Sunteți pe pagina 1din 4

Descoperire uluitoare sub Marea Neagra.

Ar putea fi Atlantida
38167 vizualizari | Joi, 20 August 2015
28.2K 0

VK2
Comentarii (2)

O teorie sustine ca Atlantida ar fi fost localizata in Marea Neagra si


ca Insula Serpilor ar fi o mica bucata ramasa din vechiul continent disparut.

Cu ajutorul vizualizarii topografiei subacvatice, Google Ocean a ajutat un


inginer britanic sa cerceteze stratul aflat imediat sub fundul Marii Negre,
descoperind o retea de strazi perfect conturate, care nu puteau fi facute decat
de mana omului.Specialistii britanici afirma ca dovezi mai importante ar putea
fi descoperite in apropierea coastelor Romaniei. Si o echipa de scafandri
ucraineni a explorat ruinele orasului antic Akra, scufundat in apele Marii Negre,
in zona de coasta a Crimeei.

Arheologii spun ca situl scufundat in mare, langa Mangalia, a fost intemeiat de


grecii dorieni in secolul al VI-lea inainte de Hristos. Cercetarile din ultimii 50 de
ani au evidentiat ca fortareata are dimensiuni impresionante aproape doua
mile in largul marii si tot doua mile de-a lungul tarmului actual.

Relatari despre orasul scufundat in Marea Neagra exista inca din secolul XV,
cand un navigator burgund a vazut "zidurile care ieseau din mare" in dreptul
portuluiPanguala (Mangalia).

In urma cu doi ani, o echipa de scafandri a gasit cetatea antica a Callatisului,


scufundata in apele Marii Negre.

Jeno Szabo este singurul roman care a facut parte din echipa lui Jacques-Yves
Cousteau si are la activ peste sapte mii de scufundari prin apele din toata
lumea, unde a gasit nenumarate comori. In 2004, echipa de scafandri
specializati in arheologie subacvatica condusa de Jeno Szabo a inceput sa faca
primele investigatii pentru a putea demara actiunile de cautare ale vechiului
Callatis, noteaza efemeride.ro.

Trei ani mai tarziu au obtinut ajutorul scafandrilor unguri care au venit si cu
aparatura necesara unei astfel de actiuni. Au facut un plan de cheltuieli
estimative si l-au inaintat secretarului general al Ministerului Culturii si Cultelor
de la acea vreme, Virgil Nitulescu, care a aprobat initial bugetul. Intr-o
saptamana de scufundari au gasit ruine, strazi, coloane si o epava a unei corabii
care folosea la transportarea marmurei. In apropierea epavei au fost gasite si
fragmente ceramice.

Tot intr-o saptamana au cheltuit si peste 15 mii de euro din buzunarele propriii,
iar ministerul s-a facut ca ploua. Investigatiile s-au oprit si nu au fost reluate nici
pana in zilele noastre. Fascinati de descoperirea senzationala, membrii echipei
au incercat sa stranga bani de pe unde s-a putut, au infiintat un Centru de
Cercetari Subacvatice, toate fara prea mare succes.

vezi si Descoperire fabuloasa in Romania. Ce a descoperit un profesor


de sport pe un deal

Desi initial nu au vrut sa faca publica povestea de teama cautatorilor de comori


care ar putea distruge vestigiile, scafandrii arheologi s-au hotarat sa ceara
ajutor de la altii si i-au chemat pe cei de la Discovery Channel, care ar putea da
o parte din banii necesari, in schimbul exclusivitatii.

In aprilie 2007, cativa scafandri romani ajutati de colegi din Ungaria au inceput o
expeditie pentru cercetarea subacvatica, dotati cu tehnologie de ultima ora,
similara celei care a dus la descoperirea Titanicului. Sonarele au detectat o
"anomalie" ciudata in adancurile apelor de langa Mangalia.
La aproximativ 6 metri adancime, sub nisipul de pe fundul marii, scafandrii au
descoperit artefacte, pereti, coloane si strazi pavate. Au realizat ca au gasit ceea
ce cautau, vechiul oras pierdut al Callatisului, intemeiat de greci la porunca
oracolului din Delfi, pe locul unei asezari getice.

Documentele Antichitatii lasa loc de interpretari in ceea ce priveste data la care


s-a pus temelia cetatii. Desi este mentionata in scrieri inca din sec. VI i.Hr, nu
exista dovezi arheologice mai vechi de sec. IV i.Hr. Cert este ca orasul cunoaste
o perioada de inflorire rapida, apoi decade o data cu inceputul erei noastre, insa
prospera din nou in decurs de cateva secole.

Nici data distrugerii cetatii nu se stie cu exactitate. Unele ipoteze sustin ca o


parte a orasului s-a scufundat in urma unui cutremur, altele aveanseaza ideea
ca cetatea a fost inghitita incet de ape, din cauza procesului de eroziune. Desi
toti specialistii in arheologie recunosc ca o astfel de descoperire este fabuloasa
si afirma ca vestigiile scoase la lumina pana acum pe tarmul romanesc atesta
miracolul si geniul arhitecturii grecesti, majoritatea se abtine sa se pronunte in
lipsa vazutului cu propriii ochi.

In "Dialogurile" sale, Platon descrie civilizatia infloritoare care popula Atlantida,


cu capitala la Poseidonia. Continentul pierdut avea o campie fertila, cu canale
transversale si un munte nu foarte inalt, santuri de apa legate prin tuneluri si
poduri, doua izvoare unul cu apa calda si unul cu apa rece care tasneau din
muntele principal, temple, cazarme, un hipodrom, sali de gimnastica si un
majestuos palat regal. In perioada ei infloritoare, Atlantida era si o temuta forta
militara, cu 1.200 de corabii de razboi si 10.000 de care de lupta, toate sub
conducerea regelui Evenor.

Impreuna cu regina sa, Leucipe, ei au avut o fata, pe nume Clito, care a devenit,
conform legendei, sotia lui Poseidon. Fiului cel mare, Atlant, Poseidon i-a dat in
stapanire regiunea bogata centrala a Atlantidei, intinsa pe 160.000 kmp. In
urma unor mari cutremure si inundatii, Atlantida s-a scufundat in mare intr-o
singura zi, si de atunci a tot fost cautata de numerosi istorici si arheologi,
aparand chiar "atlantologia", stiinta care se ocupa de teoriile privitoare la acest
continent.

vezi si Descoperire ULUITOARE facuta in Israel. Uite ce au gasit pe


fundul marii - FOTO

Una din aceste teorii sustine ca Atlantida s-ar fi scufundat in marea cunoscuta
de egipteni sub numele de Siriath, care ar corespunde cu Marea Neagra. In
zona unde este localizata Insula Serpilor, arheologi rusi au descoperit ruine
subacvatice, pe care le atribuie atlantilor.

Ei sustin ca Insula Serpilor este ultima ramasita a Atlantidei, si ca in trecutul


indepartat, locuitorii insulei purtau numele de Blajini sau Preafericiti (grecii
le spuneau makaron, fericiti) si erau vazuti ca fiind descendentii atlantilor.

In plus, unele studii istorice mentioneaza ca, in perioada de decadere, atlantii


practicau ritualuri de sacrificiu uman, practicate mai tarziu si de geto-daci.

Fara alocarea unor fonduri pentru o cercetare serioasa a perimetrului, Romania


va ramane cu un tezaur arheologic necunoscut si cu un potential turistic
fascinant in zona Marii Negre, scufundat ca si orasul pierdut al Callatisului.

Urmareste TURISM.BZI.ro pe FACEBOOK.COM

S-ar putea să vă placă și