea Britanie exista trend-ul de
psihologice si hedonistice. Perceptia noastra a parasi orasul zgomotos si de a te retrage
asupra experientei cumparaturilor poate sa in suburbii.
contribuie la sentimental nostru de implinire Alegerea locului unde isi va face
si fericire. cumparaturile este una dintre cele mai
Experienta cumparaturilor analizeaza importante decizii zilnice. In mod normal
sentimentele cumparatorului si felul in aleg sa isi faca cumparaturile in magazine
care particularitatile cultural afecteaza mici si supermarketuri, locuri recomandate
comportamentul consumatorului. A merge la de prieteni, rude sau vecini. Consumatorul
cumparaturi implica un ritual, o succesiune britanic va alege un magazin cu o anumita
de pasi cunoscut de fiecare individ. Acesti istorie, traditie si imagine. Intrand intr-un
pasi sunt: magazin care integreaza mai mult traditie
1. Alegerea locatiei oamenii tind sa dect inovatie consumatorul va trai cu impresia
alega pe baza unor criterii ca atmosfera despre cum ar trebuie sa arate societatea.
magazinului si distanta. Acest lucru ii limiteaza alegerile si petrece mai
2. Interactiunea cu angajatii magazinului putin timp in selectarea unui magazin.

16
EXPERIEN}A CUMP|R|TURILOR

Locatia magazinului este deosebit de construiasca. Si construiesc foarte mult.


importanta pentru britanicii care locuiesc Migrarea spre proprietatea de tip vila,
in suburbii. Magazinele locale confera orienteaza un important procent dintre
cumparatorului un sentiment de siguranta romani spre cumparaturile pentru casa, iar
si apartenenta. Britanicii isi defines pozitia acestea se fac cu frenezie si entuziasm dar
in societate si statutul social prin consum si cu discernamnt mediu. Aceasta tendinta
cumparaturi. Sume enorme sunt cheltuite ilustreaza bucuria primei generatii care se
in fiecare an pe design-ul magazinelor cu intoarce la casa, dupa restrictiile de spatiu
scopul de a conferi o atmosfera de siguranta locativ din anii comunismului.
si confort consumator (doua caracterisitici Locatia este importanta pentru
care conteaza foarte mult). Exista o oarecare un roman dar nu ocupa un loc atat de
neincredere cand vine vorba de o atmosfera important ca la britanici. Lipsa unei structuri
artificial si inchisa. De obicei acestea creeaza sociale permite romanilor sa se amestece
un mare disconfort. cu oameni din toate paturile sociale. In
Clasa mijlocie apreciaza in general trecut nu existau foarte multe magazine si
sentimentul de comunitate pe care il confera oamenii aveau tendinta sa se duca in acelasi
anumite magazine, chiar daca nu este loc. Atmosfera magazinului este un aspect
considerat principalul motiv pentru a merge important. Ne plac mall-urile, supermarket-
la cumparaturi. Intalnirea unor persoane urile, si magazinele cu amanuntul. Toate
cunoscute (vecini, prieteni, rude, etc.) ii ofera beneficiaza de lumina, aer conditionat si
britanicului sentimentul de apartenenta la un destul loc pentru a te misca in libertate.
grup (al treilea nivel din piramida nevoilor Afinitatea se creeaza pe baza de distanta,
lui Maslow). Mai mult, el crede ca a facut locuri de parcare (romanul foloseste foarte
decizia corecta cand a ales sa cumpere din mult masina si nu ii place sa se deplaseze
acea locatie. Marea majoritate a britanicilor pe jos sau cu bicicleta), si ordinea. Pentru
au tendinta de a dezvolta o afinitate pentru cumparaturile de zi cu zi este foarte important
anumite magazine. sa gasesti aceleasi produse in exact acelasi
Romanii au inceput de ctiva ani sa loc, mai ales cand e vorba de mancare; asa

17
EXPERIEN}A CUMP|R|TURILOR

cum a zis unul din subiecti: ultimele stiri, vreme, succesele copiilor si
problemele care ii preseaza. Aceste intalniri
daca e magazinul meu preferat
ii ofera consumatorului roman un sentiment
stiu exact ce si unde gasesc pe orice
de siguranta si de apartenenta la un grup
raft/if it is my favourite store
extins. Mersul la cumparaturi nu inseamna
then I will know where everything is
doar achizitie de produse dar si intalnirea
on every shelf.
unor persoane cunoscute. De cele mai multe
Cateodata consumatorii se angajeaza ori mersul la cumparaturi ii inveseleste pe
in discutii cu angajatii magazinului. Aceasta romani fiind un mod de a-si petrece timpul
interactiune poate avea efecte diferite in liber. Marea majoritate a oamenilor pe care
functie de clasa sociala si personalitate. i-am intalnit in mall-uri si supermarketuri
Pentru clientii cosmopoliti aceasta interactiune erau intr-o dispozitie buna si dornici sa
poate fi vazuta ca un aspect pozitiv. In acest converseze.
fel ei capata sfaturi si pot lua mai usor o
Mersul la cumparturi e o metoda de
decizie de cumparare. Unii consumatori chiar
a te defini pe sine. Conceptul de identitate
au nevoie de aceste sfaturi.
de sine e vazut ca un puzzle care include
Consumatorii britanici vor
elemente cu intelesuri diferite. Prin consum,
interactiona cu persoanele cunoscute in
barbatii si femeile din ambele tari isi
timpul cumparaturilor. Vor purta discutii
definesc in mod activ o parte din ceea ce
neinsemnate dar nu mai lungi de cinci
minute. Chiar daca petrec foarte putin timp
interactionand cu ceilalti nu inseamna ca
nu le place sa fie vazuti la cumparaturi.
Interactiunea cu persoanele cunoscute e
vazut ca un obicei politicos.
In Romania asistentul de magazin e
perceput ca o amenintare care il inhiba pe
consumator sa ia o decizie. Romanii nu prea
apreciaza cand sunt abordati de ajutoarele
din magazin, decat in momentul cand
cere sa fie ajutat. Nu prea avem discutii
cu angajatii magazinului decat daca avem
nevoie sa se stabileaca o relatie de relativa
incredere si confort. In Romania asistentii
de magazin nu prea cunosc produsele si nu
sunt foarte convingatori, si sunt de parere ca
produsele se vand singure. Unul din motive
e mobilitatea crescuta a fortei de munca. In
cazul in care esti abordat angajatul incearca
sa iti vanda unul din cele mai scumpe
produse si isi motiveaza alegerea zicand ca
e fashion. Aceasta tehnica hard sell nu
e foarte apreciata de romanii cu un buget
mic si bine calculat. Romanii cunosc destul
de bine produsele si fac mult research pe
internet inainte de a se duce sa cumpere
produsul/serviciul.
Mersul la cumparaturi le ofera
romanilor sansa de a se intalni cu prieteni
sau rude. Cateodata petrec foarte mult timp
interactionand expunandu-si opiniile despre

18
EXPERIEN}A CUMP|R|TURILOR

vor sa fie. Astazi, sinele poate fi personalizat


folosind simbolurile si valorile (produsele
si serviciile). Fiecare produs are atasata o
anumita semnificatie care poate fi integrata
in imaginea despre sine. Marea majoritate
a produselor sunt recunoscute de catre
ceilalti membrii ai comunitatii. Mai mult,
consumnd anumite produse transmiti
ceva din obiceiurile tale de a trai, cheltui,
munci, etc. Astfel, iti definesti si pozitia in
societate. Hainele si cosmeticele sunt cele
mai importante elemente de definire a
sinelui. In ultima vreme eticheta este foarte
importanta pentru ca spune ceva despre
persoana.

Unul din subiecti, Francesca, a afirmat must convey a certain image towards my
ca ea isi cumpara haine de la magazinele cu patients and people around me. I tend to buy
preturi medii: more conventional clothes which sometime
are more expensive. I usually shop in shops
When talking about clothes I prefer like Steilmann.
shops such as Zara and Mango (shops for
people with normal budgets and lives) Mersul la cumparaturi ca mod de
afisare este strict legat de formarea sinelui.
Magazinele Zara si Mango nu sunt magazine Indivizii vor alege un anumit magazin
cu bunuri de lux. Produsele se adreseaza deoarece simt nevoia sa il includa in modul
unui segment larg de consumatori cu venituri lor de viata. Binenteles ca poate fi dj un
medii. Cumparand de aici iti creezi o anumita obicei si atunci pur si simplu respecta niste
imagine pe care vrei sa o impartasesti cu reguli fixate de ei insisi. Cumpararea de
ceilalti. produse pentru ati defini imaginea este o
experienta de rasfatare. Consumatorii simt
In Romania oamenii cumpara haine
nevoia sa isi ofere o recompense pentru
de la marile case de moda din acelasi motiv.
succesele trecute si mersul la cumparaturi e
Vor sa isi creeze o imagine mai buna si sa fie
cel mai distractiv mod. Acest lucru e specific
mai interesanti pentru sexul opus. Romanii
ambelor tari. Un medic roman afirma:
folosesc simbolistica produselor pentru a
arata cine sunt. Binenteles ca acest efort I feel that I deserve the goods
de a iti imbunatati imaginea poate deveni I buy because Ive spent a lot of time of
o dependenta scumpa. Cei dependenti de my youth studying medicine and it was a
cumparaturi reclama adesea sentimente sacrifice. I started earning quite late and I
puternice in legatura cu produsele pe care waited a long time for my current status.
le achizitioneaza. In Romania aceasta I want to have the proper image of a MD,
dependent se intalneste adesea in randul which I have always imaged it to be.
femeilor. Barbatii sunt mai rationali si vad
cumparaturile ca pe o activitate necesara
cu rol utilitar. Totusi, barbatii au cele mai Francesca si-a definit si ea propria
scumpe hobby-uri ca sportul, masinile, etc. identitate. Fiind studenta isi face cumparaturile
la Zara si Mango. Acest lucru ii permite sa fie
Unul din subiecti, doctor de familie a recunoscuta de membrii grupului ei.
afirmat: Indivizii din ambele tari cunosc
sentimentul placut generat de mersul la
My job determines my lifestyle. I cumparaturi. Specialistii afirma ca mersul la

19
EXPERIEN}A CUMP|R|TURILOR

cumparaturi poate fi un leac pentru depresie Plata pentru produsele cumparate


(in cazul instabilitatii emotionale bi-polare). pare sa aiba o importanta secundara.
Unii indivizi merg la cumparaturi pentru Detinerea de obiecte nu e la fel de interesanta
a se relaxa si isi gasesc un refugiu in fata ca achizita lor.
problemelor sociale si profesionale. Poate fi Mersul la cumparaturi e o parte
un mod placut de a-ti petrece timpul liber dar importanta a societatii noastre. Economia e
transformarea intr-un obicei poate duce la bazata pe consumatorul final si studiile de
serioase probleme emotionale si financiare. consum includ factori sociali, psihologici,
Anticiparea este un pas crucial in culturali si economic specifici fiecarei tari.
ritualul cumparaturilor. Iti imaginezi ca esti Studiile de consum pot parea exhaustive dar
in magazin alegand produsele pe care le studiile comparative pot pune in evidenta
doresti sau ai nevoie. Acest pas este de obicei noi trasaturi.
folosit la maxim de catre advertiseri. Este Consider ca aceasta lucrare ma
un element subiectiv care iti induce stare facut sa constientizez ce inseamna sa fii
necesara de a merge la cumparaturi. Alegerea consummator si cum sa promovez produsele.
magazinului este de asemenea importanta. Mi s-au relevant factorii ascunsi din spatele
Consumatorii vor alege locatia in functie de obiceiurilor la cumparaturi si cum educatia,
produsele/serviciile de care au nevoie dar cultura si mediu ne definesc in fiecare
trebuie luat in calcul si atasarea emotionala actiune.
fata de magazin (atmosfera, produsele, Bibliografia
angajatii, locatie). Cautarea produselor ii The Students Companion to Britain
da posibilitatea consumatorului sa creeze - Roswitha Sieper, Druckerei G. J Manz AG,
o legatura intre realitate (produsele) si Dillingen
imaginatia sa prin folosirea simturilor. Este
o etapa importanta in procesul decisional. Watching the English The hidden
In general individual petrece destul timp rules of english behaviour - Kate Fox,
incercand sa is idea seama daca isi doreste Hodder & Stoughton, 2004
produsul. De multe ori, faptul ca nu are banii
necesari ii indeamna pe indivizi sa lucreze Shopping, place and identity -
mai mult si sa fie mai productivi. Daniel Miller, Peter Jackson, Nigel Thrift,
The thing of not being able to afford Beverley Holbrook and Michael Rowlands,
it does not make me angry, but creates Routledge 1998
a feeling of sadness as the lack of money
The Shopping Experience edited
means I could do better in my career and I
by Pasi Falk & Colin Campbell, Sage
am not.
Publications Ltd. 1997
Aceasta determinare este unul din
Article: Making himself attractive:
aspectele pozitive generate de mersul
the growing consumptionof grooming
la cumparaturi. In cazul tinerilor mersul
products - Fiona Sturrock, Elke Pioch
la cumparaturi ii pune in tema cu ce e
nou. Acest lucru ii stimuleaza fiind pusi
Article: Private desires, public
in pozitia sa isi imagineze cum ar putea
acel produs sa le faca viata mai usoara. display: consumption, postmodernism and
Ar putea parea inutil dar mersul la fashions new man - Helen Woodruffe -
cumparaturi nu e menit sa fie rational (cu Burton
exceptia mersului la cumparturi pentru
mancare). El are rolul de te stimula si de a-
ti da fiori. Unii subiecti au afirmat ca mersul
la cumparaturi e o activitate care le da un
sentiment de satisfactie atunci cand isi
permit sa se rasfete.

20
MANIPULAREA PRIN PUBLICITATE

MANIPULAREA PRIN decolteu, o coafura care sa ascunda o


parte din fata, dar si alte procedee care
PUBLICITATE ii faceau pe barbati sa fie interesati sa
afle cum arata si restul). Acest efect de
de Cristina Stanescu, Maria Stefanescu, Ana-Maria Vladescu
perdea ii seducea, iar numele marcilor
din reclama li se implantau in minte ca
Manipularea este aciunea de influenare
niste mesaje subliminale.
prin mijloace nonviolente a opiunii unor persoane
- Folosirea persoanelor cu pupilele dilatate.
individuale i grupuri de persoane, astfel nct
Dilatarea pupilelor personajelor din
acestea s cread c acioneaz pe baza realitii
reclame este aproape imposibil de sesizat
i pornind de la premise corecte, conform ideilor
si are ca scop dilatarea pupilelor privitorului
i intereselor proprii. Scopul manipularii este
care are astfel o senzaie de oarecare
inducerea unor reactii afective puternice
fericire si multumire. Asfel, privitorul este
(ura, loialitate, speranta etc), care sa ii
sedus iar numele marcii din reclama i se
determine pe cei manipulati sa ia decizii
implanteaza ca mesaj subliminal.
favorabile manipulatorului. S-a dovedit ca
Efectul? Simplu: cu prima ocazie in
individul este mai usor de manipulat prin
care persoana sedusa are in fata cel putin
imagini (reclame, stiri, panouri) pentru a
doua produse dintre care poate alege, va
cumpara sau a nu cumpara un produs, a
alege produsul sau marca din reclama.
face sau a nu face un lucru, decat prin date
Reclama seduce.
statistice sau informatii concrete.
Reclama de azi intotdeauna iti va seduce
Publicitatea poate fi un instrument de manipulare
organele de simt folosindu-se de stimuli
i propagand, ea fiind vzut ca un schimb
care excita diferite organe de simt.
care sacrific informaia fr valoare pentru o
Asa cum toti psihologi sociali cunosc,
form foarte confortabil, dar condimentat
fiecare om in parte pune mai mult accent
cu persuasiune. Unii specialiti subliniaz faptul
pe unul dintre organele de simt. Astfel se
c abilitatea publicitii const n capacitatea
ajunge la folosirea unor mesaje imagine
de a modela prioritile consumatorului. Astfel,
care ne fac sa credem ca vedem, auzim,
publicitatea ii propune i ea, ca i politica i
mirosim, simtim ceva placut noua.
numeroase alte activiti ale societii noastre,
Ex:
obiectivul explicit al manipulrii precum i acela
- cumparam guma de mestecat, pentru a
implicit, de a condiiona achiziionarea de bunuri
avea dinti stralucitori de albi;
i servicii.
- cumparam o anume marca de dero,
Reclamele instrument de manipulare
pentru ca spala mai curat, sau pentru ca
Reclamele s-au nascut din nevoia de a
ne aduce in casa aroma primaverii;
populariza ceea ce se dorea a se vinde. La
- nu cumparam suc natural, ci bauturi
inceput reclamele scoteau in evidenta calitatile
racoritoare care ne imbie cu adevaratul
produselor, ascunzand defectele, iar limbajul
gust al fructelor;
era de asa maniera incat potentialul client sa
- cumparam haine, nu in functie de
nu mai caute defectele produsului respectiv.
necesitati, ci in functie de moda;
Era inceputul si, fie ca erau doar niste afise
- cumparam telefon mobil cu functii care nu
sau niste anunturi audio sau audio-video,
ne trebuie, nu pentru a comunica mai bine,
reclamele erau o combinatie intre propaganda
ci pentru a na impresiona cunoscuti;
si intoxicare. Ulterior, reclamele au inceput
- cumparam o masina noua, nu pentru
sa foloseasca doua procedee noi:
a fi mai in siguranta , ci pentru a simti
- Folosirea de persoane de sex opus
adrenalina;
principalilor grupuri de potentiali clienti
- daca facem cadou unei femei o haina
(folosite mai intai,in cazul reclamelor la
de blana, nu o va interesa daca i se
companii aeriene) Bineinteles ca, fiind
potriveste, ci cum se simte blana la
vorba de potentiali clienti barbati, au
atingere.
fost folosite fete tinere care se imbracau
continuarea in numarul urmator...
cu perdea (fusta mini peste ciorapi, un

21
MARKETING ENTERTAINMENT

Third Way
The Optimist says, The glass is half full.
The Pessimist says, The glass is half empty.
The Marketing Consultant says, Your glass needs re-
sizing.

Marketing Explained
You go to a party and you see an attractive girl across
the room. You go up to her and say, Hi, Im great in
bed, how about it?
Thats Direct Marketing.
You go to a party and you see an attractive girl across
the room. You give your friend a buck. She goes up
and says Hi, my friend over there is great in bed, how
about it?
Thats Advertising.
You go to a party and see an attractive girl across the room. You somehow get her mobile
number. You call and chat her up a while and then say Hi, I am great in bed, how about it?
Thats Tele-Marketing.
You go to a party and see an attractive girl across the room. You recognize her. You walk
up to her, refresh her memory and get her to laugh and giggle and then suggest, Hi, I
am great in bed, how about it?
Thats Customer Relationship Management.
You go to a party and you see an attractive girl across the room. You stand straight, you
talk soft and smooth, you open the door for the ladies, you smile like a dream, you set
an aura around you playing the Mr. Gentleman and then you move up to the girl and say,
Hi, I am great in bed, how about it?
Thats Hard Selling.You go to a party, you see an attractive girl across the room. SHE
COMES OVER and says, Hi, I hear youre great in bed, how about it?
Now THAT is the power of Branding.

What is politics?
A little boy goes to his dad and asks, What is politics? Dad says, Well son, let me try to
explain it this way: Im the head of the family, so call me the Prime Minister. Your mother
is the administrator of the money, so call her the Government. Were here to take care
of your needs, so well call you the people. The maid, well consider the working class,
and your baby brother, well call him the future. Now think about that and see if it makes
any sense. So the little boy goes off to bed thinking about what dad has said. Later that
night, he hears his baby brother crying, so he gets up to check on him. He finds that the
baby has severely soiled his diaper. So the little boy goes to his parents room and finds
his mother sound asleep. Not wanting to wake her, he goes to the maids room. Finding
the door locked, he peeks in the keyhole and sees his father in bed with the maid. He
gives up and goes back to bed. The next morning the little boy says to his father, Dad,
I think I understand the concept of politics now. The father says, Good, son, tell me
in your own words what you think politics is all about. The little boy replies, The Prime
Minister is screwing the working class while the government is sound asleep. The people
are being ignored and the future is in deep $#&@!

A[tept\m comentariile dumneavoastr\ `n romn\ sau englez\.


Acestea pot deveni [i articolerealitatea noastr\ e att de bogat\!

22
EVENIMENTE

Marea distributie din Romania in atentia


tinerilor cercetatori
de la Universitatea Romano-Americana
Universitatea Romano-Americana a participat la lucrarile Conferintei Sanatate
Alimentatie Bunastare, SANABUNA 2009, desfasurata in finalul primei decade a lunii aprilie la
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila. Conferinta SANABUNA 2009, constituie
o faza pregatitoare a celui de-al 33-lea Congres International al Asociatiei Internationale a
Distributiei A.I.D.A. Bruxelles, ale carui lucrari se vor desfasura la inceputul lunii octombrie
2009 la Bucuresti, ca urmare a parteneriatului, sub patronajul Academiei de Stiinte Medicale si
al Primariei Generale a Municipiului Bucuresti, dintre Universitatea de Medicina si Farmacie
Carol Davila Bucuresti, Comitetul Roman al Distributiei si A.I.D.A. Bruxelles. Universitatea
Romano-Americana va fi reprezentata la importantul eveniment international, urmand sa prezinte
cu aceasta ocazie rezultatele unor cercetari efectuate in ultimii ani (TOEMM 2006-2009) in
legatura cu marea distributie din Romania.
Vlad Zaharia

23
24