Sunteți pe pagina 1din 501

ISTORIA.

CULTUREI NATIONALE

ISTORIA SCOLELOR
DE LA

1800-1864
DE

V. A. URECHIA
rlts

OP iNCORONAT DE ACADEMIA ROMANA

TOMUL IV

BUCURESCI
IMPRIMERIA ST ATU LU I
1.901

www.dacoromanica.ro
PREFAVA

In 1892 a aprut tomul I al acestel scrierl preraiat de Academia


romn. In anul urmtoriCiapru tomul al II-lea i numal dol ani
dup aceea fu publicat al III-lea volum. Abia acura dup se aril m'ara
inlesnit de timp s continuil publicatiunea acsta, pentru a pune la
dispositiunea publicului informatiunile ultime i bogata serie de docu-
mente inedite pe care m'am intemeiat la scrierea celor treI tomuri
anteri6re.
Nu da aci o nou lucrare asupra istoriei culturel n6stre, ci me'
mrginesc s sprijin i s luminez lucrarea deja aprut cu publica-
tiunea intrg a documentelor numai citate in cuprinsul celor trel to-
muri anterilire.
Incep aa astll publicarea anexelor i addendelor In ordinea In
care ail fost utilizate i cu indicatiunea paginel din cele trei volume la
care se refera fie-ce act.
Fiind-ca de la 1892 inc6ce unele acte a fost publicate, fie de
mine, fie de alp, di nu le voiti mal anexa, cura promisesem, ca s nu
se prea inmultsc anexele, i aa foirte multe.

V. A. Urechitt.

www.dacoromanica.ro
ANEXELE 1 ADDENDA
LA

INTRODUCTIUNEA DIN TOMUL I

TOMUL I, PG. 4.
Am demonstrat influenta ce an avut asupra culturel nstre nationale Universitatea
din Cracovia si diversele seoli polone, sub Indurirea si aceste a Renascera italiene. In
cursul mea de istorie la Facultatea de litere din BueurescI si In opul men ,Schile de
istoria literaturii, i), am desvoltat de ajuns acsta teza, ea pentru prima data, ca sa
nu ma mal ered dator a reveni asupra el si aci. Sa nu se uite a Issas1 thiiversitatea
din Cracovia tinu si aiba influenti culturall nitre RomanT, cum probeza numrul de
studentl moldovenI ce o frecuentati si mal ales certe burse ce se oferira acestor studenti 2).

TOMUL I, PAG. 4.
Documental din care am luat informatiunea relativa la saga din RadasenI esta
publicat In ,Elia pentru minte i literature'. a lui George Bar% la numarul 21,
anul 1845. El este In cuprinderea urmatre :
nMilostive si luminate Winne, sa fil Maria Ta santos. Luminata carte a Mane
Tale cu Ghedeon egumen de la manastirea Slatina ne-an venit, cu care ne poruncescl
Maria Ta, ea sa mergem la satul Radasenl de la rOposatul Toma-Voda. NA pe iuminatit
porunca Marie Tale, am mers la RadasenI si am chiamat pe maziliY d'imprejur, pe Gavril
Fratita si pe Ursache Davidel, si am chiamat si trgovetI din Baia, anume : pe popa Va-
si/e si Ianas-cel-Mare, si Petre frate-s6a, si Las Peste-Rece, c,arl sunt vechI trgovetI
din Baia si le-am cetit luminata porunca a Marie Tale, ce el a dat sama catra nol ca
n'an apucat sa hi stapinit Radaseng vre-o bucata de loe din hotarul Bae. Dar sense si
egumenul o carte de blastem asupra cuY ce a sci si nu a marturisi adevarul si bAiasil
acea carte de blistem asupra sufletelor sale nu an voit sa o primse.i sense egumenul
pe popa Constantin din sat din Radasenl si cu 15 6menl bdtranl vecinl de loe, anume
. . . . si marturisiri, ell ati apucat de la btrinil lor, el fiind $tefan-Vodil Toma
copil mic i scirac, s'aii, invfat carte aid. la cla din RcIdcleni, si miluindu-1 Dum-

I) Ve(11 acssg carte tipiritA in 80 la Bucurescl In 1885, Cu spesele Ministerulul de culte 0


instructiune public&
s) Veql Anuarul general al instructiuniI publica de V. A. Urechil pe anu11864-65, pag. XVIII.

www.dacoromanica.ro
6 --
ne4ed cu domnia, a venit aid la RdAenI i ne-ad fAcut biserici i pluind 6meniI
le-I locul strimt i nu ad unde se hrgni, le-ail dat i o bucat de loc din hotarul tr-
guluT Bdel, i precum ad mArturisit ad primit cartea de blAstem aceI 6menI i n'ad mal
pus niel' el pricin4u. Leat 7251, April 20.
Semnatl: Vel-sluger C. Cantimir, Vasile Baot Postelnic, ,*fan Gherghel
Postelnic I).
TOMUL I, PG. 5.
Despre c61a intemeiatA de Despot-VodA la CotnarI am vorbit aiurea, in Operile
compleete ale luI Miron Costin lediliunea mea, in tomul Il, pag. 320). Asemenea
se pte consulta nAtheneul romn, ce la 1860-61 am publicat la laI 2).
Sommer in Vita laeobi Despotm Moldavorum reguli descripta u 3) incd ne-ad
conservat amintirl despre cella din CotnarI. Celebrul prelat catolic Bandinus, descriind
oraul CotnarI, nu amintesce nimic despre acea c616, constituit acolo altk datd de
Despot-Vodi 3).
TOMUL I, PG. 6.
Pentru prima &U ed am demonstrat influenta i rolul ce diacil (gr6mAticil)
exercitat in evolutiunea limbel romne i pentru substituirea ella limba slavoni. N'ad
fost, negreit, pe langi domnie numaI diaci pgmntenI, cci DomnitoriI avead necesi-
tate i de diad de limbI strAine. Aceia erad, mal drept grdind, nu dicta, ci secretari
particularl 4).
TOMUL I, PAG. S.
Dad aci un document de la Inceputul secolulul al XVII-lea, din care se vede ca
limba romAndsca era deja intrebuintatd in cancelaria domnscA mal 'nainte de Vasile
Lupul. Reproduc aci cele ce am spus despre acest hrisov in Academia romn la 11 No-
embre 1888:
Escursiunea istorica ce am Mcut in 1886 (de la Iulie la Octombre) in trl i in
Bucovina m'a pus in cunoseinta a mai multe sute de documente de mare interes pentru
istoria Moldovel i in genere a culturil romnescl.
Este unul din acele documente care nu se cuvine sA lipssd din analele Acade-
miel, del e unul din cele maI marI monumente cu privint6 la istoria limbiI serse ro-
mAnescl de la inceputul secolului al XVII-lea, pe lingA c intereszi frte mult pe
istoricul bisericiI romAne din acel seco!.
Intre frum6sele documente ale monastiriI Sucevita am dat de asemenea document.
E un feirte mare, neobicinuit de mare pergamen, dupA care, in cea mal mica' re-
ducere posibil6, alAtur ad un facsimile scos dup6 o fotografie ce am luat in CernAutI.
Clieul fotogragc al acestuI uric, cum i al multor altele nu mal putin pretidse, se alll
astalt depuse de mine in deplina po3esiune a Academiel romane.
Hrisovul ce am a da mal la vale, in Mi intregimea luT, este de la 7135, acije&
din anil de la Hs. 1626, /una Septembrie 20. El prtg semnAtura luT I Miron MoghilA

Velf i Uricarul de T. Codre3cu V, pag. 262, Hrisovul de la loan Mavrocordat din 1743.
Numdrul din semestrul II, pag. 109.
Ve41 Bandinus, pag. 78-82.
4) Un exernplu din cele multe. Intr'un zapis f5cut Inaintea Mitropolitulul Ghedeon, Salomon
BdrlAdeanu, etc. semnz4 i r.Stanislaus Kronaski sebret. Blurni. Principie terrw Moldavim.0 In
textul rondnese acesta e numit : Stinslav, pisarul le;esc din Curtea Miiriel Sale lul

www.dacoromanica.ro
7

Voevod, cu sigiliul Domniei. Pe ling sigiliul DomnuluI se alli (ceea ce mal rar se gi-
sesce) i sigiliile Mitropolitului si ale Episcopiilor moldovene.
Acest document ne-a pistrat cea mailnsemnati lege organici a chinoviei moldovene.
Iati principalele di3positiunI ale acestei :

Mal intid Domnitorul 10 recunOsee calitatea de a legifera i pentru biserici.


nCu puterea ce am avut de la DumnePil diruiti, dug mila ce ne-ati miluit Sfintia Sa
cu Domnia, In scaunul i in tte lucrurile cele dumnedeescti i a sfintelor biserici..
Ap i Domnitorul spune ci are datoria yertos tocmealile i obiceiurile cele bune
s intitirim i acele stricate de dmenti nesocotitorti sci le tocmim, dupfi cum aunevoit
si intru ante ia datd Domniti cei, buni, de ail fcut i, aft inteirit prin sfintele mcbdistiri
tocmla i obictine bune..
Idealul urmlrit de Miron Moghili Voevod pentru cilugari este, ca si nu agonisscci
cine21 ic, necti, sit find cineti al sal, necti sd grijsed cine2ti pre sine.
Nu mal afl Domnitorul prin ministiri, In lilele lut, asemenea viti desintere-
sati, de sacrificil, de omorire a egoismuluI omenesc: n/ar in vremea de acum, 4ice
cu mibnire Miron Moghili, aceste tte s'aft stricat i in locul acelor tocmelti i obieine,
cimenti ce nu se tem de DumneOeu, carti au std. tut set' stringd isft agonisscd numai
set grijsed numati pre sine, iar sfintele raineistiri le-au lctisat negrijite fineso-
cotite pi le-aft, parasitu.
Miron Moghili V.V. dispune dar, In tntelegere cu tot sfatul domnesc, al s6I patru
stAlpI al WM, anume Anastasie Archiepiscop i Mitropolitul SuceveI i Athanasie Episcop
de Roman, Evloghie Episcop de Ridiutl i Mitrofan Episcop de Hui, ha i cu vrerea
unora din cAlugirI de prin sfintele ministirI, carI a iubit podvigul cAlugiresc:
CA cine ce va agonisi, ca cAlugir, si fie tot a monastireI, se tie obste, si nu
tragi cinesi sie.
SA fie prin Vote ministirile obgie, neclititi In veac, cum i't Invtitura din
Evanghelia DomnuluI Is. Hr. si de la sfintil Apostoli 0 de la sfintele sobre. Cum scrie
soborul cel si de al doilea In sse capete si la al sselea in 40 de capete si la
al sptelea In 19 capete.
SA nu Indrisnsei cine va din cilugirI a dice: acesta al mell, acsta al OA,
eA unde este la mijloc, si se chiame un lueru al au, altul al me', nu se cade si se
chiame: viald ceilugtirscd, ce mati vrtos sdbor tdihdresc.
Dec!: Nime din cAlugAri si nu tie al seO, nicI cal, nicl stup, niel alt dobitoc,
nimic, niel arituri, nieI din gall, niel din liuntru in ministire, nimici deosebY si nu
tie, ra'rl numaI Imbriciminte si che4ug ce va avea din rAcodelia sa, ou blagoslovenia
egurnenuluI si a duhovnicului cg. In fie-care an nu numaI fie-care cAlugir, dar chiar
egumenul e dator si dea snaA soboruluI de tot ce a cheltuit si de tot cistigul sld.
NumaT cu blagoslovenia egumenuluI, cilugArul pote retine ceva din cele ce a dobndit
preste an, de pe la sementii sau de pe la prietenti.. Tot ce nu se Iasi cilugrulul, se
ia ca avut al mOnistirei.
MAncarea si fie In comun, in trapezare, n tog asemenea ca frafti i scl bea tofti
de o bltturcl si sei nu facd egumeniti i starefiti, meincd rti altele i deosebti de cal scl-
racti. Exceptiune de la regula mesel comune, In trapezar, nu se admite niel chiar pentru
bolnavi, ea adeci si fie liberY acestia a mAnca prin chiliL NumaI /a hramul bisericii
qi cand se va tmpla sit vie Domnul la mneistire, atuncti numai blagoslouim sci
mcindnce bea prin chiliti. De a fi Vldic, sail egurnen, sa boer, sali ctitor,
Insi, legea permite si fie ospitatI de egumenul la chilia lul.

www.dacoromanica.ro
8 --
Alegerea egumenilor. Egumenul si fie ales de tot soborul. SA fie preot. SA
ingrijsci ca un pArinte de feciorii selsi fAr ftirie si impart& la totl cuT ce trebuesce
trupesce i sufletesce, dupi pirerile luT SveatAT Vasile VelichiT.
Egumenul si nu LAU esi din monastire, ci si aibi econom pentru cursele
nunte ale ministirei. Gaud va fi de nevoii sA iasi din ministire egumenul, sA fie acsta
cu scirea i Cu sfatul staretilor.
Egumenul cand ese din mdnistire sA fie insotit de un frate ncarde va vrea so-
borul s mrggg cu (Jamul.
Egumenia este numai pe un an ni dad se va implea anul si se prostsci
d'inaintea soborului.
Egumenul esit este reeligil : neci aibci a ccidea (soborul) cu rugdminte sd '1
rege (pe egumenul esit care s'a purtat bine) sci lie egumenia i intealt ang.
Starelii Inca se aleg de sobor. Pare ci staretii, dupi organisatiunea de la
1626, era un fel de comitet dintre cel mal bitranT calugiri, pul pe langi egumen. De
la acestia cerea voii egumenul si iasi din mdnistire. StaretiT eraii opriti de la mcln-
care 0 beiii 0 de la strinsurei , sub pedpsi de a fi scosT din stAretie, n ca o (fie riidsii.
Din chiar aceste proibitiuni se vede di staretiT ea si egumenul avead si el in sma lor
nchelugul mdnistireT. Cu Vote acestea :
n Chelugul, avutul mdnistiriT, nu se cuvine si fie detinut de egumen orT de
stareti, ci administrat de un anume cAlugir ales de sobor. Acesta purta numele de
visternic sad de eclesiarch.
Eclesiarchul este 0 econom. Eclesiarchia cu economatul este numaT pe un
an. El este dator a ingriji de agonisita mi5ndstirei cu frica dui Dumneleft i cu
direptate. La incheierea anului dea sm de economat i, de nu va fi In regula,
chiar i inainte de implinirea anulul sA 'I sc(51A "'ea pe un fur de bisericei.
Admiterea streiinilor in mnelstiri.
Nu este admis a rimane pe n6pte in mdnistire : nici coconii, adeci copiii, nici
muiare, nicT tigancl, niel cilugiriti. Aceste fiinte, earl se vede ci putead compromite
sfintenia cAlugArsci, erad Insi ingiduite si mcle gad de mdnistire, uncle va fi caul
de aceea feicutii a, adeci ceea-ce numim i astA41 arhonddrie. Tot in legituri cu acsti
proibitiune, care interesa castitatea .vietei monahale, se opread egumenii a avea slugT
curteni, ci numal poslunici. In genere, ori-cine venea la mdnistire, chiar i vre-un frate
de la alti mdnastire, de nu vrea si tie nobicina mnelstireig , e dator BA iasii din mdnistire.
Legea din 1626 admite si siluistria, dar dispune ci sihastrul esit in pustie
si fie tot sub ascultarea soborului ministirii si sub controlul lui. De nu va asculta de
sobor, si fie readus la mdnistire.
Mal prevede legea i metoari. Acestia sunt cAlugArl insircinati cate pe un
an cu administratiunea mitskelor une! ministirT. El, ca i eclesiarchul orT economul,
dad smil ambil de cheltuiala i agonisla metocului.
In fine, sub amenintare de grea afurisenie, se opresce schimbarea legil chi-
noviilor : niar de se va ispiti nescine ccind-va sit strice tocmla obtiei, fie milcar
Domn, fie Vldic'd, fie egumen, saft alt cine va fi, unul ca acela sit fie proclet de
sfintele sobre i de nol. toriu.
Val I cati a rimas, din calugAril de astAI;11, neprocielifi, dad se prindea blistemul
acesta ?

www.dacoromanica.ro
9

Documentul ce analisaram, din respect al cuprinsulut, ar trebui si atraga aten-


tiunea carturarilor nostri si mal ales din respect al istoriet limbiT. Ed nu sunt pregatit
a face asa studit t;i decT il pun numat la indemana filologilor, reproducndu'l in facsimile,
in caracterele chiriliane intocmaT i cu transcrierea in litere latine. permit totust a
face aci si ed unele observatiunT, fie istorice, fie cu referinta la limb si or tografie
al Hrisovul, dupa formula slavona, incepe cu : adece Nol bunul
11/1upwu lioigo,mu. Vedem de aci, Inca o-data, ca Iw.u. din titulatura Domnilor
tArilor romane, nu este pronumele personal eft, cad n'ar avea loe acest pronume etc
dupi ce deja s'a pus in titulatura pronum ele noi ;
Un act, cu referinta la biserica, nu primi contrasemnarea marelul Logoft, ci
numaT sigiliile prelatilor bisericit ;
Divanul Wet era Indreptitit a 's1 da sfatul s si in materie eclesiastica
Hrisovul acesta, constituind o lege generala a mtinastirilor chinovit din tea,
din sirurile din urma se vede di al fost dat, in deosebt, i mnastiriT Sucevita, ',care
este moia Domniei mele, de Movilesci ;
el Mitropolitul Anastasie este A.nastasie Crimea, care este Mitropolit a doua rii. la
1620. Ve,l1despre el documentele m6nastiriT Solca i Cronica Husilor de P. S. Melchisedec ;
fl Din respectul scrierii itrisouutui. Regretim ca diacul, care a compus i copiat
acest insemnat document, nu a inscris numele, dupa obiceiul consacrat la tte bri-
svele. Scrisrea este de tta frumusetea. Privirea acesteT scrisorT, In comparare cu
altele din zapise, documente si cronict, ne convinge ca scrierea romana nu era de ierT
de alaltaiert. Exista o icdonci graficei, aprpe comuna tutulor diacilor. NoT modernit, de
la introducerea literilor latine in scriere, n'am isbutit inteatatia ant si ne formam un
tip de scriere national/. Gaud ved.t o pagina scrisk de un strain, pe data pricepT de ce
neam este scriitorul: francez, nemt, englez, rus etc.; fle-ce neam are tipul s de scriere.
NoT inca nu '1 avem, dar exista un asemenea Inca la inceputul secolulul al XVII-lea. Ca
s '1 aflam acest tip in documentul de la 1626 atat de neted, fara de hezitare, urmeza
ca sa se fie fost seria rominesce cel putin cu un secol in urma..
Acesta putem dice si din respectul ortografiet cu care e scris hrisovul de la 1626.
Niel cea mal mica hezitare in intrebuirea vocalelor intunecate.
Prima observare de facut este ca in tot hrisovul luT Miron Barnoshi nu aflam
intrebuit semnul parazit ce sub domnia lut Vasile Lupul vor introduce de sigur tipo-
grafil adust din Kiev, k, ce '1 puserA apoT, ca noT modernit pe u (8) la film vorbelor
terminate cu consnii 1). Din contra, aflam in brisovul de la 1627 multe substantive
verburT terminate cu S intreg, cart astadt not le rostim fra u. Asa, chiar in rndul
al 3-lea din facsimile se pte vedea vorba AMHS drept domn, verbul nttNIS cpx,a,SuT
drept ,am sreiduitu. Nu cred insa ca pe la 4627 ortoepia limbel cerea pre namt;
drept ',am., de 6re-ce chiar in corpul hrisovuluT afiu acest verb scris i namu fara u.
Asemenea adaugire a luI 8 la verb! si substantive este, cu tte acestea, forte frecuente,
cum se pte vedea din vorbele
mtpxcuTS la rindul 9 din facsimile.
IIRSHHAS 9
I) Si nu se va putea Oice ea diacul care a scris acest hrisov nu cunoscea asemenea semn
k ori a ce pun slavif la finea vorbelor ; cad chiar el, cand serie slavonesce vorbele: Gmicitonk
etigascafil, 611NCKOIlk POM4HCKTA, SMICKOIlk PAOHCKTA ieMICKOIlk VWCKiti adaoge pe k la finea vorber
&Hak. Tot aqa i vorbei crapfuk fijad slava, if conserva pe k; la rdndul 29 qi 32. Asemenea
vorba ncasopku la rdndul 37.

www.dacoromanica.ro
10

COROTHHAS rindul 10 din facshnile.


kitarxpecit$ n 12 ,, 71

IJ,HH n 13
TRAP%) C KS n 16 n n

Aomit8 18 si 48 n n

aructtn
AATt-tHIHFILI

adsArrecia
n

n
18
22 si 29
23
n

ciiirrS (ad. sunt) 24 si 25


tIMSn 27, 36, 38, 39
28
mAncllapp; n 31 n vs

KXHAS 35 si 37 n n

KmAHKS n 36 n

ctiierS n 40 si 46 71 >5

TOM'S
KRHA8-K4 48 1) n n

Diacul este frte consecinte in scrierea celor doI i i H.


De cate orT dupa sunetul de i este un e ori un .a sail un ta, cum si un scurt,
serie acest sunet cu Y si nu cu H. Asa scrie: cmuu,Ta Ca (rndul 4); ,komitTe (rndul
4) ; mouirta (4). A0A1Hili (r. 5). tali (5-8). aui (rdndul 8), cx u,YE (13),
fbitICTACTI (11). flniEHHCKOH (r. 11). lcxA8rxp (r. 21) etc.
Intrebuirea celor doT 0 i w nu mi se pare tot atat de consecuente. De altmin-
trelea, acsta se observ i mal apol in t6te tipariturile secol. XVII si XVIII. Cam
tinde scriitorul s piing pe w in monosilahe ca w=una ; asemenea la ince-
putul vorbelor i tnainte de un =a, 441E, W4MEHH, HW4CHIJE3*gg, wLIU. wrrptum,
WCHiRf. Dar serie Atimmi i Genetivele i dativele plurate le termina Cu w : CTA-
peionwp, cimefigiainwp, TSTSIIWO, WCHLIHEAW13, HPilaTEHHAWP. Mal rar este W la mijlocul
vorbelor : pKitimex.
io este obicInuitul iu. +TM. CARRIPHOHM, ROMPIO.
14, * iiit sunt uzitate. Unde urechia audia un ia, nu tocmal domirit, seria :
IOWA, 111)*M41, CK*PRi, 44HPA, HKOHOMDA, riSm-kpia. Uncle este diftongul
ea limpede sunat, punea pe Tp8rektiii, CS4aETkIU,Tp-ksx, gp-kmf, citiwkpf, W*CE,
Arkil (rndul 43), tl*AE etc. Id venia in: t:apk, fora, ftofichapx, etc.
dik. nu '1 aflam niel o data singer fara H. Se serie .taispuoutenre 411,4,PX3-
wkcim, etc.
domina in document: MItHRHKR (rndill 21), AtImuisscS, etc.
Totu-,,I la (Inn vorbelor i inainte de H i p adesea pune pe x In loe de st: Tp*Ex,
HOATAk, 6RTPAHI1, nstrifaid. Atlam ins: A-bat. Totusl avem: aiiKp (r'en
dul 36).
oy drept S : Koy Tou,d, A-kod=de ad; a-koy le-ad.
Sunt doI z: s i S, dar scriitorul serie abia verba Dumne4eii cu S si mal preste
tot pune S.

I) In vorbele unde 6 se roileice astAll c.i scurt, indispeniabil a se serie, diacul de la


1627 nu pune semnul scurtiire. Asia serie: ASmillsaS.

www.dacoromanica.ro
11

Scriitorul are pre r drept f dialectic moldovean, dar ici-colea apare f in loc de r.
El serie not 'Cif si rif-Kapou, dar ce va fl (rndul 43).
Din r grec face w in eKAECitIpWita, METOWN din MITOK.
AflAm in documentul ce analisAm terminatiunea 411TE tO +KKInttotmeirre, pSrx--
MUTE (28).
Asemenea Komm4K (de si este si credinta), CKEHTE (12) si CHHHTf, CfAitHRY
(40), etc.
Forme mal curise, orT abtute de la cele ce cunscem, aftitm In SCHatT = osebit
(de si are si wed), ScpKASA (osirdui, a se sili, a se nevoi); Kitivroc= vrtos;
laCTI = este; TS.rttp =tuturora, nowrpti drept lAuntru (4 I ) ; AecorS (de sirg, iute, ra-
pede); HHHEWH tiff' = fie cine pentru sine. CHUT = SUllt. HEMHKK = nitnic HIPH
HIIHrt (niel); Totrtt= trgu u,Kinatt =treT. sSox = 4 Wt.
Extraordinar e pronumele: fiScSit=--dnsul (rnd. 27).
Apol vorbe cu sensurl ce nu mal ad astA4T: A ce nporrit = a0 da demisiunea,
a se demite din o slujbA orT o demnitate; a HEM) a se sili, a munci a lucra ca zel.
maT notAm aei, spre a termina, si vorbele strAine, mal ales slavone, uzitate
de diacul de la 1626.
IatA-le: CHECHIYA, C4MM1041, cu de la sine voiA, putere. A da bard, KS tICAIIM,
CU camAtA; iiKKo,vkdat, manufacturA, Aootswfirt (rndul ultim), HOAKHr$A, 110AIIR (44)
3M1OrkAll.
De la grecesce a luat HKOHOM, EICMICYttpK, stinten.
DAm acum aci transcrierea cu Mere latine a importantuluT document ce oferim
studiuluT Glologilor romAnT.
Adeci, noT bunul crestin, sintru Is. Hr. credincios, 1 Miron Moghila Voevocki,
cu mila lui Domnu trAei Mold ,vei. Vrutam si am usriduit cu toati Mima, 0/ eu
tot sufletul nostru. cu putearea ce am avut de la DmnzAi dAruitA. Dupl mila ce neau
miluit Sventia Sa. Cu Domnie in scaunui, sin mosiia Doinniei meale ca sit socotim i sil
tocmim tte lucrurile cle DumnezAesti, si a Sventelord Beseareci si mai vrAtos tocmle
obicInele cle bune sil intrim j cle stricate de meni nesocotitori sA le tocmim.
Dupit cum ad nevoit sintru tia dal& i domniT cei bAtrint De ad fcut si ad intArit prin
svintele Meinstiri, tocmalA i obicinA bunk de nad agonisit cinesi sie nici ail tinut cinesi
al ski. nici sad grijitil cinesi pre sine. WI nevoit toti cAlugArii dead agonisit in Sventa
MAnAstire i ail grijit numai de paza sventei besdrici, si de pravila cAlugArscA. Iar in
vremia de acmu, acle t6te sad stricat in locul acelord tocmle bune, si obicine ce au
fost atunci ail filcut alte tocmle, i obicine pren Sventele Miinastiri. dmenii cela ce nu
sil temu de Dumne4ed. CariT ati stAtutil sil strngA sil agonisasci numai sie, sil gri-
jascA numai pre sine. IarA Sventele MAnastiri, lead Meat negrijite si nesocotite, si lead
pArAsitu, dead rAmas lipsite de telte lucrurile. Pentru aceia Domniea mea vNindu
biciunea Svintelor besreci, i pArsirea ohicinelor bune, cead fostd mai inte pren
Svintele MAnastiri. Alta, socotindu Domniia m scidrea titrAiei (u,Kpsii4). CA de nu
vor nevoi cAlugrit toti intr-un chip sa agonisasci, cine ce va av, si cine ce va agonisi
sA fie tot a mAnastirie, sil tie okte, sil nu tragA cinesT vie, intralt chip nu se vor put
tin svintele mAnastiri. Pentru ac Domniia mea, am svatuit cu voia a patru stli (sic)
ai tArAiei, anume Kir Anastasie arhiepiscopk i Mitropolit Suceavskii si A thanasie Episcopk
Romanskii, i Evloghie Episcopk Radovskii i Mitrofan, Episcopk Husskii, i inprennA
cu tot svatul Domniei mle i cu voia unora den chlugAri, de prin svintele mfinastid

www.dacoromanica.ro
12

cariT au avut frica lui D.mnzAti si au iubit pod vigul calugArese. Cu acestia cu totT in-
preuni am tocmit, si am scris aicea tocmala obsteT, cum tinu petutindin in WU lumea.
In Sveta Agora si printralte locurT. i prin ostrifive, si cum tin si aic treT patru mAnas-
tiri. Asam vrut, si am sv'Atuit Domniia m cu cAlugArii nostri cu VIAdicii. i cu svatul
a MA tara sti fie pren tte sventele mAnAstiri obste, cumuT invAtAtura den Euglia Dom-
nului nostru Is. Hr. si de la Sventii Apostoli. si de la sventele sAb6rA. Cum seriesAborul
cel de intAid si de al doile in sse capete i la al sle in patruzAcT de capete. i la al
sptele in noasprelace capete. Ca si nu indrAznseA cineva din cAlugArf sA ncesta
al mieu, cesta al titu. cA unde iaste la mijloc sa se chme un Iucru al tAu, altul al mieu,
nu sA cade sit sit chme viata cAlugfirseil ce mai vrAtos sAborul tAlhArescu au is pl-
rintii cif iaste. Pentru aceia dupit tocmala sventelor sAb6re. am intArit si am tocmit, cu
scrisr den svnta pravill ea sA fie tutur sventelor mAnastirT obste neclatiti in veacT.
Tad de sA va ispiti nestine canduva sa strice tocmala obstei fie mAcar Domnu. fie vladic.
fie egumen. sad a/tu cineva din calugAri. sau boiarin. sau fie cine va fi. unul ea acela
sit fie proclt de svintele sAboarA si de noT de toti.*** lard tocmala obstei a svintelorii
minastiri BA fie a$. De obste. Nime den cAlugAri si nu tie al sAd. nice cal. nici stup.
nici altu dobitoc, nimicA nici arAturi nici dinafar nice din lontru in mAnastire, nemici
deosebT sA nu tie. numai imbricAmente i chelsug ce va avea dentru ricodlia sa
sA tie, cu blagoslovenia Egumenului si a Duhovnicului sAu. Demncare. CAlugArii sA
mAnAnce toti in trepezare toti asmen ca fratii, de une bucate sA b toff de o Hu-
turi i si nu faca egumenit i staretil mAncAri alte. i deosebi de ceT mal sAraci. ce in-
trun chip BA manAnce i sit b toti fratiT. De egumeni. DupA aceia IntAiu cu blagoslo-
venia Milostivului DumnzAd i cu voia sfiborului. cine va fi alesu si fie egumen. ca sa
fie ca un pgrinte sufletescu, insA egumenul sA fie preut. i sA grijasci de toti ca un pi-
rinte de feciorii siii. si Mr Marie sA socotscA, sA inpartA tuturor intr'un chip cui ce
trebuste. i trupste i sufletste. dupii pravila tut stai Vasile Velikii. Cum invatA de
dice cA unde sint lucrurile cle bune trupesti depreunA tuturor intrun chip. acolo si
cle sufletescI simtu depreunl tuturor intrun chip si spesenia intrun chip si truda
intrun chip si nevointa intrun chip si cununa. De esirea Egumenului. Egumenul sA
nu is afarA ffir de vrme de in mAnfistire unde-i va fi voiai ce sA aibA econom sAl tri-
mita in trbI mai mAnunte. iar unde va fi lipsa sventel mAnastiri, BA margA egumenul
cu stir i cu svatul starifilor sA margA si un frate pre carele va vr sAborul sA margA
cu nusul (sic). Egumeniia sA o tie un anti incheiat. i dca se va impl anul, si se
prostscit din naint sAborului. DecT devor socoti cA au nevoit cu tocmala cea sufletsci
Cu obicina sventei mAnAstirT, sl aib a ctid cu rugAminte sal rige sA tie egumeniia
sintralt anu lar de nu va fi nevoit. i nu va fi socotit sA petrcA anul cu socotintfi.
va fi fost cu rAsipA intru agonisitA, pre altul sA afte sAl roage sA egumenscii. De Stareti.
Inri staretiT cine va fi alesu in staretie de nu va imbla dupi direptate. i dupi tomala
svintei mAnastirT. ce dupA samovoliia sa, In mAnciri in betiT in strAnsurA. unul ca
acela sit hie scos din staretie ea o oae rlioasi. De Helsug. JarA kelsugul mitnAstiriel
sA nu indrilznseit sfil tie la sine, nice egumenul, nice alt1 din staritT, nime Mil de cine
va alge sAborul. sA fie cu voia tuturor, sfi'l pue Vistrnic. sau eclesiarhu. Cine va tind
deosebi. Tad cine sA va afta nestine den frati, Wilda ceva deosebi. unul ca acela de
sAbor sit hie procletit. sau sA se isgonsci din frati, care egumen sau staretk, sau altA
cine-va din cAlugAri fie rudA de boiariu. fie de trAgu. fie de tara, fie de altA tara, de va
chica zapovla cestit scrisori, a nstrA. cee alsA cu sAborul den svAnta pravilA. de va

www.dacoromanica.ro
;*; .1 v.-- ;) V flMa,v , >wJ1Iw
_I+
Nl'[94A44 !1i ! ftI I b fflk
t.ttfl I NflfiO
TFQ IQT(' F'OJfi Mti7.
h4 '' d.
' ?9I'
. 1t:%(Pv k ut.k 1fl44P 4hA I?"1,I

4fr44CUJ . Jf ujw't n:t.nn. trn ir1 .


' t , jj ' ,

''i
r rfa fi - ' ' ftJfn mw
fit.4&
i I , Q .

tn
. -
eI
.. r ? -
2
. 41
. p1lU.,Vi
7f o g LI11#vT4 AP..:.4N ,!,YP?i
.Pw.::
j # ':-' -
.14.er 3 .t - , j(( .1 .M:J ...
4j1i atu\It
t I t I U N(I I a
' " 'r
V
Cr. r r ' c
r'1
nr N131:1nt:P
,J J..; . al.4 . ,It4vTh4
R
41ri
rl1 i'?
h1
: 11(?Itt7 t7:T(3t&LII9
4Tj
NJ Ij ut . . !f4ThA r.'tIkIq1;4t1t A1 ft pDvirIvtt
m_s.y
.IitI.tI . 4

!tI' I)I 'I t'T' LJM 1iP t4fl2 Kkf.I t % z(4ftn*c(t.rIt4I 'e Mi;.-td: .4.
l

ca::izi
.r1 4?I(nflI1I
te n.J#.ALfAI.41:
j

1t4(tfl9r( TtIT
lrN1rI4 ftnnoP*ztdffui t.!.Pi dufl".
o;?Il4v:i:r
_2 mtm.1i"tt Htej htuIAkAmM
'""r
,
*
' '- \ft::iw,.::iicn (:k.t4i$ t4trt
cT F1,rcI1 .Df:I7f.cn': T"T' - wy
I*dt'ce
' 1'TJ '17Y
;l7;a . #JaA t 'td t ''
r I

'e
o
. k
:- "
.j: , &t4;iPlt
_,.
C fts
- . S

1aji
I t' i- . t.. MJtC . :c4- 1 Mtc.,
.

r '
.

i - 'r -4
' 7)r1c-

'
nf(ILn1 Cfi,i*
fl(M1_jrri' . tItC4ATYt :lTr%1(L( e

o 111 t1
i.i (;i-iffut CUtU(O !t :lM . n'ttf', slti tfl ;Yt t
r Ii

r(rti
J
J ( , V , ---
- d1LlI .' fi
tir
. 1Ff
e Ws
j:a . C .

i' ni 2FfTlMcJd1T C
w(411

;,cti,e 't A',:n .Z-'n


;?:,: Aft
't' r

LI:!fl t1Iy i ': -":-" 1:: -D
i1Lt;t. ft:ii(1 r1fl?I4tiTl . a15..f.;14f0
#

f.fZP j,'L F1 rl.., Pt4 A ' ii 44 f L41C (Ll . t, 7 T( 4


'r ' 'y 3rzy tc
Ij

$Fit 4,f.-' u*.' 4 .iFfljf*P ti'e


f
'i-"1n'r ' ' J3
':$"c ,'
. (lt . tih 'iti;ii1Q e
4111d 1TTTTt fLJ48&flp2
IfJft:
!-t1r-"I1 '
(17.r1 4::F.%
i
,
Tb.. C t t( W t'n cc(.JCnnhf SIP

t'
(T
(If" ,( I I

Mf;(tiP ' I

a LL4 _f t(('TkS'1 e (i2t 1cPuU


L

?la;;L:I:ilL rt3el EZ.'fl '


I

I; f% iIt _ ' 4W
f11r&mm
c
Cj ?L4 1
-4 f't
'
uiiti(1-:
r r.fft?J
1M ': .
.
4A4
. I j 1
t,1%9 _1 -
. t(fpEf4c
. -. .

JI
, . .

.
. - e;'

j) C.icir4oc
'- .. .

i'
-

1 - -i ) J
Cr-
It :s1fa4;Ti.r :
1?L;iI
T'r
f-
( m..
ti
.- Cpj...ii!.
r1-
. 4"
J
crc(r&:1 j-;-:
;:
j;Ji;eL - nrt(J(t:1 f' t1
.-'ifr
1

... ;)! 4

_-;
:;
1 III (X1E4 ULfltI1 . - 1
g 7. .

.444f4 'L.4j b:
)t ;- , -- (3 ..
4J

r.- i
;;4
f


i& Ai;Ff;
;:?:PlJ
L11
- Y
' 1j
z::;4.:c :
'
34jj&
''r
4frfCi

II
'u'..fZ?M
' -
if
.liI'.'t4,i* :. - . I
.: rI4.z4 .
1r(
.A:
r7
-Ifl,

*td*pCrki
.;
, - Li

4-'
. .
\ t1(17? ,,W 1ITT
/ ...-
iU -.
/.
- 11-r'
/
kV1( . )

t;. - ,- J

s - ,
; 4.
'T
t)
7 , Lf 4f
D
tAL
p
4f; &fl(')
-.
Th C(.(L1 - l' 1J#(V1I I .4 I11.4 I (
S

jra
1 , I J

1;V.4/.f j .- ;; .' ' " 'rt,t . f'


";' - . ;'
?ce " ' rrZ(J -. HAf1t
.
, L'4rT: . .
-
I
r tb:;c .n
,.
J..
;&frc,,t..e1f
J.

'ri.. ,
.

. -,
I&p4?lt I' 4
..
-
.
T ;.,L.' ! J: J . .
J r
.
' J_i 1%JC (i CCI t t. VA1IV1

Csvdz4 fl--.I ;_ i
r. . $1(/'' & ', - . . .
- . .

I _ - . . :
.
1Y! ((PL .- :nu
Lflt* i -.'
g t
,.
, ,- &?
f,1t{tu A( t ;-.y ,

4-=
J . ,- .

J - 1f ?( i '
-
.1-
1, .tYC (
-. . ' .
u
L
. . .
I! . - /
&qtf - -' J'? -) 44J 4 LE_
I '
I J LI
-
.&c -- I i .
'14M
I
:.
4 '' .,v ;r1).(L.- - S --
J

A.rT.r_

f4
1, 4pfr;: T1 C ;; _, 0
I -'
r _;z4 'r:
t - '.
a
,ct& i - (__.
iet rt Jf' 4
:r
L -

I
:
t.ErLc (:111
j
A
- -
. '7 I q ( a1 i t -
9'
.' i -
.;
:r.: r- f-' f49 MIZ (S(1 Jct
b'
T
t g,T i -
p.tj_ -
.
ii-i ' '
,
;i1T.F44c11flt -- L - T ''
- J (\ ' <.1 ' . i.. ' i 1i7Tt
I
it 4iu. _J t_
-, jl !.v 4.

-
.

. c in t L?
M
i;
, .. .- . -
4- * I

if _- - '
d
z
&' iba.-- e _ 4F ;ct t.' :
s L
,
L
&' :i
z;zJ
4 ___,n..__f_

-c
ff
-
s-

ejLzP
eM?
_; j._lT -' .; .- '# - .

;
.-

)3

. r'.;;H.--. . -.
- - -
.
g: .
.-..
.
.-
-. .- -
-- .-

CHRISOVULO LUI M1RONU MOGHIL BARNOVSKI VOEVOD din 1626 Septembre 20


PENTRU ORGANISAREA MANASTIRILORU DIN MOLDOVA.

www.dacoromanica.ro
13

tin cal. sau stupl, sau de altA dobitoc. sau arAturA la fratil BAT. sau la rudele sale. saA
la priiatenii sAT. sad sa d bani intru aslam. sau a face negot. sAvai dobitoc.sAval miiare
cu polob6eele. sau fiece negot. sA fie proclt si triclt anathima, maranatha, amin.De
mAncare in chilii qi de &Teti. Prin chilii, nici bolnav, nice sAnAtos sit nu mAnince.
nice 8S. IA fAr numai alai. Iarl la hramul besrecei. si efind sit va tAmpla sit vie Donanul
la mAnAstire. atuncl numai blagoslovim sA mAnince si sA b prin chiliT. prentru spetii.
iar in intralte dile preste anu. In ospAtArie sA se ospitze. de a fi VlAdicu sau egumen.
sau boiarin. sau ctitor sal ospetze egumenul la chilia egumenului. De sabor. CAnd
sA va aduna sAbor, pen trbe mAnastiresti. de va vr sAborul, dem paharA blagoslovim
si aducA. iar aiurea nediuri, nici in chelariu nici In pivniti. De eclisiiarhu. de eco-
nomi de metopri. Eclesiiarhul un anu incheiat sA cade sl tie eclisiersiia. asijderea si
economiia, si metosariT. cine unde va hi pus si socotscA. sA nevoiascA fdrte Cu soco-
tintA. pentru agonisita sventei mAnAstiri, cu frica lui D-zAu si cu direptate. lar &di sAl
va Impl anul. si aducA agonisita ce va hi agonisit preste anu sit puie lnaintea sAborului
si si ja blagoslovenie. 'ail de va fi nesocotitor. si dupti samovolia sa va rAsipi. semen-
titlor si priiatenilor sAl. unul ca acela sA fie suptu blistimul svintilor pfirinti. si nici
anul BA nul astpte, ce sAl scoatA de sergu, ca pre un fur de besrecl. si dciT sA naibl
credentii pre nemicA, nici din lontru, nici dinafar In milnastire. De coconi. Coconi mici
In mAnastire si nu petrcii. nici muiare. nici tigancl. sau cAlugAritit sA nu mAie in mA-
nastire. ce den afarA, unde va fi casa dcia fAcuti. De slugi. Egumenul 86 nu aibi slugi
curtail. ce si ail:A poslosnici sA slujascit. De samA. Egumenul sau hie carele sit d sama
Inaint sAborului de ce va fi cheltuit. si cine ce va fi dobandit pre la sementiT. sau la
priiateni. si arte innaint egumenului. sA blagoslovascA. si de va socoti egumenul, cAi
va fi de trbA si de pold, sAi Iasi, lar de nu, In mAnastire si si la. Doi cai alesi, sA fie
de trbele egumenului de slujbA, iar dcil toti si fie de obste. De straini. De la alte
minastirT. hie de unde, de va veni vreun frate sa petrcA In mAnAstire. sit tie obicina
mAnastirie. lar de nui va pike, si jasa din mitnastire. De sihastri. i din fratT cine va
vr sA iasit In siihilstrie, s hie cu blagoslovenia sAborului si a egumenului. De va as-
cult& de sAbor. si de egumen. sA petrcA cu DumnezAu, iar de nu, sAlu intrcA in Ed-
nastire sit hie suptu ascultare. si in locul lui altul sA sit blagoslovascit, pre carde va
iubi petrcerea pustiei, si petrcA cum BA cade. Pentru ac. Domnia m. am intArit. si
am tocmit. si acestei svinte mAnastiri. ce iaste mosia Domniei mle, de Movilesci zliditA.
anume Sucevita. unde iaste hramul S-tgo VAscrisnia G.a 13..a nas.go Is. Hrst.a. i pri
mai mare credintA si tArie am pus si pecet Domniei mle. Iar pre cine va alge Dum-
nztiu, dupe viiata ndstrA sit hie Domnu tArAeT Moldoviei. si de nu 'FA va pleca nestine
cAnduva, unul ca acela sit hie arAtat. si cu temnita si fie arAtat si cu temnita certat.
pinA cAndu sa va smeri. cl scrie Apostol Pavel: ndati pre unul ca acela dosAzinei,
intru smAcinarea trupului, ca sit si isblvasci sufletul lui. intru duoa Domnului nostru
Is. Hst, a cgruia iaste slava In vci, amin .
Via if). mi. Septembre h dnAI.
Semnat :
Miron Voevod.
Locul sigiliulul Domnesc, 4 sigilil ale prelatilor Ora In negru.
atArnat de matasA.

NB. Punctul pus in original f6rte adesea nu este tot-d'a-una drept o virgulA, ci adeses
bumf o pod6b1 caligrafici Dam facsimilea la finen volumulul.

www.dacoromanica.ro
14

TOMUL I, PAG. 8-9.


Supralludatul archiepiscop latin Bandinus aduce neintrecute frum6se informatiunT
despre cultele CurtI romine de la Trg wiste si IasI, de pe fimpul marilor DomnT
MateI Basarab si Vasile Lupu. Martor contimparan al acestor CurtI, Bandinus, Inca ne-
cunoscut cnd am publicat primul tom al acesteT opere n Istoria culturalei ,, el ne va
spline mal cu autoritate cleat orIcine altul cum pe timpul luI Vasile-Vod Lupul
existan scolT In Moldova si anime scoll in care se Invta nu numaI limba patrid, ci si
cea latina 1).
Fie prin .ceda lui Vasile Lupul, fie prin acele catolice, o culturA ridicata se p6te
constata din cele ce narza Bandinus la pag. 178 a codiceluI ski. La ocasiunea srba-
bird EpifanieI din 1647, copiI din scdla rostesc inaintea luI Vasile Lupul si a Guild
sale discursurl in limba romnsca,ba si In cea latina ',bane salutationis formulam pro-
siliens in conspectum principis et procerum octennis puer, quasi ex ore patris erripiens
cura stupore omnium vocem et gestus moderando continuavit. Quo peracto duodennis
puer pradiit, voce, gestu, totiusque corporis motu omnia copiose Valachice peroravit,
cui princeps ilari vultu arridebat, metropolita cum vladicis saepissime votis clara voce
subjungebat: Amin, amin. Alii latino et Valachico idiomate succinte subsecuti et prin-
cipi laetum novi anni auspicium apprecati.
Bandinus maT spune ca. s'a nascut crta intre popiT calugarT si intre InvtatoriT
ortodocs1 despre copiiI carT an recitat inaintea DomnitoruluT. Romnii pretindeaii ea
acestI copil ail invtat in sc(51ele romnesc12).
TOMUL I, PG. 9.
Stefan Gheorghita a trebuit sa fie moralmente ajutat la resturnarea luI Vasile
Lupul din domnie prin lmprejurarea a femeea luT, Minna Safta, se tragea din Alexan-
dru-cel-Bun ; ea limasi declara acsta Inteun act de danie din 1687 (7195), Mart. 4,
unde lice : ',En Dmna Safta si (vrul men Petrascu ce a fost pitar), deem& a rposa-
tulul George tefan-Voda, ce al fost din mila lui Dumnesleti Domn al MoldoveT, inchina
manastirea Bistrita la Sf. Mormint pe temeiti a si ea se tragea din titoriI mnstird
Bistrita, de la Alexandru-Vod-cel-Bun si Btrn, carele este acolo, astrucat d'impreuni
ca Dmna Sa Ana si cu cuconiI sT.
Acest document este publicat in intregime In Fciia pentru minte, inimi i
literaturciu. Numrul 6 de la 5 Februarie 1845.
TOMUL I, PG. 10, ANEXA A. *1.
Dam aci documentul inedit, ce am aflat 1ntre documentele EpiscopieT de Buzii si
din care se constata, ca la manastirea Menedicu din acest judet, un Pahomie, dascal, a
invtat acolo carte, adica ca acolo exista sc6la In secolul XVII. Asemenea mal aducem
.'un alt document de la MateT Basarab-Voevol tot relativ la manastirea Menedicu si In
care fostul dascal Pahomie este numit duhovnic si clesiarc de la Snagov.
1) Bandinus Vaitatio generalis omnium eclesiarunt catholici Romani Mils in provincia
Moldaviae, scris la Baca la 1646.
Bandinus dice la pagina codicelut sdu 112, ca. in Iasi sunt 20 de scoli urmate de Romani,
Rutenl, Erred si Armen!, dar cu tot acest numer mare de scoli, Bandinus afirma ca numrul
studiosilor nu trece de 200 in tte. 0 frumsa afirmatiune este in Bandinus acea, ca nprinceps
Basilius multum laboravit et maximam fecit expensam ut latinas litteras in Moldaviam induceret.
Bandinus adauge a tlice, ca Basile Lupul nu a isbutit in acsta dorinta, decat crt afi ajutat apoi pe
lesuiti, acordandu-le un loe minunat pentru sc615 si promiOndu-le ca le va zidi roll s't locuinte.
11) Pag. 179 Codex Bandinus editat de V. A. Urecitia

www.dacoromanica.ro
15

n Adeci nol 24 de boernaT: Lupsi Vornicul, i Armega i ot OdobenT, Iane Logo-


fetul i Later, i ot Maricineani MihaT Carsote, i ot Zore.?ti Badea, i Saya luT Avram, i
Nedelco, i Miereanu, i Manea Bandrea, i Necula Bot,anermul, i Vasilache, i ot 'Mired(
Stoichirlea, i Stoian, i Meioti, i Budrucul, i ot RiteseT Jipa Vornicul, i Dragomir Capitan,
i Voico, i ot Bileani Pascul, i ot Furesci Dragomir, i Ptru, i ot Garaldeani Oprea
i ot Potoceani Vatrea, i Dragot, i ot Scheai Neniti scriem i marturisint
cu acst carte a 'Instil la S-ta manstire Menedicul, unde iaste hram Sf. Nieolae, cum
si se scie, c a avut egumenul Neofit pir cu jupinsa Caplea Stolniceasa cu Vasilache
cu fetele lu (sic) Braga anume : Vaslita, i Voica, i Ana, i Moisca a RaduluT Cap., i
Durnitrasco sin Dragomir, i cu Stan a luT Momee, cu tta cta Bragestilor, pentru mo;ia
den ClocitT si den Goicel si de 1 t Furesci si de la Poiana Neculelor. Inteacea noi ace,tI
boiarT earl suntem mal sus scri0 i ne-aa luat denaintea M. Sale Domnu Nostru
Mate! Basarab V. V. ca s le catim de aceste mosiT, amblat am si am intrebat tot! be-
trng si am adevrat... (lipsd) den FureAT jumatate, den Goiceale jumitate, den ClocitT
jumitate, den Necule jumitate. DecT cum am adevrat c a avut si ad tinut maI
inainte vre ime, n9Y anci am dat si-sT tie monastirea: den Furesti jumatate, si den
ClocitT jumitate, den Necule jumitate, cum ad tinut i maT nainte vreame, de cand le
ati dat i ail miluit rapsatul Vintila V. V. si am cersut la ceata Bragestilor cartl,
vgdem cu ce all tinut ac mOe ? i niel cum n'ait vrut si le sati, cA ail sciut ci
sunt &Art! reale si mincimise. DecT, cand le vor scate s nu se cr4i, ci sunt min-
cinu6se, cd aft marturisit i dascalul Pahomie, care ad cetit hrisvele luT
V. V. si popa Teodosie, carele aU Invtat carte la mdnastire i pro egumenul Efrem,
carele a fost egumen 10 anl AA) cum ad fost aceste mosiT ale monastirel i altii.
DecT, vlnd i noi a0a, dat-am sAsi le tie cu buni pace. i s' ail facut acsta judecatli
denaintea parinteluT Episcopul Stefan ot Buzti i denaintea jupan Radulul vel Comis
ail fost i jupanul Lupul Vornicul i alti multi, earl vor pune pecetile mai jos. Pisah
Balea Logof. Iulie 20 leat 7151.
(Urmzei isclitnrile i sigilele mid ale celor de mai sus).
Acqt1 24 de boiernasl fur insircinatI si faci acsti cercetare i judecati cu
carte de la Ito Mate! V. V., din Iunie 30 (7151).
Actul domnesc se adreszi la Episcopul de Buzia si la ce! 24 de boiarnasg si le
arati pira stirniti contra egumenuluT de Menedic de citre BrgeLi, cA moiile maT sus
enumerate sunt ale lor. nIar egumenul Neofit s'a plins in Divan, qicnd, cum, cnd au
ucis pre Razbiri cilugirul acolo in ministire, atuncea ail perit i cirtile i hrisvele
manastirii, cum aU mirturisit inaintea DomnieT mele boiaril Divanului si ail mirturisit
batilnul Teodosie Cilugirul, comic an fost gramatic acolo in (Pele Mihnei-Vodi
a luT Petru V.V. si duhovnicul Pahomie i clesiarhul de la Zneagov, carele ail cetit hri-
savele luT Vintili-Vocl pre aceste mosii, ce seria maT sus tot pre jumitate, cum s'ad
cetit in Divan si cartea pirinteluT Episcop, cu multe mirturil serse In carte. Drept
aceea... etc. Onsireinzi pre Episcop si pre ce! 24 s fad! ancheti. i si dea otiirire ncu
ale vstre suflete, si-sl tie cine ce va avea, i cum vetT adevra si faceti scris6re la
Domnia mea. i ioa k Sf. Ilie prooroc. Acsti v seriara.
TOMUL I, PG. 10, ANEXA B.
Existenta scrisreT lui Petru ehiopul de la 7098 (1590) probzi vechimea exis-
tentei de sal romini inci maT nainte de secolul XVII. Iati in facsimile scrisnrea
luT Petru chiopul descoperiti la Venetia:

www.dacoromanica.ro
16

7r
I

t
fiu 0- e
/'
q,11 1 ..
L.A
v J7j...y/L tieh t:C/tIr:4 /AS AV:
ft4te-c/Prelmi6 g//,1-.01-/Cref le.14/4.4.
94frc
hir7. /1-4.4k )1j.C. 419iCt: Adik4' eera,w,ex
et, kel, -f(41.&v, GC.o/Ne. ,i,vife144elt",frd".V.
I J.A/"Zti 1(1-CL-rv Ca4-rkjil A0 4.,//
: C4:11.4 At ho41:4: 4a. 2 . ft-ceaa. ee;
Jean, PALI-lt:, ft,ez
rohe elMir`k Au". cre4i Prz:ao
et: "Bao htilla,rzer-e/bra.c/ze4,
#IiL3 !:3 et:. jct. 3c,iti,!.
t ,_AiiibvAdt.ia.4
th$4'...014.4' cv;yi 4.6 /hi: ellf tek .1.t.4414 it.4/$1
D. N. Iorga a adus de curdnd i alte facsimile de scris6re de la acest Domnitor.
TOMUL 1, PAG. 40.
Cum sA nu fi fost qc6le pe timpul lui Mate! Basarab, and Udriste NAsturel aratA
in prefata crtil tipArite tn limba slavonA, cum di exista tipografie, fabricA de hArtie
i diverse alte institutiuniwww.dacoromanica.ro
industriale i culturale in tra muntensc5 pe timpul lui?
DAm aci in facsimile scrisdrea lui Oreste NAsturel:
17

P al I 1fj 0 p
Vpiom*aogig ,IPK..AArberpri galtuAtittogs witeiotr fait pp
**fuel. fill tint maTto 6
riorriviT.AomIt. crintrautomi. tICA're;rmarat'tftemirittfof,
roto/i? ict1A45V,
-, J ..,
lo mkTri).; 10 E MI iG i I i111 CA-T710
riATAttnio ti g ef5if4riklA3EMAR OfrptillA X7H3AnAgt4CKIA,
H NOYAA. tilitliMillefti;MI6Mgo "'Ale, gtivi ,
, .-
,firAfOiVETIAte.
/ .-
gAreiTHI.MH,IA,K4r03MAISIA4 EArefloAy5THACW
e
killrOA4TrAt
HfistrookftLITAM1141%., flpfCLIfiiiHIA4 &I net gmcwom% t7Ntinttri
111f41%. forICT6064tilfit 11 CAAMAtialitrur
.- / ..
cruttli.A
, .l /le/ ..4. .,. I
110K0eHTHWM fiMiltA rIfifilirrAOCTH' Dillow
har irritan 'API 0 rittii n Ht;n7H a
,. ,
AftlA,tilTI g 11$16rETITSIOVL, 14 OrpliVIO
j 4 /9

MOAHTIliffri. 7

A,,tfirt um H nputt4ru91l limn Efit(Ti p rifiClifrAdi


LOA*, g 1";10 plAHMA AorpehiTiAL fttTM1 Aat ft.*
f , /
TOAHKHM% 64tilif,k f19frT4OITH fAiAliTnfilM% 444.111
rAmoahAtittlev,,
KISAAttirHIIHmt 1,4EilObiTf11fitt'L
r-virt Aftl HICZTHAA f aft XI rGimita mArttkr% ma
. f" / .i V
{ Of CtIlif RAI% naAHX1 KISAALI fipinOtLIft141f flf/164MAITT
/ MAW
'i
rIATIMI TBOIIII IAME WHAM HtV flAwfli tAFKI KTmT0fIT161 apart
, , , 4. ., , , ., aK,
TAOITH fiA110440 CAAPIrrti WERTf AR , &worn- R corAvill EA ro
'I AIM( HANICArOhiftelAtO pAgl, tTititi
HVAAAH6EHICA
11.174
oki,LITA' AMC.R C;;Cirrig Rwri RIMoSK;16r,AlRA CAnAAfttrelit 4 flistlit.
AR mH oirWTiiii441411Cf tvmgIT OA Witt f lif 014M% W1ti011T77640,
C.iil W*CqiiirtUrp if' 6,3 tif 014 mn.i.tf n4 epirupwrdittrt
.. ,.tiAm%
gm I Aolliti,VJ Etna fircAAro,h/fftittp, f Ari norKA. ii,frort
5rithrf kirodkapmurvm L'AIVAATH 1110AOCHTMA : 0711A4T
t ., r el, -X / ... ,- ""
MAHOAti1Ii/A, 116 ilifiTATIAllio MAMMA hu:u-A 3APTi1Itinfiti
www.dacoromanica.ro e
ITT
48

_j
estA. f-
noutorar,
.,4.'
tte6'
;jittA A Ctill EA71.4 P4M1 /164T1 01,.f ril C&fill
I : IIMISW 2
% A/
PEHAITASAIIIN gistpOM1 g %f HI UMW 4 Httnif titirTM1 wcpa.o,
AI 1 Id , a/ e At
, ,.. ,,t 1 ... ..r
fA4, % Tynortivrta AliMOHW ELITH HA A064fiefiirrfi 41,Alti0f.
/ 1
ti RC I --'4.1(10 nomoVN f fiT IMIPKAf H AMA CAI.VA gArrentifito
4 Al / .a. 1
FeiC06kIfithfraIMI, !I WM' 6M11110 (111164TAOCTTE0 rtitflAtiWAMIKEI
or / / 1
Mil WEHTIAtif npoTom ITAOKAtiWi ymt HE tr , ti 61 Cfrpattfim Al
/ 1 r / af IA/ , , fl
MOMAITHT1 niltin IliffinfCail PM To npfiot
6AllifA 1.1tfelq
grAOITH (101i1A41t7IMI 4, HeACAHriiiW40 61 nor'-the mitici8niti H
A.Apoitil Ktifiraao MHriff. HiEFAHHyZiff Olin f AH,LOAOr (OWL
/.
e N. ,
tiAr 16TTOCA(16% 4 titipigAfmghll. 61 4,4r(rA niittirrw AO5AITA0
/ #4.., 1 n / fr" r
titai ?I wAlitilf . 6AtIlitl flptIIVTAHTM rArdilAUJIMY 45AAKLitrE
,--31

11111MHAOCT/1110Mi, t1H5KAHWHM1 110KAOtiftlifMT proArinnlo


I
1ST ivirfivim% eicirtis'iti , riptNOWAIMI f IS1AArarmit 4WACIF44,
;fa ,A,A4Froari pun.. HHTTPlif firm f niiii riff MI frgormpt,
, ..
T1710 now-.ytincr K114Apipflif.. f0 SAWA 11/1C5iTAOITH Aorfobt
4 /
IrtAill*,* iinohfiiinchar KinpiAonArts wrimfaxit c
.. 4. fl n ... 1
, tgniitiir
Mt N CVIOEHllp CArOtS 'CAM tH . KTO CO wnirtSt;Ar cfilgiuHrt
f / / .., or 1 4 .2. ''
CTIAtlit HATAAntiKt tKpOAVE rituoi werOSKI KOAina Pi flOrrliAA
/
flptiOdTACV, . ISAWAA tiArOlncrifiitUAA flf1eliTA0171 AfArf
l 1 1
ARA
QTIAN T 6ArriTi4k, E M ApAr ki finor AA CAArOtTfittinTHWAru)
1 .
mirotioirommo ,1,0C1064TIAMrt cAAreArikirfAL Horts1s7A
afificA ; 'LCVO SP: f CAArOCTIIM1b1UMA &VIM ApfKAISA f gfitcl 'ro
Ainciihsti';iu;EAArOAArrii r7rn441, HfilaAlifiti 61111Trinni Illti';
nfixy ilenommniT1dA4H . c.ii iliT1 61 niviiimp fiirO, 1St f
/ .. s- Iry / 9,
IMAFAVIMPIOSMIlf MIA I.IABOCA0111A, mnonurriil arrlinqz
I ., ., ,
iiiKtifFL MOHAITHMIKIIIKI M MIVKIIX1, Mr/IMAM IIMI e
.., / I,. ) .. / / Pl./
Taw, TvaorfArrto, teXAFTOT5Ofti010 BOMMHI3E10 : 110l110 FA
, - ,
ji ( AIMILIMNIjMIA 4 /o of
n..
ol
1 M4ALIMI H FrftriAl H efovinmn filloyKrAtile

MLIMM 11,4ALI at.flibiSKI TOA4KAA 41141F6Akt GT411ll CArli


, vs 6' i ,
Aniff tIK,011i1N1A, gAILifAk filfiViTAOCTH ARO)CgAA,101,0 h0Cf0
NET!A7H HilMOChMAA : XIIIIAAMH A' HHKAN
HfrII iHT01.4HILIMH,
xi ofrAcAnyumn, riKtumszt nelf CIMOTAiAM,u'iLIMMA, IT
Ap ' _i / lli
fA/CtiOgiinOhtl'ainOXISAAMTH teelIrW".. SHrT7 TVHOM% H
l)
i:LALIKkIMH Cr1,1.40/1ACTHF4 tiCtrw KTVTO FiA liAllifrw toinrAmff.
www.dacoromanica.ro ,
*--n(47
19

,,,,. D%, se ..
ttt .. II
in0111MH tyco 1110 t n Finm ti tii ['AV/171,1,1,1'i
KPIACSiv
i
, ll, A 411171.1K 0 Hal%
teS _i X. I
0 / 1 e. w / / I
p1R+Aliti MN iuiar; LIZ tital Hii
ti KTVT Off nkur my HAM1 ifit hprT

IDVI 19
y.( A 1 A
4 /1
AOCTOHNiALUHK1 6 WIAk fliffiliTAOCTH CFOMCiltfrI FA1 .
E7CrohlTelonct (T(II,nfii ml
mi o
, ai17i
nto 4. tyGO IA Xi noittp I IMPS
H n0444[11711 illif MANNA HAMA 34(11HTHHIVE
e r /,
ti.SIAIA
/ - .. Ils / 1.
/
XOTA
nit KtInCH cArogoAri mAtom, HiltrytnitA4 Cgon,
/ 1

Limn Oig0 Apt 111t1 I .1, OCilt1 et ri). 11 1 cimnsta loud (wpm initmki
4 ... /a. 1 / 1
,150GpOTiAf1 4 H umaoiroyToTgotturw AAAletA nAmt ri0
/ I - --7-----ft-- --r-------1/
MArkril AELVAAT TiiiHMI iiIIHAA4194VkA 1 HAWN a pAA LI F a M t
WT.' /
ardrIMENITSA gAtfifrW MCI. 0744440 A ff IMAM a 1 i m f , i.r.4 c.

647nAirt
11
eil int.tx%
f c'Arl .E4isit] notsiliwnimt oilco ci-rona
AVIN.444% HfCTOrKH;(1 Art7% IIKH1107.4
I
s AA li.:Wi notal4rii
el cerloAcruigin giedrii moo. niteetrAort, MIAAT npftt4stVON
.2. 4.- I i / '1-
/ i r_ / /.... ete
.... i As 1
is MAIN H g4 CIA fr AT1H1H4fif If CT BUT Iii0H 'ICAO altincritt 7 'AK*
ANC.' it ii cno.e,ornTri CACO 11110AN, CI Ulki A%Kliiiri 1;octs.au
,
... 4 .. / 1-
6114MH cArooyropummit TOA. g t731141(41 K-0411 Tirmfliff it-
I *sir ,r 'a- + ..2... 1
- ea-
KOAL rim WITHalf t KO irpHTFUllf HinfilTAHW Agif WW1 41
AANAWCTfia. GA- -THSKI rocnIAVKTA atfitaTACrn filtdf.4 0144Fif

11 V
% 4 .4 a. . 4 1
0E1. II IT hfillokcjohnittwtimm erromnift, it alcirAmiLIMH MOM
/
TliAmft tiAilifimt1 f 14 r o A i n nw gsf&TAIMIL.
jI
/ .S.
muficiaT
m rI 40% , MAlilinkf artyrmArtu rti4 AAKH ?I EACTAtio
, . .11.

es- x- I
firm's( MHAOIATthArw 4CTVT014.

rilitiTH We'd mriaTirti.HIN tifIGICOrtif


14111iH fACI,
MfArierty W WAOriohMs,aIfIMI
t ,...4'
. / Ippr
l 1'.
111.AMKIA
trACHTIALI .A.nronocK7A ,,VIAMA 6 ctuaturtu
.. . .. 4.-
trentrilA HITLIA cqA , HTVT oft7SA nprefiriTA 0
1i
IITH liAillihsv 'In 111Cii0 (44
I-
EfArr MO .
/ ,,, a .. IP .. . - 4.- i ...
2- Cry 'g
131F1OCA OW trcA eff, W IlIfftlirfTAUH h CACITTHITMWIti
'W t V A. Per,
BAYMIWIE CIAONCfH0 Ell H l'IrtHCAMO A401010 AAftilts szyrir
iliffillApcirff 6 LIU* v cs pet-To-if 1E1 ip A ct is-1(.01,7Aorl.47-,
www.dacoromanica.ro
A% cal 17.iiitrar tummy +7fit
20

Intr'o opera eclesiastica aprpe necunoscuti, un antologhionu, in limba slavona,


am aflat o N-te interesanta epistola dedicatorie, semnata de Orest Naturel. Cartea e
dedicata lul Mateid Vodi Basarab, nstapanul si voevod al tdreI Ungrovlahil zaplan-
ckaia. Orest Nasturel a scris acstA epistola ca din partea luT Melhisedec Pelopone-
sianul, egumenul IndnastireT din Campulung, al cAreia era titor celebrul Domn muntean.
Facsimila din urma da acsta importanta epistola, care ne vorbesce nu numaT
de tipografia Inflintati la mdnastirea din Campulung cu spesele Domnitorulul, dar si
de diverse fabricT, astall cu totul ignorate, de hartie si de felurite obiecte de arama si
de fier, oranduite de Mircea-cel-Mare.
lata traducerea acestel epistole :

Precuventare pentru dedicare O oferirea acestei ccirli Doninitorului titor al


mnatirei
LuminatuluT, puterniculuI, evlaviosulul Domnitor Principele I6n Mateid Basaraba,
prin gratia luT Dumnezed stapan si voevod intregeT ter! Ungro-VlahieT si de peste
muntI, etc.
Milostivulul si binefacdtoruluT nostru Domn si stapan,
Bar, pace, sandtate, vita Indelungata si fericita In prea malta si puternica a Ta
domnie si Induratre mantuire. NoT, subsemnatiT, tot-d'a-una rugAtorT robT al Inaltimel
V6stre, ne Inchinam, Te felicitam, ItT urAm bine si cu zel inAltArn catre DumnOed ru-
gaciunile ndstre.

Mciria Ta,
InteleptI ilustri qis-ail: ',lauda acelora carT desvolta si rnaresc virtutile lu Noi
insine am vOut de cate diferite si prea falnice virtutT estl inzestrat Maria Ta si de ce
iubire nernarginita.
Precum ferul este atras de magnet, ast-fel si laudele astre sunt atrase de aceste
virtutl ale InAltimel Tale.
Protectiunea ce ne-al artat atat noa, cat si preaslavite mirafistire, care s'a fo-
losit de atatea binefacerI din partea InaltimeT Tale, ne impune datoria sA fim multami-
torI si recunosc6torT, ca sa nu cadem in gresla nemultamitoruluT rob cu rdspunsul ski'
catre puternicul sdd stapan. Acsta maT cu sma, ca gasindu-ne Inteo stare restrinsa
si IncunjuratI de atatea neajunstu-I, dorim a lnlatura gresala nemultamitorulul rob si sa
ne Invrednicim de darul si sa Gm multamitT.
Prin conducerea lul Dumneqed si prin mijlocirea preacaldursel n6stre protec-
trice, preacuratel Fecidre si Nascdteore de Dumne4ed, acest sfat ne-a fost dat. Prin el
dar am fost povdtuitT si numaT dupe acest sfat ne-ail fost cu putinta a satisface nevoIa
ce avem de o tipografie, care tipografie, cu ajutorul luI Dumnelea si cu conducerea
preabuneT nstre protectrice NAsatifire de Dumnqed si cu cheltuiala darnicei a InAl-
timel Tale, o posedem deja si am transportat'o In mdnastire.
Ast-Id, dupa prima porunci a MarieT Tale am tiparit deja cartea necesard bise-
riceI, numita Minei sad Antologhion saft Sueatoslof, pe care carte ne simtim fericitI
noT preasupusiT robT a o inchina si oferi InaltimiT Tale prea milostivuluT nostru stapan.
Aparititmea acesteT lucrad contribue si maT mult la inmultirea virtutilor Inal-

www.dacoromanica.ro
21

timil Tale si este o dovada de calitatile obicInuite osebite de binefacere ce Te carac


terisza.
Cine dintre fostiT stapanitorT aT [ere! (d'ara iartisi din nema i familia ilustra din
care Te trae Maria Ta, bineradtorul odini6rA din neamul Basarabilor Negoia) a'a
aritat ata de binefactor treT?
Prin intelpta MarieT Tale carmuire, tra a fost inzestrata, inteadevir, cu ataca
fapte bune, care mal inainte niel o-data nu s'aj pomenit.
Prin asemenea rapte, dar, maT nti, ail putut sa se inmultsca, pentru slava
luT Dumnegeil, o multime de bisericl, mmastiri i alte asedaminte, iar apoT tipografia,
fabrica pentru facere de hecrtie, preeum i alte felurite obiecte din arama, ter, da-
imite de Maria Ta i alte infrumusetarT.
Din aceste asedminte, dar, s'ati revarsat in trd o binefacere si o coi-1161.A, care
nu se datoreza de c. faptelor binefacitre demne de lauda ale Inaltimel Tale, lauda
care va fi neincetata si niel o-dati stinsa, lauda care se va prelungi mal mult de cAt
veacul, prin cartile tiparite in m5nAstire, sub ocrotirea Marie! Tale si cu ale Mariel Tale
cheltuell.
Primesce, dar, primesce acum cu indurare, o I Stapane al nostru i pururea cti-
torul nostru milostiv, primesce din partea nevrednicilor i rugatorilor robI al InaltimeT
Tale, primesce acsta carte cu huna vointa, cu darul lul Dumnedefi i cu ajutorul a tot
puternicel !Ristre stapine, care a bine-voit sa faca sa apara cartile aceste, cu carT ne-am
Imbognit nol nevrednicil. Lauda, decT, se cuvine Inaltimel Tale, care ne-ai inzestrat
cu fabrica pentru facere de heirtie, cu care sa intimpinam nevoile nistre, noi robil
supusT. Lauda numelul T pretutindenT stralucitor I Iar pentru risplata vecTnicelor
buntatT ceresci Inaltitnea Ta va avea In vita Sa anT fericiti ca al lui Nestor.
Rugam, clec', neincetat pe A-tot-puternicul i iubitorul de 6menT, ca Impreuna
cu augusta Ta sotie, milostiva si bineficitre stapana, si Te invrednicesci sA litl nu-
miratT intre RegiT i PrincipiT carI servit cu credinta.
Cu cea maT mare rima, cu cel mal mare zel si aplicare, neincetat, suntem da-
torT a !alta rugaciunile astre pentru acest scop.
Cu umilinta, plicere si tot-d'a-una rugator!, cu supunere ne fnfatisiim InaltimeT
Tale, fiind a! MarieT Tale, milostivulul nostru stapin i binefacitor ctitor, pururea ru-
gatorI catre Dumnedeii, prea supusT robl.
Melhisedec din Peloponez, igumen mareT mnastirI Dalgopolscaia (Cimpu-Lung),
cu hramul prea slaviteT Adormir! a prea sfintel Nasathre de Dumnedeti, al careia ctitor
estl Inaltimea Ta, i torf fratir.
Precuv6ntarea acesta, o! prea marite D6rnne i binefacitorule stapine, a fost
compusa i scrisa de mine, cel ma! mic rob al Mari& Tale Orest Neisturel, al II-lea
logoft. Scris in comuna mosiel astre Fieru (HerescI ?).

TOMUL I, PG. 10, ANEXA *)


Pina maT in dilele din urma se credea ca cea mai veche carte tiparitil in limba
rominsca a fost .1nOtatura crestinscau. Cipari pune anul 1546 data tipAriril acestei
cArti, de care el mal intid a fcut mentiune In n Chrestomatie sau Ana2ecteliterarieu,
tiparita la Blaj in 1858, la pag. XIX. In n Organul numerile 54 i 55 din
3 si 14 lanuarie 1848, celebrul nostru filolog pusese deja intrebarea: care este cartea

www.dacoromanica.ro
-22
cea mal veche rometnscd? Rdspuns'ad Cipariu la acstA intrebare, ci cea mal veche
carte este un Catechism rominesc sad InvdtAtura crqtinscA, tipAritl la Sibid in 1546.
De cit tot Ciparid adauge ca el n'a v6slut cartea i se indouiesce cA acsta e data c,ertii
(pag. 308). Ast-fel rgspunsul la intrebare n'a fost dat. Domnul B. P. Hasdeu in nCu-
vente den betrani (tom. II, pag. 40) refusg de a admite existenta arta de la 1546,
totuI tot Domnia sa afIA, dupg cronica pastorului sAsesc Simon Masa (mort la 1605),
cA la 1559: die Martii Johannes Benknerus, judex Coronensis, cum reliquiis senatoribus,
reformavit Valachorum ecclesiam, et prmcepta catecheseos discenda illis proposuit 1).
Din aceste irurT D. Hasdeu vede, ci un catechism s'a tipArit la acstA datg.Dom-
nia sa crede ci n Intrebarea creftinscciu din codicele Pope Grigorie de la MAhacT este
o simplA copie dupg catechismul anterior.
Ultimele cercetArI in privinta acestel cArtI, Multe de D. I. Bianu in Bibliografia
romdnsceigi, ati avut de resultat o noug afirmare a existente catechismultii, insA cu
data de 1544.
Codicele MAhAcene din 1607 dad numaT o copie dupg o tipAriturA din 1560, ti-
pAriturA ce pare-se cA n'a vOut'o nimenT pAng astAdf.
Ca cea mal veche carte a lui Coresi, Ciparid ne-a fost dat in Analecte, Psaltirea
aceluia (1560). D. Hasdeu a intreprins la Academie public,area aceste psaltirl, cu data
de 1577, i dice ch: ne nu mal pulla adevgrat cA lucrarea luT Coresi este prima tipA-
ritur despre care noT putem vorbi de visua. In dilele din urmg D. C. Er-
biceanu a descoperit o carte de ale luI Coresi mal veche de cAt Psaltirea. Acsta este
Tetravanghelul lui. Aceste cArti Ciparid. 'I-a pus anul 1580, pre cAnd pe exemplarul
descoperit de D. Erbiceanu se citesce anul 1560-61: ni cu lisa jupAnuluI Hane
Beagner scris'am e diacon Coresi ot Trgovkte i Tudor Diac, i s'ad inceput in luna
luT Maid 3 dile i s'ad sfrit in luna Ghenarie 30 dile v6 leato 7069 in cetate in Braov2).
Despre acest Tetravanghel i in genere despre Co'resi, vorbim la pagina nstrA 10
din tomul I. Afirmgm i aci cA existenta sub condeiul luT Coresi i a luI Tudor Diacul
a une ortografli stabilitg, e probg neindoui6sA cA ea nu era o nAscocire a luI, ci cg.
el a 1nv6tat'o de unde-va. Decl, era lucrarea und coli romtinescl. E probabil cA Diacul
Tudor indreptA limba i ortografia tul Coresi.
DecA cea mal veche carte romAnscA tipAritg rgmAne acum Tetravanghelul, de
care vorbirgm, se scie bisA cl posedem codice romAnescI i mai vechT. Aa vom cita co-
dicele Scheian, editat de D. profesor I. Bianu. Evangeliarul scris intre 1492 la mngs-
tirea NeamtuluT din ordinul lui*tefan-Vodg-cel-Mare, cum i acel din 1502 tot de acolo,
sunt numgrate i ele filtre cele maT vechT manuscrise3).
Aprpe sincronistic cu manuscriptele existA tipografie la Trgovite. Acolo Ma-
carie a tipArit in 7016 (1508) cel mal vechid Liturghiar cunoscut pana astAdi. AcelaI
Macarie a imprimat la 1510 Octoihul slavonesc, iar la 1512 Macarie imprimg un noil
Evangeliar, acel cunoscut sub nume de nEvangeliarul lui Neagoe-Vodei u.

TOMUL J, PG. 11, ANEX4 C***).


Am promis a da la acsti anexA precuvntArile din diverse cArti publicate in
timba romAng in secolul XVII. Nu implinim asemenea promisiune, de re-ce in aniT din

I) Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum ed. Trausch. Corona 1847, pag. 61.


3) Ved( editiunea tip5rit la Bucurescl In 1889 de archiereul Gherasim Timu.7 Piteteanu.
3) Primul este asbill In biblioteca de la Miinchen i al douilea in cea imperial4 de la Viena.

www.dacoromanica.ro
23

urmi Academia publici Bibliografia romini pe acest secol, insotiti cu rettsite facsimile.
Asemenea publicatiune face de prisos lucrarea promisi de noi in 1890. Ca si fie Hit
mai complecti Bibliografia veche a Academiei, 1-am imprumutat un insemnat num6r,
de opere vechi cari 'I lipseatl, dar se all in Fundatiunea Urechii din Galati.

TOMUL I, PAG. 12, ANEXA E **).


Am ficut mentiune la inceputul acestei pagine a 12-a despre hrisovul lui Const.
BrAncoveanu, relativ la sec:Pia din Sf. Gheorghe. Tati acest hrisov :
lo Costandin Basarab Voevod, den mila lui Dumneyleu Domnu i obliduitoriu a
toati tera Ruminsci, den toate bunele fapte, mai bune si mai folositoare cu adevrat
sint die ce aduc folosinta ce mai mare la oamenT, i trupeste i sufleteste, inteacesta
chip sint bunititite cle ce si numescu etri cuvintul dumneziestii credinti i citri
insusT Dumneileu, acl cu adevirat au incepituri i sivirsit pre insusT Dumnesleu
carele Taste binele cel adevrat. Pentru acia dar cite bunititi si fac spre einste lui
Dumne4eu, acl s cade s le socotim mai mult decat alalte toate, i pentru acTa tre-
bue s ne nevoini mai mult in tot chipul si le liudim si si le nnirim, i cit vom put
si le Intirim cu adeverinti; pentruci ce alt lucru ar fi mai cinstit si mai dumnesleescu
afari din die ce si facii intru numele lui Dumnesleu ? si mai virtos ci cate bunititT
facem, ne invati sfinta scripturi si le facem intru slava lui Dumneyleu; de'ntru acste
dumneziestI lucrurl mAi mare Taste a ridica cineva si a zidi si a face case sfinte
dumneziesti lAcasurT, i si le inchine lui Dumnesleu spre a sa Slavi i mirire, i si le
diruTasci Miririi sale cu smerenie, din cele ce Tari dala Dumnesleu s'au cistigat, ca
pentruci acTasti fapti si indemne pre multT spre dumnesleesca dragoste. Drept acla
dar invrednicindu-ne si pre noi Dumneleu cel milostiv cu stapanir pamantului acestuTa
al WM RumnestI, fiind scaunul stramosilor nostri al Basfirabestilor i cu a sa Dum-
nezisci inn i paza, aflandu-ne cu acIasta stapinire, i vazand ale lumii acestiTa cli
gut toate desarte i trecatoare, si nu ra mane omuluI nimic alt, fail cat numal bune
fapte i lucrurT, cele ce ar put radica spre slava lui Dumneyleu, pentru acTa i nol cu
slabl puling a noastra pre MO altele vhand sfanta acTasti bisrici a sfintuluT
marelui mucenic i ciudotvoret Gheorghie, care Taste in orasul Bucurestii, metoh sfin-
tului si de viTati dititori mormintului Domnului nostru Is. Hs. ci s'au vechit fiindu
de multi vreme zidir ei cit sA ved mai mult spre surpare, i fiind i mici bisrica
strmti, i ne-avind niel o grijire pi din liuntru, n'am putut ingidui sA vedem In mij-
locul unui norod mult ca acesta, care Taste in enoriTa acei bisrici, a fi biserici mici ca
acsta i firi niel o podoabi i infrumusetare, ci ne-m indemnat de'ntru dumneziasca
dragoste i cu a noastri mici putinti, am zidit den temelie si am inoit acTasti sfinti
bisrici a marelui mucenic Gheorghie, metoh sra'ntului i dumneziescului mormint, ne-
voindune de am %cut biserici mare si largi precum si vede, si pi den liuntru lar in-
frumusitindu-o cu toate podoabele cele-ce sA cuvin, cu candele, cu sfesnice, i cu alte
argintiirii i cu odijdii scumpe, i cu toate cle ce tribuescu, ea si sA poati bucura cei
ce vor intra In trinsa spre ruga lui Dumnespu, si nu numai bisrica am zidit den te-
rnelie, ce Ind si mai nainte chiliile cle ce sint pe de supra cettii inprejur le-m zidit
si 16-m ridicat precum sA vid, ajutindu-ne la cheltulala acestor chilii i prfericitul
printeleptul pfirintele Patriarhul al sfintiT cetiti Ierusalimului Kir Dosotelu; i afari
de'nteacest socotind DomniTa me schimbirile vremilor care si IntImplA in lucrurile
omenesti, de'ntru Intmplrile lumii, care de multe orT vin dela bine spre riu, dela no-

www.dacoromanica.ro
24

rociri spre nenorocire, faeut-am Domniia-m ajiltor sfintii acestii case, ea sa se poat
pAZIsi sa se ajutorze spre huna i laudati stare, adecit : pus'am DomniTa m 30000
de ducat! la Teca a liai Sfeti Marco care iaste la domniia VenetiTanilor, care halal 1-am
inchinat sti fie in vecie statatori la aclasta sfanta bisrici a marelui mucenic Gheorghie,
metoh sfantului mormantu, intarindu cu acestu hrisov al Domniimle, ca toatti dobnda
acelor 30000 de ducati, care face inteun an 900 de ducati, Tar talere fac 810, acesti
bani sa sa d far nicI o indoTala la acTa ta sfanta Manastire, sa aiba ai lua egumenul
care va fi, si sa d de'nteacest pre an la 3 efimerii talere 100, si la un cantret
tal. 100, si la 2 diacAni tal. 50, si la un aprinzatorTu de candele tal. 20, si lar sa mai
d la 2 daseali c,are-i sa vor afta la scoala domnsea, care s'au fa'cut la sfeti Saya de
aid din Bucuresti, care Taste lar metoh sfantului mormantu, care hisriea Taste fA-
culA limit& lar din ostenla noastra, la aciasta scoala sa sa di tal. 300, insfi
dinteacest sa aiba a si dar, la dascalul cel mare tal. 200, si la al doil dascal
tal. 100, care-i acesti 2 daseali, cate invataturi vor fi datori s invte pre ucinicY
si in ce chipu, lua-vor invatatura den patriersasca carte a pr-fericitului Patriarchu
al sfintii cetati Ierusalimului si a toata Palistina, duhovnicesculuI wistru printe
Kir Hrisantu, incepndu insa sa sa d aclasta plat& dasealitor dela ltu dela Hs.
1750, dela luna lui Septemvrie 1 zi; lar la preotii care-I fac slujba bisricii sa sa d
dela ltu 1707 Septemvrie 1 zi; lar cela lalti bani danteacTasta suma ce s'au zis
mai sus, catI vor mai rainn sa sA d la sfantul morrnfintu, insa acestl 3 preoti care-i
sant d slujba bisricii lui sfeti Gheorghie, sa fie indestulati cu acTasta platit care am
randuit sa li sa d, i alte castig,urT a. nu me caute a av, niel sa scoata discosul in
bisrica pentru dnsiT, ci in locul disco;ului lor, sa umble diseosul saraeilor, pentru ca
mila care dau crestinii ea sa se d saracilor afara, sa nu intre in bisrica sa faca tul-
burare la sfnta ruga. Acest dar ajutoriu care n-m nevoit de'ntru cat n-u fost
putinta de am facut acestii sfinte Manastiri, dupa cumu araata intr'acest hrisovu al
DomniiI noastre, pohtim i rugarn pre toll cei ce sar intampla den mila lui Dumne4eu
In urma noastra a fi stapinitoriT acestui piimantu, au den nmul nostru, au altii striinii,
s pazsca i sa tie acsta danie a sfintii Manastiri ce scrie mai sus, nestricata neela-
tit, ca si pre dansiT pazsei Domnul Dumne4eu suptu mila sa c sfanta; lar care
nu va plizi i sa va brodi si faca vre-o stricaclune i vre-o lipsa d'entraciasta mil ce
serie mal sus, lasam sa alba judeator i platnic pre cel ce-i stit sfantul mormantu
in zioa de asta-zi la sfantul Ierusalimu Domnul nostru Is. Hs. unde i aciasta stInta
Manastire iaste inchinata, i sa fie departati unii ca aceTa de mila sa c dumnisiiasea,
in ciasta lunae si in c viitoire; asijder si din fiiI nostri si den nepotT, strenepotT, ne-
menii sa. nu sa tinza a face vre-o stricacTune acestii mile ce am facut sfintii bisricl
sfantului mormantu, ci sa si fersea toti cine sa va trage den nmul nostru, i i sfintii
pr-fericitii Patritarsi i egumenii dela sfeti Gheorghe sa pazsea acste ce am lasat
mai sus, neclatite i ne-miscate in vci, niel sa fie volnici a radica acesti bani dela Teca
Venetiei, orl ce pas de mare ar av sfantul mormantu sau sfeti Gheorghie, ci sa st ne-
chtiti i ne-miscati in vei cum s'au zis, ca ori care ar face vre-o stricaciune, lisam sa
fie si acela supt acest greu blastem ce eau zis mai sus i am intarit hriQovul acesta
cu marturisir a Tubitilor fiilor nostrii: Costandin, *tefan, Radul i Mateiu BrancovniT,
si a einstitului i sfintitului bOtranului parintelui nostru si Mitropolitului a toata tera
Kir Teodosie, si a episcopilor tarai: Kir Antim ot Ramie, i Kir Damasehin ot Buzau,
si a toturor cinstitilor bolarilor Divanului Domniimle: Costandin Cantaeuzeno biv ve!

www.dacoromanica.ro
25

Stolnic, i Mihai Cantacuzeni biv vel Spat. i Costandin Stirbi ve! Ban, i Serban Can-
tacuzino ve! Vornic, i Serban Grecnul vel Log., i Toma Cantacuzino ve! Spat., i Serban
Bojornul vel Vistifar, i Radul Golescul ve! ClucI, i Stefan Cantacueino vel Post. i Ia-
nachie Vcarescul vel Pah. i Sin-ban Grecnul vel Stolnic, i Pana vel Comis. i Ptilrasco
BrzoIanul vel Sfirdar, i Iorga vel Slugr, i Costandin Corbnul vel Pit., i Gligorie Ba-
lnul vel Vornic ot Trgoviste, i Iordachie Cretulescul vel Aga, i Ptru Obednul vel
Arm. si Ispravnic Barbul BrAiloIul 2 /ea Log. si s'au scris in orasul scaunuluI no-4tru
Bucurestii la al noaol-spra-zcel an al domnii noastre, de Necula Logofetelul.
Septemvrie 1 din, ltu dela zidir lumii 7216.
Barbul B1.40(411,1 2-lea Log. procit.

Acest hrisov se all trecut in condica Brancovnsci de cartI i liriserve, la lila


No. 410-411, ce se pistrza in Archivele StatuluI.

TOMUL I, PAG. 12, ANEXA *).


Domnul Grigorie Tocilescu in Petru Cercelu, studin istoric publicat la BucurescI
in 1874, aduce o scrisre de la calugrul grec MateI din Pogonania, Mitropolit al Mr-
relor, care a trait In tra rumnsca sub domniile lui Radu Serban Basarab, Radu
Mihnea, Gavril Moghill i Alexandru Vodd, din care D sa conchide:
Instructiune? niel era vorba de vre-o soil. In cliteva ranastirI se invta pe cei
ce aveail sa devina preotT si 'I invtaii numal a sloveni buchile vre-unuI ceaslov. Gel ce
putea si citsca slobod slova de mna era lucru mare
lata si extractul din scrisrea calugarultil
Fa Maria Ta, sc6l de unde s se rspinclesca lumina in teara tea ; astai nu
'raj in acsta tra om invtat, nu, niel preot, nici calugar, niel archierefi, nicl laic,
pentru cil n'aa uncle set invete carte... Buril reI (preotii), asa cum sunt, tot se all col
'Tulin, dar dupa ce vor muri i acestia, nu se va mal afla nimine sil se faca preot, niel
dogoft, niel gramatic, daca nu se va deschide scl, unde sil pedi 6meniI invta carte...
mimenil at c'lut asa de jos ca i vitele; nu sciii carte si cum vrI sil se lumineze ?...
nIn bite impratiile se afla sale si case de crescere, numal in tra Ta nu se AA niel
una" I).
Este cu Mina sem multa exageratiune in afirmatiunea calugaruluI grec, care de
sigur intelege, prin vorbele lui, ca lipsesc in tra seal grecesci.

TOMUL I, PG. 12").


In nota de la acest loe am fost promis sil dati ca anexe prefetele de la ',Chain
infelesului a luI Varlaarn din 1678 i, ca anexa D, prefata cartel nMargaritara din
1691 si lista tuturor publicatiunilor din secolul XVII. Dupa cum mal sus aretartn,
adaugim a spune ca, in urma publicatiuneI Bibliograflei romne de D. Bianu, nu mat
publicam i noI aci asemene prefete.
La nota ' de la acstasI pagina am promis sil publicam un studiii (ca anexi
F) asupra sad elene de la Patriarhia din Constantinopole. Colegul moil academic D. Er-
biceanu, in numer6sele sale studii asupra documentelor bizantine, a tratai de acsta

I) Pag. 24-25. Petru Cercelu de Gr. Tocilescu.

www.dacoromanica.ro
26

cestiune i, decI, m refer la acele studil i suprim aceea ce era promis ca anexa F.
Amintesc numaI cele urrnatre :
Patriarchul George Curtesius sai Genadius, primul patriarch dupi cucerirea Con-
stantinopoleI de Turd, funda o saga grecsca in acel oras, numind'o Marea sala na-
tionaln (Tos yivou5), din care causa a si fost supranumit : Seho(arius. Barbat cunoscut
prin scrierile luI favorabile despre Aristot, smila lui exercita din capul loculuI o Inriu-
rire re-care asupra culturil poprelor din peninsula Balcanica. Totusl nu acksta scla
din secolul al XV-lea avu influintI de Indata asupra cultura* natiuniI romne. NumaI
dupa ce se legar Romani prin tratatele lor cu Turcil, barbatiI romanI avur ocasiunea
de a se adapa de invtatura la scla grca. din Constantinopole 4).
&tila mare nationalei din Constantinopole, tolerati sais nebagata In ~fi de
Turcl, continua a se desvolta subt director! ca loan Zygomales i fiul sd Teodosie, asa
c spre linea secoluluI al XVII-lea devine In adevr un factor cultural al poplrelor
crestine din Orient. Demetrie Cantemir amintesce acsta si o si numesce cu numele de
Academie el enet . *cla acsta dete o pleiada de invtatI, din carI multl nu putine
legatud avura ca Principatele romne. Dimitrie Cantemir amintesce de mal multI din
acel barbatI i cu deosebire pre loan Cariophyle, fllosof, teolog si mare predicator al
bisericel Constantinopolitane, Balas Scevophylax, Antonie i Spandon, care predad filo-
sofia Peripateticilor, Iacomus renumit gramatic de la care Cantemir Invta cum
insul ne spune elementele de filosofle, cand locui la Constantinopol. Sevastie, cele-
brul autor al Calendarulul eclesiastic si mal celebru prin controversa bisericiI lul In
cea latina...
Nu vohl urmari t6ta lista barbatilor ilutri esitl din scla mare de la Constanti-
nopole, data de Cantemir. Tm! ajunge pentru teza mea de la Tomul I, pag. 12, a lucrariI
mele, sh amintesc relatiunile cu sceda. din Constantinop de ale spatarulul Milescu i apoI
numele unul leremia Cacavela candiotul, calugrul meil predicator al bisericeI din
Constantinopole, care insa fu unul din Invtatoril luI Cantemir, numele lul Anastase
Condoide, Invtatorul copiilor acelulasT Domnitoriti, sunt de ajuns pentru a legitima
teza !Ostra asupra inrturireI culturale a sceoleI din Constantinopole asupra celel ro-
manescl, inca inainte de domnia fanariota. Evident ci dupa ce tronurile romanescl sunt
ocupate de fanariotl, acele influintY sunt meref: spornice pana ce j'Ara cu ele In lupt
curentul national, care culminza subt Tudor Vladimirescu si G. A.saki.

TOMUL 1, PG. 12.


Mal promisesem sa aduc (ca anexe la nota *** de la acstasI pagina) extracte din
scriitorI strainT asupra culturil teril muntenesd sub Brancoveanu. Renunt si la acsta
lucrare, In urma publicatiuneI colectiuneI Hurmuzake, etc.; da mi se cere s'A reduc cat
mal mult publicatiunea mea de t'ata, in interes de economie....

TOMUL I, PAG. 13.


Am promis la anexa H Intreg documentul scleI i schituluI de la BerislavescI, dar
tot spre a scurta materia volumuluI nu-1 mai public, ajungnd citatiunea ce am publicat
la acstA paginA cu referint6 la !cal.

I) Primul director al plel tul Genadius de la Constantinopole fu Motel Camariotis din


Tesalonica, propriul sUi magistru, care urmA teoriile aristotelice ale fundatorelul sc6lel.

www.dacoromanica.ro
27

Dim aci analisa mai detaliath a Uricului lui uo Const. Neculal V.V. domnul Mol-
dove, de la 7250 (1742) :
Mal intid domnitorul ridici birurile de asupra clerulul ; apoT adauge : nOi dar
de acum inainte cta bisericsci avnd numaT de grija sfintelor bisericT, si aibi a urma
porunca Sf. Pravile i curatT i fAr prihani sA petrci i cu tot felul de invtituri 1m-
podobitT, luminAnd vrednicia lor precum se cade..
Domnitorul poruncesce apoT ca egumeniT mdnistirilor si porte griji de economia
sporul mOnAstirilor, de podba bisericei... CAlugAriT cad vor fi, afari din mnistirl,
sA nu adi. Si nu cAlugirsci nimenY firi de stirea pr Sf. Mitropolit, ci unul ca acela
si vie la sfintia sa pirintele Mitropolit i Sf. Sa ne va face de stire noud (domnitorului)
ca sA poruncim AntAid si se scti de la bit i apoT si se cilugirsci. Preotul si fie
dator a merge la Militia sa Mitropolitul, asemine la Episcop, ca si le dea sorocul piinA in
40 qile si invetelntelesul taineT bisericescT, care 1nteles se cade a '1 sci tot cinul preo-
tesc i ceT ce vor vrea si se preotsci Antid sA mrgi la Mitropolit i Episcop, soi se
ispitse i si se faci tarcovnic i pot-diacon i diacon ; apoT avAnd rAvna de preotire,
si se faci preot. i earl se vor sili cu invtitura, fcndu-se preotT iscusiti i cu totul
vrednicT, unil ca aceia vor avea i maT multi mili, iar carT nu vor urma poruncei glutei
Pravili sail a sfintitilor ArchiereT si nu vor invdta Intelesul pia. la sorocul ce li se di,
vor fi pedepsitl cu biserica.

TOMUL I, PG. 14.


Tipograful culegkor a ficut la acsti paging o Wire ce nu pifite sA rtnini nein-
dreptati. La alin. al 3-lea al pagind pune data n9 Maiu 7524,, in loe de cea adev6-
rati : .9 Maid 7254". De altmintrelea acsta er6re se putea corige cu chiar data de la
finea actultd publicat pe acsti pagini.

TOMUL I, PAG. 15 si 19.


Din domnia a doua a luT Grigorie Ghica la Moldova maT gisim un document re-
lativ la scolf, Este un folio forte mare contrasemnat de Tinase logofAt de Taini Cu
sigili mic rosu, cu armele ambelor principate, dat in IasT la 23 Noembrie 7245 (1736)
In anul I al domnieT a doua. Documentul acesta aduce mirturia urmitorilor boerT :
Sandul Sturdza ve! Logof.
Iordaki Cantacuzino vel Vorn.
Iordake Roset ve! Vorn.
Const. Ipsilante Hatman i pircalab SuceveT.
Grigorasco vel Post.
Toader Palade ve! Spat.
Gavril Costake vel Ban.
Toader Costake vel Pah.
Costake ve! Vist.
Lupul Ghenea ve! Stoln.
Aristarho ve! Comis.
Uriciul scutesce Mitropoliel Iai mal multe bucate ',care pentru intAmplarea
vremilor i nevoile acestuT pimnt, ce este peste totl de obste, aftAnduse la slabi stare,
lipsiti de pochiba ce se cadeig.

www.dacoromanica.ro
28

Pe Ifinga aceste scutiri de bucate d Mitropoliei pe fie-care an cate 100 le din


vaina cea domnsca, 1/2 la Craciun si 1/2 la Pasci, sa '1 fie de ara si de unt-de-lemn de
candele peste an... si inca de vreme ce sunt dou4 csale, aicea in oras in Iasi, una gre-
asea si alta slovensca, A. fie dator Mitropolitul cel dupe vreme a avea piteare de
grije necontenit cercetare asupra dascalilor ca sA pue nevointa asupra ucenicilor sa 'I
invee precum se cade si sa-1 procopssca, ca cei ce se vor face preotl dintre
sa fie invlati si pedepsitI i sa peda ceti ordnduiala bisericei dup5 cum se envine.
pentru ucenicii de la amndou cei cari se vor sili cu invttura i vor
fi saraci, lipsiti de cele trebuincise in cari sa aiba grije Mitropolitul a 'I ocroti si a '1 chi-
vernisi de cele ce li vor trebui, pre unil cu lfa, pre altg cu imbrAcaminte, pre altii cu
lamia pentru ca sa nu lase invnatura dintru acea pricina (Urrnzi invocatiunea la
viitorul Domn s'A nu strice regularea blestemul).

TOMUL I, PAG. 19.


Hrisovul de la Antioh Cantemir l'am rtacit. De-1 voiii retina (si de sigur ca da)
mai tarditi, il voitl da in Addendele lucraril mele.

TOMUL I, PAG. 19.


In al 6-lea aliniat, la fine, am promis publicarea integrala a ducumentuluT aci
citat. Este in adevr a se publica ceva mai departe, la plg. 35.

TOMUL I, PAG. 49.


Cu referinta la scrilele din Moldova aducem aci cele ce am sciis in tornul II al
1st. Rom. la pag. 266 si inainte.
Am artat insemnatul rol ce a a vut Gr. Alexandru Ghi a in privinta sclelor din
Moldova, incepnd la anii 1747, in prima sa dornnie.
Despre Grig,orie Alexandru Ghica, cronicarul Canta dice, in scrierea sa, oc'a fost
om intelept invtat i iubind ca i alta sa se indestuleze cu invatatura, a fAcut mi-
nunate scoll, aprpe de Sf. Mitropolie din lag, intru care sa se invete multe feluri de
invtaturi si multe limbi. Adus'ail i dascali frt invtarf ; facut'ail si ordndueli dasca-
lilor i ucenicilor, ca sa scie fiesce-care lfa i ornduiala loru.
Am descoperit in archiva Episcopiei de Roman o copie veche, dupa chrisovul de
organisare a salelor sub Gr. Alex. Ghica. Acsta copie parta data 1766.
Prin acest chrisov Gr. Ghica, dupa ce arata importanta scopul inv5tturii,
spune ca nmai inainte cla se alta necoprinsci cu cele trebuincise spre pricopsla
ucenicilor, i c deci va se/ aduce/ acstei 1c6lci la starea cea mai deshdrit a inv-
prin inmullirea dascalilor i a ucenicilor; ca sci se ridice din ticeiloqita
stare 1i vrednicci de lacrimi a neinvlciturii pe norod i mai vrtos pe cinu/ preo-
Ose u. Gr. Ghica zidesce nacstci Academieu langa Mitropolie.
Domnitorul amintesce, apoi, ca a ornduit dascali nu numai la Academia ce a
zidit in Iasi, ci i in Vda. tra, la fie-care eparchie i tinut, cate un dascal, ca toti
cresting trei acesteia, mireni copiii preotilor, sa se procopssca cu invtatura
fapte bune.
Domnitorul dispune prin acest cbrisov, ca din dajdea cea ornduita a preotilor
erodiaconilor din tata tra, 81 se pltsca lefile dascalilor. Dajdia de la preoti pe an si
de la diaconi, va fi cate 4 lel noui, platiti: 2 la Sf. Gheorghe si 2 la Sf. Dumitru. Chri-
sovul Inliintza o Epitropie a sclelor, compusa din Mitropolitul, Hatmanul Ionita Can-

www.dacoromanica.ro
29

tacuzino, Vist. Iordache Costache, Vist. Hrisoscoleil, Pah. Manolache Bogdan, Vister-
nicul ce va fi dupa vremI, Ba Costi Avram, Ba Sandul Panaite, Ba Costea Papafil i
Ba Constantin Panaite. AcetT epitropT a sarcina de a purta de grija In MA vita lor
cu silinta i neadormire, de acsta Domnsca Academie, pentru cele cai;lute i trebuin-
ci6se. Gantt va muri unul din epitropl, ceT rmaT sa 'I inlocuiasca, prin alegere, cu
altul, cernd aprobarea Domnse. Epitropia are a se aduna o-data inteun an la Mitro-
i sa se caute de adunarea tuturor veniturilor i cheltuelelor, i care nu va fi
luat sfrqit i nu s'a implinit dupa acest al nostru Domnesc chrisov, sa le caute tte cu
cercetare buna i cu silinteu.
Aplicatiunea chrisovuluI urma a se face la 23 Aprilie 1766.
Urmza apoI budgetul AcademieI2), care hotresce lefile urmatre :
Dascalul cel mare Epistimurilor (sciintelor) pe an cate 1.500 leI i dascalului
celuT d'antid elinesc 600 leT i ipodascalului elinesc 300 leI i dascaluluT ce invat
carte grecsca bisericsca cite 180 leI i dascaluluI latinesc cate 240 leT i dascaluluT
moldovenesc (120) le, iar pentru 20 de ucenicI strainl i sracI ce se vor afla la ceolii,
pentru mancarea lor, Wtrtie i cernla, Cu bucatariul i apariul lor, prin purtarea de
grija i economia epitropilor, s se (lea pentru trebuinta lor 1.000 lel i la 30 care
lemne; pentru toll ceT ce vor locui in cla 375 leT.
La Academie Domnitorul nu nit& a orndui la biblioteca un bibliotecar, ca lfa
120 de lei pe an. Chiar i de instrumente pentru matematica i altele, chrisovul dis-
pune : ce va prisosi din veniturT i din cheltuelile ce se vor iconomisi de catre epitropT,
sa se cheltuiasca la cartI i la organe matematice i la cele-l-alte trebuincise ale Aca-
demieIu.
Nu numaI de c6lele din laI se preocupa Gr. Ghica, ci i de c6lele din Ma tra.
Se continua, i pe alocurea se infiintza din nog coll. Numal in Botoani i Galag c(f-
lele sunt cu dascalI grecescI 5i romanescI, iar alte 23 de colT prin judete, i cele 3
coll de la Episcopia RomanuluT, RdautuluI i Huilor continua a avea dascalI romanT
cu anume budget.
De abia se organizasera clele de catre Gr. Ghica in Moldova, i la 1769 rsboiul
isbucnind intre Rusia i Turcia, invasiunea otirilor rusescl i ciuma ocasionza invtd-
mntulul public regretabila incetare; in localul Academia din IaI se muta cancelaria
DivanuluI i, de buni sm, bite localele publice de coli patesc aceea1s6rta, fiind ocu-
pate in interesul otiriT de invasiune. Marealul Rumiantiov, pe la inceputul anului
1771, dintr'un indernn pe care nu '1 putem documenta astdi 2), se preocupa de c6lele
cele inchise ale MoldoveT, i provcti pe Mitropolitul Gavril sa 'T dea un memori despre
starea din trecut a acestor c6le.
Mitropolitul, ca anaforaoa din Aprilie 1771,11 spune cum repausatul Gr. Ghica

La Mitropolia de lagl existi un zapis al Catrina, nepta Popel Ursulul, prin care vinde
Mitropolitulul Gavril un loc Nflind trebuitor ccilelor ce s'aii fdcat acum dcind i alfi tnegiei
locurite ce ail fost prim prejurut nostru.0 Acest zap:s este din 1767, Junio 4, gi prob6ei soli-
citndinea cu care Domnitorul i Mitropolitul a fost pentru a m5ri locul destinat la zidirea gad
de hing5 Mitropolie.
Acest sinet, allat de mine, este publicat apol de d. Erbiceanu in istoria Mitropoliel Moldova,
pag. 33.
Din anaforaoa Mitropolitulul Gavril s'ar pires, crt aceita cu de la sine impulsiune a
provocat rede-schiderea goilelor In 1771 (Veip Istoria Sclelor de V. A. U., T. I, pag. 358).

www.dacoromanica.ro
30

Vodi, la Antia domnie, a aedat in qe6le dascilI de limbele elinsci, slovensei qi mol-
dovensci, rnduind lfa lor din darea boerilor cu dregtorii i mal apoI de la preotl.
Arati cA urmAtorul Domn, repausatul Mavrocordat, a iertat birul scolastie al preotilor
i a ordonat ca lefile dascililor si se plitsci de Visterie. Dar in urmi, revenind a doua
OrA Domn Gr. Ghica, din no s'a nedat c6lele ea Antia dri i a stabilit budgetul qc6leI
din IaI, dAnd :
360 leI dasciluluI celul Antiii elinesc
120 n n al douilea ;
130 n n slavonesc, i
100 n n moldovenesc.
Acsti dispositiune a respectat'o DomniI urmAtorI pini la Gr. Ghica, care a
adaos de prisosit lfd dascdlului elinesc. Mitropolitul arati ci daseiliT a fost totI
deplin pAni la inchiderea c6lelor, in anul treeut.
De intemplarea vremilor i din b6la ciumei imprdtiindu-se atdt
cdt i ucenicii, a fi rmas caele fcirci de lucrare, neputdndu-se sc6te i banii de la
preofi, tot din aceste pricini.
nAcum, cA a maI contenit nenorocirile i neodihnirile, dice Mitropolitul, voim
ca iariI si se puni clele la cea mal buni starew. Deja Mitropolitul scrisese Episco-
puluI de Roman, Leon, ca sA incpi a aduna birul de la preotI, dar acesta intmpini
dificultiti, pre carI Mitropolitul cerea luI Rumiantiov si le inliture 4).
De observat este finea anaforaleI MitropolituluI Gavril. El, fost archierea la Sa-
lonic, unul din Mitropolitil ceI maI grecisatl, dA dovadi ei nu este prea exagerati
iubirea luI de GrecI.
Crednd cA dupi invasiunea Muscalilor influenta Grecilor in Principate a scidut,
Mitropolitul Gavril voesce si o scadi i in c6le i, decI, propune lui Rumiantiov ea si
se reduci elle dascililor grecl i sA li se dea dupi cum lua i altI daseilI, cu msuri
i pe dreptate, ca si pti ajunge i celor-l-altI i pentru chivernisla ucenicilor s6racT2).

I) Episcopul Leon arati ci preotil doresc si se suprime limba ella din qc611 ca si se mal
scadi 9i din birul lor, de Are-ce copiil ce dat la pc61A n'ab invitat aprepe nimic de la das-
cAlil grect. Con!. rispunsul lul Rumiantiov &tire Mitropolit din 1771, Aprilie 22.
2) In timpul lul Gavril Mitropolitul se pregitise spre tipArire i gramatica rominsci de
Archimandritul Macarie. IatA titlul acestul manuscript (Academie, Cod. No. 102, 1 vol. f-o.):
Gramatica Romini a Pirintelul Macarie Archimandritul
In 4ilele prea luminatel yi de Dumneded incoronatel nistre Ecaterinel klexievna a titi
Rusia 9i a naslidnaculut eI, a Marelul cnz TesarevicI Pavel Petrovict, acum cu mila DomnuluI
Dumnedeil qi a bite! Moldovel InmrA/itire flind gi s'a tirara in sfAnta i Dumnedeiasca Mitropolia
cu blagoslovenia a Prea alintituluI archiepiscopulut i Mitropolitulut a tete! Moldaviel, Kirio
Kir Gavril i cu titi cheltuiala a Preablagorodniculul i pravoslavniculut marelut cnz al Moldovel
loan Cantacuzino Deleanul, a marelul Vistier . . . (anul lipsesce).
In stihurile &tire Cantacuzino dice:
Stihurt adonicesci
oNumele Uf:
Prin mine II-va
Sirele lumil
eind din trup
Nu te va uita
Daiiia. lapa
Muntele Corbub

www.dacoromanica.ro
31

Din actul ce m'alisara mal sus, mal vedem ca la redeschiderea sedlelor propusii
in (771, cursurile superire de filosofie i matematick nu se mal pot face momentan,
pentru ca nu aii scolarl, del uceniciti stredni ce le urmad se dusesera din tra, din
causa r6sboiuluI. Nu ne putem de ajuns explica, cum de aceste cursuri ad fost urmate
numaI de scolarl straini. P6te ea scolari! romanY, incepnd salta la 1766, nu avusese
timp In 3 ah sa ajunga pana la cursurile inalte si dascaln grecT de epistemil, adeca de
sciinte, I1 populasera cursurile inane eu scolarl adust de el din Orient, pregatitt In
tra lor pentru asemenea cursuri.
Feldmaresalul Rumiantiov, in Aprilie acelast an 1771, rspunde MitropolituluT,
el nu este de parere sa se suprime timba grecsca, fiind cea mal mare parte a cartilor
bisericesci scrise In acsta lirnba, i fiind-ca dnsa este si la alte Academit, i mal ales
la acelea unde exista o facultate de teologie. Maresalul nu admite deci scaderea lefilor
dasealilor elint 4). Cu tot nesuccesul rdsboiului intreprins de Episcopul Leon si Mitro-
politul Gavril, contra limbei grecesel, din scle, istoricul culturil astre nationale e
dator si inregistreze acsta incereare, cu lauda din punctul de vedere al romanismulul,
de i nu ar putea-o justifica din punctul de vedere! al culturit si al scdlel, cat privesce
invtamntul limbei eline, ea timba elasica, ce nu lipsea i in alte scon din Europa.
Adev6rat, c pe acolo timba ella nu se impunea ca vehicul de predare al sciintelor;
dar In locul limbei eline, In cate UniversitatI nu fcea acsta functiune limba latina?
O a treia corespondenta in privinta scdlelor, din 1771, este in fine scrisdrea Mi-
tropolitulul Gavril catre Feldmaresalul Rumiantiov, prin care II cere interventiunea ca
si se sc6tli din localul Academiel Divanul Cnejei Moldovel, fiind-ca ucenicil s'ad adunat
dascalT s'ad aftat si ad luat iari incepere Academia. e Sud case boeresci deserte
destule pentru adunarea Divanului, dice Mitropolitul 2).

Cu pacea de la Kuciuk-Kainargi, din 1.774, si cu reintrcerea in Moldova a tul


Grigore Ghica ca Domn i numirea la Domnia Munteana a lui Alexandru Ipsilante, cul-
tura nationala face buni pasl inainte.
Scdlele din Moldova functiondzi sub Domnia Jul Gr. Ghica, pe la orase, eparchiT,
chiar pe la unele sate; asa aflam scdla cu dascal roman la sat la Rugindsa.
Cum ca continua sc6lele a functiona i dupa tragica unirte a Domnitorului Gr.
Ghica, resulta si din sarcina ce are Archimandritul Mazareanul de indreptiitor al pe&
ielor domnesei, episeopesei i nzncistiresei ale Moldovel 3).

Autorul cun6sce prosodia latini si face la finele cartel stihuri cu un tratat de poeticfi, eu
exemple de versurl.
Intre acestea este o poesie, dat ea model de vers alemanicesc. i adresatA atre prea
puternica de Dumnegeil 'incoronata Augusta i imperatricea a ttd Rusia fi a Volgaro-
Serbo-Moldovlaho-Ungroviahitor Stdpaniteme, Ecaterincta.
1.) respunsul FeldmaresaluluI Rumiai4iov citre Mitropolitul Gavril din 22 Aprilie 1771
in Ist. c6le1or de mine. T. III.
1) Vedi Archiva istoriel. Tomul I, pag. 231.
a) Intre yo:51de c,arl le cereetzA inspectorul general Areano, este &t'A i acea sc615 mfinA-
stiril Putna, unde &astil functionk5 i ea profesor Impreuni eu ieromonachul Ilarion smIdular al filo-
sofilor Patmosuluis, precum se numesce insusl

Velp memoril preeentate la Academia de V. A. Urechiti In anul 1887-1888, pag. 26.

www.dacoromanica.ro
32

In sema visterieI MoldoveI pe 1776, de subt Grigorie Ghica, la fila 41, se ve de


cA s'ad cheltuit 69 de lei pentru ngazeituri/e de la Brapv, prin Sandu Sardaru.
Nu s .im la care anume gazete era abonat Domnitorul, dar nu putem contesta
insenuatatea acesteI introducen l de jurnale In trA.
In sc6la de la m6n5stirea Putna se inv6ta romnesce si dupA ultimul rsboiii al Muscalilor contra,
Turcilor, MAz5reanu introdusese si putin5 russc, apol : /1Ciaslovul, psaltirea, octoicul, catechisul mol-
dovenesc si rusesce, alcAtuirea scrisrel moldovenesce, psaltichia dupii melodia grecscri, gramatica
geografia cea tilmilcit de Episcopul Amfilohie, dui:a Bouffier, retorica, piatra EvanghelieT, asupra despar-
tiril bisericil rs tritulul de a apusuluT, epistolia archiepiscopulul Eugenie, istoria bisericel dupl Eusevie
si alt1 istoricl de la inceputul crestinit5til ping la soborul din Florentia i scurtata teologie platonscAlr.
La predarea acestor obiecte MAzAreanul i Ilarion erall ajutatI si de unil Witajti, adicii pedagogl.
Cum el acstA cl functiona de mal mult timp i In regul, pcSte s fie de dovadA diploma de absol-
vire a gad, datA la 1 Aprilie 1778 unuia dintre scolaril absolventl al sae!.
AcstA diploma care aratA ce studif se fAceaii insc61a de la mniistirea Putna meritA s ocupe
loc aid,si o Om intrgi :
nSmeritul archimandrit meinSstirel Putee! Vartolomel Mzireanul mAdular academicescel teo-
logil Chieulul i indreptUtor sc61elor domnescl, episcopesef si 1'16/Astir escl a Moldaviel; asisderea
Ilarion ieromonach, mgdular a filosofilor Patinosulul i imtritor psaltichiel sc6lelor Moldaviel, dilm
adeverintA cu acstA carte a neistrii, cum ea' tinerelul loan, fiul preotuluT Gheorghe Vasilievicl BMA-
sescul, de aicl, tinut lu grija nstr, de la Ikea lul cea da 5 prtnA la vrsta lui cea de 12 anl
gi s'afi invtat de nol ci prin al nostri vritajl a scolil de aid: cias'ovul, pa iltirea, octoihul, catechisul
moldevenesce si rusesce, alcrituirea scrisorilor moldovenesce, psaltichia chip rnelodia grecdscrt, grama-
tica, geografia cea Irdmcitri de Episcopul Amfilochie dup Bouffier, retorica, piatra Evangheliel, asupra
despArtiril bisericil rsfiritulul de a apusulul, epistolia archiepiscopuluT Eugenie, istoria bisericel dup
Evsevie i allt istoricT, de la inceputul crestinitAtiTpAra la veacul al IX-lea, si pAn5 la soborul din Floret*,
scurtata teologie platonscri, tte bine, unele si de rost j cu intelegere, i astAdl cu voia tatillul
qis mal sus si a maiceT sale Anastasia nriscutA Gherle i cu blagoslovenia pIrintilor duhovnici Gherman
Zenovie, s'a lmbrdcat in cinul monachicesc, i i s'a pus numele din cm n 13:113, aga dacil si este el In
vrstA micA, dar in pricepere bun, 11 afiorisim no/ pentru cinul ierodiacon'el, ca dupl acea s fie si
al douilea dascil in sc6la de aid.
S'a scris in memAstirea Putna la 1 Aprilie 1778.
L. S. Episcopiei de R5dAuti. Am vdut, blagoslovim i intArim : isclit, Dos ite iii Epiccop

(L. S.) Archintandrit Bartolontei Miizareanu.


(L. S.) Ilarion Ieronionach Meidularifi a Filoso flor Patnzosultag.
Din diploma acst t afim cA geografia luT Flouffier a fost tradusA de Episcopul Amfilochie
al Hotinulul mal multi anl inainte de tipArirea eT. Tiparirea se face numal la 1795, iar manus-
criptul traduceril era as dar in uz in sclele publice ale Wit cu mal bin:: de 17 ani inainte de tipilrire
De Amfilochie Hotiniul noT posedem gi o aritmeticl tipritil in quarto, la Mstropolia din
necitatil In bibliografiile de pn5 acum, la numele lui Amfilochie. In volumul Serbarea sec,-
larri de la IasT, cu ocasiunea impliniril a 50 ant de la infiintarea invtrimntului superior in Mol-
dovau, de D-nil Xenopol i Erbiceanu, la pag. 284, este insl citatA acstri carte, fIrri s se spunk
cri e de Amfilochie.
Credem cA i acstA carte a fost utilisatA in sc6lele din Moldova mal inainte inert de a fi
fost tiprtritA, la 1795, ca si geografia.
Acstri aritmeticA coprinde i puin geom .trie si este recomandabilii In comparatiunea ce
face intre m6surile cele romane si cele rotnrine. Studiul msurilor da ocasiune lul Amfilochie
constate, cu o vditA multtimire, latinitatea neamulul nostru.
Intre drtile tipririte in uz In 'allele din Moldova, dupii 1755 si inainte, sit nu uitm de a
Inregistra :
Bulavar-alfavetar pentru copiT, tipririt la Mitropolia din IlgT, la 7263 (1755), de Iacob Mi-
tropolitul. Acstil carte, D. Papatlopol-Calimach dice crt a fost imprirtit5 grat;s pe la scoff.
Mal e posibil, ca s se fi fost intrebuinlat in ;fade, tot ca manuscript, si gramatica romi-
ndscA de care mal in urmil am vorbit, aceea a lul Dimitrie Eustatie Brasoveanul, din 1756.

www.dacoromanica.ro
33

Acest document de la 1776, important din multe privinte, de altrnintrelea nu


coprinde alte informatiunI relative la cultura publicA.
Dintre 6menit mal InvdtatT de la curtea lust Gr. Ghica putem cita, dupl sma de
care ne ocuparam, pe doctoriI DrAcache lacob, Caragea i Fotache, 0 pe dascAlul TeoI
dor. Dintre romAnl, Enache KogAlniceanu, carele primesce din condica Visteriet 6 HOT,
pe cAnd doctorul Fotache ard 10.
DascAlit c61iI grecescl din Ia0 de la 1776 sunt numitt In sma de la acest an,
anume Gheorghe dascAlul i Evloghie dascalul, carI ambii se bucurA de cAte 2 liq-
seutitI. MO. este 0 un vAtaf la c(516, ne numit In smA, 0 care beneficiazA de un liude.
Grigorie Ghica, venind la 1764 Domn al MoldoveI, se preocupA de starea bisericil
0 a c6lelor. Biserica o all In decklere i atribue acstA decAdere la Inmultirea peste
mdsurA a preotilor, ',call se aflA firte putint la numdr, earl, dupa cum se cade, intrA
prin uA la scaunul acesta, iar ceI mai multi sunt acel ce se suie pe aiurea i tAlhAresce,
din cad pe unil II IndmnA nevrednicia, ticAloia i lenevirea, ca sA rApscA i sh apuce
darul preotieT, a arora rdA este neaverea, sArAcia i supdrarea, neavnd de aiurea alt
venit de chivernislA a 'I cAtiga maI lesne i fArA ostenlA fr numaI pe bisericA i pe
altar ; iar pe altiI II InvitzA (sic) iubirea de argint i nesAti6sa avere...u.
Chrisovul Domnitorulul, din 15 Iulie 1764, care se ocupa de bisericA, citza ca-
allele pe basa cArora pe viitor nu se vor maI preotI de cAt persnele cercetate, cu si-
unta i cu multa priveghiare, de InsuI Mitropolitul sti de EpiscopI, i numal dupi ce
prin anafora la Domn pers6na care este a se hirotonisi se va fi seA4ut din catr:stiele
visterieI. Preotii carl se vor chirotonisi peste hotarele tdreI, pe furi, nu vor fi consi-
deratI ca preoti.
Chrisovul de care ne ocupAm maI face o punere la cale Ride bunA. Domnitorul
considerA c cAderea bisericit vine 0 de la Inmultirea prea mare a bisericilor :
',Mull& neornduialA curge despre zidirea bisericilor ce se zidesc aqa fiete-cum
unde vor, fArA de trebuintA, cu repezire nesocotit cu cuget fail de treabA i ne-
cuvIntAtor a multor cretinl, din cart uniT dintr'aceia de mAndrie 0 de dertA slAvire
ImflAndu-se 0 de fantasie biruindu-se, poftesc, cu acel chip, ca sa cAtige lauda vecInicA
0 In viati i dupA mrtea lor, cer maI mult slava lor de cAt slava lut Dumneqed ;
iar altiI din nesocotitA rivni a lor, sail din sfatul celor neinvdtatI i Mil de minte i eu
adevdrat orbi.., din care se pricinuesce de sunt multime bisericile i paraclisurile cele
pr6ste, 0 la acele de obte locaurl nu se face acea de obte adunare a norodulul...
InsA multimea bisericilor pricinuesce, ca sA se puitiascA acele vechl biserieT i sA rd-
mAnA locaurI drumetilor, sad a tAlharilor, sad cuibul dobit6celor, pana chid din vreme
n vreme lenevindu-se grija lor, vor ajunge i acele noud fAcute spre pustiire... DecI, dupli
canonul al 5-lea al soboruluI de la Gangra i al 25-lea de la Leodinat. (nUnde ajunge
un preot Episcop sA nu se facA i unde sunt bisericI de ajuns, bisericA noui stt nu se
zidscA, ca sA nu se micoreze a bisericil adunare 0 numele).

Domnitorul hotAresce
De acum inainte niel unul s nu cuteze sA zidscA din temelie bisericA noul fArA
de scirea i voia MitropolituluI (canon al IV-lea al sobor. a t6tA lumea)... SA nu zidscA
fiete-cine bisericA i acel ce n'ad putere sA Inzestreze biserica cu cele trebuitre veni-
turI... spre chivernisla din telte 4ilele a preotilor 0 a slujitorilor ce se all intednsa...
Domnitorul mal opresce 0 pre ceI ce se cAlugAresc, de a lipsi pe clironomil lor
3

www.dacoromanica.ro
34

de avutul lor, dAndu mdrilstirilor i bisericilor. nDeci, ori-cine va afiorisi ceva la


mdnAstire, sA arte Antiti luT VodA, care va cerceta sa vadi de nu face vre-o nedrep-
tale une! rudeu.
Documentul este contrasemnat de loan Canta Ve! Vist.

Asemenea chrisov, ce am aflat la archiva AcademieI, Condica No. 1 1) a trebuit


sA aibl o inriurire in bine, obligAnd pre candidatil la preotie sa scie mai multA carte ;
oprirea de a se zidi biserici noue, inutile, s'ar cuveni sA fie i generatiunilor nstre de
InvdtAturA
Incheind adausele i anexele n6stre asupra culture publice, asupra qc6lelor, sub
Gr. A. Ghica, sa amintim, cA la 1774, dupA pacea de la Kuciuk-Kainardgi, Mitropolitul
Gavril Calimach chiamA la IaT, de la m6nAstirea Neamtului, pe cAlugArul Iacob, care la
vrsta de 20 ani ajunsese econom mare al mdnAstiriT i 'I Meuse nume de bun admi-
nistrator. Mitropolitul Gavril FAcu pe Iacob Protosingel i 'I insArcinA cu privegherea
zidiril bisericil Sf. Gheorghe din curtea Mitropolie actuale, i care maI apoT deveni bi-
serica catedralA. Mitropolitul Gavril murind 1a29 Februarie 1776, in locul lui se alese
Mitropolit Leon Episcopul de Roman. i sub Leon Iacob continuA a servi la Mitropolie,
unde, mal tArsliti, va devem insuT Mitropolitul cel mult cunoscut : lacob Stamati,
dupA ce fu mal nti Episcop de Hui 3).

TOMUL I, PG. 19 i 23.


DAmloc aci documentuluT de la Grigorie. Ghica domn al triT romAnese din
1749, lanuarie 17, relativ la cdle

Copie dupd chrisovul luti Grigore Ghica pentru punerea gala: elinescti
gi a cetes stavonesci gub ingrijirea fi privegherea Mitropolituluti preti din 17 Ianuarie 1749
(Dupd originalul scris pe hdrtie)
EU GRIGORIE GHICA VOEVOD
I CU MLA LUI DUAINEVE DOMN 'ORO UNORO-VLAHli 3)

De totl este sciut ci din ate lucrurl impodobesc pre om inteacstA vitA tru-
pscA, InOtAtura este me alsA i maI inaltA. Pentru aceea este i mal lAudatA de cel
ce ad numele IntelepciuneT ceT din afarA (adicA ce elinescT) i ace bisericese; i cu
multe cuounI de laudi se incoronzA, in cAt i Pavel, cel inAltat pinA la cerurT, la a
treia orAndulA o pune, socotind numrul darurilor cari dat 6menilor de la Dumnedeii,
licnd a pre uniT '1-ati pus DumneOeti Antid, ApostoliI ; al douilea, proorocil ; al treilea.
inv6tAtoril. MArirea acsta vrnd s6 o arte i Aristotel filosoful, cdtre cel ce 1-all in-
trebat cu ce se osibesce cel invtat de cel neinvtat, ati respuns : cu cea-ce se osibesce
eel mortI din ce! vil ; i ca s (,licem mai in scurt, atit intrece i sufletul pe trup,
acsta este podba sufletului i trupului, fiind pricinfi celor patru vrhovnice 4) bun6-
tAtI, dupA intelepciunea tul Solomon, care dice: nAcsta invtiA, curAtiA i minte, i
dreptate, i bArbAtie, de care maI de trebuintA nimica nu este intru vita meniloru,
i de poftesce cine-va multA sciint5, scie cele trecute, i cele ce vor 86 fiA le s6muesce,

1) Vegl intreg chrisovul in Uricar. Tomul I, pag. 147.


3) Vedl in Ateneul Romdn din Iaai, tuna IulieAugust 1861, articolul lul M. Kogillniceanu
despre Mitropolitul Iacob Stamati.
Titula Domndscd in slavonesce cn cinovarid.
De cipetenid, principale ; verh, vdrf, culme.

www.dacoromanica.ro
35

scie talmacirea cuvintelor i deslegarile vorbelor celor ascunse, semne i IntmplarT ale
vremilor 0 ale anilor, i tuturor este sfetnic bun. Pentru acsta dr i stapanul nostru
sus, Insemnand folosinta InvtatureT ceI catre mntuire, antid ad Inteleptit pre uce-
nicit luT, prin pogorirea santulul duh, apot '1 ad trmis la propoveduire ; Inca i nuo
tuturor ne ati poruncit s cercam Dumneleescile scripturi, cl poftesc se afle vita cea
nemuritre. Dect, cum ar putea nescine s cerce Dumneleescile scripturI ne pedep-
sindu-se mal tnainte cu Invtatura ? nCi dal tre buinta i folosul acestut lucru sant i
de mntuire, sciindu-1 Impratil Domnii ceT de demult, i avnd i grija supu0lor lor,
ad 'Mira Salle prin multe benn i orae, ca prin Invtatura s le pricinusca lor buni
vietuire ; carora urmand i eel mal dinaintea nstr blagocestivit domnI i stramoi,
cari a ocarmuit trebile prea luminatuluT scaun al acestet laudate 0 de pazite
tra i Domni a Ungro-Vlahiet, at) Intarit duo Sc6le, una Elinscii, 0 alta Slavonsca,
care amoduo sunt de mare folos, nu numat locuitorilor Wet Ruminesci, ci
tuturor celor strainl, cari vin pentru dragostea Invtaturel. Deer, de vreme ce din voia
a tot tiitoruluT Dumneyleti, ni s'ati Incredintat i nou ra1 pr inaltatul acesta scaun a pr
luminateT Domniel tereT RumanescI i dupa putinta nstra, fiind intaritt cu darul Dum-
neOeesc, crmuim norodul cel de sub maim nstra, pre tang alte grijI ale nstre, multa
purtare de grija avem i pentru scle, care vendu-le ca sunt cu orInduila nesta-
tornicA i Para indreptare, i cunosand Domnia mea grija didascalilor care ad, spre a
cere i a'I lua plata lor cea rnduita, pentru ca se uOuram 0 pre didascali eel dupi
vremi de acsta grija turburateire zaticnitelre lucrului lor, i ca se aegm cuviinci6sa
bun& randuil. 0 stare salelor, am socotit a fi cu cale, sa randuim asupra Ion ispravnic
purtator de grija vrednic, ca s le p6rte lor de grija, pentru telte cate ar av trebu-
inta i s Imparta fieI-caruia din didascalt, plata ce i s'ar cad despre potriva lor.
Drept aceea, am socotit vrednic acesteT purtarT de grij pe Pr Santitul Mitropolit al
Ungro-Vlahiet, Chir Neat, ca pre unul ce este pastor i printe duhovnicesc a teda
Implinirea cea cu numele luT Chs., care se pastoresce de santia sa, fiind i cu voia Ar-
chierieT sle, 0 a tuturor cinstitilor i credincio0lor bojar! aT Domniel mele. Ci
hotarim cu isbranire prin chrisovul Domniel Melle, ca de acum Inainte sa aiba Archieria
sa purtarea de grija a sceolelor, stringnd de la preotil trel darea cea dupa an, care
s'ad orinduit lor, i dintr'acea se imparta didascalilor simbriele cele tocmite ; din care,
dascalulut celut d'AntAid al Invtaturilor celor filosoficescI din saa cea elinsca, simbria
cea dupa tocmla este de fieT-care tuna, cite talere patru-4ec1 i cinc! I), ra dascaluluT
al doilea de invtaturile gramaticeT, cate talere dou-lect 2); ra scidet slavonescI la
doT dascall este plata a fieT-caruia dascal de tuna cate talere rece, care se fac taa
suma banilor intr'un an, talere o mie dou-lect. Care ban! se aiba purtare de grija
Santia Sa Mitropolitul Wet a da pe tuna dasAlilor, din dajdia ce stringe Santia Sa de
la preoti, tO o di la Visteria DomnieT mele, precum s'ad c;lis mal sus, pentru ca fiind mal
tnainte obiceit de se da plata dascalilor din Vistierie, i fiind-ci Visteria avnd multe
trebi i deosebite cheltuelt, de multe orT nu le vin rindul dascalilor a'I lua plata 0
cate patru i Cinc! lunt ; ci pentru ca se-0 i plata mal cu lesnire, fr purtare de
ca si Oa se dea Invtfiturile ucenicilor, fail de a null Ifni:oil-1i gndul la pur-
tarea de grijit pentru plati, am hotarit Domnia Mea, printr'acest cinstit chrisov al

1) Cifr serisii In urtnA, de i contempuran5.


g) Ctivent slavon in original.

www.dacoromanica.ro
36

Domniel Melle, ca sell i dascalil plata pentru invetttird de la Santia Sa Pre Sntitui
Mitropolitul tOreT, din dajdiile preotilor, rd nu de aiurea, inse si dascaliT se se afle pu-
rurea cu purtare de grij, si cu privighere, pentru procopsla Ucenicilor la invetitura
crtel, a cdrora luarea de semi si cernetarea, am dat Domnia mea a se face risT de
cdtre Pre Sntitul Mitropolitul Orel, flind lucru sufletesc si al pdstorieT SAntiel Sle.
Ci pentru ca se se Wesel acest lucru cuviin..io-s si folositor sufletulul i vietei cresti-
nescl nestremutat, s'ati intdrit chrisovul acesta cu Domnsca pecetie, si cu iscalitura
DomnieT mele si top cinstitiI si credinciosiT boidri cel marl al DivanuluT DomnieT Melle:
Pan Grigorie Greceanu, mare 1) vornic ; i Pan Constantin Dudescu, mare 1) Ban ; i Pan
Constantin Brncovnu, mare 1) logofet; i Pan Barbul Vcdrescu, mare 1) Vistier; i Pan
Stefan Vdcdrescu, mare 1) Clucer ; i Pan Nicolache, mare1) Postelnic ; i Pan Toma Gu-
liano, mare 4) Paharnic; i Pan Mihai Fdleoianu, mare 4) Stolnic; i Pan Grigorascu Ghica,
mare 1) Comis ; i Pan 2), mare 1) Slugierid ; i Pan Stavru, mare 1) Pitar si Is-
pravnic 2) i sail scris Chrisovul acesta in anal al cloil dintru a doua Domni
a DomnieT mele, aci in orasul scaunuluT DomnieT mele, in BucurescI, de Vasile logofe-
telul de la visterie, la anul de la zidirea lumeT SCH3 (7257) ; 6rd de la nascerea Dom-
nuld Nostril Isus Christos 1749, Ianuariti in r-si (17).

Io Grigorie Ghica Voevod. Cu mi/a tui Dumneieii Domn. 3). i


L. S.

Io Grigorie Ghica Voevod 4).


Barbu Vficdrescu, mare 1) Vistier, a protocolit 5).
TOMUL I, PAG. 21.
lac in facsimile semnatura Mitropolituld Nikifor de la 6 Lille, anul 7257.

TOMUL I, PAG. 21.


Am promis a da aci zapisul liff Cantacuzino si hrisnul lul Const. Racovitd V.V.
despre Duca Sotirioviel si tipografla luT, dupd copiile ce am fcut &A dud le-am desco-
perit si carT sunt mal exacte de at acele in firma publicate de D. Erbiceanu in Istoria
MitropolieT de IaT, la pag. 23.
Iordache Cantacuzino biv vel Logofet, Adeverim cu acstd scrisre a nstrd, cd
avend trebuinta de cate-va istoril de inveldturT i alte ce ne-ad trebuit a le sc6te de
pre cArtile grecescI, pre limba Moldovensc, am pohtit pre DumnealuT Duca Sotiriovicl

1) Title In slavonesce.
1) Spali alb In original.
8) Titul slavon de monograme cu chinovariil.
4) SemnAtura autografil a Domnulul.
6) Cuvent Slavon.

www.dacoromanica.ro
37

tipograf de le-ait scris 0 le-ail tilmficit. i la alte scrisorl ce ne-ail trebuit grecescI, tot
D-luT ne-ati scris i casitorindu-se in Moldova, noi cununat i din huna-vointa
nstri '1-am dat danie i '1-am diruit ace01 tiganI anume din drepti tiganT robl aI
notri
fUrtnzei numele figanilor i aratei de la cine avut). Decl, ace0I tiganI
mai sus scri0 fiarcifi numele celor 5 ligani) s fie de la noT danie 0 dar D-sale hinuluT
Dual, tipograf, i giupinesei sale 0 fiilor sdl i nepotilor i nime din [hi no0ri s nu
se amestece la dania mea, a dintr'al me d am druit ea si stpinsea tiganii sT
cu pace 0 WO faci i ispisoc Domnesc pre ace01 tiganY. Pentru credinti am intrit cu
iscalitura i pecetea ndstri. S Iac KAIAT (3p5r Iunie 16.

Isclit
Sigil pus
Iordache Cant. Log. cu cernlii cu
vulturul bicept

Scris de Constantin Stat Diac de Divan.


Cu mila lui DumneleiiItv Constantin MichaT Racovit Voevod Domn Wei Moldovel.
De vreme ce alesul dintru obstenT I sic), Duca Sotiriovict de la 04COC, ne-ail
ardtat hrisov de la [Tea iubit fratele nostru Domnia sa Constantin NicolaT V.V., intru
care serie rentru mai sus numitul, efi aflindu-se impodobit cu invdttura elinsc5,
letinsch 0 de alte, sciind bine limba Moldovensc, intru care pepte s talmcsek
ori-ce e,arte, ispitindu-se de Domnia sa mal cu deadinsul, cu tilmcirea
celtd mare 0 cu alte aflat vrednic, i avnd ;;i tipografia sa cu cheltuiala lui
Meal, n'ati lipsit al agiutori dindu'l privileghia ed trebuincisA, cu care s p6t avea
odihna luT, nebintuit de cfitr nimeni i sa peita lucra necontenit lucrul tipografieT, ca
si se indestuleze tra, de efirti lipsiti ilind, in cari se slivesce numele lui Dumne4ett tam
sfintele bisericI. Prin care chrisov inti hotiresce, ca si fie scutit el cu tt casa luT i
si id i cite 20 det (sic) leT lf pe luni de la Cmara gospod, la Pasci i la Criciun,
cite un postav, un atlaz. A0derea sit scutsci 150 stupT de desetin i 250 oi de gos -
tin, niel un ban pe aceste bucate si nu de i opt dmen1 scutiti de tot birul ce ar fi
pe altiT, ea sk-i (le numaI pentru lucrul tipografiel. A0derea i pentru en plumb spi-
glos (sic) i hirtie va aduce pentru trba tipografieT, niel un ban yard. si nu de 0 de
s'ar Utopia si tipirsci Domnia mistri vre-o carte, dupi toemla ce va av sal plitscA
de la Cmara nstri. Pentru acsta, dupi dreptatea ce s'ail apt i cu cale fiind, ase-
mene dar 0 domnia mea i-am innoit i i-am intrit cu acsti carte a Domniei mele pentru
t6te cite-s maT sus numite ; i poftim i pre alti luminatT DomnI ce vor fi de DumneIeti
rinduitl in urma astrit Domni i stapanitorT acestuT de Dumneleii pzit scaun al tdreI
MoldoveT, ca sA intarsei)t care cu cale iad ficut pentru statornicia tipografieT, ca sA le
rimie vecinici pomenire. Acsta scriem.
Ia:;; Vleato opim Marte 30.
Itv" Constantin Voevoda.
S'ail scris de Rom, Aor. din 1118110. Iw- K. Iw" K.
Trecut la condie. cap de boil Ambele
mircI
Data P. B B.

Sigilil cam mid ro,i1

www.dacoromanica.ro
38

Acest uric este reintitrit de acestasi Domnitor, in domnia noua, ast-fel :


.Acest hrisov fiind feicut dupei drept ate, 'am inteirit sei se urmeze i la dom.-
7264
nia acsta pe deplin, cum serie mai sus T.-75-6 Mai 26.
1101111. AOl'OZIS 1).

TOMUL I, PAG. 21.


Pe and la Iasi urmzi si functioneze in 1.774 tipografia lui Duca Sotiriovici, in
Bucuresci, Cu putini anT inainte, exista tipografia scolei Viarescilor. Aci, intre altele, a
fost tiparita cartea :
Dumneleescele i sfintele Leturghit a celor dintre Sfintit parintiT nostri a lui
ln Zlataost, a tul' Vasilie-cel-Mare si a Predesteniei, acum intru acest chip tiparite in
pele prea luminatulul Domn i obladuitor a tta Ora Rumneasa tu) Const. Neculae
Voevod cu cheltula prea Sfantului Mitropolit al Chesariei, Palestinei, Kir Anania,
tiparit in mnistirea Sf. Saya in BucurescI, ce este inchinata Erusalimului, in
tipografia clei Vaarescitor, la anul de la Christos 1741, de cucernicul intre preoti
Popa Stoica Iacov.

TOMUL I, PG. 21.


Domnitorul Mihat Racovita domnul t6reI romanesci, protege biserica romansca
dand poruna in Decembrie 1742, prin care prohiba ori-cine d'a tipari arti bisericesci
fr scirea MitropolituluT si a Episcopilor. Documentul acesta se conserva la Archiva
Statului din Bucuresci in sectiunea diplomaba sub No. 17.

TOMUL I, PAG. 21, ANEXA ***).


De 6re-ce Bibliografia publicata de Academie cuprinde bite artile tiprite in se -
colul XVIII, pretutindenea, /a bite tipografille cunoscute, nu mal aducem aci ca anexa
asemenea liste de artile tiparite la tipografiile din Iast
TOMUL I, PAG. 22**).
Am promis a da ad memorabilul act din 1 Ianuar 1698, prin care marele Mitro-
polit Iacob, prin carte de blstem impreuna cu tot soborul bisericil moldave, a oprit
urcarea de cenari grect pe tronurile Episcopale i Mitropolitane ale trei.
Iacob, cu mita luT Dumnegeg Archiepiscop i Mitropolit Moldavia, un frte mare
act scris cu litere initiale rosii i impodobite (peste un cot in lung) din 7206. Ghen. I.
5508
1698
iscalit Mitropolitul Iacob, top Episcopii, EgumeniT i sigilul tuturor Episcopilor, Memasti-
rilor, etc.
Sa otaresce sa nu mal fie din straini la niel un scaun Vladia ti Mitropolit.
Amintesce despre acea cA Mitropolia Moldaviet la inceput a fost inchinati la brida
si la domnia lui Alexandru-cel-Bun i Btran Andronic Paleolog, fiul luI Manoil Pa-
feolog, Imprat grecesc, viind cu int6mplare prin Ora acsta, mergnd de la Beciu la
Tarigrad i placndu'i Ora i acest norod crestinesc i multamindu-se de cinstea ce-i-afi
facut Domnul cu Senatul i cu tot soborul bisericesc, petrecandu'l din munte i pana la
Dunarea i acest Imprat ase0and si alta orndueala a politieT Boerilor i intelegnd

I) Moruzi Vocli la 1802 :ni' reinouit privilegiile tipografiel cu chrisovul sti.

www.dacoromanica.ro
39

de Mitropolia MoldoveI, ca iaste inchinati la Ohrida, dupi ce ail mers la Tarigrad, ad


spus pirinteluT sd Manoild Paleolog si aU ;spill/it cu sobor, dupi figiduinta ce dedse,
ridicind Mitropolia MoldoveI de subt ascultarea OhriduluT, ad fcut-o si fie ea i Ohridul
nesupusi nicierI, trmitnd MitropolituluT si Corona si Sacos si aU intirit acest ase-
ylimnt i cu hrisve impritescl, dupi cum Preasfintitul i repausatul Nonce Mitro-
politul mArturisesce cu jurimnt cu sufletul sd, ci el ad vNut acele hriselve impiri-
tescI in mtinistirea Neamtului inteacesta chip scriind, i pripidindu-se hrisvele la
vremea nepicei, cnd cuprinsese lesiT partea munteluI i ca si nu se intunece sciinta
acestui lucru, a scris singur Gheorghie Mitropolitul MoldoveI cu condeiul sd, adeverind
povestea cu sufletul cu jurimnt, si fie In sciinta urmasilor sit i de vreme ce
cu ochiI nostril am vOut scrisrea Jul Gheorghie Mitropolitul inteacesta chip scriind
ca si nu se prdi acesti ase4are imprAtsc, NoI inci cu sobor o adeverim si In-
credintim urmasilor nostri.
Uricul este minunat scris.

NB. Mal este un al 2-lea exemplar pe pergament mal inicsi mal ru scris. Nu este cel original,
cad nu are niel t6te peeetile, niel t6te

=011*
Dupi ce a subscris, Mitropolitul Iacob, in 1698,iGhenarie I, in actul care opresce
si nu mal fie Mitropolit off Vlidici dintre striinT, apol scrie numal vorbele de mal sus.

TOMUL I, PAG. 23.


Nu mal dad aci hrisovul luY Ira MatbeI Ghica V.V., Domn tireI ruminescI din
1749 Ianuar, adus mai sus si care fu rennoit aprpe intocmaI in 1753, Octombrie 23.
Aducem numa finea nouluI hrisov, care diferi
ni pentru ca si se pzsci nestrimutat acest lucru cuviincios ri folositor sufle-
tulul i vieleY crestinesd, s'ad !Tiara chrisovul acesta cu iscilitura Domniei mele i cu
domnsci pecete cu cinstitii i credinciosiI ceI marI al Divanulul DomnieI
mele : Pan Barbul Vicirescul, biv ve! Ban; Pan Constantin Dudescul, ve! Dvornic; Pan
Ioniti Roset, vel Ban; Pan Stefan Vicirescul, ve! Logort ; Pan Constantin Cretulescu,
vel Spitar; Pan Mateiti Roset, ve! Vistier ; Pan Toma Cretulescu, ve! Clucer ; Pan Ale-
xandru Sutul, vel Postelnic; Pan Mate! Cantacuzino, ve! Paharnic; Pan Radu Vicirescul,
vel Stolnic; Pan Dumitrache Ghica, vel Comis ; Pan Conqantin, vel Pit ar i ispravnicul
Pan Stefan Vicirescul, ve! Logofit ; i s'ad scris chrisovul acesta in anul d'intiid al
Domniei mele de popa Florea, dascilul slavonesc de la scrila domnsci cea slovensci,
in anul de la zidirea lurnel 726E, ra de la nascerea Domnultd nostru Is. Chr. 1752, in
luna ltd Octombre Kr (23).

www.dacoromanica.ro
40

TOMUL I, PAG. 23, ANEXA ").


Documentul din 18 Octomvrie 1753 de la Ito Const. Gehan Mihai Racovita V.V.
este cel urmator:

10 CONSTANTIN GEHAN MICHAUD RACOVITA VOEVOD


CU MILA LTA DUMNEVEtI, DONNRBI RUMANESCI 1)

De toti este sciut ca din cate lucruri impodobesc pre om intru acsta vita tru-
psca, invtatura este mal alsa i mai malta, pentru acea este si mai laudata de eel ce
a numele intelepciunel eel din afar, adeca cel elinesci i eel bisericesci, i cu multe
cununi de laud& se incoronza, in cat si Pavel cel inltat Oa la ceruri, la a treia orin-
duiala o pune, socotind ntu-nrul darurilor care s'all dat 6menilor de la Dumneqeil
4icnd ea pre unil 'i-ad pus Dumneqed in biserica: antiii pe Apostoli, a doua pe proo-
roci, a treia pe dascali. Marirea acestia vrnd sa o arte Aristotel filosoful, catre cel ce
intrebat: cu ce se osibesce cel invtat de ce! neinvtat ? a rspuns cu ceea ce se
osibesc cei vil de eel morti; i ca sa dicem mal in scurt, gala intrece invttura pre
tde bunatatile cele omenesci, cu cat intrece si sufletul pre trup ; ea' acsta este podeoba
sulletului si a trupului, fijad pricina celor patru verhovnice 1)mA-ta1 dupre intelepciunea
lui Solomon, carele dice: acesta mnva curtie i minte i dreptate i barb4ie, de
care mal de trebuinta nimica nu este intru vita 6menilor, si de poftesce cine-va multa
sciinta, scie cele trecute si cele ce vor sa fie le semuesce, scie tlmacirea cuvintelor
deslegrile vorbelor celor ascunse, semne i intmplari ale vremilor, i ale anilor i tu-
turor este svtnic bun. Pentru acsta dar ;si Stapnul nostru Isus Christos, insemnnd
folosinta invtaturel eel* ctre mntuire, Antiii a inteleptit pre ucenicil luT, prin pogo-
rirea Duhului Sant, apol 'T-ail tramis la propoveduire. Inca i nou tuturor po-
runcit, sa cercana Dumneqeescile scripturi calf poftesc se afle vita cea nemuritre. DecY,
cum ar putea nescine sa cerce Dumneqeescile scripturi nepedepsindu-se mal inainte cu
invtatura? Ci dar trebuinta i folosul acestui lucru sant si de mantuire sciindu-1 im-
pratiT i domnii eel de demult, i avnd i grija supusilor lor, a intrit sale prin multe
locuri i orase, ca prin invtatura sd le pricinuiasca lor buna vietuire. Carora urmand
eel mal din naintea n6stra blagocestivi Domni, earl' ail ocarmuit trebile pr luminatuluT
scaun al acestel de Dumne4eii pazita tra i domnia a Ungro-VlahieT, ati intarit dou
scle, una elinsca si alta slavonsca, carT amandou sunt de mare folos, nu numal lo-
cuitorilor Ord Rumnesci, ci i tuturor celor straini, cariT yin pentru dragostea invta-
turd. Dar fiind ca maY inainte era obiceia de se da plata dascalilor de la Visteria,
fiind ca Visteria are multe trebi i deosebite cheltueli, de multe ori nu le-all fost viind
rind dascalilor a lua plata cate patru, cincT luni, pina cand viind Domnia Sa apo-
satul Grigorie Voda Ghica cu a doua domni a Wei acesteia, i vand s pue asep-
mntul scedelor in buna. ornduial, afl socotit impreuna cu dumnealor velitil bojAn, i
ail gasit cu cale, ca (pentru sa ja dascalii plata maT cu lesnire, sa peda se dea lave-
taturile ucenicilor, fail de a imparti gandul la purtarea de grija pentru plata), se li
se dea plata lor cea de pre tocmla a fiel-caruia prin mana i purtarea de grij a Mi-
tropolituluY trei (carele pe vremi ar fi) din baniT dajdiilor ce se string de la preoti la
Mitropolitul, i intr'acest chip s'aii urmat, atat In domnia domniei sle Grigorie Voda,
cat si in domnia domniei sle Mateiii Voda, fiul domniei sle. Acum de vreme ce din

I) Text slavon.

www.dacoromanica.ro
41

voia marelul i pr nltatului Dumne4eil ni s'aii incredintat i nou domnescul i pa-


rintescul scaun al acesteI liudate si de Dumneleil pAzitA tr i domnie a Ilngro-VlahieI,
Sintia Sa printele Mitropolit Ungro-Vlahiel, chir Filaret, artat atit chrisovul
reposatului mai sus pomenituluI Domn, cit i chrisovul fiuluf domnieT sle Mateii Voda,
de aserpmntul dupre cum scrie mal sus. Care chris6ve cetindu-se inaintea Domnie!
Mele si vlnd acest lucru sint i plicut lul Dumne4efi, de aseemntul acestor so:51e,
cunoscnd domnia Mea cum cA este lucru cuviincios i cu bung orinduialA, i ur-
mitor de statornicie nestrimutatA, Domnia Mea incA bine am voit, de am innoit si am
IMAM acest bun ase4mnt, i printr'acest chrisov al Dornajo! Mele, si Domnia Mea
orinduim vrednic acesteT purtrT de griji pr Snia Sa pirintele Mitropolit Ungro-
VlahieT, chir Filaret, ca pre un pastor i pirinte duhovnicesc a tti implinirea cea cu
numele lul Christos, care se pstoresce de Sintia Sa, fiind i cu voia ArchierieT sle, ca
se aibi Archieria sa purtarea de griji a c1elor, stringnd de la preoliI treT darea cea
de pre an, care s'at rinduit lor, i dintr'acelea se imparth dascililor simbriile cele toc-
mite. Din carT dascAluluT celuT dintiti a invtiturilor filosofestl, din scella cea elinsci,
simbria cea de pre tocrn61A este de fiesI-care lung cite tal. 1116 (45), iar dasciluluI al
douilea, de invtiturile gramaticeT, cite talere K (20), iar scleI slavonesd, la don't das-
&SIT, este plata a fiesT chruia dascil de lunI Mc 1) talere 4ece, care se fac WA suma
banilor inteun an talere : o miA dou6-4ecT. Ins dascilil s se afle pururea cu multi
privighiere i purtare de grija pentru procopsla ucenicilor la invaitura artiT, a carora
luare de smi i cercetare am dat i Domnia mea a se face iarisl de catre Sntia Sa,
fiind lucru sufletesc si al pistarieI SintieI sle.
Si pentru ca s se pazsci neslrimutat acest lucru cuviincioq, j folositor sulle-
tuluI i vieteT crestinescl, am intarit chrisovul acesta ca iscilitura DomnieI mele i cu
domnsea pecete, i cu tot sfatul cinstitilor i credinciosilor boiarilor celor marl aI Di-
vanuluT Domniei mele: Pan Barba Vicarescu, ve! Dvornic; Pan Constantin Nsturel, ve!
Ban; Pan Constantin Brincoveanu, ve! Spitar; Pan Stefan VicArescu, vel Logofdt; Pan
Constantin Strimbeanul, ve! Vistier ; Pan Radu Cretulescu, ve! Clucer ; Pan Iordacbe
Geanet, vol Postelnic; Pan Dumitrachi Ghica, ve! Paharnic; Pan DrighicI Greceanul, vel
Stolnic; Pan Lascarachi Geani, vol Comis; Pan Badea Stirbei, vol Stager; Pan vel Pitar,
Ispravnic Pan Stefan VAcirescu, vol Logoft. Si s'aii scris chrisovul acesta in anul
al DomnieT mele aicT in tra RumineascA, la anil de la zidirea lumiT 7262, iar de la
nascerea DomnuluI Isus Christos 1753, in luna Octomvrie 18 4ile, de p3pa Florea, das-
alul slavonesc.

TOMUL I, PAG. 25.


In intregimea luT aducem aci importantul chrisov dat la 25 Iunie 7267 de dom-
nitorul Tn Teodor Calimah
Cu mila luT Dumne4e4 Nol Thedoru In V.V. trel Moldovet
Poch:51)a cea maT mare a lumei este omul, iar a omului este invtitura. CA de vom
4ice putere, i aceea este vremelnici ; bogitia? dari e nestatornia ; cinste? i acea inteo
clipal curnd se rstrni sa spre o parte sail spre alta. Pentru acsta, aceste impo-
trivi invtitureT sunt cele mal mid pochThe ale omuluI. lar InvtAtura nu numaI &A la
intunericul trecerei vietel acesteia ne este ca o faclie aret6re si de lumini slobosliteore

I) Text slavon.

www.dacoromanica.ro
42

spre indreptarea nepodedirea nstr, ci si saf1etulu i duhuluI nostru *tor folo-


sir*. CAct printeinsa cunoscnd cele trecute, socotind aceste de fat si cele viitre mi-
surAnd si pre tte impreunA lrnurindu.-le, imbrAtisem cele bune i cuviincise, prin care
in calea lumiT dreptT mergem i la popasul cel vesnic, repaos i odihni aflArn. Ne
putem adeveri si din istoriile vechi in ce fel ail fost neamurile acele care pe iscusitul
inv6tAtureI talant a lucrat, cA nu mime cinstite, lAudate, si ca nisce dumneyleirT de
IAA lumea era inchinate, ci si la riisb6e neinfrAnte si nebiruite se aft : pentru cA nu
numirul, ce invititura obstesculuI mestesug prtA biruiuta. Ia sA intrcem ochil nostri
cAtre intunerecul trecutelor vremY i sfi vedem cum strelucesce ca o peatrA de mult
pret, acea Atena, cuibul inteleptilor, grAdina iscusitelor mestesugurT, isvorul invitAtu-
rilor, maica vitejiilor, ochiul lumeT i vilfa veacurilor trecute. Se intrcem urechile
nstre i sA audim pre aceT vechi istorict, care i acum buciumA mAririle el cAt pe la
margiaile lumeI se aud : re prin ce si cu ce chip s'all cAstigat aceste nume inalte sA
socotim? nu prinIr'alte cu adevirat, fAr numaT prin mijlocul invitAturei; prin care si
cAnd a fost, cu tte fericirile a inflorit i dupA stricarea sa, care este sortul neamultii
omenesc, la tide aceste de pe urmA pomenire plinA de nemurire intru ciaste ail lAsat.
asa se dovedesce aeve despre politiceasca stare, ci invitfitura este cea mal de treabA
mal de folos aducitre. lar de ne vom uita despre partea hisericeascA, nu mal putin
folos i dintr'acolo a edits; afi nu prin mijlocul eT, sfintiI pArintl, care si de duhul dint
fiind nAstvip i plinI si de invitAturA ImpodobitT i luminatI, ati bAtut Cu tirie si
desrAdAcinat, oborAnd i supunind, plinele de otravA i otAritele ieresurl a celor ce cu
vdrvAr,cA pornire i diavolscA nAvOlea cu gAtlejurile cAscate, dintru care isbucnea
timea hulelor, spre oborirea si de tot stricarea a dumnedeesciI nstre credinte cresti-
nescT? Pre earl tte ca dintr'o prastie iute IntrsA zvArlit Intru beznia veclnicii
pedepiirl lor ciyiutO. Cum si despre alti parte iarsi vedem orinduelile sfintel bisericeT
nstre a risAritului, care de sfintiT pArinti fiind acute, dupl mestesugul Inv6tAtureY,
sunt cele mal iscusite i maT frumse, prin care neincetat si de apururea, se sAvArsesce
jertfa cea tAinuit, care cAtre cerifi neincetat se inalt; de unde se dovedesce cA i poli-
ticesce i bisericesce afi fost si este de folos invittura. Tar mat ales cea elineascA, de
unde ca dintr'un isvor cele-alte tte all esit, care pretutindene trebue a se afla, iar mal
ales in cetAtT i in ores pentru folosul de obste; i pentru ca s aibi tt lesnirea a se
impArtAsi si a se adApa dintru acsta filIntAnA plinA de darurT, trebue ca sA se afle
scli de obstie : Dascli procopsiti, ca sA pti toll inciipea in cAmirile invititureY celeT
iscusite luminse. DupA cum si aice in IasI scaunul Domniei mele, de cAnd Diled
ne-ati miluit cu Domnia, cea griji a nstrA acesta all fost, ca si ptizim orindue-
lile cele bune folositre, iar mal ales a sclelor, care sunt ca nisce maice de obs.t.e.
Deci, cercetind Domnia mea cu tot dinadinsul pentru rindul numitelor scle, ca sA vedem
in ce chip sunt si la ce stare se all, si cite suat si de sunt dascAli procopsitl de la
care sA FAA Invista cineva saU ha? i am orinduit Domnia mea pe sfintia sa Kirio chir
Iacov Mitropolitul Moldavid, si pe numitul l vestitul la invitturA Criteanu, marele
Clisiarh al bisericeI ceI marT a risirituluT, ca sA cerceteze si in ce chip se aflA stern
sclelor elineicl sA iasciinteze; care, dupA cercetarea ce all fdcut, intru adevir, ne-aO
arktat, cA sela se aft la prstA i rea stare, Insa nu din pricina daschlor, ci din doui
pricinl s'ati dovedit risipa ucenicilor : ce dintAi, ck unit din ucenicI iubind maI mult
cinstea curtil, altiT fiind strAinT si de cele trebuincise pentru viatO lipsitT iiind, nein-
giduind vremea si neseylnd OM la sfrsitul inOtAturei, es, pArAsind cartea. A doua

www.dacoromanica.ro
43

pricin, care este cea maI mare i mai stricere, allat : e orl care dascal atAt de
aiurea venit, cAt si de loc, stringAnd ucenicl tland ,c(51e osebite, nu numai ci sparg
cla cea mare doinnscA, ci incA hulind si pre dascAll, instreineazA i inimile
ca si nu dea copiiI la sala cea mare domnescA, ct ascultAnd i potrivindu-se
detAimArilor celor mincinse, socotesc, dascAlul il neprocopsit i asa se pricinuesce
pustiere de ucenicl said' cel marI domnescl. Cat la acsta orinduita de mai sus artatI
aii gAsit dou mijlce indrept6 Uwe impotriva acelor doti pricini ce aducea stricAcittne
salelor : intAill, uceniciT Oa nu vor implini sse anI cel maI putin din so:AA s nu
lipsseA, ca cu necurmata ascultare invlAtureI si Cu implinirea anilor s }AU ucenicul
a ajunge la priceperea inv64AtureI si la scara cea cA4utA a procopsolil. Al doilea, acele
depre dlturI sale fAcute de uniT din dascAlil de mal sus numill, orl pe la monastiri
orl pe la alte load, orI pre unde ar fi, de vreme ce sunt dovedite a fi de stricAciune
sad cel marI domnescI, aU socotit ca nisce aduabire de impedicare a mer-
gereI in nainte procopselil ucenicilor, de tot si lipsscA, i numaI la sala rea mare s
fie adunarea i inv6tAtura ucenicilor tuturor. Ins, dascAliT ce se MIA la easele boerescI
sA invete nume pe fiil dumnilorsale, iar altI copiT a stringe si a invta din lAturI, niel
de cum voie s nu aibfi ; cAci se cade ea sala cea mare, ea una domnscA si de intAiti
ce este, s aibl cinste orindueala sa deplinA. Iar dascAlul eel mare Nicolai aflAndu-/
acestI de mal sus numitl orinduitf cA este vrednic i procopsit, a socotit ea sl
iarAsI dascAl la sala cea mare, dAnd matemele cu bitA orindueala i silinta necurmat.
Asemenea i pentru dascAlul al doilea i pentru dascAlul al treilea de la sal cea gre-
ceascA, tot cu alegerea dascAlulul celiff mare s fie, pentru mal buna invtAturA a uce-
nicilor. Aceste bite in scris fiind aduse de sfintia sa pArintele mitropolitul si de marele
dascAl Critean i cercetAnd i noT si aflAndu-le cA sunt cu cale, cu acest al nostru dom-
nesc chrisov le-am intArit, Ins& pentru dascAlii ce vor cuteza a mai face osebit sa1? si
a mal stringe ucenicI, pre uniI ea aceia ar6tAndu-I dascAlul cel mare la Domnie, sA se
pedepsseA cu grea pedps, cum si pentru dascAliI ce vor merge pe la casete boereseI
iarAs1 dascAlul cel mare s li ispitsci vrednicia si invdtAtura lor. Iar pentru plata das-
cAlilor, dupA cum aratA chrisovul DomnieT sale Grigorie Voevod, asa s se urmeze, luAnd
fiesee-care dreptul sii la vremile ce s'aii orinduit cu de maT sus numitul chrisov al
Domnid sale Grigorie Voevod. Iar pentru dascAlul de la sala al treilea grecscA, de
vreme ce ne-ei artat sfintia sa pgrintele Mitropolitul ei are ostenealA mull& pentru
multimea ucenicilor, i el eel qece leT avea mal inainte pe lun, ajungea de
chivernisla sa, Am hotArit Dornnia mea, de acum inainte s aibA cind-spre-Oece lel pe
lunA si de aicI in colo wa sA se urmeze. lar pentru sale ce sunt in tra atAt moldo-
vinesel eat sloveneseT, iarAsi dupA testamentul D-sale Grigore Voevod s se urmeze.
NumaI iarAsI ne mal arat sfintia sa pArintele Mitropolitul, cA la uanstirea Putnei
este trebuinta ea sl se afle o sc6IA, ccl fiind loe depArtat nu pot copiiT a ajunge pe la
cele alte cle. i maT ales cA se afTA acolo un dascAl e,are de cAtI-va anT InvatA cu mare
folosul ucenicilor. Deci, Domnia mea, si acolo eft sA fie salfi i dasebl, am intArit hot6-
rind : cA de acum inainte daseAlul ce va fi acolo, s aibA a lua din banil salelor, ce
este obiceiii de se string de la preotl, cAte sse-Oel lei pe an, adici 30 leI la Sf.
trie si 30 lel la Sf. George pentru ostenla sa, aasta 81 fie una din cele alte scar
ce sunt numite in chrisovul D-sale Grigore V.V.; ded la We dupA cum am ardat mal
sus poruncim Domnia mea s se urmeze. lar pentru cA aseqrile cele bune sunt cinstea
Domnilor i a stApAnitorilor, podobirea cetAtilor si a oraselor, folos de obste, cade-ui-se

www.dacoromanica.ro
44

a pune tot felul de osirdie si de silint, ca nestramutat sa se pazsci. Pentru ea intru


paza bunelor asei;larI st drpta stapanire a unuI Domn, supt a careia umbrire norodul
adapostindu-se se apri de arsiturile strimbattilor, care cu nemic alt nu se pot goni,
niel s'aii gonit pana acum, fr numaI cu cele bune asOarI, cu huna paza lor. CA de
s'ar i intmpla vre uniI sa smintsca in cat de putin acele vechI i bune orinduele,
nu numaI nume de iubitor strimbattitor isT castiga, ci si de obste stricaciune
aduce, de cat care nimio nu este me defaimat la un Domn. i de vreme ca
aceste a sc6lelor ce s'ad facut pentru invdtatura de obste sunt unile din cele maI
de frunte mal aducdt6re de folos obstiei, dupa cum si no' nu numaI ca. din veacu dupa
cum a fost nu le am stramutat, ci Inca printr'acest al nostru chrisov intarindu-le
la mai lama stare le-am adus. Drept aceea, dar, poftim Domnia mea si pe altI luminati
DomnI, ce vor fi in urma DomnieI mele, miluitl de Dumneled cu Domnia acesteI terI,
ori din fiil DomnieI mele, sati dintr'alt neam, sa intarasci i Domniile sale pentru a lor
vecinica pomenire. i spre acsta este credinta a insurnI DomnieI mele de mal sus
scrisa, NoT, Ion Theodoru V.V. si credinta a prea iubitilor fiilor Domniei mele Grigorie
V.V. si Alexandru V.V. si credinta a cinstitil i credinciosI hoed ceI marl al DivanuluT
clomnieT mele dumnealor tefan Roset, vel Logofist ; i Iordache Bals, vel Vornic de Ora
de jos ; Mihalache Stw.dza, vel Vornic de tra de sus ; i Vasilie Roset, Hatman i par-
calab Sucevei; i Enache Vidali, vel Postelnic ; i Ionita Cantacuzino, vel Vistier ; i Ionita
Cantacuzino, vel Spatar ; i Andronache, vel Ban ; Arghir, vel Paharnic; i Enache, ve!
Caminar ; , vel Stolnic ; , vel Comis, i credinta a tuturor boe-
rilor Domniei mele marI micI ; i s'afi scris chrisovul acesta in scaunul DomnieI mele
in orasul Iasilor de Vasile Ganea, diacul de Divan.
La anii 7267 luna Iunie 25.
Subscris, ln Theodoru Voevod.
TOMUL I, PG. 25.
Uricul lul Iw Scarlat Ghica V.V. din 12 Iunie 7265 (1757) este scris romanesce
cu semnatura DomnitoruluI, pe folio mare, cu litere initiale colorate in rosu. Sigiliul
este octogon mic. descoperit mal antid la Mitropolia. din Iasi.

TOMUL I, PAG. 26.


Documentul din 1759 de la 1611 T. Calimah cu privinta la sciila din Boto;anI se
piftte vedea in Uricar, tomul II, pag. 51.

TOMUL I, PG. 27.


Despre scla din Berislavesci veiyi ce am qis la pagina XIII din acesta0 tom.

TOMUL I, PAG. 27, ANEXA 5 i 6.


Jata chrisovul lul Iw Const. NeculaI Mavrocordat, Donanul trel Rumanescl, prin
care se reorganiskii finantele pentru biserica i cla de la Sf. Saya.

10 CONSTANTIN NICOLAE VOEVOD


DOMN

De vreme ce Monastirea Santulul Saya, care este inchinata la santul mormnt


de ctitorI sad inOestrat pe cat sad putut, si de Domn1 sa miluit cu vinericiu i cu scu-
tla de dajde de nu da la Vistierie nimic, numal pentru ca sa fie scifila elinsca de in-

www.dacoromanica.ro
45

vtAtura copiilor, 1ntArindu-se si de cAtre pr fericitii patriarchl. DrA acum vqdnd cA


Anti biserica se desvlesce, chale se derapAnA de ploY, copiiI ceI ce vin la invtAturi
n'ati unde sedea totl. De la bisericA si din cel alt venit si mile pArintele Patriarch mal
ca nimio nu se adjutA. SfAtui-ne-am dar cu pr sAntia s'a pArintele Mitropolitul 161.4
acstA hothrire am fAcut, care o si poruncim adicA : egumenul i 6menil s!, se mrgi
se sqa la ctitoricsca nstrA M-re la VAcAresci, 61.6 in SAntu Saya prin tte casele si chi-
hile s sNA numal dascAliT i cu ucenicil, ca se incapA totl, i preotil la bisericA se fie
din leromonachil scolarT. DrA venitul i muele cele alte cAte sunt ale sAntuluT Saya,
s se stringA de egumenul de la VAcArescI l cu scirea celuI de la St. George la metat,
banl se vor stringe se dirgA Anti biserica i chiliile bine, rd cAtl vor mal pri-
sosi sa-1 trimitA la pArintele Patriarch, avnd acqt1 duoI egumen1 a'sl da sma pe fiel,
care an, si de vor urma Inteacest chip asa li se va pAzi si de cAtre Domni muele
scutla ce o ati avut s'o aibA si de acum inainte. Atit am scris Domnia Mea 4) onfratt
(1761) Decembre KH (28).
ro Constantin Nicolae Voevod, eu mila lui DumneVeu Domn 2).
Mal poruncim prectim niel la alta M-re nu se cade, asa niel la Si. Saya parte fe-
meiascA se nu mrgA la bisericA.
lo Constantin Voevod 3). L. S.

Procit g (2) logoft.


TOMUL I, PAG. 29, ANEXA **)
10 CONSTANTIN NICOLAE VOEVOD
DOMN 4)

Pr sAntia ta pArinte Mitropolit, dupA fiasca evlavie, te InsciintAm pentru ceT ce


mor si sA intmpla de sunt fArA mostenitorl, de ale cArora avuturI dupA pravilA sunt
tte sA se ja pe sma DomnscA, drA nou nu ne trebue, niel voim sA ne atingem: rA
niel sa le oblAduiscA allii peste pravilA. Ci mai cu cuviing este, ca dintr'acelea sA se
ajutoreze obstea, adicA la facerT de poduri, la spitaluri, i pentru scle. Ci pentru unil ca
ace.g.ia se orAnduecT: pr sAntia tea purtAtor de grijA. i cAnd se va Int6mpla sA merti
ori fie pAmntn, sti strein, micar parte bArbAtscA, sii femescA, sa se je in scris cu ca-
tastih tot avut lor, lucru miscAtor i nemiscAtor, stand intru pAstrare, cu smit bunA,
pr M'Aja tea sk. cercetez1 de a murit cu ditA s fArA ditA, cum si de zestrele femeil
ce sunt adevrate i c,at- vor Ii In pr, qi care vor fi lipsA. Asa cercetAndu-le dupA pra-
vilA isbrAnindu-le pr sAntia tea, ne ve! insciinta i Domnii mele (mira g (1762)Iunig 3(6).

Io Constantin Nicolae Voevod L. S. Cu mila lui Dumnedeft Domn 5).

A protocolit al douilea 5) Logoft.

TOMUL I, PG. 29, ANEXA "*)


Actele relative la mnAstirea Glavacioc i cede se pot consulta la Biblioteca

Test slavon in. original.


Titula Domnsd de monograme este scrisi cu chinovar in original.
a) Autogrda semn4tura Domnitorelui.
4) Test slavon.
2) Titula domnscil de monograrhe este scris5 Cu chinovar in original.

www.dacoromanica.ro
46

Urechil din Galati. Sunt prea numer6se ca sa le reproducem aci. Esentialul din ele, de
altmintrelea, este indicat in textul nostru din tomul I, pag. 29.

TOMUL I, PAG. 29, ANEXA 4.


JO CONSTANTIN MICHA! GEHAN VOEVOD
CU MIL& LU1 DUMNEDEC) DOMN AL RUMANIEI I)

Fapta bun cu cat este mai mare si la mai de sus trpt, cu atat ceI ce se ne-
voesc a o castiga sunt vrednicI de lauda 0 de ciaste. WI% de cat acestea mai de mare
lauda sunt vrednicI ceI ce cu ori-ce feliti de mijlocire se nevoesc a da adjutor spre pad,
intarirea i buna intemeere a und fapte bune, dand lesnire celor ce o doresc /Ira de
zticnl a o c4tiga. Inteacest chip fiind intemeiarea i intr rea c6lelor, intru care se
cAstig6 darul cel nepretuit, adica invtatura cartiT, carea nu numai este de mare folos
podba vieteI omenescI, ce Inca 0 lauda dumne4e6sca printr'nsa se svresce, In-
vrednicindu-se omul prin mijlocirea eI Cu 1nsu0 Dumneled a vorbi, 0 a sta In potriv
celor ce cu me?tepgirea cuvintelor vor se resvratsca pravoslavnica credinta.
To drk eel ce se nevolesc cu ori-ce feli de mijlocire a da ajutor spre interne-
iarea i buna chivernisla c6lelor, pe langa lauda, nemuritorul nume, i vecinica pome-
nire ce le rmane in lumea acsta, astpt fr de indoire i respltire de la incep-
torul inielepciund Dumnelat 1) ca uniI ce sunt pricinuitorI unei de ob0e faceri de
bine. Ci (WA trebuinta i folosul acestuI lucru sant 0 de mantuire sciindu-1 impratil i
domnil ceI de demult 1;i a vnd i grija supwilor for, aft intrit cede prin multe locurI
orap, ca prin invtatura s le pricinusca lor bun& vietuire. Crora urmand i cel
mal d'inaintea neistra blagocestivii DomnI, carii af ocarmuit trebileprluminatulul scaun
al treI acetia, a wylat dou cle, una elinsca 0 alta slavonsca, cari amndou
sunt de mare folos nu numai locuitorilor terei acesteia, ci si tuturor celor straini, cari
yin pentru dragostea invtatureI. Ded, de vreme ce din voia a tot puternicultil
viind al doilea rand Domn prel rumanescI, i insciintandu-ne cu anafora Dum-
nlor cinstitiI i credincio01 boiaril ceI marl al DivanuluI Domniel Mele, cum di fiind
mal inainte obiceiti de se da plata dasclilor de la Visterie, i fiind-ca Visteria are multe
deosebite cheltuell, de multe ori nu le-aii fost viind rand a-0 ilia plata cate patru
cinci lunI. A fost gasit dumnlor cu cale, ca s se scata de la bit. monastirea Glava-
ciogul, i s se dea asupra st. parinteluY Mitropolitul terel, i santia sa din venitul mo-
tastireI sa dea lefile dascalilor i cheltula bisericel domnescI. Care aFeslmnt
fost intarA 0 de Domnia sea Constantin Voda Mavrocordat. DecI, Domnia Mea inci cu-
noscnd ca este cu cale i cti cuviinta fcut acest aseOmnt i pentru ca ea das-
caliI plata maI cu lesnire ca fall de purtare de grij sa WA da invtaturile ucenicilor,
a0jderea i santa biserida domnsca, sA-si aib cuviinci6sa podelba pe deplin, m'am mi-
lostivit Domnia Mea, hotarind printeacest cinstit 0 bine inchipuit chrisov al Domniel
Mele, ca s fiA acsta mal sus oish santi Monastire Glavaciogul in pace 0 ertata de Vote
dajdiile i orinduelile Vistieriel ce daii alte Monastie, ia cat de nimic se nu fi suprata.
i orinduim vrednic acesteI purtarl de grija rA0 pe prea Sfintia Sa parintele Mitropo-
litul Wet Chir Gregorie, fiind mi eu voia Arhieriei Sale si a WA cinstita boierime. Ca
sa aiba Arhieria Sa prin epitropul Arhieriel Sale a strInge tot venitul acesteI Monas-
tirI dintr'acela s imparta pe fie0-care Ina simbrii/e dascalilor, adich dascaluluI ce-

I) Test Cu litere aurite.

www.dacoromanica.ro
47

ha mare de la Sf. Saya pe luna talere 40, dascalulul al doge talerT 30, dascaluluI al
treilea talerI 10, 0 intaiuluI dascal slavonesc taleri 15 i la al doile talerl 10. 1j chel-
tuiala bisericeI domnescl, pentru unt-de-lemn, cr, i tamiie, pe lunh take 20, carI se
fac tati suma banilor pe ara talerI 1500. 'ma atat dascaliI eel ce se alla cu privighere
pentru procopsla invetaturd ucenicilor, cat i preotil biseried domnescI, sa aib pur-
tare de grija pentru podeba santel Beseria pentru ca sa se pazeasca nestremutat
acest bun cuviincios i folositorid sufletuluI i vietel cre0inescI, am intarit Domnia m
chrisovul acesta cu insk4I credinta Domnid mele 16 Constantin Mihal Gehan V.V. i cu
domneica nestr pecete i cu tot sfatul Cinstitilor i credineio0lor boierilor celor
al.Divanulul DomnieI mle.... (etc.). Si s'afi scris chrisovul acesta in anal dinteitl din
domnia a doua a Domniei mle, aiel in scaunul Domniel mle Bucurescl, in luna Iunie 26,
la anul 1763, de Popa Florea, dascalul de la c6la Domniei mle ce slavonsca de la
Sf. Gheorghe cel vechid.
Iw Censt. lIt. Gehan V.V. L. S. Cu mi/a titi Durnnegen. Donut.

Mihai Cantacuzino, vel-logofet procitoh.


TOM(JL I, PAG. 30, ANEXA **)
10 STEFAN /411CLIAI RACOVITA VOEVOD
CII MIL& DUMNEVEt' DONN

Fapta liana Cu cat este mal bud i la maI de sus trepta, Cu atat cd ce se ne-
voIesc a o castiga, sunt vrednicl de lauda 0 de ciaste. Dra de cat acetia sunt vrednicl
de me mare lauda, eel ce cu orl ce fel de mijlocire se nevoiesc a da adjutor spre paza
intarirea i buna iatemeiere a und fapte bune, (land lesnire celar ce o doresc a o
castiga. Intr'acesta chip fiind intemeierea i intarirea scalelor, intru care se castigi
darul cel nepretuit, adica invettura drill', care nu numaI este de mare folos i pod614
vigil crestinescl, ci Inca i laude Dumnec,leesca printeensa se severlesce, invrednicin-
du-se omul prin mijlocirea eI a vorbi cu Insu0 Dumnqed, 0 a sta impotriv celor ce
cu mesteugirea vorbelor, vor sa resvratesca buna credint. Totl dr ceI ce se nevoiesc
cu orI-ce fel de mijlocire a da adjutor, spre intemeierea i buna chivernisle a sclelor,
pre Tanga lauda nemuritoriulul nume, i vecInica pomenire ce be remane in vita acesta,
Wepta fail de indoire i resplatire de la incepetoriuf intelepciund Dumnqed, ca unil
ce sunt pricinuitorI uneI de obste facerI de bine. Ci dr trebuinta i folosul acestui
lucru sfant 0 de mantuire, sciindul Impratil i Domnii ceI mO de de mult, i avnd i
grija supu0lor lor, ad intarit scelle prin multe locurI, i orae, ca prin invetatura sa le
pricinuesca lor buni vietuire. Carol- urinand i cesi maI din naintea nastra blagocestivI
Domnii cari ad otcarmuit trebile pr luminatulul scaun al Ord acetia, ad aedat doue
scale, una dines* i alta slovensca, earl amendoue sunt de mare folos nu numaI lo-
cuitorilor tdril, ei i tuturor streinilor carii vin pentru dragostea invtaturd. Dec!,
voia a tot puterniculuI Dumneded, viind no! acum Domn tereI Rumanescl, ne am disci-
intat de la santia sa printele Mitropolitul WO, Chic Grigorie, pentru orendula ce ad
aceste cale, cum a mai nainte fiind obiceid de sa da plata dasetililor de la Vistierie, i
iiind-ca Vistieria are multe trebl de implinit, de multe ori n'ad fost luand lfe cate patru
cincI lunI. A0jderea i bisericile din curte, avend de lua cheltula pentru unt-de-lemn,
ternae, ail de la Vistierie, neputend lua, se lipsea de podeba lar. A fost gasit cu cale
D-lor Velita bojar!, ca sa se scata de la bir monastirea Glavaciogul i sa se dea asupra
4) Test slavon.

www.dacoromanica.ro
-48
MitropolituluT, 0 din venitul monastire, sA plAtscA lefile dasctililor i cheltula bi-
sericilor, i cu anafora insciintAnd D-lor pe D-sa Constantin Voevod Mavrocordat i D-sa
incA cunoscnd cuviincisi isbrAnirea D-lor, a fost intArit i eu chrisovul D-sle, care
mai in urmA s'aii infrit 0 de rposatul fratele Domniel mele Constantin Michaid Ra-
covitA Voevod cu chrisovul D-sle ce se vdu de noI. DrA fiind-cA in IiIele D-sle
rposatuluI frate, unul din dascAliI elinescI nemultAmindu-se numal cu talere A (30) pe
lunA lfa sa, i fost orAnduit de D-sea de i s'ail mal sporit lfa cu talen l K (20) earl
banI talere 1(10) s'a luat din partea celul alt dascAl, i talere (10) ce lua dasefilul
al treilea ce ail lipsit, i ail rmas un dascAl cu talere H (50) 0 altul cu talere it (30),
care 0 acesta acum nemultamindu-se numai cu talere A (30) lfa sa, ne ail adus aminte
SAniia sa pArintele Mitropolitul pentru monastirea Tutulor SAntilor, eum cA pentru
datorie i lipsA, neavdnd niel Visteria de unde sA ja dajdie, s'ail scos de la bir incA din
dilele D-sle Constantin Voevod Mavrocordat, ci fiind-cA este Mr& de bir, sA ajute la
lfa acestul dascAl pe lunA cu talere 1(10). Decl, i Domnia Mea cunoscnd cA este cu-
viincios acest ajutor, ca i dascAlul, sa se multAmscA i monastirea incA pentru acstA
sA nu maT intre in clajdia VistieriT, printeacest cinstit 0 bine inchipuit chrisov al Dom-
nieT mele izbrAnim i hotarim : Ca sA fiA acsta maT sus oisi sAntA monastire Glava-
ciogul monastirea tutulor SAntilor in pace 0 ertate de tote dAjdiile, i orAnduim
vrednic acesteT purtArT de grijA, rAT pe sAntia sa pArintele Mitropolitul, fiind i cu
voia archiereel sle 0 a MA cinstita boerime, ea si aibA Archieria sa prin epitropul Ar-
chierieI sle a stringe tot venitul acestor dou monastirI, i dintr'acela sA imparta sim-
briile pe fieT-care lunA, adicA la un dascAl elinesc pe lunA jalen I 4) i cel-lalt

talere 2) 0 daseglilor slovenescI unuia talere a (15) 0 altuia talere 1(10) i


cheltula bisericilor domneseT talen l K (20) pentru unt-de-lemn, tAmAe, i erA, care sA
fac ttA suma inteun an talere faric (1620). InsA atAt dascAlil sa se afle cu privighere
pentru prodopsla invtAturil ucenicilor, cAt i preotii domnescl pentru podba biseri-
cilor. i pentru ca sa se pAzscA nestrAmutat 0 in tad vremea acest lucru cuviincios,
folositor sufletuluT i vietiT crestinesci, am intArit Domnia Mea chrisovul acesta cu
ins41 credinta Domniel Mele Io Stefan RacovitA Voevod i cu credinta pr iubitilor
DomnieT mele fii, Michaiii Voevod, Constantin Voevod, i cu tot sfatul cinstitilor
credincio0lor boerilor celor mari al Divanulul DomnieI Mele : Pan Toma Cretulescu,
mare 3) ban; Pan Dumitrapo RacovitA, mare3) Vornic de tra de sus ; Pan Radul VA-
cAre,scu, mare3) Vornic de tra de jos; Pan Constantin CAndescu, mare 3) Logoft ; Pan
Atanasie Ipsilant, mares) SpAtar ; Pan Michaiii Cantacozino, mare3) Vistier ; Pan An-
tiohi Moruz, mare3) Postelnic ; Pan RAducanul Cantacozino, mare3) Clucer ; Pan Di-
mitrie, mare3) Paharnic; Pan Gheorghig Caragea, mare3) Stolnic; Pan In Roset,
mare3) Comis ; Pan Michalache, mare3) Pitar, Ispravnic; Pan Constantin CAndescul,
mare3) Logoft. i s'ail scris chrisovul acesta in anul d'Antiil al Domnie Mele la anul
oxsA (1764) Maiti A (30) de popa Florea, dascAlul slavonesc.

Io Stefan Michaiu Racovit Voevod. L. S. Cu mila lui Dumngleft Domn


lo Stefan Voevod 5) al Romclniei 4)
Constantin CAndescu, mare a) Logoft a procitit 3).
1) Spatiii alb in original.
5) Idem.
3i) Text slavon.
Titula domnscil d'n monograme este scrisa cu chinovar in original.
Autografa semnriturii a Doninulul in original.

www.dacoromanica.ro
49

TOMUL I, PG. 32. ANEXA *).


Uricul luT Stefan Micha! Racovita V.V. din Ora rumansca din 1765, Iunie 10,
este acel urmator :
IO STEFA.N MICHAI RACOVIT VOEVOD
CU DULA LUI DUMNEVEll DOMN A Teni. 'ORA. RUMANSCL

De totT este sciut ca din cate lucrurI Impodobesc pre om infra acsta vatd, lave-
ttura este maI alsa i maI Inalta, pentru aceea este 0 mal laudata de ceT ce all nu-
mele intelepciuniT ceI din afara (adica aceT elinescl) i acel bisericescI, i cu multe cu-
nunT de lauda se Incununza. In cat 0 Pavel ce! Inaltat pani la cerurl la a treia orin-
dula o pune, socotind numdrul darurilor dat de la DumneIed time-
nilor, i 4icnd: nca pre uniI i-ati pus Dumno;led In biserica ; Antid pre ApostolT, a
doua pre proorocI, a treia pre dascalI. Marirea acesteia vrnd sa o arate i Aristotele
filosoful catre cel ce l'a intrebat : cu ce se osibesc eel invatall de ce! neinvatatI, 'T-ad
raspuns : cu ceea ce se osibesc ceT viI de ceT mortl. i ca sa licem mal In scurt : atat
Intrece invatatura pe bite bunatatile omenescI, cu cat intrece i sufletul pe trup. Ca
acsta este pod6ba sufletuluT i trupulut Fijad pricina celor patru verhovnice bunatatT,
de pre Intelepciunea lul Solomon carele csta invata curatia i minte, i drep-
tate, i barbatia, de care maT de trebuinta nimica nu este Intru vita 6menilor. i de
poftesce cine-va multa sciintd, scie cele trecute, i cele ce vor sa fie le semuesce, scie
talmacirea cuvintelor i deslegarile vorbelor celor ascunse, semne i intamplari ale
vremilor 0 ale anilor i tuturor este sfetnic bun. Pentru acsta dra i stapanul nostru
Is. Christos, Insemnand folosinta invdtatureT ceT cdtre mntuire, antitl all Inteleptit
pre uceniciT sal prin pogortrea sntului Duh, apoT trmis la propoveduire. Inca 0
noud tuturor ne-ad poruncit sa cereal-x-1 Dumne(pescile scripturl catT poftesc sa afle vata
cea nemurit6re. DecT, cum ar putea nescine sa cerce Dumnqeescile scripturT, nepedep-
sindu-se mal nainte cu invata Tura ?
Ci (Tara trebuinta folosul acestuT lucru sant 0 de mantuire, sciindu-1 Im-
pdratiI i domniT ceT de demult, i avnd i grija supu0lor lor, ad Intarit qc6le prin
multe locurT i orae, ca prin invdtatura sa le pricinuiasca buna vietuire ; carora
urmand i ce! maT din naintea nstra, blagocestiviI DomnT, cavil ati otearmuit trebile
prea luminatuluT scaun al Orel* acesteia, ad Intrit cloud c(51e, una elinsca 0 alta
slavonsci: care amndoud sunt de mare folos, nu numai locuitorilor Orel* ruma-
nescT, ci i tuturor celor strainI carii via pentru dragostea invataturii. DecT, de vreme
ce din voia a tot tiitoruluI Dumnqed viind Domnia Mea Doma Ord ruminescT, pre linga
tiata grija ce o avem de supu0I ngtri, In tot chipul ne nevoim dorind ca i aceste (loud
voile sa fie In stare buna, spre pracopsla ucenicilor, spre luminarea noroduluT, spre
polivala i a acesteI cre0inescI politiT. Dr ne insciintam de la dascaliT maT sus numi-
telor cle cum ci maT nainte vreme, pe chid fost (land lfa de la Vistiera, cu
multele trebT i deosebitele cheltuelT ce are Vistieria, de multe orT fost pagubind
dascalil de simbria lor, era de cand s'a scos mdnastirea Glavaciocul de la Vistiera, i
dat sub stApnirea sAnlieT sale printeluI Mitropolitultei, spre plata lefil dasalilor
all fost odihnitI i multtimitY panfi acum. IarA acum li se gticnesce i acea lesnire de
luatul lefiI, ardtandu-le santia sa parintele Mitropolitul, ca din pasurile mdnastirii ce 'I
all pricinuit intmplarea vremiT, i din inmultirea dobnslii ce se da la datoria ce este,
nu se ajunge venitul a da 0 simbrie dascalilor aa cu lesnire ca maI nainte, i deplin
1) Text slavon.
4

www.dacoromanica.ro
5o

pe fiesl-care luni : de care si Domnia Mea cercetnd ne am pliroforisit de la sintia sa


pirintele Mitropolitul &AO inteacesta-.l chip, dup jaiba ce ne ar tase si dasciliI mal
sus numitelor scle. Insi, Domnia Mea sciind trebuinta si folosul acestuI lucru sant si
de mntuire si din multa rvni ce avem spre sversirea unui bine ca acesta, pre 14110
alte multe grijI in care ne aflim, bine voirn Domnia Mea, ca cu 61.0 care prilej si 'si
ia dasciliI simbria lor mal cu lesnire, ca se pti da inv64iturile ucenicilor, fri de a'sI
impArti gindul lor la purtarea de griji pentru Mfg, si ca si 'I usurim de acsti grij
turburit6re si ziticnitre lucruluI lor, si ca se aseslim iarsi cuviincilisa 'mini ordn-
duli, ornduim vredni; purtitor de griji acesteI trebT, iarisl pre Santia Sa pirintele
Mitropolitul chir Grigore, ca pre cel ce este pistorifi si pirinte duhovnicesc a tedi im-
plinirea cea cu numele lui Christos, care se pistoresce de arcbieria sa, fiind si cu voia
archieriel sle. Ca si de acum inainte acsti mnistire Glavaciogul, si fie tot sub ico-
nomia Santiet Sle, scutiti de t6te dijdiele, si oranduelele Vistieriei, si in pace cu t6te
daniele si domnescile el mile pentru darea simbriel dascililor. Dar pentru neajungerea
pani la implinirea simbriel lor, si pentru a am socotit Domnia Mea ci ar mat' fi tre-
buinti de un al treilea dascil la scifila elinsci, pentru invdtiturile gramaticei, ne-am
milostivit Domnia Mea de am mal oranduit iarisl sub purtarea de griji a Archipistoriei
Sle si santa mnistire Dealul, care si acesta si fie iarisI scutiti de tte djdiile Vistie-
riei, si in pace cu We bucatele si domnescile ei mile. i Sintia Sa si asesle epitropI
p'rintI iscusitI 6menI cu frica luI Dumnesleil, si stringi venitul acestor doue sante case,
luandu-le sma cu amnuntul pe tot anul, ca si dascilil si 'si aibi simbria lor cu les-
nire si Mil de scidere, si, si sintele aceste mnstiri cu prisosul si se usureze de po-
vara datorielor. i Sntia Sa pe tti luna si imparti simbriele dascililor, din carii la
doI dascili ce daft' invtiturile filosofiet si dea de luni cte ti la unul, i la al
treilea ti 2) i sccilet slavonesci unuI dascal ti 3) al duoilea ti 4). Asijderea si
dea si la amndou bisericele domnesci de aid din curte, pentru unt-de-lemn, cri, i
temaii pe tuna ti 5) carif se fac pe luni baniI dascili/or i al bisericilor ti 13), dri
inteun an ti 7). Iasi si dascilif si se afle cu priveghere spre procopsla ucenicilor
la invtitura cirtil. i pentru ca si se pizsci nestremutat acest lucru cuviincios, si folo-
sitoriii sufletuluI si vieteI crescinescI, intrim Domnia Mea chrisovul acesta cu insisT cre-
dinta Dom. mle Io Stefan Michaiti Racoviti Voevod, si cu credinta prea iubitilor DomnieI
Mele Al: Michaiti Voevod, si Constantin Voevod. i mirturii pusem Dom. mea pe tot! cin-
stitil si credinciosiI boiirii ceI marl' aI DivanuluI Domniei Mele : Pan Toma Cretulescu,
vel Ban ; Pan Radu Vicirescul, vel Dvornic ; Pan 8), ve! Logof6t ; Pan Athanasie
Ipsilant, vel Spitar ; Pan 9), vel Vistier ; Pan Toma Rafail, vel Postelnic ; Pan Ioniti
Guliano, vel Clucer ; Pan Dimitrie Fotachi, vel Paharnic ; Pan lordache Caragea, vel
Stolnic ; Pan Ianacachi Roset, vel Comis ; Pan Michalache, vel Pitar ; Ispravnic : sin-
gura lisa DomnieT Mele: 49). S'a scris la leat ralkal (1765) Iunie I (10) de popa Florea
dascilul slavonesc de la Sf. George vechiii. 11).

Io Stefan Michai Racovild Voevod. L. S. Cu mila lui Dumnedefi Domn Ore!


Io Stefan Voevod 13). rumcinesci 42).
erban b (4) Logott, am protocolit 14).
4) Spatin alb In original. 9) Idem. a) Idem. 4) Idem. a) Idem. a) Idem. 7) Men). a) Idem. 9) ldem.
40) Text slavon. 44) Idem.
19) Titula domnsci de monograme cu litere aurite.
48) Semnlitura autograll a Domnutul.
44) Text slavon.

www.dacoromanica.ro
t1
TOMUL I, PAG. 32, ANEXA **..).
Importantul hrisov al lul Gr. Ghica din 1766 relativ la scedele din Moldova, deg--
copera de mine la Mitropolia din IasI si intre actele EpiscopieI de Roman, este cel ur
altor
Suret de pe hrisovul clelor din 1766
De vreme ce invtitura si sciinta savrsesc deplin pre om si '1 fa c vrednic ca se
alega binele de ril si adevrul de neadev6r, pe drept din nedrept, pe dreptate din ne-
dreptate, 11 luminza ca in t6ti socotinta lul sti lucrare, sd fapta si metahirissca si
se povluisca cuvntul adevruluT deosebindu-1 de dobitcele cele necuvntitre, si
lucratoriil fiandu-1 tuturor lucrurilor celor mestesugse si a epistimiilor si seviritorifi
de marI si vrednicI de lauda fapte si la cea desavarsita II face vrednic, puternic, laudat,
vestit si fericit, precum faptele arta si danta scriptura vestesce slicnd : fericit omul
carele a aflat inlelepciune. Eii, slice intelepciunea, am luerat, sfatul i mintea i so-
cotinfa; prin mine cei mari se mdresc i tiranii stelpdnese pe peimint. Acsta 111116-
titura este laudata in tot locul si in t6ta ar6tarea el vederata si la tite marginele
pamintuluI vestitre, iar la portile stapanilor este nelipsita. Decl si Apostolul Pavel
vrea si fim inteleptT, hademnandu-ne ca si vietuim, nu ca neinteleptil, ci ca inteleptiT.
Prin acesta HaldeiI groznicT, Eghiptienil puternicT, EliniT minunatI, GreciI laudatI si la
cea desiv6rsit neamurile cele de la apus si meza-nepte ce afi fost mal dinainte varvarT,
iar acum filosoff si de laudi vrednicI. Printeacsta invnitura fieste-ce mestesug si
epistemie s'at adaus si s'ati revrsat tta puterea si stapanirea s'ati marit atita, cat
acsta sciinta si invtitura este la Comen!: lumina, tina, lauda, pod6ba si implinire de-
savrsit. Intr'acest chip este invlatura si intaresce pe orn, iar neinvlatura, cum ca
este improtivnica si face pe om asemene cu dobitcele cele necuvintt6re si neputnd
face alegere, necunoscnd, nesciind cuvntul adeOruluT si c intru intuneric a necu-
noscinteI amblind, marturisesce pricina stareI cei luminse si vestita a neamului nostru
cu starea acsta ce se afta acum intru gata ticalosita stare si vrednica de lacriml a
neinv6tture1, afland si noT pe supusil nostri aT teril acestia si mal virtos pe Cinul preo-
tesc, cariI se cade se fie sarea crestinilor, povetuirea credinciosilor, sfesnicul pravoslav-
nicilor, in cat sa n'alba deosebire preotul si mal in scurt partea bisericesch de cea mi-
rensca, si norodul privoslavnicilor s fie insetosat de izvelrele cele Dumnesleesci a in-
Otaturilor Domnulul nostru I. C. i socotim si la datoria astil cea caslut si cugetul
inboldindu-ne, dupa Dumnesleesca porunca ce avem, ca ceI putinciosT si ridice sarcina
neputinciosilor, aflat-am, cu cale si de trebuinta ca sil dam si si asegam Academie inv-
taturilor si a epistimiilor (prin care se intemeza si se sav6rsesce in tot chipul fapta
buna, luminand pre al nostru pravoslavnic neam). i fiind-ca mal nainte vreme se afla
cela necoprinsa cu cele trebuincidse spre neprocopsla ucinicilor, ca si aducem la
starea cea maI desiv6rsita a invdtaturif spre immultirea dascalilor ca s'a ucenicilor,
iatti dar am zidit din temeliI acsta Academie, Tanga metropolie, pre a n6stra domnsci
cheltuiala, sloboda, indestulata, si cu teite cele trebuincielse lucrurilor el si cu biserica
intru care se praznuesce DomnuluT si DumnesleuluT nostru I. C. 'am oranduit dascal
nu numal la acsta Academie ce am zidit aice in IasT, ce si in tta Ora, la fe-care
eparhie si tinut, cate un dascal, ca totl crestinir tireI acestia mirenT si copiiT preotilor
sa se pro copssci cu invdtatura si fapte bune; si prin acest al nostru domnesc luisov
hotarim plata si lefile dascalilor si chiverniselele ucenicilor celor strainI si saracT, ca
sa se dea nesmintit si neclatit din dajdea cea randuita a preotilor si a hiero-diaconilor

www.dacoromanica.ro
52

ce ae afli In bita tra. i macara ca acestia era randuitl la dajdea sclelor, insi aflan-
du-se supusT si la dajdea VisterieT, ceT supu0 se supira de Visterie pentru cele Mil
dnil randuite dajdiT ce di' peste an; pentru care milostivindu-ne de-odata f6rte am
micsorat acsta dajdie ce se da la Visteria domnsca, usurand greutatea lor ce avea
nainte i lisandu-I ca se dea la Visteria domnsca f6rte putina suma, atat preotil cat si
diaconil. Decl, iati ca hotarim anume prin acest al nostru domnesc hrisov, cum nestra-
mutat i neclatit sa dea preotil i erodiaconil pentru plata dascalilor i pentru chiver-
nisla i economia ucenicilor, cate 4 leT noT intr'un an de tot preotul i diaconul (adici)
la 23 (pie a le luT Aprilie cite 2 lei noT, cuna si la 26 (pie a le luT Octombrie iarasT cate
2 leT nol si se dea asemene, nesmintit i nestramutat, ca nu cum-va din putin In putin
vor curge spre stracaciune acestel randuite i hotarite de la Domnia mea spre folosinta
de obstie a neamuluT nostru cel pravoslavnic; iar ceT ce vor vrea de acum inainte ca
si se invrednicsca preotieT, de se vor arta iscutitT i vrednic1spre procopsialA
taturi, si lea i cartI domnescl de mili si de scutla, ca nicT de cum se nu se supere,
nicT cu acsti putina dajdie ce a ramas sa se dea la Visteria domnsca. Asisderea i aceT
ce maT de multi anT preotit, de se vor arta ca procopsiala si la stare bun a inv-
taturel, spre folosinta obstiel i mantuirea sufletsci i povAtuirea supusilor pravoslav-
nicT, s iae i acestia asemene carti de mila acsta domnsca, ca si nu dea nemica la
dajdea Visteriel. i acsta mila fgiduit pentru ca sa se silsca i sa se chinuiasci
spre iscusenia i procopsiala invtatureT i ca se nu se zaticnsci ca i maI inainte de
greutatea biruluT acestuia al VisterieT. Den l dar, pentru aceste -Leyte ase4am epitropT
purtatorl de grija al acestuT sufletesc si de obstie folositor lucru, pre preosfintia sa pa-
rintele mitropolitul Moldo-VlachieI, pe durnnealuT Hatmanul Ionita Cantacuzino, pe
d-lul Vist. Iordacbe Costache, pe d-luT Vist. Hrisoscoleos, pe d-luT Pah. Manolache
Bogdan, pe d luT Vel Vist. ce va fi dupe vreme, pe Bas Costi Avraam, pe Bas Sandul
Panaiti, pe Bas Coste Papafil, si pe Basi Constantin Panaite, pentru ca sa fie purtAtorT
de grija ca silinte i ca neadormire in tag viata lor i sa implinsci cele calute tre-
buinci6se ale acesteT domnescI AcademiT ; iar care dintre acestiT ca un om muritor va
petrece viata acsta treatre, cell-altI epitropl sa alga pre altul si pre acela sa 'I cell
cu hotrlre domnsca ; decT dar, randuim ca s se d plata dascalulul celul mare a
epistimurilor pe an cate ,4 leI dascaluluT celul dintal elinesc K leT si ipodascaluluI
elinesc leT i dascalului ce invata carte grecsca bisericsca cate pis (180) leT
dascaluluT latinesc cite 240 leT (cm) si dascaluluT moldovenesc pK leT, iar pentru 20 de
ucenicT strainT i 'Arad ce se vor afla la c1A, pentru mancarea lor, har tie si cernla,
cu bucatariul i apariul lor, prin purtarea de grija si economia epitropilor, si se dea
pentru trebuinta lor o lel si la o care lemne pentru totT ceT ce vor locui in sc61a 375
leT si la bibliotecarul ric le! i psaltului 250 leT si la ierochirica cel grecesc 300 leT,
la ierochirica p-n leT i dascalulul elinesc i grecesc ce se afla la saila Galatilor 250
lei, a caria sc6la sa fie epitropI negutitoril ce locuesc acolo si dascaluluI elinesc i gre-
cesc ce se afla la sceda Botosanilor p. 'K leT, a careia scla vor fi epitropT negutitoril ce
vor locui acolo si la 3 dascalT moldovenescl ce sunt randuitl la 3 episcopil, a Romanultd,
a Radautulul si a Husilor, fie-caruia cate 80 leT si la 23 dascalT moldovenescI ce s'aii
randuit pe la tinuturT, la Sucva, la Campu-lungul Sucevel, la Nmtu, la Bacad, la
Putna, la TecucT, la CovurluT, la VasluI, la Tutova, la Mehl, la GrecenT, la Lapusna,
la Kisnad, la Aid, la Soroca, la CernautI, la Campul-lungul rusesc, la DorohoT, la
BotosanT, la HMO, la Carligatura si la tinutul Iailor In 2 locuri, fiesce-ciruia dascal

www.dacoromanica.ro
53

dinteacestI dascalT s i se dea cate 60 leT (A), iar epitropiT sa se adune dat intr'un
an la Mitropolie si sk caute de adunarea tuturor veniturilor i cheltuelelor si care
nu va fi luat sfarsit si nu s'ad implinit dupa acest al nostru domnesc hrisov, sa le caute
t6te cu cercetare buni i cu silinte i ce va prisosi din veniturl si din cheltuielile ce se
vor economisi de catre epitropT, sa se che/tuiasca la artI si la organe mathematice
la cele-l-alte trebuinci6se ale AcademieT; iar acstA randuialk ce s'a facut pentru dascaliT
sclelor, din diva luT Sveate Gheorghe ce vine si incpa randuitiT epitropl a purta de
grij dupe hotarlrea hrisovulul Domniel Mele. Care pentru bite aceste ce s'ad randuit
spre folosu/ de obste, prin acest al nostru Domnesc Hrisov, pohtim Domnia Mea si in-
demnim frAtesee si pre iubitT fratii DomnT ce se vor randui din Pronia Dumnedesca
obladuitorl Orel acestia, In urma n6stra, ea si nu smintsca, nicT si zatiendscii starea
buna asedare acestel AcademiT, ci maT vartos prin a lor domnescI hriseive, spre starea
cea maT bunk de-a pururea sa intarsca. DecT, dar, s'ad dat i acesta al nostru Dom-
nesc Hrisov intfirit cu a n6strk Domnsca iscalitura i pecete i cu patriarsicesel bla-
stemurT a Pre-SvintituIuT Al Nostra Despot si Patriarch a WA lumea i cu a tuturor
svintilor Archierei, pentru ca sA aiba starea ei nestrAmutati i neclatita. i s'ad scris
hrisovul acesta in scaunul Domniel mea le in orasul IasT in anul al 3-lea, la anul min-
tuirel 1766.
Proc. Ve/. Vist.
Locul
sigiliuluT
mic, chinovar

NO. Ara ailat acest minunat document in parchetul cu No, 21 al archiveI EpiseopieT de
Roman.

TOMUL I, PAG. 34, ANEXA


lw ALEXANDRU GHICA V.V., etc.
Prea Sfintia Ta parinte Mitropolite, i D-ta Ve! Vornice Racovitza, i D-ta Ve! Spa-
tare, si D-ta Ve! Logofete, impreuna sk mergetT la sofa. la Sf. Saya, si de vreme ce
plata dascalilor se da deplin, sA cercetag in ce chip se. urmza si de pun silint dascaliT
spre procopsla celor ce nizuesc la inv6tatura, si de este cu ornduiali cum se cuvine,
sad de vetl cunsce verl-o acatastasie, sa nesirguinta a dascalilor, sa se indrepteze
in scris sa ne Insciintatl, cacT nol voim ca sa se pazsca buna ornduial, a fi spre folosul
celor ce nizuesc la invnatura. Tara pentru uniT din ucenieT carT se afla in grade si lip-
sill de hrana lor, sa se ornduiasea la cate o mknastire hrani de mancare si de a le
da si cate talen l 2 pe lunfi, facnd f6ie de nume si la ce mknastire s'ad ornduit,
voim sa se Intarsca si de catre Domnia mea, ca sa fie spre pomenire ctitorilor a acestor
m knstirT.
Aceste am scris Domnia mea. 1767, Octomvrie 5.

TOMUL I, PG. 35, ANEXELE ) i")


In Archiva istoricau Tom. I, pag. 230, se pot citi aceste anexe i, decT, nu le maT
aducem aci.

TOMUL I, PG. 36, ANEXA *)


Asemenea, la pag. 231.

www.dacoromanica.ro
54

TOMUL I, PG. 36, ANEXA '1.


IO ALEXANDRU IPSILANT VOEVOD
DOMN

Pr Santia ta parinte Mitropolite, vrnd domnia Mea a vedea cla elinsca la


starea cea maT huna care pite a fi, cu dascAII bunl cu ucenicl multl, cari prin silinta
dasclilor s se procopssca ata fecioriI de boiarT, cat i altiT de mal jos, ta randuim
pe pr San& ta s cercetezT : ce randula avea c6la elinscli ? adeca catT dascalT era ?
cti ucenicT avea? ce matimata le paradosia ? cite clase? cate cata lfa avea dascaliT i
de unde anume li se da ? Asemenea i pentru cla slavonsca? cati dascalT era? pina la
catT ucenicT avea? ce invtatura le da? i lfa dascalilor de unde i cate cat li se da ?
Dupa acsta se faci pr sfintia ta cercetare de starea de acum, la ce randula se afta,
atat elinsca cat i siavondsca? cali dascall sunt i de sunt bunl InvtatI, i de se silesc
spre procopsla ucenicilor? catT ucenicT a i ce invadturl le paradosesc anume? cum
am 4is mal sus, cate cata lfg se d dascalilor? de unde anurne i de at c6le? la ce lo-
curT anume? De bite cercetand pr sfintia ta, cu anafora se insciintezT DomnieT mele.
Aceasta am serie Domnia mea.
1775, Februarbl 1.
L. S.

TOMUL I, PG. 36, NOTA *").


Hrisovul relativ la mnastirea Colla i la cella fondata acolo in 1775 se pede citi
in tomul I, pag-. 821, din )7 lstoria Romdnilor de V. A. Urechia, i la tomul II, pag. 170.
TOMUL I, PAG. 36, NOTA "'")
Despre c61a Obedeanu din Craiova s se vada actele i textele din tomul I,
pag. 92, a n lstoriei Romdnilor de V. A. Urechia. Mai aducem aci, totuI, extractul
urmator :
Milost. B. G. Z. Vlah. Ir Alexandru Ipsilant V.V.
Fiind-ca iubitorul de DumneOeti Episcopul Sf. Episcopil Rdmnicul, Kiriu Kir Che-
sane aA primit de huna voia SfintieT Sale, ca Meinastirea ObedeanuluI s nu mal fie
metoh al EpiscopieT, precum o inchinasa Baluta Obedeanu, fecior flipscl)Pah. Obedeanu,
ce ah* rinduit-o Sfintia Sa ca s rmae pentru ederea doftorulta ce se va intmpla dupa
vreme la Craiova i pentru Ipopsifil ceT ce vor ca s primsca darul preotieT, cariT e-
end inteacsta 1116nastire i bine invtand cele orinduite i trebuinci6se la acsta
preotire i luand adeverinta de la dascalil ceT ce se vor orindui la aceasta Mijnastire,
apol s se arte la Arhiered spre hirotonire ; decT, vpnd Domnia mea, el ornduiala
acestei Wnastire se aseamna dupa diata insa0 a rposatuluT Obedeanul, titorul M6-
nastireT, ce orinduesce Mnastirea a fi spital, cA i doftorul qeend i acetT ipopsifir in-
vtand s se aele, care spital nu numal trupesc ci i sufletesc este. i dupa alegerea
Sf. Sale ParinteluT Episcop i Impreuna cu D-lor CaimacamiT, ce ari fot pentru Panait
biv Capit. za Dorobantf, rinduim i Domnia mea, ca s fie epitrop la acsta Mnastire....
etc. (extras din Cod. 3 de la Archiva Statuldf, Bucurescl).
1775, April 26.
TOMUL I, PAG. 37.
Taca textul chrisovuluT luT Al. Ipsilante de la 1775, August 13, relativ la qc6la
de la Sf. Gheorghe :

www.dacoromanica.ro
-55
n... De vreme ce so:51a slovensca cea Domnsca ce este ase4ati aice in orasul
DomnieT mle, In BucureseT, la SI. Gheorghe cel vechiti, care este de invtatura cartel
slovenesd, unde nu numaT din copiil pamintenl se all la acsta scla, ci i altii streini
de prin alte ten l sunt veniff, care scla este fen' te trebuincisa la WA obstea acestei
ten pentru invttura, fiind metahirisit tot norodul cu acsta invttura la tte trebu-
intele, spre a arora dare de invtatura de vechii btranil r6posatiI Domni sunt orin-
duitT cu plata domnsc dol dascall, ca s se afle in tta vremea sh invete copiiT; la care
scla se afla Constantin antiul dascal i Dragomir al doilea dascal, cari fiind pmnten,
socotit-am Domnia m trebuianta ce ar avea si nu i-am lasat sa fie de tot lipsitl, a nu
fi atinsl de mila domnsca, ma vrtos ea fiind in liniste pururea, sa fie cu mintea slo-
bodd i sa pan a pune tt nevointa a se sirgui si a sta napristan spre inv6tAtura
procopsala copiilor scolarnici, i pentru streinf pentru patnintenT.. . (Cod. III, p. 121
verso, la Archiva Statului.
(Urmza scutirile de dar.

TOMUL I, PAG. 38, ANEXA ")


Chrisovul lul Alex. Ipsilante nu-1 aducem in limba grcA ci in traducerea romna,
datorita amiculuT D. profesor Murnu:
nNimie atat catre bun traill i adevrata fericire contribue 6menilor, sg ca sa
m exprim poeticesce, spre buna lor iffetuire fericire, ca invnatura incalslita in sin si
imbrtisata de suftetele fragete. Cand Vote bunurile materiale ar veni cu imbelsugare
in viata omuluT, totusT acestea nu pot sa fad pe cel ce le posede, fericit, pe cat timp
lipsesce inv6tatura.
,Invnatura e o podba, care r6mane sigura, atat celor vil, cat i celor morIT. GAO
ea (inv6tatura) ne invta, sA examinam ce e adevrat si bun, prin nisce regule frte exacte,
sa traim i sa lucram dupa ratiune; iar in fapta ne servesca de bun conduckor, de re-ce
premerge dreptatil i intelepciuneT i celor-l-alte virtutT, i ne da economica i chiar
politica i ne face sa ne indeletnicim cu teoriT ; si nu numai ne face sa ne ocuparn cu cele
de pe pamint, invtandu-ne sa examinam natura lor i sa msuram distante de ten,
hotare i mar!, ci, inaintand i mal departe, sa devenim aerianT (sa ne inaltam cu mm-
tea in v6zduh) plimband ochiT nostri la cele de sus si scormonind (examinand) cele ce
sunt in eter i descoperind miscarile, eursurile i distantele corpurilor cerescT ; i in
urma ajungem i sa cunscem, cat ne sta in putinta, i sa laudam pe Dumneled, a tot
facdtorul, i tocmaT ceea ce ne face fericitT, sa castigam cunoscinta lucrurilor i fin-
telor.
De asemenea ea impodobesce i infrumusetza cuvintul celor dela amvona ; iar
pe 6meniT privatT IT areta bunT cetatenT, de re-ce 11 face sa intrebuinteze numal ratiu-
nea i sa nu aiba alt scop, decal, binele comun. D'aceea cele mal celebre orase, earl se
disting in privinta bunelor legT, i acum alta data, fac, ea 6menil sa se ambitioneze,
nu dupa avantage i folse banescI, ci dupa intelepciune (sciinti).
AsTa dar tocmaI despre dinsa (inv6tatura) graim aicT, ca una care este tutulor
de mare folos in viata, mai mult chiar ea cele-l-alte bunuri, i suntem dispusT, ca sa
combatem, prin orT-ce mod, pe aceT call se opun celor qise de noT. D'aceea ingrijand cat
se pte, maT cu sma de folsele earl aduce ea stralucitei nstre DomniT, daruit nou
din partea luT Dumneipii, am aflat el e de o trebuinta neaprata, infiintarea i imbu-
natatirea selelor i internatelor prin ter, cad sunt menite a deschide pirae nesecate

www.dacoromanica.ro
56

si mantuitre acelora carl hranesc dragostea invtatureT, si acelora, earl prin bine-face-
rile el, doresc sA se ridice din starea lor jasnica.
',peel, fiind-ca am gasit in scala Domnsca din Bucurescl catedre vacante in pre-
sent, neglijate din causa imprejurarilor temporale, si scala lipsita de mijlace, ca sa Oa
sA intretinA mal multi decal doT profesor!, cum sunt acum, unul pentru limbA si filolo-
gia, si altul pentru cursurile inalte, am crelut cA nu e bine, ca sA o lsam tot ast-fel,
si sA nu o ridicam la o stare mal buna. Ded, condusl de acsta grijA gener6sa, nu nu-
mal am ornduit si am imbunatatit tot ce a fost in neregula si tot ce ni s'a parut a e
putin, ci am dus'o, prin miji6cele cuvenite, pana la punctul acela, ca, acel carl s'a'l
adapat din ea, sa nu me aiba setea de a cauta un alt isvor. Pe langa acsta, am hotarit
sa infiintam alte dou6 scolT (institute) inferiare, in cele cloud episcopiT, una in Craiova
si alta in Buz6a, la carT sa p6tA sa mrga, dad vreail, aceT tinerI, ce hrAnesc dragoste
de invtatura, spre a inv6ta lectiile gramaticale si poetice. De asemenea am infiintat,
aci in BucurescI, scala cea vechia de dialectul slavon, ilind trebuincios si acesta, pentru
cetirea hrisavelor vechI Domnesci,cari s'afi scris in acea limba, ast-fel ca primind pro-
fesorul ce dupl timp se numesce, lfa anualA din veniturile scaleT, sA ingrijsci de sco-
larif 01, dupa hrisovul nostru Domnesc, care se publica inainte. Dar asemenea, in MA
tra nastra DomnscA, in fie-care orasel am pus dascAli, atat de limba Ord, cat si de
limba slavonscA, pentru ca si invete Meta cunoscintele elementare, ca ajungnd
acestia (copiii) in virstA, sa nu fie ignoranti.In cat despre conducerea acestel scoli d'aid
din Bucuresci, credem de cuviinta, ca sa expunem si in presentul hrisov Domnesc, ca
sA se pastreze nestrAmutate, tease cele cate s'aii hotrit de noT deja pentru interesul si
binele O.
I. Am numit profesori 6 la num6r, specialisti in fe-care curs al ion; 2 pentru cele
gramatica/e, 1 pentru matematicT, adeca : de aritmetica, geometria si astronomia (cosmo-
grafiA), pe Mug acsta si de istoria, si unul de sciintele naturale 1 de teologia si unul de
limba latina si italiana, lar cel de sciintele naturale sA predea in limba elena, urmnd
pe Aristot, si pe comentatora s!. In cat despre cel de matematici, daca s'ar intmpla
sa nu posede limba elena, sa predea, sa in cea latina, Oil in cea italianA, adeca in acea,
pe care o cundsce mal bine. lar lfa anuala a fie-caruia din acesti profesorT, sa se dea,
dupa gradul de aplicare (silintA) si de capacitate a perselneT, urmandu-se apreciarea si
hotarirea DomnieT mele.
n II. Ii3grijind in acelas timp de scolara lipsiti de mijlace, ca acestia sa pad sh
caute numai de carte, scutiti fiind de ori-ce alt grija si preocupare, pentru trebuintele
vieteT, poruncim, ca sa dea de ale mandrel si haine trebuinciase la 60 din scolarl si
anume la 12 din fie-care clasa, cad sunt cincl, dupa cum spunem mal la vale; iar grija
acestora s'o parte pentru tot-d'a-una epitropii alesi, dupa timp, despre care vom vorbi
la sfirsitul presentuldi nostru hrisov; iar ipistatil (intendenta) cei numiti de no!, sa
sivrssca poruncile nastre, fac6nd cele ce trebue, si pref,fAtind fe-care lucrurile dupa
cum se cade, (land pe fe-care qi cate o masA profesorilor cu elevii ce se vor alege, si
procurand de dou6 orT pe an, la ce! 60 scolarT haTnele trebuinciase, tate de ace/as fe!
(uniforma) si sA dea sma despre tate, pe fie-care an catre Epitropii numitI.Iar fiind-
di epistatiT sus-lisT al scalel sunt aceiasT cu ace ce am ornauit la alte servicii, acel
dol osebitl al scale!, adecA unul din ceT d'intal si unul din al doilea an sa primsca pe
fe-care an, din veniturile scald, o mie patru-sute-patru-Oeci (1.440) grosi (lei): cel
din eel d'intai o miie optilecT(1.080), iar cel de al doilea trei-sute sse-sled (360). Dar

www.dacoromanica.ro
57

in fie-care clas numim un efur, ski pedagog, barbat cu vaza i bunii purtare, cart da-
torI sunt si supravegheze pe baet.I in teite miscarile i ambletele lor, in cat niel unul
din scolarI si nu se porte rid i si nu fie lenes. In fie-care camera de scolari, (pe care
le voim spatise, in cat si pt fi ocupate de multl),si pazsca cite un servitor, care si
ingrijisca de curatenia si de cele-l-alte trebuinci6se elevilor.
>al!. Meta ce ail si intre si duca via/a in sc616, si nu fie mal miel ca de 7
anY in virst, niel pre de alta parte prea inaintatt, sii nisce lenest i gred, in cat si
abata buna-vointa celor-l-alt1 ; i aceia si fie nobill, adeca fil de boerI, dar ca4utl in
sdracie, s scoboritorI din boerY, earl se chiama mazili, s i strait:a scapatatl, precum
mojici thanY, carora li este data agricultura si pastoria, si se disting in privinta
lucrard parnintulut, sd pascerea vitelor. lar betit negustorilor i lueratorilor, eel
carI ar don, dupi ce capti cite-va cunoscinte de carte elemental* si fie scutitl de
sc616, si si imbratiseze o meserie, dupa cum consimt parintii lor, avind in vedere in-
clinarea lor firsca. Mara de copiil lipsitI de mijlece, cart pot a se hrani si a se imbraca
din ale scifdet, dupa cum am Ois, net, catT, din cei cu stare buna, vread si fad parte din
eleviI internt, ca si stea i si manance la masa comuna, aceI sunt datorT si platsca
epistatultd dupa analogia, pentru hrana lor, la mancarile ce Ii se pun inainte.
EleviI inceptorI, dupa ce se vor esercita in continuil, pe timp de trel aoT, numat la
carte (citire gramatica), apoI si inrpa i bimba latina, ca in curs de treI anI in ace-
last timp, si alba destula cunoscint de limba greca i latina, dandu-li-se de invdtat pe
eel mal insemnall din autoriI acestor limbI. Dupi acea, pe rind, in 3 ant si se
ocupe, diminta, cu poetica i retorica, facind teme de limba elena i latina, i mal cu
sma cu studiul morald lul Aristot. lar dupa pranz si se predea bimba italiana, dca
ar vrea cine-va s'o cunifisca. Tocmal ast-fel esercitati fiind, in curs de 9 ant, si po-
sedand cunoscinte destule atat in privinta celar gramaticale, cat si a celar enciclope-
dice, si mat cu sma avind o esperienta satisfacit6re de cele-l-alte limb% si mrga
apd ca si urmeze sciintele. Si intdift, in treT anY intregf, si se predea, in timpul
diminetet, aritmetica si geometria, iar dupa pranz (p. In.) elemente din istoria, cu geo-
gratia istorica, in orI-care din sus-cbsele dialecte. Dupa acsta, diminta, si se asculte
filosofia het Aristot, iar dupa pranz astronomia (cosmografia). Dupi ce invdtatura despre
fie-care sciinta li este suficienta, si sa apoT din sc616, si fie-care viata ce do-
resce, ski biserisca sad politica (civila). lar cele cincl clase din care am lis
mal sus, ca vom alege 12 scolart sdracI, sunt acestea : I-a este acea a inceptorilor,
earl urmza 3 anl indeletnicindu-se numal cu gramatica ; a II-a e acea a inaintatilor
in virsti i durdzi tot trel aril', in carl materia percursa va fi limba greca si latina;
a treia, tot de fret ant, cu limba greca i latina, gyamatica, poetica i retorica, urmate
bite acestea de teme pentru esercititi, precum si de bimba italiana; in a IV-a se va
preda aritmetica, geometria si istoria cu geografia ; a V-a si cea din urn.* va avea,
ca materia de invitat , sciintele naturale (fisica) i astronomia. Pentru acel
care vrd si imbratiseze cariera bisericsca, ornduim in prea santa Mitropolie, un
dascal pentru sacra teologia, incercat in privinta cucerniciei i ortodoxiel (dreptet
credinte) ; acolo pot frecuenta si el, si toll cd-l-altl din scolaril ajunsI Ldeja in stare,
earl doresc si se initieze inteinsa, precum si un alt dascal pentru musica. Pentru
amindot acestia orinduim si li se dea plata din partea Mitropolid, tot-d'a-una prin
bine-voitrea consimtire si a Prea &aid' Sale Mitropolitulul Ungro-Vlachiel, parintele

www.dacoromanica.ro
58

nostru in Christos, de re-ce zelul sd pentru invtatura e mare, si de Ore-ce dorim


inaltarea clerulul.
Pe langa acestea poruncim sa se fad. urmatrele, in folosul scolarilor : Dupa ce
dirninta se scla din pat, totT, in scurta vreme, sa se imbrace, sa se spele si s se cu-
rete, apoT sa mrga In santul templu spre a asculta santa leturgi, iar dupa intrcere
sa citsa singue, pana la ora cea hot:Arita a lectiilor, and sunt datorT ea totT sa vie in
localul determinat ; apol, dupii ce ad citit si dupa ce re-cum ati convorbit futre eY, si
si-ail facut datoria, sa mrga la masa comuna. Dup pranz, scolaril fie-carei clase, im-
preuna cu eforul sd pedagogul lor, sa se stringa la un loe si sa convorbsea intre el,
ori sa faa gimnastica pentru miscarea corpuluT, In timp de o ora, apoT sa citsea fie-
care in parte pana la timpul lectiilor de sr5, i convenind iar sa asculte pe profesor!,
si dupa intrcerea din clasa, sa eitsa iarAsT fie-care singur. Iar in timpul Dumini-
eilor si 4ilelor srbatoreseT, ca sa nu rmae fara lucru WA 4iva, sa citsa lectiile ce
ad ascultat, si mai cu srna sa li se catehiseze din partea profesorilor si invtaturile
sacre ale credintel nstre ortodoxe, (in aceste 4ile, s d si printre 4i1ele sptmaneT, sa
&A o data sti de dou6 orY, cu eforul lor, si cate o data si cu profesorul, in locue, earl
nu sunt departe de scla, si acsta numaT pentru exercitid), iar sra sa convie cu totil
la masa comuna si sa cineze impreuna, iar dupa eina, care trebue sa fie frugala (cum-
ptata), dupa ce trece o ora, and nu trebue de loe sa vorbsca I'M, ci cum se cade, O.
se dua cu totil in santul templu, si, dupa ce se r6ga in comun, sa se intra fie-care
in locuintele lor, si sa se odihnsa pe pat, atit and vrti sa &rink at si and nu
vrd, si Vote acestea sa se faa in ore prescrise si cu clopotelul. Aceluia care vrea sa
i-se permita sa eitsea pe pat, aprin4A-i-se o luminare sd o faclie (lampa) In fie-care
apartament pentru IAA nptea. Asupra tuturor acestora sit supravegheze pedagogul
despre care am vorbit, care ingrijesce despre ordinea, traiul si buna purlare a elevilor,
dupa modul ce am expus mal sus. Dca vre-unul dintr'iniT se vede a se 'Arta rfi,
punnd pe ceT-1-altI in desordine, acela sa se pedepssa, niel de cum supus la btaie
si biciti, ci prim mijlce acomodate imprejurrilor, dupa cum numaT pedagogia ne invta ;
iar intrarea si inscrierea sa se faca fie-caruia din ce 60 elevI sracT, despre care am
vorbit me sus, nu prin favorurT, niel prin mijlocirea altora, nicT prin alt mod de par-
tinire, ci dupa aprobarea profesorilor, ca frica luT Dumne4ed, primind pe ace earl
merita si ad inclinar naturala catre carte, dupa ce elevil aprobatl de dinsiT, vor da o
promisiune in scris, a nu vor pleca de la sela pana la fine, ci ca vor asculta tile cur-
surile. De asemenea si escluderea unuia din eT, dca se intimpl, sa nu se faca din ura,
ci cu motive plausibile. Tte acestea se vor svrsi prin scirea si voia scrisa a Dom-
nieT mele.
',Dui:4 ce am rnduit acestea in modul de sus, in privinta profesorilor si elevilor,
traiuluI si progresuluT lor la invtatura, ingrijind nu maT putin despre intiintarea si
stabilirea acestor institute de invtamint, am hotarit ca sa le fac sa se sustie pentru
tot-d'a-una prin veniturT sigure. Cautand la sfintele m6nastirl, ce se gasesc prin Ma Ora
nstra Domnsa, si luand in vedere scopul urmarit de reposatiT lor titorI, adeca, ea ad
inzestrat aceste saute locasurT cu mosiile lor, cu scop de bine-facere, nu numaT nedrept
ci si necucernic am judecat a este, ca sa se fructifice de catre visteria pre, luerurT earl
sunt consacrate bu! DumneOed ; voind pe de alta parte a repara o fapta necuviincisa,
de at-va timp introdusa, si in acelasY timp a asigura seopul ctitorilor, ea lucrurile con-
sacrate de dinsiT luT Dumneled sa nu aduca alt servicid cleat cel placut luT Dumnesieil,

www.dacoromanica.ro
59

intaid am v6oilut tte mkastirile din WA . . . . i le-am oranduit ast-fel (sfintele


mnstirI), in cat fie-care din ele si se sustie prin ordinea introdus de noI supunan-
du-se und economil severe, dui:A cum se pte ved in hrisovul edat de noi anume
pentru acstA parte. lar ca sA p6th s ne servscA pentru treburile de carT am vorbit,
in acelasT timp pioase si de un folos comun, /e am dat institutuluT de curnd organisat
aicI de nol, ornduind,ca fie-care din localittile mrmstirilor s plAtsci pe an o canti-
tate mica de bani, adecA dupa analogia veniturilor lor, cantitate care, de la tte, se
urc la suma de grosI (le) 6.000. lar cele luate de la alte mnstirT, care si acestea
sunt scutite de a plati vistierid nostre Domnesd, tiindu-se de mnstirile date, plAtesc
pe fie-care an, grosi (10) 4.000, dup catastiful pecetluit al destinatiund lor.
Pe 16'110 aceste, vlAnd cA preotii, carI sunt rspanditY prin tlitA tra nastrA
DomnscA, sunt . . . si c num6rul lor e de 3.500, dupA catastifurile art:Ite de
dire Prea Sfintia Sa Mitropolitul, Domnul Grigorie, respectabilul nostru printe, si de
catre cuviosil episcopT, am ornduit ca fie-care din el s dea pe an cate 3 grosi (10), din
cari jumtate pentru cutia (eleimosind), iar ceI-Ialti jum6tate pentru cl, dup
cum pe larg se cuprinde in hrisovul nostru Domnesc, dat separat i anume despre plata
preotilor, care tt se urcA la 15.000 le! 250 gr., ad s se dea de dou or! pe an sus
lisulul institut, ant ca plata profesorilor, cat si ca hranA i imbrAcAminte pentru
sracl i frA mijlce, i pentru cele-l-alte cheltuieli trebuincielse, pentru cari se
va face anual socotl, care s se serie inteo condica osebit atat veniturile cat
cheltuielile si se vor pecetlui cu pecetea nastrA DomnscA; de asemenea s se serie
in condica numitA cArtile scedei, i cate aitele se lasA pentru scala de cA tre bArbati cu-
cernicl i iubitorl de Dumneqed, stl in banT, sii in obiecte, i s se manipuleze bine si
pios de catre epitropl. lar pentru cArti si fie un epistat,s6i1 bibliotecar credincios, ca s
IAA a le pistra cu sigurant, i cand cine-va va avea trebuint sa. i-se dea spre uz, dupit
ce cap6tA o adeverint din partea luI i apoI s ingrijascA s le reja i s le depunA in
bibliotecA.T6te acestea ast-fel ornduindu-le i vrnd ca s se execute cu strictet, nu-
mim ca efori si pe P. S. Mitropolitul al Ungro-Vlachid, si pe cel doT prea iubitT de
Dumnelpii episcopi, cel din Buzii i cel din Ramnic, si pe prea nobilil nostri boerl al
strAlucitei Domnii, de la Banul cel mare Oa la marele Postelnic, cad sunt datorl s
supravegheze t6te lucrurile scald de cAtre epitropT i epistatY, in modul artat in pre-
sentul hrisov Domnesc, in cat nimic dintr'6nsul s nu trcA cu vederea.
nDe asemenea si din cele ce anual se string din fie-care miinAstire in prea sfinta
Mitropolie, in comuna intelegere cu Mitropolitul, episcopiI i cu boeriT, s se lac chel-
tuielile necesare ale scedeT prin epitropY, asupra cArora teite nol avem s supraveghem,
flind numai de datoria profesorilor, ca s ne anunte indatA despre starea sc6leT, a ele-
vilor si a lectiilor, iar cand vom cAuta socotelile anuale si ni se va infatisa registrele
condicele, dc vom ved GA din veniturile sus vise sii din donatiudf, va fi ceva de pri-
sos, gandindu-ne, vom procede dup trebuint ; sti le vom depune, ca s se intrebuin-
teze pentru scotf, sii vom mari numrul bursierilor. Pentru intarirea, continu supra-
veghere i sigurant a tutulor acestora, am fcut presentul hrisov al nostru Domnesc,
sperand ca. i cei carT ne vor urma pe acest Tron Domnesc, Mee strAlucitI DomnT, vor
pAstra nestrmutate cele cate se face cunoscut prin acest chrisov, de Ore-ce privesc
folosul comun i binele acestei cucernice Domnil i intrindu-I prin propria ntistrA cre-
dintA, presintm ca martori pe prea iubitii fi! al DomnieT ndstre : Constantin-Vodfi
Dimitrie-VodA, si pe prea onorabilil credinciosii marI boerT al Divanului

www.dacoromanica.ro
60

DomnieT n6stre : Dimitrie Ghica, mare Ban,- Nicolae Dudescul, mare Vornic de Ora de
sus; Raducanu Vacarescu, mare Vornic de tra de jos; Banul Filipescu, mare Logoft de
tra de jos; tefan . . . , mare S'Atar; Iem Vacarescu, mare Vistier; Scarlat Caragea,
mare Postelnic; Dumitrcu Racovita, mare Clucer; Preda Provaa, mare Paharnic; Con-
stantin Vacarescu, mare Stolnic; Manolache Kretzulescu, mare Comis; Hagi Dimitrachi,
mare Sluger, i Nicolae, mare Pitar. S'a facut presentul al nostru hrisov, in al 1I-lea an
al DomnieT neistre, pe scaunul nostru Domnesc din BucurescT, prin boerul nostru marele
Logoft Alexandru, in anul 1776, in luna luT Ianuarie, care scriindu-se In condica Di-
vanulul de al II-lea al nostru Logoft George Sutil, poruncim ca sa se pistreze cu sigu-
ranta in prea santa Mitropolie u 1).
Despre acst organisare de sale facuta sub Alex. Ipsilante, scrie Alex. Comnen
lpsilante a;ia : ),Inainte de te:4e a infiintat sale in Valahia : in Bucuresd, Craiova si
Buz611 si a oranduit veniturI pentru plata celar 9 profesor' al saleT din BucurescT,
pentru hrana i imbradmintea celor 75 de scolari sracI pentru platirea celor 2
profesor! din Craiova i Buzfi, si aceste veniturT intrit prin chrisov Domnesc la
anul 1776, luna Ianuarie, prin act sinodic patriarhal, dat la 1776, luna Marte, a
cladit din temelie, cu multa cheltuiala, o zidire colosala coprin(,lnd mal multe case atat
pentru predarea cursurilor, cat si pentru locuinta profesorilor si a numerosT scolarT,
cam vr'o 75, cu refectoriti, bucatrie, pitarie in Mnstirea Sf. Saya, si terte aceste
s'ail t'Acta Cu propriile luT spese terminat abia la 17792).
Din hrisov se vede, ca nu numaI in Bucuresd esistail sale ci in tt tra. In capita-
lele din judete esistail scollnumaT romanesa lata ce ne va esplica posibilitatea pentru gu-
vernul din 1775, de a gsi numrul considerabil de functionarT, de tata categoria, cu sciinta
de carte; si nu numat scoll publice esistati in tate partile, ci scoll private. Am dat In
tomul I, pag. 40, un mil act din 1777, din care s'a constatat esistenta unor asemenea
san private si modul cum una din ele, acea din Ploesci, a luT Barbu Dasclul, s'a
transformat in sala publica.
Trebuinta de invtatura incepuse a fi simtit si am constatat inca din istoria
evenimentelor din inainte de 1774, atat esistinta acesteI trebuinte culturale, cat i ne-
intemeierea tesel, ce una o sustin pina astaql, ca Domnia fanariotica ar fi fost iezit
orT-ce curgere de izvor cultural romanesc. Mal multa lumina aduce asupra salelor,
reorganisate de Alex. Ipsilante, budgetul general al salelor ce am descoperit in una
din condicele domnesci din Archiva Statulul pe care-1 dam in nota2).

t) (Tradus de Murnu). Cod. III, Arch. Statulut


c) 510avaaiov Kour4vov Viprildvrov 'Exxlriasacrtixeiv xai 2T Oht iX(51, viv il d'odexa fltpliwv
HEt xal r ivot vd Ami srjv aman, (1453'1789). Constantinopole, 1870.
8) Condica Domnsca No. 7, din 1778 i inainte. lata statul lefilor dascililor si spesele diverge
rolare la 1780, Mart. 14, precum s'aj aflat In acstA condica la fila 186 verso si inainte.
Le/11e dasceililor erniciic copiilor pe o lunei
Talerl : 125 DascAlul Manasi; 50 Dasclul Neolit; 45 Dascalul Teodor; 30 DascAlul Pantazi ;
30 DascAlul Anastasie latinul, acestia totl dascall de S-tu Saya; total 280 talerl. 75 taled la un-spr..-
leca dascAll de Eparchia P. S. S. PArintele Mitropolitul, total 355 talar!. insA:
TalerI: 25, Constandin Slovanu cu IpodidascAlul,aicea In Bucurescl; 50, la altI lude 10 dascAll
de prin apio de afarA pe talar! 5, InsA: 5, unul la Ploescl sud Prahova; 5, unul la Tdrgoviste sud
Dambovita; 5, unul la Campu-Lung sud Muscel; 10, dol la Piteni si la meinftstirea Arges sud Arges ;
5, unul la Slatina sud Olt; 5, unul la Rusi-de-Vede sud Teleorman ; 5, unul la GAescl sud Vla.sca;
5, unul la Gherghitalsud Ilfov ; unul Urzicenl sud Ialomita.

www.dacoromanica.ro
- 61 -
Anal 1775 este bogat de documente din directiunea scolar.
InregistrAm aci cate-va carI ail rimas necunoscute pini :
Boerul Mihail Cantacuzino Biv-Vel Spitar, dup ce a ridicat ministirea Coltea, a
ficut lingA minstire si o scell 4). Domnitorul pentru cheltuiala el consacri prin hrisov
dijma de la Ocna Slinicului.
In 26 Aprilie 1775 2), Alexandru Ipsilante Incuviintzi ca ministirea Obedeanul
din Craiova si nu mal fie mitoc al ministirei.
Primesce acsta i episcopul Chesarie, micar ci Biluti Obedeanul o inchinase
Episcopiei.
Localul din ministire se destini a servi de locuinti doctorului ce se va intmpla
dupi vreme in Craiova si unui seminar, care si preggtsci candidatT la preotie, inv-
idnd cele ordnduite si trebuincitise la acsta i lund adeverinfd de la das-
dila ce se vor orendai la acstd mndstire, apol si se arite la Archiereil, spre hiro-
tonisire. Domnitorul gisesce asemenea regulare conform cu diata ctitoruluI Obedeanu,
ca sA fie in mnistire: Spital nu numai trupesc, ci i sufletescu.
Ipsilante, ocupiindu-se, precum am vitqlut, de salele din Vil, nu negligia, in in-
teresul influentei ce voia si pistreze la Constantinopole, de a ajuta i alele din Ori-
ent ; asa in Cond. No. 3 de la Archiva StatuluI, la pag. 35, din 1775, Aprilie, aflm

40 la cinc! dascift din eparchia Buzulul; 20, un daseill la gramatica in Episcopie, insa 10, dot
li Tirgu-Rimnic si la Focsant sud Slam-Rimnic; 5, unul la Buz6b ; 5, unul la Saac, total 40.
65 la 7 dascall din Eparchia Rimnic, ins:1 30 talert un dascal elinese la Craiova, in mitocul
episcopiet; 10, un slavon ipac aco'o ; 25 la alp 5 dasclt romanesel In 5 judete, insa: 5 talert, unul la
Romana/1; 5, unul la Valcea; 5, unul la Gorj; 5, unul la Mehedinp; total 65 talert.
176 /a Ludi 44 ucenici, po talert 4, Insa: 4 taled Antim, ierodiacon; 4, Pavlu Sin-Petra; 4, Du-
initru Sin-c5in5ras Zaroiane; 4, George Sin Mate! Ratescu, post.; 4, loan al Gramaticulut camaret; 4,
Serafim Ieremonach; 4, Nichita; 4, Grigore Ierodiacon ; 4, Nicolae ; 4, loan; 4, Metodie; 4, loan Pa-
inioti ; 4, Pavlu Sofialatl; 4, Costache Micsunescu; 4, Costache al Post. Constantin Pamber ; 4, Mihail
Sin-polcovnic Ionita Psimeno ; 4, Constantin, nepot Stolnicesel Sultana ; 4, George al 'uf Patrascu Lo-
gofa ; 4, George Siu-Dumitru Capitan; 4, George al doicel ot curtea gospod.; 4, Apostolache Sin-post.
Hristodor ; 4, Teofan, monach, ot Dragomirno; 4, Alexandru Tirnovict ot parintele Griveno; 4, Canelo
Peloponiiis; 4, Atanasie Peloponisis; 4, Antonie Peloponisis; 4, IIrisant Ierodiacon; 4,16n de la Larisa(?) al
archimandritulut Ioano; 4, Partenie lerodiacon de la Antiohia; 4, George Vasiliu de la Ioanina; 4, Hris-
todor ot tans.; 4, Barbu Sin-Grigorascu de la Grect ; 4, George Sin-Enacheval de la Calnent; 4, Nicola
Niconatist 4, Ioanichie Ieromonach ; 4, In; 4, Diamandi Vnuk rposatulut Episcop Rimnic ; 4, Pro-
copie Ierod. vnuk dascalul Neofit ; 4, Dumitrache Sin-Iordache Post. Miulet ; 4, Sin-Post. Ecaterina ; 4,
Grigorascu Clinceanul ; 4, Teodor Peleponisios; 4, Ianacaehe Popa Panaiot Costoriano ; 4, Nicolae Brili-
leanu ; total 176 talen.
Sinopsis
Talert : 355 dascalit din eparchia P. S. Parintele Mitropolit ; 50 dascalit din eparchia Bugli, 65
cet din eparehia Rtmnic si 176 ucenicl 44 Po talert 4; total pe o luna 636, adica Ose sute trel-leel si
Ose tocmal.
lo; Alexandru Ipsilante Ve. etc.
Acst suma de talert 636, lefile dase.,11ilor a t6ta Ora sit hrana pe ucenict alest lude 44, al
selel ot S-tu Saya, cum se arta la acsta fdie, sa se dea pe lta luna, cu 1ncepere de 1 Ianuarie 1780,
prin mana P. S. S. Par. Mitropolit, din rdndnitul venit al tocclielor, dupa hrisovul Domniel mele. Tolico
pisah. gvint. 1780 Martie 17a.
1) VerP condica Doinnescii de la Archiva Statulul cu No. 3, pag. 20 verso, hrisovul intinasti-
ret Colea.

www.dacoromanica.ro
- 62 -
hrisovul pentru taleri 300, mila pentru Patriarchie, ca sa tina cele dou6 coll, elina qi
araba, vice Vocla-Ipsilante: nsi avnd noT mare dragoste, ca sA vedem sporind i isbu-
tind inv6tatura, nu numai aicea, unde Dumneqeti ne-ati Unlit acsta obladuire, ci
la alta parte, care are trebuinta . . . u.
In 13 August 1775, Domnitorul Ipsilante se ocupa de scla Domnsca de la S-tu
George-vechiii. Din hrisovul de la acesta data se constata, ca acum nu mal traesce
dascalul Popa Florea, caligraful Dorrinesc cel vestit, ci ca dascalii actual!, amndouT
peiminteni, sunt Constantin si Drag,omir ; ca &wail rnduiti a plata de la Domnie ;
ca intre uceniciT scfei sunt nu numaT copiT pamintenT, ci si strain! de prin alte ten.
In fine, Domnitorul acorda diverse scutiri celor doi dascall de la scla slavonesca
romanesca de la S-tu George-vechiti, dupd pilda vechilor si b6tranilor repausati Domni.
Acest hrisov are de marturie pe fiii luT Voda Constantin si Dumitrascu si pe boeril
urmatorT :
Pan Dumitrache Ghica, Ve! Ban ; Pan Nic. Dudescu, Ve! Vornic de Tra-de-sus;
Pan Radu Vadrescu, Ve! Vornic de Tra-de-jos; Pan Pana Filipescu, Ve! Logof. de
Tra-de sus; Pan *tefan Parscovenu, Vel Logof. de Tra-de-jos; tefan Misoglo, Ve! Spat.;
Enache Vacaresc ul, Vel Vist.; Scarlat Garages; Ve! Post.; Dumitrasscu Racovita, Vel Slug.;
Const. Ianole, Ve! Pach. ; N. B6rscanul, Vel Stol.; Manolache Kretulescu, Vel Comis.;
Barbutirbeill, Ve! Sluger; Niculae, Ve! Pitar; Ispravnic al acestuT hrisov e numit Pan
Filipescu, Logof6t al T6rei-de-sus.
Lied la m6nastirea Obedeanu se institue un seminar, putem constata, cu docu-
ment, ca biserica tot mai num6ra in sinul s66 unil barbati inv6tati. In documentul grec
donat Academiei Romne de regretatul N. Kretzuleseu, in Maiti 1889, document scris in
primiT ani al secolului XIX, dupa Alex. Moruzi, se amintesce de decaderea bisericeT din
causa abusulul Mitropolitilor si a Episcopilor, carT pentru hanI preoteati sate intregi de
16rani nesciutorT de carte 1). Totusi vedem ca cel putin biserica Metropolitana din Bu-
curessq, poseda un predicator in 1775, de care Mitropolitul era frte multamit, si Dom-
nit)rul Ipsilante prin hrisovul din 20 Noembre (1775), if acord, ca r6splatire, scutiri
patru ; acesta era cuviosul Alexi-Erochirica, carele se OA slujind de-a pururea
nelipsit, nevoindu-se a face didachil la ArbatorT si Duminece pe la sfintele biserid,
spre folosul sufletelor crestinilor, dupa cum ne adeverim Domnia mea din anaforaua
Prea sfintiei sale Parintele Mitropolit, cum ca fAr lenevire i fAr preget urrneza acsta
buna s!ujbAu. Acest document, pus in comparatiune cu desfiintarea din anul 1889 a
predicatorultd Mitropoliei din Iasi, lasa observatorului de gandit I . . . . 2).
Artele Inca sunt in 6re-care desvoltare sub Alex. Ipsilante.
Pictura num6ra destui representanti,pentru ca el sa constitue loje i Inca de
dou6 categorii de bresle: bresla zugravilor grosT i acelor de portrete, etc. Dam in nta
un curios proces3) pentru inv6tatura zugravieT a unuT copil Radu.

t) IatA acest pasagiu din actul citat uMitropolitul i Episcopil din vreme afland prilej, mal Cu
sinA in vremurl incurcate si in mazilil de Domnii, prin mijlocul Marilor Vistierl si al lspravnicilor de
judete, faceafi diaconl si preotl nepriceputi, rnal Cu smii in judetele miirginase; la Teleorman si Oltenia
(Olt) se glsesc sate unde sunt cel mal multi trani preoti i diaconl, [Ira sil scie carte, si altil din frun-
last si nu numal cii el InsusI se scutesc de dArl i angarale, ci si fiil si ginera lor.0
Archiva Statutul, Condica DomnscA No. 3, pag. 146 verso.
Condica No. 4, actui din 1779, Iunie 40.
Constantin Zugravu urtniiresce pe fiul lul Radu Copil de casi, did acesta a dat la el pre fin! sti

www.dacoromanica.ro
63

Musica capata 0 ea organisare speciala.


Maui)" constitue corporatiunT.
La 1775 se rnduesc Mall de lautarY, cu dreptul de a lua de la fie-care Duna
cate un leti 0 un plocon de la fie-care lutar de 33 de bant
Sub Alexandru Ipsilante se infiintza la 1776 fabrica de hartie. Prin hrisovul
acesteT fabricl de la apa Lenta pe Batite se qice, c acst fabric este frte trebuin-
cisa flat& politiei /ached Siatului) cu, trebuinla scrisorilor,cdt i bisericel cu tip-
ritui cdrfiloru.
Este bine indicati necesitatea culturala ce Ipsilante I cu patriotiT boeri din sfatul
luT, a indestulat cu fabrica de hartie.
In tomul I 0 11 al IstorieI Romaniloru, incepnd de la domnia luT Alex. Ipsi-
lante, dupa pacea de la Kuciuk-Kainardgi, am adus diverse informatiunT despre clele
din Muntenia 0 Moldova, earl' le cred utile sa fie reproduse i aci, ele complectand
textul meti din volumul I al Istoriel cuItureI.
Limba francesa ca0iga teten pe On liva in Societatea romana. SecretariT Iran-
cesT ai Domnilor nu putin contribuesc la acst rspandire a limbel francese.
Cultivarea limbel acesteia sporesce in timpul ocupatiuneT austriace, duph cderea
lui Mavrogheni i pacea de la i0ov 1791.
AcstO precdere ce se da limbeI francese nu este prejudicidsa limbeI romane,
ha din contra ea inlesnesce inavutirea acesteia cu traducen l diverse, carl la a 2-a ju-
mtate a secoluluT XVIII, circula din mana in mana, ca manuscripte i une-orl chiar
imprimate. Aceste serien l o singura influenta culturala nationala.
DascalI insemnatT grecT Inca continua' i el a propaga in tra iubirea clasicilor
scriitorI. S nu uitOm, ci este epoca in care tresc i scrifi barbatT ca Eugenie Bulgaris
(1763-1804), care dete cartI multe (Logica, Elem. de Geometrie, Metatisica. (Ve41
Leake, pg. 77). Este timpul in care la Ia1, preda Nicefor Teotoki, fost student la Bo-
lonia 0 la Padua ; Constantin Daponte, care las at:Rea opere dintre carT cele istorice
ne interesza dired; Cosma Mann, scriitorul de art.( de Matematica (1775-1800)
Demetrie Karaca0, Const. Kau0an filologul ; Rigas profesorul de limba greci la Bucu-
reset in 1783, sub Mihail utu i autorul marseilezei grece:
7).1E5TE, TCCC-aK T(.7.P0 iXVIVWV",
poema cunoscut Romanilor literatI d'inainte de 1830 0 care de sigur inspira i unele
din cantarile de deteptare nationale ale Vdcarescilor, etc.

De o parte dar, curentul bisericesc in care limba se inavutia cu tiparirl nume-


reose, sub Mitropolitul Grigorie al Ungro-VlabieT (1760-1787), de Filaret II (pe and

sA se invete mesteougul zugrAvelet L'a invAtat cAte tal. 30 pe an, unul i1/2 an, cat all se4ut la el,
socotind cA nu va fugi pia la soroc (era de 14 ant), artat tot mestesugul si cu mevtesugul lul se
hrAnesce si acum cere sA-1 aibi la lucrul zugrAvieL

Hotdrirea Gospod

*Negilsindu-se cu cale om slobod a se pa ca un rob, fiirA de voie, s'a hotArit sA fie nesuperat
Radu copil de ditre Constantin, hrAnindu-se cc meqtegugul lul unde va gisi aci. lar lut Constantin, cAcl
avut la mestepug, sA-I dea platA ceea-ce se va gasi cc cale de cAtre mesteril zugravl, socotindu-i-se
dare acsta talerl 30 pe an si care sA aibl a-I tin Constantin in sema.

www.dacoromanica.ro
134:
incA nu este Mitropolit), de Iacob Stamati din Moldova; pe de alta curentul cultural
grec i in fine ce' maI noti frances, ne inavutesc limba cu destul de numer6se lucrAri.
SA amintim aci cAte-va :
Psaltirea fericitului prorocului i impratulul David, acum iarAsT a doua 6r1 tipA-
ritA in tplele prea luminatului Domnului nostru I Alexandru 16m Ipsilante Vvd.
Cu blagoslovenia si cheltuiala prea sfintului Mitropolit al Ungro-Vlahiel Chir
Grigorie: In sfinta Mitropolie Bucurescilor la anul de la Adam 7283 (1775)

fi 1T HP li
Ilpop6KSA84 WI +AUIRPATSASII
..t.TpagiCTAWH awls THHKPFITR StiAGIE IT1vk liSmiinkrsagi AOMHk,
hv AV HA It K01JCT4HMI116 Gii4Sak E.0EK6Alt
KS K44POCAOKHT/1\ WH TATK KYEATVAAA Ilfrk GiSFIL711 CAAE
10611T6IMOASIIM NAWE3iS KVP6 CaapErk
elliCK6H8Ah PAAIHHKSASrl.
CiS.HTA filiCKOHIF 4 PMAIHHKSASH.
AA 4IS46 M 3H1,1irk /MIMI allK KOK M M /CC ratirn-,a,
GAS THHKPHT M ifflOMONAK TVH. PAINHW.H4H11
(format in-49) WH M DOHA KOHCTAHAHH TVH. PAMH.

Zabava fantasiei, manuscript de Toader Jora Biv Vel Pit., 1786, Martie 24.
(Cod. No. 50 la Academie).
Istoria Etiopicsoi a lui Eliodor, scris de Toader Jora Biv Ve! Pit., 1786, Fe-
bruarie 25. (Manuscript Cod. No. 57 la Academie).
ExistA deja din 1773 un Codice cu acstasl materie.
Etiodor, scris de C. Burghelea, la 1781, Martie 20 (Cod. No. 66 la Academie).
Taina Francmazonilor, care intAill s'att tAlmAcit de pe limba frantuzscA pe
limba moldovensa, de Chir Gherasim Archidiacon ot Sf. Mitropolie, 1787. (Cod.
No. 451 la Acadetnie).
Cartea II-a a luT Oxistern, de George VArnav, 1780, Martie 1. (Cod. No. 96 la
Academie). Mal cun6scein un Oiccitcmfot din 1750. Era in posesiunea lui Eminescu. Ce
a devenit, nu scim.
nAcstA carte ce se numesce Carte a adoua a lui Oxistern s'a scris de George Var-
nav, fiul rposatulut NecolaI Varnav Biv Vel Pitar, pentru zAbava s inv'tAtura a
multora, carl vor vr sA citscA cu intelegere, in 4ilele Prea InAltattilui Domnului no-
stru Maria sa Const. D. Moruzi Vvd., in Domnia intAia in anul al 3-lea al Domniet sale.
1780, Martie 1. Folio mareu.
Catechis mic pentru trebuinta pruncilor celor neunitI romAnesci, tipArit la Becl
(Viena 1774).
Orniliar, adecA adunare de cuvinte de pArintele nostru Macarie cel mare. Bucu-
resci, 1775.
Bertold, traducere din 1779.
Istoria lui Sanagrid ce stApAnea tra Dorului, Codic. din 1784. (veep Gaster).
Protop. Mihai Strilbiki, Curisnica artare din fiziognomie. Iasi, 1785.
Allavita cea sufletscA. Iasl, 1785.
Erotocrit. 1785. (Codice la Academie cu No. 138).

www.dacoromanica.ro
Catavasierizi, de Filaret, tiparit la 1784 in tipografia Ramnic 8 mic.
Octoic, tiparit sub Alexandru In Ipsilante Voevod, 4, tipogr. II6mnicul, 1776.
Eat cStihuri la Sterna din acest octoic:
Corbul Ungro-VlahieI ce tine cruce,
Areta buna credinta prin semnul ce-aduce,
i cu sburarea ce! maI pre sus de limit
Insemnza stapanirea DomnuluI Alexandru Ipsilant.
Pre carele ca sa domnsca pre Dakia
Insusl Dumnegleti l'a tramis stapan in Vlahia.
Episcopul de 116mnic Kesarie (1773-1780) succesorul luI Damaskin a tiparit la
1778 Mineiul pe Novembrie. In prefata (pee :
TreI epoce insemnate a avut Tra Romnsci :
1) Epoca rsbielor; 2) Epoca facereI m6nastirilor (spitale i c61e); Epoca pre-
facereI cartilor bisericesci dupa slavonie pe romanieu.
Filaret II, Inca inainte de a fi episcop i dupa ce fu episcop dup4 Kesarie, continua
publicatiunea Mincilor.
In cloud directiuni principale, intre 1750-1840, se observi miseare deosebita
culturala, afara din biserica : in scrierile despre limba i in cele istorice.
In cele istorice, este epoca peste care se intinde scrierea lui 16n Neculcea ; I6n
Canta (Letopisetul Wei MoldoveT. M. Kog. T. III, pag. 175-188); Enache KogAlni-
ceanu ; Enache Vacgrescu (Istoria Imper. Otoman); Stoln. Dumitrache (Cronica ce am
publicat'o noi maI ntisi care se termina in 1775); Pitarul Christache, etc. Se tra-
duc asemenea memoriI, serien l istorice, hronografurI, anale, orI se scriti in grecesce de
asemenea despre Romani, ca IlEptypc* rt); 13XcxXia, ca scrierile luT Dionisie Fotino, ori
ca Ilepi Iik:Oacx; (Cod. No. 404 de la Academie) sfi ca nAdunarea istoriilor de la Mee-
putul lumeI pana la imprtia lift Constantin Paleologul, trad. din grecesce pe 1. ro-
mansca de Gregorie dasalul ot Buza", dupa care cunscem o copie mal tardiva din
1799 Ghenare 5, de Ionit sin Constantin Logofetul de la Starichiojda, de sub lw George
Angerliu Voda, etc.
Limba care numra cultivatorI deja ilustri in Ard61, ca Molnar, incal., va dobndi
cultivatorI meritosl in Principate in En. Vdcarescu, Arhimand. Magrnu, Macarie,
T6der Scolerul, Enache Kogalniceanu, Mitropolitul Stamate, etc.
La 1795 apare in Ard61 proiectul inflintareI prime! societal de cultura Socie-
tatea filosoficei a nmu/uti romemesc. Ea se pune In relatiunt cu barbatiI cult! din
Principate.

Dar despre tte acestea vom al/6 a me vorbi la data respectivi.


Destul, ci miscarea culturala, un moment intrerupta prin rasboiul turco-rus,
dupa pacea de la Kuciuk-Kainargi, reja sirul WI de desvoltare, sub scutul luI Alex.
Ipsilante.
Negresit cel mg important factor cultural sub Alexandru Ipsilante este c6la qi
tipografia.
Am adus lu tomul I maT multe acte cu referinta la organisatiunea sclelor
duprt 1775.
5

www.dacoromanica.ro
66

SA adaugim aci urmat6rele informatiuni i acte.


Alexandru Ipsilante nu neglijA de a asigura scgleI marl din Sf. Sava un local spe-
cial. Epitropia obtscei organisata de el in 10 Decembre 1775, avu misiunea preala-
bilfi de a zidi localul. Domnitorul il ordonA :
',Rind dar mai inainte trebuinl, ca s se zidsdi ;c6la, s ingrijiii ca sd se
fac pianui, caro mi-1 yeti arta, 1d s se geitsc felurimile cele trebuincicise de
materie, ca in vreme sei se lucreze eu cele rinduite pe anul nii, care de nu vor
fi ajuns, s ne mnsciin1ai, ca s punem la cale altele a
In 22 Decembrie 1775, Dounnitorul numesce pe boerii epistatl la Obtsca epi-
tropie, i anume: pre Biv Vel Serd. Ianache Lehliu, pe Biv Vel Medel. Dumitrache
(autorul istorie evenimentelor de la 1769 la 1775, descoperith de nol), Biv Ve! Medel.
Ianache Vilara, Biv VeI Chic. de arie Lupul, Biv vtore Logof. Constantin, Biv Lngof. de
la Visterie Neacsul Pitesteanul (copistul istoriel luI Medelnicerul Dumitrache), Postel-
nic Stefan Greceanu si Mihalache GrAmatic. (VOI Cod. No. III, fila 39 verso).
In fine, pe la 1776, in primele qlile din Ianuarie, apare hrisovul obtesc al c6
lelor, care fiind scris in grecesce, Il credem de insdsi mana DomnitoruluI, care Ina nu
scia, probabil, limba rumanscl.
Nu contestam ca Alexandra Ipsilante va fi cheltuit cum serie Alex. Comnea Ipsi-
lante din propria sa caseta ceva banI pentru c6le, dar din documente am artat,
intre alte veniturl afectate la scle, era si o contributiune impusA mgnAstirilor.
La ministerul Domeniilor, in pachetul No. 6.423, se p6te ve1.16 o chitantA dat
mgnastirel Plumbuita de primire de la ea a banilor de fcaii, rinduitI a se plAti de fie-
care mgnAstire, la st. Dumitru si la st. Gheorghe.
In condica Domosca No. III (Archiva Statului) am descoperit si cartea patriar-
halA i sinodala in limba grca, de care face mentiune Atanasie Comnen Ipsilante. Ea
ameninta cu blAstem pre toti call nu vor pazi intocmirea sclelor. Acest act este din
Martie anul 1776 4). Dam ad din nog mal intaig o alta traducere, complectatA cu textul
dat de Atanasie Comnen Ipsilante a hrisovuluI scglelor luI Alexandra Ipsilante i apoI
tntarirea patriarhalA:

Des pro ;c6la din Bucuresci

hNicl un lucru nu e in stare inteatata s condua pe 6menT catre banal traid


adevrata fericire, ca invttura, and este ingrijita si vira in sulletele incA fragede
ale acestora. Inteadevar tte cele-lalte, cate se admir de 6menI, sunt nu numal fr
real t eleganta, dar incit niel cA contribuesc la fericire, lipsite fiind de invtatura.
CAcI i dca bite vor fi adunate la un loe, n'ar put face veodatA traiul armonios, niel
pe posesorii acestor lucrar! fericitI. Invttura, reguland si punand la cale blind si pe
cele-lalte, a devenit pentru Corneal un ornament familiar si sigyr, rmannd si pe langA
ceI in vitA si pe lang6 ce! mortI. Ea instruesce pe gmenT a trAi si in acelas timp a
lucra cu ratiune, invglandu-I, prin nisce regule frte exacte, a deasebi ata.t ce-I ade-
vrat, precum i frumosul. i Infra cAt privesce actiunile gmenilor ea este un conduc-
tor bun, fiind cAlguza justitiel, modestieI i celor-lalte virtutl, i perfectionand sciinta

Traducerea este Mend de D. Dimitrie Covati, fost profesor roman In Macedonia, dupil
textul dat la pag. 590, a artil luI Atanasie Comnen Ipsilante, care nu este mult deosedit de acel din
Cod. III.

www.dacoromanica.ro
economica i chiar i cea politica. lar pe eel ce se ocupa cu teoril nu numaT ca le ser-
vesce de caluza pentru tte cele de pe pamint, invtandu-T a ved natura lor si a ma-
sura distantele de pe 'Arrant, ale muntdor i marilor, dar si cand merg mal inainte ea
'IT sine in suspensiune percurgnd cele de sus si privind cele stabilite in ether, si II face
sa descopere miscarile, conjunctiunile i distantele corpurilor ceresci ; i in urma, prin
aceste creatiunT, II face s cunsca, cat este cu putinta, i sa laude pe Dumnesleti, fa-
atorul i creatorul tuturor acestora, i ast-fel Invtatura II face sa devina fericiti pa-
zindu-le cunoscinta creatiunilor. lnvtatura Impodobesce i infrumusetza si pe 6menii
tribunel (orator, si II pregatesce sa vorbsca pentru pietate la eel ce o cer. Invtatura
face cetatenI buni si pe ceT ce administrza afacerile publice, Intrebuintnd intru tte
ratiunea si tinta lor fiind in tot d'a-una binele, De aceea i orasele vestite, cari
distins alta data i acum prin civilisatiunea lor, pe acsta a facut'o obiect de emulatiune
intre dinsele, mandrindu-se mal mult pentru Intelepciunea lor cleat pentru altele
multe avantagil ale lor.
Vorbind dar si nol dupa cum se cade despre Invtatura, care este cel mal folo-
sitoi i cel mal d'intaiil din lucrurile vieteI, i donad cu ardre ca ce! ce o disputa sa
si o insussca priu orT-ce mod, pe de alta parte ingrijind cat e cu putinta i pentru fo-
losul acelora ce se gasese in acest prea slavit principat, decernat nou de Dumne4ed,
am cutat chiar de la inceput sa inGintam sale i localuri de studi In principatul
nostru, ce ni s'a dat prin mila luI Dumneleil, i s transportra In acestea piraiele In-
vtatureI, ca, atat tineril indigenT, cei cu talent, cat si ce!, carl pentru atnorul instruc-
tiuneI, ar veni din alte partT, spre a frecuenta aceste scle, sa se bucure in abundenta
de tte bunurile invetaturei.
Fijad-ca am gasit in Bucuresci, resedinta nstra Domnsca, o scla, acum ne-
gligeata din causa Imprejurarilor timpuluT, si care nicT mal inainte nu avea mijlce su-
ficiente, decat numaT pentru intretinerea a do! profesor!, unul de lectiunile, grama ti-
cale i cel-alt de alte Inv6taturT, nu ni s'a parut demn a trece acsta cu vederea si a
nu cauta re-cum a-I mari mijlcele nesuficiente, ca sa pta produce un folos cat de mic.
?I De aceea am luat asupr-ne o grij genersa, aceea nu numaT de a o construi,
ci a o si mari i regula cele relativ la ea, si a o aduce In asemenea stare, ca ce! ce se
vor adapa din sipotele acestei scle, sa nu le maT fie sete i sa mrga dupi alta f6ntana.
Mara de acsta am hotarit a infiinta dou alte scle inferire, una la Craiova, si alta la
Buzfi, in tra nstrA Domnsa, in care scle, tinerii iubitorl de Invtatura, ce le vor
freLuenta, dupa ce vor fi invtat lectiile gramaticale si poetice, ail sa trca, de ar vroi,
la scla superira din Bucuresci, uncle se vor instrui in tte Invetaturile. Am maT
Wit ca si In tta tra nstra Domnsca, in fe-care comuna, s se ornduisca inveta-
tort pentru limba local i cea slavonsca, earl sa Invete pe copit carte, pentru ca sa
nu fie nesciutorT de acsta, cand vor ajunge in virsta.
Dispositiunile folosittire, luate de noT acum, relativ la administrarea acestel scle,
am hotarit s. le trecem i iii acest al nostru hrisov, spre a fi pazite neschimbat.
a) In tot-d'a-una sa se ornduisca nou6 (9) profesor!, totI speciall in studiile
ce vor preda, doT din sciintele gramaticale, doT de matematice, adeca aritmetica, geo-
metria si astronomia, si de istorie; unul de sciintele naturale, unul de teologie, i trei
de limbele latinsca, frantuzsca i italiensca.
Protesorul de sciintele naturale sal! predea cursul In grecesce, urmAnd dupa
Aristotele i dui:4 comentatorii luI; profesoriT de matematice, dca nu vor sci bine

www.dacoromanica.ro
68

limbs greasca, pot sa-sT predea cursurile i in limba latinsca, sfi in cea frantuzsca,
sll in cea italiensca, adec in orTcare din aceste limbI, pe care o vor fi siind mai
bine. Fie-ciruia din acesti profesorI i se va da o lfa anual, proportional cu progresul
vahrea persone!, dupa judecata i hotarirea DomnieT n6stre.
'lb/ In acelasT timp avnd grij si de .colara lipsiti i sdracT, pentru ca i acestia
sa fie scapall de orT-ce alta grija si ocupatiune din causa celor necesare peutru traid,
spre a se de la cu totul la studiti, hotarim, ca sa se dea hrana i straiele trebuincise
pentru 75 din scolariT lipsitT de mij16ce, impartitT in cincT clase, adica la cite 15 sco-
lad in fie-care clas, dupa cum ornduim ma! jos. lagrijirea de tete acestea o vor av,
pentru tot-d'a una, epitropif ce vor ti dupa timpurT, despre earl vom vorbi la finele pre-
sentuluT nostru hrisov; acestea le vor face intendenta ce vor fi ornduitY, earl a s
puna ordine i sa pregatsca la timp telte cele necesare, dupa cum trebue. In fie-care
li se va pune masa fie-caruia din profesor! impreuna ca scolariT ordnduitT; de dou orT
pe an se vor da celor 75 de scolari straiele trebuinci6se, carT vor fi la fel pentru toff.
i despre t6te acestea intendentiT in fie care an ad sa dea socotla epitropilor, pe carT
if ornduim. Sus disiT intendentT aT sec:del, fijad aceiasT, pe earl i-am ordnduit si in alte
afacerT comunale, ce! doI intendentf particular! aT scblei, all sa primsca anual din ve-
niturile sceoleT: 1.440 de grosT (le% adeci unul va primi 1.080, iar cela-lalt 360
de grosi.
Peste fie-care clasa va fi si cate un efor, sti pedagog, barbat modest si serios,
earl vor fi datorT s supravegheze -kite miscarile i ocupatiunile scolarilor, pentru ca
nicT unul s nu strice ordinea, sd sa neglijeze lectiunile. in fie-care din camerile sco-
larilor (pe carT le-am dada sp4tise,pentru ca maT multI scolarT sa locuiasca in aceeasT
camera) &A fie alipit cite un servitor, care s aib grija de camere i sa faca alte
servicif de carT vor fi avnd trebuinta scolariT.
nef FcolariT ce ati sa intre ca s locuiasca In sc614, sa etate mal mica de
7 anT, nicI iar s fie prea inaintatT in vrsta, sd ceva lenesT i trnpitT, ca sa nu sl-
bsca i silinta celor-la-111; i acestia sa fie nobill, adeca fiT de hoed scaptatT, sil des-
cendentI de hoer! mazilitT, sti chiar i strinT sracl, nu insa i fiT de satenT si tranT,
carora le este dat a se ocupa de agricultura i pstorie si de ingrijirea ce se datoresce
pentru lucrarea pmintuluT i psunarea vitelor. Bietii negutatorilor, s al meseria-
sdor, dca unil din el vor fi cu aplecare la invtatura, s se exerciteze numaT ca gra-
matica si lectura si apoT sa se retrag de Ia sc616 si fie-care sa se dud la meseriile pe
carT parintil lor le-ar aproba, cautand la inclinatiunea naturala a fie-caruia. In afara de
scolarii lipsitT de mijI6ce, carT vor fi hranitT i imbracatI din veniturile clel, precum
am (As, GAIT altif din ceT cu dare de mana vor vroi sa fie prenumrati in societatea
scolarilor internI, adeci sa ssla In soila i si manance impreuna in msa comun,
acestia vor fi datorT s platsca intendentulul sapid ceea-ce li-se va cuveni pentru
hrana lor.
colaril inceptorT, in treT an! consecutivT, se vor exercita numaT ca sciintele
gramaticale, pe urma. vor incepe i cu bimba latinsca ; in altI treT anT se vor exercita
ca bimba elinsca i cu cea latinsca, studiind i scriitoriT ceT maT bunT, atat grecT cat
latinT; i dupa incheerea acestor sse anT, in alff treT anT se vor ocupa in timpul di-
mineteT cu poetica i retorica, facndu-sT exercitiT elinescl i latinescT, i ca studiarea
moraleT din Aristotele; iar dupa pransl vor invta limbile: franceza i italiensca, si
ast-fel, dula un exercitid de noud (9) anT de slile, in care timp vor fi captat o 6re-care

www.dacoromanica.ro
69

experientA de limbile sus dise si se vor fi deprins in deajuns cu inv6tOturile gramaticale


si enciclopedice, /If" sA asculte apoT sciintele. i mai intaiii in treT ani intregT ail sa in-
vete diminta: aritmetica si geometria; iar dupA pranz: elemente de istorie impreuna cu
geogra6a istoria, earl* vor fi predate In orI-care din limbile sus numite ; dupa acestea,
dimineta vor asculta filosofia aristotelicA si dupri pranz astronomia; ast-fel, .colara,
dup. ce ail fost indestul exercitatl in fie-care sciinta, sA iasa din scla si fie-care WO
algA cariera ce i-ar place: bisericesca orT politicii. Cele 5 clase, in fie-care dintre cari se
orinduesc cate 15 scolarT sOracT, sunt acestea : I-ia clasA, incep5toriT in treT anT se vor
ocupa numaT Cu inv6tAturile gramaticale; a II-a clasa, in trel anY se vor ocupa cu gre-
cescile si latinescile; a HI-a clasa, iarAsT in fret anT se vor ocupa cu grecescile si latines-
cite, cu poetica si retorica, impreuna cu exercitiT, si In acelasT timp si cu limbile fran-
ces si italiensca ; a IV-a clasa se vor ocupa cu aritmetica, geometria, istoria si geografia;
a V-a clasA, si cea din !Irma, se vor ocupa cu sciintele naturale si cu astronomia.
Pentru ceT ce at' sA se fad' preotT, numim la Sf. Mitropolie un profesor de teo-
logie, incereat pentru pietatea sa si pentru rectitudinea dogmelor, unde all sA frecuenteze
atat acestia, cat si alit din scolariT ce ar don i sA se initieze in teologie; si un alt profesor
pentru musica. Am hotarit ca lefile acestor doT profesorl s se platscA tot-d'a-una de la
Sf. Mitropolie, consimtind bucuros la acsta si P. S. S. Mitropolitul Ungro-VlahieT, pa-
rintele nostru Intru Hristos, ca unul ce hranesce zel pentru ItnvOtAtura si care doresce
moralitate bunA pentru tagma cea stint5.
el Relativ la indeletnicirea si dieta cumpOtatO a scolarilor, stabilim acestea : di-
minda, dup ce se vor scula totT din pat, la ora fixatA, fie-care sA se imbrace si sA se
gAtsca ; apol se vor duce la biserick si, dupa ce vor fi ascultat sfinta liturgie, se vor
inturna ca sA citseA a parte, pana la ora hotritti pentru predarea lectiilor, cand sunt
datorI cu totil sk se adune prin clase. Dup aceea, invtand si convorbind intre dinsil,
se vor duce la masa comuna. DupA terminarea pranguluT, scolaril fie-chreT clase cu pe-
dagogul lor, in interval de o orA se adunA si convorbesc intre el, sell fac vr'o gimnas-
ticA convenabila pentru exercitiT ; apol iarAsT s citsca fle-care, OM in timpul aseultareT
lediunilor, cand se adunk din not ca sA asculte pe profesoriT lor ; dupa care reintur-
nandu-se, fie-care st5. sA studieze a parte. In Dumined si sarbAtorT, ca sa nu rmana de
tot neactivI In aceste qile, sA mediteze lectiunile ce all ascultat, si pe langO acestea
profesoriT sa le vorbescA si despre Sf. invlaturT ale religiuneT nestre drept eredinciese.
(In aceste lite, ski si in mijlocul sptOmaneT, o data sell de dou6 orT, s. &A eu peda-
gogul si chiar cu profesorul pe la unele localitAtI de aprepe pentru exercitiul corporal).
Sera se vor aduna la masa comuna spre a cina impreuna cu totiT; dupA cina, care trebue
s. fie cumptatA, trecnd o or., in care interval nu va trebui sA flecArsca, ci sA con-
vorbesca' despre lucrurl seriese, se vor stringe cu totiT la bisericA, si dupA ce se vor
ruga in comun, ail sA se ducA In dormiterele lor, ea sA se repauseze pe pat, ski de ar
vroi sA derma, sell nu; tete acestea se vor face In anumite ore printr'o toca; sA se
permita aceluia, care ar vroi sA studieze pe asternutul sii, la lumina celor dou6 can-
dele, carT ard In fie-care dormitor teta neptea. Asupra tuturor acestor dispositiunT va
supraveghia pedagogul, ingrijind de purtarea bung si decent. a scolarilor, in modul
expus maT sus. DacA vre-unul din scolarl, prin neastimprarea sa, ar strica ordinea in
scelA, pe acestia sA-1 corigeze, dar nu prin bated si biciueli, ci prin alte pedepse con-
venabile stabilite de pedagogie, i Incepend cu cele mat usdre treptat catre cele
mal grele.

www.dacoromanica.ro
70

Primirea i aelarea Inc61A1) a fie cAruia din sus qiil 75 de colarT lipsitl de
mijlce, sl se faca uu prin favorurT sil prin mijlocirea ci prin concurs, profe-
soril aproband, cu frica luT Dumnelet, pe cd ce vor fi demnl; iar colariY aprobatI
dea un inscris de mana lor, c nu vor prasi cla 'Ana la fine, i ca vor invta tte
lectiunile ce se predaq. Asemenea i depArtarea din c61A, dac ar trebui, a vre-unuia
din colarT, sA se faca nu din causa de lira, ci avnd motive binecuvintate pentru acsta.
Tte acestea se vor face cu scirea i permisiunea scrisl a DomnieY neostre.
Pundnd ast-fel la cale acestea despre profesorT i colarI, despre conduita
inaintarea acestora la invtaturI, ducnd nu mg putina grill de alcatuirea i clainuirea
acestor c6/e, am judecat cti trebuesc clutate i veniturI indestulltre pentru tot-d'a-
una. Aruncandu-ne privirile asupra mnstirilor din ttl Ora nstra Domnsca i adu-
andu-ne aminte scopul acelor ctitorI demnI de t6tA lauda, aded ca pentru binefacerT
el atz dotat mnastirile cu moOile existente, i judecand el este nu numaY nedrept, ci
i funest de a fi tributare Visteriel mistre domnescI, sti a se percepe ceva de la m-
nastirile consacrate cu totul lui Dumne4ii, i vrdnd a indrepta acsta necuviinta, care
a progresat de acum cal-va anY mal inainte, i a atinge scopul ctitorilor, ea cele da-
mite i consfintite de el luI Dumneleii s servscl iarAI pentru fapte, cari sl fie prea
placute luT Dumnele, mal Intai bite sfintele mnastirl din intrga nstra tra Dom-
nsei le-am scutit de clajdit, ornduind intr'insele o regula potrivita cu starea economica
a fie-creia, dupl cum se vorbesce pe larg in hrisovul nostru domnesc despre mrastiii;
i ca s servsea, precum am lis, la fapte pldcute luT Dumneleti i folositre publiculuT,
am ordnduit ca fie-care mnstire sh pltse anual, pentru c61a inaintata aid, o 6re-
care suma modest, proportionala adeca cu veniturile lor, care de la bite mnhstirile
locale se va ridica pana la 6.000 de grc0; lar cele alipite de alte Sf. mnstirT, cad i
ele ail fost declarate libere, adeci sl nu maT platse, ca maT inainte, bir VisterieY
n6stre domnesd, dar cad ail sl contribue la mngstirile de cad sunt alipite, s dea i
ele anual pentru cla : 4.000 de gro1. Pe langa acestea, seuiind de bir pe top preotil
cal se gasese in intrga nstrl trA domnsca, ca la 3.500, dupA condicele infatipte
nou de catre P. S. S. Mitropolitul Grigorie, pArintele nostru intru i de dire
P. S. EpiscopT, am bothrit ca Be-care din el sa dea anual cate treT (Jet), dintre
care jumtate la casa de mile, i cea-l-alta jumtate la ccill, despre care vorbesce mal
pe larg ehrisovul nostru domnesc eliberat pentru seutirea de bir a preotilor, cad gr4f
adunap In 15.250, se vor da de done or pe an la sus Oisa c6la pentru lefile profeso-
rilor i pentru hrana i imbrachmintea colarilor sracl i lipsitY de millce i pentru
cele-alte cheltue'l trebuincielse , socotla tuturor acestora se va face anual i se va trece
inteo condicit particular/ atat veniturile cat i cheltuelile, i se va sigua cu domnescul
nostru sigiliil. Asemenea sa se treel in condicA atat cartile c(510, cat i cee-l-alte, ce
se druesc c6leT de catre menT pior i iubitorI de Dumnele, Mil in banl, sil in lu-
crurT, i sl fie administrate bine i In mod placut Jul Dumneleil. Peste cartT sa fie un
bibliotecar credincios, care sa le phstreze bine ; &el vre-unul din c61A ar avd trebu-
inti de vr'o carte, sti i-o dea, luandu-T dovada scrisA de mana luT, i pe urma iarasT
aib grija a o relu si a o pune In biblioteca.

I) Textul grec din Atanasie Ipsilante d cdte-va pasage mal reduse.


Traducerea e fricut dupg manuscriptul nostru. Se pte ved, pentru controlarea ambelor texte,
textul grec clat de Atanasie Comnen la pag. 584.

www.dacoromanica.ro
71

Intocmind t6te acestea si vrnd 54 se procedeze lntocmaT asa pentru tot-d'a-una,


ornduim de eforI pe S. S. Mitropolitul Ungro-VlachieT, pe Sf. EpiscopI de Buzail si
Mimic, si pe prea nobila boerl al nostri din acest prea slevit principat, dela marele
Ban peni la marele Poste/nic, cad sunt detail a Ingriji, ca epitropiI si intendenta se
administreze ale scedeT dupe modul prescris de noI In acest chrisov al nostru domnesc,
asa ce nimica se nu se trce cu vederea. Asemenea si din contributiile anuale ale fie-
careI notinestirl adunate la sfinta Mitropolie, cu scirea comune a Mitropolitulta, a Epis-
copilor si a boerilor, se se face cheltuelile necesare scleI prin epitropl. Noi vom su-
praveghia Ole acestea si vom ordona cele trebuinciepse, profesoril fiind datorT a ne
In-iciinta Indate despre starea saleI, a scolarilor si /ectiunilor si dce se pestrze si se
execute IntocmaT or6nduelele ce am pus in sc616.
In fie-care an se va ved socotla si ni se vor Infetisa registrele Impreune cu
condica, si de vom ved el prisosesce ceva, sdil din veniturile regukte sfi din cele de-
ruite scelleT, dupe chibzuinte vom ordona, sll se se pastreze baniT iarasT pentru tre-
buinta scleT, sii pentru a se adeoga scolara lipsitI de mijhice. Spre int5rire dar si
nelntrerupte deinuire a tuturor acestora, am liberat acest hrisov Domnesc al nostru, in
presenta P. S. S. MitropolituluT, a Episcopilor, si a prea nobililor si credinciosilor boerI
di nostri, Interindu-1 cu propriul nostru sigilifi; aducem ca martorI pe prea iubitil fil
ai Domniel niistre, pe beizadelele Constantin si Dimitrie, si pe prea onoratiT si nobiliT t4i
credinciosa marI boerI aI DivanuluT DomnieI astre : pe Dimitrie Ghica, mare Ban; pe
Nicolae Dudescu, mare Vornic al IWO-de-Sus; pe Reducanu Vecerescu, mare Vornic
al TreI-de-Jos; pe Banul Filipescu, mare Logof6t al 1'6ml-de-Sus ; pe tefan Branco-
vanu, mare Logof6t al TreI-de-Jos; pe tefan Misu, mare Spetar ; pe loan Vecerescu,
mare Vistier ; pe Scarlet Caragea, mare Postelnic ; pe Dumitrascu Racovite, mare Clucer ;
pe Preda Proven, mare Paharnic; pe Constantin Vecarescu, mare Stolnic; pe Manolache
Cretulescu, mare Comis ; pe Hagi Dimitrache, mare Sluger si pe Nicolae, mare Pita'',
sperend cl si Domnitora, carI vor urma nou pe acest tron Domnesc al Ungro-VlahieI,
ati se pezsce intocmal dispositiunile din presentul hrisov, ca unele ce se refere la fo-
losul comun si la buna reputatie a acestel pi6se Domna a Ungro-VlabieT.
nPresentul hrisov al nostru Domnesc s'a promulgat in al doilea an al DomnieT
nepstre in BucurescI, resedinta Domnsce, sub Ingrijirea marelul nostru Logofat, boerul
Alexandru, la anu11776, in luna luI Ianuarie, si s'a scris de al doilea Logofet al nostru,
George utu, care act s'a trecut si in condica Divanulul si VisterieI, si ordonem ca se
se pestreze cu sigurante la Sfinta Mitropolieu.

(Intrirea hrisovului de edtre Patriarchie)


7,....Spre interirea dar acestora, Alteta Sa pi6se eliberand un Domnesc brisov
al sad, cuprinlnd -kite acestea, pentru rnaI multe deinuire a acestora, s'a rugat Cu in-
sistent, ca se fie laterite si cu presentul nostru act patriarhicesc si sinodicesc. Drept
care, cererea AlteteI sle pielse, fiind plcute luI Dumnqeii, Ohl& de zelul divin si prea
folosit6re publiculuT, am primit'o precum se cuvine, i am scris In presentul act sinodic
impreune cu P. S. si Prea onorata arhiereT, de carT suntem InconjuratT, iubita nostri
fratI si sinliturgI (colegT) Intl% sf. spirit, binecuvintem perintesce din suflet pe Allele
Sa pise, pe care sf. Dumne4eil se o tine pe gloriosul eI tron Domnesc nebolnevicisise,
vesele, senet6se fi treit6re lung timp, cu o deinuire si interire necletinate si nesguduite,
acordandu-T si Vita fericirea, si se dobandsce de la Dumner,leti tte cererile salutariT

www.dacoromanica.ro
72

pentru crescerea i imbunatatirea aceleI tirT binecuvintate i pentru folosul comun al


natiunel. Din acestea si din altele de felul acesta ispravI pitise ale Andel Sle avem
ferina speranta i suntem sigurT, ca multe alte rapte avantagise i folositire pentru
nenorocita nestra natie ail sa se faca si si se aduca la indeplinire prin aplecarea si in-
riurirea natural& a AlteteT Sle, cand e vorba de asemenea fapte, prin bunavointa sa
crestinsca i prin zelul ce l'a aritat pentru infiintarea i marirea acestei sale.
Asia dar capitolele coprinse in hrisovul domnesc al AlteteT Sle le-am intarit
In general nu pot fi schimbate; citl din crestinl, preotT, sao laid, miel ski mar', tinerT
sd b6tranT, de orT-ce stare si grad ar fi el, s epitropl intendentT de dupa timpurT
scleT aceleia, sd alta, ar indrasni s sgudue i si' calce in picire cu orI-ce fel de
chip ar schimba si ar risturna ceva din cele de maI sus, sd ar neglija cu totul aducerea
la lndeplinire si pastrarea perpetua a acestora, fAcndu-se ast-fel pricinuitoriT dispretuireT
risturnarel acestora in mod indirect, sd direct, sil prin graiii, sd prin fapt, ski prin
alt mod, acestia, ca nisce perversT i dusmanl al folosulul i interesului comun,
si fie afurisitY de Sf. i consubstantiala i clatatrea de viata i nedespartita Treime, dupi
natura unul singur Dumneded, i blastemati i neiertati, i dupli m6rte netopiti i um-
fiati ca tobele ; petrele i ferul s'A se topsca iar eI nu ; sa mostensci lepra luT Ghiezi
strngul Jul luda; si suspine i si' tremure pe pamint ca Cain; sa se despice pa-
mintul i sa-1 ingbita ca alta data pe Dathan i Aviron; urgia luT Dumneded sa cada
peste capetele acestora si patria lor si fie Impreuna cu tradatorul luda i cu Tudefi cei
impotrivitorI luT Dumne4ed, carT ad ristignit pe Domnul glorieT; mosiile i lucruTile
averile lor sit se prda i sa se prapadsca cu fotul; un anger al Domnului sa-I gonsca
cu spada de foc si in terta viata lor sa n'aib niel o pricopsla de cele ce fac lucrzi,
si aiba i maledictiunile celor 318 Sfinti parinti de la Nicea i celor-1 alte Sf. sinodurl
si in Oiva infricosatre a judecateT celeI din urma vor fi pedepsiti. Pentru asigurare
deci s'a facut i presentul act al nostru patriarhicesc si sinodical, scris pe membrana,
care intaresce cele intocmite pentru inflintarea seo:Ad din Ungro-Vlahia, la anul 1776,
luna luT Martie, in al 9-lea indiction.
Acest act s'a subscris de catre Patriarhul Ecumenic Sofronie, de Patriarhul din
Ierusalim Avramie si de Mitropolitii din Efes, din Eraclia, din Cyzic, din Nicomedia,
din Nicea, din Chalcidona, din Dercon, din Salonic, din Atena si din Creta".

Alexandru Ipsilante Domn cult si invtat pune pret deosebit pe omul istel
invtat qi la curtea lui era bine vidut omul de carte. Este mult probabil, ca din
acest punct de vedere Enache Vacarescu a fost bine primit la curtea Jul Alexandru
Ipsilante, care, cu fre ani inainte de mazilirea sa, 11 si ficu mare Speitar, din postul
de Vistier ce ocupase. Am aritat ci Speitar mare era un post de deosebita incredere
si nu era dat de DomnitorT de cit la cel mal de aprpe al lor 2).

2) Veyll ce ylice insusi Enache VicArescu despre slujbele ce a ocupat 1,1 Curtea lul Alexandru
Ipsilante, In Tesaur T. II, pag. 286, et sequ.
2) IatA un hrisov dat de Alexandru Ipsilante Cocnel Casandra Lambrini, bArbatul
tatAl aceluia fuseserA grAmAtici al Curer, distinsi prin istetime invfaturci :
vAcelor cart se Ora Cu supunere adev6ratA l eu nevointA se sirguesc intru poruncile Dornnilor
lor, en euviintA si cale este a se revArsa ctre dinsil Domnsca lor milostivire si indurare, spre r6sp1A-
tiren osArdniciel si credinciselor slujbe, pentru cA dice: vVrednie este lucrlitorul de plata sav ; mAcar
cA multe mijlce de mil5 i binefacerl sunt in mAna Doinnilor ; cAnd Cu milostivire va cAuta asupra cre-
dinciosilor supusl, dar5 incA cAnd i vremea ziltignitte se intAmplA de a nu aduce pirlejul a impArtAsi,

www.dacoromanica.ro
73

i as% flind lucrul, nu este re de mirare, cA Enacbe VAdrescu in Istoria Oto-


manilor, unde pe larg gresce de fAptuirile sle sub Domnia lui Alexandru Ipsilante,
sA nu fie scris niel o vorbA despre reorganisarea scedelor de acest Domn?
Miscarea culturalA prin .scla, ce constatAm in Muntenia sub Alex. Ipsilante, nu
[Ate sA nu 11 avut legAturI cu miscarea mal vecbie si b;neficLitre a ,c6'elor Ardelene,
de la mijlocul secolului XVIII. Gr. Maior fu cel d'intI invtAtor de limb?' i sciinte in
infiintate la Blaj. La 1754 urma la aceste scle 300 de scolarT. Episcopul Aron
ajutA din punga sa maI multi din acesti scolarT. Apo): sosirea de la Roma si din Viena
a bArbatilor ca Samuil Micul (Klein), nepotul Episcopului Inocentitl Micul, G. incai
Petru Maior dad avnt glorios culturel Ardelene i, prin influenta, i celeI a Principa-
telor. SA nu uitAm a aminti ta acest loc si pre EpiscopiT de la Oradea-Mare, Dorobantu
si Vulcan, patroni al bArbatilor maI sus numiti. Iacob Stamati din Moldova sT-a aprins
de sig,ur fAclia culturali la fAclia acestor contimporani al luT. Dr. Molnar, nu era numai
oculist si nu se mArgini a trata cu Horia si Crian la 1784, ci scria insusi una din cele
d'inti gramatice romane. La 1799 se tipAri prima Retorica. Dar Tenipea, care la
1797 scrie o nou gramatica ? Dar Mehesi, care serie la 1791 suplica natiund romano
din Ardl, cernd ImpratuluT indreptAtire? Dar Cichindel ?
Lista e luogA si nu o terminAm!

-
pot si nu este lucru defAhnat, ci Idudat feorte i vrednic de ponienire ; drept aceea (lard i Domnia mea
bine adeverit fiind pentru jupnsa rposatulul Nicolae biv. 3-lea logoft, feciorul pristdvitulul Panaiot
2-lea grAmAtic, CA atat el cdt i tatAl ail, din tinra virstd pdnd la mrtea lor, aii slujit Domnilor cu
credintd i cu dreptate, intdiii la rposatul i bdtrdnul Domn Constantin Basarab Brancovnul Vvd.,
cdruia de alune! vlnd istetimea i invetAtura fost FAcut grAmdtic-mare ei a slujit Cu credintd ei
cu dreptate pand la petrecania Domniel sle, dupd aceea la rposatul Stefan Vodd Cantacuzino, apoT la
roan Vodd Mavrocordat, f i la Domn'a sa Alexandru Vod, i Domnia sa Constantin Vodd Mavrocordat, i
la Domnia sa Grigorie Ghica Voivod i iarAll la Domnia sa Mavrocordat, cdnd atunel pe mal sus nu-
mitul boer feciorul grdmdticului sotul numitel jupdnese, velndul copil vrednic de a sluji fAcut
Postelnicel, apol i Vdtav za Aprol, asisderea i Domnia sa rposatul Mihaiii Vodd RacovitA intru amn-
dou domnil a Domniel sale, atdt el cdt ei fiul sAilt cum ei dupd prestiivirea tatAne s, cd allat tot
cu slujbil credincidsii, precum hris6vele Domnesd IT artd, atdt a Domniel sle reposatuld Constantin
VodA Gehan, cat ei a Domniel sle rposatul Searlat Ghica Voivod, si al Domniel sle Stefan RacovitA
Vvd., si al Domniel sle rposatului Alexandru Vvd. Ghica, cum cd ail slujit cu dreptate si a avut mild
Domnscd ; decl de vreme ce Domnul Dumnedeti, ne-a invrednicit si pe not obldduitoriu acestul cin-
stit scaun al TreT Romdnesci, neimpArtdsindu-se casa lui de acstd dat eu atata mild Domnsed ne-am
milostivit de i-am innoit i i-am intdrit muele ce ail avut prin hriscivele mal sus pomenitilor DomnT,
adeed casa lul sit fie in pace ei apratl de tot felul de ornduell ce ar esi pe cta boerscA de niel unele
val si bantuiald s n'aibA ; asisderea i dijmarit, stupT i rimdtorl cdtl va av, si de vindriciii cat vin va
face in viile sle, s tie si o pivnitd aid in oras in Bucuresci scutitd de furndrit, de vamd, de vin Dom-
nesc si de ortul viltdsesc, si lude dece 6menT scutiti, Insd strdinT, cu pecetluiturl pe numele i chipul
lor, i sA scutsed ei de oierit oT patru sute la vremea oieritulul ; decT ea s se plzsed nestrdmutate tete
acestea ce mal sus se cuprind, am intArit Domnia mea hrisovul acesta Cu inssT credinta Domniel mele, si
Cu credinta prea iubitilor DomnieT mele fil, si mArturii punem Domnia mea pe top cinstitil ei credincioeiT
boerl cel marl al Divanulul Domniel mele : Pan Dumitrache, Vel Ban, Pan Nicolae Dudescu Vel Vornic de
Tra-de-Sus, Pan Radu VicArescu Vel Logcat de Tra-da-Jos, Fan Rind Filipeseu Vel Logofdt de
Tra-de-Sus, Pan Stefan Prscovnul Vel Logoft de Tra-de-Jos, Pan Stefan Misoglu Vel Spdtar, Pan
Ianache Vdcrescu Vel Vistier, Pan Scarlat Caragea Vel Post., Pan Dumitrasco RacovitA Vel Clucer;
Pan Constantin Gnoglu Vel Pahar., Pan Nicolae Bdrsescu Vel Stolnic, Pan Nicolae Cretulescu Vc.1
Comis, Pan . . . Vel Singer, Pan Nicolae Vel Pitar, Ispravnic, Pan Stefan Prscovnul Vel Logofet,
Constantin firbeiii Vel Logofa de Tra-de-Jos, i s'au scris hri;.ovul acesta in anul d'intdi al Domniel
mele, aicT in oraeul Bucurescl, la lt 1775, Mai(' 9. (Cond. 3, la 22-23).

www.dacoromanica.ro
74

Destul c ne implinim datoria a constata, el sincronistic cu miscarea culturalA


din Ard/, la finele secoluluT XVIII, nu stAm pe loc si In Muntenia (si vom ved cA si
In Moldova) i a de sigur a fost consciinte legaturl culturale intre tte tenie romAne.
Domnitorul Ipsilante, organisator de scle, nu putea sA nu sitntA nevoia de a
protege lipografia si de a Incerca sA reintroducA in lera fabricatiunea hartieT, frte im-
portantA cultureL
Lipsa uneI fabricI de hArtie a fost simlitA din vechime chiar, de Domnil romnl.
AYa Petru Mircea-VodA a fAcut fabrici de bArtie in Moldova, IncA la 1583. HArtia
aceleT fabrice avea in paste. armele MoldoveI1). Pe timpul luI Mateiti Basarab, ne spune
Udrige Ncisturel, IncA s'a fAcut mrA de hArtie i tipografle TANci TrnorptiOlo,
pipTOTHOpH010 KOAEHHUMOD la CArnpu-lung.
Spre a avea o idee despre scrisrea secolulul al XVIII-lea, am publicat in T. I
al Istorie RomAnilor un tabel, cu unele facsimile dupre cAte-va codice, sti
manuscripte. Simpla privire a icnd de scrisre incA confirm A asertiunea nstrA,
limba romAnsc5. n'a Incetat a fi invetatA sub fanariotI, cAcI grafia din secolul XVIII
presint neindoisa caracteristicA a influentel uneI scolT si prin modul de a trage lite-
rile i prin ortografie. Nu dintr'o li intealta se pte ajunge la acea veditA unitate ca-
ligralicA si ortograficA, ce reese din studiul scrisorilor secolulul XVIII.
O scire de neuitat aci, cAnd e vorba de cultura din WA, este aceea cii, la Iaf,
sub administratiunea lul Potemkin, a fost vorba de a se tipri o editiune din Tacit.
Nu s'ar pArea re o fabulA, dcA cine-va ne-ar spune, cA cu mal bine deet un
secol in urmA a fost vorba sA se imprime la Iaf o traductiune din Tacit? El bine,
vorba a fost, si dcA lucrul nu s'a 0 realisat nu e mal putin insemnat, ca sA fie urmat
intentiunea in acstA privinti.
Englesul Eduard Daniel Clarcke, profesor de mineralogie la universitatea din
Cambrige, in carlea si Cciltorii, in Rusia, in Maria i Turcia ra-
portzA in tomul al II-lea acstA curiositate bibliografic. Mal lAmurit insA de dinsa
vorbesce Snac de Meilltan, in scrierile ce a publicat asupra luI Potemkin. Meilhan a
si tradus pe Tacit in francesa si l'a fost i dedicat aceluI celebru brbat al RusieT, Po-
temkin. In loe de dedicatiune la opera sa, Meilhan alese o serie de frase din Tacit, din
care putea sA resulte o laudA pentru Potemkin. Era acstA dedicatiune o mosaicti lite-
rarA facend portretul ministruluI rusesc.
CAte fapte, cAte evenimente chiar si din Istoria RomAnilor nu sunt legate cu nu-
mele acelui omnipotinte ministru al EcaterineI l Se scie cA Potemkin muri in 15 Octom-
brie 1791, la Iasl. IatA descrierea mortil lul cum o face Senac de Meilhan In cartea sa
intitulatA Ouvrage philosophique et littraire (Hambourg 1795": Potemkin aduse de
la Petersburg germenele sigur al unel mortI grabnice, dar abusAi2du-se insusi asupra
stArel sle, el nu tinu In nicT o sem, ha respinse cu brutalitate consiliile medicilor din IasT.
"Co tte acestea, cuprins de vil inchietudini, se sui in trsurA, insotit de una din
nepdtele sle si de D-na de Wydt ordonA s fie condus afar din orasul Ias1 in spre
apa Jijia, aprpe de vechia retragere a maresaluluI Romantov... Potemkin se simti maT
red ; el se pogori 1Ang o mAgurA ; servitorif sei 11 transportar cAtl-va pasI, dar slAbind
din ce In ce mal mult, aci espirA ; cele doue dame ce insotiad pe Potemkin se apropie

i) Cuvente den Beteinl, Tom. I, pag. 44, de B. P. Hasda Petru Mircea, fu unul din primil
Domnt care semnA hrisovul In romAnesce, adgognd vorbele : Pus'am 'mina Domniei mete.

www.dacoromanica.ro
75

de dinsul ; el mere pe bratele lor Se deduri la Iasi remisitelor lui bite onorurile ce
se pare ci afi pretins numeresele lul demnititI.
Credem ci numaI mertea cea grabnici mal sus descrisi a impedicat realisarea
impresiunel traducerel lui Tacit in fosta capitali a MoldoveT. Ore si nu se fie plistrat
intre hartiele luT Potemkin manuscriptul traductiuneI? Se scie ci Potemkin dupi mertea
sa la IasT fu transportat in Cherson, unde nu 1ntri mult disgratia imperiali a-1 lipsi
pan& si de mormintul ce cipetase mai intaiii In liuntrul unei bisericI. Clarcke rapor-
tzi ci osemintele lul all fost desgropate i aruncate inteun sant. Ce se va fi ficut insi
cu colectiunea sa insemnati de carp si manuscripte?
Iaci ce nu scim spune.
SA nu uitim de a aminti aci, ci Alexandru Ipsilante s'a preocupat si de asigurarea
crescereI copiilor lipsitT de printI si de rude si de orenduirea uneT epitropiT pentru
acestia, Ina din Iulie 1776 4).
Urmiterele documente privesc sc6la de la Sf. Gheorghe, de care am mentionat la
pag. 93, tomul spitalele organisate la Sf. Vineri si la Coltea

Hrisovul dasalilor slovenescI din Bucuresci


De vreme ce sceila slovensch cea Domnsci, ce este asetlati aid in orasul DomnieT
mele in BucurescI la Sr. Gheorghe cel vechifi, care este de invetAtura cirteT sloveneseT,
unde nu numaT din copiI piminted se afli la acesti sc615, ci i altiT strAinT de prin
alte ten 1 sunt venitI, care sceli este ferte trebuinciesi la teti obstea acesteT r1 pentru
invetituri, fiind melahirisit tot norodul cu acsti invetituri la Ole trebuintele spre a
cirora dare de invtituri la tte trebuintele de vechil i betranii reposatT DomnY, sunt
orenduitl cu plata domnsci, decT, dascAliT ca si se afle in Vita vremea, sA invete copiiT ;
la care c61:1 se all Constantin Intaiul dascii, i Dragomir al doilea dascil, car! fiind
pimintenT, cu case, socotitu-le-am Domnia mea, trebuinta ce ar ave, si nu i-am lisat
si fie de tot lipsitl, a nu fi atinsT de mila Domnsci, mal vrtos ca fiind in linite, pu-
rurea si fie cu mintea slobodi i si pt pune teiti nevointa a se s(rgui si a sta nepristan
spre invetitura i procopsla copiilor scolasnicT i peniru striinT i pentru pimintenT ;
a arm dar nevointi i strAdanie nu le-am trecut Domnia mea cu vederea, nicl am
lisat intru uitare, ci m'am milostivit, i printr'acest hrisov al DomnieT mele hotirim,
ca el i teta casa lor, in teti vremea, si fie aperati de tot felul de clijdiT, de niminea
niel odinieri val si superare si nu aibi ; asisderea i drepte bucatele lor Ind si fie
scutite si de tot nedajnid, stupI i rimitorT de dijrnirit, i vinul de vinAricill,si si tie
cate o pivniti aid In Bucurescl aperati de fumArit, i cmiillrit, i de varni, de vin
domnesc, de ortul vitafuluT, de carciumarT si de bite altele orT-ce angariT vor esi pe
pivnite, ori in credinti de va fi viniriciul i dijrniritul, i &rile pivnitelor, orl de se vor
vinde, s micar vre-o-dati de s'ar intmpla ca sA plitsci, i cei ce vor av cirtI
hrisdire domnesd, iar mal sus nurnitiT dascilI, nid atund si nu plitsci, ci tot-d'a-una
si fie scutitT ; asemenea pentru ajutorul acesteI coll sA aibi si lude cincT scutitT si ape-
ratl de tot felul de clAj lii i ornduelT, ce vor esi dela visteria si dela cimara DomnieI
mele preste an In WA, de nicT unele val i superare ell nu aibi. Pentru care dar po-
runcim Domnia mea si dumn-vestri Ispravnicilor, i dumn vestri boerT sall slug'', carT
dupi vremI vetT fi orenduitl, cu orT-ce fel de dijdil i slujbe, de tete cate serie mg sus,

4) Dionisie Fotino, T. II, pag. 172, traducere Sion.

www.dacoromanica.ro
76

sa aven a ve feri, si nimenea intru nimic val si superare sa nu le facen, pentru cA das-
caliT dela numita sc616 pururea a avut aceste mill i mal dinainte dela altT fran repo-
san Dom'', ce ail statut obladuitorT crestinescl al acesteT ter!, precum ne-am adeverit
Domnia mea din hrisiivele altor reposati DomnT, i pentru ca sa se pazsca acsta mila
nesmintit i nestramutai, am intrit Domnia mea hrisovul acesta cu insas1 credinta
DomnieT mele Ira Alex. Ipsilante Vvd., si cu credinta prea iubitilor DomnieT mele
Constantin Vvd., Dumitrasco Vvd. i cu tot sfatul credinciosilor i cinstitilor boerilor
celor mar! aT DivanuluT DomnieT mele : Pan Dumitrache Ghica, Ve! Dan; Nicolae Du-
descu, Ve! Vornic de Tra-de-sus ; Radul Vcarescul, Ve! Vornic de Tra-de-jos; Pani
Filipescu, Ve! Logofet de Tra-de-sus, Stefan Prescovnul, Ve! Logofet de Tra-de-jos;
Stefan Misoglu, Ve! SpAtar; Ianacbe Viicarescu, Ve! Vistier ; Scarlat Caragea, Ve! Pos-
telnic ; Dumitrasco Racovita, Vel Clucer ; Constantin Geanoglu, Ve! Pahar.; Nicolae
Rarsescu, Vel Sto!.; Manolache Cretulescu, Ve! Comis; Darbul Stirbey, Ve! Singer ;
Nicolae, Vel Pitar, si IspravnicT Pana Filipescu, Ve! Logofet de Tra-de-sus, Iordache
Mavrocordat, Vtore Logofet. Si s'ati scris hrisovul acesta in anul d'intaiii al DomnieT
mele aid in Tra Romansca in orasul DucurescI la aniT dela zidirea lumel 7283. Tar
dela nascerea DomnuluT Dumnedet1 i mantuitoriul Hristos 1775, in luna AugustuluT
In 13 (Ale. (Cod. III, fila 121-123).

Hrisovul rand' stireti Collea din Bucuresci

Saute.' i DumnedeesceT mngstirT de aid din orasul scaunuluT Domniel mele din
Bucuresci, unde se cinstesce si se praznuesce hramul treT sfetitele, ce se numesce Col-
tea, unde sunt spitalurI pentru odihna bolnavilor strainT, care este Malta i inltata
din temelia ei, de cinstitul si credinciosul hoer reposatul Mihai Cantacuzino biv Ve!
Spat. ca sa aiba a lua sfinta mnstire in ton anii de la Ocna Slanic ot sud Saac. tad
dijma de sare din 10 bolovanT un bolovan, dup cum a luat i pana acum sa fie pentru
cheltuiala i cautarea bolnavilor strini, carT se vor odihni in ospitalul ce a fcut la
acst sfinta mnastire, pentru ca dupa ce ail fcut'o si a inaltat'o cinstitul boer
Cantacuzino biv Ve! Sptar acsta sfinta mnastire, o ail infrumusetat'o si o ail daruit'o cu
sfintele od6re cate trebuesc, a facut imprejurul mnastireI zidurI iqc6l i chilil de
ajuns pentru odihna multor si pe langa acestea bate a mai fault i ospital ca sa
se odihnsca bolnaviT strainT, precum teite tocmelele i iscusite se ved. DecT pentru chel-
tuiala de cautarea bolnavilor ce se vor odihni in ospital, ca s aiba sa nu lipssca la
cele ce vor trebui sa se caute la b6la lar cu doftoril i cu altele, Inca din Dumnedeiasca
indemnare si din bun gand ce a fost pus intru inima sa, asIa a socotit de a inchinat
sfintei monastiri sa iea tOtA dijma de la Ocna Slaniculul, dupa cum s'a 4is me sus,
fiind acea ocna Domnsca pe mosia Dumn-luT, sa fie numaT pentru cautarea sracilor,
iar nu si pentru alte cheltuelT, urmand sfinteT scripturT ce graiesce la sfinta Evanghe-
lie, nca bolnav i strain am fost m'an cautatu, ca sa se invrednicsca a audi glasul
cel Dumnedeesc and va (Ace: VenitT blagoslovitii parinteluT meti de mostenitT impe-
ratia ceruluT, care este voile gatita de la Taal cerescu. De care si Domnia mea dup
dania i inchinaciunea Dumi-sle, fiind tte ocnele TereT-RomanescI subt stpanirea
Domniet, Inca am pohtit si am voit inteacestas chip, si am asedat ca sa iea sfinta m-
nastire acea dijrna de sare si de la Ocna SlniculuT in ton anii dupa cum a orenduit
reposatul boer, ce scrie maT sus, insa de vor vr camarasiT sa se tocmsca Cu spray-

www.dacoromanica.ro
77

nieiT m6nAstireI, ca sA iea dijma din sare i sA dea tal. 2.500 pre an banT vechT, i acetI
banI sA aib a lua stinta mnstire treI sferturI intr'un an, precum dail 0 la Domnie,
iar de nu vor vr CAmAra0I sa dea acea sum de ban' ce serie maI sus, sA fie volnicT
Ispravnicit mndstirif sA ridice acea sare de la gura Ocnel in t6te lunile i sA o ducA
orI la ce vad vor vr sA o vin4A, i aceI muteril 'Inc& sA o dud. pe la vadurI sA o vinsIA
care s'a dis maI sus, 0 sA nu aibA niel o oprlA de nimenea, insA de vor da cAm5ra01
pretul ce vor da altil pe sare, sA aibA a lua el; iar cAnd se va intAmpla a nu se vinde
ocnele, ci ar rmAn pe sma Domniel, de s'ar pune cAmArapl in credintA, mnfistirea
tot sA aibA a /ua acea mi/A de la ocnA, precum serie mal sus, iarA flier de cum sA nu fie
lipsitA de asemenea milA, i aceste ocne sA fie neprAsite, lar cAnd nu se va mal put
sA se s...61A sare pe acele gurI de ocnA, sA aibA a face alte gurI de ocnA nou, tot acolo
pe acea mo0e SlAnic 0 tot s lea sfinta mtmAstire dijmA, s fie sfintel mnfistiri dijma
acsta stAtAtdre i neschimbatA in vecT, iar pentru purtarea de griji a cheltueleT ce va
sA cheltuiascA la cAutarea bolnavilor strAin1 a fost pus Dumn-luT Ispravnici 4, ca sA
aibi a lua banI de la sfinta ramstire ce vor veni de pe dijma de sire de la ocna SIA-
niculuT, sA cheltuiasci la doftoriT 0 la altele ce vor trebui la cfiutarea bolnavilor,
pentru cAcT vor fi ostenitorl de vor purta grija la acelea cheltuell. Domnia mea incA
i-am iertat sA aibA pace de bite dAjdiile Orel verI cAte vor fi peste an in Ora DomnieT
mele, val 0 sup6rare sA nu ; a00erea a fost pus D-luI i 4 negustorI juratt im-
preunA cu starostea, care va fi ca sA aibA a lua in toll aniI sma acestor ce s'afi 4is
maI sus Ispravnid, de tot venitul 0 de Wig cheltuiala cat se va face pe an cheltuiala
acelor bolnavl, iar de s'ar intmpla mrte acestor ce s'a 4+s maY sus IspravnicI, sA aibA
a se pune IspravnieI unii dintre eel patru negustori juratl, iar nu dintre altI strAinT ;
a0derea i cAnd va muri vre-unul dintre ceT patru negutAtori juratT, iar41 s pue ei
altul in loe pe carele-1 vor socoti asemenea lor, s fie tot deplin patru, i dupA dania
inehinAciunea dijrneI de sare ce ail inhinat cinstit boeriii, ce s'ail qis mal sus, i prin
bite aelmiuturile ce s'ad fAcut la acstA dint& mnstire; a0derea s aibA a tin
stinta mnstire lude 20 strAinI scutelnicT, i lude 20 dArvarl, carl s fie scutitT de tepte
angariile ce sunt peste an in trA, i patru lemnarI i acetia sl fie scutitl de Use pod-
v6dele, sA fie pentru posIgania sfinteI m6nAstirT, numaI sa dea inteun an ughT do!,
incA sA aibA sfinta mnstire dou6 pivnite a le scuti de fumArit i de t6te alte angarale,
iar sA ail.4 a lua de la trgul ce se face la Lichirescl din I;liva de Dumineca Mare pAnA
In cea-l-altA DuminecA vama ce se va face a da fiece-care negustor dup. vechiul
din tAte sA aibd 6meniI monstirei ColtiT, lar vame0I amestec s nu aibA; j iar sA aibA
siinta mnAstire ca s iea vinAricitl de la totT ceI ce all vii pe mo0a BucovuluI pl-
tesc vinAricifi ce cuprinde din botar pAnA in hotar, dupA cum i alte cArtI asemenea
acesteI artA, insA partea jurntate, iar cea-l-altA parte sA se de la camdra DomnieT
mele ; drept aceea, iar i Domnia mea, dupe ce Domnul Dumne4eii ne-ail miluit cu stA-
pinirea intru acest scaun al TreT-RomAnesel, bine am voit de am adaus mila la acstA
sfintA mnstire, ca sA aibi a scuti oI 500 de oierit, insA cu peeetluit Domnesc i sA
seutscA vinAricifi i dijmAritu drept bucate rni5nAstiri, i de nimenea neschimbat sa fie
acsti mil, ce s'afi fcut la sfinta acstA mrastire, 0 in totT aniT s aibA a lua ace0I
talerl 2.500 in locul dijmel de sare de la Ocna SlAnic, sA fie pentru clutarea boinavi-
lor, precum serie mal sus, pentru ca sA fie Domniei mele i pArintilor DomnieI mele in-
tru vecinicA pomenire ; a00erea 0 in urma Domniei mele pe care va alege Domnul
Dtunne4ed a El Domu TreI-RomAnescI, incA-T pohtim i rugAm intru numele DomnuluT

www.dacoromanica.ro
Dumnqed, i intru cinstea sfintilor erarhT ce sunt de se prAznuesc tntru sfinta mdnAs-
tire, ea sa cinstsed i s inoiascA i sA intirscA acest hrisov al DomnieI mele, ca
ale Domniilor sle mil! i hriselve incA s fie cinstite i intArite de altI frati Dom.( ce
in urmi vor oblAdui acest scaun al pre RomAnescI; si am intArit Domnia mea hrisovul
acesta cu insdsT credinta DomnieT mele ItI) Alex. Ipsilante Vvd. i cu credinta prea iu-
bitilor Domnie1 mele fiT, Constantin Vvd., Dumitrasco Vvd., i cu totT cinstitil i cre-
dineioil eel marT al Divanulul DomnieT mele: Pan Dumitrache Ghica, Ve! Ban;
Pan Nicolae Dedescul, Ve! Vor. de Tra de-sus; Pan Radu VAcArescu, Ve! Vor. de
Tra-de-jos ; Pan PanA Filipescu, Ve! Vorn. de Tra-de-Sus ; Pan Stefan Prdscovnu,
Ve! Log. de Tra-de-jos; Pan Stefan Misoglu, Ve! SpAt.; Pan Ianache VAcArescu Vel
Vist.; Pan Scarlat Caragea, Vel Post.; Pan Durnitrasco Racovit, Vel Clucer ; Pan Con-
stantin Geanoglu, Ve! Paliar.; Pan NIcolae BArsescu, Ve! Stol.; PanVel Slug.; Pan-
Nicolae, Vel Pit., si Ispravnicil Pan PanA Filipescu, Vel Logoft de Tra-de-sus, i Pan
Iordache Mavrocordat Ve! Logoft, i s'ad scris hrisovul acesta in anul d'intAid al Dom-
nieT mele aici in Tra RomAnsel la anii de la Is. Hristos 1775, de Constantin DascAlul
slovenesc ot sfintul Gheorghe vechiii. (Cond. 3, fila 20-22).

latA acum i unele hrisve, prin care Domnitorul acordA protectie i ajutor la
scoli din orient :

Hrisovul pentru tal. 300, mili la sfinta Patriarhie Alexandria., unde


se fine dou ctile
Mare si necontenitA pomenire i vecTnicA laudA pricinuesc pravoslavnicilor Domni, la
fa erile de bine, la sfintele i Dumne4eescile locasurT, maT ales cAnd nevoesc a da aju-
tor spre intemeiarea vre-uneT sdvdrsirl de fapte bune, ce este spre pod6ba bisericeT si
spre luminarea noroduluT, una spre acsta fiind verhovnica fapti bunA, adicA intemeia-
rea sclelor, intre care se cAstiga darul cel nepretuit, ce este invtAtura cArtil, care nu
numaT este de mare folo i pod6b5. vieteT o nenescI, ci Inca i lauclA luT Dumneled
printednsa se svrsesce, invrednicindu-se omul eu dinsa a vorbi cu insusT Dumne4ed,
si a sta in potriva celor ce cu mestesugirea vorbelor ce vor s rsvrAtscA pravoslav-
nica credintA; drept aceea dar si Domnia mea invrednicindu-md cu mila luT Dumne4eil
oblAduitorid acesteT pravoslavnice ter!, i avnd mare dragoste, ca sA vedem sporind
isbutind invdtAtura, nu numai aicT, unde Dumneled ne-a dAruit obliduire, ci i la MO
parte, care ad trebuintA, nu lipsim dupl putint a da mAni de ajutor din cele ce bo-
gatul darnic Dumne4ed a druit noud. Deci, de vreme ce si la sfinta Patriarhie
Alexandriel se tin si pAnA acum cloud scle de invtturA, cu doT dascAli, unul ce in-
vatA limba elinseA i altul limba arpscA, se pAru DomnieY mele lucru cuviincios a da
ajutor pentru invdtAtura copiilor acelor pravoslavnid crestinT de acolo, cum si pentru
folosul sufletesc, dar si pentru cea pentru noi fierbinte rugAciune a prea sfintituluT Pa-
triarh Alexandri Chiriu, chir, printeacest cinstit hrisov al DomnieT mele, i rnduim
ca pe tot anul sA se de de la cAmara DomnieT mele 300, la vremea vinAriciuluT, carT
han! sA aibl a se lua prin mAna epitropuluT a prea fericitulul Patriarh, i sfi trAmit
acolo la patriarhie sA fie pentru plata acelor maT sus siiiT doT dascAlT, i pentru chiver-
nisla unor din ucenicT ce vor fi lipsiti de tot de hrana vieteT, ca sA fie sfintiteI si Dum-
neqeescel PatriarhiT de ajutor, i pohfalA dascAlilor, de chivernisla ucenicilor spre pro-
copsire, iar noud i rposatilor pArintT, mosilor i strAmosilor DomnieT mele, veclnicit

www.dacoromanica.ro
79

pomenire, pentru ca acsta sfinta i Dumnecileiasca patriarhie avend treI leturghiI


cate trele ad fost avut mile de vinariciil, cu hrisvele r6posatilor DomnT : schitul Sta-
nescI vinaricid din dlul Dobru, sud Valcea, dat de rposatul Gavril Moghili Voda ot
let 7127. Schitul Arhanghel ot tam vinaricitt din satul Vladesci, dat de reposatul
erban-Voda, ot let. 7187. A0derea i Metohul de aid din ora, ce se numesce
tariI, a fost avut de la reposatul Nicolae Voda mila sa iea din vinaricia Domnesc din
sud Saac pe an vin vedre 300, i bolovani sare 50, cu hrisov ot let. 7228, 0 aa s'afi
fost urmat pand tnpele Domniet sle Constantin Von Nicolae, and atund, la cererea
acestor mal sus numitelor milI, orenduind Domnia mea sa se faca cercetarea cerereI de
catre Dumnlor Velitii boerI, Dumnlor ad fost gasit cu cale prin anafora cu let. 7255,
fiind-ca de multe orI se intempla de nu se face vin, sea cand se face i nu are
pret aceste metee pagubesc , sa se dea sfintel PatriarhiI pe an cite tal. 300,
In locul acestor mile, 0 Patriarhia sa tie aceste doue c6le, i dupa alegerea Dumnlor,
Domnia sa asemenea a hotarit prin hrisov, la let. 7255, i al doilea rind la let. 7261,
Iulie, Domnia sa Constantin Vod Gehan let. 4763, precum i Domnia sa Alexandru
Ghica Vvd. asemenea a hotrit, dupa cum am vdut Domnia mea, 0 insuI hrisovul
DomnieI sle ot let 7276, 0 a0a s'atl urmat; ci dar i de acum hotarim Domnia mea
asemenea sa se urmeze spre slava mareluI Dumnedeil i spre pururea pomenirea nestra i
altor iubitori de Hristos Domni, earl vor intari in urm mila acsta; i am intarit Dom-
nia mea hrisovul acesta cu ins6I credinta DomnieT mele Ice Alexandru loan lpsilante
Vdo. i credinta prea iubitilor Domniet mete fil Constantin Voda i Dumitracu Voda i
mrturii: Pan Dumitrache Ghica, Vel Ban; Nicolae Dudescu, Vel Vorn. de Tra-de-
sus ; Radu Vacarescu, Vel Vorn. de Tra-de-Jos; Pana Filipescu, Vel Logofet de Tra-
de-sus; Stefan Prescovnu, Ve! Logof. de Tra-de-jos; Stefan Mipglu, Vel Sp't.; Ie-
nache Vacarescu, Vel Vist.; Scarlat Caragea, Vel Post.; DumitraNu, Vel Clucer ; Nico-
lae Barsescu, Vel Sto!.; Manolache Cretulescu, Ve! Comis; Ve! Sluger ; Nicolae, Ve! Pit.
IspravnicI; Pana Filipescu, Vel Logof; Iordache Mavrocordat, Vtore Logof. (Cod. III,
fila 35-36).

Hrisovul caelor de la Arvanitohorie

Din tete facerile de bine 0 milosteniile mal de trebuinta, maT Dumne4iasca, i


mal de fotos, este acea facere de bine ce se face la ol3Itsca politie, de cat la un om
singur, numat cea de-apururea i de multi anI, de cat cea vremelnica i de putint
acea ce se face spre folosul sufletulul, de cat spre celea trupesci, 0 de cat tete aces-
tea, iaraI cu multa mesura far' de asmenare intr'acea facere de bine i ajutor, ce se
face la tocmirea i chivernisla ccilelor de invetaturile cele elinescl, cacT intr'aceste
s'ail dat multe feluri de invetaturT,0 maI vrtos a se catiga intelepciunea cea laudata,
care impodobesce vita omensca mai mult de cat tete cele-l-alte bunatati, ddruesce
emenilor luminarea cea culata i fericirea cea des6ver0ta, care este priceperea cu-
noscinta lui Dumneleil 0 a lucrurilor celor Dumnerileescl, pentru a caruia dobendirI
inteleptil ad lsat teta trupsca catigare i desfatare, dat pe sine0 la cele
s'ail /amt luminntI i aleI, i in teta lumea se lauda i se mresc; pentru acsta, mal
totI imperatiT i DomniI cu multe cheltuell ad aelat cele de invtaturI, pentru ca sa
impodobsca naravurile i obiceiurile supu0lor, ca sA strelucesca i sa se inmultsca in
norodul lor acsta curata i luminata a intelepciunii. Drept aceea i Domnia mea,

www.dacoromanica.ro
80

trivredricindu-m Domnul Dumneleii cu Domnia TdreI Romanescl, pentru ca sa crsci


mal mult i si sporsca acest bine si mare folos, i cat ar fi prin putinta sa tAmdu-
iasca acea neinvlare ce se ltesce in neamul crqtinesc. Am pus gand Domnia mea
placut luI Dumneleil si de suflet si de viat, de binele de obste folositor, ca sa se asele o
scl de invOtaturI elinescI, cu cheltuiala cimariT Domniet mele, la vre o politie de cinste,
unde vor av trebuint de acsta Inv6tAtura, si ne-afi arkat dumnluI cinstit credin-
cios boeriul Domniet mele Ianache Vilara biv Vel Pahar., cum ca in orasul ce se chiama
Arvanitohorie a fost i mai nainte vreme sal cu cheltuiala Domnsd, care oras se
veeinesce cu Tarnova, si este in eparhia prea sfintitulul Mitropolit Tarnov,unde locuese
barbati de cinste i negustorI de ispravA, earl aft trebuinta i doresc de sele si de
dascAli ; am socotit Domnia mea, ea iarAsT la mai sus numitul oras Arvanitohorie de
snva sa se facA, i sa se ase4e o scla de InvlturT elinescl, la care sa se parado-
ssei dou6-treI clasurLiar pentru plata acelul dascal ornduind Domnia mea in fie-care
an dou sute cincI-Oect bolovanT sare de la Oena, insa acestT 250 bolovanT de sare s-1
platsca carnarasul de la Ocne fra nicT o impotrivire si WA de niel o pricinii, fieste-
care bolovan de sare Po tal. until, la luna lui August, care bant s se dea dascalulut
pentru invtturile elinescl; si am or6nduit Domnia mea si patru epitropi de cinste,
negustorl de isprava, dinteacelas oras, pe chir Ianache Oce, si pe chir Aftanasie Anto-
nin, si pe chir Constantin Diamand si pe chir Paraschiva Hagi-Ghetul pentru ca sa porte
grija, nu numaI sa iae acestI talerT 250 In flete-care an de la camarasul de Ocne
pltsca simbria dascAluluI dui:A rnduiala ce am gent Domnia mea, pentru ca s se
pazsca i s luereze acea scla tot-d'a-una Intru pomenirea i folosinta nstra, ci Inca
s se socutsea a gsi dascAl invtat i procopsit intru fapte bune i maT vrtos pravos-
lavnic, Intarit intru credinta i intru InvnAturile Bisericei RsArituluT, pentru ca sa
crse i sa folossca ce! ce Intru acstA scla vor invta, sa se procopssca i Intru In-
vtarT intru fapte bune, care acsta este o parte mal bun i mal alsa a filosofiet
pentru ca s aibA et fapta cea buc ca o cale deschis catre invtaturA, iar de care
cum-vasI acest Dascal nu va fi drept, intru curatA crediat i intru invOtarile Bisericet
Rsritulul, ail va fi netrebnic, sg nelnvtat, ail de nu se va nevoi cu ucenicil cum se
cade, atunel cel maT sus rnduiti patru Epitropt s fie nevoitorI ca s gassea alt dascAl
vrednic sirguitor i s-I rndulasca In locul celut ce va fi; iar cand se va intmpla vre-
unuia dinteacet1 patru Epitropi, dupa datoria omensea, mrte, stl alt intmplare,
alune! eel trei EpitropI, earl rman, sa algi alt obraz vrednic si de isprav i s-1
asele in locul celul lipsit; car3 acsta mild a avut'o acest oras si de la alti frati DomnI
r6posatI, dupa cum ne-am adeverit Domnia mea si din hrisovul Domniel sle r6posatu-
luT Constantin Nicolae Voda ot let 1732. DecT, ca s se pAzsca mila acsta nestrOmu-
tata, o intrim i Domnia mea printeacest hrisov al DomnieI mele ; pohtim dar si pre
alti fratT infra Hristos Domni, cart in urma nstra. se vor invrednici de la Domnul
Dumneqeil stpanitorl Tret acesteia, sa intarsca mila acsta i cu hris6vele Domniilor
sle ca si ale Domniilor sle mile s fie in urrn de alti in sm tinute intrite,
rind Domnia mea hrisovul acesta cu ins60 credinta DomnieI mele, Ito Alexandru Ipsi-
lante V vd. cu credinta prea iubitilor Domniei mele fi! Constantin Vvd. i Dumitracu
Vvd. i cu tot sfatul cinstitilor i credinciosilor boerilor celor marl ai DivanuluI Dom-
niel mele : Pan Dumitrache Ghica, Ve! Ban; Para Filipescu, Vel Vornic de Tra-de-sus;
Dumitrasco-Racovit, Vel Vornic de Tra de-jos ; loan Moruzi, Ve! Logoft de Tra-de-
sus ; Grigorie Baleanu, Vel Logoft de Tra-de-jos; Nicolae Brancoveanu, Ve! Vistier ;

www.dacoromanica.ro
Ienache Vacarescu, Vel Spatar ; Constantin Ralet, Ve! Postelnic ; Dumitrasco Panaita-
che, Vel Clucer ; Iordache Caragea, Vel Paharnic; Alexandru Greceanu, Vel Stolnic ;
Grigorie Balasache, Vel Comis , Pantazi Serezli, Vel Sluger ; Alec,se Nicolache, Ve! Pi-
tar, si Ispravnicul Ianachi Moruzi, Vel Logofdt ; si s'ad scris hrisovul acesta intru al
5-lea an al intaid Domnil a DomnieI mele aid in Tora Romansca, in orasul Domniei
mele Bucuresci, la anil de la zidirea lumeT 7287, iar de la spasanie 1779, Iunie 3, de
Constantin Dascalul slavonesc de la scella gpd. cea slovensci ot sfti Gheorghe Vechid.
(Cod. III, fila 268-270).

TOMUL I, PG. 40, NOTA).


In interesul economid de tipar, nu mai reproduc integral documentul analizat si
In parte reprodus aci, cu referinta la sccila din Ploesci de la 1776.

TOMUL I, PG. 41.


Iaca integral chrisovul l'II Alex. Ipsilant din 1776 (nu din 1876, cum o negligenta
de culegdtor tipograf a tiparit in Tomul I al Istorid Culturale), act relativ la nhartur-
ghie u, adea fabrica de hartie :
nDe vreme ca nicT este lucru maT bun si maT Dumnezeesc supt soare de cat binele
si folosul obstieT, si niel iaste lucru mal slavit si maT ludat in lume de cat din nesciut
a face sciut, O a castiga pre ceia ce n'ad cu ceea ce le lipsesce, datorie dar ati DomniT si
obladuitoril tdrilor, ca uni ce sunt ca niste parinti patria, a se sili si a se nevoi nu nu-
maT pentru ceea ce aduc folos la o parte, ci mal ales pentru ceea ce s'ar cundsce c iaste
de obste fotos norodulul, si de podoabi si t'ala patrieT, nevoinduse a aduce si a tinea intru
stapanirea sa 6men! cu mestesugur! ce nu sd afta inteacea trd, si pre ce! ce vin din voia
lor a! ocroti, al apra si at ajutora,ca deprinlnduse si pinantenil la mestesugurT streine
intaT sa fi e d cinste si podoaba politieT, si a doua sa n'aiba trebuint a aduce din strainatate
acest fel de lucru; inteaceast grije O trebuinp aflandune pururea, cu care ne silim in tot
chipul pentru tot felul de lucrurT ce ar putea fi de folosu triT si al ldcuitorilor, ce Dum-
nezeeasca pronie ne ail incredintat, spre sporirea iconomiel tdrii acestia, spre iscusinta
mestqugurilor, si spre adaosul si bilsugul acestil politil, cumpnind folosul tdriT,ca oil care
din negutatoriT, s'ar putea lucra aici in pdmantu Ora sa sa protimissca de cele ce vin de
afara. Ded, intre altele, ce de curand cu ajutorul luT Dumneleu s'ad inceput da se lu-
creaa, incepanduse si Harturgil, adica facere de hartie, una ce s'ati facut inca din qilele
Domnil-sale rdposatulul Alecsandru Scarlat Ghica V.Vd., cu telte cele trebuincise er-
galiT, la apa ColintineT pe mosia FundeniT, a D-lui biv. vel Vist.Dumitrasco Racovit, si
alta care s'ad inceput acum din nod si se fac la apa Leuta pa mosia Batistei sud Pra-
hoya, a schitului Turbati din sud Ilfov, care alta data n'ad mal fost in tra aceasta,
mestesug de fala triT si firte trebuincios, ata politieT cu trebuinta scrisorilor, cat si
bisericeT cu tiparitul cartilor. Iar mai Ortos fotos pbstiel, una ca carpeturile ce se afla pa
la norod, care nefiindule de trebuinta ar vrea sa le lepede, dandule pentru treaba har-
turghiilor pe plata cu banT, nu le pgubesce, a doua cA si suma banilor ce se cuvine a
s'A cheltui pe hartia ce vine dintr'alte partT, nu es din tra. M'ara, ci rdman iarsT aicT
In Ora de se politifsesc si pentru cacT din nesciut s'a fcut si acest mestesug sciut i ail
castigat tra ce nu avea, cea ce lipsea ; iatti si Domnia-mea dupa mare ravn ce avem
ca s se intemeeze si s izbutsci si acest mestesug in Ora aceasta, bine vrum a da
mana de ajutor la cea ce iaste trebuinta ; drept aceea printr'acest chrisov al Domniel
6

www.dacoromanica.ro
82

mele fAcui aceastA railA DomneascA acestor dou Harturgil prin ponturile ce se aratA :
a) Fiind a cu multi cheltuialA si osteneali s'ail adus acest mestesug Cu tacerea
hirtieT inteaceastA WA, de Nicola si Jane LazAr, si nu aibi volnicie altul a mal face
Harturgil fArA numai acestia, care s'ad artat cu atita prothirnie si tivn spre podoaba
politiei si a trii.
bl La amindou aceste HarturgiI sa MIA' a tinea lude 40, pentru trebuinta lu-
crului, insi (omeni strAinI, dupe cum i-arl avut rinduiti pentru acea una Harturgie, care
iaste Marta' mai din nainte la apa Colintinel, cu cluisovul rOposatului DomnieY-Sale Alec-
sandru Scarlat Ghica V.Vd. ot leat 1768, si al Domnil-Sale Grigorie Ghica V.Vd. ot
leat 7277, Martie 20, iar acum aceI lude 40 sA-I impartk la amindou Harturgiile ;
g) Acesti lude 40, sa pliteascA inteun an dA om po. ti. 4, care fac peste tot ti.
160, si sA-1 rspun4 la Cmara Domniei mele in dou civerturl, insA la Sfintu Gheorghe
si la Sfintu Dimitrie, prin mina mai sus numitilor, iar nu intralt chip, si BA dea la Ca-
mara cite 20 topuri hirtie, si and s'ar intimpla a se instrAina vre unul dinteacestia
ski vor muri, si caute altii ca sO-I pue la lei; lar suma dA Jude sA amble totdeauna pi
patru-OcI, si ori mide s'ar trmite vre-uni dinteacet1 lude, sail pentru stringerea
cOrpeturilor, sail la alte trebI ale Harturgiel, in pace sA-1 aibA imbletele lor, fAr de niel
o MtilinealA d cAtre orl care zapciu, cAci cine i-ar supera de cevasi zmintindu-I poslu-
siniile in care s'ad trAmis, unul ca acela si va pedepsi de cAtre Domnia-mea.
dI 0 pavane ce o vor tinea in BucurescI pentru vinzarea hirtieT, inteun an si fie
In pace de vamg, de fumOrit, de cotOrit si de ploconul cAmArisieI, di schimbul galbeni-
lor, di felinare si de teste alte din, obielnuite si neobidnuite, dl nimic sri nu se supere,
iar de la un an inainte, o vama numai si pltsci, iar d cele-l-alte ce sunt numite mal
sus tot si fie apAratA acea pravAlie, si pentru citA hirtie si va sete din tri afarA,
negutAtorul cumpOrAtor sA-sI pliteasel vama la suti do!.
e) CitA carpi si va stringe, ori dupe aicI din lark sad o vor aduce din pirtile
strAine, vamA si nu plAteascA, ca un lucru ce niel In vinprile vAmilor, niel In cata-
loage nu se coprinde, ne fiind pini acurn niel de pomenit.
6) z) La mosiile unde ad fAcut morile si nAmestiile Harturgiilor, dupO asezA-
mintul ce ad fault cu stApinil mosiilor pentru hacul pAmintulul, pi fiesl care an sA
dea adetul dupl. toemealA, cu fill niel un adaus chiriel, mAear si in vremi viitoare
intrind mosiile la alte mini, ail cu vinzare, sad cu mostenire, ori cu vre un schimb
tot Intracest pronomion si fie tocmelile si w46minturile pAzite si nestrAmutate fAr dA
niel un adaos.
Drept aceea, pentru me bunA statornicie si lesnire la energie a aselmintulul
acestor maI sus numite HarturgiT, intArim Domnia-mea hrisovul acesta eu insAsI credinta
Domnil-mele, lo Alexandra loan Ipsilant V. Vd. 0 cu credinta prea iubitilor Domnil-mele
II: Costandin V.Vd. Dumitrasco V.Vd.si cu tot sfatul cinstitilor si credinciosilor boerilor
cel marl a! Divanulul Domnil-mele : Pan Toma Cretulescu, ve! Ban ; Pan Nicolae, vel
Vornic d tra de sus ; Pan Badea Stirbei, vel Vornic de tra de jos ; Pan loan Juliano,
ve! Log. de tra de sus; Pan Dumitrasco RacovitA, ve! Log. de Ora de jos ; Pan Stefan
Misoglu, ve! SpAtar ; Pan Nicolae Brincoveanu, ve! Vist.; Pan Scarlat Caragea, ve!
Post.; Pan Manolache Brincovean, ve! Clucer ; Pan Scarlat Manu, ve! Comis ; Pan Ni-
colae Filipescu, ve! Paharnic ; Pan Costandin Ghica, ve! Stolnic; Pan Stefan Ceoranu,
ve! Sluger ; Pan Costandin Giurgiu, ve! Pitar, si Ispravnic Pan loan Iuliano, ve! Logo-
fet ; i Pan Gheorghe Mavrocordat, ve! Logofet, si s'ad scris chrisovul acesta Intru al

www.dacoromanica.ro
83

doilea an al DomniI-mele,-aicT in ora9u1ScaunuluI Domnil-mele Bucuresti, la anul spA-


9itor 1776, Avgust, de Costandin DascAlul slovenesc ot Sfete Gheorghe vechill i).
TOMUL I, PAG. 42.
Am adus la acest Ice o diplomA 9colarA din 1778 dati de MAzAreanul, importantul
personagiii In Istoria Culturall a MoldoveT, despre care am comunicat un memorid
Academiel romAne, i care, In aniI trecutT, a dat ocasiune la scrierT noue In Bucovina.
Credem util sA aducem aci In facsimile cAteva rindurI dela finea acesteI diplome :
- cu man M b A. CF0eLmi 11,41. 914,e_tm. ALA.
*".1%
owe zr dirt.
sd luNcrtv
ith(41.A0 IrMAIff 0 MACK b TP4McIP. 11.1 t vc,. ii;ttutek.
10)11 A.VIZ 114 komi de AA 7 1 ccLe. Atia ernaL6141 Zucirrs% icy _Law cAa -
41 b z:1 Ifil(0.22ific141 z- A4 a,: LA; 1.; 1:1-% 1 t:Piltyl. 1140 itetN4*K J11;;
et.
41C, 4, c,
!f st' 4VAIIL " ica 4. a76 JAL; 1,47m. OL rig cm-13 4443 ,
S
(.3);(0 AO MTe.s1,11. y,ol tra% ya; aute4
Kla A a II.. (o.,
I .1
t:,,A4ofto-Cpbie.ti.-"tjarlia. a. A 'Arre.,,,,AA ..,ectiro .
F
jst.A

oge: ..1.1.xwia: mid J.;


ify? 44Z= 1, f:21.70
I; 4: ,a41 fear-Ayr' j4ciatib ilef"AsxviiIrsts.:
,tome:14verr Is 4r 1

TOMUL I, PAG. 43, NOTA *).


SuprimAm anexa promisA aci, de re-ce se pote consulta in nSerbarea rolaretu
imprimatA la IaI de D. C. Erbiceanu, la pag. 351.
TOMUL I, PAG. 43, NOTA ***).
Documentele relative la bresle, promise ca anexe la acest text, se pot consulta In
Istoria RomAnilor gg a mea, Tom. I.
TOMUL I, PAG. 44, NOTA
Budgetul c6lelor din 1776 l'am adus in notA la pagina 61 din urmA.
TOMUL I, PAG. 44, NOTA ***).
Tad intreg chrisovul luT C. D. Moruz V.V. din 1780, descoperit de mine in o ladA
de la Mitropolia din Jai:
CU MILA LUI DUMNE9EU Iw CONSTANTIN DIMITRIE MURUZ VOEVODA
DOAN TgRII MOLD/ale
Facem scire cu acest hrisov al DomnieT mele tuturor cuI se cade a sci, cA din lioa
ce ni-afi miluit Sventul DumneOefi i ne-am suit la acest al nostru domnesc i stremoesc
scaun al domnieI tereT acetia i Oa scum, cu neadormit cuget i cu necontenitA si-
lintA am fost, nu numal spre urmarea faptelor celor plAcute, vi spre intemeiarea i bunA
starea tereI acesteia, ce si pentru desrAdAcinarea a multe urmArT necuvise ce era,
Domnia mea le-am indreptat cum s'aii cAlut. Pe lAngA care luAnd Domnia mea aminte
pentru orndueala preotilor 'a diaconilor dintru acesti cretinescA tea aflAtorT, cum
ci sunt in mare sArAcie i la frte prstA stare, din pricinA cl din vremile de mal nainte
era puI fiece-care preot, diacon, de da peste tot anul ate o sumA de banI la slujba
agiutorinteI, cAnd se scotea asupra noroduluT i se stringea In Visteria DomnscA, i ceT

4) Condica DomnuluT Alex. I. Ipsilant No. 3, pag. 195-197.

www.dacoromanica.ro
84

mal multI din tagma preotascA neavand putint de platit, era ocrf i trasT de Meg
strIng6toriT de banT cu InvluirT InchisorT, cu vtAmarea einsteT lor. DecT, vdnd
Domnia mea i socotind suprarea lor, n'arn putut suferi o urmare ca aceea a fi si in
vremea Domniel nstre, niel am prima banI de la acestia sA intre In Visteria DomnseA,
pentru c necuvios lucru era a fi sup6ratA tagma bisericsca cu o dare ea acsta si a se
defaIma slujitoriT celuT prea malt, earl pururea sunt rugAtorT pentru sntatea i paza
Domnilor si al crestinesculuT norod al Wei acestia. Mal ales ca Milostivul Dumnedeti,
prin rugile ce fac acestia necontenit, cu mil pazesce pe DomnI si pe VIM starea si no-
rodul, si din tate nesciute de mintea omensca tramite folosul cu miile insutit. Acsta
socotindu-se eu cea mai mare luare aminte i ineredintat fiind la aceeasi fail cat de
putin indoial, n'arn lAsat mal mult a urma ac luare de banI agiutorinte de la preotiT
i diaconiT t Are!, nu numal cad nu se cade, dar niel vre-un agiutor ca acela de vre-o
sum nu putea s ias dinteacsta, cum este sciut i vdut tuturor, cu cat mai vrtos
cA noT suntem datorT ale rsplati lor ostenelile rugilor sale, ce fac deapururea cAtrA
Dumneded pentru DomnI i pentru tot norodul. Drept aeeea Domnia mea cu telt drep-
tatea pe preotiT i diaconiT treT acesteia, desvrsit i-am usurat de acsta dare de banT
ce se numea agiutorintA, si jata printr'acest chrisov al DomnieT mele am hotArit, ea de
acum inainte si In vecT supratI s nu ma fie preoliT i diaconiT Wei cu cerere de haul
la ajutorinte, nicT s plAtsa mcar un ban, ce de apururea i in tt vremea s
pace de acst dare, fiind-ca ridicat de istov de asupra lor. DupA care numitil preoti
diaconT vdnd facerea de bine usurarea de greutate aceea, cu bucurie cunoscnd
cinstea i folosul ce ad dobandit, toll cu un glas, nu numaT c priimit i s'ati apucat
ca s aib a da fiesce-care preot diacon al treT acestia pe tot anul cate 60 haul la
Sf. Mitropolie i dinteaceT banT P. 0 Sf. Sa Mitropolitul PITY incA s aili a tramite pe
flesce-care an cate 1.200 leT la epitropil ;c616./ din Tarigrad pentru ucenicil ce sunt la
In vttura, dupa cum pe larg se area' prin deosebit grecesc hrisov al DomnieT mele ;
care acst fiind o dare pr cu usurare si din bunA voia Domnia mea am Intarit
ca s se pAzasca nestrArnutat. Ce dar poftim si pe alt1 luminatI DoronT, pe cad! Sf.
Dumneded va orndui In urma nastr Domn1 oblAduitorT acesteT trT, sa nu surpe
miluirea, care cu dreptate s'ad racut preotilor i diaconilor, ce Inca dup datorie
rindu-le i mal mult, s miluiasca pe rugatoriT ceT pentru a Domniilor sale sAntate,
pacInica vetuire i vecTnica pomenire. (De aci ros). S'ad scris hrisovul acesta la scaunul
DomnieT mele In orasul Iaii (sic) la cea d'intai domnie a nstrA la Moldavia tsicl intru
al treilea an al DomnieT nastrel).
La aniT 1780=Genar.

Iselit Vades. L. Sig. Ianake... Vel Vist. Procitoh.


1777 trecut In condica Diva-
Folio mare. nului de mine
Andrei biv izbaf condicar.
Ot Divanul Gospod.
TOMUL I, PAG. 45 ').
Copia din condica No. 9, fila 46. Actul de la 25 Octombrie 1782, prin care se
aplica condica tipfiritA a luI Alex. Ipsilante.

I) Confruntil Cu chrisovul de la Duca (Cont.) Vodili din 1702 din Arh. Ronninsc5 II, p. 200.

www.dacoromanica.ro
85

TOMUL I, PAG. 45. (NOTELE si ***). Asemenea Tomul I, pag. 46.


Despre cele urmate in biserici isae sub domnia luI Caragea, urmasul lul
Alex. Ipsilante, dam aci informatiunI carI coprind i documentele propuse a se anexa
la textul din acest loe al tomuluI I din Istoria culturala.
De biserica iscla Caragea n'a cautat mult, dar niel le-a neglijat cu totul.
In Septembrie 22, anul 1782, Domnitorul da importante instructiunT (circulan)
catre ispravnici, relative la protopopi i bisericl, i opresce abuzivele taxe prelevate de
eI de la crestinI. In unele puncte se potrivesc ce cele ordonate de Al. Ipsilante.
nP. S. Mitropolitul, prin anaforaua de la 13 ale lui August, ne-a artat obiceiul
datoria ce ail protopopiT, mal virtos eel de pe afara, intru care serie cum ca dup
ce sunt datorI mal intaiii a griji si a cerceta de podba sfintelor biserid, de sfintele
taine, cum sa le tie preotiI, de botezul prunculuT, de ornduiala slujbel bisericesci, cu
ce taxa sa se s6vrssca i cu ce chip sa petrci obstia preotiei, dupa cinstea darulul,
si cum sa. indemne pe crestinI, la paza bisericilor, la ispovedang si la precestuit cel ce
va fi vrednic, si de alte inv6tatur1 ca aceste folositre, apot aU i acsta slujba : a cer-
ceta trebile bisericescI, adeca de curvil, de hrapirea fetelor, de posatnice, de amesteca-
rea sangelul, de paragonia nuntei a patra, de fermecatorT, de vrajbi intru brbat cu
sotia lul ; unde va dovedi vre-una dinteaceste necuvielse fapte, sa faca judecata dupa
invttura ce aft dela P. S., si de nu le 'Ate face indreptare, adeca numai cu inchisrea
de femei la protopopie, iar pre barbat la inchiseirea politicsca, insciintza pe P. Sa Pa-
rintele Mitropolit si le face c dupa pravila hotariri si dupa pedpsa i dupa isbvirea
pricinei ce vor face, ail obicei a'I lua de la partea cea vinovata tl. 2 pol treaphi pen-
tru ostenla lor, iar mal mult nu, dupa cum pentru acsta aU protopopil i &Atli dom-
nesci. Dar ca nu care cum-va, peste aceste porund i invtaturI ce a de la P. S. sa,
sa faca protopopiI vre-o urmare impotriva, orl a lua peste ornduitul treap6d mal mult
alta gl6ba deosebit, orI a pune napastI cu propunere ca sa globsc, nefiind vina dove-
dita, iata v poruncim D-nia mea ca sa luall aminte pentru acsta, si de vor cauta peste
aceste poruncl si de inv6taturile ce all asemenea si de la P. Sa Parintele Mitropolit, i
de la sfintiile lor printil Episcopi, ori a lua trpcl mal mult, oil a globi deosebit pre
cinevasI, orT a face prepuneri i napastl ca sa globsca fail de a nu fi vina dovedita, nu
numai sa nu ingaduiti niel de cum, ci Inca sa insciintatI D-nieI mele negresit, pentru
Ca de nu yeti purta grija i vom audi ca aU fcut mal mult peste ce ail porunca
D-tre nu ne-all insciintat i i-ati lasat, s scitl c vetI cad In urgia D-nieT mele. Acsta.
1782, Septembrie 22..
Prin o proclamatiune catre locuitori Caragea ji indmna direct sa fie buril crestinI,
dupa ce a fcut si din protopopi agentI de priveghere al locuitorilor, din respectul re-
ligiunii.
Acsta proclamare o comunica Ore! prin 17 dirli deschise, in care se amintesce
cate aU patimit Ora in 7 ani:
Cecnd locuste, ccind secet, cnd peatrci, cnd baa in vite. ea aste sunt do-
vadd ca cresting acestei trI s'ad abatut din calea cea buna. Decl sa-s1 faca totl datoria
crestinseti pazind biserica. Pe Mg% lucrul pamntului, nu uitatl biserica, iubiti pre
Dumne4eft din tot sufletul si din tot cugetul vostru ar6tatl dragostea vt5stra, sa fill
curatI de fapte rele, pazitl biserica ; ins in qilele de srbatorT, cum si in dilele lucra-
v facet! inchinaciunea Maud ninnele luI DumneIeti inteajutor, apucati-v
de munca, iar nu v purtati dobitocesce ; postitI, i spov6duiti-v6, grijiti-v6, vol si so-

www.dacoromanica.ro
86

tiile v6stre i copiil votri, nu facetI de sila poruncilor n6stre datoria acsta, ci
fill cu fierbintlAu. 1783, Febr. 22.
Asemenea a scris Caragea la ispravnicI, s oblige pre locuitorl a phi datoriile
cretinesd... Le ordonA sea' infricoeze pre locuitorii ce nuli fac datoria de cregini,
acum in post ales, cu jug i alte pedepse.
Numal s bage de smA, ca nu cum-va zapciiI, i din ast afacere-s nu capete
ocasiune de jaf, sti supArare a locuitorilor (1783, Febr. 22).
Observarea qilelor de sArbAtorI prin inchiderea prvliilor, se ordonA de Caragea
prin Pitac ccitre Vel aga, prin care II spune, c starostele de neguttorI dimpreun cu
tt brsla a Insciintat cA era obiceiul vechiti ca toti neguttoril prAvliaI: lipscani,
taregrAdenI, bogasierl, mrgelarI, postAvarI, cavafl, erati popritl a deschide privAliile
lor i a face aliveri Duminicile i praznicile cele mari, afar& numaI de lucrurile de
mAncare. Acum acstA regul s'a schimbat i nu respect 4ilele de srbatorT. Domni-
torul ordonA luI Vel aga s insciinteze cu pristav pe toli negulcitorii cregini, ovrei,
sii armeni, sei nu deschidei priithilia in lile de serbeitori, dar nu in srbcitorile
in cari leneg i netrebnici petrec numasi in becinicii. 1783, Ghenarie 15.

cedele Infiintate, orl reorganisate sub Alex. Ipsilante, continu a functiona.


nBoerii epitropi a se ocup cu administrarea cOlelor. Lor le adresa Domnul
pitacele relative la ctile:

Pito,c ctre boerii epitropi, din 1782, Decembrie

D-tre boerilor epitropl, primind porunca DomnieI mele, s avetI a aqa acest
copil anume Constantin sin Vasile Barbier Bap, la cla ot Sf. Saya pentru InvtAturA,
unde s aibA i orinduiala de hnbrAcminte i de ale mAnc5rel, Tolico pisah gvdm.
Sub N. Caragea s'a intmplat episodul Incercril unor colarI din Sf. Saya de a
otrvi cu noriciacci pe altl ucenici orl pote i dascAll. (T. I al Ist. Culturale, pag. 46).
ha ce (Ace despre acsta pitacul lul VodA cAtre Sptar qi Aga, dispunnd ca pe
viitor s nu mal vindi bAcanil asemenea otrAvurI i nicI rbA de pucA :
LuAnd Insciintare cum a de la unul din Meani s'a cump6rat de ctre uniI din
ucenicil ot &eta Sf. Saya oriciedcA i era ca s o dea la altI iar din ucenicil de la
c6l, s se intmple primejdie de mrte ; pentru care ne pliroforisim, cA maI 'nainte
nu era slobo4I tot! prvAliaiI de obte a vinde acstA oriciicA, niel ceI ce av voie a
tine acest fel de marf, nu vindead la orT-ce om ala fie-cum, ci numaT la om cunoscut,
i cu chezAie bun& IncredintAndu-1, aTa IT vindea. DecI, D-tre ca zbitl al tArgulul, s
datI nizam la acstA trbA, ca s nu fie toti prAvfiliaiI volnicI a tin oricidlc de vin-
ylare, ci numal cul se va cade, cirora si le poruncitI stranic, ca de acum lnainte s nu
cuteze a vinde la orI-cine, ci numaI la acel ce va da cheza i II va arta trebuinta,
aceluia s vitnsIA. Pentru c de nu va urma, va add In grea pedps la Intdmplare de
vre-o asemenea pricin. Aijderea s cercetatl s doveditI care a vindut acum acelor
ucenicI oriciIc qi de ce, sciind acest obicei, s se cuteze a vinde? i ridicAndu-1 s
ne InsciintatI. Asemenea i rba de pucA i alte de asemenea cAte sunt lucrurl pri-
mejdidse s nu vinsl fiesce-care i la orl-cine frA de chezie, cA se vor pedepsi cu
tergul i ctilocnati.
Msura se aplicas mal Cu rig6re prin actul urmAtor :

www.dacoromanica.ro
87

Pitac di tre Vel Spat. i Vel Aga a nu ingetdui pe preivatiasi sa virge soriciaca si.
iarbei de pure'. 1782, Sept. 1
nFiinda este lucru de striaciune a se vinde fies-unde si la verT-care prevelias,
afare din spiteriT, lucruff de doftoriI; asijderea nu este cu cale a fi slobod fies-care pa-
alias a tine de vinylare soricieTce si iarbe de plice si altele asemenea vatemetre, cad
se pote Intempla, dupre cum s'an si Intemplat si inteaceste ile, a se face primejdie
de viate cu unele ca aceste; WA ve poruncim dumneavstri mal ILIUM.: nimenT dintre
bacanT orT alt1 pal/Alias!, doftorii si leacurI se n'aibe voie a tine de vin4are, far de
numaI spiteriile. De care se cercetatI, si unde vet!' afla la altiI gall din spiterT, se-T
opriti si se-T rinduitl dumneav6stre in scris anume catI numif se cuvin a tin acest-fel
de lucru, preveliasI alesT, sciutT, enneni de Intelegere, cerora se le datl povetuiri si
strasnice poruncT a nu se lecomi pentru pret si pentru ca se-s1 trce marfa, a vinde la
orl-cine, ce se scie pe cumperator si trebuinta pentru care cumpere, se se incredinteze
intain cumpeatorului sei de nu i se va incredinta luT se-I cell negresit chezesie si
ala se vinga, iar intealt chip se nu se cuteze, de! la intemplare de vre-o pricine acel
vinoletor va fi vinovat si se va pedepsi cu trg si cu come. Dumneavelstre !nee ca zabiti
aI orasului, acste trbe, dupe ce o vetI pune la cale acum cu nizamul ce se cade, apol
se si cercetatT in urme peste tea vremea de a se pezi cum poruncimu. 1782, Sept. 1.
In casul special al tentativei de otrevire de la Sf. Saya Domnul adresza un pitac
catre-VelitiT boierT, in Sept. 1, anul 1782, se cerceteze pe becanul adus, din prevelia
aruia ucenicul de la Sf. Saya a cumperat qoriciicei , cine i-a vindut-o? si pre vingetor
sa-1 pedepssce cu baterea la talpe inaintea prevelid, pentru pilda altora. i se respunda
lief Voile ce s'aii implinit porunca.
*

Sulzer tiperea la Viena cele treT volume ale sale 2, Geschichte des Transalpini-
schen Daciensig i sticea ce nvon einem ausgehungerten verdriisslichen 11Bnche oder
Kaluger... kann man nichts besseres erwarten, adece, a de la scede cu directiune
eclesiastice, nu era nimic de asteptat pentru cultura Romnilor, de re-ce, putin mg
apoT, si Raicevici arte pre acestT celugeri ignorantI si depravatT. Nu mal putin Ind,
.alele reorganisate de Ipsilante, carI n'afi de loe directiunea unilateralci eclesiasticei,
fac pasT Inainte. Tipografiile, call sunt organele cele mal importante ale culture!, se
imbunitatesc aliturea co aele. La Bucuresef Vamesul Nicoli Lazar, carele a InfiintaP
fabrice de bailie, in interesul si al inlesnirei scedelor cu art!, si carele, spre a i-se pro-
tege industria, a isbutit a dobandi proibitiunea artilor ce de alta date se aduceati din
Ardeal, este protegiat de N. Caragea. ac actul prohibitiv :

Pitac ceitre boerii epitropi


fl Fiind- ci tipografia de aice, prin scirea si cu vointa wastrit s'a pus la ornduiale
cu multe silinte si cheltuiale a Vamesulul Nicoli Lazar, care-le este spre podaa si fo-
losul VITT, unde s'a si fecut incepere de lucru, tiperindu-se acum de o cam-date o sume
de filadre spre Invetetura copiilor, atit pentru deschiderea minteT lor, cat si pentru
sciinta si cetania Inchineciund, dupe datoria crestinsa, care sunt mal impodobite si
mal bogate cleat altele veal!, ce se aduceaii mai nainte din alte tri strine i acum
sunt oprite. lar pentru Indemnarea a se sili de a scede si alte trebuinci6se certI si
pentru cii tipografia are trebuinte de cheltuiale, poruncim D-tre boerilor epitropT, din

www.dacoromanica.ro
88

banii cutieT s datI talerI 250 la Vame;m1 Nicoli Lazar 0 sa primitT D-tre din acele
filadre, care dupd ce le ves! primi la D-tre, s ne insciintatI yell av porunca cum s
urmatl cu ele. 1783, Maiu 5.
TOMUL I, PG. 47 qi 48.
Sub Domnia lui M. Sutu, urma0d lui Caragea la MuntenI.
Aviintul dat c6lelor de Ipsilante, nepotolit sub Caragea, continua i sub M. Sutu.
In primele luni ale DomnieI sle din 1783, Mihaiil Sutu totu0 nu pare a se
preocupat de c6a.
La inceputul anuluT- 1784 (Maiti 25) gam ing un pitac Domnesc adresat Mitro-
polituluT, Episcopilor Velitilor hoer! de la Vel Ban la Vel Post. 'L-am adus la To-
mul I, pag. 48 a istoriel culture!.
Deja in 24 Ianuarie 1784 M. Sutu renduesce o asemene ancheta i la institutul
or fanotrofieu.
Tot Divanul era insarcinat sa chame pe epitropT i sa le cera sa dea socotel de
venitul 0 de cheltuiala orfanotrofiei pana acum, ',care socotl sa o theorisitY cu de-
ananuntul, urmAnd dupd cuprinderea hrisovuluI orfanotrofiel incheind socotla sub
iscliturile sfintiilor vstre 0 ale D-vestre (boerT) sa ne aretall in scris prin anafora, ca
sa vedemu.
Domnitorul se multAmesce cu o anchet mal mult financiar, cad nu gam in
1784 vre-un act probAnd incercare de imbunatatire In invetdmintul cedelor Sf. Saya
i Sf. George. Pitacul de sus, cu adeverat, ca par'cd ar cere ComisiuneT s inspecteze
c6la de la BucurescI i s vag intru cat realitatea corespunde cu prevederile hri-
sovuluT 5oilelor de la Alex. lpsilante, dar in condica domnesca, in care am descoperit
acest pitac domnesc, nu am maT aflat nid Uil respuns de la boeriI din ancheta. Singura
mesur luati de M. Sulu, in vedere cu hrisovul alelor din 1776, este relative la
clasa de musica creat la Sf. Saya.

TOMUL I, PAG. 53.

Adauggin pe anga c6lele de la sate, ardtate in textul de aci, i cele ur-


mtre
In 1783 aflAm un frumos document relativ la o c616 romansca inilintat intr'un
sat, cu contributiune de la locuitorT. Pe mo0a sa, Hagiul Stan Jianu biv vel Pah., a
cadit biserica de piatra chilil pentru chiugarI ni altI 6meni seraa neputincioi, earl
sa-I alba hrana i chivernisla lor u. Lnga acsta biseric Jianu a facut c614 romi-
nscpentru a se inveta copiil de pomanau.LocuitoriT de pe mo0e, cari ail bun catig din
meseria ce exercita cu tabacirea peilor de caprd, velnd acesta blind fapta a Paharni-
culuI, indemnat 0 el pentru pomenirea lor dat zapis, in 15 Octombrie 1783,
prin care se indatoresc ca din catigul meserieT lor sa dea autor cite 10 parale de
fie-care suta de peT ce vor lucra. Domnitorul intresce, in 12 Martie 1784, acsta in-
voial i maT adauga in fasted-ea bisericel i a c6lel alte veniturT. precum : din vama
balciuluI, ce se va tine pe acea mo0e, sd aiba a da vame011 din Craiova talerT 100,
din orI-cAt venit se va stringe din acel blci, ca sa fie acsta mila pentru chivernisla
bisericeI, de Mal, tamAie, unt-de-lemn i pentru plata dascalultei ce va inveta copiiI
pentru hrana seraeilor ce se vor ocroti in ehiliile bisericel, i trel preotT un diacnn
sa fie la biseric.

www.dacoromanica.ro
89

TOMUL I, PAG. 53, NOTA ****).

N'am adus aci de cat o parte din documentul scald de la CornescI. Aci il dam
integral.
De vreme ce D-luI cinstit i credincios boer D-luI Scarlat Greceanu, Vel Logof6t
de Tra-de-sus, la strAmossca D-sale mosie, ce se numesce CornescI ot sud Dambovita,
facnd biserica de zid i imprejur chilil i cl pentru invOtAturA de carte, cu plata de
la D-luI, de Invata copiiI, cu ornduialA ca tot-d'a-una sO (le 20 de copiI nelipsitI la in-
vOtAtur, ne-ail facut rugAciune sA dam voie a se face Weill pe an o-data la numita
mosie, in 3 lile dupe PascI, la Duminica tuturor Sfintilor, ea cu putinul venit de vamii
si de alte obiceiurI, ce se vor stringe de la acest blci, sA se ajute cla, spre a se
putea tine nestrAmutat. DecI, vlnd Domnia mea bun proerisis a D-10 Ve! LogofOt
silinta ce a pus cu mult cheltuialA de a fAcut acest lucru farte trebuincios i folosi-
tor locuitorilor pArtel loculuI, am binevoit noI sA ajutm cla acsta, i jata cu acsta
domnsca nstrA carte, dam voie i slobolenie ca In tog anil, la acsta mosie CornescI,
duph Pasel la Duminica tuturor Sflatilor, sa se facA balciti in 3 lile de-a-rindul, adecA
sA inepa de Sambt i sO tie pana LunI sra, si ori-ce obiceiurl si luaturI vor fi la
acest blci, dupA cum se urmzA si la alte asemenea balciurl, sa se iea pe srna nu-
miteI scolI ; cum si din vama ce s'ar aduna de la acest targ, ornduim Domnia mea sa
se dea la scala telerI 40 pe an, iar alt nimenea intru nimic, cum niel Ispravnicil, CApi-
tanil, ZapciI, sti veri-cine din slujbasii domnescI, cu acest Mehl SA nu aili ,a face, ci
numal si diefendipssch de pricinT i galcevurI, e asla este voia i porunca nstr ;
pentru care scriem i poruncim D-v6strA Ispravnicilor al judetuluI, din vreme sA vestitl
de acsta in tot judetul la locuitorii de obste, i la negustorI sh fie insciintatI, cA la
ornduitele lile aibA a veni ties-care cu cele ce va av de vinlare, spre a-0 face
alisverisul lor, purtand D-vastrA de grijA atuncl la vremea balciuluI, ca sA se petrcA
adunarea cu liniste. Tol. gvd. 1785, Octombrie 20u.

TOMUL I, PAG. 56.

Inainte de a inchide domnia luI Mih. Sutu de la MuntenI, se cade sA amintim,


a impedicat mult ridicarea niveleI culturale a biserice din Principatul muntenesc, opri-
rea repetitA si de acest Doran de a se primi preoti romani hirotonitl in Ardeal. Acest
nizam aplicat la prPotiI ce puteail veni de peste Carpati, si nu numaI la ce! preotitY
peste Dungre, a fost dAunAtor, del a impedicat stabilirea, in trA, de preotI mal cultY.
Acolo in Transilvania, intre aniI 1780-1782, se intorsese de la Roma incaI, care
ocupand postul de director al sc6lelor romane, functiune ce tinu Ora la 1794, dete
acestor sec& (inmultite liana la 300) un avnt deosebit. El publia la 1783, la Blaj,
gramatica latino-romani, in care si regulele romanesci erati reproduse cu litere latine.
E gramatica care runase in us in calele ardelene pini dups inceperea secolulul al
XIX-lea si care de sigur n'a rOmas necunoscuta luI Em. Vdcarescu, la publicarea gra-
maticeI sale.
Tot la 1783 .,incaI publicA Catechismul i dou abecedare, .iar la 4785 o arit-
meticA.
Dar pe and in Ardeal cultura castiga prin tipografie i cartl, in Muntenia M.
Sutu aduce pedice acestei culturf prin iniroducerea pentru prima datA a censure!.
Pe de o parte t. Sutu are aer de a protege tipografia, dand in 29 Februarie

www.dacoromanica.ro
90

1784 10 Stancu tipog,raful de la tipografia Mitropoliel din BucurescI, hrisov de scutirI


de dijmarit, i vinariciii pe bucatele sle, si pe de alta stabilesce censura prin urma-
t6rele acte :

Pitac cei tre pr sfinfia sa Perintele Mitro polit pentru tipografii, a nu se ma tipe ri
de acum inatinte nimic pdne a nu insciinla Meiriei sale nteiti
nPr sfintia ta Parinte Mitropolite, fiind-ca se cuvine a sci Domnia mea cele ce
se dad in tiparid la tipografia grecscA, atat de aicl din Bucurescl, cat si de anal, iata
cu acest Pitac dam pr sfintieI tale in scire, ca de asta41 inainte far' de a nu ne arta
pr sfintia ta antid cu anafora si far' de a nu se da voia nastrA, sa nu se cuteze tipo-
grafii, niel vre un Vivlion, niel macar alt-fel de scris6re ski hartie, veri-cum a da in
acsta insciintare sa o dal pr sfintia ta i parintilor EpiscopY, cum si tipogra-
filor sa le poruncescl. Tolico p. gvmd. 1784, lulid 25".

Pitac cdtre Eptiscopul Rdmniculuti a nu tiperi tipografiti, feir' de


poruncei Domnsce

Iubitoriule de Dumneqed, sfintia ta Pfirinte Episcelpe a sfinteI EpiscopiI


chir Filaret, fiind-ca se cuvine a sci Domnia mea cele ce se dail in tiparid la tipografia
greasca, atat de aid din BucurescI, cat si de afara, iar osebit s'ad scris Pitacul Dom-
nieT mele catre pr sfintia sa parintele Mitropolit pentru tipografia de aicI din Bucu-
rescI, ca de ast41 inainte, Pdra de a nu ne ar6ta tntAi cu Anafora, i Para a nu se da
nti voia nstra, sa nu se cuteze tipografil, niel vre-un Vivlion, niel macar alt-fel de
scrisdre sad hartia, verI-cui a da in tiparid. Asemenea dam scire i sfintieY tale, ca
pentru tipografia de aicI din Ildmnic ala sA urmeze, cum si tipografilor sa le porun-
cescI. Tolico p. gvmd. 1774, August 1".
Cu tetta acstA censurA, s'ad publicat, sub M. Sulu, gratie mal ales liff Filaret,
Episcopul RdmniculuI, un numAr de cfirtl, negresit mal mult de biserica, sad la umbra
bisericei.

TOMUL I, PAG. 64. NOTA ) I **) I 65 NOTA 1.


A se corige er6rea de tipografie, data de 1687 pug in loe de 1787, in aliniatul
al 3-lea.
Nu mal aducem aci la anexi epistola Episcopulul Filaret Nazirul scedelor, din
fruntea gramaticel luY Enachita Vacarescu, pentru motiv de usurare tipogratica. Se pot
vedea ambele editiuni ale gramaticeT, acea din tra i acea de la Viena, tiparita de Iosif
noblu de Kurtzbec, care le-a mal tiparit i alte diverse cArtI pentru biserica iscedele
romAne din Ardeal.
Dam aci o recensiune scurta a gramaticeY luT Molnar, scrisA de amicul med i fost
discipol D. Nerva Hodosiu si o alta recensiune asupra gramaticeI ruso-romane de Toa-
der Scolerul.
Gramatica lul Molnar s'a publicat in dou editil, la 1788 si 1810. Titlurile in-
tree sunt urrnat6rele :
1) Deutsch- Wallachische Sprachlehre, verfasset von Johann Molnar, Knigl.
Landes Augen Arzt im Grossfdrstenthum Siebenburgen. Wien, bei Joseph Edlen von
Kurzbec... 1788, 1 vol. in 80 de (XVI) 445 (80) pp.

www.dacoromanica.ro
91

2) Deutsch-Wallachische Sprachlehre, verfasset von Johann Molnar V. Mailer-


sheim, K. Landes Augenarzt, und ffentlicher Lehrer der Augen Krankheiten an der
Universitat zu Klausenburg, Zweite vermehrte und verbesserte Auflage. Hermannstadt,
bei Martin Hochmeister... 1810, 1 vol. 8 de (XVI) -I- 413 + (84) pp.
Ambele editiunT sunt dedicate conteluT Gheorghe Banffi de Losunz, guvernatorul
ArdealuluI.
In prefata autorul declara ca e roman si ca ocupatiunea sa obicInuita este oculis-
tica. Prin urmare, n'are pretentiunea de a face o opera sciintifica. Gandul sad este de
a presinta o introducere populara in cunoscinta limbeT romanescl, prin regule scurte,
precise si sigure, pentru invatarea practica a acesteT limbI de catre negustoriI i car-
turaril strainT.
MaI spune ca aratarile lul Del Chiaro i Griselini, precum si ale luT Thunmann
in privinta limbeT daco-romane si a celel macedo-romane, sunt insuficiente.
Impartirea gramaticel i tete regulele sunt luate (adica traduse aprpe ad-litte-
ram) din gramatica 10 Klein si inkai I), inmultindu-se insa in mod considerabil
exemplele. Vorbele romanescI sunt scrise cu ortografia cirilica si In transcriptie cu
latine. Dupa fie-care parte de cuvint, se di o lista de acele cuvinte cu pronuntarea
lor si eu echivalentele nemtesel; lar la sfirsitul gramaticel o culegere de vorbe qi de
frase usuale, en traducerea lor nemtsea si un registru de cuvinte nemtesci.
Spre deosebire de gramatica care 'I-a servit de model, Molnar serie cuvintele cu
cirilice si exact cum se pronunta, fara a le latinisa.
Editiunea a doila nu difera de cea d'intaT de cat prin adaosul a cator-va povestid
si a unor modele de scrisorT.
Mal exista si o a 3-a editiune, tot din Sibiti, de la 1823. Acsta e identica cu a
2-a, der ca din prefata s'a suprimat cate-va pasagii.

O gramaticei romeinscei din secolul XVIII


Intre rarile gramaticT romanescl din secolul al XVIII-lea, avem a unman una cu
totul necunoscuta si de care intamplator am dat, sunt frte putine libe, in Iasl. Fara
aiba nicl o relatiune tare el, scriitoriI de gramaticT romanescl, in Iasi ca si in Bucu-
rescI, se intlnesc, impinsT de acelasT dor si ne dad fie-care IncercarI earl merita studiul
recunoscinta ash-A. Vacarescu, ca i parinte/e Macarie, tot asemenea ca i arhiman-
dritul Mazareanu scrid orI predad gramatica limbeT romnescI.
Autorul gramaticeT din Iasi de la 1789 (acum 100 anT trecutT) nu ne-ad lasat
de cat numele sail de botez. El se numea Teodor i adauga la numele de botez, sun-
nand o dedicatiune a lucrare! sle : Catre ceT de bun neam invattorT aT sal, adauga
calfficativul de Scoleriul.
Toader Scoleriul, maT fericit de cat Macarie, nu ne-ail lasat numai un manuscris
de gramatica, ci chiar o carte tiparita, purtand titlul urmator :
Lectione, adica cuvantare sc6sa de la intaia parte a gramaticel (x. e. X. a. S.)
pentru invatatura limbel moldovenescI i rusescI, data in tiparid pentru folosul celor
ce vor vr sa invete sail una, sad alta dintre aceste doua limbI.
t) KIein-ink'ii, Elem.1. daco-rom. Vindobonae 1780. In prefata edit. II (Budae 1805) a acestel
gramaticI, inkai lice: Nos... anno 1780 primi edidimus grammaticam Daco-Romanam... Post octen-
nium, anno videlicet 1788, eandem nostram grammaticam recensens, at que locupletans Cl. D. Joannes
Molnitr de Mulersheim unguis germanica, et valachica typis edi curavit.

www.dacoromanica.ro
92

Opul luI Toader Scoleriul este un 8 mic compus din jumttT de cede, adici
avem signatura tipografich la fie-care jumtate de c61. A fost tiphrit In tipografia cea
politicsed in tirgulluT, la Noembrie 2, anul 1789."
Imediat pe pagina care prti titlul de sus, la verso urrnza dedicatiunea: Cdtre
ceT de bun nm InvdtatorIa.
In acstd dedicatiune autorul d semne de eruditiune, vorbind de istoriile veclif
t;i de muse si modelindu-se pe vecha autorI carT II slinteati operile dedicindu-le Invdt-
torilor lor.
Pe pagina a 3-a Toader Scoleriu, ca un bun pedagog, dd instructiunI orT ninvid-
turd cum trebue sd se nvele ecirticica acsta.
Cea povdtuire pedagogici este ca doritorul de a Invta uua din cele cloud
limbT, mal Intaid sci se apuce a lua sma intru acsta d'intiu parte de ttite cele
opt pdrii a cuanteirria.
Cele opt pArtT ale cuvntreI sunt numite de Toader ast-fel : Nume (intocmaI ca
41'), loc-de-nume, vorbi, impArtdsire, prepunere, ajungere i intrare. Toader recomanda
apoT sd se va4A ce orinduiali are fiesce-care parteu i mal vIrtos sd se invete bine la
nume cderile i a sci cite plecdrI de nume sunt i a cundsce sfrsitul numelta, in ch
dere si cite Were are i de ce nm i nume este'?"
La verbi sail vorbd cum IT numesce Toader, el recomandd a lua sma timpurilor
a fetelor i a tine minte i a vedea ce fel de vorbd este : cu fag sad WA fatd (per-
sonal sad impersonal), fctre (activ) sau1l pitimitre (pasiv).
Autorul crede c' dupi ce cine-va a invtat bine aceste cloud, numele i verbul,
'Ate sd lnvete i cele-l-alte partl i apoI sd se apuce sd invete cuvinte, pe care el le-a
pus in fundul cArtulieI acestiau.
Dupd acsta recomanda InvtAtoruluT sd citsed verl-o carte moldovenscd sad
razgovoriile luT protopopa Mihail Strilbizki, i asa Toader crede cd se va putea invta
bine, fie moldovenesce, fie rusesce.
Instructiunile acestea pedagogice sunt urmate de povtuirI speciale pentru rusil
car' voesc si invete romnesce. Cu mult inteligentd invatd pe ruI si pronunte sune-
tele g i+.
La pagina 8 urmzd scara materiilor. Iat-o :
Pentru ortografie fila 1
etimologie 10
nume 11
loc de nume

vorbd 28
ImpArtAsire 53
a vorbeT 54
prepunere 55
ajungere 56
intrare 57

A doua parte, pentru adunarea cuvintelor rusescI i moldoveneseT, fila 30.


Dupi acstd scard Incepe o noud numdrAt6re de pagine. Pe prima fild se citesce
urmatorul titlu : Elementi, adicit slove sad cuvinte pentru limba moldovenscii sad rh-
minsci, d'intdid pentru slove.

www.dacoromanica.ro
93

SA ocupa deci de sunete si litere. Vocalele le numesce: rgspund et6re i ners-


punObire sunt:consnele.
Cu dota respunsuri sunt diftongl. Silaba o numesce tot ast-fel.
Rspunylt6rele le clasifica In:
IncepWrele : oy. ta. 4. e.
Skirsit6re: i. nAcsta de se va pune intealt loe nu va (I bine.
Mijlocit6re i svirsibire:: e. 8. O. R.
Incept6re, mijlocit6re i svirsit6re: A. H. iW. 10. 6.
Regulile ce da pentru aplicarea in scris acestor diverse vocale sunt f6rte curi6se.
Punctuatiunea, dupa Toader Scolerul, este urmatrea :
virgula.
; punct i virgulA.
: dou puncte.

, punct intritor.
punct svirsitor.
intrebator.
I de minunatione.
( ) parentest
Nu_maI putin curi6se sunt rtgulile de ortografie.
Despre ca. este cel mai mare chezas al scris6reI astre, dar ci nu'I de nicI
trba, al putem inlocui prin G prin deci conchide : -k nu e niel de o trbk
dati afarf_ca si pe hl i sa puneti si pe la la locul lor i yeti fi odihnitI (pagina 8).
Cel ce vr sa serie drept sA puie 6CTE iar nu 'taste, ca'I ylicere straina i ami
dar nu iasi, ea macar cA de i se gsesc tiparite, dar aceea vine din pricina isvodului
tiparuluT, iar nu dupA vorbire. Toader cere sa scrim 11Eiwc., iar nu jos, cad acela este
cuvint al ugro-vlahilor, dar nu al noitru i uiwri dar nu joi, etc.
MinunatA este regula ortografica ce recomanda finalmente, 4icnd : nscrietI dupl
cum vorbill, ca este bine, si nu amestecatI cuvinte strdine.

TOMUL I. PG. 66. NOTA ) SI **).

Renuntilm de a aduce anexele aci promise, de 6re-ce se 'Ate vedea in discursul


inaugurat la Academie al regretatuldi Papid Ilarian importanta acestor acte.
TOMUL I, PAG. 67. NOTA *).

Locul la care se alude in acest text, din nBeshreibung und Schicksale von Ben-
der se va putea ceti acolo la pag. 106. Nu'l maT reproducem aci.
ADDENDA LA PAG. 67. TOMUL I.
Ne-a scApat din vedere un important document din leat 1792, relativ la scolI
In deosebI la Orfanotrofie. E o luare de socoteli pentru anii 1787-1792, care o
aducem ad integrala:

Prea Indltate D6mne I


Dupi luminata porunca Inaltimil tale ce prin Pitac ni s'aii dat, adunandu-ne cu
totil la un loe, am adus inaintea mistrA pe Dumnlor boeriI EpitropI aI obsteI cu tte
condicile i socotelile EpitropieI, si le-am cerut sa ne arete socotla de baniI milostenieT
si de baniI scedelor si din bang orfanotrofie si de baniI podurilor ; msA socotla le-am

www.dacoromanica.ro
94

cerut-o dupA cum In luminat Pitac InAltimiI tale se cuprinde, adecA de la vela 1781
si pAnA acum ; care socotlA arkAndu-se de Dumnlor, s'ad teorisit numai de nol Arhie-
rei, dar acum de iznvi de impreunA cu Dumnlor velitI boerI cercetAndu-le pe tte
din condicA In condicA, iat5 in perilipsis, pentru fiescarele mad, deosebit ar6tAm InAl-
lima tale socotla mal jos de venit si cheltuialA pe fies-care an pAnA acum.

Sinopsis de banii milosteniei pe 5 ani


Tal. Banl
17.418 41 Venitul pe anul 1787.
17.008 86 Se scade cheltuitl intr'acest an 1787.
409 75 Rmin ce all facut venit pe anu11788.
606 Venitul pe anul 1788.
1.069 75 Tot venitul pe anul 1788.
1.118 59 CheltuitI Inteacest an 1788.
48 104 Tree cheltuitl peste venit, lar la lt 89 nicl s'ad luat nimic, nicI s'ati
cheltuit nimic.
12.911 76 Venitul pe anul 1790.
11.412 85 Cheltuitl Inteacest an 90.
1.498 111 MinAn earl s'ad fAcut venit pe anul 91.
12.949 81 Venitul pe anul 1791.
14.448 72 Fac venit pe anul 1791.
14.364 75 CheltuitI pe anul 92, InsA :
14.228 75 La milostenie.
136 La ortanotrofie peste tal. 440, ce s'ad luat din Bragagil
neajungnd eratul spre lmplinirea cheltuelilor.
14.364 75.
88 117 RAmAn de fac venitul pe anul 1792.
Sinopsis de banii. c6lelor
Tal. Banl
13.615 56 Venit pe anul 1787.
13.538 112 Se scade ce s'ad cheltuit pe acest an 1787.
76 60 116min ce s'ad fAcut venit.
159 119 S'ad cheltuit pe anul 1788.
83 59 Tree cheltuitl mal nault1 peste venit. Din venitul milostenie cum se vede
la aceeasI socotlA, lar la lt 1789 si la 90 niel s'ad luat vre-un ban, niel
s'ati cheltuit nimic.
Sinopsis de venitul orfanotrofid pe 5 ani
Tal. Ban!
1.767 74 Venitul pe anul 1787.
1.009 3 S'ail cheltuit pe acest an 87.
758 71 RdmAn ce s'ad fAcut venit pe anul 88.
590 Venit pe anul 88.
1.348 71 Se fac venit pe 88.
762 17 S'ad cheltuit pe acest an 88.
586 18 flmAn cad all luat Mavroghene prin Iancul CAmAras, dupA arkarea
Dumnlor boerilor EpitropI.

www.dacoromanica.ro
- 95-
600 - Venit pe anul 1789 dupi venirea armieI chesaricesa
541. - S'ad cheltuit pe 89.
59 - 11.6mAn ce aii luat Eparopii in lefl.
600 - Venit pe anul 90.
599 90 S'ad cheltuit pe 91.
- 30 116mn.
440 - Venit pe anul 91.
576 - S'ad cheltua pe 91.
136 - Tree cheltuiti mal multi peste venit, earl s'ail implinit cu din banit mi-
lostenieI al. 1. 91 cum se vede la aceea0 socotld.
Sinopsis de bang podurilor pe 5 awl.
Tal. Bant
9.543 90 Venit pe 1787.
8.592 75 Cheltuiti pe acest an 87.
951 15 Ithmn ce s'ad acut venit pe 88.
3.687 48 Venit pe anul 88.
4.638 63 S'ad Wilt tot venitul pe anul 88.
3.622 67 Se scade cheltuitI pe anul 88, insd :
3.573 73 Cheltuiti la trebile podurilor.
48 114 CheltuitI la milostenie in 87, neajungnd eratul, precum
se vede la acsta socotld.
3.622 67.
1.015 166 RdmAn pe cari 'I-ail luat Mavroghene prin mna Iancului Cmdra, dupil
artarea Dumnlor boerilor Epitropi.
3.854 - Venit pe anul 89.
2.988 36 S'ad cheltuit inteacest an 89.
865 84 11.6mAn ce s'ad luat de EpitropI In leti cd alti bani n'ad prisosit ca sh ja
deplin.
7.518 30 Venit pe anul 90.
6.894 95 S'ad cheltuit pe acest an 90.
623 65 116mn ce s'ad facut venit pe 91.
6.145 - Se scade ce s'ail luat Cu pitac gospod pentru meremeratul F,+ c 61 el or ot
sfintu Saya.
8.336 35 AA rdmas la Epitropii din anul 91.
5.97 1 117 S'aii cheltuit inteacest an 1. 91.
2.364 28 11.6mn sd se fad venit pe anul 92.
Adica cloud mil trel sute se-dedi 0 patru qi doud-(,led 0 opt de haul.
1792, Martie 15.
Cosma al Ungro-Vlachiel ; Rimnic Filaret ; Dosofteia Buz64 ; Ienache, Ve!
Vist; Vel Log., Vet Vorn., Moruzi ; Ve! Log., Crefuleseu. 1)
TOMUL L PAG. 73, NOTA ) i 74, NOTELE *), ") i 'u).
Vad5.-se documentul de la lacob Mitropolitul in Uricariullui T. Codrescu. III, pag 12.
Am promis sd dad aci o serie de sigilii ale MuntenieI 0 Moldovei. Explicatia
acestor sigilii se pote afla in memoriul ce am presintat In 1900 la Congresul de istorie
din Paris: ',Notice sur les armoiries du peuple roumain 1 vol. 80 Macon 1901).
t) Comlic.k XIX, fila 262.

www.dacoromanica.ro
- 96 -

Sigilul lul Stefan- VocLI cel Mire.


www.dacoromanica.ro
- 97 -

Sigilul luT Petru Rareq.


www.dacoromanica.ro 7
- 98 -

Sigilul luT Stefan Toma, V.V. al Moldova'''. Sigilul lul Vasile Lupul-Vod5,
Domn Moldovei.

Alt sigir.al lul lstrati Dabija V.V. Istratie Dabija, Donau MoldoveT.

Sigilul lul Duca, V.V. al MoldoveT. Si gi I ul luT Antoine Ruset, V.V. al MoldoveT.

www.dacoromanica.ro
- - 99

ot`

Alt sigil mal mare al luT Antoine Ruset, V.V. Mutai Baeovita, V.V. al MoldoveT.
al Moldovel (1676).

SigiQnelar de Domn MoldoveT.

loan Basarab V.V. Neagoe Basarab V.V. Vlad Voevod.

Radul Basarab, V.V., Vlad Voevod. Sigilul lul (?)


Domn Valahiel.

www.dacoromanica.ro
Gavril Moghi15 V.V. Mate! Basarab V.V. (1634).

Matel Voevod (1628). Constantin Basarab V.V.

Alt sigh al lii Gr. Ghica, V.V. al Muntenia Gregore Ghica V.V. (1672).

www.dacoromanica.ro
Patrasc V.V. Gregore Ghica V.V. al Muntertici.

biliOerban Voevod. kRadul Voevod.

Gavril Moghila V.V.

www.dacoromanica.ro
102

A urmat discutiune mire autorul acesteT opere si invdtatul D. B. P. Hasded.


D-sa a sustinut teza c vechiul sigil al Basarabilor a fost coprinend In scut ca mobilier
doi arabl. In acsti afirmatiune D. Hasded s'a tntemeiat pe lucrarea geografici tipirit
de germanul Hulsius (Levinus) la Nuremberg In 1597. Am sustinut teza contrarii,
cred a fi probat a cele duo& figurl din primele sigilit muntenesct nu erad
representad pe Intemeetoril Ord muntenesc (a duoa descilecare). Am dus In 1900
cestiunea la Congresul istoric tinut la Paris, prin un memorid. Alit la Paris cit si In
urini, principaliT Invnatt In eraldici a aprobat teza sustinut& de mine. Are destule
alte ingenise lucrArl D. Hasded, ca si nu se supere, cif una din teoriile D sale a esit
ceva mal subredi. Sper Inci eA D-sa nu'mt va mal rspunde In acelasT mod in care
'ml-a rspuns alti dati In Magnul etimologic. Iml place a crede ci mat multi obiecti-
vitate se OW pune de dol btrint academicT in desbaterile lor. EA asa am ficut si asa
void face cat void mal &Ai.

TOMUL I, PG. 78, NOTA -*).


Din interesul imputiniret lucriret tipografice se suprimi citatiunile promise din
CronicT relative la infrumusetarea oraselor Bucuresct si last futre 1750-1800. Vadi-se
despre acestea cele serse de not In vol. IIX din Istoria Romanilor, dupli documente me-
dite. In Bandinus este descrierea palatelor lui Mateid Vodi Basarab si al lui Vasile
Lupu.

ADDENDA LA INTRODUCEREA DE LA TOY. I (LA PAG. 78)

La rantroducereau din totnul I al IstorieT Culturale adaog urmittirele acte :;` i

informatiunt, cart scipat din vedere publicAnd acel tom din lucrarea mea :
La 1729 Maid, Calist, Episcop de Ridiutt, Inchina' omoforul pe sfintul Pristol
Patenta in mAnile tut Grigorie Vod& Ghica, cu scirea i cu blagoslovenia sfintiel sale
pfirintelut Kir Gheorghe Mitropolit.
Documentul, folio, frumos scris, '1-am diruit Academiet.

La anul 1740, sub Domnia luT Const.Mavrocordat, a fost cutremur in Principate,


iar la 1742, sub Domnia lui Racoviti, s'ad gisit lingi Rosil-de-Vede o cipting mare si
dint! de Mastodont.
(Dupi nCodex No. 404 de la Academie).
Vlahscoie. Find-ci sfinta i Dumneleeasca biserici de la Poiana, sud Ialo-
mita, unde se cinstesce si se priznuesce hramul sfintulut i fctorul de minunt lerarhul
Nicolae, este loe cu primejdie de ale r6smiritel Int6mplirl, din care pricini r6mAsese la
deripinare i prin silinta ctitorilor s'ati adus la stare, care fiind depArtati de orase s'ad
intocmit isad pentruinviltitura copiilor i pentru de a se putea tinea biserica
scla In starea buni... Vodi IT di unele folosinte.

Nu putem sA nu Inregistrim cite-va rindurt din actul cel firte important Sup-
plex libellus Valachorumu al celor dot episcopt I6n Bob si Gherasim Adamovict.

www.dacoromanica.ro
103

Supplex libbelus Valachorum opera celor dol episcopi: Ion Bob greco-catolic si Ghe-
rasim Adamovicl greco-oriental, cAtre Impratul Leopold II este nun adevrat eveniment .
Comunicat DieteI la 21 Iunie 17911).
EpiscopiI romAnl ceru :
Numirile de urA si batjocurA sA inceteze in legislatura Orel : Natiunei romAne
s nu i se mal 4icA : tolerate", netindigenci.
Loc hare cele-l-alte treI natiuni politice sA se dee nat. romAne.
Egala IndNeptare pentru cler, nobilime, pleba romAnA.
SA se ie si functionarI romAnT In proportie cu populatia.
Municipiile (comitat, districte, scaun), unde RomAnii sunt in majoritate, s fie
cu nume romAnescl. (Pag. 539).
RomAnil nu certi limba romAnA, c era limba latinA cea de Stat.
Dieta transilvan din 419 membri fu r suprat de aceste cereri.
Episcopul Bob a recurs si la all suplicA referat la Impratul. Din Milano Imp-
ratul Leopold o trAmise cu ordin precis din 18 lunie, s'A fie tratat de Diet.A.
Dieta la 7 Iulie o respinge pre aceea.
La 5 August, cAnd Dieta era pe fine, se ja in desbaterI, unguriI isI bat joc de su-
plid. nRomAnil nu sunt vechea colonie a RomAnilor, ci adunAturl din vecine trI.
Cu privire la oler religiunea Dieta nu vrea s'o recunscA de indigenatd ....
(pag. 541).
Ion Bob a ma cerut ca RomAniI s nu mal dea dijma la pastoril protestanti, ci la
preotii RomAnI mime.
Se refus RomAnilor subventia pentru bisericl.
Cestiunea scletor, ad calendas graecasl
Istoricul Lad. Kvary lice ca acst rea tratare a liisat o durer6sA urmA.
n Suplicele RomAnilor ail avut in acele Pe putin resultat positiv, ele hasA indatii,
din acel an, s'ati prefAcut pe calea cea mg' firscA in programa politici si nationalAu.

In 1786, at. 13, B, bragagil capt monopol sA existe numal 20 prviiI, cu con-
ditiune s plAtscA 600 talerI pentru orfanotrofie.
(Vell la Archiva StatuluI, condica No. 17, fila 96 verso).

Pitacul dtre Vel SpAtar si Vel Aga de la Septembrie 14, 1787 (data pitacultil),
s nu fie voie a se clAdi 9r1-ce bina in Bucurescl, de la Mitropolit pan& la cel din urmA
negutAtor, fr de scirea si voia Domnultif, inscris cu pecetia.
1785, Septembrie 14.
Condica 12, fila 311.

Pitac cAtre Ve! Spdtarul, ordon determinarea unui hotar intre Bucurescf, aye-
lndu-se cruel conform altuI decret al luY VodA Ipsilant. (Vel copia acestul decret din
1784, Iulie 19).
Condica 12, fila 179.

Important este actul domnesc prin care bisericile si mnstirile sunt puse sub o
specie de tutelA de cAtre Iacob Mitropolitul, la 1797, August 6, din caus6 a egumenii
le administran in mod abusiv.

1) Veqi Bariliu, pag. 537.

www.dacoromanica.ro
104

In o anafora din 15 Octombrie 1794, ce am a flat la fila 206 din dosarul No. 4
transport 1765 (Archiva Statulul), se face mentiune de un act al lul Gr. Al. Ghica din
24 Martie 1777, prin care la reclamatiunea EgumenuluI de la mOnastirea Trei-ErarhI
ca s'afi instrainat din averea nemiveatOre a m6nastirel, sub pretext de schimb, Domni-
torul Gr. Ghica ja o dispositiune, care se cade sa fie cunoscuti istoricilor novtri, de
re-ce ea este o stralucit dovada cA calugariI greet nu puteati dispune de mOnAstirile
bunurile inchinate din tra dupa bun placul lor. Gr. Ghica v6end ca unele din
acareturile acestel mnstirI, cu felurI de chipuri cel ma! dinainte EgumenI le deslipira
de la mnstire cu nisce tocmele nefolositre mnfistirel ; dui:4 a pravilelor hotarire ce
ca mOnastiresc lucruri niel sa se vin44, niel sa se zalogsed, fr numaI daca va
av mOnastirea nevoI i vederata trebuinta . Gr. Ghica Von am rAncluit si doi epi-
tropi, ca impreunk cu Egumenul ce era pus de parintiI eparhi, Cu alegerea cdlugd-
rilor, sa porte grija ca tte acareturile i veniturile mnastirel i orI-ce trba a mas-
tirel va fi, va fi pusd la cale. Aceea ce cei trei vor iscali, aceea sa aiba tarie i sa se tie
In sma, iar care trba s'ar face numaI de unul sati de doI vi nu vor fi iscalitI tustref,
aceea r6mane ea o nimica vi in sma sa nu se tie . Avivderea Gr. Ghica hotarsee
pentru Egumen cu ce alegere sa se pue, cum vi de se va intmpla sa mri Egumenul
ce urmare set: peczscei Episcopul Oa se va rindui altul, cum pe larg se arat in con-
dica DivanuluI 1).
Asemenea anafora este semnata de Mitropolitul Iacob (Stamati) la 1797, Au-
gust 6 vi cere intocmal respectarea dispositiunilor de la Gr. Al. Ghica Voda.

La Episcopia de Roman, in pachetul de documente cu No. 5, am aflat un hri-


soy de la Greg. Al. Ghica V.V., din 1775, Maitl (sigil ro.i, colre, mijloci cu bourul
intre doi lei i darabane, cu data 1774). Domnitorul da EpiscopieI dreptul de a lua cate
1 ban de WM dugheana, oil ce s'ar vinde la ea, vi de carul de pesce, sg cu ori-ce ar
fi, ce intra in ora v spre vinlare, tot cate 1 ban, ca acest veuit s-I fie pentru tamaie
unt-de-lemn.
Un act de natura a proba ca la finea secoluluI trecut fem eile de rele moravurl
nu prea erail ingduite in Bucurescl, este cel urmtor :
Petre Postelnicelul cere isgonirea MarieT tiganca din mahalaua unde vade, n fiind
pricinuitre de neodihna la tog de obvte prin purtarea ei desfranat. i casa eI fiind
facuta in drum, sa se strice, ca sa nu se strimteze drumul. Camarawl Alexandru
Ienachi raportza, la 19 Octombrie 1799, c urmarile acestel femeI fiind nesuferite
pricinuitre de scandela i rOutate, parerea mea este a fi cu cale ca nu numaI sa. se isgo-
nsca din acsta .mahala, ci vi casa ce-aii fcut-o noua sa se strice, ca sa rmae drum
larg precum a fost din vechime, i sa nu se faca nor6e ; iar casa cea maI veche, de vreme
ce este in stapnirea alteia, sa r6mae nesuprata, ca n'atl fcut mahalagil dava in vremea
euviincisau. Femeea sa se surghiunsca la o mOnistire. Octombrie 19, 1799.
Domnitorul aprba intocmal anaforaua lul Vel-Camarav la 26 Octombrie 17992).

Aiurea am amintit cA in atributele EpitropieI obvtireI intra i administratiunea


vcOlelor, al carora prim Nazir fusese mal apoI Mitropolitul Filaret. In capitolul special
al cultureI am inregistrat cate-va acte cu referinta la vcle.
Neat c ac condica ca atAta altele ail ars.
V. A. U.
Condica 42, fila 81 verso.

www.dacoromanica.ro
105

B6la ciumeT de sigur n'a fost propice mersuluT inainte al clelor romine ; cu t(ite
acestea, nu putem lice ci ele ag incetat Cu totul, i vedem ci i in decursulanuluI1794
in anul 1795 se implioesce de la nagnistirl cotisatiunea lor pentru cle i Epitropia
plitesce lefile personaluluT didactic.
Biblioteca gc6/el de la Sf. Saya se desorganisg intru cit-va prin faptul c Epi-
tropia o bagi tuteo boli a banului de la Sf. Gheorghe nog. Ag fgcut rafturl Iniuntru
pentru cirtT, fiare la ferestre i la ue brAsci i ferestre cu lacite. Epitropia, din causa
ciumeT, a pus in aceeaT boltg a biblioteceI i lile ei cu amaneturile i banil copiilor
Arman!. Epitropia, cu anaforaua din 10 Aprilie 1795, cere DomnitoruluT si ordone
egumenuluT Sf. Gheorghe de a fi cu grije pentru bolti i a da porunci hangiulul si nu
Arable cine-val la Visa bolla ca si facg vre-un mastraf la avutul sgrmanilor copiT, sg
la vivliile cellelor. Domnitorul di ordinul cerut, dar adaugi cA Epitropia si 1ncredin-
teze cheile bolei eg,umenulul, ca si rgmite rspunVgtor pentru tAte.-1795, Aprilie 15 I).
In 3 Iunie 1793 Domnitorul, cu pitacul sii, acordind i intrind din noti privilegii
lui Ion Zugravul de la Rimnicu-VAlcea, infiintzi o adev6rati c6li de zugrivie2).
In 5 Maig 1793 intgresce bisericeI Sf. Treime din CernetT privilegil pentru ca si
tina dascil de Invgtitura copiilor qi de trebuinta cintireT in biserici 3).
In 16 Octombrie 1793 Domnitorul ordoni CaimacamuluT de Craiova, dupg ana-
foraua EpiscopuluT de RAmnic, a se adgogi lfa dascilulul elinesc i un ipo-didascal4).
4) (Cod. XXVII, scara 4, fila 59 verso).
I) DupA rugaciunea ce di dat Domniel sale frateluI Mihaiii Voda Sutu, SI. Sa einstit ql iubitorul
de Dumnele6 Episcop al Ramniculul, aratand c4 sciind meptepugul zugraviel, are trebuint S-ta Epis-
copie de al avea eu mestepugul s, canal va fi trebuint de zugrrivit, cat pi de a in-
vata copiil la megtepugul acesta, a avut infla prin cartea Domniel sale, ce o velum cu I6t 1785,
Maiii 30, ca sao* fie aparat de rndul dajdiilor pi drepte bucatele ce va avea, sa nu se supere de dijmiirit,
de vinariciii, ca 85 fie cu tragere de mima de a invata copiil la meptqugul sAu, catT vor voi de a invata.
Drept aceea, ne-am milostivit Domnia mea de am hilara acsta mita ce aii avut; pentru care poruncim
Domnia mea D-tra boerilor Ispravniel a judetadul, i boerl dijmarI qi vinarieerl, dupl cum mal sus se
cuprinde, intocmal sa urmatl, ea apa este porunca Domniel mele.
Cod. XXIII, fila 75 verso.
3) Cartea bisericei din Cerneti, pentru scutelnici, de la 5 Maui 1793
Moruzi amintesce c4 la acsta biserica, cu hramul SI. Treiml, Mihaiii Sutul a5 ape(jat Cu
dascal pentru HM/aura pi luminarea copiilor orapulul pi a imprejurenilor, carT sunt departall de peale,
pentru trebuincielsa invaptura, cum pi pentru trebuinta cantarilor In SI. Biserica. AA facut acestey
biseriel gi rol! ajutor, In 1792, Noembrie 2, de 20 de scutelniel. Moruzi intresee din no acsta din
care s se (je dascalul de inv(dtura copiilor pi de trebuinta ccinairei in Sf. bisericii, acolo
in Cerneti, flind-cci .D-lui mam sus numitul boerul Domniel mete (biv. vel Pah. Ispravnic Al.
Farfara) ala facut o casa de Otra pentru pederea dregatorilor Domniet mete i Ispravnicilor judetuluT,
poruncim Domnia mea, ea orl-eare dregator i Ispravniel va pedea Inteacea casa, sa aibi a da pe luna
cite talen l 6 la numita biserica pi peala ca qi aceptl batir &I se cheltuiasea iarapl la trebuinta bisericel, de
unt-de-lemn, tamae pi faclil pi la simbria dascalulut redel pi a cantaretulul. i fiind-ca la acst fapta
bulla a fost incepator qi isvoditor D-luT mal sus numitul boer A. Farfara, de aceea iarapl asupra D-lul
&in acsta purtare de grija, ca dintre negutitoril ql orapanil, pe acela pe caro Il va socoti om cu bun
ipolipsis ql cu frica lul Dumneleti, sa-1 ornduiascA Epitrop a strInge acest venit pi a cheltui la trebu-
inta pcalel qi bisericel, cum poruncim mal sus.
Cod. XXIII, fila 52 verso.
4) S'ab facut porunca legata la D-lul Caimacamul Craiovel c, dupa anaforaua SI. Sale Parintelul
Episcop al Ramniculul, peste talen l 360, ce avea de luat pana aeum dascalul elinesc, ab mal fcut adaus
inca talen l 140 pi sa se dea cate talerl 500, Cu care sA se tina pi un ipodascal pi peala sa se pue In oran-
duiala, ci qi D-lul d'impreuna eu boeril de acolea sil se silsei pentru apela re,a peala 1793, Octombrie 16.
Cod. XXIII, fila 463 verso.

www.dacoromanica.ro
106

In 18 Julie 1794 Domnitorul serie Hatmanultif Hangeriu in faviirea gratuitteI


itivlatnntulul

Pitocul din 18 lidie 1794 ceitre Halinantil N. Jan gen, Caimacamul Craiovei
si ceitrc bocrii divaniti de acolo
VetI vedea jaiba ce ail dat Domniei mele Ilinca Ztreanea Arindsia, din Insusi
rdvasul el, care il trAmitem intr'ar-td carte. Pentru care la mare mirare fuse DomnieI
mele a auqi cum cd dacalul Craiovei nu invalei copiii feir'de plead, in vreme ce
Domnia mea avem ornduit let dascAlulul Craiovel, spre a fi scld Domnsed de inv6-
tAturd fr'de plaid, care se si di de la cutie, pe tot anul, cAte talen l 500 nelipsit si cum
D-v6strd o trecetI cu vederea i nu o punet1 la cale acsta Ci dar ntiii pentru copifi
jluiteirel llinca Ztreanca, poruncim Domnia mea ca sl ase;lati la or6nduitul dasedI
sA invete fdede plat. Asisderea s dati nizamul cel cuviincios deplin al trebeI acestia
ea ornduitul dasefil, carele i acesti talen i 500 pe an, sd tie sad DomnescA spre a in-
vta copiil fdr'de plata; si s avem rspuns c atT pus trba la ornduiald i ati intocmit
scedd de inv6tAtura, grijind a se urma apururea cu ornduiala cea cuviincisd. 1794,
lulie 18.
La 1 Ianuarie 1795 Moruzi inflintg examenele publice de iarn, carl, in pre-
senta MitropolituluT, s aib loe la Bobotza, in fle.care an, si ordona premiarea elevilor
silitorT 1).

')lo Alexandra Costandin MOrtiZi Vvd.


Prea Stintia ta, Pirinte Mitropolite al Ungro-Vlahiel, i Dumnvstri cinstitilor si credinciovilor
boerilor Domniel mete, Nazirilor Epitropiel de obste, este cunoscut c cugetul acela pentru care Dom-
nia mea cheltuesce de a tinta si a intemeia sc616 de invtituri aice, este pentru a nasce rod de Inveti-
furl si de folosul patriei; doe, cercarea isteciunel ucenicilor este pricinii de indemnare si de
mat multi silintii ucenicilor, de intrecere la hivitituri, am socotit Domnia mea de trebuint si am ho-
0111, ca pe tot anul Sil se Neil o cercetare ucenicilor sae! Domnescl inaintea Prea Sfintiel tale Pilrinte
Mitropolite si a Dumnvstri boerilor Nazirl aT Epitropiet, fatii cu daseilil lor, acolo in liuntru sccileT,
pre a se vedea cart sunt aceia cart aii silint spre procopsli i spre mergere inainte, i cart sunt acel
ce nu invati; vi acsti cercare 55 se fad' cu i hotirit, adicii a doua i de Sfintul Botez, care si se si
incepli de acum, de estimp si se pue in faptil ; de cure si poruncim Domnia mea ca la numita qi, ce vine
acum a doual;li de Sr. Botez, mergnd insusT Sc. ta Pirinte Mitropolit i Dumnvelstri boerilor Nazirl
al EpitropieT, la sc615, unde flind fati ornduith dascill al sale Doi/mesa, sT aducetl inainte pe ucenicif
aT fie-eirel trpti de invtituri, ciirora si li se faci cercetare prin tilcuirea tnatimelor ce le vor da
dascalil lor, ca si vedell silina lar i rodal ce daff al invtitureI, si vlend pe cel ce aft isbutit la invi-
Viturii, si alegI dot din trpta Invtaturilor dintia, i dot din trpta invititurilor al doilea, cart ail
isteciunea mergerel inainte, cdrora si li se cumpere de la Epitropie si si li se de eirtile ce le Bunt tre-
buincise pe anal viitor de invtituri, ca urmeze silinta i osirdia nelipsit, ciirera si le facerf DUITI-
nv(istrA si cercetarea de starea lor, ea de vor fi din prostI i scipitati, ce nu aii putere de la dn.sil de
cele trebuincise, si aritatl cu anafora in scris, Cu pliroforie de silinta invtituret loe, ca sa li se
ornduiasci si o euviincisi lfi, dup.' starea lor, spre a nu le fi lipsa pricini de a lisa drurnul Inviti-
turel si al pricopselet ce ail apucat; iar de vor fi de nrn, cari it ail starea i mijlocul chiverniselel,
aibi de la Domnia mea peripiisis acela ce li se cade la silinta si truda ce fac spre Invtlituri
procopsli ; care acsti ornduiali si fie obielnuiti si indatorati a o face Prea Sf. Ta si D-tre, pe tot
anul la hotirlta rp negresit ; de care si suntem faril de indoiali a la acsti cercetare a ucenicilor, ce
este de folos i mull trebuincisi, niel Prea Sf. ta i D-v6stri nu yell face musaadea, nicl dascilit din
spre parten loe nu vor cuteza a face mar nainte ucenicilor aeelora sciute maftemele i tlcuirile lor, ca
su alba ciutare si Domnsca peripiisis acaba care s'a silit la invtituri. 1 lanuar 1795.
Cod. XXIX, fila

www.dacoromanica.ro
107

La 20 Octombrie 1794 Domnitorul incuviintzA aseilarea lui tefan iro-diaconul


de invaAtor la sceda de la mfinastirea Obedeanu, din Craiovat).
In 15 Decembrie 1794 Epitropia obstireT propune personalul sclei Domnesci,
intre carT, pe LITIO cunoscutul Lambru, si pre un filosof, pe care Epitropia 11 recun6see
de o potriv invnat ca dasalul elin Lambru. Pe langil aceOia mai este si al 3-lea dasal
Gheorghe 2).
In 1796, Aprilie, Domnitorul d carte aire IspravniciT din judetul Siam-11.6mni-
culuT, de a se numi im dasal romnesc la FocsanT, in scrila de la Sf. lOri 3).

1) Pitac la Hatm. lIangeriu, Caintacarnal Craiovet


cinstit credincios boerul DomnieT meto, vel 13 in Dumitrasco Racovit, aretat cuin
c5 la scla de invdttur, care prin hrisovul DomnieT mole s'aj intocrnit acolo in Craiova, la monastirea
Obeddnulul. s'ad gsit de D-ta si de D-lur eeT-I-alfT boerf, un Stefan iero-diacontil Cu invettur huna
de a se asep Vod5 incuviintz5 apei4larea aceluia ca dascl, ndup5 hrisovul Doniniet inele,
ardtall ins porunca Domniel mele, spre a fi slitori cu sirguintil la invdtatura copiilor.... spre a se pro-
copsi si a se vedes rodal involturel in faptil, ande s fie primitT la sc61:1 pentru invdtur, ct1 vor vrea
s vie la invdttur, deosehit de cei ce cu numeral ad lefa ordnduit prin hrisov, ca s invete tott
de pial, ca la scl Domndscl. 1794, Octonabre 20.
Cod. XXIII, tila 288.

5) Anctforaua Epitropiei ca sci se meti de talen i IDO prostichion dascalului al treilea


din c6la Donnscd.
Cod. XXVIII.

Prea Inalfate D6tnne,


Insciintm Mirlal tale, pentru dascAlul Constantin Filosofal, ce s'ad asei)at la sc6I5 inc de la
trecuta lun5 a lul August ntid carate prin luminat pitacul Inltimel tale, intru care s'ad pus in ordn-
duial5 lfa dasclului lac de la Ghenarie Antdid al acestur urmtor an, s'ad ordnduit i pentru dasclul
Filosofal tal. 1600 pe an, dar flind-cA al treilea dascAl era aselat numaT cu talerl 520 intr'un an lfa
sa, si avdnd mult greutate, care ne-ad aretat i insusT dasell Lainbru i fiind-cl numitul elin i cu Fi-
losofa, care arrusndof sunt deopotrivd invdIal.(, i amdndol sunt a fi cu priveghere In saild pentru tott
uceniciT, iniusT ad cunoscut greutitea dascluluT al trcilet, ci cu mult trua si batae de cap se ostenesce
0114 de;tepta, s'ad unit dar amdndoT, adie5 Lambru ca Filosofal, si chibzuind ad gsit ce cale, ca
pentru truda osteneleT dasciluluT Gheorghe al trenca, s i se mal de prostic inc5 talerl 100 pe an peste
talen! 520, ce sunt hotiritT de Mirla ta, care si acest prostie s nu se ie de isndvd din venitul sedlelor,
eit a fost ordnduiala intoemit de Inltimea ta, ci din lfa Filosofulul, din ceT 1600 talen, care este ho-
trit pe an, s'ad multmit a lua nurnal Valed 1500, din taler1 1600 si talen l 100 s se de dascilluluT
al treilea, urmAndu-se i acest prostic a lila din venitul sclelor viitortilui an, ce se incepe de la Glio-
nariu lt 1795, neljungendu-i-se a i se plati din venitul accsttn an, care intocmire i chibzuial5 a nu-
mitilor dascli fiind cu bun5 ordnduial i iconomie dintr'a lor drptii sinabrie, i nol gisim cu cale s
se urmeze inlocinaT, dupri curn mal sus s'ad ardiat, de care si nu Iipsiin a insciiata lnltimel t ile, ca
orT-cum va fi huna-vointa Mriel tale, s avena luminat rdspuns, in ce chip s urmm. 1794, De-
ceinbre 15.
Dositheiii al Ungro-Vlahlei, Durnitrache Bana, Isaac Ralet.
Cod. XXVIII, pag. 59

3) Carie ccitre Ispravnicii din judejul Slant-Romniculta


Pr S. Sa Printele Mitropoht al Ungro-VlahieT, prin anaforaoa de la 30 ale trecutel Imiul lliart,
ne-ad l'Ama ardtare pentru un dasclr,minesc acia la orasul Focsanilor, spre invditura copiilor ora-
sanilor de acolo si a imprejurasilor, ca prin D-vdstr gilsindu-se unul ca invdttur de a tine sclii ne-
lipsit, sii se indatorsc5 egumenul mdmistire1 sr. hin a'T da lfd pe cdt i se va orndui de catre Domnia
mea acolea, ca care va fi scdut egumenul din banil sc6lelor ce d acst6 indnistire, care anafora pri-
inind-o Domnia mea pentru folosul orsanilor, care'l voim, poruncim D-vstrA. ca s gsiI un dascill

www.dacoromanica.ro
108

In 10 Mai 1796, M. Moruzi inlocuesce pe r6posatul dascill Constantin de la scella


slavono-rornAn de la Sf. Gheorghe, prin Isaia, recomandat de Nazirul scedelor, ca vred-
nic pentru invlitura si procopsla ucenicilor la havaAtura cfirtel slovenesci si roma-
' nesci 4).
In biseric, cuvintarea de amvanA nu este lAsatA cu totul la o parte. In Decem-
bre 1795 si in anul 1796, afltim ca predicator pe Ambrosie Erochirica, pltit cu lfA
determinat6 din banii sclelor 2).
AlAturea cu c61a, lucrzi ca factor cultural tipografia. Pravoslavnica inv-
turu, tipiriti la Bucurescl 3) la 1.794, pe cand in Iasi se imprima Critil si Andro-

rominese, cu sciinti buni de invtituri, spre aveda, s tie vc6la nelipsit, rnduind dintre negutitoril
cel mal de ispravi gi de frunte al oravulul doul purtitorl de griji, a lua sma de pune silinti dascillul la
invtitura copiilor i indatorind pe egumenul Sf. In, ca pe 00 luna sil de lfA cite tal. 10 qi sii ie
adeverinti de la mina 14 adevoriti c1 cu iscliturile acelor dol rnduitI negutitorT, cu care va fi egu-
menul scidut din baniI velelor la socotli. Drept acea, s o facetl D-v6stri sciuti acsta vi orivanilor,
care pentru folosul i multumita lor am ficut Dornnia mea acsti mili vi le-am intoemit vc6111 romi-
flaca Cu Mi din banil vc6lelor Domnesd. 1796, Aprilie 6.
Cod. XXIX, fila 168.

NB. Se vede ci nu s'ah allat dascil imediat, de re-ce la 2 Iulie 1796 Poctsinenil cera din noil
4c615 (veql la pag. 62, 63 vi 64, tom. V al Ist. Rom. de V. A. UrechiA).

t) Zemb. Vlahscoie. Fiind-ei Constantin Dascrdul, ce a fost la vela slovensdi ot. Sfntu Gheor-
ghe vechid, de aid din BucurescI, dal obvtsca datorie, i pentru a nu se zAtigni vc6la acsta de
ornduiali ce din vechime a avut, precum vdum Domnia mea vi hrisve Dotnnescl de intocmirea el,
dup6 care, inci de la lt 1792, Mal 15, am dat i Domnescul nostru hrisov de indrire, ne-aii ar6tat Pr
Slintia sa Printele Mitropolit pe Isaia vi ne-a dat incredintare, ci este vrednic cu invtitura discilieT pe
deplin, spre a se orndui dasell la numita vc61i; decl, dup6 incredintarea ce ne-ati dat Pr Sflintia Sa
Pirintele Mitropolit, dim Domnia mea acsti Domnsci a nstri carte numitului Isaia, ca si fie daseil
scla slovensci de la sfeti Gheorghe vechl i s faci tot felul de silinti pentru invtitura i procop-
sla ucenicilor la invtitura cartel slovenescl i rominesci, carele, pentru a sa ostenli i silinti ce va
face, si'll aibi ortinduiala i mila ce ati avut i Dascilul Constantin, urmndu-se dup6 hrisvele Dota-
nescI ii saam receh gpd. 4796, Mal 10.
Cod. XXVI, pag. 279.

5) Io Alecsandru Constandin Moruzi Voevod


Pr Sf. la Printe Metrepolite al Ungro-Vlaltiel i D-v6stri Nazirilor Epitropiel pentru lfa ce are
la cutie, din banil rlelor, Ambrosie Ierochirica, poruncim Domnia mea ca, dup6 ornduiala cu care
'al i dasciuil vc6lelor lfa pe tti luna, asemenea s'o datT i lfa sa pe fie-care lunA, adici cite tal. 25
pe luni. 1796, August 4.
Cod. XXIX, fila 217 verso. Vel. Logof.

Pitac din 29 Decembre 1795, ditre Mitropolit Naziril Bpitropiel pentru lfa cea ornduit de
la cutie, din banil vc6lelor, lul Ambrosie Ierochirica.
A. Moruzi poruncesce ca dupi ornduiala Cu care'vl ia dascilit rlelor lfa lor pe tti luna,
asemenea si se de i ornduiti lfa lui Ambrosie pe fiev-care luni...s
Cod. XXIX, fila 138 verso.

aPravostavnica Invtituria aeum int6i6 tipiriti pe limba romn6sci In tple/e prea luminatultd
Donan, lo Alexandru Const. Moruzi Voivod, cu blagoslovenia vi Vd. cheltuiala P. S. Pirint. nostru Kir
Dosithel, Arhiep. vi litropolit a Vd Ungro-Vlahia, la anul mintuire11794, in tipografia Metropolicsci
in BucurescI, de Dumitru Popovicl, tipograf, in 4 de 438 file.

www.dacoromanica.ro
109

nius, 4) traducere din frantuzesce; alature cu .Liturghia care al duoilea s'a COI-a
inteacestaT chip, in i1ele prea LuminatuluT i prea InaltatuluI Domn M. C. Sutu Vvd.
cu osirdia i cu tta cheltuiala P. S. Mitropolit al Moldovel k. kir Iacov, intru a sa ti-
pografie din noft gicut in SI. Mitropolie din IaI; aceste cartI, impreuna Cu mal
multe altele 2), de carI avem a vorbi mal qi cu manifestatiunile poetice ale luT
A. Viicarescu din acestaT ani, constituesc documentele culturalT din Domnia luI Al.
Moruzi.
Micarea culturala a Romanilor din Ardl, de la data acsta, nu este rara de le-
gatura cu acea din principate. Ca dovada vom aduce deocamdata pitacul luT A. Moruzi
catre Mitropolitul Dosithei, prin care-I recomanda diverse publicatiunI i axil din Ar-
de, numai ca sa le propage In tra, afara de cartea cu titlul Fire i obiceiuri tur-
cesda qi cu excluderea gazetelor. Tata acel pitac:

Io Alexandru Constandin Moruzi Vvod.


Prea Sf. ta Parinte Mitropolite al Ungro-VlahieT, ve! ved acsta tipariti insciin-
tare, ce aj venit catre Domnia mea de la insotirea tipografiei romanescT din Ora Ar-
dluluT, dimpreuni cu deosebita filada i insemnarea de felurile cartilor ce ad de a le
tipfiri acum noud In limba romfinsca ; ci dar, cat pentru Fin l i obiceiurI turcescI i
gazeturl, aceste nu sunt primite, iar geografiiI, fisica, filosofica i altele asemenea, aceste
sunt slobode, cum qi cele bisericesci i altele Dumner,leescT, prin cercetarea prea SfintieI
tale gasindu-le unite In tocmaT dula can6nele sfinteT bisericT a r6sarituluI, iari vor fi
slobode; pentru care sa i ara! prea Sf. ta la totl, cati vor sa se indestuleze i sa se
folossca de aceste, facndu-le cunoscut plata i vremea primireI, i sa are t Domniei
mele in scris o anafora. 1795, Martie 4.
Cod. XXIX, fila 24.

Cand In Ora se introducea cirti de diverse sciinte i prin dascalii francezi se fu-
ria in societatea romana multe din principiile revolutiunel franceze, poprirea intrareT
In Ora y5a gazeturilor era o msura fara de scop. Proibirea jurnalelor da nascere sa-
tire! i pamfletuluT scris. Alta-data In balade i doine, opresatul 1I canta psul sed; de
acum lnainte satira i pamfletul nu vor cruta pe mal mariI Vd. Cun6scem o piesa de
teatru, (prima in limba romana), care nu e decat un pamflet de .la .finea DomnieI a
doua a luT Alex. Ipsilante.
Ca representantl aT sciinteT urmza sa fie numrat! i doctorii, cae, in Bucuresci
i in unele judete, de sigur rspandd mal mult cunoscinte variT, enciclopedice, decat
asiguraii santatea publica. In 20 Iunie 1795, raporta Epitropia DomnitoruluT, ca nde
la o vreme inc6ce vedem ca s'a obidnuit de vin nisce barbierT i spiteri i de sine1 se

1) VOY despre acst4 carte, ce am scris in itheneul Romfin din lasi. luna Mal-Iunie 1861,
pag. 33.
5) Iatii inc5 una important: nSfinta i Dumnedesca Evanghelie, aeum intr'acest chip tipiritil,
In dilele prea luminatuluI i prea Inlatulul Domn, Io Alexandru Const. Moruzi Vvd., eu blagoslovenia
P. S. Mitropolit al Ungro-Ylahiei Kir Kir Dosithei i cu tedil osirdia i elieltuiala P. S. iubitorulul de
Duinneded Kir kir Neetarie Episeopul R6mniculul, in Santa Episeopie a 116mnieultd, la anul m'intuir&
1794; s'a tip5rit de Dimitrie Mihilescu, tipog. Romnie, si de Gheorghie sin Popa Constantin, tip. Roin-
nie, In folio de 159 lile.

www.dacoromanica.ro
BO

fac dohtorI, rara de a arta atestaturI i dohtoraturele lor la D-luI arhi-iatros, ca sa le


faca cercetare, si de va fi vrednic, sa le de voie a metahirisi si a cauta bolnavI. Epi-
tropia denunt intre altl cerlatanicg pe cid, unul Daniil care a.omorit o copila a Du-
misale VorniculuI Manolache Brancoveanu si un fecior de vrsta a luI Toma Comino, etc."
cela-lalt numit Pavel care om6ra Ornen! cu dohtorii mincinseu. Dupa propunerea
Epitropid, Domnitorul ordona isgonirea lor din Ora i dispune ca vel S'altar si Aga sa
nu mal permita practica la nici un doctor, fan!. prealabila cercetare o proto-mediculuI,
care singur 'Ate da libera-practica 1).

i) lo Aleccandru Const. Mor uzi Ved. i gospod. Zentb. Vlahscoie

Poruncim Domnia mea D-talc vel Spitar i D-tale ve! Postelnic Epistatule al AgieT, in t6t5 vre-
mea si priveghiall pentru unil ca acestia, ce cu nume cA sunt dohtorT, pricinuesc inseliciunT i primej-
diT de :m'irle la norod a nu fi sloboll a d'mbla prin politie, ci orl-care va fi venit aicl, sea va veni de
acum inainte, si'l tritnete/1 mal Antdid a se ardta la D-luT arhi-iatros, ca si-I cerceteze de oil pracsis, de
sunt cu adevdrat dohtorl cu vre-o mirturie in scris, i apia pe care iT va cundsce D-luT, le va da carte
la mAni, spre a fi sciull cii a acsti epanghelmi i vor fi sloboi, iar intr'alt chip si nu se primsci, pi
D-ta ve! Spitar si o facI acsta sciut la agenlie, el si se isgonsci uniT ca aceia, cii nu'l pohtim Domnia
mea a'l lisa si Amble ficnd inseliciunt norodulul. Asemenea i pentru acepti dout . . . ce se nu-
mese dohtorI, pe cel ce se afta' aicl si'l faceI teslial la agenVe, ca si se isgonsci, iar pe
cel ce s'a aflat la Tunarl si trimi/1 D-ta vol Spitar cioclit si-I ridice si-Iduci la Spitar, spre a se aerisi
cdte-va lile,si apol iaripl la agenpe si-1 faci teslim spre a se isgoni i acela; pi in scurt, de acum
inainte, sil priveghialt D-vidstri pentru unil ca aceptia, citad se va ivi venill niscare-va spiterl cerlitanT,
Cu nume cii suat si-I trimetell pe to[I la D-lul arhi-iatros spre cercet ire, i numal pe care II
va adeveri D-Iul cu carte in scris, cii sunt dolitorl cu adevdrat, aceia slobolenie a dmbla prin
politie la ce! ce'l va pohti, iar pe ce1-l-a1/1 si nu'i ingduii, ci dde la agenlie, spre a se isgoni de aicl
unil ea aceia negrepit. 1795, lunie 30.
Cod. XXVIII, fila 61 Vel Logof.

Prea Dmne,

Miriel tale, cil de la o vreme inc6ce vedem ci s'a obicinuit de vin nisce birbierT
i chimiagil pi spilerl si de sinesI se fac dolitorl file de a arta atestaturl pi dolitoraturile lor, la D-lul
arhi-iatros, ca si le faci cercetare pi de va fi vrednic si le de vole a metallirisi pi a cinta bolnavI, ci el
puind inainte felurimT de cuvinte mincimise, prilistesc norodul eu marT laude, cil sunt vrednicif a vin-
deca orl-ce fel de b6le, in1h inenii l ludndu-le banT le dad cdte cevapl impotriva patimel, ne al/6nd
pracsis, pi apta unde este nidejde si se scele, el II omciri cu un cias mal nainte, de care pi acurn vedem,
e:1 s'ad ivit douT inpI numindu-se eral)i pi dohtorT f6rte inepterl pi invd/a[T, incAt se laudi cil atit de 1:161a
ciumel vindecil pe fiep-care, cum pi de orT-ce patitn va fi, mime si apuce pe om Cu suflet, negrepit in
sc6I5. Pe unul dinteaceptl doul il chiami Daniil, carele a mora o copita a D-sale VorniculuT Manolache
Brancovdou i un fecior de vdrsti a lul Toma Comino, 2-lea Spitar, pi o fati' a luI Chiurei-134 i c
1-alt anume Pavel Amb15 aicl in Bucurescl iscodind in Vote pir/ile a miela norodul pi a le scurta via/a
fiede vreme; mal sunt pi al/il, dup5 cum fi ardtim mal sus, cara dinbli cu asemenea inseliciunl de
mema 6menil cu dolitoril mincin6se; pentru eme o netrebnici urmlre ca acsta, dupi datoria ce avem
pi are Epitropia la unele fapte ca acestea a priveghia, nu lipiina a insciint tale, printeacsti prea
plecati anafora, pi ne rugim Miele! tale si b'ne-voiescI a lipsi acepti doul inselitorI cu totul de aicT din
pimntul tire! MirieT tale, cum pi asemenea lor, pi orl-care se va mal iv, de acum inainte cu nume
de dohtorl si nu fie sloball a metahirisi bolnavI, pini nu va merge maT inteill la D-lul arhi-iatros ea
szlyi arete dovada in seria, de este dohtor desevrsit pi apoi dAnclu-i-se slobo)enie lar prin scrisdre,
alfa ml fie volnic a Ambla prin ora p la cel eu trebuinlii, precum acest obicaid este pi ciliar in [ra lor,
cii fiede dohtorat la mitad' nu este slobod si dmble nicl intr'o politie; de acsta insciinliim, pi cuna va
fi luminati porunci. 1795, Iunie 20.
Cod. XXVIII, fila 65. Isaac Ralet.

www.dacoromanica.ro
111

La 25 Iulie 1795, dupA anaforaoa CAimcmieT, se isgonesce din Craiova medicul


Palas, care prea putin sciint are de doftorie i intresce doctorI al Craiovel pe
Pavlu i Spiru, ndoftorT crestin, carI la multe locurT s'ad cercat i sunt 6meni procop-
sitI cu burla sciint de doftorieu. 1)
AlAturl cu medicir, carl dad ocasiune a se imbogilti limba rominsel cu terrnenul
de arlatan, s mention5m pe primul oculist cunoscut de istoria nstr cultura15, i Cu
atat mal cu mult5 plAcere, c5, pe cand sarlataniI erad indivii strinT, oculistul nostru
cel I-id este romnul Radu.
Iat documentul, care vorbesce de acest prim oculist al nostru:
Resolutia din 5 Septembre 1794 pe anaforaoa ce s'au fti cut in dosul jaiba*
Gherghinel, ce ati fost 6rb.
Ascultnd luminat porunca MrieI tale de la acst jalbg, am fcut cercetare
aducnd pe inssI jAluitcrea de fat inaintea astil si adevrul, am vOut-o betgA de
amAnduoil ochiI, Cu perdele, nezArind nicI cum, ci ca un bustn se lovea de totI p5retiI,
si de nu o purta altcinevasT, nu scia in cotro s apuce i sA mrg. Am chemat pe Radul,
ce s'a chemat a este dohtor, pe care l'arn intrebat de imite sA scie el acel mestesug
s'o vindece, si a rspuns ci !Ate, fiind a a invtat meste5ugul in 15untru EvropeI, de
la un doctor, de la care are si atestat cA a svrsit invttura acestuT mestesug. *1 asa
l'am tocmit tal. 30, cu dohtoriT cu tot, si intaid s'o vindece i apoT de Epitropia
baniT. *i asa, luand-o pe jluitre la casa luT, peste o lunA de 4ile, August 5, a avut-o
sdravn5 cu vederea cum a fost din inceput, strigand cu glas lAudAnd numele MdrieT
tale, rugnd pe milostivul Dumneled pentru bunA starea i indelungarea anilor vieteI
InAltimeI tale, cA s'a vopt din intuneric la lumia ; ci s5 bine-voescI M5ria ta a ni se
da poruncA, s dm numituluI doftor aceI 30 de talen I pentru ostenla sa, si bine ar
M'Aria ta, c asa om sl se ornduiascA, cu putin lf pe lun5, cte talen l 10 mult 15,
orT de la vre-un spital, sad de unde veI socoti Mria ta, cA se munAmesce el, si sA fie
pentru cAutarea de acest fel de patim pentru cel s'Arad, carI vin maT ta Vote 4ilele la
Epitropie si nu le d !T'Ana, si va fi MrieT tale vecTnicii pomenire.
Cod. XXVII, scara 19, fila 18. Isaac nata.

La 9 Sept. 1794, Al. Moruzi aprobA ambele propunerT ale EpitropuluT.


Cu referir* la spiferil, avem de la Al. Moruzi, din 23 Decembre 1794, o t'eso-

1) Anaforaoa Caimacamuluf si a Divanului Craiovet (Al. Calfoglu Ciimac., 16n Glagovnu, Barbu
Stirbel, IOn Br5iloiu Stolnic, Ioni(5 Argintoianu), din 25 Iulie 1795, vestesce, cii din dota doctor! al
CraioveI a murit unul si au r6mas numaI Palas, 1,carele prea putinrt sciintil av6nd de doftorie, at5t no
cAt si norodul de obste p5timim. Acum de la BucurescI viind un Pavlu i Spiru, doftort crestinl carl la
multe /ocurl s'ad cercat, si ilind ennenI procopsitY si co bun5 seiint5 de doftorie, ceI mal mult1 a do-
bAndit si dob5ndesc fotos, ajutAndu-se la neputinlele lar; pentru care Ilind-c5 se af15 cu acstA bun5
idee si sunt i Ornen! cinititI, purtindu-se Cu f6rte bun:i orMduiall, ne rugain M5rieT tale s5 te mitos-
tivescI, ca, Cu aseliimnt de talerl 500 pe an, ce aj fost ce1-l-a11 &flor!, s5 se orAnduiasc5 acestl duo!;
si acest Palas, ce a fost pAnS acum, va mergo de'sI va c alta trba sa, nearneslec5ndu-se n'A mult la
dortorieu. 1795, Iulie 25.
Cod. XXVIII, scara 7, fila 9 verso.

Domnitorul aprobi acesti aurora la 27 Iulie acelasT an.

www.dacoromanica.ro
112

lutiune, ca doftorul cel mare, impreuni Cu D-rul Caracas, sA inspecteze spiteriile i sA


pecetluiascA tele doctoriile vechl i stricate i s se fixeze tariful doctoriilor dupA taza
oficialA din Ardl 1).

Anaforaoa pentru doftorlile cele vechi, sd se pecetluiascci, ca ad nu mai fle prin spi-
ferii, ci s se aduces' altele noud.

/o Alexandru Costan. Moruzi Vvd. boj. mitos. i gpd. Zem. Vlahscole

Cu cale i de trebuinta, fiind a se da nizamul acestel trebl, ce este al obstel, porunchn Domnia
mea D-tale Arhiiatre, s chiaml tmpreuna si pe dohtorul Caracas, unde sil mal aducep si pe vre-unul
din hirurghil, care va fi practicos desdvrsit, i stringndu-I pe top spiteril din Bucurescl, de la tate
spiteriile, prin marafetul D-lul Epistatul Agiel, cercetap pe fe-care In parte de are anta"' spiterul
mestesug si sciint deplin a lucrarel doftoriifor, unde s facell i cautarea doftorillor, ce ad in spiteril
si cate vor fi vechl si netrebnice, !Ira de niel o energhie, acelea pecetluindu-le i dandu-le soroc de a
le radica si a le duce unde vor vrea, sa-1 indatoratl ca si aduci alte noud folositare, care &IV faca ener-
ghia lor ; si pentru pretul doftorfilor ce se aduc din launtru, pliroforisindu-vd eu cat se cumpdra In
launtru, cu cheltuiala lor pana aci, s socotip apol .adausul ce li se envine de a se pune la pret, ara
pentru celea ce se pot face aicT, sil se urmeze pretul acela, dupa taxa Ardlului, unde ldngd acestea
tte s ascult4I Dumnvistril si pe spiteril ce aii a provalisi si asa &tal nizamul acester trebT, s ardtatl
Domniel mele pentru tate. 1794, Dechembre 23.

Prea /naqate Dnine,

Nu lipsim eu prea plecatli anafora a insciinta Mariel tale, intre cele-l-alte trebuincicise obstieT, si
pentru rdndul spiteriilor si dohtoriilor dintednsele, care ail ajuns la atat de mare catahrisis, Incat a can-
tandisit, dupa ce nu fac niel( un fotos, fiind vechT, necautate de nimenea, fea si siricaciune, crIcl dandu-se
bolnavilor i nefacndull energhie, fiind vechf, de niel o trba, Il cotropesce bala, din care pricinil
urtnza si cele mal multe primejdif ; deosebit de acsta, si pretill doftoriilor se urmza l'Ara niel o Ha-
duiala, si cu o sum farte mare, nesuferita, si pentru ca s se pue aceste tate la huna ordndulala, dupa
cum s'ad dat nizamul cel cuviincios de catre intelepciunea M'Irlel tale, si la cele-l-alte tate urmza s fie
luminata porunca Mriel tale catre Durnnlul doftorul cel mare, i catre Dumnlul doftorul Caracas,
care mal anti facend acum cautarea tuturor doftoriilor de prin tate spiteriile, cele ce vor fi nu numal
vechl netrebnice, ci si sub banuiala ca nu'sT vor avea cea deplin energhia sa, pecetluindu-se de catre
Dumnlor, sil fie dator acel ce le va fi avut la spiterie, in soroc de Ole, ce i se vor pune de catre numi-
tiT, s le riclice, trimitndu-le unde va sci, ca ne urmand si dovedindu-se cli s'ad indraznit de a mal
vendut la cinevasT de acelea, s se arla si ca cel ce va vrea sil tie spiterie aicl In oraul Bucurescl,
scie crt este supus si dator la cercetiirile ce se vor face de catre D-lul doftorul cel mare, i de catre D-Iul
doftorul Caracas, a fi rdspuniptor, ca un pricinuitor de rdul obste!, nu numal a fi arse acele dofforiT
vechl, ce se vor gasi, ci si a i se face caljuta dojana, prin zabitul sda; lar pentru pret este l'arte lesna,
adica s se faca adaus la 4ece la fies-care fel de doftorie, urmandu-se pretul lor, dupa cea tiparita taza
a Ardlulul, suma! la felurimea doftoriilor, ce sunt aduse din launtru, iara Cele ce se pot face de aicl,
care se si fac, la acelea s se urmeze tot acelas pret, ce se cuprinde in taza Ardlulul, lar hotarirea cea
desilvdrsita rdmane a se face de catre Inaltimea ta. 1794, Dechembre 19.
Damitrache Ghica Ban, Nicolae Brdncoveanu, Vel Ban Bacovild , Enache Elcdrescu
Spcit., Vel Vist. Moruzi, Manolache Brdncoveanu Vel Vornic, Vel Log. Filipescu, Vel Vor. Grci-
distnu, Vel Vorn. Slcitineanu, Vel Logof. tirbei.
Cod. XXVIII, pag. .

www.dacoromanica.ro
ANEXELE I ADAUSELE LA ISTORIA ACOLELOR"

TOMUL I, CAP. I

1800-1828

www.dacoromanica.ro
ANEXELE SI ADAUSELE LA ISTORIA SCOLELOR"
TOMUL I, CAP. I
1800-1828
La pag. 83.
In Muntenia alegerea MitropolituluI Dositeifi, la 1793, inaugurza o era de cultura,
care trece i in secolul al XVIII-lea. B6la ciumel adusa insa impedicare mersuluI see,-
lelor, carl cele mal multe fura inchise din causa epidemia I).

Cellile tipdrite de la 1793 la 1810

Adunarea cazaniilor a multor felurI de cuvinte inv6tateire. 1793. Viena.


Pravoslavnica inv6tatur acum Inti tiparit pe limba ruminsca in Oilele prea
luminatuluI Domn Hi Alex. C. Moruzi V.V. BucurescI 1794.
Evangelie tit:Arita In qilele luI Alex. C. Moruzi V.V. Episcopia Minnie 1794.
Pravoslavnica marturisire a sobornicesca i apostolescel bisericI, in 4ilele
Constantin Neculae V.V. Bucurescl 1795.
Carte folositeire de suflet, talmacita din limba grecsca in 4ile1e luminatulul Domn
Alex. C. Moruzi din porunca prea sfintituluI Mitropolit Dositeiil 1800.
Mineiul luneI Octombrie retiparit la Buda in 1805, cu voia i blagoslovenia Mi-
tropolitulul Dositeid.
Orologill mare (Ceaslov) in pele Mitropolitulul Dositeiii 1806.
Nu mai citam aci niel manuscriptul de poesil ale luI Alex. Vacarescu, din 1796,
niel Retorica de la Buda 1798, niel viata lul Bertoldo, din Sibid 1799, nicl lucrarile luI
In Barach din 1800, cum si nicI numer6sele publicatiunI din Ardeal, intre carI catehisul
lul Samuil Klein 1801; Istoria Sindipel Filosoful, Sibi 1802; Patima mantuitoruldi de
Vasile Aron, Sibiii 1802; Biblia de Blaj a luI Samuil Klein 4795; Alexandria In ma-
nuscript si tipar de la acstasl epoca, cum si multe alte cartl tiparite in Moldova in
timpul important al 'Astoria lul Iacob Mitropolitul. Deca am renuntat de a aduce aci
intrga bibliografie este tot pe motivul, ca Academia imprima actualmente, Ode com-
plect4,si ilustrata acsta bibliografie i, In genere, de la cea mal veche carte pini
la 1830.

i) Dasc5lul Dumitru din Craiova, numit invgiAtor acolo Ind de Mitropolitul Filaret, Il reclami
lfa la Noembrie 1796, probind di el n'a inchis gc6la nicl in timpul ciumeT. Moruzi-Vod i-o acordS.
Ve41 Biserica Ortodoxilv an 16, No. 2, pag. 99.

www.dacoromanica.ro
116

Nu putem a nu mentiona aci o hartd Mae rard, aprpe necunoscutd, de carea


este legat numele lul Radu Golescu :
ATAAL
Xaprvi isepiikov
Ka0oXix rewypcuptx;
invcocz rilaporeiS Ecpco:pcc;
xcmxrertiv Orly itapikIXov xai
xXayfav auT1);
retopy87) ikrg euSgotcht;
"ApXovtoi.teyeat3 6opvtx8
PaUxavS rcaeaxt;
1800.
Tipdrit la Carol Skindelmaier In Viena.

Tomul I, cap. I, pag. 83, Nota **). Iatd intrgi inscriptiunea care se afla la sceila
romAno-slovensed de la Sf. Gheorghe :
cla acsta fdcut cu cheltuiala prea luminatuluI nostru Domn IG) Scarlat
Ghica V.V. eu blagoslovenia prea stAntuluI Mitropolit al Wei* Kiriu Kir Filaret, cu
mijlocirea blagorodniculul dumnealuI Banul Const. BrAncoveanu vel Logof6t, cu osirdia
popeI Florea, dascAlul slovenesc la 1759.
In ileIe prea indltatuluI Domnulul nostru Ia Alex. Moruzi V.V. s'a prefAcut
scla acsta din temelie cu indemnarea i sirguinta sfintiel sale phrinteluI Mitropolit al
Ungro-VlahieI Kiriu Kir Dositeid cu cheltuiala Mrid sale si a prea SflntieI sale i a
pdrintilor EpiscopT si a altor boerI neg,uttorI, fiind Epistat Dumitrie Ghisddvdt,
leat 1801.
TOMUL I, PG. 83.
Noi Cairnacamii Rometnesci
Fiind-cd biserica iscla de la AgiescI, care este a Cash* mreI sale Beizade Gri-
gorie Sutul, prin hris6ve Domnesci are mild de Vinrici la sud-Slaam RAmnic de la
totI ceI ce ail vii pldtesc Vindriciii dinteaceste poplire, adicd Putreda-din-Dl si din
Vale, IIerescI, Zbrald, RaducescI, Belciugata, MacsinenT, Insa cAte banl cincI de vadrd
prpdrul dupd ohiceid, s'ad dat acstd Carte a Divanului.... ce s'a ordnduit de Dumn-
luI Epistatu CasiI, carele sd Amble impreund cu vindriceriI DomnescI, sd serie vinriciul
acestor pop6re, i fdcnd (1116 catastise asemenea unul ca i altul, iscdlit fiind si de vind-
ricerl DomnescI si de ornduitul Casii, partea de banI a Casil ia ornduitul acesta
pe deplin, frd de a pretenderisi vindriceriI DomnescI a lua dinteacestI haul aI Casil,
niel cu nume de 4eciuiald, nicI cheltuiald pentru el, precum asa se cuprinde i In pon-
turile slujba vinriciuluI, de care scriem i dumnitale Taxildariule i slujbasilor acestuI
judet, impotriva urmare sd nu facet!. 1)
TOMUL I, PG. 83.
Tot asupra anuluI 1800-1801 aducem, pe lAngd textul din Istoria *ceileloru
mai sus indicat, urmiitrele :

1) Cod. XLVIII, tila 141.

www.dacoromanica.ro
117

Gratie inv6tAtureI ce se dAdea copiilor de cAtre invttorii francezI, prin casele


boierescI, se introduc ca studiI i alte materii de cat cele ce se MOW la c61a de la Sf.
Gheorghe. Sub influenta limbeI franceze se introduc, (p pe 4i, vorbe noul, chiar i in
limba cancelariilor 4).
Al. Moruzi a fost necontestabil un iubitor de culturA. El a preferit adesea s5. dea
c6leI ultimul ban al EpitropieI obtirilor 2).
AcestA preferintA a c6leI rsare i din urmAterele acte relative la ceda Ionacu
din Slatina :
Anaforaua iscAlit de Const. Filipescu vel Vornie 0 de Radu Golescu la 17 Martie
1800, motivatA de jaiba ce ail dat Domnitorului maI mult bojen i 1joierna1 din jud.
Olt. Aceiltia cer adAugarea veniturilor bisericeI i spitaluluI Ionacu, cum i a cleI cu
dascAl elinesc i romanesc. lic jAluitorif, ca a cercetat impreunA cu Neag,a, sotia mor-
tuluI lonacu i cu GavrilA nepotu-s6a, i a constatat ci veniturile sunt nesuficiente
ca sd se infiinteze spitalul, i decI se 1.60. DomnitoruluT,0. boieril subscriitorl anaforaleI
sustin rugAciunea lor : nA. li se primi rugAciunea, ca in locul spitaluluI, din venitul ce
are acum acea sfantA bisericA sA se intocmscA c(51A cu dascAl elinesc i romilnesc pen-
tru inv6tAtura i procopsla copiilor locuitorilor de acolo, (lind tot intru pomenirea
mortuluT ce ail afierosit acele mili pentru spital i maI vrtos a Mriel tale; cAel se
incepe In prea fericite ilele MArieI tale o rdd indestulatA de unde se pot addpa s6r-
manil copil Cu inv6tAturA i procopslAu.
Anaforaua cere sA se rnduiascA EpitropI clei i bisericei in locul luT Toma
Deleanu, care nu mal voiesce a r6mnea, EpitropY nouI: Nicolae GigArtu i GavrilA ne-
potul luT Ionacu, 6menI de ispravA i cu temere de Dumne4eil. Acet1 EpitropI sa in-
grijscA i de cimelele din Slatina cu 100 de talen, earl ar fi trebuit sA se dea spi-

Domnitorul Al. Moruzi incuviintzA propunerea cu care s'a invoit i clironomil luT
Ionacu, in 18 Martie 1800. Domnitorul recun6sce importanta qc6leI prin resolutiunea sa.
O orfanotrofie avea sh se inflinteze dupA speciale legaturl, la biserica Manea-
Brutaru. 0 parte din dota acesteI orfanotrofil avea sA se ja din partea sufletului luI
Enache VAcArescu. Am vOut insA cl din acstA parte a sufletului s'ail dat urmailor

1) Lea in 1800 aflArn vorbele urinAtre : Compromis (Cod. XLIII, fila 224 verso), fundamen-
tal ocnelor (actul din 1801, Apriiie 10), canale = canalii (Cod. XLIII, fila 450), ordin (1801, Septem-
bre 6. Cod. XLIII, fila 470), sequestru (Cod. XLIII, fila...), bagatele, (Cod. XLIII, fila 450). AflAm ind
ei forme noul: lefaeti = lefegil (Cod. XLIII, fila 250), a pritesti = a ocasiona; vorba veiquin, fawn=
vylurAm, fAcurAm, continuti a fi in uz. 422, Cod XLIII. Asemeni se scrie men: a !ant, aii Vis, in
loc de a ylis, a fAcut. A ()ice vorbe muscAlescI = injurise. (Cod. XLIII, fila 450). Iorgovicl Paul in-
trodusese in limb5 Ind la firma secolulul XVIII multi neologisml.
?.) 1801, Martie 10. MateI FAlcolanu, Vornicul obetirilor, raportzi lul Alex. Moruzi, di este in
deficit Casa ei nu are cum pltiti tte spesele obligatoril. Domnitorul pune resolutiune :
D-ta vel Vornic al obetirilor, am velut Domnia mea anaforaua ce ne fad, la care rspundem
D-tale, cA trebue nti Ufa dascAlilor i lfa i cheltuelile cipmegiilor sA li se dea, pentru cA acestora
li se cade dupi dreptate mal Antifi a'1 lua dreptul lor, nu numal pentru cti slujesc in adever, ci mal
vrtos pentru cAci veniturile ecedelor i veniturile ciemelelor se iaal la cutie intregI i curg dupil ordn-
duialA nescillute pi nu trebue aceste veniturI ale eccilelor ei ale ciemelelor, cari stint ornduite pentru
plata dascillilor.... a le cheltui in altele Epitropia. Drept aceea, dupA ce vei da D-ta mal Antiii dreptul
acestora, apol vet iconomisi pentru ce1-1-alti lefa,i, totl a li se da pe cAt li se vor ajungeis. 1801,
Martie 14.
Cod. XLIII, fila 250.

www.dacoromanica.ro
118

luT Enache Vicarescu, flind scapatatl. S'aa vindut juvaerele luI Enache Vacarescu pentru
importanta suma de 6.384 take, dar in compturile pe 1798-1799 ns'aa trecut chel-
tuitI banil pe alt-ceva, in loc de a se complecta, cum se hotarise, chiliile orfanotrofiel.
Al. Moruzi nu este culpabil de acsta 0 nu putea face altmintrelea de cat a aproba, in
29 Maid 1801, propunerea ce i se facu, ca sa se permita la unil mahalagii sa zidsci
el chili! pe locul bisericeI, de Ore-ce nu se mal putea construi pentru orfanotrofie, banI
ne mal fijad pentru acest scop i).
In scurtul timp al DomnieI a II-a 0 in Domnia I-a a luI Alex. Moruzi aii aprut
cate-va opere atat in Muntenia, cat 0 in alte provinciI romane. Aceste opere nefiind
cele mg multe cunoscute D-lul Gaster, de Core-ce nu le-a citat in n Cristomatia sa,
credem util a aminti pe cate-va in note preste cele aduse maI sus 2).
Am vaqut cum se organizase in ultimiI ani al secoluluI XIX-lea colI de cantare
de musichie. Dimcea protopsaltul tinea la 1800, Aug. clasa de musica bisericsc in

I) Cod. XLIII, fila 344 verso. Ind documentul :


lo Alexandra Constantin Mor us Voevod i gospod
Primitd este Domniel mele cererea acelora ce voesc a zidi chilil pe locul OrfanotrofieL la bise-
rica Mang Brutarul, si poruncim sl aibd to:St voia i sloboqenia la acsta. 1801, Iunie 5.
Prea Indgate Divine,
Ma in trecutil anl avnd cutia OrfanotrofieT acel talerl 6.384, din vlOarea juvaerelor luT Ianache
Vdcilrescu, se Meuse chibzuire de a se zidi chilli pentru Orfanotrofie la biserica Manil Brutaru de aicl
din Bucurescl ot. mahalaua ManiT Brutaru, earl bani fiind-ci se vkl In alte trebl ale Epitropiel prin
cotell, ot. Mt. 98 01799, iscilite de D-lor VeLtil hoed de atuncl, nu mal are Orfanotrofia nicl un
ban spre a se zidi chiliile, de cdt niste var i nisip ce se afld acolo, fiind-cd cArdmida feel repus, si de
cdt opt chilil ce se vkl zidite, acum flind-cd unil din crestinT din chiar bun cugetul lor indemnAndu-se
voesc a zidi i alte cdte-va chilil tot Inteacelap loc al sfinteT bisericT Manil Brutaru Cu Ins* cheltuiala
lor fill a li sd vedi numele, cer voie i slobozenie de ale si zidi, pentru care nu lipsim a Insciinta
riel tale, si vom aves luminatd porund de urmare. 1801, Maid 29.
Vel. Vornie a/ ObAirilor.
Cod. 43, fila 344 verso.

2) GififHTA WH AMF113E14CK4
6KAHrEA1E (ro)
YIKSaa +H1716 KNH THI1Kj1HT7 4H SHAME op*
rt8MHH4T8A8I1 WH np-k 4113tAll,AT8A611 MAN,
flAIAAHA138 KOHCTMITH11 11101363H KOIKOA, (ro)
KS KAAPOCAOKEHHA fill* G4SIHRHTS/1811 111HTp0APIT
AA XHrpo-Fularleil
K1111 i1,040,E8
WH K6 TOATK 0C+13AiA WH KEATSiAA4 nrk C215111111,Th CAM
10KHTOplOAS11 AE AMMO;
KHpla 1111111EKTaplie
enucKontM PAmuuKSASil f ro
4H C4S4HTA eflHCICOfli aPAMHHICSASII
AA ANSA 1117fiNT8HA fIVI (1794).
Wag THIWEIT M AIAHTPh 11/111p1HAOKHLI THH. PAM.
WH M rEWJWYE CHH 11011A KOFICTAHTHH THH. PAM.
tc'. Pe susul pagine! IS. HS. In jar chenar tipografic.
Pe contra-paginA:
GTlixSou 110ITHIIE (10) aanpa GTEMEN I113* (... rupt)
TWA CAKKHTISASH WH KAAPOLIECTHKSASH (... rupt)

www.dacoromanica.ro
119

Bucurescl, in locuinta lu, in hanul luI Constantin VodA. Se vede cA Epitropia obti
rilor nu-1 plAtise lfa mal multe lunT si el reclamind la Domnitor, acesta ceru infor-
matiunl de la vel Logoffit BrAncoveanu si de la vel Vornic al Obstirilor Matel
coianu.
Acestia rspunserA, cA Paducnd pe Dimcea protopsaltul inaintea wistrA si are-
tAndu-I cele poruncite de MAria ta, '1-am indatorat de ail dat zapis la Logofetia Diva-
nului, sub a sa iscfiliturfi, legAndu-se ea sA-si urmeze datoria lul, a paradosi cecraciri de
musichie; arfitAnd iarAsi in felia isalitA de dnsul si pre ucenicil eel are, earl sunt la
numfir 17, spre a le fi sciut, sA mrgA la odaia ce are in. hanul luI Constantin VodA,
sra dupi vecernie la 11 csurl, si le paradossd pilnfi la un ceas din mipte. Deci dupfi
acstA legAturA i prins6re ce prin zapis a dat, sA fie luminatA porunca MArieT tale
clitre D-luT vel Vornic al obstirilor, ca sa i se de lfa ce are ornduitA de la Cutia
atAt pe lunile trecute pAnA acum, cAt si de acum inainte, sA i se de la vreme, ca
si el sA se indatoreze de a'sI pAzi legAtura sa ; iar hotArirea cea desfivrsitA rfimAne a se
face de cAtre InAltimea ta. 1800, August 5..
Domnitorul ordonii : nIntArim i Domnia mea anaforaoa D-nluT vel Logoffit de
tra de sus si a D-luI vel Vornic al Ob$irilor, ca sA i se pAzsell dascAlului Dimcea
acstfi ornduialA, dupA zapisul ce ail dat, poruncim D-tale vel Vornic al Obstirilor
sA4 daT oroduita lfa, precum se cuprinde mal jos.. 1800, August 21 (Cod. XLIII,
fila 479 verso).

.."1-k,..Ef>2441 -4 -.. - -- D4-1

flAfadHAIIS KOCTAHTHH liopSsu KOEKOA

Iw fine

ttH APS

Corb
Ko. sand pe un Sip
Men cruces
In pilau
EA 11)

ACIAW +Min8npn tle C'd8 +HCIMHAT


AOMHSASH liAladHApS, M Ad XC H C'AS MT.
BOSOM CTKHAH 1110A.A,OKEH AA dAtKIA37,
KOPESA AA KAAAKIFH AOMH AA +NKPEAHHOsK.
flmxmoaw CTEME M AOMHTE 4HKOpSHAT,
KAN AI AA MAMBA; if CAS +HKPEAHHHAT,
Ilpf AMHSA flAlAdH,A,pS q*A M 6SHR
IIKACKKA AMUSES KS MSATK GHpSHIIRK,
qf AIWA% Aomirktin Rap PSimwkocx
Makin WA IIST*PHHK Melt 4.11T7ACK1.

kn.>. 3334.-tcEE0).443g4<E2)*-4cE4S341iD4-4<gg-

www.dacoromanica.ro
120

O incercare de scedA de zugrAvire se face in 1800. Mitropolitul Dositeifi, In 21


April anul 1800, r6gA pe Alexandru Moruzi sa acorde scutire luI Minen, din satul GAr-
desci, judetul VAlcea, frate ca singhelul Mitropolid, care ail pus pe Mincu de-ati invAtat
copiI mestesugul zugrtiviel nslujind sanlel Mitropolii i sfintelor Episcopil Arges
BuzAil cu mestesugul zugrAvirel sale frte cu bunA plicere.

UrmzA prefata dedicatorie cAtre Domnitor, a lul Nectarie Episcop de R6mnic i Noul
Severin.
r...MAria ta te nevoiescl pururea a le cAstiga: Ant6iii cu folosul facerel binelul de obste, ca sA
crescA si sA se liltscA cuvntul Antel scripturf, nu nuinall in tera Marie! tale, ci si in t6te (grile
finuturile ce vorbesc in limbo ronicindscii, pornind a se serie a se tipAri multe felurI de dill spre
folosul a tot sufletul crestinesc.
Purtiitor de grije flind tipograf, Sfiuia sa PArintele Kiri Kir Grigorie, erodiaconul economul SI.
Episcopil R6mnic. (Pe pag. din dosul Icnel Sf. Ion Teologul).

20) Carte folositrire de suflet


despalit5 In trer 011:
Dintre care
cea d'Ant6i6 coprinde
invtAtura cAtre duhovnic ;
a 2-a canemele Sf. Ion Pustnicul.
bra a treia :
sfAtuire cAtre col ce se ispoveduesce;
tAlmicitA din limba cea gredscA,
acum Intru a doua domnie aicea a proa luminatuluI Domnulul nostru
Io Alexandru Constantin Moruzi Vv.
din porunca proa Sfinliel sale Kiriu
Dositel arhiepiscop i Mitropolit
a taii Ungro-Vlahia, cu a c5ruia
iarAsI blagoslovenie si cheltuialil si a doua rA
tipArit spre folosul cel de obste,
la anul 1800 de Stanciu Popa tip.
Pe contra-paginii stihuri politicescl asupra pecetel din cor6na prea luminatulul Dome lo
Alexandru Constantin Moruzi Vv.
Ambele miircl. Apol versurl:
nDou sernne ce in pecetie s'aii insemnat
DonanuluI Alexandru s'a6 Incredintat.
Un semn cA an' fost Dome al Moldovel il ardt5,
Alt al /Are! RumAnescr Ind s'acstri datii,
S ptA stApAni cu bond-voire
IndelungAndu-1 pe el intru norocire
Sunt cu mult inferire versurile acestea, de cat cele ce la 1800 tipAria la Sibid, Ion Barac, in
Icroinia 4spSmocISASH Aprils IIIH spir dipSmo4ce4 GAM MEIACTPSmii ICS napSn AI 44" 80 (Sibiii):
aTe visaifi miscAnd din buzA,
0 t prea drAgAlasA muzA,
Ver.! glas Ingeresc din gurA,
Care inimile furA,
Furil si le arnilgesc
Dui:a ce le Indulcesc.
Te rog muzA mingAi6sA,
Care anti cAntirf frum6s5,
putinticA miere
Din mAestra ta putere
(Din bibl.

www.dacoromanica.ro
121

La 17 April 1800 Donnnitorul aprobh scutirea de dajdie pe drepte bucatele lui


Mincu zugravul i ord6nh VisterieT sh-I fach carte de scutire 1).
In favrea bisericei ic6leI publice din satul AgiescI 2), dar trial ales in favrea

i) (Cod. XLII, fila 297).


2) Brisovul Maria' sale Beizade Gregorie Betted, Inset la pop6rele de la sud Olt, cele ce se
cuprind la hrisovul Mircuteti, care sei iae cdte trei banti, tiara nu ccite cincti.
Nu sunt alte semne mal ardt5t6re cu care se indatoresc cel ce obl5duese pre parndnt si an
st51janirl de WI si de norede, care se numesce itichipuirI sufletescl ale lut Dutrine4eu, spre a urtna
adici inchipuirel cerescel stApanirl de unde li s'au dat stApanirea pre p5indnt, decat facerea de bine,
harazirea din darurile acelea ce s'aii Invrednicit de la cel de sus a impilrtrisi si a hAr5zi la locurile
cuviincise dup5 mdsura mare si micil, dupil trebuintil i dup5 cuvint ce are fies-care ill parte si de
obste ; decl invrednicindu-ne i pre nol Domnul Dumneqeil a oblidui Tara Rumiloscii, in care avdnd
luminatul Beizadea Gregorie Sutul moii, vil, morT, i alte namestil Cu trebuinta de dmenT pentru slujb5
poslupanie, dupA cum ail si alte case domnescI, boerescl i mn5stirescl, i LIDO acsta avdnd
alte harurl domnescl, am bine-volt Domnia mea, dup5 rugiciunea luminAtid sale, de i le-am innoit
si le-am Int5rit l6te acele cate prin hrisvele i c5rtile Domniel sale fratele Mihal Vod5 Sup, Orin-
tele luminiel sale, ce le-am g5sit in condicile DivanuluT s ale Visteriel, avut h5rAzite, ca sii le
aib5 si de la Domnia mea, ad una sutil doud-qecT liude scutill in catastivul Visteriel Domniel
c5rora sii Ii se dee pecetluiturl pre numele i chipul Tor, treT-qed liude osebill pogonasl pentru lucrul
viilor de la Santa sud. Buzdil, iarrisT din pilmntenT, Cu pecetluiturl la manile lor, ca s5 fie si uniT
altil nedajnict tntru telte, una sutil cincllecl liude a dusl din strdinitate, c5rora sil li se urmeze ordn-
duiala intocmal dupil hris6vele frateluI Mihal VodA Sutul, spre a da adic5 numal cate talerl qece la
Visterie pe an, cel mal cu putere, In doud sorke i cel mal sciipAtatT numal ate talen l opt, iar de
altele s5 fie intre tte nedajnicT i nesupdratl ; trel mil de 01 s5 aib5 rildicatur5 in catastivul Visteriel
Domniel mete, si a lua de la cloud balciurl intr'un an si de la tirg pe 1.61A sptdmana ce s'aii rdnduit
a se face la mopia luminiltiel sale, Agiescl, din sud Ilfov, sci fie o fclci biserica luminei (id sale
de la Agiescti, care pad ;ti bisericei sci aibd a lua pre tot anul i mila vindriciulta, ce este
ordnduitA ad : de la slam Minnie, Poporul Putreda din deal si din vale, HerAscl, Z5plijal, Bilducrsci,
Belciugata i WicsinenI, din acestea pop6re sil ja tot vinAriciul, de vadrA c5te cincl haul si pirp5rul,
dup5 obieeiu, de la eke dintr'aceste popare nu vor fi a lul vel Sp5tar, si de la sud Saac poporul Arva,
Urselia, valea HumeT, valea Orbi, Tocilele, valea D5brobmil, valea Cepturel, fata Cepturel peste ap5, vales
Meghiri, valea TiganuluT, valej MtnistireT pi valea luT Stan, de la aceste popdre 51 iae vin5ricia pe banI
trel de vadr5 fAr pilrp5r ; de la sud Dambovita poporul C5rcinovele, Bucsa, gura Ocnitel, Grago-
tenT, Razvad de jos, S5r5f6ia, DoicescI, Laculetele, Via bdtran5, de la aceste popre sil iae vin5riciu
pe haul dol de vadr5, si de la sud Olt poporul Rogeaele, Ostra, NAndsa, Slilvitescl, BArsescl, Cretescl,
CrAitenl, Oltul de sus si Vedes, de la aceste pop6re sA iae vinilriciul pe banT cincI de vadril i pilrp5rul
dup5 obiceiu. Un Ispr5vnicel scutit el si drepte bucatele luT, de vinariciu, de dijmArit, dol preotl si un
diacon i doT grinticlsi un dasc5I s5 fie la bisericS t;si sc6la de la AgiescI scutitl ; una sutil cincl-qecl
bolovanT sare de la Ocn5 sil ja biserica si scdla de la AgiescI pre tot anul ; s5 scutsc5 si patru scaune
de carne si cincl cArciume, aicT in Bucurescl ; asisderea si din venitul slujbiT gostin5ritultit, s5 Lie sc6la
biseriea de la AgiescT talen l una mie cincl sute. Drept aceei, ca s5 se p5zdscil i s5 se urmeze casiI
luminiltiel sale Vac aceste mal sus numite harurl si mill domnescT, am dat acest domnescul nostru
hrisov de fularire co domndsca ncistr5 iscilituri i pecete, Cu credinta prea iubitilor Domniel
mele fil Alexandru, Dumitrasco, Gheorghe, Nicolae si loan Vvd. i cu m5rturia Dumndlor cinsti-
tilor i credinciosilor boerilor velitl al Divanulul Domniel mele : Pan Manolache Brancoveanu vel Ban,
Constantin Ghica biv ve! Ban, Epistatul Logofetiilor mart, Gheorghe Mavrocordat ve/ Postelnic, Con-
stantin Filipescu ve! Vistier, Stefan V6c5rescu ve! Vornic, Gregorie Brancoveanu vel Vornic de Tra-
de-jos, Barbul Stirbeifi ve! Vornic, Barbul V5c5rescu vel Vornic, Scarlat SlAtineanu vel Vornic al
obstirilor, Nicolae Racovit5 vel Logofdt al obiceiurilor, Petrache Ridoride vel Yornic al politiet, Du-
mitrasco Racovitil vel Clucer, MihaT RacovitA ve! Pahar., Alezandru Filipescu ve! Sluger, etc., si s'au
scris hrisovul acesta la al treilea an dintru antdia Domnie a DomnieT mele, aicl In orasul scaunulul
Domniel mele BucurescT, la anul de la nascerea DomnuluT Dumneleu i Mantuitorul nostru Isus
Hristos. 1804, Septembrie 25, de Chirit5 Logofdtul de Divan.

www.dacoromanica.ro
122

proprietaruluI moieT, Beizade Gregorie Sutu, Domnitorul d, la anul 1804, Septembrie 25,
un hrisov de miluirT i scutirT.
Am aretat deja ca adese-orT crearea une! coll satesci era, nu atat In interesul
culturel nationale, ct spre a legitima acordarea de unele privilegil i folosinte creato-
ruluT cleT.

ADDENDA.

Sub domnia luT Mihail Sutul.

TOMUL I, PG. 83.


Niel o prefacere insemnata nu gasim in cla, In scurta domnie a luT MihaT Sutu.
cala continua a existe, sad mal drept vorbind a vegeta. Cu referinta la c61A, nu afla-
ram din domnia luT MihaT Sulu de cat vre-o dou6 acte. Unul mal insemnat este ana-
foraoa marelul vornic al obtirilor, din 20 Ianuarie 1802, prin care arat, motivat de
jalba data DomnitoruluT, de Raducanul ucenicul cifileT domnescl, a acest colar este
fecior de eimenT de cinste, dintre pamntenT i se afl i acum staruind la invtatura
cartil la clila domnsca, din a caruia siling ad i prohorisit, luani putere de Invta-
tura, dupO cum se vede i din sintesis al jalbel ce face catre InAltimea ta i mal virtos
din tacrirul dascAlilor cleT domnescl m'am pliroforisit ca are i mal mare putere la
invtatura, paradosind matematica, dar fiind fall pArintI i mal virtos scapatat i nea-
vnd vre-un ajutor de al lesni rivna i silinta ce are spre inv6tatura, nu putini zatic-
nla a avut 0 are la procopsla, neavnd niel cele trebuinciase carti de inv64atura i
niel hrana vieteT. i aceT talen l 7 ce'T are din mila domnsca, WA pe luni de la cutia
milostenieT, dupa starea EpitropieT in care se afia acum, cu lipsa banilor, nu i-se di pe
telta luna necontenit i ca sa '1 traga inima spre mal multa Invlfitura i ca sa i se les-
nsca rivna ce o are spre dansa i spre a se face Oda i la altI feciorl de boerT plimn-
tenT, de se va gasi cu cale de cAtre Inaltimea ta, si i se sporsca lfa pre lunA talerl 7
cu talerT 8, adica talerl 15 pre luna, care led sa. i se mute, dup4 cererea sa, de la cutia
milosteniel la cutia clelor, spre a-T lua cu Inlesnire pe tt6 luna, cu care si OM sa
'T lintmpine cele trebuincise spre Inv6tatura . 1802, Ianuarie 20.
MihaT Constantin Sutu aproba intocmaT propunerea acsta 1).
Al doilea act este din 17 Februarie 1802. MaziliT i sateniT din satul Micesci, ju-
detul Muscel, s'ad jaluit WI Mihal Sutu, ca ad un dascal anume Chirita, care Vat adus
din alte WU pentru inv6tAtura copiilor i pentru cantrile bisericeT, fiind-di numaT un
preot ad. Pre acest dascal satul nu l'a pus la cisla pentru dajdn, dar zapciii Para drept
11 sup6ra.
Skean se rgi ca dascalul Chirita sa. fie scutit de dajdii, ca si pazsch biserica
iar copiiI ce 'I va invta carte si 'I pltscA fie-care dupa cum se va Intocmiu. Ma-
rele Vistier, cu anaforaoa din 4 Ianuarie 1802, propune luT Mihal Sulu scutirea ceruti
i domnitorul hotaresce: ',Dam domnsca nstr intarire la mana luI Chirita, ca si fie
nedajnic i nesuprat, spre a fi de ajutor la biserica i de InvIsttur copiilor satulul.
1802, Februarie 17.

I) Cod. XLIV, fila 61.

www.dacoromanica.ro
123

TOMUL I, PAG. 84 92.

Sub domnia lui Const. Ipsilante

Constantin Ipsilante era un om cult, precum l'am vOut si in Domnia din Mol-
dova. Acesta ne explica graba ce a pus, sosind in BucurescI, de a intreba pe boerI des-
pre situatiunea sclelor. BoeriI, la 4 Decembrie 1802, presinti Domnitorulul anaforaoa,
prin care II arata ca, conformandu-se ordinulul Domnesc, ail cercetat socotelile scale-
lor, precum le-ail presentat Epitropia obstirilor. BoeriT ail constatat, ca se v6d r6msite
la eparhii din venitul scale/or, pre acest urmator an 1802, baniI ce s'ad semnat mat
jos, talerT patru mi.( una sut, banI 80. Pentru care cercetand pentru ce pricina nu s'aii
implinit acsta rmasita ? arata Sfintia lor parintiI Arhierel, ca uniI.din Egumenl iic, ea,'
li s'ad intmplat paguba din cutremur si ca niel scale nu sunt asta una data si cu acesta
fac prelungire. ',Dec! fiind-ca aceste iraturT sunt canonisite, cum 0 cOlele se afici des-
chise inaltind copiii, gat cele gall de prin judele, cat si cele de aicea din BucureseT,
adick cea elinsca si cea ot Sf. Gheorghe-Vechiii, a dror dascalI IsT cer dreptul lor si
Epitropia nu are de unde le rspunde, sa fie luminata porunca Mriei tale catre Prea
Sfintia sa parintele Mitropolit, ca sa rinduiasca mumbasir la amdndou6 aceste eparbil
ca sa string% aceste rmsite de banT si sal faca teslim la Samesul Epitropiel, spre a'l
avea sub pecete, ca un amanet, papa se va da a doua luminata porunca a Mariet tale.
Catre acesta artam InaltimeT tale, ca din iratul scalelor opresc eparhiile pre an cate
talerl 2670, insa Mitropolia, i Episcopia Argesulul talerT 600 pentru lfa a 10 dascall
de prin judete, cu unul din orasul PitescI; Episcopia Arges talert 1400, Insa 500 sim-
bria dascfiluluI elinesc ot Craiova, 120 al dascalulut slovenesc ot tam, 300 pentru ciad
dascalI de prin judete, 240 unuI dascal grecesc din orasul Rdinniculul sud Valcei, 240
pentru Gearah (u-kpAK) de la Ramnic si talerI 670 EpiscopieI BuzuluT, adica 250 sim-
bria dascAluluT elinesc al BuzuluT, 240 simbria doctoruluT de la spitalul Garlasi
(my/lama) si 180 simbria a 3 dascalI de prin judete. In cat pentru dascalul elin din
Buzdd si pentru doctorul de la spitalul Garlasil scim si noT ca acestI doul sunt acolo la
eparhie si 'sl fac slujba lor, iar acel 3 dascli de prin judete, cum si ce1-1-alt1 dascalT,
i GearahiT de /a cele-l-a/te fret eparhil nu scim de ad fost In slujba, ca sa aiba pentru
ce li se da plata, mal vrtos In eparhia RamniculuT, uncle din tulburarile ce ad fost In
partea loculul este sciut ca dascalT In Craiova semi pre la judete ot preste Olt n'ad fost,
Cu tate acestea facndu-se luminata porunca Mariel tale de a se cerceta, se va da Inal-
time! tale deplina pliroforie, iar hotarirea cea desvirsita rmane la Maria ta. 1802,
Decembrie 4.

116m4itele
Taled Ban!
3375,80 La Mitropolie,
725, De la Episcopia IlamniculuT, id.
4100,80

Voda Io Constantin Alexandru Ipsilante pune resolutia : Dup6 anaforaoa ce ne


fac Dumnlor boeril velit, ce ad fost orinduiti asupra Epitropiel obstescI, scriem prea
Sfintiel tale parinte Mitropolit al Ungro-Vlahiel, sa rinduescI mumbasir, ca dimpreunti
cu orinduitul EpitropieT, ce este la Cutia scalelor, sa implinsca acestI banT si sa ne

www.dacoromanica.ro
124

aduca orinduitul Epitropiel rspuns cum ca s'ad fcut teslim, carele nu are a primi seat.]
a cere vre-o geciuial de la acestl banI aI salelor obstescI.-1803, Ianuarie 6 4).
Anaforaoa mareluI Logoft Nicolae Brancoveanu, din 10 Martie 1800, constatl
ca Archimandritul Partenie aU fost obligat In 1797, Ghenarie, de a se Imprumuta cu
150 talen, ca sa achiteze acsta suma. ce Episcopia de Rdmnic era obligata s dea pre
fie-care an la cfila domnsca din Craiova, conform brisovultif din cea-l-alt Domnie a
lui Alexandru Moruzi, pentru intocmirea sceileI din Craiova. Acesti banI ad fost refusat
Episcopul de a-I da ; dara Caimacamul de Craiova a apucat pre Arhimandritul Partenie,
care la acea data avea epistasia Episcopiei. In calitate de Epistat s'a imprumutat pen-
tru a plti acsta subventiune. Acum nu me este Epistat i creditorul II apuca pro el,
in loc de a apuca Episcopia.
Dommtorul, In 14 Martie 1800, ordona Caimacamului Craiovei biv vel Postelnic
Nicolachi nsa faca tacsil banii acestia de la Santia Sa Episcopul de Mamie la jaluito-
rul Constantin loan i Sfintia sa in urma, de va avea ceva cu Partenie i va cauta-, 2).
Din anul acesta avem un adevrat buget al sc6lelor din judete si din Craiova
Bucurescl. Aceste scolI continua a functiona dup organisatiunea de la 1776.
Este de observat insemnatatea ce tot mal mare o capt in sfera culturala doc-
torif trimisi prin unele judete. Acsta se plite vedea si din hrisovul pentru ornduiala
doctorului, a spiteruhri si a gerahului Craiovei. Doctorii stint in legatura cu scdla 3).
Tot-d'a-una simtit, la ocasiunea numer6selor procese pentru hotare de mosil,
necesitatea de ingineri hotarnici. Para la inceputul secoluluI al 19-lea msurarea se

Cod. XLII. Pag. 40 verso si 41.


Cod. XLII, fila 241.
Io Canstantin Alexandru Tpsilante Vvd. i gospod Zem. Vlahiscoie
Cinstitilor si credinciost boerilor DomnieT mete Dumnv6stra epitropilor al spitalurilor marl,
ffind-ca patima de coraca este o beila cumplit i primejdisa ca napraznica ciuma, din care multi pa-
timesc si se primejduesc, trebuinta este dar a se alb si pentru acsta un doctor osebit obstesc Cu sciinta
de tainaduirea acesteT patiml, care sil se alle gata, preste Vita vremea, la intimplare de trebuintil, si
cil Neagul este cu sciinta deplina doctor acesteT patitni, carele a fost i cercetat la mull! pitimagl si
aretat inteadever folositor, cum si la judetul Vlcel au fost tramis de catre Domnia mea in anul
trecut, de ail cautat atitia locuitort ce patimet; cuviintil este dar, ca dup6 slujba i mestesugul sdu
aiba i cea cuviinci641 plata de leafl curgatre a 'sl-o lua in vreme de a nu se isterisi si de a se
afla cu Or* osirdia inteacsta, spre folosul de obste, a caruia leafa, cu Vote el era orinduit de a i se da
de la cutia obster, pre Luna talen t patru-geel i altI talerl dou6-gect o data numal la luna lul Main* pentru
ierburI, cart se fac intr'un an taleri cincI-sute, dar fara de orinduiala i filra de vre-un cuvint l'am
Domnia me i aruncat cu leafa 14 In socetla banilor scedelor, de unde i nu Ole a 'VI-o dobindi, in
vreme ce banil trebuesc sc6lelor, care am intocmit la Craiova si la cele-l-alte judete; pentru aceea dar lata
'I faccm Domnia mea orinduiala si hotarlm, ea acestr einct-sute talen t pre an, adica cite talerT patru-Oect
pe tuna si dou-lect la luna tut Maid, sa i se dee din baniT spitalurilor marl ; de care si poruncim Dum-
nvdstra, el pre teita luna sil dap Dumnvoistra acsta orinduita leafa din banil spitalurilor, urmindu-
i-se acsta orinduiala pre teita vremea, tol. pisah gd. 1803, Octombrie 15.
Cod. XLIX, fila 106.
Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd. gospod Zem. Vlahiscoie
Iubitorule de Dumneqeu sfinte Episc6pe al sfinteT Episcopil Rmnic, chir Nectarie i Dumnlor
cinstitilor si credinciost boerilor Domniet mele biv vel Caminar Samureas, vechilule al Caimacamiet,
Dumnv6stra boerilor Divanitl de la Divanul nostru ot Craiova santate, vil facem in scire ea, dupi ru-
gaciunea ce ne-att facut pentru 'noires sclel de acolo, si pentru ca sil mal adaugilm veniturile el, eat gi
leafa doctorulul si a gerahulul politieT, spre a se putea tine &seal cu inv6tatura deslvirsit, gi doctor cu
buna sciintii a doctoriel, am bine-voit Domnia mea, si iatii nu numal orinduelile de ban' le-am IMAM

www.dacoromanica.ro
1.25

fAcea de nmenI practicog, adica deprinsl cu mdsurarile de pamnt. La 1803 gasim in


BucurescI existand un om special, un inginer cu numele Ionita. E probabil cA acesta
e un Roman din Ardeal, cacl Domnitorul Oice, ca a venit din parti str6ine. Necesita-
tea unuI asemenea specialist este vifi simtita in ambele Principate. In Moldova, putin
dupe acesta, George Asaki, sub cuvint de a produce inginerI hotarnicI, va isbuti si de
lovitura de mrte sale grecescl de la Mitropolie. Constantin Ipsilante declarA a ase-
menea om este trebuincios i deer reinnoesce in fav6rea lui hrisdve de mill si scutirI,
date Inca de la tata! s Alexandru Ipsi!ante din Domnia a doua, ha Inca 'I acorda leafa
de talen 50 pre luna de la casa rAsurilor, cu incepere de la 1.0 Ianuarie. I se acordA
scutire de dAjdiI si ang,aril si pentru bucatele lor scutire de dijmaritsi vinArici i o
pivnitA in Bucurescl, ap6ratA de fumarit, de cAminarit i sA aiba 2 scutelnicl
strinI, pentru ca din parti streine viind numitul inginer (IonitA) cu sciinta mestesuguluI
acestuia desvirsit, aid in politia Domnie mele, unde fiind trebuincios i afiandu-se
cu osirdie la cele ce i-se poruncesce, atat in pricina de hotarnicil ale mosiilor trel, cat
cele-l-alte poruncI domnescI, a avut acsta mila atat de la fratiI DomnI, de mal
'nainte, cat si de la Maria sa parintele nostru.
Voda 'I reinoesce hrisvele de mile si 'I dA i leafa de talerI 50 pre Tuna de la
casa rAsurilor. 1.803, Ianuarie 20 1).
pro eit era, ci inci pentru mal buni sistemi a acestul lucru folositor al scold de invitituri, care le
voim si le avett i Dumnvstri in politia de acolo, cum si trebuinta pentru un dolitor bun si un gerah,
spre a nu fi politia isterisiti, am film un indestulat adaus de left, i am intarit'o Basta prin hrisvele
Domniel mele, de a se phi acum si tot-d'a-una co nestramutare, care hrisov treandu-se in condica
DivanuluT, se trmite Dumnevstri, dupil care si faci orinduitele obraze, ce am ficut Domnia mea, Epi-
tropl, urmare intocinal pi intru t6te cu osirdie a intra in faptil, precum orinduim acest lucru folositor
de obpte. Fiind insi ci Donmia mea am rinduit atit indestulati leali, atit pentru dascill, cit i pentru
dohtor si gerah, trebue dar dascalul ce se va orindui si fie procopsit, cu seiinA desivirsit, ipochimen cu
bun ipolipsis, de la carele si se astepte si se nidijduiasci folosul rodulta inv4ituril, adicli pentru
trebi, iar nu pentru ciraclie si se orinduiase vre-unul fin i de inrqituri, cum qi doctoro! asemenea ;
voice Domnia mea ea si scim intiii de avett acuin asa un dascil acolo, si eine este acela de care in tre-
cutele tile ne-atT scris ? Si ne insciintatI ca si '1 aritim Domnia mea aicl dascalulul Lambru, ce l'am
orinduit Epitropul selelor marl de aid, ca prin alegere i asa fiind sciut din vreme si de procopsele,
si se orinduiase ; apisderea si doctor al politiel, de aveti doctor ca acela, iari.l si ne insciintatI cine
este anume? Ca prin alegerea si a Dumnelul Ashiiatros fiind sciut de practicos, si se orinduiasci ; de
care si asteptim zapt; i iiind-ci in hrisovul vechiu ce la lt 1794, August 28, s'a fost dat pentru tri-
nistirea ObednuluT, vedem ci s'ad fost rindult clout dintre negustorif de acolo al politiel, anume Barbu
Plepoianu pi Constantin Coradin a fi iconoml de a stringe tte veniturile WinistirescI si a da socotla
pre tot auul, cerem Domnia mea, ca si ne Ohl pliroforisi inteacsti diastimi de mud anT, ce veniturl
strins ? Ce cheltuell ad ficut orinduitil economi ? De ad dat socoteala acet pre tot anul si de ad pri-
sosit veniturile ministirescl preste cheltuiala ? Acel prisos ce s'ail ficut ? Luindu-le Dumnevstri acum
socotla de ace! ant trectqf pini acum, si trimitell DomnieT mete insci ntare, si de se vor gisi di au
fost bunt iconomi, vor riminea tot acestia la iconomia acareturilor i veniturilor mdnistireset, urmind
dupi povituirea ce dim in hrisovul Domniel mele, iar de nu, cu alegerea obrazelor ce sunt epitropit
sclelor si se orinduiasci dintre negustorl cu ipolipsis bun al politiel si si avem r6spuns; ac6sta
insciintim si fill sinitost 1803, Octombrie 16.
Cod. XLIX, fila 110.
i) lo Constantin Alexandra Ipsilante Vvd. gospod Zent. Vlahiscoie
Cinstit i credinciosule boerule al Domniel mele, Dumnta vel logofdt de Obiceiurt, fiind-ci
Inginerul, prin cartea DomnieT mele de la lece ale lunel acestia i orinduit a lua pre t6ti
luna 1611 cite tiler! 50 de la Casi riisurilor, poruncim Domnii mea Dumitale, a da pre teal luna
orinduita ICh, urmindu-se de la dece ale luneT luT Ianuarie tnainte, tol. pisah gil. 1803, lanuarie 29.
Cod. XLVII, fila 53 foi GO.

www.dacoromanica.ro
126

Cu buni seami i ingineriT devin factorT culturalY prin judetele pre unde lucrzi.
Dar si cercetim mal de aprpe documentele cu referinti la
In urma cutremuruluT mare, la 1803, localul ceileI de la Thimna &lap s'a di-
ripinat, r6mind numal o singuri camera, unde nicl se pote tine clasi, niel pot locui
ucenicil i cu att mal putin dasciliT. Deja Dositeiti Mitropolitul i alti membriT din
Epitropia o4tscA, inainte de Iulie 1803, aft fost cerut Domnitorulul, si fie obligati
biserica Domnita 1341aa si restaureze localul de c516, dar ea a declarat ci n'are de
unde i ci chiar In trecut acest local l'a gout pe datorie. Mitropolitul Dositeifi, ca si
nu se peard acsti c61i ni precopsla copiilor s se taie a nu maI fi care
nicT la amilul Miriei tale nu este primiti una ca acsta, ca s nu se fad un ast-fel de
lucru necuviincios qi a se lipsi oraul de acsti pod6bin, Mitropolitul s'a hotirit sA dea
pentru qc616, mitocul de lngi biserica ce se numesce Migureanu, n cu case inalte, cu
'maul cu deosebite MAT la porta i cu t6te cele trebuinci6se, cu indestulare la totT
dascilil i uceniciT strinT, pentru qedere, parodosit, pentru cuhnie, pentru slugT 0 pen-
tru verT-ce fri de a mal [Mimi vre-o stenachorieu.
Mitropolitul Iasi arati cA aceste case ati ne vole de reparatiunl, carT, dup6 devisul
fcut de maT-mare-baa, vor costa 3500 talen. Mitropolitul se rgi ca acqtT banT si
se Imprumute de la fondul spitalurilor nou, cu zapis, ci la anul viitor se va restitui
suma. Domnitorul aprobi acsti punere la cale cu resolutiunea sa din August 1803 4).

4) IacO aetele relative :


Prea Inaltate Deanne
InsciintAm /Oriel tale pentru domnsca sail care se AA in miSeAstirea Domnitel Masai el din
cutremur dArAprinindu-se casele cele mar!, unde sedea dascAlif, ad amas numal intr'o odae ce este jos
asedatA pe pAmnt, unde nu numal ca daseal nu pot sedea si parodosi, dar sunt i ucenicil seddtorl la
sedle, unil de aicea i altil rinduill de M5ria ta, niel pOrintl, nicl case unde trage, se rzemli cu
hillAduirea tot acolea, i cu stricarea caselor a amas pre afaa ; acum fiind varA se nevoesc cum pot
de petrec, iar la iarni nu mal amne mijloc, nicl de dascAlf, nicl de ucen:cil eel stain!, i dascAlil la
iarn1 dinteacstA pricinA cautA a trage unde vor putea i s amAie pod6ba politiel IipsitA de acstA
buni intocmire i atAtia copil neprocopsitl, isterisitl de invtOtura cArtel i inAcar a mal in trecutele
dile am fost mal insciintat Inltimel tale pentru acstA pricinA, ca s se indatorse5 Epitropia numitel
mnAstirl a drege casete, dar n'ail avut mijloc, trebuind o cheltuial5 mare si cu zAbavA i putere arati
ea nu are mnistirea, fiind-cft ad meremetisit hiserica i alte cheltuell, earl cu datoria le-ad sAvrsit ;
de asemenea sc6la politid jos si procopseala copiilor s se taje a nu mal fi, nu este cu cuviintA, cA nicI
la luminat audul MAriel tale nu este primitA una ea asta, ci ca s nu se fad un ast-fel de lucru necu-
viincios si a se lipsi rap/ de acstA podelbA si poman, insi-ne no! Mitropolitul am bine-voit cu tot cu-
getul a da metohul ce avem in oras lAnga biserica ce se numesce a MigureanuluI, eu case inalte, Cu
beciurt I cu deosebite Wit la prtil. cu tete cele trebuincicise, cu indestulare la totl dasail i ucenicil
stainl pentru sedere, paradosis, pentru cuhnie, pentru slugI si pentru verI-ce, ffirl a mal pItimi vre-o
stenahorie ; dar Mud-el este 6res-care stricAciune din cutremurul pi din ce1 ce ail sedut dup vreme,
face trebuinta de a se meremetisi; la care meremet ce din porund s'ad Milt de dire Maimar-
bap trebuesc talerl 3.500, si fiind-eA iratul seedelor nu are putere Ast timp a da acestl ban!, ne rugAm
MAriel tale, ca s bine-voescl a se porunci, ea de la spitalurile nouT sA dea Epitropie acestl banl impru-
mut, ca si sOvirsim acstii trebuintA pAnA este vremea lucrulul si pe spital '1 vom incredinta cu zapis
la anul viitor, din iraturile Epitropiel vom pune la loc. De acsta arOtAm ladel tale pi cum va fi mila
MAriel tale. 1803, Iulie 19.
Dositeitl al Ungro-Vlahiei, Vel Vornic Grigoragco Ghica a/ Obgtirilor
Resolutia domnscA :
pentru o trebuintA ce este de a nu incontena invtAtura si procopsla ucenicilor de la acstil
1c615, primind Domnia mea anaforaoa ce ne face Prea Sfintia sa PArintele Episcop cu Dumnlul Ve!

www.dacoromanica.ro
127

Macar dupa cum me sus se vede, localul c6leI de la Thimna BAlap era r611 stri-
cat prin cutremur, Domnitorul ordona In 30 Ianuarie 1803, sa se platsca lefele pro-
fesorilor, prin urmatorul pitac :

Pitae ccitre prea Sfinfia so perintele Mitro polit de a li se pleiti eta daseedi-
tor alelo,' dom,nesci.
Prea Sfintia ta parinte Mitropolite, fiind-ca dascalq c6lei Domnesei, dup6 sir-
duinta ce fac spre inv6tatura ucenicilor, trebue aibi 0 plata ostenelilor tot-d'a-
una In vreme, adeca lfa ce le este orinduita, iata orinduim i poruncim Domnia mea,
ca de la sfinta Mitropolie sa aiba prea Sfintia ta a da orinduita lfa lor, pre OM luna,
din hanii m6nastirilor ce se string la sfinta Mitropolie pentru cle, care lfi sa li se
platsca de ca.tre Sfintia ta, atat pre luna trecuta pana acum ce vor fi avnd a lua, cat
0 de acum inainte pre t6ta luna sa li se urmeze datul lefilor de la sfinta Mitropolie,
tolico pisah gd. 1803, Ianuarie 30 1).
cla tis elinsca de la D6mna Map este ilustrati prin vestitul profesor Lambru.
Lambru a murit in Februarie 1805 0 a fost inlocuit la 8 Februarie 1805, dupa
chiar cererea ucenicilor, cu Constantin Vardalah 2).
Se preda In acsta qc61a: istoria, filosofia, gramatica i poesia. Se traduc 0 se co-
mentez Demosthen, Socrat, Thukydit, Xenofon, Plato, etc. 3).

Vornic al Obvtirilor i poruncim cinstililor i credinciovilor boerilor Domniet mele, Dumnlor Epitropil
marl al spitalurilor, a da acevtl talen l 3.500, spre tmplinirea trebuintel de meretnet al metohultd unde
are a se aveyla vc6le1e pritnind zapis de la Prea &lap sa vi de la Dumnelul ve! Vornic, ea anul vlitor
din iraturile Epitropiei si pue acevtI banl al spitalelor la loc. 1803, August 7.
Condica lui Ipsilante No. XLV, fila 414.
I) Cod. XLIX, fila 30.
2) Io Constantin Alesandru Ipsilante Ved. gospod Zem. Vlahiscoie
Sofologhiotate didaselle Constantine Vardalache, fiind-ci chir Lambru cel ce 'Oa acum a fost
intAiul dascil al Domnescel nstre vcoll cel elinescl, de aid, din politia Bucurescilor, intru aceste qiie
dat obvtescul sfrvit vi fiind-di este trebuinli a se orindui altul In locul rposatulul, sine a nu r-
flake acest bine vi folos al obvteI neingrijit, cum vi ucenicil isterisill i lipsilI de rodurile inv6t5turilor,
at dar, dupti chiar cererea i rtsgeiciunea ucenicilor i dup pliroforia ce avein d Domnia mea, cum
c est1 destoinic a te insircina eu trba acsta, intru care se afla r6posatul, te orinduim printr'acest
Domnescul nostru pitac a fi proto-dascalos la camita Dortinscil vc615, pentru care nu suntem la indo-
jal cfi te vet osirdui prin tt virtutea i vet pune tti cuviincisa silinti a implini locul rposatului, a
adiogi urmrile sale cele buce qi plicute, vi a inflorl darurile inv6litureI vi a procopselel ucenicilor
acestel vcoll. 1805, Februarie 8.
Cod. XLIX, fila 206.
a) Sunt dap ca elevi a lul Lambru: Cimpineanu loan, A. Vilara, Neofit Mitropolitul, Constantin
Crisoscolefi, Buzoianu, etc. Lambru predi Oa la 1805. El era re-cum i inspectorul tuturor sclelor
ande se preda timba grci. De la 1805 vom atla ca succesor lul Lainbru pre nu leal pqin cunoscutul
profesor Vardalah, de la care ad inv4at Efrosin Poteca i Petru Poenaru: quasi cursores vitai lani-
pada traduntt.
Poruncei pentru copi ii carti se orincluesc la ;talle
Sofologhiotate didascile Limbro, teorisind jaiba, s cerceted de este cu cuviint, dup vrsta ce
va fi avnd jiluitorul acesta, a intra in orinduiala ucenicilor sclel vi la cererea ce face s arODomniel
ramie prin anafora in scris. 1804, Noembre 18.
Porunci la Mitropolitul: ndupd cererea dascAlulul Lambru, dascidul cel Ina( al vc6lel Dom-
nesel, poruncim si i se dee acestul jiluitor Preda ucenicul Po talen l dece pre lunil 1611 din banil vc6le-
lor i cu acsti a nstri Doinnsci porunci se vor linea in smil la socotelii.1804, Noembre 11.
Cod. XXXVII, fila 8-153.

www.dacoromanica.ro
128

Cu referint6 la cla de la Deomna Blaa, avem de hiregistrat un decret din 10


Iulie 1804, prin care, pre motiv a s'ad inmultit qcolaril i ca scumpindu-se pretul lu-
crurilor de hrank se cade a se adAuga i Mfa dascAlilor, adaogire care s'a i reali-
sat, Constantin Ipsilante ordona prelatilor bisericeI sporirea (lard clericilor de la
patru la cincT talerT de om pre an. Din ace$1 banT doul taIerT se vor da la cutia milos-
tenieT 2).
0 a doua c6lA InsemnatA In Bucurese, de care s'ad preocupat Domnitorul, a
fost acea slavono-romansd de la Sfintu Gheorghe ',uncle nu numai din copiiI pAmn-
tenilor se MI6 la acstA c616, ci i altil strinl din alte ter! sunt veniti.0 La acstA
qc6IA se afla ca prim clangl cunoscutul calemgid Chirita caligraful, scriitorul attor hri-
s6ve DomnescI, carele preda limba slavon6 i cea romAnscA i alte obiecte, ajutat de
un ipo-didascal. Domnitorul acorn acestuT invtator diverse miluirT i seutirT, prin hri-
sovul de la 21 Iulie 1804 2).

1) Io Constantin Alexandru Ipsilante Voevod


Citindu-se inaintea Domniel mele acst anafora ce'ml face prea Sfintia sa pArintele Mitropolit
iubitorif de Dunaneled Episcopl, ara chibzuit insumf Domnia mea, aretarea ce ne face, pentru care pi
cA dupe ingreuerea cu inmultirea ucenicilor, ce sunt la acstii pc6I5 spre InvetIturA, precurn
ingi-ne none ne este sciut, cd dupe scumpirea pretulul lucruri/or ce se cumper pentru ale brand
dascOlilor, i altele trebuincitise, trebuinta este in adever de a se adrioga alit emiclicu acestel pcle pre
cit si simbriile dasailor pre an. Care adOogirl s'ad pi flicut prin deosebit pitacul Domniel mele, are-
titor, atit pentru eat prostikiii fAcut la Ida fiesce-ertruia pre an, cAt i pentru cheltuiala
emicliculuT ; De aeeea dar, ea pentru o trebuintA obstsc5 de o fapti sufletsci ea acst, primit este
Domniel mele anaforaua ce ne face Sfintia lor pirintil Arhierei al Orel, pre care o si intirim i poruncitn,
ca pre lAng5, take 4 ce era orinduit de da preotil i diaconil pini acum de liude pre an, se mal adaogA
inert talerl 1 ca sA fie dascAlilor de acum Inainte Po talerl 5, de liude pre an. Din care binl talerI
3 si fie ierat numal pentru pc616, iar talerl 2 sil fie al cutiel milosteniel, respunipndu-se aceptI talerl 5
de done orI pe an, anume 2 I/2 la Sf. Gheorghe pi 2 pi 60 la Sf. Dumitru. Apisierea i pentru ploconul
Arhieresc dupe aretarea ce ne-a fAcut Durnnlor plrintil ArhiereT, el In vremea reposatulul Mitropolit
Filaret darea acestul plocon se urma de liude po talerl 1,60 si ea eparhiile ad cercat grele cheltuell in-
trTaceste vrenal i primitn Domnia mea cererea Sfinthlor Vstre, pentru care pi dAm vole i slobor,lenie a
se adioga Ind taleri 1 banT 60 pre ling,A ace! talerl 3 pi banT 60 al ploconulul ce se da 'Anil acum, ea
si fie ase4attl darea acestul plocon, de liude po talerl 5 pre an, ftir4 numal pentru numer de 3.500 liude
preoll i diaconl ce le aretall, fiind-cli dupe catagrafiile ce s'ad tennis Domniel mele de cutre ispravnicil
judetelor, vedem o mare neasemenare, arelind o sum6 cu mult mal mare de eit aceea ce ',III aretall
Sfintia V6strii. Poruncim dar, ca ingi-ve 'nand catagrafiile isprilvnicesci i chibzuind suma ce in adever
se gasesc acum a preotilor pi a dascAlilor, si facet( Donaniet mete aretare prin anafora ce prostechiii se
cuvine a se lace la acstil sumil ? 1804, Iulie 10.
Cod. XLVI, lila 413.

9) Ilrisovul gclei slovenescti de la Sfintu Gheorghe ce! vechi


De vreme ce pc6la slovensert, ce este ase4atO aid in orapul Domniel mete BucurescI, la Sfititu
Gheorghe cel vechiii, care este de invetiltura cOrtel slovenescl, i rumineseT, unde nu numal din copiil
plinentenilor se aflu la acstii peat', ci i altiT streinT dintealte terl sunt veniti, care Faa este frte
trebuinci6sii la URA obptia acestel tee, pentru invetAturi, fiind metahirisit tot norodul cu acstd inve15-
turi la tiAte trebuintele ; spre a ciirora dare de invetituri de vechil i betrinii reposatl BotnnI sunt
orinduiti eu platA Donansdi doul dascOlI, ca si se afle in OA vretnea, ca sA Invete copiii. La care sail
se aflu Chirilil dascAl slovenesc i rumAnesc, ce un ipodidascil al sea, carI hind p5mtiteni, Cu carte, so-
cotitu-le-am Dotnnia mea trebuinta ce ar avea, si nu '1-aun lAsat sii fie de tot lipsill a nu fi atinpl de
6res-ce milii DoinnscA. Mal vrtos, ca fiind in linipte, pururea sil fie cu inintea spre invetOturii pi pie-

www.dacoromanica.ro
129

Cu dascAlul Chirit s'a fost intmplat In 1803 o nedreptate. Mitropolitul Dosi-


Impreun cu marele Logof6t Isaac Ralet, ail recomandat Domnitorului s fie nu-
mit dasel Inteiil la so:51a de la Sf. Gheorghe, in locul luI Chirit, pre un dre-care das-
elul Ionit, sub cuvint c este maI bun slavist. Domnitorul nu lift:Mille sing a pune la
cercare cunoscintele slavonesd ale dascAluluI Ionit, dindu-I s traduca nisce scrisoil
srbescI ce all venit DomnitoruluI de preste Dunre. Dasclul Chirit protestase contra
destituireI sale.
Domnitorul II d i lui s traducd scrisorile s6rbescI traduse de Ionit, convins
fiind-c6 ',nu se 'Ate dovedi intealt chip, cine adec din amndoul are maI mult In-
v6ttur si sciint de acst limb6 slavon. Domnitorul In urma acestuI curios concurs
fcut de sigur in mod mal onest cleat s fac astaslI concursurile didactice, constat,
c lonit muncit cu lexica mal multe ciasurI, dar nimic nu a putut catortosi, cu
niel o intelegere nu a dat din acea tlmicire a 10, iar jluitorul Chirit ne avnd
lexica, WA de trecere de ciasurI, le-ail tlmdeit cu gala de bun intelegere, In ca't
din tlmcirea luI am luat intrgi pliroforieu.

copsla (npeconetna) copiilor sholasnicl i pentru strdint p'r pentru piimntenT ; a caror dar nevointa
stridanie nu le-am trecut niel Domnia mea eu vederea, niel '1-am lsat intru uitare, ci m'am rnilostivit
printr'acest cinstit hrisov al Domniel mele hotarim: ca el i teak' casa kw in Vita vremea sa fie al:id-
rati de tot felul de dajdil, de nimica nicl odinir val pi supdrare si nu aib. Apipderea i drepte buca-
tele lor Inch' s fie scutite if..1 de tot nedajnice; stupil i rfiratoril de dijmarit i vinul de vinaricid, de ea-
minrit, de varna de vin domnesc i agiesc, de ortul vdtafulul de carciumarl pi de teite orl-ce angaril vor
epi pre pivnite, orl in credinte de va fi vinariciul seail dijmritul, seat' drile pivnitelor, orl de se vor
vinde, sead macar vre-o-data de s'ar intmpla sa se pliitsea pi de eel de vor avea cartl gsi hris6ve dom-
nesel, iar sus numitil dascill nicl atunel s nu dee pi tot-d'a-una sa fie seutitY. Asemenea pentru ajuto-
rul caselor lar si aib pi liude cinc!, strdini, scutiti pi apdratl de tot felul de clajdil pi orinduell ce vor
epi pre cel-l-a1/1 scutelnicl de la Vistieria Domniel mele preste an pre tr pi nicl unul nicl un val pi
supdrare sa nu aiba. Cum pi la vremea oieritulul sa aiba a scuti al 150. Inch sa aib pre tot anul a loa
1.000 oca sare de la ocna Telega din sud Prahova. Deosebl sa fie casa numitilor dascall apdrata de ri-
ce fel de nausafirl pi de -bite alte beilicuri, orl vel Portar ar fi, sead altul din boierl pi slujbapl de care
nimene supdrare niel de cum pi nimic sa nu aiba. Pentru care poruncim Domnia mea pi Dumnlor Is-
pravnicilor pi Dumnlor boierl, sead slugl care dupd vreml veI fi orinduitl cu orl-ce fel de dajdil
slujbe de teite cte sunt maI sus sh avetT a vd feri pi nimene Intru nimica val seat supdrare sa nu le faca,
pentru c dascalli de la numita pc615 pururea ad avut aceste mill pi mal Inainte de la alti frail ce ad
sttut oblduitorI creptineptel acestel rl, precum ne-am adeverit Dornnia mea din hriscivele Domniilor
sale vddute de nol. Ce pentru ea si se pilzsca acsta mint neclintit pi nestrmutit, am Mara Domnia
mea hrisovul acesta co Ins41 credinta Domniel mele, Io Constantin Alexandru Ipsilante Vvd. pi cu cre-
dinta prea iubitilor DomnieT mele fil: Alexandru Vvd., Dumitrapcu Vvd., Gheorghe Vvd., Nicolae Vvd.
pi loan Vvd. i cu tot sfatul einstitilor pi credinciopilor boerilor celar marI al DivanuluT Domniel mele.
Pan Manolache Cretulescu biv vel Ban, Pan Constantin Ghica biv ve! Ban, Epistatul Logofetilor marl.
Gheorghe Mavrocordat ve! Postehalc, Pan Constantin Filipescul ve! Vistier, Pan Stefan Viicareseu vel
Vornic de Ora de sus, Pan Grigo re Brancoveanu vel Vornic de Ora de jos, Pan D. Racovit ve! Vornic,
Pan Barbul Vacirescul ve! Vornic, Panfil (?) ve! Vornic al Obptirilor Pan N. Racovita ve! Lo-
gofdt de obiceiurl, Pan Petrache Retoridis ve! Vornic al Politiel, Pan D. Racovita ve! Clucer, Pan Mi-
halache Racovita vel Paharnic, Pan Fotache Stirbel ve! Stolnic . . . . . . Pan Negrea ve! Comis, Pan
D. Topliceanu vel Singer, Pan ve! Pitar pi Ispravnic, Pan Constantin Ghica biv ve! Ban
Epistatul logofetiilor marl. Si s'ati scris hrisovul acesta inteal doilea an dintru intia Domnie a Domniei
mele, aid, in orapul Domniel mele Bucurescl, la anul de la naseerea Domnulul Dumneded pi a mntui-
torulul nostru Isus Hristos. 1804, Hie 21.
Cod. XLVII, fila 261.
9

www.dacoromanica.ro
130

In urma acestui concurs, Domnitorul ordona reintegrarea in post a dascaluluI


Chirita4).
Pre 'Aug scelele cari din budgetul Statulul funclionza in judete pentru limba
romansca, in Craiova continua a functiona scoll de o nivela mai ridicata. Aci continua
a se preda i limba grca. In 1803, Decembrie, Lambru de la scela din BucurescI pri-
mesce de la Domnitorul urmatorul pitac :
nSofologhiotate didascale Lambre, vei vedea acsta insciintare ce ne fac Dumnlor
boeril Domniei mele de la Craiova, pentru care sa fad Dumnta o alegere de un protos-
dascalos de la Craiova pre care'l scil cu procopsla, spre a fi destoinic i vrednic a al-0.a
intru ucenici rod de invetatura si de procopsla, fiind ca 1ga pentru plata ostenelei sale
'I este cu indestulare rinduita de catre Domnia mea, adica pe an taled 1200, si sa mi'l
aretT prin anaforaoa Dumitale. Asisderea i pentru cel al doilea dascal Sinesie ieromonach.
de este sciut seati nu ? SA ne aretl. lar pentru doftor poruncit de Domnia mea ose-
bit la Domnul Arhiatros al Domnid mele. 1803, Decembrie-172).
Gelese de privilegiul Craiovel, de a avea si ele clasa de limba elina, mg multe re-
sedinte judetene reclamara de la Constantin Ipsilante sa li se dee dascal de limba greca.
Domnitorul rspunse, aprpe la tete, in modul cum aid respunse Pitestenilor :
nLa fiesl-care judet nu se p6te orindui sc614 elinsca. Domnia mea are atitea qc6le
elinesd aid in teara, adica in Bucuresd, la Craiova, la Focsani, unde vin alti din terI
streine de se procopsesc la aceste scoli. VoI dar, pentru ce nu trimeteti copiii vostri la
aceste coli, cari sunt chiar aid In pamntul patriei vestre ? 1804, Iulie 14 3).

1) lo Constantin Alexandra lpsilante Vvd.


Cinstit i credincios boerule al Domniel mele, Dumnta biv vel Bane epistatule al logofetiilor
marl. Dup pliroforia ce ni s'a dat in anul trecut prin anaforaoa Prea SfintieI sale MitropolituluT, i a Dum-
nlul vel Logof6tulul Isaac Ralet, pentru Ionitri dascaul slovenesc, crt este mal vrednic, mal cu sciintri
mal procopsit deceit Aluitorul Chirid, s'ail fost orinduit numitul Ionitii a fi dascill la scla slovenscti.
In urmA ins acea pliroforie s'a cunoscut de Domnia mea 6' a fost gresitA, pentru cl limba slovenscil
fiind ne urmatii, ne tnetahirisit ca o nOrtd aid intr'acest parnnt nu se putea a se dovedi in-
tr'alt chip, cine adecA dinteamndoul are mal mult invdtAturA i sciintA de acstA limb5, ci numaT ctind
s'ar fi tAlmAcit de amndou pArtile scrisorl slovenescl i prin cercare s'ar fi cunoscut a cilruia din
amndouT tlmticire este mal cu deslusire si mal Cu intelegere, care acest fel de cercetare intmphin-
du-se acum, vederat s'ail i fAcut prin cercarea amendorora, cricT viindu-ne re-s1 carl scrisorT srbescl
de decindea de peste DunAre, am poruncit ca atit Ionit5 cAt i Chirit jaluitoruls tAlmacscri acele seri-
son A crirora ttmciri, cu bite cfi Ionitti s'a muncit cu Lexica in multe ciasurl, dar nimic
putut catortosi, cAcT nicT o intelegere nu li dat dintr'acea ttilmilcire a WI, lar jilluitorul ne avnd
Lexica, fail trecere de ciasurl tlmAcit Cu attita de bung intelegere In cit din tEmAcirea sa am
luat IntrgA pliroforie, dovedindu-se acsta maT Invederat si din alte scrisorl turcesci, earl tot pentru
aceleas1 pricinl ne-ad venit de decindea. Drept aceea dar, cunoscutA fijad inteadevr vrednicia, procop-
sla si sciinta ce are jtiluitorul ChiritA de acstA limbil, il orInduim iariisl pre el dascAl la polla slove-
nscil ot sfintul Gheorghe vechidsi poruncim Dumitale ca asell acolo, flandul si sinetul Domniel
mete spre a fi dascAl nestrAmutat, carele s aib privilegiul i mila aceea ce ad avut'o i cel mal din
'nainte dascAll at acesteT cle, prin hriscire Dornnesci. SA puie i el insA tefrtii silinta a se osirdui spre
desteptare la Inv4Atura si procopsla ucenicilor, fAr5 vre-o pregetare sad lenevire, ca s facA cunoscut
osirdia luT prin rodul InvtritureT ucenicilor ce vor invasi se vor procopsi inteacst5 sclii, cricT pli-
roforisindu-se Domnia mea de vre-o ImpotrivA urrnare, 'I vom pedepsi negresit.-1804, Iunie 14. Con-
trasemnat vet Logofet.
Cod. XXXVII, fila 105 verso.
2) Cod. XXXVII, fila 25.
a) Cod. XXXVII, fila 94 verso.

www.dacoromanica.ro
131

Continua sa existe, pre langt scolile Infiintate de Stat, diverse seal Infiintate din
fondurI particulare, fie prin orase, fie pre la sate, sean mnnastirI.
Din 1803, Februarie 10, avem o anafora arntand Domnitorulul Ipsilante istoricul
bisericei isalei de la Slatina.
Neaga, sotia luI Ionascu, mazilul, ziditoriul i inzestratorul bisericeI si qc61el din
Slatina, a cerut de la Domnitor sri i se lase o vie. Ipsilante, asupra petitiung Neagin, a
insreinat pre etrarul Constantin, O. cerceteze cum sta. afacerea dead se6la urrnza
si in ce mod?
lad raportul etrariuluI Constantin Filipescu :

Prea Inallate Dmne,


nDup6 jaiba ce an dat MarieI tale Nga, ce ail fost sotia luI Ionasco Mazil, pentru
o vie ce an afierosit brbatul WI la sc6la bisericeI ce este facuti aid In Slatina, pentru
invntatura copiilor de obste, rara plata, cernd de la mila InaltimeI tale a se seuti aedsta
vie, ni se poruncesce sa cercetam de este acum se614? De se Invata copiil Ara de plata
si de sunt daseli earl s'aft facut acum cu simbrie? Cum si pentru vie cate pog6ne sunt,
si de este via bisericeI si a se6lel? Insciintam MarieI tale ca acel Ionasco Mazil, In vita
fiind, ati facut acsta sfinta biserica aicI in Slatina, cu zidire Imprejur i dal, Inzestrand
santa biserica cu cea ce dat mana, facnd bun ase4amint sufletesc a se afla dascal
nelipsit cu simbrie din venitul bisericeI, sa invete copiI fara platfi, i aetnn se Oa trei
dascalI unul Preot Cain& Grec ce paradocsesee maftim altul iarasI grec
Invntand feciorI de boeri i aIl, altul dascal rumnese, invtnd copiiI orsenilor ; la
acestI treI dasegli li se da Indestulata simbrie i tain, mancarI i lemne de foc, prin chi-
vernisla Ngal, sosia lul Ionasco. Am facut cercetare si pentru vie si ne-am adeverit
sunt 18 pogelne, 12 lucratre vie temeInica, iar 6 sunt sadurI, carI pana la un an, doI,
se ajunge i aceea In rindul vieI ceI lucratre si este cu adevrat afierosita bisericeI
senleI; din noianul milostivireI tale sa dobandsca mila ajutoruluT, ca sa OVA urma si a
Sine acest bun lucru cu Impartasirea facerilor de bine la atatea copiI ce se AA nelipsit
Invatand la aceste treI scolI; i aniI InaltimeI tale de la Dumnelen multi si fericitl.
1803, Februarie 10.
Constantin ?atrariu.

Domnitorul da urmateirea resolutiune:


Io Constantin Alexandru Ipsil,ante Voevod Gospod
Dupn aratarea ce ne-an facut DumnluI cinstit i eredincios boerul Domniel mele
biv vel Vistier Constantin Filipescu, Epitropul acesteI sae, cum si dupa Insciintarea
acsta ce fcu Domniel mele Ispravnicil judetuluI pentru finta acestel sale, a se alla
In stare, cu treI dascall, unde Invata copii fail de platfi, ea pentru un folos trebuincios
obstesc ce este acesta, ne milostivim Domnia mea si harazim scleI atat scutla a sease
6meni ce i s'ati fost dat de Domnia sa, fratele Alexandru Voda Moruzi, cat i scutla
vieI acesteia. 1803, Main 6 4).
La Cernetl Inca continua o c6la publica din fondurI particulare. Dam in noth
hrisovul prin care, la 22 Iulie 1804, se amintesce donatiunile Matte de rnposatul IIagi

i) Cod. XLV, fila 210.

www.dacoromanica.ro
132

lordache pentru Infiintarea acesteI scoll si a altor dou6 in alte diverse 1oca1it111). Ade-
vArat el In actul din notti nu se aratA anume localitAtile acestea, dar Domnitorul or-
donA IntoemaI indeplinirea testamentulul.

4) Iata documentul :

Hrisovul gc6lei de la Gems


facerea de bine vi ajutorul in tot locul i pretutindenea este bine primita luT Dumneged,
Mel cele ce se fac la locurl pricinuit6re binelta i folosulul de obvte, cum vi guile de invlAtura, care
impodobesc pre 6menT cu inSelepciunea cuvintulul i Cu luminarea credintel vi a cunoscinleT de Dum-
neleil i altele asemenea folosilire obvtel, acelea cu MAW sunt mal cuviinci6se, placute luT Dumne4eil,
in cat Cu deosebire ad datorie Domni i stapanitoril ce ad cavtigat de la Dumneyled putere i obladuire
a se osirdui spre inlarirea i intemeiarea lor, pentru folosul ce am vis, ca nesce pricinuit6rebineluT ob-
vtel. DecT, Bind-ea atat obvtea oravenilor locuitorl din oravul Cernell, sud MehedioST, cat i cucernicul
Protopop Gh, orghe Epitropul i clirononnul lul Hagi Iordache Severinnul, biv vel Medelnicer, prin
jalba ne-au facia aratare cA inteacel ora' ne-avnd putere de a Sine dascal cu cheltuiala lor, le rdman
copiiI cu totul intru orbirea neinvdtatureT, unde fiind-ca rposatul Hagi Iordache pmntn fiind de acolo,
neremaindu-I copiT pentru pomenirea sufletsca, ad cugetat cu hotrire spre a face acest bine obvtesc,
lasand la sfirvitul vielel sale buna orinduiala, gat pentru impartavirea rudelor, cat i pentru a se intocmi
vi a se ave4a trel celle de invelatura copiilor la trel locurl, a cilruia rinduell ce ail lasat a se urma vi a
se piizi dup mrtea sa, Hind prin scirea rudelor sale, earl nu s'afl artat nimenea din rudenil cu vre-o
impotrivire, ad cerut cu topt de obvte ca sa se intarsca i cu domnescul nostru hrisov, care rinduell
le arata ea sunt aceste, adica: dintru ale sale lucrurT insIrcinza pre mal sus numitul Protopop Gheor-
ghe, ce Sine in casatorie pre Ilinca, nepta sa de sor!, ca dupd meIrtea luT sa aduca un dascal elinesc pre
care sal wile in casele mortuluT, ce le are in oravul Cerneil, ca sa inveSe copil in Vita vremea nelipsit
pentru plata ostenelel dascalulul ad lasat o faciie de m6ra ce este pre movia Halanga, Cu cal-vastan-
jenl de movie i alta facaie ce este pre mopia Coziel vi o jumtate factlie de pre movia Severinul, cum vi
SiganiT ce avut, earl de cate-va suflete ce iertat, care vc615 sa se urmeze i sa se lie in starea
eT tot-d'a-una, i dascalul ce va invela copiil mullamsca, a fi plata ostenelel sale numal Cu venitul
ce va esi din acareturile ce se arata mal sus, iar de la copiil ce invala, si nu fad. ddscalul nicl un fel de
cerere, fAra de numal copiil ce vor avea parinST chivernisitT skt fie datorT a da pre anul d'intaid talen l 10,
iar pre al doilea an vi pre altT inainte Po talerT 15, vi mal mult s nu se inalle, care banl sa se stringii la
cutia Epitropilor dintenvil sa se imbrace i sa se hransca copiil cel scilpatap spre a putea
avea de aicea mijloc de invliitura i procopsla ; osebit de aceea a lasat 85 se mal faca o vail roma-
nsca langa biserica domnsca, unde se prasnuesce hramul sfinteT Troile, pe locurile de pravalil ce le
are numitul raposat, i dascalul ce va invla copiii sa se mullamsca a fi plata ostenelel lul numal china
ce va lua de la acele pra%aliere, iar de la copiT sa nu crii nimic, ci urmeze i acsta vc6la iarilvT pre-
cum am Os mal sus. adica: copiil ce vor avea parin/T chivernisill sa dee pre anul d'intaiu talen l 5, i
pre anul de al doilea 10, her mal mult sa nu se malle, carT banl stringndu-se la cutia Epitropilor vael,
iarivl asemenea sa se imbrace i sil se hransca copiil ce! scaptaST.
Avivderea din banT gata ad' 'ant talerT 5000 s fac o bisericii de zid vi o vc6l romansca in Ba-
novila pre movia Severinuluf, unde vi ingropat acel rposat in mijlocul campulul, piatri fiind pus!
de insuvl mortul mal inainte, liisand ca acolo sa-1 ingr6pe, unde pana la anul este a se face vi sdvirvirea
bisericel. Ad lasat a se da vi la cutia milosteniel de aid din Bucurescl talerT 500, care rdspuns,
arata vi pentru rude ea i-afi imprtavit cu aceste, insa lul Negoila, ce este nepot de sor!, i-aii lasat ta-
lerl 500 vi o vie in dealul OrevileT vi un Cazan; IlincAl Patropopoaiel cu copiil el, sora numitulul Negoita
Postelnic, lasat o jumkate facaie de mra din hotarul SeverinuluT, t a patra parte in mclia Severi-
nulul vi o vie in dealul Curalel, aU that until copil al ProtopopuluT, i din baniT ce vor prisosi, dupd ce
se vor sdvrvi cele mal sus ar6tate, sa i se faci i pomenirile cele obicInuite ale mortuluT, indatorind pre
numitul Potropop Gheorghe a le sdvdrvi t6te aceste, precum le-ad orinduit; pentru care ne facu aratare
atat raven'', cum vi Potropopul, prin osebita jaiba si, ca. ad vi pus in fapta mal sus ardtatele ortnduell
vi ad inceput i facerea eelor-l-alte dou vcede romnescI, precum i biserica se lucrza, aratand vi pen-
tru solia acelul Hagi Iordache, ca murind cu un an mg inaintea soulul s, prin dieta ce Scut
dupd ce maT intaiii ad impartavit pre rudele sale, apoi pe cela-l-alt avut al el, ad lasat pre solul s6i1 cli-.

www.dacoromanica.ro
133

Cunoscut este lectorilor acst scili din antericirele nstre volume de istorie.
Actul de jos ne spune c n timpul nrezmeriria acsti sc614 a suferit ca i biserica.
Din sclele existand pre la sate si mnstiri si cilm actele de la cele urmiteire :
ctf,la de pre mosia Tirtisesci (Ilfov), a lui biv 3-lea Postelnic Bujoreanul I).
bl *Ma dupi mosia *unta, Dmbovita, intemeiati de rposatul Mateid Locus-
teanu, biv Singer, in timpul domniel lui Mihaiti Vodi Sutul. Constantin Ipsilante, prin

ronom spre a face pomenire sufletesce, i atAt orsenil cat i Potropopu cu toff impreunil Pacu rug-
ciune, ca nu numal sl se intArsci aceste mal sus ardtate orinduelt ale mortulul, ci s i ajute scedele
acestea eu cAtT-va cimenT scutitT, ca s fie pentru aducerea trebuinci6selor lemne si penlru ea s5 aib nu-
rnitul Potropop autor la acstA epitropie, face cerere a se orindui EpitropI impreuni cu cucernicia sa
o dol negustort de acolo, 6menT cinstitT, anume Constantin Furtunii i Nicolae sin loan Boltasul, ale cii-
rora jAlbl rinduindu-le Domnia mea la Dumnlul cinstit i credinciosul boierul DomnieT mele, biv vel
Ban Costache Chica, Epistatul Logofetiilor marl, si pliroforisindu-se prin cercetare, cA ardtirile lor
sunt adevrate, ne-ad fAcut ardt ire cuviincicisA la acst cerere i cu cale este a se da si domnsea n6s-
Lei intrire. Dect ea pentru un lucru folositor obstel i pomenire sufletseA primind Domnia mea ce-
rerea si rugAciunea lor, pentru care si Min acest domnesc al nostru hrisov de intirire, prin care po-
runcim, ca Vote orinduelele mortululf, precum mat sus arat, s se urmeze i si se pizsca intocmal cu
nestrAmutare si cucernicul Potropop Gheorghe, Impreun ca Costache FurtunA si cu Nicolae sin lo
Boltasul, care dupd cererea Potropopulul se orinduese de Domnia mea Epitropl, s se silscA dimpreunA
a sdvrsi sceila i biserica si de a pune la orinduialA veniturile acareturilor, spre a putea sine so:Stele tot-
d'a-una in starea lor, precum mortul ad orinduit, grijind de a se urma si de a se pzi kite orinduelele
cAnd se va inlmpla a muri unul din Epitropl, dol s alg pre altul, ca tot-d'a-una
s fie trel, si s IngrijiascA pentru acareturile i lucrurile scedelor de a ti se cAuta venitul cu silintA si a
nu le lAsa la dArpnare, ci cat va fi prin putintA s le aduci la mat buna sporire i adogire, ca
lele sa aducA rod de procopsl la copiil ce vor veni spre invdttur si a lor ostenlA inc s fie cunos-
cutA ; la care si din domnescile nstre mill facem ajutor i orinduim a tine aceste sae si liude 6 strdinT,
seutiti cu pecetluirl de la Vistieria Domniel mele, ca s fie dArvarl pentru aducerea lemnelor ta ee&
Adeverit-am dar hrisovul acesta cu inss1 credinta Domniel mele loan Constantin Ipsilante Voevod
Cu credinta prea iubiilor Domniel mele fit: Alexandru, Dumitrasco, Gheorghe, Nicolae si loan Voevoli
Cu mrturia Dumnlor einstitilor i credincios1 boieri velitl al Divanulul Dornniel mele, Pan Mano-
lache Cretulescu, vel Ban ; Pan Constantin Ghica, vel Epistatul Logofetiilor marl ; Pan Gheorghe Ma-
vrocordat, vel Postelnic ; Pan Constantin Filipescu, vel Vistier ; Pan Stefan VcArescu, vel Vornic de
Ora de sus; Pan Gregorio BrAncoveanu, vel Vornic de tra de jos; Pan Dumitrache Racovit, ve! Vor-
nic ; Pan Barbu Vclreseu, vel Vornic ; Pan Nicolae Racovil, vel Logofdt de Obiceiurl ; Pan Petrache
Ritoride, vel Vornic al politiel ; Pan Dumitrache Racovit, ve! Clucer; Pan Mihalache Racovit, vel Pa-
harnic ; Pan Fotache Stirbeiu, vel Stolnic ; Pan Negrea, vel Comis ; Pan Dumitrache Topliceanu, vel
Singer ; iar Ispravnic Pan Constantin Chica, vel Ban, Epistatul Logofetiilor marl; si scris hrisovul
acesta In anul al doilea dintru intia Domnie a Domniel mele, In orasul scaunuluT Domnie1 mete Bucu-
reset, la lt 1804, Julie 22.
Copie veche la Biblioteca Urechitt. Colecpune, fila 248.
i) Lic5 documentul conslatAnd existenta acestel sale .
Zem Vlahiscoie
Fiind-ci pe mosia Trtsescl din sud Ilfov a biv 3-lea Postelnic Grigorie Bujoreanu, unde este
biserid de peatrIi isc6I5 tocmit de InvdtAtura copiilor, fill-A de plat, prin scrisorT domnescl, este voie
slobolenie dat a se face pre tdte sdptdmAnile tdrg, in lioa Duminecel i bilciurile ce ad fost obici-
nuite, precum vdr,lum Domnia mea la mAnile mal sus numitulul boier 2 anaforale buiurdisite de Domnia
sa Alexandru Moruzi, una cu lt 93, Martie 24, a Ispravnicilor judetulul dupd cercetarea ce afa fricut,
in care se area cA este Cu priiminta (npriamiraaa) tuturor satelor prtel locului a se face terg pre acstii
mosie si cum cA nu aduce nicl o vtArnare la alte trgurl, fiind deprtate, si alta tot de la acest let Sep-
tembrie 4, a Dumnlor velitilor boierl, pentru oioa Duminecel, cum si cartea MAriel sale printelul
Domniel mele din cea din urrnA Domnie, In Mt 97, Maid 17, dupd care sineturl domneseI se i urmz
facerea trguluT si a bAlciurilor pAnIi acum ; decl prin jalbA land DomnieT mete rugiciune, numitul

www.dacoromanica.ro
134

hrisovul din 1803, Iulie 14, amintesce cA acstA cifilA a fost inzestrat cu 6re-cari ve-
nituri de Mihaiii VodA Sutul (1792, Maid) 0 cA aceste mili ar fi fost reinouite bisericei
qclei acesteia de pre mo0a unta de cAtre Domnitorul Alexandru Moruzi 0 de tatAl
s6fi 0 de eel-I-alt.( Domni din urmA4).

Musica Incepe a se cultiva prin casele marl boeresci. La 1804, Octombrie 2,


aflAm deja in Bucuresci un dascAl de clavir. Relele purtAri ale lui Nemesis, dascAlul
de clavir, betia lui, face a Domnitorul cere Comisarului frances sA 'I recunscA drep-
tul de a expulsa din trA pre acest artist In clavir 2).

boier, ca sA innoim si sA intfirim i Domnia mea sloboylenia acsta, fiind-cA cu venitul ce se aduni de la
acest Virg pentru adetul mogiel se ajutA biserica iscla la cele trebuincise, ne-am milostivit Domnia
mea i printeacsta domnscA a nstrA carte innoim facerea trguluI Dumineca si a bAlciurilor ce sunt
obiclnuite, la care trgurr sl se vinIA vinul si rachiul numar al stapnulul moiel, dupe obiceiul ce se
urmzA de obste. Asisderea si un scaun ce se afl la numitul terg sA fie scutit i aperat de telte dArile ce
sunt pe scaune, ca cu venitul lul s se ajute biserica isc61a. 1803, Iulie 8.
Cod. XLVI, fila 131.
I) tata acest hrisov:
Hrisovul rposatulu Matei Locusteanu, vel Sluger
P De vreme ce credincios boerul Domnier mele, reposatul Mateift Locusteanul, vel Sluger, avnd
o inosie ce se numesce Sunta in sud DAnabovita, pre care mosie fiind i biseric, unde se cinstesce gi se
prranuesce hramul Adormirer Prea sfinter stApinif n6stre de Dumneylefl nasctre, dupe ce at/ inzestrat'o
cu Ada i Cu od6re, cAto sunt trebuincise, afi ase4at i preot, care de apururea slujesce sfinta Le-
turghie. i osebit de acsta afi mar impodobit acsti bisericA $i ca dascAl, i ail fAcut orinduialA de invalii
copiir sermanr i seracl EirA de platA, avnd si plata ostenelilor, atAt preotul, cal i numitul dascAl, de la
numitul boier ; pentru care fAcnd rugAciune numitul boier Domniel sale fratelul Mihaiii VodA Sulu],
ca s fadi ajutor i milA acester bisericl spre a se ajuta atAt la trebuinIele sale, cat i acel copil sermanI
la imbrAcAmintea i cheltuiala ce vor avea trebuinte, vOum Domnia mea hrisovul Domnier sale cu I.
1792, Mali'', prin care orinduesce milA sfinter bisericl : acel preot s fie scutit de Vote dAjdiile i angariile,
0K-eke vor esi pre all preop dajnicl, cum gi de ploconul vldicesc, de nicr unele superare s nu aib5,
cum si dascAlul s fie scutit de tte dAjdiile i angariile, orl cAte vor esi pre IrA de la Visteria Domniel
mere. Asisderea sA ia de la ocna Telega pre tot anul 100 bolovanr, pentru ajutorul bisericel i acelor
copir sermanr, cum si liude 6, rnenr streinl fAr pricinA, pre care gAsindul i cercetAndu't Dumnlor
Ispravnicil, dupe adeverintele ce vor aduce, sA li se dea i pecetluiturl de la Visterie, spre a fi in pace si
nesuperatr ; asemenea i slugr ce va avea sfinta bisericl, s fie scutitl si aperatr de dijrnArit, si vinul de
vinrici si 300 ol de oierit ; care aceste mill s'ail innoit in arm, atAt de la fratele Domn Alexandru
Moruzi VodA, cAt si de MAria sa pArintele Domnier mele i ce!-l-a1/1 Dormi din urmi, precum din hri-
svele Domniilor sale ne-am adeverit. Drept aceea i Domnia mea milostivindu-me, IntArim tte aceste
mill, ca s se pAzsca nestrdmutat, sA fe spre ajutor la cele trebuincise. Adeverind hrisovul acesta cu
insAs1 credinla Domniel mele : Ioan Constantin Alexandru Ipsilante Vvd. i ca credinta prea iubitilor
Domnier mele fi!: Alexandru, Dumitrasco, Gheorghe, Nicolae i loan Vv01; martorl fiind si Dumnlor
cinstitl ci credinciosl boerl velip al Divanulur Domniel mele ; si s'a scris hrisovul acesta la anul intiii
dintru IntAia Domnie, aci, in orasul Scaunulul Domnier mele Bucurescl, la anil de la nascerea lul Isus
Hristos, 1803, Iulie 14, de Chiril, Logofet de Divan.
Cod. XLV, Ella 222.
2) Din porunca cAtre vel CAmAras de la 2 Octombrie 1804, se constat cA era In Bucurescr acest
dascAl de clavir. Domnitorul ordonA s i se dee talerl 10, 7,apol sA facl aretare We cinstita agen;ie c
omul acesta este I'M, cu patim5 de belie si ingelAtor, land haul cAnd de la unul, cAnd de la altul; ci
dar acest fel de netrebnic fiind, nu este primit de Domnia mea a se mal afla de acum Inainte aicl, In p-
mntul Irel i cinstita agentie si 'I isgoniascA de aicea negresits. 1804, Octombrie 2.
NB. Acesta e numit in jalbA Nemesis, didasciilul den clavir.
Cod. XXXVII, Ella 132 verso.

www.dacoromanica.ro
135

Un document care probg ca Constantin Alex. Ipsilante aprecia pre imieniI de


carte, Me ca sA fie i confirmarea ce, In 1803, Iulie 18, a dat hrisovuluI de iniluirl
scutirl, acordate In 1797, Noembrie 8, hit biv vel Clucer Stanciu, care a slujit In Di-
vanul Ord n/a. trba Catemului Inca din copilAria lul, In curs de 30 de anI de rnd,
qiva i aptea, nelipsit la trba condeiulul in Divan 1).

1) Hrisoval Dumnlati Cluceriului Stancia de la Maria sa Alexandra Ipsilant Voevod,


care s'ail inteirit fi de ccitre Maria Sa Constantin Alexandra Ipsitant Voevod.
Fiind-ci cinstitul i credinciosul boerul DomnieT mele, biv vel Paharnic Stanciu, din copilAria
s'aii aulat slujind in Divanul Tarei la traba calemului, unde ai in WA cea-l-alti Domnie a nstr, dup6
rismirila nti a Rusilor, avndu-I Domnia mea orinduit, intru care cercat fiind, gisit cu dr6pt1
credinp i cu vrednicie, slujind Cu osirdie si cu buue urinirT pini in sfirsit ; asemenea si in Domnia
raposatulul Domn Nicolae Voevod Caragea, i a DomnieT Sale frateluT Domn Mihal Voevod Sulu, si a ra-
posatuluT Domn Mavrogheni, cum si in rismirita trecuti, si iaris intr'a doua Domnie a fratelul Domn
Mihal Voevod Su1u, cum si in Domnia DomnieT sale frateluT Dornn Alexandru Voevod Moruzi selefulati
nostru, la Vote aceste Domnit si in kite vremile de rind n'afi lipsit din trudi i osten6li, indestuland pre
Domnia lor frall Domni cu slujba i credinta sa intru bune urinirT, diva cum si insesi sineturiIe Dom-
niilor Sale, care le-am vlut Domnia mea, '1 mirturisesc, dup6 cum si de la sfinlia lor pirintil archi-
ereT, si de la Dumnlor cinstili si credincio0 boeril Domniel mele de obste ne-am pliroforisit. Asisderea
acum Intru a doua Domnie a Valahiel, la care Dumneleaca pronie ne-ad adus cu asemenea
slujbi i tocmli s'aa aflat, din care ail venit si la patimii de sacatlic. Dec!, prin truda vielil sale 0 os-
tenele ce intru adevar ad cheltuit in sum de 30 de ant de rind ioasi nptea nelipsit la trba conde-
iulul in Divan, pizind drapta credinti cu fierbinte, supus, ferit de urmir1 Impotriv, lisindu-se pre
sine s numal la mila si drpta judecata Dornniel si a stfminirel, fir' de a supara si a face cererl de mu-
saadele, pilndu-se dar dup6 tot cuvintul dreptitil a avea o deosebiti mili i ajutoriii al Domniel, atfit
pentru dreptatea i r6splitirea slujbelor sale, cit i pentru pilda de buni credinti o osirdie a altor pi-
mntenT, a se orindui asemenea in slujba Domnilor si a stipnilor s!; am hotirit Dornnia mea, ca si
aibii casa Ira acum in tot-d-a-una acest privilegia de mili deosebit, adeci : 10 liude streini pre earl
avut i pani acum, i alte liude 25 s aibi slugi din pitnnteni, din catastivul Vistieria Pentru care
poruncim i Domniei sale cinstitul i credinciosul Boeriulul Domniel mele vel Vistier, ca sciylndu-1
acum din catastivul VisterieT, si i se dee de la Visteria Domniei mele liduli dup6 orinduiali i pecetlui-
turf Domnescl; s scutsci si of 300 la vremea oierituluf i scaun de carne In Bucurescl, ca cu acstA
iniI5 Domn6sca si se ajute i si se mingie casa luT, dup6 petrecania sa la truda i osten6la ce ad chel-
tuit in viala sa inteatalia ani 6; pentru care nu suntem la indoiali, ci si ['rapt Dormi ce in urma ns-
tri vor obldui Tra ac6sta cu iubire de dreptate, socotind cuvintul ce are al dreptelor slujbe i steno-
lilor ce ad cheltuit inteatAtia anl de rind si cu bune urmirl, vor bine-voi a intiri acest privelegiii care
dup6 tt dreptatea se olivine a-1 avea el si casa lul In tti vremea.
i am intArit Hrisovul ace3ta Cu Insist Domnsca nstri iscilituri i pecete Ion Alexandru
Ipsilant Voevod i cu crediNa prea iubitului Domniel mele fi Constantin Voevod, mirturil puind
0 pre Dumnialor cinstill i credinciosT boerl velii al Divanulul Domniel mete: Pan Nicolae Ba-
sarab vel Logofe de lra de sus, Pan Dumitrasco Racoviti vel Ban, Pan Gheorghe Mavrocordat
ve! Spitar, Pan Manolaehe Cretulescu vel Vornic de 16ra de sus, Pan Scarlat Ghica vel Vistier, Pan
Radu Golescu vel Vornic al Obatirilor, Pan 8tefan Vicirescul vel Logofat de 16ra de jos, Pan Isaac Ra-
let ve! Logof6t al obiceiurilor, Pan loan Roset ye/ Hatman, Pan Constantin Stitul vel Postelnic, Pan
Teodorache Juliano vel Cluceria, Pan Iordachi Slitinean vel Paharnic, Pan Nicolae Golescu vel Stolnic,
Pan Iancul Negre vel Comis si Ispravnic, Pan Nicolae Basarab ve! Logofe de 16ra de sus; si scris
Hrisovul acesta la al doilea an dintru a doua Domnie a Do/11'00 mele, aid In Bucurescl, la lt 1797
Noembre 8, de Iacovache Logola za taini.
loan Constantin Alexandra lpsilant Voevod i gospod Zem. Vlahiscoie
CAylndu-se dup6 tot cuvintul dreptileT a avea cinstitul l credinciosul boerul DomnieT mete,
Stancul biv vel Clucer milele ce se coprinde mal sus pentru cele de multi ani drepte slujbele i oste-
nelile sale,'1-am intirit i Domnia nstri privilegial acesta, de a i se urma In tocma nestramutat.
1803, Iunie 12.
Cod. XXXI, fila 95.

www.dacoromanica.ro
136

Ca AV faca lectorul o idee de cuin erart tratatI guvernoril straint in casete bo-
ierescI, citsca actele procesulul francesuluI Bonnet Pavillon, guvernor la ve! Ban C.
Ghica in 1804. Le-am publicat in Tomul VIII, pag. 456-468 al 'deferid Rom-
nilor .

TOMUL I, PAG. 92, NOTA 1


IIrisovul scellel de la CernetI este adus mal sus dup pagina 443 din Tuniul VIII
al Istorid Romdnilor.
Idem, idem nota **, actul este adus mat sus dup pag. 437 din Tomul VIII al
nlstorid Romdnilor..
Idem, idem nota ***, hrisovul e adus mal sus dupi pag. 438 din Tomul VIII al
21 Istorzei Romdnilor..

TOMUL I, PAG. 93, NOTA *).

Documentul de la C. Ipsilant, din 24 Octombre 1803, din care se pede vedea ca la


bisericile domnesd din BucurescI eran' gramatid ndasclul de ccintrefi 1i granul-
ad de slove, se pote vedea integral in tomul VIII, pag. 366, a Istorid Romnilor
de mine.
TOMUL I, PAG. 93, NOTA ***)

VOY hrisovul reprodus tri Serbarea scolara" de D. C. Erbiceanu.

TOMUL I, PAG. 93, NOTA ****).

Eaca hrisovul din 29 Mata 1803 relativ la sceila din GalatY:

CU MILA LUI DUMNEDECJ, NOI ALEXANDRU CONSTANTIN V.V.


IlOMN TERI! MOLDO VII

Nostim lucru i pricinuitoritt de bucurie 4ic c facea Egiptenil cand Cu glas radica
in puternicie pe Stpanitoriul, ccI luand pe cel ce se hotara spre stapanire, si de obstie
Cu totiT petrecndu-1 ti aducea la camp, si acolo in loe deschis impratesce puindu-1 in
scaun, Il intreba stand Cu sieal pe tanga dnsul, de cinstesce Dumnezeirea si de se in-
chin el'? atuncea dar el raclicndu-s1 manele spre ceriil prin fapt incredinta i dovidea
intrebarea ; dup aceasta se intreba de al doilea, de era si drept? si atunce el scotindu-s1
sabia o apropia de gatul sat, atingea catinel cu &lisa grumaziT set, artand insusI cum
d. si pe sine va omori de ar face strimbatatT ; i iarst se intreba de al treilea de este
darnic ? atunce el cu amndoa manele imprastiea aur i argint la norod; i la cea de
pe urma intrebandu-se de este muncitori5 ? el indata sculandu-se apuca plugul ce i se
aducea i il tragea ea si cand ar taea brazde din tarina, si de acolo se aducea in cetate
cu huite i cu laude petrecndu-se, si asa dar flind pre deplin se incorona stApanito-
riul; cAd cu cale este intru adevr ca acel ce se afta cu credinta dreapta i urmeaz
dreptatiY, fiind darnic i muncitori, ca unul ce este impodobit cu cele maT frumoase
mal impratesd fapte, sa se socoteasca stapinitoriti pe deplin, dar aceasta nu este asa
cu adevarat de vom lua sarna stapanitoriuluI din starsit pentru care se face, del dup
cum este treaba comedianuluI, nu este asemine si a stpanitoriuluT a arta numaI pe
dansul facnd cele cu cale, ce dup cum pe sine asemine si pe supusiT tul sel al-Me
cu fapte bune, ded nid al Epiptenilor ar put s:1 fle, niel sa se numiasc adevrat pe

www.dacoromanica.ro
137

deplin stApAnitort, ce acela care scie si chip si are cunoscinta acelut prin care i supusit
se fac bine credinciosi si drepti si darnicT i muncitorT ; dar care sAnt aceste ? nu sunt
canoane de pravile, nict orAnduele de pedPpse, nici foc, nici her, ce pesne i cuvinte a
muzelor, de la Pelion, izvorul calului de la Olimpos cel prea sfint, en dulceatA intr'un
loc unindu-se, care si decAt hierul fiind maT tAioasA firea omineasci, ceea ce se indArAp-
nicesce i se selbAticece, cu lenevire imblAnzAnduo, cu bunA intelegere a intoarce spre
toate faptele cele bune ; asa dar ce cuvine ca stApAnitoriul sA fie foarte nemeritorid
lucrAtorid a tuturor celoralalte mat dintAid fapte bune; asijdere pentru ca sA fie dupA
cuviintA pe deplim, trebue s tie si iubitorid de invetAturt si sA indemne pe supusT la
procopsealk ca de la dAnsa povAtuindu-se i suindu-se in vrful faptelor bune, orasul
sA ocArmueascA bine, si vieatA bun s4 trAeascA fAcndu-se fericiti. Asemine dar i noT
chip de stApAnitorid puind inaintea noastrA si dupA chipul acesta avend revna spre a stA-
pAni si poftind sA inchipuim asemine i pe supusl, miremetesAnd de acum scoala Eultii
aducAndu-o prin ct s'ad putut la mal bunA orAnduealA, cu obstesc al nostru domnesc
hrisov am cinstit'o. Dupl aceasta intorcndu-ne spre tArgurile de afarA ne silim sa sA-
mAnAm cuvnt pretutindene, ca grAul, decl dar: A) AAzAm Domnia mea in tArgul GalatiT
scoalA de limba elineascA moldovineascA, pe care voim sA Re in mAnAstirea Mavromo-
lului, precum ai fost si mat nainte, i mAngstirea sa fie sub Epitropia scoalei, iar sama
veniturilor si a cheltuelilor sA aibi Egumenul mAnAstiret a o da la SfAnta Mitropolie
unde este inchinatA. Poroncim i orAnduim boeri epitropi i negutAtori spre purtare
de griji a scoalei din tArgul GalatiT, dupi cum mal inainte prim al nostru domnesc hrisov
s'ad poroncit, adecA pe credinciosiT boeriT patru : D. NeculaT Ghenciu, biv ve! Serd. D.
Coste Vasiliu, biv vel Jignicer, si din negutAtori pe Feodor Daracadan, Gheorghie LepAdat,
i loan Popa Gheorghiu. Pentru lefile amenduror dascAlilor orAnduim 756 lei, din
cel deobste venit al scoalelor, care sA se dee pe tot anul in done rAndurT, la fiesce care
sse twit, dupi cum se dad si la ceT-1-alt1 dascAll si de nu vor ajunge acestl bani, lipsa
sA se implineascA de la tArgovetiT al cArora copiT vor inveta in scoalA. D) Poroncim epi-
tropilor ca la 4i intAid a fiesce-cAreia lunl adunAndu-se la scoalA sA cerceteze pe dascAlT
de pAzesc cuviinta lor,iar, de nu, sA facA aretare la epitropiT obstesci ca, lipsind pe aceia,
sA pue pe altil in locul lor. El Nu dAm voie dascAlilor, niel ucenicilor sA se lasA in zadar
de invetAturile lor, ce numal Dumiuecele si la praznicile imperAtesci si la canicule.
JI Voim ca dascAlil limbil moldovenesci sA fie scriitori i cAntAreti ca i uceniciI si
vete de aceste. Z1 Cinstim pe dascAll ca ertare de bir si aperare de once obstesci in-
tAmplAtoare dAri, care si prin cel obstesc de mai 'nainte al nostru domnesc brisov s'ad
aretat. I) DascAliT cAnd vor gresi sA se judece de cAtre epitropl, iarA nu de D. PArcillab.
Aceste pentru cele mat sus aretate hotArAndu-se de cAtre Domnia mea, s'ail dat GAlAte-
nilor acest al nostru domnesc hrisov intArit cu a noastrA domneascA iscAliturA si pecete.
Poftim pe luminatiT Domni ce se vor invrednici in urma noastrA la domnia acestel ter!,
ca intArind aceste de mal sus aretatP, sA mal adaogl fiind folositoare obstieT atAt la
stApAnitort cAt si la supusT, i spre aceasta este credinta a insAsT domniet mele de mai
sus scris No! Alexandru Const. Moruzi Voivod i credinta a prea iubitil fiilor DornniT
mele : Constantin W., Dimitrie W. si NeculaT W. si credinta a treT Archieret al PHI
preosfintia sa Chir Veniamin, Mitropolit Moldavii, iubitorit de Dumnezed EpiscopT de pe
la scaune : Chir Gherasim Episcop Romanulul ; Chir Meletie, Episcop Husului, i credinta
a cinstitil credinciosii boierT Divanulut DomnieT mete Dumnealor Constantin Bals, vel
logofet de Tra de jos, Mihai Sturdza logofet de Tra de sus, Theodor Bals, biv vel

www.dacoromanica.ro
138

Vornic de Tra de jos, epistat AgieT, Vasile Costachi ve! Vornic de Tra de jos, Con-
stantin Bill vel Vornic de Tra de jos, Constantin Paladi vel Vornic de Tra de sus,
Lupu Bal ve! Vornic de Tra de sus, Manolache Dimache ve! Vornic al Ob0e1, Di-
mitrie Manui vel Poste!., Sandu Sturdza vel Vist., Raducan Roset Hatman, i Parcalab
Sucevschie, Costache Sturza vel Vornic la Aproli, Alexandru Caragea ve! Spitar, Du-
mitrache Ghica vel Comis, Alex. Mavrocordat ve! Camara, Manolache Vardalah ve!
Caminar, i credinta tutulor boierilor Domnief mele, a marI 0 a miel ; scrisus'ail hri-
sovul acesta la scaunul Domniei mele in orapl Ie intru a 2-a domnie a noastri la
Moldavia de credinciosul boerul nostru Parvan Botescu biv vel sluger, logofet de
taina, in cursul anilor de la Mantuitorul. 1803, Mai 29.
(Iscalit) Alex. Const. Moruz Voevod.
Constantin Bals, vel Logof.

L S.

TOMUL I, PG. 94 ").


Prerogativele date Tipografig Metropolitane din lag de catre Domnitoral
Alexandra Moruzi.
CU MILA LUI DUMNEZEU, NOI ALEXANDRU MORUZ VOEVOD
DOMN 'ORO MOLDOVEY

Facem cire Cu acest hrisov al Domniei mele tuturor cul i se cade a ci, ea al
nostru cinstit i duhovnicesc parinte, Preosfintia sa Chino Chir Veniamin Mitropolit
aqtandu-ne ca Tipografia de aicea din Ia0, ce este pentru tipeirirea ecirfilor
de trebuingi rei, neavnd oimeni statornici pentru lucru, ci tiindu-se cu nice naimitT,
cari dupa vreme, unii murind i altii impratiindu-se, ati venit in prsta stare, in cat
de multe ori din pricina acsta a lipsef 6menilor trebuincio0 rmane nelucratre,
de nu se pot face cartile cele de trebuinta ; i pentru ca sa se pelta indrepta 0 aduce
Tipografia in Mina oranduial 0 in cuviincis stare, afi 'lent cerere catre Domnia
mea, ca sa-i dam dou&-leci 0 do! de Callen!, din 6menii streinl de peste hotar, ce va gdsi
pentru lucrul TipografieT. Adica cincI zetarT, patru drugari, patru pilcari, patru pro-
bar!, dol prifacitorY, unul pisitor de chinavar i unul bucatar. Car! amen! aducndu-i
aeqe, ca sa fie statornid la Tipogralle ; Domnia mea socotind ca nu de putina folo-
sint i podba este de a fi in oraul acesta Tipografie, intru Mina ornduiali i alci-
tuire, ca un lucru ce este pentru trebuinta ob.tieT, i ca cu adevrat, and nu va fi in
stare cuviincisi, trebue sii se pricinuisc nu putini zeticnire la lucrarea el', am gasit
a fi cu t6ta cuviinta cererea ce ne a5 Rent Pr sfintia sa, ca s-T dim ajutor de timenil
artatI. i dupi ravna ce avem i D3mnia mea, ca sa aducem intru cea ma! Mini stare
telte cele cari sunt spre folos i lauda patriei, pentru acsta prin hrisovul acesta al
Domniel mele am hotarit, ca pentru dou6-4eci" i doT &lieni streinI ce va gisi Prosfintia
sa va aduce din alte part! de locurY, de peste hotar.e, far de bir in Visterie, i far
de nicl un amestec de dare cu alti locuitori ai tereI pentru trebuinta TipografieT, car!
6men! sA aib adeverinta 0 de la dirigatoril margine!, ca sunt adevratl streinl, adu1
de peste botar, far de bir, si fie iertatl i scutitT de tot birul Visteriei 0 de alte &Ill 0
havalele, ce vor fi pe alli locuitorY, ei niel o data, tat vor fi la slujba rpografieT, sa nu
fie suprati intru nimic, ca a-0 caute cu toat odihna numai de lucrul acesta. Pentru
care poruncim Domnia mea i Dumi-tale Ve! Aga, cat 0 dregatorilor de margine 0 altor

www.dacoromanica.ro
139

zapciT al orasuluT, pentru numrul 6menilor strinl, de mal sus artatT, ce va aduce
dintealte pArtI de la locurT streine, cunosandu-se si adeverindu-se de strinT sA urmatT
intoemaT, precum mal sus in hrisovul acesta se hotAresee. Poftim dar Domnia mea cu
dragoste si pe altI fratI luminati DomnT, carT din Pronia DurrinecilascA se vor orAndui
cu Domnia acestil trT, sA bine-volase& a intAri, ca un lucru ce este pentru a obsta
trebuintA i folos.
Scrisu-s'ati hrisovul acesta la scaunul DomnieT mele in orasul Iasi, intru a doa
Domnie a NoastrA la Moldavia, in anul al doilea.
La anul 1804, Februar 15.
Subscris: Alexandru Moruz Voevod.
loan Sandu, vel Logort.
Sigil mare Cu rcq.
TOMUL I, PAG. 96, NOTA **).
Cugetul pArintesc cela ce dintru inceput a deschis rAvna Domniel mele spre a
pune in lucrare si in huna alcAtuire folosinta invqAturilor obstieT in pimntul acesta,
prin asezarea salelor ce s'ad flcut pe la unele din trgurile de pe afari, i alce in
oras; acela cuget indemnat a socoti nu mal putin euviincidse i invtAturile cele
duhovniceseI acelor ce se aduc in slujbele cele elote, prin invrednicirea cinuluT preutesc,
pentru acsta, ca pentru ceea ce este si spre proslivirea luT DumnOell si spre cinstea
patrieT, am pus In lucrare de s'al" fAcut scoal& din no& in mngstirea Socola, orAnduin-
du-se i dascAlT dupe euviinti i fiandu-se i venit in at s'ad putut spre agiutorul
intemeiereT si statorniciel el, dupA cum prin osebitele hrisoave a Domniei mele ce s'ad
dat mal inainte sA aratA. Ce dar socotind domnia mea i binevoind spre a se aduce
sala acsta in cea mai bunA stare, pentru ca si rodirea invifildturilor eI sA fie pururea
In bunA sporire, dupA rugilmintea ce ne-ail ficut prin jalbA prea cuviosia sa Kir So-
fronie Arhimandrit sfinteT Mitropolil si Igumenul mnistisei Socola, ca sA se mal aju-
toreze numita mnAstire cu resi-care miluire, n'am trecut cu viderea, ce prin hrisovul
acesta al DomnieI mele, hotArim, ca peste alte mile ce are, s& mal aibA numita mnAstire
si acsti miluire, adeci la vremea slujbeI vAdrArituluT sA alba a scuti tot vinul ce va
face din sespreylece pogne vie, ce va av numita mtinAstire Socola, in podgoria tinu-
tulul IasiT, de vAdririt, cum si tot vinul ce va esi de dejm din viile ce sunt pe mosiile
miSnAstiresei Socola i EzareniI, iarAsT si fie scutit de vidrArit, nimruie niel un ban s'A
nu deje, niel si se supere de cifre slujbasiT vAdrarT intru nimic. DecT poruncim Domula
mea, slujbasilor vidrarT de la tinutul Iasulur, vlnd hrisovul acesta al Domniel mele,
sA avetT a urma intoema, precum mal sus se aratA. Poftim dar Domnia mea si pe altl fratI
luminatT DomnI, pe carT SfAntul Dumneleil il va orAndui in urma nstri la Domnia
acesteI Ieri, s nu strice acsti miluire, ci maT Ortos si intArsci pentru a domniilor
sale vecinici pomenire. Scrisu-s'ati hrisovul acesta la scaunul DomnieT mele in orasul
IasT, intru a doa domnie a nstrA la Moldavia, in anul al patrulea.
La anul 1806, August 3.
(IseAlit) Noi Alecsandru Constantin Moruz W.

L. P.

Notele *** i **** nu le mal publiam, documentele putnd a se consulta in


Uricar 1H, pag. 40, si IV, pag. 170.

www.dacoromanica.ro
140

TOM(JL I, PG. 97, NOTA **).

laca actul relativ la sc6la de psaltichie:

NOI ALEXANDRU CONSTANTIN MORUZ VOEVOD


Cu MILA LUI DUMNEDECI DONN TEREY Bioumvad
Fiind-ca Prosfintia sa Printele Mitropolitul face prin anaforaua acsta
DoninieT mele. multe artarT, ca protopsaltul Petru, ce intimplarea adus aice,
unde r6maind, s'ad multamit cu trei sute lei lfa pe luna, pentru ca sa parodosasca
musica i dupa rivna i dorinta ce avem a privi in patria acsta cantaretit sfintelor
bisericT maY desavrsitT in mestesugul cantaret, spre mal multa pod6ba dumnedeestilor
16casurT, cu cale am gasit Domnia mea chipul cu care Prosfintia sa Printele Mitro-
politul a socotit a se aduna banii lefii numitului protopsalt. Drept aceea se da Dom-
neasca n6stra hotarire, ca atat Monastirile de alce, cat i acele de pre la tinuturile de
afari, platind una suta lei lta protop-saltuluT pe fiesce-care luna, prin mana cuviw,->ieT
sale Chir Dionisie Arhimandrit i Egumenul MonastireT GltiT, sa aiba a trmite
cite un copil aice de vor voi, ca sa invete; deosebit indatorim Domnia mea si pe nu-
mitul protopsalt i porumcim, ea spre cunoscinta facerel de bine catre 'Mosul aratarea
multmireT sale, AAA silinta sa pue cu uceniciT saT, in cat si se cunsca folosul ce se ni-
dajduesce.
(L. Sig. Domnesc.) 1805, Octomvrie 4.

Proeit Vel Logort.

Anaforaua Mitropolitului
Prea Inciliate Delmne,
De cand pronia cea prea inalta ail randuit pe Maria ta oblacluitor acestei de
Dumnedell pazite ter!, te-al aratat nu numai cu dreptatea incoronat, ci i ca un
parinte cu milostivire catre robil i supusil Mariel tale, si cu maT nainte purtare de
grije pentru indreptarea lor, atit cea din afara cat cea din launtru sufletsca; cacI
in luminate iilele InltimeT tale vedem in Vote tinuturile toril muzele invtaturel rvar -
sate si tmpla intunericului nesciinteT de maT nainte rasipindu-sa, inca cu maT multa
rivna dumne4esca fiind pornit, ati sistisit (instituit) i alele de paradosirea blago-
slovieI (teolog,iel) si de talmacirea sfintelor scripturT, voind inalt cugetul InaltimeT tale
ea sa ridice i preotii la trpta cea adevarata pe limba noistra cea parintscrt. La care
cu totiT marturisind facerile de bine, cunevem ea milostivirea MarieT tale voiesce in tot
ehipul, cu raze lumin6se a incalqi spre folos pre supusiT saT. Spre care iubit6re de pra-
voslavie a MrieT tale plecare, prin ochIul cel a bite vaptor, plinesce MarieT tale si do-
ririle. CicT mestersugul musichieI alce in Ora neostra pani acum nefiind desavrsit,
nu-sT putea afla indreptarea pentru lipsa acelor desavrsit intr'acest mestersug, si bi-
serica se multdmea intru putind sciinta a celor ce sa afla. Dar lucrarea vremilor aii
adus ca iar in prea luminate iIele MarieT tale sa-sI Ya sOvrsirea i acest mester-
sug, ca i pentru acsta sa rame Marie tale pomenire nemurit6re; ca din intmplare
caend aice in patria nstra Dumnia-luI Chir Petre Protopsaltul bisericeT ceI mari,
om desavrsit la mestersugul acesta, precum de toti Taste mrturisit, in cat nu ne mal
ramne indola ca ifosul cu carele sfintele slujbe canta nu Taste curat, neamestecat cu
neprimite thesurI (modele), si chiar dupe paradusis al bisericeI PatriarsieT, unde dintru

www.dacoromanica.ro
141

inceput avut s6vrsirea sa musichia, .1fiind-cA crestinsca rArna MAriel tale bine-
voit6re spre podba sfintelor bis6rid si slava luT Dumneqefi, am socotit ca ase4Am
aicI, i sA i se rAnduiasci sco51A spre a invla pre unil din psaltil, ce se all aici si a
paradosi la vre-o cAti-va copil inceptori; i intrAnd in tocmli cu Domnia-lui cu cA-
s'ar putea multAmi, cerut cAte 300 leT pe lunA pentru ostenla si ajutorul bA-
trAnetilor sale. DecT, pentru a sa multAmire s'ad gAsit cu cale a i s6 da acestI bani;
insA 100 de lel din banil so:Helor, cincT4eci de la Sfilnta Mitropolie si ciriciilecT de la
SfAntul Spiridon, iar pentru o sutA lei s'ad chemat pArintiT ArhimandritT si Egumenii
de pe la MonAstirile de alce din lasi si dupe marginea Iailor, (fiind-cA folosul acesta
Taste de obste al sfintelor bisAricI), si sfat fcnd s'aj priimit a o r6spunde prea cuvio-
sia lor, dupfi analogon ce va ajunge pe fleste-carele; numai an fAcut cerere ca la acstA
sinesforA sa intre i Egumenii dupe la Monstirile de afarA de prin tinuturT,
dupe catalog,on ce vor face Prea cuviosia lor ; care cerere a Prea cuviosiilor sale
fiind cu cale, s'A socotit a da agiutorul cuviincios si acele MonastirT. Pentru care nu
lipsim prin acstA smeritA anafora a insciinta MArieT tale. lar hotArirea cea desvrsitA
rmAne a se face precum Duhul Sfint va lumina pe InAltimea ta.
Al MdrieI tale pArinle sufletesc si smerit rugAtor &are Dumne4eil,
VENIAMIN Afitropolit Moldaviei.

Sub domnia luT Moruzi este trAmis Resident in IasT, din partea Franciei marquizul
De Reinhart. Sotia lul a trtimis mameT sle din Hamburg o serie de scrisorT carT des-
cri MoldavA si despre trile romAne 4).

TOM. I, PG. 98.


Despre Conto veli Satta. Veyll Hurmuzache, vol. II, supl. I, pag. 319.

TOM. I, PG. 99.


llcpt'pzp i Bkaxt*, tipAritA la BucurescI in 1789, neflind de cAt cartea lui
Bawr, Mmoires historiques et Gographiques sur la Valachie Francfort et
Lepzig 1778, coprinde la pag. 19 un capitol intitulat 'Entattrri, in care se vorbesce
mal mult despre sciintA in genere, ast-lel cA informatiunT speciale despre scedele In
tra romAnscA nu gAsim.
Nicola Lazar fu nu nurnal autor si traductor de serien, ci i proprietar de ti-
pografie, ba si fabricant de hArtie, cum am argtat in tom. I, pag. 44 si 46.

TOM. I, PG. 100.


Asupra intregei domnii a lui G. Caragea la MuntenT si intregei miscri culturale
din tete trele t6rile romAne (Moldova, Muntenia si Ardealul), aduc aci paginile ce am
scris in Istoria RomAnilor (Tom. X, partea a). In aceste pagini se dad i anexele pro-
mise la pag. 100-104, afarA de acele acte ce se pot ab in publicatiunT anteritire
publicatiuneI acestuT volum.

i) Vell dama me., de smil de aceste scrisorl In i)iarul Secolul XX 1901.

www.dacoromanica.ro
142

Una din primele lucrad a luT Caragea, indata dula sosire la BucurescI, fu de a
insarcina pre biv Ve! Vornic Grigorie Brancoveanu i pre biv Vel Caminar Nestor ca sa
tocmsca i sa cerceteze socotehle CutieT cfolelor de venitul i cheltuiala lor i sa pro-
puna planul de reorganisare a cellelor. La 1 Decembrie 1812 noul Domnitor, in inte-
resul cercetarilor ordonate /uT Grigorie Brancoveanu, da urnatoru/ pitac :

Ii kan Gheorghe Cara gea Voevod i gos podar


Fiind-ci prin osebit pitac am orinduit Domnia Mea pre D-lul cinstit i credincios
boerul DomnieT Mele biv Ve! Vornicul Grigorie Brancoveanu, ca sa teorissca i sa cer-
ceteze socotelile CutieT c6lelor de venitul i cheltuiala lor i, spre a saviri acsta cer-
cetare cu bula orinduiala i cu desluire, este trebuinta de a se ved de D-luT numitul
boer tete hrisevele i sineturile vechi i ame cate sunt coprinetare de adaosul venitu-
rilor ce s'ail facut dula vremT, i tete socotelile i condicile cate privesc la intocmirea
c6lelor domnescl i vor av cuprindere pentru orinduiala didascalilor i a ucenicilor i
pentru dreptatile fie-caruia i pentru intocmirea veniturilor celel; de aceea poruncim
Domnia Mea, vechilule al vataiet de paharnicel, ca indata dula primirea acestuI dom-
nesc al nostru pitac, pe de o parte sa aducl inaintea D-luT orinduituluT boer pre sa-
meN1 vornicieT obtirilor i pre Nicolae logofaul MetropolieT, impreuna cu tete hris6-
vele, sineturile i socotelile ce s'ad qis mal sus, iar pe de alta parte si facI de scire i
D-luT biv Vel Caminar Nestor, de a merge la orinduita li, sa fie cu D-luT biv Ve! Vor-
nicul Brancoveanu impreuna cercetator al acestor socoteli, cu urmare intocmaI dula
cuprinderea osebituluT pitac al Domniel Mele, ce s'A dat catre D-lut Vornicu pentru
acesta pricina. 1812, Decembrie 1 1).
La 13 Decembrie 1812, asupra anaforaleT scrisa in limba greca, loan Caragea
reinnoesce hrisovul dat de Al. Ipsilant, cat privesce aelarea veniturilor sg iraturilor
c6lelor, iar in ceea-ce privesce organisarea lor ',huna orinduiala a dascalilor i uceni-
cilor u, i pentru mal multa intregime a c6leT, ca pentru un lucru ob$iet trebuitor i
folositor, se va da cuviinciesa porunca a DomnitoruluT2).
Cate-va lile dula ce loan Caragea regulza cercetarea socotelilor cutiel c6lelor,
el infiintza o nota Epitropie a celet superiere din Craiova, cu urragtorul pitac

li loan Caragea Voevod


Cinstit i credincios boerule al Domniel Mele D-ta biv Ve! Bane Gheorghe Arghi-
ropole, Caimacamule al CraioveT, i D-vestre boerilor al divanulul Nostru de acolo,

1) Cod. LXXIV, de la Arli. Statulul, pag. 3 v.


1) fa loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlachscoe.
Ct pentru iratul seo:1M domnescl, ce Ni se aratil printr'acstA anafora c4 intocmit prin hri-
sovul Fritiel Sale rposatulul luminatuluI Domn Alexandru Ipsilant Voevod, intilrim i Domnia Mea a
se urma si de acum inainte ftir calasl de putinii scildere ; iar pentru intocrnirea ce se euvine a se face
pentru buna orinduiala a dascAlilor i ucenicilor si pentru mal multa Intregime a so:510, ca pentru un
lucru obstiel trebuincios si folositor, dup artarea ce Ni se face prin osebitii anafora de ctre D-lor
orinduitil boerl, se va da cuviincitSsa poruncil a Domniel Mele. 1812, Decembrie 13.
(Pecetea gpd.)
Anaforaoa e scris grecesce si, de la un loc, adec5 de la finele acesteI pagine 14, lipsesc filele
din condicA 0115 la pagina 31.
(Cod. LXX111, fila 14).

www.dacoromanica.ro
143

fiind-cg aid in Domnescul Nostru ora al CraioveI se aflA sistisiti c1 elinscA pentru
invetAtura si folosul acelor ce rivnesc de a dobAndi rodurile invtAturil, precum si doh-
tor pentru cgutarea obstid orasuld, si amendoue aceste faced de bine intocmite cu
orinduite iraturI ale lor, care ve sunt sciute; de aceea, ve insfircingm Domnia Mea cu
Epitropia acestora si poruncim, sg ingrijitI cu tetA silinta de a se phi orinduiala lor intru
intregimea sa si a se areta in faptg roduri plAcute, fr' de a se primi de cAtre D-vistre
cea mal micA catahrisis. Tolco pisah. 1812, Decembrie 15.
(Cod. LXXIV, fila 7).

Asupra acestd Epitropii va reveni in curind Domnitorul, dAndu-I altg intocmire,


de care mal departe ne vom ocupa.
In ultimele dile ale anuld 1812 Grigorie Brincoveanu si Nestor supun luI loan
Caragea, prin anafora in bimba grcg, planul reorganisiriI sclelor din trg. Domnitorul
aprobg acest plan intocmai dupg cuprinsul anaforaleI la 1 lanuarie 1813, cu urmgt6-
rea resolutiune :

161 loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Vlachscoe

Cinstitilor si credincioI boerilor aI DomnieI Mele D-ta vel Vistier Grigorie BrAn-
covene si D-ta biv Vel Cgminare Nistore, am vedut Domnia Mea argtarea ce Ne faceti
printeacstg anafora, care i priimitg fiindu-Ne o interim intru tete, ca IntocmaT sil se
urmeze, i pentru ca se. se pAzsci cu bung orinduialg acstg intocmire i sala sil-1
aibg tot-deauna intregimea sa, spre a nasce rodurl plgcute si folositere, iargsl pre
d-vestri ve orinduim si epitropI i purtatorT de grijA a veniturilor si cheltuelilor
priveghind tot-deauna pentru cele ce privesce spre fo/osu/ i intregimea sa si pentru
a didascAlilor i a ucenicilor si a dohtoruld c6leI bung intocmire i orindu:alg, (liipg
mijlocut ce se aratA inteacstg anafora a d-vestre. 1813, Ianuarie 1.
(Pecetea gpd.) I). Vel Logofet.

Acsti nota organisare a invetAmintuld nu va dginui totusI de cal, pAng in Sep-


tembrie 1814, cum mal departe vom ved.
Prima necesitate de satisfa'cut, ca si se pite, aduce la indeplinire organisatiunea
scifilelor dupg anaforaoa de maI sus, era adunarea de fondud in Cutia sc6lelor 2). De

I) Cod. LXXIII, pag. 49.


Lipsa casel sc6le1or de hanf se p6te constata si din actul urmitor :

Ica loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodae zenile Vlachscoe.


Cit peinen liana ce sunt datorf malialagiif de lingi acest pod dupi analoghia sume slinjinilor
fies-ciruia, poruncim d-tale Vel Spitare, si-1 implinescl negresit, fir de ala prelungire; lar pentru ta-
lerf 615 ce se analoghisesc in pIrtea ;tedia., filnd-cd astil una data' pulla .ales se prsla
atare i nu aro mijloc a-1 pliti, si arlf d-ta la Epitropia obstirilor ac6sti porunci a Doinniel Mele, ca
si se plitsci de la Cutis milosteniilor, i atit acestia, cilt i ceI ce se vor implini de la malialagil si se
dea jiluitorilor locuitorf, ce ad ficut acel pod, ca si nu si415 aicl in cheltuiali, fijad indestuli vretne de
ciad se prelungesc. 1813, Februarie 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logofilt.
(Cod. LXXIII, pag. 224.)

www.dacoromanica.ro
144

aceea, a doua sli dupA aprobarea datA anaforaleI boerilor BrAncoveanu si Nestor, Ca-
ragea mal aprobA, la 2 lanuarie 1813, altA anafora, prin care se cisluesce asupra mti-
nAstirilor bana Ii1 al scedelor si se ordonA Metropolitultif 1mplinirea sumelor datorite
de fie-care mngstire 1).
CAminarul Nestor rmAne mal cu deosebire insgreinat cu directiunea sclelor.
Asupra propuneriI luI Grigorie BrAncoveanu din 11 Ianuarie 1813, Caragea ordonA
MetropolituluI Episcopilor ea, pe viitor, totI baniI adunati de pe la mnAstirl s se
trimitA pe numele Cminarului Nestor 2).

Prea InaI(ale D intne,


Dupa luminata porunca InlIirniI Tale, ce s'ad dat prin intarire la anaforaoa departamentulul
SpatarieT, din alalurata j MA, cuprindatre porunca fiind, ca tot, locuitoril, atat de pe o margine de pod
cat i dupil alta, 55 se apuce a plati fies-carele analoghia ce-1 va ajunge, orinduindu-se stegarul cel mare
spataresc a implini de la mahalagil datoria lor cu analoghie, unil din mahalagIT se impotrivesc a nu
plati, la cari nu in putine rindurt s'ad dus stegarul de le-aii facut cerero; deosebit de acel mahalagii,
este si Fclla gospod a plati 615, partea analoghieT sale, care fiind fost metoh al Sfintel MetropoliI, s'aii
dus stegalui la Prea Sfintia Sa Printele Metropolitul i, facend cerere, i-aii dat raspuns, cA acel me-
toh s'au harazit Obstirilor zestre, sub ingrijirea gpd. Dec1 cat pentru ace! mahalagil ce nit vor sA pia-
0.84 se va da strasnicA luminata porunca lnaltimil Tale a plati ceea-ce sunt datorl, far' de alta prici-
nuire; lar pentru sc615. fiind pe sama obstirif, ve! hotari Inaltimea Ta de unde este sa se platsca
inal sus aratatif ban', orl din venitul edge, de uncle se daft i lefile dascalilor, sad din venitul cutiel
obstirilor, sa de la Sfinta Metropolie, de uncle s'ad dat i eel-I-all! t dell 600 pentru acest pod? Cad
Jiluitoril sunt de afara i destula vreme este de and stall aici in cheltuiala, facand strigari peste stri-
Orr, de care nu lipsi judecata a incunosciinta Inaltimil Tale. 1813, Februarie 17.
Ve! Spar.
l) Id loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zende Vlachscoe
Prea Sfintia Ta Parinte Metropolite, trebuinta acestor banl ce s'ail cisluit pe m6nastirl fiind grab-
nicil, precuin i insutl preaosfintia Ta arell printeacsta anafora, nu ramane mijloc de adAstare sa de
vre-un soroc pentru implinirea lor, ci poruncim Domnia Mea, sil se implinsca far de zabavii. 1813,
Ianuarie 2.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofat.
(Cod. LXXIII, pag. 53).
2) lei loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zenzle vlachscoe
Prea Sfintia Ta Parinte Metropolite i Sfintiel V6stre iubitorilor de Durrine4ed Episcopl, cererea
ce face printeacsta anafora cinstit i credincios boerul Doinniel Mele Vel Vistier Grigorie Bran-
coveanu fiind primita f i cuviinci6sil, poruncim Domnia Mea, ca banif iratulul scalelor, ce se string din
inadelele de mar jos artate, sa-1 facl teslim de acum inainte la CAminaru Nestor, ca sa urmeze
dupii intocmirea ce s'ail facut de Domnia Mea pentru orinduiala sclelor. 1813, Ianuarie 13.
(Pecetea gpd.) Ve! Logorat.
(Cod. LXXIII, fila 73).
Prea D6Inne,
Fiind-cii din luminata porunca Marie( Tale sunt orinduit nazir asupra sceolelor domnescl de aid,
d'impreuna cu D-lul Caminarul Nestor, ca sa ingrijirn pentru buna oriaduiala i intocmirea cea cuviin-
ci6sa a scedelor si pentru plata lefilor dascalilor i odihna ucenicilor si altele cite urmza in trebuinta
acestor scede, i fiind-ca cu t6ta acsta ingrijire a sedlelor este insarc.nat D-lul Caminarul Nestor si
D-luI are si priinsca .si toil banil din iratul scedelor i si rspunla lefile cele intocmite pentru dascall
si orinduiti, tiind catastih curat de primirl i datoril, sil lie lurninata porunca Maria Tale catre
Prea Sfintia Sa Parintele Metropolit si catre iubitoril de Dumne4eil Parintl Episcopl, ca totf banil iratulul
saelor, care se stringe de la preotr, diaconl i mnastirI, si &bit a-I face teslim la D-luI Caminarul
Nestor, ea si D-lul si urmeze cu rvunderea lefilor in vreme, dupa intocmirea ce este filcuta, care tot-
deauna se va orindui prin scirea si povaluirea mea. 1813, lanuarie 11.
Grigorie Brcincoveanu.

www.dacoromanica.ro
1.45

Greutatea incasarii clara scolastice de pe la manastirT, In 1814, se constata din


diverse acte. Metropolia, la Februarie 1814, inca nu platise talen l 8446, 1'611140 da-
torita din 1813, sub pretext ca din acsta suma este a se scad 5.000 talen" simbriile
dascalilor din eparchil 4).
In primele lile din anul 1813, Caminarul Nestor si colegul s Grigorie Bran-
coveanu dobandesc de la loan Caragea un hrisov deosebit, relativ la calele din Craiova
si in deosebT referitor.la fundatiunea Obedeanu.
Tata hrisovul in cestiune :

Ii loan Gheorghe Caragea Voevod i Gos podar zemle Vlachscoe


Fiind-ca intemeiarea scedelor de invtatura este in adevr cea dinti pricina fo-
lositre unei patrif, pentru ca invttura impodobesce pre 6meni cu intelepciunea, cu
cuvintul, cu luminarea credintel si a cunoscintel de Dumneleii, de aceea, dar, tlind-ca
dupa cum aici lana scaunul Domniel Mele BucurescT, asa si politia N6stra ot Craiova,
voim Domnia Mea a av mijlocul inlesnirii de invtatura, atat fiiT D-ion boerilor Nostri,
cat i alIT din sceipeitate obraze, cati atit rivna i iubesc invtatura, carT sunt departati
de scolile de aid. Cercetat-am dar Domnia Mea ce orinduiala ag fost mal inainte pentru
acsta ? i din hrisovul D-sale Constantin Voda Ipsilant, ce-1 vyltun din condica Diva-
nuluT, cu It 1803, Octombrie 1.7, Ne-am adeverit ca mnstirea ce se numesce a Obe-
deanuluT in Craiova, a fost loc orinduit pentru scla obstira de 'Mi/natura, care mana-
stire dupa ctitoricescile orindueli fiind sloboda spre a se chivernisi de epitropT si a se
face din venituri/e eT ajutor la lucrurT de obstie ale politieT trebuincios, de suflet folo-
sitor, fost ficut inteinsa dou4eci odal pentru sederea unta' dascal dintaiil si al
1) 10 loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar semle Vlachscoe
Poruncim d-tale Vel Logofete de Tra-de-sus si implinescI negresit de la Sfinta Metropolie banil
ce este datre la cutia milosteniilor din iraturile se6lelor, dupi osebit5 porunci a Domniel Mele ce este
dati. 1814, Februarie 23.
(Pecetea gpd.) Vel Logoft.
(Cod. LXXvI, pag. 838).

Prea Inciltate D6ntne,


Artim Iniltimel Tale, pentru talen l 8446, ce sunt rmil la Sfinta Metropolie din banil sc6-
lelor sfertuluI Sfintul Gheorghe ot lt 1813, ci nu-I plitesce, cernd a se scid dinteinsil cu peste talenl
5.000, simbriile dascAlilor de prin eparchil, pentru care acsta este &ti Intirirea Mirla Tale la ana-
foraoa neistri inci de la Mai5 al anuluI trecut, ca daselilor i dohtorilor de prin eparchil si li se pli-
tsei chiar din venitul eparchiilor Preaosfintiilor Sale, lar sii nu-I scaoili din banil se6lelor de aicl, de
care si in qilele trecute s'a(' mal ficut artare Iniltirnil Tale, cu anafora, prin d-lul Vel Vornicul al
Obstirilor, poruncindu-se vitafulul de Visterie, ca negresit si implinsci acsti rmisiti de talerI 8446,
ad dat respuns ci nu p6te face implinire de la Sfinta Metropolie; ci flind-cei damita' cer tefile
pe iunile trecute ai cAnd nu se va implini rimisita acsta nu este de unde si li se plitscii dreptul, sil
fie strasnicil luminati porunca Mine! Tale, cu orl-ce mijloc se va socoti de citre Inlimea Ta, ei vitaful
de vistierie nu pite niel de cum a Implini, ca si implinsci negresit acsti rimisiti de banl de la Sfinta
Metropolie, dupi luminati intArirea M5riel Tale, ce s'A dat la anaforaoa d-lul Vel Vorniculul al Obsti-
rilor si s5-I faci teslim la Epitropie, spre implinirea mal sus numitelor trebuinte, ei de nu se vor Im-
plini at5t acestia eit i alta, carl cu deosebite anaforale am aretat Mine! Tale si vom mal anta, nu se
!Ate si se dea lefile bietelor sArace, ci va rmnea multe neluate leff, dupi cum In anul trecut s'aj ur-
mat ; i cum va fi bun5 hotirirea Miriel Tale. 1814, Februarie 19.
Rada Golescu, Vel Ban. Barbu Vaccirescu, Vel Vornic. Vel Logofrt.
10

www.dacoromanica.ro
146

doilea i dou64;1ecI ucenici i a unuY doctor al politiel 0 a slugilor mnstirescT, qi sa se


iconomissca numita mnastire de epitropiT pamintenT pre carI Divanul Craiovel i-ail
ales, fail a se amesteca nmul ctitoresc. El epitropiT sail dea socotld de veni-
turile i cheltuelile m6nastiriT pe tot anul la D-luI Caimacamul i la ceI-l-alt1 epitropi
mar!, fiind fata 0 din nmul ctitorilor. lar cela a avut acsta intocmire de venit orin-
duit, adeca taleri 2.240 pe an de la Cutia banilor cedelor, talerT 400 din vama
CraioveT, peste banit CamariT , i talerl 300 din venitul m6nastiril ObedeanuIuI,
i talerT 150 de la Episcopia RamniculuT 0 talerI 150 de la D-luI Caimacamul
CraioveT , din care acsta suma de talerI 3.240 era orinduit dascalulul celuI
dintaiii, talerT 1.200 cu mancarea sa, dascalului al doilea talerT 500, i la 12 ucenicT
taleri 1.000 pentru mancarea i imbracamintea lor ; iar ceI-l-altI 8 ucenicY pana la No.
de 20, 10 avea inv6tatura numaT far de plata de la acsta ctila ; i talerl 120 /a un
epistat, i talerT 120 pentru un dascl romanesc al Craiovel; iar Domnia Mea pentru maI
mult folos al invtaturiT am mal adaogat la irat, peste cele ce se arata mal sus ch a
avut pana acum, talerT 150, precum de la Polcovnici i al 2-lea Arma 0 trete Logof6t
al DivanuluT de acolo de la Craiova, cum i talerl 300 din iratul podurilor, care se face
Ma suma veniturilor pe un an talerI 3.690, din care orinduim: talerI 1.750 pe an das-
caluluI celuI mare, i talerT 600 dascaluldi al 2-lea, i talerl 240 la 2 dascalT romanescI,
i talerI 800 la 10 feciorT de boerT seal:Mall, de om cate talerT 80, carT sail aiba man-
carea 0 ajutorul la imbracaminte dinteacsta lfa, i talerI 3.000 la 5 dascalI romnT din
cincI judete, de unul Po talerT 60 pe an, ca sail aiba i cel departatl din Craiova aprpe
cate un dascal. Cu care acsta indestulata WA ce orinduim Domnia Mea multamindu-se
dascaliI, sa se orinduiasc intru inv6tatura 0 procopsala ucenicilor, ca sh iea din silinta
i osirdia lor un rod de inv6tatura 0 de folos cunoscut. Pentru care orinduim Domnia
Mea epitropi pre Sfintia Sa iubitor de Dumneleil Episcopul RimniculuY, pre D-lul Cai-
macamul Craiovel 0 pre D-lor boeriI DivanuluT, i D-lor s orinduiasca al doilea epi-
tropI pre ceI ce vor gsi cu cale, earl acetI al doilea epitropl, ca unil ce sunt incarcatl
cu veniturile i cheltuelile, sa fie neschimbatT pe cat se vor purta bine 0 sa fie datorT
epitropil i ce! al 2-lea, ca sa paradossca socotla la epitropi ceI mall, fiind la socoteli
D-luI Post. Constantin Oteteleanu, ca unul ce sotia sa se trage din ctitoril nAnstiril Obe-
deanulul, 0 cu acest rnijloc in t6t vremea sa se peorte grija 0 sa se iea aminte de ail av
mila, buna orinduiala ei, cum 0 nAnastirea a se afla in starea 0 buna chivernisla a
el, ca unul ce este 0 sutletesc 0 folositor de obtie; 0 mal intaiii acum la agezarea
c6leI sa faca alegerea cu scumptate de dascall procopsitT, cu mintea invtaturiT deg-.
virite, cu ipolipsis 0 vrednicT, lar nu fie cum, sa se orinduiasca vre-unul fail inv6ta-
turA, orT pentru chivernisla, sad pentru vre-un hatir, ci Sfintia Sa Episcopul 0 cu D-lor
boera ce sunt epitropl, sa aiba Vita ingrijirea de a nu intra adeci la num6rul acestor
10 ucenicT, orI vre-uniT ce ail stare 0 putere de hrana 0 imbracamintea Ior, off vre-
unul din eel ce se num6r ca sa ieae leafa i sa aibi hrana 0 imbracamintea lor, orl cauta
a intra la No. acesta, Para de avea scopos de 1nv6tatura 0 de procopsla., 0 Cu drpta chib-
zuire sa faca alegere 0 orinduiala de a intra catI Cu adevrat sunt cu cuviinta, grad,
far de putere 0 iubesc invtatura. Carl intrand in orinduiala lor la c6l, cand peste
un an 0 peste doI anI se va ved a nu ail nicI o silinta de invltura 0 de procopsld
0 se va cun6sce ca numaT pentru interesul lor de imbracaminte 0 de mincare ail intrat
la c616, far de a nu se arita cu nicl un rod de procopslk sa se isgonsca 0 s se pue
altii, cari iubesc in adev6r inv6tatura. Aiderea olicem, ca epitropil, iconomiI ce se vor

www.dacoromanica.ro
147

orindui prin alegerea Sf. Sale EpiscopuluT i a D-lor boeriT epitropT la numita mnistire,
ficnd zapt bite ale mAnistiriT cu catastih, dAnd i socotli pe tot anul la epitropiT
marl ce-1 orinduim, din venitul mnistiril, ce va prisosi peste aceT talen l 300 al
si se faci cheltuiala bisericeT, meremetul qc6leT, ce va trebui dupi vremI, qi a celor
imprejurimI, din carT veniturl ail lua numitil economI qeciuiala, precum afi fost
intocmiti, i ce va prisosi din veniturl pe tot anul, peste cheltuelile ce am gis, si se
pAstreze cu huna socotli, pentru vre-o alta trebuinti de ajutor. Si fie i trel preotT i
un diacon al bisericeT, scutitT de dijdiile preotescl, cum qi drepte bucatele bisericeI de
viniriciurT, dijmirit, oerit i de vami ; si fie scutitT i ap6ratl si fie i lude 16 scutel-
nicT, lag 10 ce i-ail avut qcla prin chris6ve i 6 ce s'afi adiogat de Domnia Mea acum,
ca si fie pentru adusul Iemnelor de foc la c616 i de alte trebuinte. DecT, pentru ca
fie bine piziti atAt acsti orinduiali a qcelleT, ce am intocmit-o Domnia Mea, cu a se
da adeci orinduiala lefilor nestrimutat acum i tot-d'a-una, cAt i a m6nstiril intoc-
mire i a economieT orinduei si se pizsci precum se arati mal sus, am bine-voit
Domnia Mea de am intirit- o acsta prin chrisovul DomnieT Mele, adeverit Cu insig
Domnsca No5stri iscilituri i pecete, i cu credinta prea iubitilor Domniel Mele fiT :
Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorT fiind i D-lor cinstitl
credincioI boeril velitl al DivanuluT DomnieT Mele : pan Constantin Filipescu Ve!
Vistier, pan Radu Golescu Vel Ban, pan Isac Ralet Vel Dvornic de Tra-de-sus, pan
Barbu Vicirescu Vel Dvornic de Tra-de-jos, pan Dumitrwo Racoviti Vel Dvornic al
treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Dvornic al patrulea, pan Grigorie Bileanul Vel Lo-
gof6t de Tra-de-sus, pan Iordache Slitineanu Vel Logort de Tra-de-jos, pan Costache
Sutu Vel S'Atar, pan Grigorie Ralet Vel Hatman, pan Michaill Manu Vel Dvornic de
politie, pan Costache Vlahut Vel Postelnic, pan Atanasie Christopulo Vel Logoft al
strAinilor pricinT, pan Nestor Vel Clucer, i ispravnic pan Grigorie Bileanul Vel Logolt
de Tra-de-sus. Si s'a scris chrisovul acesta la intAiul an dintru intAia Domnie a Dom-
niel Mele, aicea in oraqul scaunul DomnieT Mele BucurescI, la aniT de la nascerea Dom-
nulul Dumnetpii i MAntuitorulul nostru ISUS Christos 1813, de Nicolae LogofAt de
Divan.
In anul urmAtoriii Caragea mal di urmitorul pitac :

Ira loan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle Vlachscoe


D-ta Vel Logofete de Tra-de-sus, de vreme ce acestI talerT 2.240 s'ail proprit
pentru cla CraioveT din iraturile CutieT in puterea chrisovuluT DomnieT Mele, ce s'aj
dat pentru orinduiala aceI cIe, i fiind-ci chrisovul este in urma hotiriril ce am dat
Domnia Mea la anaforaua D-lor orinduitilor boerT de a se plAti lefile dascililor $i ale
doctorilor de prin eparchil din iraturile eparchiilor, precum Ne-am pliroforisit Domnia
Mea din condica Divanului, are dar a se urma cuprinderea i orinduiala chrisovuluT, qi
bine s'al"' proprit aceOT taleri 2.240 pe sma c(51e1or ot Craiova din baniT cutieT.
1814, Martie 16.
Vel Logoft 1).
(Pecetea gpd.)

Din 6 Martie 1813 avem de la loan Caragea un alt chrisov cu referinti la


romAno-slavonli de la Sf. Gheorghe. Domnitorul constati, ci la acsti scedi sunt venitT

1) Cod. LXXX, pag. 40.

www.dacoromanica.ro
148

twenici i din 094 strciine i c acsta cl ',este frte trebuincisci la t6tii obgea
acestei triu. Se mal constata, ca la acsta c1 funclionza vestitul dascal Chirita
(scriitorul chrisdvelor domnescI) i un ipodidascal al ski. Acestor inv6ttori Dom-
nitorul le acorda scutiri i privilegil diverse 4).
Existenta orfanotrofiel in Bucuresei se constata din chrisovul lui Ioan Caragea
de la 30 Martie 1813, prin care intresee din noil chrisovul luI ITangeri Voevod din
1798, dispunnd ca veniturile mnastiriT Strehaia si se verse in Cutia e6lelor, spre a
servi la intretinerea liseY orfanotrofii 2).

1) Cartea milei slovenesci ot Sf. Gheorghe de aja din Bucuresci


De vreme ce tc6la slovensed, ce este atezat aicl In oratul Domniel Mele Bucurescl, la Sfintul
Gheorghe cel vechiii, care este de invetatura cdrtit slovenesd, unde nu numal din copiil pamintenilor
se afta la acsta tc61a, ci i aly straini dintr'alte terl sunt yeniy, care pela este ferte trebuinciolosa la
teta obttea acestel terl pentru invetatura, fiind metahirisit tot norodul cu acsta invtatura la tete tre-
buintele, spre a carora dare de invetatura de vechil ti bardnil reposay Domnl sunt orinduitl cu plati
domnsca ti dascalI, ca s'A se afle in teta' vremea s'A invete copil, la care t cela se afl Chirita daschlul
slovenesc eu un ipodidascal al sea, carl fiind pamintenl, socotitu-le-am Domnia Mea trebuinta ce ar ave
ti nu i-am lasat s5 fie de tot lipsill, a nu fi atinti de 6retl-ce mili domnescl, mal virtos ca, fiind in li-
nitte, pururea sa fie cu mintea &Abada ti sa pcita pune teta nevointa a se sirgui ti a sta napristan spre
invtatura ti procopsla copiilor teolasniel i pentru strainl i pentru pamintenl, a crora dar nevointa
stradanie nu le-am trecut niel Domnia Mea cu vederea, ci printeacsta carte a Domniel Mele hotd-
rim : ca el ti teta casa lor in teta vremea sa fie aperat de tot felul de &d'AA, de nimic niel odinierd val
ti superare sA nu aib5; atijderea ti drepte bucatele lor inca sa fie scutite i nedajnice : stupil ti rimatoril
de dijmarit i vinul de vinriciii ti s'A tie i cite o pivnita aicl in Bucurescl aperata de fumara, de cami-
ndrit, de vara, de vin domnesc i agiesc, de ortul vetafului de carciumarl ti de tete orl-ce alte angaril vor
eti pe pivnite, orI in credinta de va fi vinariciul, orl dijmritul saii darile pivnitilor, orl de se vor vinde,
ski macar vre-o data de s'ar intimpla ca sa platsca i cel ce vor ave d'IN ti chriseve domnescl, iar mal
sus numitii dascall niel atuncl al nu dea, ci tot-deauna s5 fie scutitl ; asemenea pentru ajutorul casel lor
sil aiba ti lude 5 strinY seuti i apray de tot felul de dijdil i orinduell ce vor eti pe ce1-1-al1 scutelnicl
de la Vistieria Domniel Mele peste an in r5, de niel unele niel un val ti superarea sa nu aib5 ; cura si
la vretnea oeritulul sA aib'd a scuti ol una suta cincl-leci; inca sa aib5 pe tot anul a lua numitul dascal
cu ipodidascalul gil 2.000 oca sare de la ocna Slniculul, sud Saac ; deosebit sa fie casa numitulul das-
cal aperan' de orl-ce mosafirl ti de tete alte beilicurl, orl vel portar ar fi, sail alt din boerl i slujbatl,
de catre nimenea superare sa nu dibd ; pentru care poruncim Domnia Mea ti d-voestre ispravnicilor i
d-voestre boerI sa slugl, de tete cdte serie mal sus sa avey a ve feri ti nimenea intru nimic val set"' su-
perare sa nu le faca, pentru ca dascalil de la numita pela pururea aj avut aceste mili ti de mal inainte
de la alti fray pravoslavniel Donml, ce ati statut obladuitorl crettinescil acettia ter', precum Ne-am
adeverit Domnia Mea din chrisevele i carpe Domniilor Sale, ce se velurA de Nol ; decI i Domnia Mea
intarim ti innoim printeacst carte a Domnid Mele, ca :A se ~sed acsta ralla neclintita i nestra-
mutata. i saam receh gpd. 4813, Martie 6.
(Cod. LXXVII, fila 55).

s)Chrisov pentru mncistirea Strehaia a fi la Orfanotrofie


Cutia milosteniilor fiind intocmita intr'adins pentru facerl de bine, se asmena intoemai ca o
jicnip de Mina ti vas de unt-de-lemn, din carele cel saracI, s'rmanl i veo:luye l mAngdie flamnqirea,
de a nu-tI da sufletul ca acea veduv din vremea prooroculul Ilie Tesviteanul ; dup5 acsta dar asem6-
nace bun5 i luI Dumnegeti placuta fapta a svirtit reposatul Constantin Voda Hangearliul, in la 1798,
prin chrisovul Domniel Sale, abatend intru acest ra (din care se apa' viile i tarinele saracilor) cur-
gerea veniturilor menastiril Strehaia din sud Mehediny, care acsta "luna intocmire macar deti
intarit-o in scris cel din tonal Domniel Sale fray luminall Domni, vlend-o insa urmAndu-se t'Ara c-
tutI de putina strilmutare i priimind urmarea el in vremea domniilor Lumin5tiilor Sale, acea primire
este chiar intArire svirtiti mal mult prin fapte decdt prin cuvinte ; iar la trecuta schimbare aceI de
aici obriduid desputernicindu-se ti acesta bulla intocmire ca ti altele, aU catandisit ea veniturile acestul

www.dacoromanica.ro
149

In Maiil 1813 Caragea sporesce lfa dascalilor romanI de la set:da Sf. Glieorghe i).
In anul 1814 Caragea, dupa recomendatiunea Eforiilor scedelor, numesce dascal
franfuzesciu pe Lorenson, cu lfa de 150 talen l pe luna. Se dispune a se afla
si un profesor de timba latina 2).

sfint Ricassii curgA si si se adune in punga numal a unul om, parte preotescii, in loc si se mingiie cu
acsta mult1 sAracl la nevoile lor. Acestea filandu-Ni-se cunoscute prin anafora de cAtre D-luI cinstit
credincios boerul Domniel Mele biv Vel Vistierul loan Moscu, epistatul Epitropiel cutieT Obstirilor,
n'am gsit co cuviint a suferi de a se urma mal mult acest catahrisis i mal ales nefiind inchinati acst
mnstire la vre-un alt sfint Ricas, ca din evlavia aceluia sA fie proprill a o dezghina de acolo, de aceea
printeacest cinstit al Nostru chrisov intirim aceeasl intocmire i hotirim a fi mnAstirea Strehaia si de
acum inainte afierositA la cutia orfanotrofiel si bite veniturile el s se adune si sa se iea pe sma cutiel
Obstirilor, ca in loc de a se folosi dintr'aceste veniturT numal unul, precum s'aii urmat pira acum,
se folosscA multl, i acestia sracl, srmanI i vOduye. RugArn dar si pre cel din urma nstrii luminati
fratl Domnf, carl se vor invrednici a oblAdui acsti crestinscA trA, sA bine-voiasei a intri prin chri-
svele Domniilor Sale acstA de suflet folositre buni intocmire, ea si ale D-Sale bune intocmirl si fa-
cerl de bine sA fie de altil intArite si in sm5 tinute ; adeverind chrisovul acesta cu iusul domn6sca
NstrA iscilituri si pecete i Cu credinta prea iubiilor DomnieT Mele fi!: Gheorghe Caragea Voevod,
Constantin Caragea Voevod, martorl flind i D-lor cinstiti i credinciosT boeril voliti at Divanulul Dotn-
niel Mele : pan Constantin Filipescu Vel Ban, pan Radu Golescu Ve! Vornic de Tora-de-sus, pan Grigorie
Brincoveanu Vel Vistier, pan Grigorie Ghica Vel Logofdt de Tra-de-sus, pan Radu Sltineanu Vel
Vornic de Tra-de-jos, pan Dumitrasco RacovitA Vel Vornic al treilea, pan Istrate Kretzulescu Vel Vor-
nic al patrulea, pan Iordache SlAtineanu Vel Logoft de T ra-de-jos, pan Constantin Sutu Vel Hatman,
pan Mihalache Manu Vol Vornic za politie, pan Mihalache Sutu Vel S'Atar, pan Constantin VlahutA Ve!
Postelnic, pan Athanasie Christopulo Ve! Logoft al strAinelor pricinT, pan Neslor Ve! Clucer, pan Ale-
xandru Mavrocordat 'Ve! CAminar, pan Dumitrache Manu Ve! Comis, i ispravnic pan Michalache 'fina
Ve! GrAmiltic; i s'ari scris chrisovul acesta in anul dinti dintru intiia domnie a Domniel Mele, aicl in
orasul scaunulul Domniel Mele Bucurescl, la aniT de la Nascerea DomnuluI Dumneleil i Mintuitorul
Nostru Isus Christos 1813, Martie 30, de ChiritA Logoft de Divan.

loi kan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zemie Vlachscoe
D-ta biv Vel Vistiere loane Moscu, epistatule al Epitropiel Obstirilor, primitA fiind Doinniei Mele
artarea ce Ne facl printeackti anafora, poruncim sA se ase de in catastihul lefilor acestl treT ot
scla rominisca i slovense5, de a li se da pentru tott de acum inainte talerT 100 16fA pe lunl. 1813,
Maj 4.
(Pecetea gpd.) Vel Logoft.
(Cod. LXX VI, pag. 115).

Prea Indliate 136nine,


Dup5 luminati porund, am cercetat plingerea ce fac jAluitoril dascrill, i intru adevr cA acestil
sc615 in bimba patriel, Cu care se urtn:d aujba ri, sunt cu totul npAstuitl dasaliT pe 16fa de taleri
40 pe luna ce li se urmzi din vechime de la Cutia seo:Helor, dupa vremea ciad era tte intru imbelsu-
gare cu eftinAtate. Ci precum din vreml in vreml s'ad prostisit lefile dascidilor elinesci, cu dreptate dar
este a se mal prostisi i lefa acestorI dascAll slovenescl i ruminescl. Drept aceea, dupi starea vremil
intru care se ali i dupA silinta i oitenla invtturil ucenicilor dintr'acea sc615, gAsesc cu cale sil li se
urmeze si lefa lor pe cite talerT 100 pe lunii de la Cutia sclelor ; si cum va fi bulla hotrirea InAltimil
Tale, adecil pentru cite trel dascAlil sA se urmeze acestl talerl pe lun6. 1813, Aprilie 29.
loan Moscu.

/u/ loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zende Vlachscoe
Cu cale si cuviincis fiind anaforaua acsta a D-lor orinduitilor boerl Eforl al sclei artesa, o
intrim Domnia Mea si orinduim didascl al limbeT frantuzescl pro Siniorul Lorenson, cu 1611 cite talerl
450 pe lung, ea sii fie dator a paradosi mal jos aritatele matemata ; iar pentru didascilul latin, porun-

www.dacoromanica.ro
1.50

Tot in 1.81.4 aflam acordandu-se o hura la un scolar cu nume strain, de la sceda


din strada Magureanu :

Prea Ineatate D6mne,


Dupa luminata porunca Mriel Tale, ce ni se da la acsta jaiba, am facut cerce-
tare jaluitoruluI i ne pliroforim, ca In adev6r are mare rivn spre invleiturcl, dar
starea scapatciunil In care se afla, nu-I ajuta a intImpina cheltuiala ce urmza a o ali
spre savirsirea rIvnel sale, si face rugciune Mariel Tale a fi ajutat cu vre-o mil, spre
a-si Inlesni trebuinta ; pentru care chibzuind i noI rivna acestul jaluitor si starea sea-
pataciuniI sale, nu lipsim a una MarieI Tale, ca sa fie luminata porunca catre D-luI
Vel Vornic al Obstirilor a i se orindui de la cutia milosteniel cate talen l 1.5 pe luna,
ajutor la trebuinta cheltuelilor sale, si iarAsI D-luI Vel Vornic al Obstirilor s-I dea
o odae In cl pentru sedere, ca sal aiba odihna i ca sa fie i apr6pe de dascall, spre
a put cu Inlesnire a-si urma invttura. 1814, Iulie 15.
Grigorie Brancoveanu, Constantin Vardalah.

Porunca ce s'ad fcut in dosul jalbei lui Constantin Cordilas dup anaforaoa
Eforilor sclelor de a i se da de la cutie cate talen" 15 pe lun

Re; kan Gheorghe Caragea Voevod i Gospodar zemle Viachscoe


Dupa artarea ce Ne fac printeacsta anafora D-lor boerii efori ai scedelor, rni-
lostivire fcnd Domnia Mea asupra jluitoruluI, poruncim D-tale Vel Vornice al Obsti-
rilor, sa i se orinduiasca de la cutia milosteniilor cate talen l 15 lf pe luna, dandu'l
o odae la c61A pentru sederea sa. 1814, Iulie 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logoft.
(Cod. LXXIX, pag. 98).

In anul 181.4, luna Septembre, se da un mil hrisov de reorganisarea Invtiimn-

cita D-tale Ve! Vornice al Obstirilor, si ingrijesd, ca cand se va gisi altul destoinic, sii aritI Domniel
Mele, spre a se face si pentru acela cuviincielsa orinduialii. 1814, Iulie 15.
(Pecetea gpd.) Vel Logofet.
(Cod. LXXX, pag. 20).

Prea Inelltate Dnine,


Potrivit Cu prea strlucita porunci a Inlimil Tale de Dumnedeil pizitii, cetind Cu atentiune pe-
titiunea marelul boer Vornic al Obstirilor si cercetind Cu de-atnanuntul cele coprinse in privinta pro-
fesorilor latin si frances al sclel elene din Bucurescl, unul negligiandu-sI datoria, in timba latinil nici
format si perfectionat flind, iar ce15-1-alt plecind la Viena indatil ce s'a intins in orasul BucurescI epi-
demia bedel de ciumil, in intelegere comuni am aprobat i nol si se concedieze amindol i, cind se va
gisi alt profesor in posesiunea limbel Patine i profesand sciinta dreptuluI, si se facil cunoscut . . . .
prin anafora i si se numscil cu aprobare stipinsci, ca sil se pistreze spiritul prescriptiunilor stapil-
niril in privinta scedelor. Si se numdscti Siniorul Lorenson, ca persemil distinsi i cu sciint.u, cu o lfil
kit de leT 150 pe luni si cu ordin al Inilimil Tale si predea istoria morali a filosofiel si geografia, ca
lectiunl cu totul necesare la Impodobirea caracterulul celor sub invitimint. lar hotirirea definitivil re-
mine la Iniltimea Ta de Dumnedefi pziti. 1814, lunie 30. (Traducere din grecesce de d-nul
Germani).

www.dacoromanica.ro
151

tultfi 1). Se institue o noua Eforie administratre a cedelor, compus din Episcopul de

i) Copie dupci traduciittnea hrisovulta Jul loan G. Caragea Voevod pentru organisarea
c6143i din Bucuresci, din anul 1814, luna Septembre
(Dup condica No. 122)
Cu mila /IA Dumnerleii Dornn al Ungro-Vlachiei
Urita cu totul i brutala a fost yid/a menilor celor mal anticl 9i nu mar pu/in in asenulnare cu
acea a animalelor fr judecata, Cu t6te darurile sufletescl v't trupescl cu carT natura sacra impodobindu-I
II facea sa se deosebscil de ele, pentru ca in desavirsita creatiune a acestora vreml traiau in singura-
tate vi aci colo ca vi animalele, mullamindu-se numal la cele trebuincise pentru viquire ; iar dupa
puiin i1 instivira principiile urmat6re . locuira orave i comune, nascociril meseril carT prepara o viqa
mal folositdre i spre a pastra In linivte o vila comuna i civil, adoptara tot de-odata vi legi de la di-
ferite natiunT, vi tot ce este mal bun, introdusera sciintele, earl indreptz i prepara spiritul i inaintLa
pe om din cele materialicescl i pamintescI spre cele inalte vi nematerialicescl. Aceste iarri tte, cu
timpul, aducndu-le intr'o ava amelioraliune vi perfectiune, in cat obiceiul vechiii vi slbatec lepridandu-1,
ajunse omul a fi un animal civile dupa parerea filosofica vi a se insinui mal pre sus de mintea omensca
In secretele naturel. Nu este dar mincinsa fabula care numesce muse pre fetele lur Joe. Ava dar,
darul inlelepciunil, de la care tete meseriile i sciinlele ivr ail inceputul lor, este divin, care se cuvine
numal animalulul cu judecata i naliunilor vechl i celor de asql, care intr'un grad mare a imbrii/i-
vat-o ; acsta inlelepciune facu pre om a se deosebi dintre cer vechl muritorl 1;ii de animalele sObatice,
de la earl lipsesce cu totul cuvintul.
Pe langa Vote nqiunile bine constituite, conservarea instructiunit se socotesce cea intaia i dupii
urma datorie a until guvern bine intemeiat. In trite parlile sefil poprelor, cu marl cheltuell i pensiunT
intrelin gimnasiurile publice, din earl top discipolil sirguitorl culeg fructele invpturil. Acsta si Nor
bine cunoscnd i dorind din WM' inima progresul la invetritura supuvilor Novtri, indatA ce luaram carma
acestul Principat i veniram in capitala Bucurescr, lintiram privirea Nstra seri6sil asupra lucrurilor
gimnasiulul public vi domnese de aid i asupra celor ce contribuesc la intre/inerea 'ill, care sunt de
neaparati i urgenta trebuin/A vi care, pentru mal multe alte motive de atuncl, din causa rasboiulur ce
se ivise de curind, statura in nelucrare, i n'am tolerat nicl cum a le trece cu vederea. Acum iar gin-
dindu-Ne cu mare bagare de sma, mar ales aceste de al doilea proiecte mal bune fiind dealt cele din-
tal, chibzuiram a organisa alt-fel citatul gimnasi, a-I aduce intr'o stare mar buna si a-1 institui mal re-
gulat. Catre aceea am l ordonat din noil cele ce privesc inspecliunea vi mal solida conservarea lul.
Ordonam dar ca sa fie Eton i EpitropT al gimnasiulul pentru totdeauna patru : iubitorul de
Dumneleil Prea Sfintul Episcop al Bugulur Constantie si proa cinstip boerl Rasti i fostul marele
Clucer Nestor, conlucrand tot-deauna la aceste i orl-cine dupa timp ar fi mare Postelnic al Nostru.
Ordonam a se lua de la Vornicia Obvtirilor veniturile gager (cate dintru inceput i pana acum
sunt avelate), iar implinirea acestora sa se incredinleze Eforilor.
A se lua de la nu5nastirr, preoll i ierodiaconl destinatele dintru inceput pentru vcle veniturr ;
iar adaosurile ce, in urma, prin confirmarea Nstra domnsca, facia, considerandu-se ca sacre,
ordonam a 11 neatinse i tte, carl insumza pana acum suma de dou6-4ecl i se mil, cincl sute dou
(jeer ler, s se predea pe dintreg catre Casa vccilelor privitre la folosul public; iar acela ce le-ar sfete-
risi s pentru alte motive le-ar cheltui, fara a fi trebuin/A, sa fie trecut in virul faptuitorilor de sacri-
legiu vi s i se aplice penalitatea prevluta de legl inteacsta. Repetand dar, propunem ea numaT eforil
giinnasiulul vor fi in drept d'a implini veniturile vi cele implinite a le pastra, 1i pastrandu-le a le cheltui
nurnal in trebuinlele velelor, adeca pentru onorariile profesorilor, pentru imbunatalirile trebuinci6se
pentru reparaliunile incaperilor gimnasiuluT, intrebuinland inteacsta un Secretar, ca sli tie registru
cuprinptor de primirl vi darr ; iar cheltuiala ce s'ar face se va controla curat pe fie-care semestru de
eforl, spre a fi supusa vederiT N6stre. Pe langa aceste, eforil gimnasiulul vor ingriji pentru profesorl de
litere, sciinle vi de limbT &Aim; acestia din urma vor preda geografia i istoria; i, prin chibLuirea co-
muna cu profesoril, vor fixa trebuincisele lecpunl gi clase pentru elevl. Unul dintre Eforl va merge
data sail de dou orT pe sptdmana la ve615, spre cercetarea bunel ordine.
Ordonam a se face vacanlie pentru lecliunl odata pe an, cu incepere de la 15 Iulie vi pani la
15 August, in care timp, ocupandu-se elevil Cu ale ion meditalii, si dea examen, vi cer ce se vor ar6ta
ci afi progresat in realitate la ale lor Jedliunt, s trca in clasele sus citate.

www.dacoromanica.ro
152

Buz61:i Constantin 0 din boeriI Rasti, Clucerul Nestor 0 Marele Postelnic. AcstA Eforie
va avea un secretar deosebit. Eforia va presenta DomnitoruluI compturi din 6in 6 lunT.
Aci este originea vecheI EforiT, conservat6 0 de Regulamentul Organic.
cla cea mare greasca se reorganisg 1). Ea va avea i profesorl pentru limbi,

Dou alte examene pentru elevl ordonam: cel intaiil la 1 Decembre, iar cel d'al doilea la
1 Aprilie, la care infatisandu-se, de vor rspunde cu bravura la cel din urma concurs din luna Jul August,
li se dea premiurile ce ar gtisi cu cale Eforil i profesoril.
Asedam un doctor care va primi salariul sdd de la casieria gimnasiulul, spre a cauta gratis
pro imbolnavita dintr'insul, profesorl i elevl.
Aceste telte ast-fel administrandu-se si instalandu-se, ordonam persemelor insarcinate cu admi-
nistrarea gimnasiulut din Bucurescl a depune telta ingrijirea lor i pentru sc6lele publice din Craiova
din cele-l-aIte judete, procurandu-le profesorl incercatl i Cu experienta, ca junimea, invatand si for-
mandu-st crescerea inteinsele, sa pad preda folosul ce aft primit, spre a resulta dintr'insul ceea ce ne
este de orl ce alt lucru mal dorit: invtatura supusilor Nostri ca din nisce isvelre abondente de cart tot
Principatul este adapt. Cele infiintate de Nol pentru scedele din Ungro-Vlachia asedandu-le i ordo-
nandu-le, spre intirirea i conservares lor, i asigurarea acestor telte, am dat la lumina acest al Nostru
hrisov, mangaindu-Ne de sperante bune, ca dispositiunile aceste si fratil Nostri ce vor domni in Ora
N6stra pe acest tron stralucit, le vor pastra nepreschimbate, ca unele ce privesc folosul si gloria viitare
a acestul bine ingrijit i credincios Principat, sigilandu-1 cu propria N6stra pecete cu mana
Neostra, punem martorl pre Luminatiile Lor prea iubitil Nostri 61: Gheorghe Voevod si Constantin Voe-
vod si pe prea onorabila si nobilisimil bine credinciosI boera Noslri : Radu Golescu, Mare Vistier ;
Gheorghe Argiropolu, Mare Sptar; Constantin Kretzulescu, flan; Barbu Vacarescu, Vornic al Tdril-de-
sus ; Constantin Balaceanu, Vornic al Trel-de-jos ; Gheorghe Slatineanu, Vornic al politiet ; Grigorie
Baleanu, Vornic al treilea ; Dimitrie Racovita, Vornic al patrulea; Gheorghe Filipescu, Logoft Mare
al Tdril-de-Sus; Constantin Filipescu, Logofdt Mare al Tarii-de-jos ; Fotache Stirbel, Logof6t Mare al
Obiceiurilor ; Iacob Rizu, Postelnic Mare ; Alexandru Nenciulescu, Vornic al politiel ; Atanasiu Christo-
polu, Logoft mare . . . . Alexandru Ghica Clucer mare ; Than Ralet, Paharnic ; Stolnicul Nicolae
Sulu, Comis mare.
Datu-s'a acest al Nostru domnesc hrisov in al treilea an al Domniel N6stre, in capitala N6stra
domnsc in Bucurescl, prin ingrijirea prea onorabilulut i nobilisimulul boer al Nostru, fostul Ban
Grigorie Brncoveanu, anul mantuirel una mie opt sute patru-spre-dece, luna Decembre, care trec6n-
du-se in condica Divanulul, ordonam a se pastra in asigurare de catre numita Eforl.
(Semnat) loan Gheorghe Cara gea.
George Filipescu, Vel Logoft procitoh.
(Cod. LXXVU, pag. 2.10 v., tradus de D. GhermanD.
I) Numele bun al raposatulul profesor Lambru Inca nu e nitat. Caragea rsplatesce meritelc
accluia, dand miluirI nepeltel lul, Elisaveta, in 12 Septembre 1814 si_unuT alt nepot, doctoruluI Nicolaid.

la loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zeinle Vtachiscoe


D-ta Vel Vistiere, am vddut ardtarea ce ne fact printeacsta anafora, ci pentru scapataciunea
jiluitorulul si de rodurile ce ad esit din osirdia i silinta sa, bine-voind poruncim sa i se faca
rulul adaos de scutelnicl Cu din catastih i cu din carte, de a avea si el tot atatia ctl a adeca
doctor! al politiel. 1813, Aprilie 18.
(Pecetea gpd.) Vel Logofdt.
(Cod. LXXVI, pag. 3).

Prea Inilate D6mne,


Dupl luminata porunca Inaltimel Tale, ce mi s'ail dat la acsta jalbii a doctorului Panait Ni-
colaide, am cercetat si am gasit adevdrate ardtarile cate printeacsta jaiba a sa le face, ca att raposatu
unchiu-sd Lambru, ce ail fost intdiut dascdl al c6lel elinescl de aid din politia Bucurescilor, s'ati
ardtat cu URA vrednicia, osirdia si buna suintA catre ucenicil sl, si nu numal pre cel pamdntenl, ci
din strina ce i-ail avut la invdtatura, se ved acum in in cu ces desdvarsitii procopsla, cat si

www.dacoromanica.ro
153

sciinte i studit literare. Programele i orariile le vor stabili eforiT in intelegere cu pro-
fesora.
Unul din efort va inspecta scella pe fie-ce saptamand ; scla va avea un doctor
plata din veniturile cutiel sc6lelor.
Eforia are grija si de inspectiunea tulor sc6lelor din Ora, d'aci si din Craiova.
Vor fi dona examene pe an, la 1 Decembrie si la 1 Aprilie. colarilor buril li se
vor da premii.
PartasT cu Domnitorul Caragea la reorganisarea scellelor, socotim a fi si uniT din
boieril din Divan, ca Radu Golescu, Mare Vistier ; Banul C. Kretzulescu, Vornic ; Barbu
Vacarescu.... Gel putin acestia sunt dintre boierii a caror marturie e adusa in josul hri-
s6velor relative la invatamnt.
Pentru ca sa se peda continua set% superiora in localul de la Magureanu 4), se

torul doctor, s afla cu cas gres insircinat de copil si Cu nicl un ajutor ; decl i pentru rodurile oste-
nelilor unchiu-stia Lambru Dascalu, ce aj cheltuit inteacest Tra, cum si pentru neajungerea sa, cu
cuviinta este a se impArtasi din ralla Mriel Tale, ca s i se faca un prostichi scutelnicl peste cel orin-
duill din catastihul VistierieT, seaii s i se orinduiascA cu luminatA cartea M'irle Tale, lude 10 ennen1
de pricinil de dajdie, ca s-I fie pentru cele de trebuint ale case!, dup cum si cel-l-alti doctor! at po-
Miel aj, fiind-ca din cercetArile ce am facut catastihelor Vistieriel me adeveriiii, cA cei-l-alt1 doctor!, cu
din catastih Cu dupe cArtl gpd. aj a tin cate 30 de scutelnici, ci pentru cererea ce facejAluitorul doctor,
l'emane la milostivirea Mariel Tale. 1813, Aprilie 9.
Vel Logofet.
Fiind-cA Elisaveta Filip DascAlu, permita dasclulul Larnbru, ce ail murit, care dupe slujba
strdania tat-seii intru care s'an' aflat aicl in politia Bucurescilor dascAl cu invetatur i procopsla
copiilor, i dupe scAptAciunea el intru care se AA, a avut milA atta prin cArtile altor frall Domnl de
mal nainte, cat i prin cartea Domniel Sale Constantin \Toda Ipsilant, ce o vedurn cu lt 1804, lulie 3,
a tina lude patru 6men1 strainl i Err pricin de dajdie pentru ajutorul case! el ; drept aceea dar si
Domnia Mea, pentru slujba tatA-sefi i srcia el, si strdania unchiu-seti, carele s'aj allat dascill mare
la scala politiel Bucurescilor, milostivindu-Ne si Domnia Mea i-am innoit si i-am intrit mila ce se
aratA mal sus, ca s i se plzsci nestrAmutat, cu aa este porunca Domniel Mele. 1814, Septembre 12.
(Cod. LXXVII, pag. 169).

1) cela se redeschide in localul de la Mgureanu, cum dovedesce documentul acesta

IoJ ln Gheorghe Cara gea Voevod L Gos podar zemle viachscoe


Cu cale fiind chibzuirea D-lor velitilor boerl, ce ni se arad printroacstil anafora, primita este
Dotnniel Mele, pe care si intrindu-o, hotArim, ca ata scala s fie nestrAmutat de la aceste case pane se
va indeletnici dregerea scalel ot Sf. Saya (fr de a ave insa Sfinta Mitropolie vre-o alta dicheotna Fine
atunci asupra numitelor case, deeat numal s5-sl aib numirea lor ea' sunt rnetoh al Sfintel Metropolifl,
cat i pentru baria ce mal lipsesc spre implinirea sume! cel trebuinciase pentru meremetul acestel scale
s se Lid urmare intru tate intocmal precum mal jos se arat, prin ingrijirea D-lor boerilor Epitropi al
scaleT, si de se va intarlia stringerea sume! banilor ce trebuesce pentru mijlocul de mal jos aretat,
atuncl cap vor mal lipsi, poruncim s5-1 dea eparhille cu itnprumutare far de dobandil i apoI II vor
trage din banil scalel al anilor viitorL 1815, Aprilie 3.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofet.
(Cod. LXXXIV, pag. 82).

Prea lnciltate Dmne,


Dupe lurninat porunca Mriel Tale de la acesta anafora a D-lul biv Vel Banulul Grigorie Bran-
coveanu, am filcut chibzuire pentru amindoue madelile ce se coprind in anafora, fi fiind Preaosfintia
Sa Printele Metropolit, i cat pentru cea dintal madea a caselor unde se aflu scala domnesc, care inca

www.dacoromanica.ro
154

hotArasce, in 1814, o-ilat cu promulgarea hrisovuluT reorganisAnd acea 61A, sA se


restaure acest local. Cu acest scop se acuncA o noui dare de cAte 60 parale ce se vor
percepe de la fie-care preot i diacon DAm in note actele relative la acstA repara-
tiune a c61ei. Vechiul local de sc616 de la Sf. Saya, numal dupe venirea lui Lazdr va
fi redat

de la incheierea Vied eel dintal raztnerite a rusilor s'ail fost dat de Mposatul boer Vornicul Theodo-
rache Balosi prin afieroma i vinlare la Sfinta Metropolie, impreunii cu biserica Magurenilor, ce este
impotrivli si de atuncl pi pin acum se numesce metoh al Metropoliel, lar in ilele Mariel Sale Constan-
tin Voda Ipsilant prin obstsca chibzuire gasiodu-se Cu cale a se face sc615 domnsca, s'ail unit la acea
chibzuire i Preaosfintia Sa Printele Dositeiu proin Metropolit, Vise Preaosfintia Sa ParinteleMetropolit,
cl i acum de se va gasi cu cale de catre Not a se drege aceste case si a fi tot acolo domnsca scla, niel
Preaosfintia Sa nu se impotrivesce, fiind acest lucru pentru obstesc folos, atata numal Vise, ca nu cu
pricina sc6le1 sa se desghine metohul de la Metropolie, ci sil rmaie nestrmutat, care acsta provlirna a
Preaosfintiel Sale fiind cu cale, rmane ca si de acum inainte sa fie cunoscute aceste case de metoh al
Metropoliel, dar scla domndsca sa rme tot inteinsele pdn cdnd va fi indeletnicire a se drege
sc(ila ot Sf. Saya, lar pentru cheltuiala meremetulul ce trebuesce, peste talen l 30.000, cad unele din
materialur1 sunt puse de D-luT Banul Brancoveanu cu pret scalut, dupa care nu se pot cumpera cu ri-
zapazar, se tam acsta chibzuire, adeci : fiind-ca din ajutorul ce se stringe de la preotT i diaconl de
lude po parale 60 pte sa iasa ea la talen l 9.000, din prisosul venituluT cleloraiT talen l sease s seapte
mil, i ca la talen t 2.000 din left i emeclicul dascalulul Vardalah, ce insusT s'a paratesit, de aceea i lfa
numaT 00, la sfirpitul lul Aprilie sa se d i pan a se aduce altul pte s se faca zalavii de cincT, ease
lunT, nu sunt de ajuns acestl bani pentru meremetul saute! spre a se face cu temeiti ea sa fie pentru bun
repaosul i odihna dascalilor, mat ales socotindu-se pe langa meremeturile cele de sus si de jos cite
trebuesc si asternuturT, scaune, mese, care cu totul lipsesc, se cuvine sa se chibzuiasca o suma de banl
pana la talen l 18.000, pentru care s se faca un catastih de Vote obrazele a parintilor arhierel i a tuturor
D-lor boerilor din Bucuresci, ca s d fies-care ceea-ce se va proerisi, fiind obstesc fotos al tuturor, iar
de se va intarlia stringerea eel mal sus Vise si se va da cheder la lucrul sc6leT si la prochithnia mate-
rialurilor, atuncl banil ce vor lipsi si nu se vor put implini dintr'acest ajutor s-1 dea eparhiile cu
prumutare !Ora dobanda si if vor trage din banil sc6lel anilor viitor1; lar hotarirea cea desivirsita 1.6--
mane a se face de dare Maria Ta. 1815, Martie 29.
Semnatl: Barbu Vacirescu, Constantin Biildceanu, Mihalache Manu, Soarlat Gradifteanu,
Nestor Clucer.

I) loi ban Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zemle vlachscoe

Intru tte cele-l-alte primit fiindu-Ne anaforaoa acsta a D-lor velitilor boert, o intarim Dom-
nia Mea, si hotirirn ea intoemal sa se urmeze, earl mime din indatorirea manastirilor de a da si
ele sineforaoa ce se arati mal jos, care acsta nu o gasim Cu cale, de vreme ce destuli sinefora ail fa-
cud mnilstirile, precum este sciut, pentru trebuinta spitalulut, si nu este Cu cuviinta a se impovora
cu acest dar, ci hotarim ea acsta sinefora s se facli flume de catre preotT i diaconl din teal tra, (land
fies-care din cap in cap cate parale 60, iar nu numal suma cea oranduita a 3.500 preotl pentru a caror banT
tacsil poruncim D-tale Vel Logoft de Tra-de-sus, sa se faca domnescul Nostru pitac catre Preao-
sfintia Sa Parintele Metropolitul, ca sa serie protopopilor de prin judete de tta Ora, spre a stringe
impreuna cu ispravnicil judetulul de la preotil i diaconil fies-caruia judet aceste cate 6ff
de p male din cap in cap, i de la fies-care, ferindu-se Ins protopopil a nu indrlisni s iea macar un ban
inal mult i osebit s se facA domnescile Nstre poruncT judetelor, ca impreuna Cu protopopil sa urmeze
a face implinirea de mal sus aratata, priveghind tnsui ispravnicil a nu face catusT de putin catahrisis
sau incarcatura peste acsta porunca a Domniel Mele, orl s se talnuiasea niscare-val preotl sad diaconl;
implinindu-se de la preotil sail d aconil fies-caruia judet pentru orioduitul ajutor al banilor, sa se tri-
mita aid la D-lul cinstit i eredincios boerul Domniel Mele biv Vel Ban Grigore Brfincoveantl, Eforul
Cu ale D-sale cart!, sa se dea si sa s cheltuiasca prin D-lul in trebuinta meremetuluT scedel; i osebit
s se fad domnescul Nostru pitac catre Preaosfintia Sa Parintele Metropolit, pentru trebuinchsele le!

www.dacoromanica.ro
155

Cu pitacele din 8 Octombre 13 Decembre 1814 se ordon perceperea acesteI dArI

alte cheluelY ale scedelor de la viitorul Ianuarie inainte, ca sa le iconornissca Preaosfintia Sa a le in-
tmpina pana dad vor incepe a veni b Sfanta Metropolie orinduitit banl al so:Helot% 1814, Se.p-
teinbre 29.
Ve! logofdt.
(Cod. LXXIX, pag. 337)

Prea Inai:ate
Dupa luminata porunca Ina'time! Tale ce prin pitac mi s'au dat ca sa cercetez cata cheltuiala
trebuesce penrtu dresul scedel domnescl, cata sermaia a amnia sack si de vor mal lipsi i vor mal tre-
bui niscat-va bant peste sermaiaoa ce vor fi mal avnd, sfi chibzuim de uncle s se iconomissca acel Unit,
artrun Ina'timer Tale prin anafora, eu vataf de Divan; am oranduit pre mal-mare-basa itupreuna
Cu alt1 mesterY lemnarl si zidarl, ca sa fad pretuire stricaciunilor ce are sc6la cea mare ot metolita
Meigurnuiuri,si ne-ati artat in scris fies-care felurime de material eu pretul el adunat in sinnii de
talen t 24.895. Dupa acsta adunandu-ne la un loe, unde viind i D-lul Vel Vornic al obstirilor, i-am ce -
rut de ne-ati aretat socotla de venitul scedelor pe dol ant, ce se incheie la siarsitul viitoruluI Deeembre,
din care peste cheltuelile scedelor prisosesc talerl 8.687 Will 60, gu talerl 1.250 lfa dascalulul musicos
pe cinc! ILIA de la August pana la sfirsitul lul Decembre, si mal lipsind pana la trebuincisa suma a
dregerel talerI 16.208, am facut chibzuire de unde sa se dea acestl banY, i cu sfat de obste se gasi cu
cale ca sa se dea numal acum un ajutor la acsta trebuinta de la mntistirl si de la preoll acestl Wulf,
lash de la mnastirl talerl 10.550, dupe suma de banl a seedelor ce dad pre tot anul, iar de
la 3.500 preotl Po talerl 2 haracia talerI 7.000, si se adun5 co al manastirilor talerl 17.550, iar cu mal
sus prisosul numit se fac peste tot take 26.237, banl 60; insi acestl bunt de la m6nastirl i preott s5
fie luminata porunca Inaltitnel Tale catre Preaosfintia Sa Parintele Metropolit, ca sa se eistuiase5 cu
buni i drpta analoghie pe tte mnistirile marl si miel i pe preotl asemenea i sa se string far de
zabav prin protopopiI judetelor si sa se dea la deosebita Casa, uncle se va socoti de catre Maria Ta,
spre a se cheltui la dregerea seeder, &Ind Preaosfintia Sa strasnice poruncI protopopilor, ca sA nu indras-
nsei a loa mal mult1 baal de la vre-o mnastire sail de la preotl peste ceea ce se va cislui si a le da sa
intelga ea acsta dare este numal acuna pentru cunoscuta trebuinta a dregerel sclel; iar j intre al-
tele ad clitre acdsta artam Inaltimel Tale ea dascalul Musicos, ce printeo anafora a unora din D-lor
boerI, ot lt 1813, intarita de Inaltimea Ta, s'ati orinduit a deschide salla si a paradosi mestesugul can-
tarilor bisericescI, 'Wad din Cutia scedelor lfa pe tuna Po talerl 250, pana la sfarsitul lul Iulie. nu este
de niel o trebuinta, fiind Indestul cantaretil curtilor domnescl, adica protopsaltul i deftereul, cart flind
cad iaii simbriile lor Cu indestulare din veniturile bisericilor domnescl, sunt insarcinall si ail datorie
neaprat a tinca sceda si a paradosi mestesugul cantarilor; iar acel cantaret sa lipssca, a caruia lfa
pe 5 lunI, de la August pana la sfrsitul lul Decembrie s'au i adaus intre ace talerl 8.687 ce prisosesc
din venitul scedelor, iar pentru aceea ce ne arata D-luI Ve! Vornic al Obstirilor, ca de la Inceputul vii-
torulul Ianuarie ot lt 1815 inainte n'are de unde sa platsea lefile si cele-alte urmateire cheltuelI ale
scedelor, cad toeing la Sfintui Gheorghe incep a veni banl de la Metropolie, de se va
da luminata porunca Marie! Tale care Preaosfintia Sa Parintele Metropolit, ca sa intampine acsta tre-
buinta pana la vremea and incep a veni banil spre a nu rarnanea sae lipsitii ; asisderea artam Mariel
Tale, ed. dup5 ingrijirea ce al Maria Ta pentru cele folositeire patriel, s'aii adaogat irat nou de la
suma preotilor cea hotariti, ca peste talerl 5 de preot, ce da mal inainte pe an, sa dea all! trel la Cutia
sclelor si a tnilosteniilor si din talerl 10.500 ce se aduna' acest venit pe an se cuvine si ia i cutia se-
lelor pe jumetate, talerI 5.250, dar n'ati luat nimic pe dot anl trecurt; ei tot acel adaus de la preop s'ati
luat pe sma cutiel milosteniel de sail dat si s'au ebeltuit in trebuintele el, iar de acum white sa fie
luminatil porunca MarieT Tale, ca banil acestul venit pe jumtate, ce sunt al scedelor, sa nu se mal dea
In cheltuell ale cutieT milosteniel, ci impreunandu-se Cu celalalt irat al cutlet se6lelor, care este talert
21.050 si Cu acest adaus se fac peste tot talerf 26.300, prisosul ce va rminea peste 'ell i alte cheltueli
sa se dea in dobnda la loe sigur, ca alta data dud va avea trebuinta seeda de meremet, sa se cheltusca
dinteacel bull; iar hotarirea cea desvrsita rmina a se face de catre Inaltimea Ta.-1814, August 27.
Grigore Brdncoveanu, Constantin Vel flan, Barbu Viicdrescu Vel Vornic, Constan tin
Baldceanu Vel Vornic, Grigore Vel Logo ft, Constantin Vel Lngofet, Nestor Clucer.

www.dacoromanica.ro
156

si pein la incasarea eI Domnitorul ordon MetropolituluI, ca de 1 Ianuarie 1815 sd


iconotnisescA lefile i cheltuelile sctileI a se da. 1).

De unde sunt s se dea banil ce trebuesc pentru dregerea oc6lelor


'ralea aun
8.687 60 Ce prisosesc din crol anT ce se Inchee la sfarvitut luT Decembre cu talen 1.250 !M'a dasca-
luluT Musicos pe 5 lunT, de la August pana la sfarsitul luT Decembre, ce se opresc a nu
se da fiind insuvl i protopsaltis.
10.550 Banil manastirilor.
7.000 De la preorf 3.500 po talerl 2 de lude, ce se orinduegc acula sd dea.
26.237 60

1) S'au filcut pitac catre Preaoslintia Sa Parintele Mctropolit cu asetnenea cuprindere, din, vi
deosebit pitac iaravl dupa cuprinderea anaforaleT ceT intririte, ca de la qi intl de Ianuarie viitor s ico-
nom'sdsca lefile i cheituelile vcdleT a se da pana vor veni b.inil de afar5.-1814, Octombre 8.
(Cod. LXXIV, fila 148)

Cut deschise pe la tfite judetele de a da fe-care preot i diacon cate parale 60


D-vtistra ispravnicilor ot sud . . . srmdtate, vd facem in scire, e prin intarirea ce am n dat
Dotnnia Mea la obvteasca anafora a D-lor boerilor, de la trecutul Septembre 29, pentru cheltuiala cc
trebue la dresul vc6lel domneseI de aid dinBucurescl, am hotarit, ca toll preotil i diaconil din ida Tra
Domniel Mele, dea fiev-care din cap in cap, cate parale 60, pentru al caror banl taxi! cu tte ea am
poruncit Domnia Mea Preaosfintiel Sale ParinteluT Metropolitul, prin pitac, ca s serie protopopilor de
prin judete din teda Tdra, spre a stringe dimpreunri Cu ispravnicil fiev-cilrul judet, de la top preoliT i
diaconil, aceste cate 60 de parale din cap in cap, ferindu-se insa protopopil a nu indrsni s ja macar
un bao mal mult.
Deosebit poruncim Domnia Mea vi D-v6stra, ispravnicilor, ea impreuna cu protopopil s urmatt
a se face implinirea dn mal sus artata, priveghind 11100 D-v6stra, a nu se face catuvl de putin cata-
itrisis sal"' ineareatura peste acsta poruncil a Domniei Mele, oil s se tainuiasel niscal-va predi sud
diaconT, i Implinindu-se de la predi vi diaconT, acest orinduit ajutor al banilor s se trimita aid la
D-lul cinstit i credincios boerul Domnie1 Mele biv Vel banul Grigore Brancoveanu, eforul valelor
domnescI, ca s se dea i s se cheltuiasca prin D-lul In trebuinta meremetuluT vedelor. I saam receh
gpd. 1814, Octobre 8.
(Cod. LXXIV, fila 147 v.)

A doua publicatie pentru cAte doi zloti de preot i diacon ca s trimit4 fAr de zibava banil
Fi cu catastih i numal la DAmbovita i Olt nu s'aj ficut
Ic loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar zemie vlachscoie
D-v6stra ispravnicilor ot sud . . . . sandtate, inca de la Octombre 8 s'ad dat porunca Dom-
niel Mele catre D-v6stra, dupe obptesca hotarire, ce s'ad facut, pentru cheltuiala cea trebuinci6sa a dre-
sulul cdel domnescl de &id din BucurescI, ea de la toll predil i diaconil ce se afla Inteacest judet
stringetl impreuni cu protopopil de la fiercare, din cap in cap, cate parale 60, ferindu-se insii proto-
popil a nu indrasni s ia macar un ban maT mult, precum i D-v6stra aI fost indatorall, ca implinirea
sa se faca filr de zabava, priveghind a nu se face cat de putin catahrisis sad incarcaturl, orT sa se tdinu-
jasa nical predi sad diaconT, ci de la top cap( se afla Inteacel judet sa se Implinsca acest orinduit aju-
tor al banilor, i s se trimiti la D-luT cinstit i credincios boerul DomnieT Mele biv Ve! Ban Grigore
Bracoveanu eforul vedelor domnescl, ca prin D-lul s se cheltuiasca in trebuinta meremetulul sede!;
acurn D-luT Banul ne facu ardtare, ci de la D-v6stra n'ad venit niel un ban dinteacsti orinduiala,
cu mirare ne-ad fost: de ce s amelisill vi sa nu savirvitl porunca ce vi se da odata, ci att lasat-o la pre-
lungirl? Pentru caro suntell vinovall vi era s vi se tramit i mumbavir, dar de acata data vi se trece
cu vederea, vi iata vd poruncim stravnic, ea cum mal far de zabavii s tratnitetT banil cu catastih anume
' de preotil sa diaconil vi din ce sat s'ad implinit acevtl liad vi de primirea poruned i ea' atT tramis baniT
cu cat.istih curat s avem rdspuns, care il avteptatn, i lit! sandtov1.-1814, Decetnbre 13.
(Cod. LXXIV, fila 162.)

www.dacoromanica.ro
157

Cu incepere de la Ianuarie 1815, Grigore Br incoveanu este din noti insircinat Cu


tinerea case! veniturilor sale! domnesci. La 17 Ianuarie 1815, Domnitorul serie Mi-
tropolitulul, ca cel 26.520 taleri cit urca suma direi scolare a clerului din Eparhia Sa
si aibi a-I trimite luI Grigore Brincoveanu. De sigur pitace analge trimis Epis-
scopilor.
Cu grei se stringeali banil scedelor. i mal greii strinseri cele-l-alte 60 parale
de preot i diacou pentru repararea scedelor din BucurescY, cum probzi actele de la 5,
11 si 26 Februarie 1815, ce dim in noti. 2)
1) za loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gospodar ulule Vlachscoie
Preaosfintia Ta Pgrinte Metrupolite, fiind-al pre D-luf cinstit i credincios boerul Dotnnie
Mele biv Vel Ban Grigore Brancoveauu l'am Insgreinat Domnia Mea cu puerca casel venitulul sclei
domnescI, poruncim ca banil acestul vena ce se aduc la Sf. Metropolie peste an din suma a trel mil
cind sute preott, dupe doinn6sca N6stril hotgrire, &tia talen 3 din talen I 5 ce eran' orinduitl mal dina-
inte pe fies-care preot din mal susul artatul numr i talen unul i jumgtate din talen 3 ce am mal
atlgogat Donania Mea in urmg, si se string in dou castiurl pe an, adedi jumetate la Sf. Ditnitrie si ju-
mtMate la Sf. Gheorghe, carI fae talerl 15.750 pe an de la preotl i taled 10.770 de la mngstirl, carT
fac peste tot 26.520, sA ailat al da Preaosfintia Ta de la viitorul Aprilie inainte la D-lul mal sus numitul
boer, lugnd adeverinti de pri mirea lun. Tolco pisah gpd. 1815, Ianuarie 17.
2) La 2 Februarie 1815, Grigore BrAncoveanut biv Vel Ban supune lul Ion Caragea o anafora
prin care arada, ea' Domnitorul a hotgrit ca cele 3 meingstiri ce erail date pentru intretinerea spitalelor
si a orfanotrofief, si nu mal fie afectate la acdsti trbg. Acum Metropolitul, la darea socotelitor banilor
sc6lelor, scade vieira nicti o rinduialeia banil ce apucaserg a da acele mingstirl din acosa bad, spre
dauna sc6lelor. BrAncoveanu cere lul Caragea, si ordone MetropolituluT, nca acel banl al sailelor, care
este prea puting sumg i s'ad lertat acele meingstid a nu pliti nimica de acum inainte, ca sil se pdtg ajuta
locurile unde sunt inchinate, sg-I analoghisscil Preaofintia Sa pe cele-l-alte mngstirl cu drepti
cumprmire ca iratul sallelor s rinfing tot-deauna intreg i neimputinat, si Ilind-cii aceste ira-
turl sunt de mare ajutor sclelor intru intAmpinarea trebuintelor cheltuelilor vi dregerel care urinkii
a se face pentru odihna dasailor vi a ucenicilor, si nu se cuvine a se imputina, ci indi a se mal spori,
spre obstesc folos....
(Cod. LVIII, pag. 316).

La 5 Februarie 1815, Dotnnitorul aprobg.


Numal dupg ce loan Caragea va destina veniturile mngstirel Glavacioc la sceole, ele vor avea un
budget mal asigurat.

La 11 Februarie 1815, Grigore BrAncovcanul, Nazirul salidor, se jgluesce lug Vocig, cu anafora,
di din taleri 8.625 ce la socotelT result c e dator Vornicul Obstirilor la Cutia sallelor, nu i se dau
de cat talerl 2.607, sub cuv6nt di de la Metropolie nu s'A primit t6t5 suma iratuld. Voil5 ordon5 Me-
tropolituluT, la 24 Februarie, sA plgtscii iratul clatorat si un mumbavir s Implincii baniT de la Vorni-
cia Ob.vtirilor.
(Cod. LVIII, pag. 407).

14 porunci la i4 judete, ca s trimit ispravnicii remsita color cite parale 60


pentru meremetul clelor si ca nu tul a se saetea la socotli cu nici un fel de numire, adica :
scutiti clerici si zapcii, ci s pltsc to/i de rind.
D-v6strg ispravnicilor ot sud sgngtate. Fiind-cg D-lul biv Vel Ban Grigore BrAncoveanu,
Naztrul salidor domnescl prin anaforaoa ce ne-ad dat, de la 18 ale acestel luni, face argtare, cg sunt
peste cinc! lunl trecute de cand vi s'au trgmis, in doug rindurl, prin poruncile Domniel Mele, ca s
de la fies-care preot si diacon po parale 60 de lude, pentru meremetul sclelor ot Bucuresel si
ping acum o prea puting sum de bani trilmis; vi s'au scris si din partea D-lul In patru rindurT
pfing acum vi armare cu istovirea banilor nu atl fgcut, pentru care neingrijire a D-v6strii era a vi se
trimite i muinbasir cu greil treprid, dar trecdndu-v6 si de astg ung datg ca vederea, iat5 i acum a treia

www.dacoromanica.ro
158 =.

DificultAti financiare intAmpin'A co1i1e in 1814 qi 1815 i din alte privintI, cum
probzA actele din note.
Cu tete pitacele i chrisvele date pentru reorganisarea qc6lelor, localul c6le1
vechl mal era, in Ianuarie 1815, ocupat de fel-de-fel de timenl strAini invtAmintuluT.
Caragea primind la 14 Decembrie 1814, anafuraoa de la Vel Logof6t Gheorgache Fili-
pescu cu listi de persnele cari locuesc pe nedrept in acea cedA, ordonA dar sA fie da-
Ore aceste perseme, cele cu avere, de a plAti chirie bisericei, afarA de cAte-va Ocluye
sArace, dar nu se pare preocupat cu nevoia deprtArii caselor vechl de la Sf. Saya in fa-
velrea clel. 1)

6r strapnic vd poruncim, ca cand pi acum in soroc de cinc!, mult Oece Oile, nu yeti proftaesi cusurul
de bani ce mal jos se insemndza, nu numal vi se va trimite mumbapir, ci inca pi lipsitl din ispravnicie
yeti fi, ca nisce neascultitorl pi nebagatorl de sima la poruncile Domniel Mete; deosebit de acdsta,
flind-ca unil din protopopI pricinuesc de acest obptesc ajutor a se scildea din socotla cu unil din preoll
cu nume de clericl scutitl vi zapcil, poruncirn pi pentru acsta ea, ca la un lucru ce este pentru binele
pl folosul obstieT, si implinitI de la fies-care, din cap in cap, fina deosebire pi indata sa-I proftacsill la
D-Iul mal sus numitul boer, de unde si luatl pi cfltantie ci atI istovit. I saam receli gpd. 1815, Fe-
bruarie 26.
Aesmenea s'uf' facut pi la ispravnicatul de Arge.v, ce n'ad trimis niel o para dinteaceptI banI.
Cum pi la D-lul Vornic al Obptirilor, cu ase menea cuprihdere : si rdspun45 totI de obpte.

t) loi Ioan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zemle Vlachscoie.
D-ta Vel Logofdt de Tra-de-sus, am vdi,lut Domnia Mea aretarea ce ne facl printr'acsta ana-
fora pi chibzuind pi invi-ne cererea jiluitoruluT, licem ca nu este Cu my/Huta ajutorul pi folosul care
este trebuincios altuia sil-1 dobanddsca alii, carI n'aft trebuinta de autor, ci se cuvine a se face catre ce!
ce sunt in adevdr saracl pi lipsitl. Drept aceea vi poruncim, ca totl aceia ce fin odal la aceste case ot mZi-
nastirea Sr Saya, ce ad fost pila vi aii mijloc de a plati chirie, sii fie datorl a plati apeOindu-1 cu egu-
menul la acuviincisii tocinla, iar cel ce n'ad mijloc a plati chirle, Iiind saracY, aceptia si nu se supere,
dar insa si tie nurnal atitea odal cite adica se cuvine a av6 un sarac ca aceptia, iar nu cite 4, 5, 6, 8 pi
mal multe.-1815, Ianuarie 21.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofdt.
(Cod. LXXVIII, pag. 255).

Prea Indliate Dmne,


Dupii luminata porunca Inaltimel Tale ce mi se di la acdsta jaiba a cuviosulul Ignatie, egumenul
ministirel Sf. Saya, faand cercetare, mi pliroforisii, c n casele ce a fost mild, se afld mulli pe-
46nd insi far de vrc-un aseqamint Cu minastirea pi nu dau la maniistire nimic, ci pentru zidirea acestor
case am ardtat Manid Tale prin osebita anafora pi 'mil dinteaceptia fiind Cu stare, cu dreptate este de a
se da chirie, mal vdrtos aceia earl tin oda bune pi multe, lar altif fiind saracl, aceia se cuvipe si fie apd-
ratl pi jata ardt mal jos cine anume sunt pi cite odal tine frep-care pi care se cuvine a da chirle si care
nu, ca aceia ce se cuvine a da chirle, prin luminata porunca Mariel. Tale, si se indatoreze a se apela Cu
minastirea pi a plati chirie, cum pi altil ce vor veni si intT si se apee pi apla si intre a ped:, ea
Cu acsta s-pI aiba pi minastirea folosul el, iar hotarirea rdmine a se face de catre Inaltimea Ta.-1814.
Decembre 14.
Gheorgache Filipescu Ve! Logoft.

Cei ce fin cica la Sf. Saya


9 Terzibasa, ins:
3 in care pde el cu nevasta.
1 bolla mare, tine lucratori croitori.
SUS
1 tine earbunarie.
1 line culinie.

www.dacoromanica.ro
159

Dupa o ulteriri intdmpleitre trecere a luY Voda pe la localul ec61eY din Magu-
rnu, gasind cscla nu functionza, i ca nu se repara, cu thte anteri6rele ordine date,
Caragea ci un noil ordin cere activarea lucrultg.

tot Terzibasa, bast


1 mare In care lucrzil afile croitorl.
1,cle vizitiul. jos
1 tine cal. 1
9

6 becerul curteI gospod, ins5:


4 tine in rnd pentru el cu sotia lul i cu slugile, iue i sala jumtate inchis5 cu clircer, sus.
tot becerul, ins5;
1 bilciinie.
1 zarzavaturI. jos
6

Maria medelnicersa, scra medelnicerulul Manole, :


3 pentru sine.
2 pentru slujnice c5inar5. if sus.
1 buciitArie.
6
7 Medelnicerul Manole insi
3 pentru el cu mumii-sa, care o :10605.
1 1 mare bucilt5rie pentru slugl.
Tot medelnicerul, ins5:
magazie Cu lemne.
1 grajd de cal.
4 buteile.
7

13 Costache Filopopolitu, ce este napuchehaia la Nicopol, in95


3 le tine el cu slugile lul.
3 tine mumil-sa cu so0a sa ; foisorul il are buciltArie. SUS,
2 iar lAng5 acestea le sine tot d-lul Costache Filopopolitn.
5 le tine inchise cu laciite, jos.
.13

2 Costea petraru.
1 Antonie cArciumaru.
1 Matel zugravu.
2 Zisu ce a fosl cotar.
1 Safta vilduva,
1 Raicu arniutu.
2 Maria vAduva.
1 Sterie petraru.
4 Aspra vaduva.
1 Nicolae pelraru, ce se ;al la IasI acum dus si a 15sat acea odae la dol feciorl al tut sii61a
pAni cA'nd va veni.
3 Nicolae Iuzbasa.
16
Gel scilpitall din odtiile de jos, call se arat5 si mal sus si nu ati s5 se supere la plat5 de
chirle, insil :
$afta v5duva.
Maria vaduva.
Aspra v:iduva.
Nicolae iuzbasa de harem.

www.dacoromanica.ro
160

La 9 Maid 1815, Domnitorul constatd c localul c61el nu era Inci gata, sub pre-
text cd nu ajunseserd baniT aruncall din nod asupra clericilor. Caragea ordond activarea
reparatiunilor, de re-ce a dispus ca sumele necesare spre acest scop sl se tmprumute
caseI c6le1or de la EparhiT, fAr dobndA. 2)
La inceperea nouluT an colar, in Septembre, localul c6leI fiind restaurat, Eforil
presintd luT Caragea anafora, recomandand la intdrire 2) noul personal didactic

1) Jei loan Gheorghe Caragea Voevod i Gospo lar zentle vlachscoie.


D-v6stra orinduitilor boerl Efod al pc6lelor elinescl, cu mirare am vlut Domnia Mea trecnd
pe la pc6lii o mare neingrijire i negAtire a celor trebuincise pentru dregerea i meremetul cie1, in
vreme ce tte inlesnirile cate privese spre svirpirea acestuI meremet vi s'aj fricut din parte Domniel
Mele, cud iratul palelor eati mal adOogat Cu ajutorul ce am botara a se lace de la preop, venitul
pedid cel canonisit ce este orinduit a se da de dou orl pe an am poruncit s se rspun45 tot-de-odati
acum la trecutul Sf. Gheorghe, lipsa cheltuelel ce nu se ajunge spre sAvirpirea meremetuluI dupil ana-
foraoa D-lor velitilor boerI, am poruncit a se da la Casa pc6lel Cu lmprumutare de la eparhil 114 de
dobanda i eparhiile sil-pi tragi apoI din viitrele iraturl ale pc6lel ; cand dar prin mijlcele de mal sus
ariitale s'aii fcut cuviinci6sa inlesnire, cerem pi poruncim s arkatI DomnieT Mele care este cuvintul
pricina neingrijrel pi Intarlierel ce vedem 4 se face la inceperea i slvirpirea merernetuluI ? Care
acstil artare o pi apteptAm fAr de zilbavii. Tolco pisah gpd. 1815, Maja 9.
(Pecetea gpd.) Vel Logofa.
(Cod. LXX1V, fila 198 y).

Eforil pc6lelor, la 10 Sept..mbre 1815, supun luI Caragea anaforaoa pentru intocmirea
lilor pailel de la Milgureanu. Anaforaoa e scrisii in timba gr6cA, ca i resolutiunea d'ir, de Ved la 14
Septembrc acelapI an. Neofit Duca fi te fan Conato sunt intSril dasc 1I.
(Cod. LXXX11, fila 60.

DOrn aci In not aceste acte, dupi traducerea D-lut Gerrnani.

Prea prea bine-voitdre Ndstre Ddmne,


Gimnasiul Capitalei Bucurescl, avnd nevoie de un om de litere cu merit pi perfectionat in limba
eleni, ca 4 o predea dura regulele gramaticel elene pi filosofia antic5, carI contribuesc la dorita rod-
nicle a celor ce Muta' pi la propOpirea lor atat in cursurile de literatur5 elen, cal pi in cele de sciinte
folositre lor, apa cum eraft metodie orinduite pi pe timpul fostulul director al liceulul din Bucurescl,
Lambru Fotiadi de fericitA memorie, acel birbat Cu multa sciintO pi de fotos obptesc i care a insuflat
nobleta la cel mal multl pimntent pi streinT, carl il datoresc cuvenita recunoscint5 pe viat5. Si consfii-
tuindu-ne in privinta atareluI profesor, ce ne trebue, n'am gAsit altul posedAnd o lungO practicA, dove-
dit folositor natiunil, presintand credinta unui c,aracter pios pi modest pi a cAruI culturA practic5 a
limbel elene pi de compositiune este demonstratO pan5 la evidenti prin atatea diferite serien, de cat pre
doctul pi eruditul arhimandrit D-nu Neofit Duca, c,are va succede rposatulul Lambru, urmap al tul pi
in metod pi in sistemg, procednd Cu mult sciintA pi care va folosi pene pi mult pi mal metodic pre
elevl, ca unul ce s'a format indestul pi a progresat in instructiunea elen, inzestrindu-se cu cunoscinte
mal generale, prin lung exereiti la Viena, prin studiul mal multor sci nte pl prin comertul continuil
cu cult1 pi eruditl. Pre acesta din nobil consimtimnt al nostru tututor am ales ca s fie invitat
ca Director al pedid din Bucuresel, sus lisul Doma Neofit Duca pi rugOrn pre InOltimea Ta de Dumne-
lea prizitii, 4 se emita pi o confirmare Domnsc5 a InOltimel Tale, atat spre deplina nstrii linipte, pre-
cum pi spre siguranta insupl profesorului D-nu Neofit, cacl pre acesta Il cunscem personal pi-1 pre-
ferirla orl ciruI altu cerera de comun acord pi in unanimitate, ea s dirigcze veda publicA elen din
patria nstrA pi sil sosescA cu bine aci Prea Cuviopia Sa pi s se stabilscA ea de drept. Atuncl epitropil
numitl consfAtuindu-se Cu Cuviopia Sa pi despre un profesor de filosofie pi votand In comun acord,
vor invita pi stabili, ca s predea in regul cursurile sciintifice, precum : logica, fisica, matafisica, arit-
metica, matetnatica pi geografia. Avem dar deplina convingere In bine-voitrele dispositiunl ale InOlti-

www.dacoromanica.ro
161

adaos. La 14 Septembre sunt numitI didascAll cunoscutiI Neofit Duca i tefan Comito,
Dar deja in Aprilie 1815 Duca e recomandat la confirmarea lul Von.
La finea anuluT 1815, Caragea este nevoit sA se ocupe din no cu venitul CaseI
c6lelor, care nu ajungea dup nevoile c6lei grecescI i ale c6le1or din judete cu das-
romnI. Cu pitacul WI din Decembre 1815 Caragea aprob aruncarea asupra
p5rteI bisericescI a sumel de talerI 54.931 (din care 12.250 sunt a se da la cutia scI5-

met Tale, di va consimti si va primi cu iniscuta-I indulgenti acsta drpti a nstri rugiminte.-1815,
Aprilie 30.
Nectarie al Ungro-Vlahiel, Iosif Arges, Constantie BuzAA, Constantin Filipescu Vistier, Radu
Golescu Vistier, Grigorie Brincoveanu, Constantin Cretulescu Mare Ban, Barbu Vicirescu Mare Vornic,
Constantin Bilice,anu Vornic, Theodor Vicireseu Vornic, Scarlat GrAdisteatiu Mare Logofet, Fotache
Stirbey Mare Logofdt, Nestor Clucer.
(Cod. LXXXIV, file 150.)

loan George Caragea prin Gratia lu Dumnet,leii Domn gi Steiptinitor a intregei


Ungro-Vlahiei
Prea Sfintite Sf. Metropolit al Ungro-Vlahiel, prea iubitor de Dumneqeil Episcopl i vol prea
iubitil nostri i prea nobill hoed halla i mazill, cercetind in tot coprinsul el anaforaoa ce ne-atT adre-
sat in comun In privinta viitorulul Director al Gimnasiulul din acslii Capitali Domnsett
comuna si unanima alegere la acsti Directiune a Arhimandritulul Neofit Duca, de si persna fiindu-ne
necunoscuti si ea culturi si ea moralitate, nicl puttIndu-ne da semi de ele din operile ce a scris, cicl
nu s'a intimplat nicI odati si le percurgem, tinnd insi de demne de credinti mirturiile D-v6stril co-
mune in favrea Sa, aprobim ci rugimintea ce ne facetT In comun i cu atita insistenti si primsci
indeplinirea reclamat si fie ci directiunea birbatulul cerut si aduci Patriel nstre rde In raport cu
bunele sperante ce avey in el si si reussei viitorul acest Director al scleT, conform cu mirturiile
comune ce ne dati despre cultura WI universal, pe care cu atita convingere detaliindu-ne-o cerell si-1
numim ca Director. 1815, Mali"' 2.
Sigiliul Domnesc. Vel-Vornic.
(Cod. LXXXIV, fila 149. Tradue de D. Ghermani.)

Neofit Duca nu era in 1611 i sosesce numal la inceputul lul Septembre, mind atuncT se fac
actele urmitre cu referint5 la Comito :
Prea Inane f i Prea Nobile al Nostru Steipein,
De re-ce cu domnsea i pirintsea invoire a Inillimel Sale de Dumneqeil pizitil Ne-am invred-
nicit i cu presenta personali a Eminentulul profesor D-nu Neofit Duca, care In curind va lua direc-
tiunea gimnasiulul din scaunul domnesc din Bucuresd, Ne-am ingrijit si de prevederea until profesor
de filosofie i consfituindu-Ne In acesti privinti, In sensul indicat in prima nstri anafori i cu Eini-
nenta Sa D-nu Neofit Duca pentru a face o euveniti alegere si de o atare persni, destoinici i prin
profesiune special formati pentru eursurile de filosofie, ea si tini in neintrerupti armonie, intelegere
buna ordine pre profesorl, carl indeplinsci datoria fin preget i cu tragere de initni i cil-
dursi rival av6nd ca tinti binele comun i progresul elevilor i silindu-se prin o procedare dibace si
aduci rde folositre, am incuviintat In comun acord pre Etninentul profesor D-nu tefan Comito pen-
tru clasa de filosofie i ca co-director al sae! cu prea Cuviosia Sa, Eminentul D-nu Neofit Duca ;
ast-fel ci ambit insufletill de aceeasl ravni si amor propriii si de o potrivi ascultall, si stabilsci In
comun cea mal buni dispositiune a scleT, aducend i ordinea in lecliunT i adevirate rde, earl vor
result eu abunden ji din ingrijirea lor pi din silintele active ce vor depune. De aceea, cu umilin comu-
nicind Iniltimel Tale de Dumneleti piziti comuna nstri cerere si votare a erudituluT si distinsulul
Illosof D-nu tefan Comito, rugim si pre Iniltimea Vstri, si o agreeze eu obieTnuita-I pirintsci
buni-voinjisi si ne acorde si stipinsea-I aprobare, pentru ei, asigurindu-ne de primirea oficiali ce
i se va face, si gribim fericita venire a EminentuluT profesor in Bucurescl. 1815, Septembre 10.
Neofit Duca, Constantin Buzti, Grigore Brincoveanu, (2 nediscifrabill), Nestor Cluciar.
(Cod. LXXXII, fila 65.)
11

www.dacoromanica.ro
162

lelor) i talen l 12.000 ail si'l dea cu cislA m6nAstirile, precum am vl;lut. Pe Ifingii
acest venit, Caragea adaogi i venitul mnastireT Glavacioc, mspre mal mult ajutor
lntemeiere a c6le1or i spre odihna i repaosul dascalilor.
La acsti ocasiune sunt numitT din not' EforT aT c61elor: Metropolitul, biv Vel
Vistier Constantin Filipescu, biv Vel Ban Grigore Brncoveanu, cel dupi vreme Vel
Post. i D. biv Vel Vornic C. BAlAc,eanu. Grigorie Brancoveanu este special Insgrcinat a
tine casa qclelor 1).
loan Gheorghe Cara gea
Concordia intre invetatorT fiind absolut necesara, cad ea produce materie bogati pentru inve-
taturi, iar acsta a nestra afirmare coma Sind dovedita, suntem convinslcA Prea Cuviosul Neat
Duca si tefan Comito rivalisand de zel intre dini1 i amendoT flind de aceleasl prertsi de o potriva
ascultatT, redele ce vor aduce vor fi abundente. De aceea, prin presenta nestra domnsci sanctionare
ordonam, cil dup5 Malta nestra aprobare $i alegere, sa fie chiamat tefan Comito ca profesor la cursu-
rile de filosofie la Gimnasiul din scaunul nostru Domnesc din BucurescI. 1815, Septembre 14.
(Sigiliul.)
(Cod. LXXXII, fila 64,.)
1) Io; loan Gheorghe Caragea Voevod i Gos podar zenzle vlahscoie
Cetindu-se Inaintea Domniel Mele acsta obstesca anafora a D-lor boerilor, ne indestulim ca
sfirsitul acestur nizam ce aii g5sit D-lor Cu cale a se intocmi pentru a sccilelor orinduiala i bun5 stare,
privesce numal spre a se implini trebuinciesele cheltuell, ca s5 se pizsca nestramutata i hatrga in-
tocmirea i buna finta a scelelor acestea. Dar fiind ca sfirsitul chibzuirel D-lor boerilor, orT in co chip
se va face implinirea acestor taltri 54.931 de la preotl i diaconi si acelor talen l 12.000 de la ministirl
catusT de putin nu zaticnesce trebuinta scedelor, a carora suma de se si vede cu adaogire peste ceea-ce
se respundea pana acum de la preotl i diaconT si de la minIstirT, fiind insi ca i cheltuelile scellelor sunt
a laopte, diva trebuinta i datorie mal virtos a partel bisericescl este de a se arata totdeauna cu rivni
si ajutor, spre intregimea unul acest fel de obstesc folos , isvoritor al roduluT InvetatureT, care este cea
mal de trebuint.5 la bisericescul podvighiii, spre povatuirea purtAtorilor acestul cm n la cunoscinta fiiigeT
si a datoriel podvigulul bisericesc; de aceea este primita Domniel Mele i hotirim, ca de acuin inainte
pe tot anul s5 fie datere partea bisericsca a respunde, insa: preotil i diaconil dinteacsta Tara eke ta-
lerl 54.931 (din earl aft a se da la cutis milosteniilor talen l 12.250) si talerT 12.000 minastirelor, earl
acest1 banT implinindu-se de catre Preaosfintia Sa PArintele Metropolitul, atat dintru a prea sfintiel
sale eparchie, cat si din judetele episcopiilor, prin sfintia lor episcopil, sa-1 rspunda la Casa scedelor in
dou castiurl, fusA jumatate la inceputul anulul viitor let 1816, April 23 si eel-I-alli jumetate la sfantul
Duinitru, lira de a se supera catusT de putin cu acst priclnuire a adaogireT, preotil ce vor avea la
manele lor sineturi domnescl de aperare i scutire i 641 vor fi sacatl, sail de la ceT dajnicT preog
diaconl i de la iniM5sttrI, a se stringe un ban mAcar mal mult peste /mplinirea sumel de maT sus are-
tati, ci atat Preaosfintia Sa Ririntele Metropolitul, cat i sfintia lor EpiscopiT, s5 Ingrijsci cu prive-
gliere de a se stringe acestI bani cu buna i drpta cump.Inire, neingaduind, dupa a duhovnicescel pisto-
rie rivna neaperata datorie, a se nipastui preotil i diaconil cu IncarcaturI neprimite stapinirel; pe
hinga care acest venit al scelelor, bine voim Domnia Mea, s5 primim, dupi cum D-lor boeril aft gisit
Cu cale, de a se adiaga si menastirea Glavaciogul din sud Vlasca, Cu tete venitarile el, spre mal mult
ajulor i Intemeere a scedelor i spre odihna i repaosul dascalilor; i dare acsta orinduim Eforl al sc6-
lelor pre Preaosfintia Sa Parintele Metropolitul i pre D-Iul biv Vel Ban Grigorie Brancoveanu, i pre
cel dupii vreme Vel Post. si pre D-lul biv 17e1 Vornic Constantin BalAceanu, jar cu Casa scelelor insar-
cinam a o tine unul din D-lor, adeca D-lul biv Vel Ban Grigorie Brincoveanu, si D-lul de done orT pe
an sa arete catre ce1-1-attl sin Eforl socotelile seedelor, ca Cu toll impreuna, sil le teorissca i si le in-
chee, chibzuindu-se insa adesea, ca pe cat va fi cu putinta sa se scadi cheltuelele cele de prisos i si se
pieta pizi intocmirea i finta scedel Cu cheltuialti mai putini i acel prisos al banilor sa se pistreze ferte
bine pentru intamplaterre trebuinte ale scedelor. Cu aceste dar osebirl ce se arata mal sus, intirim Dom-
nia Mea acsta obstsca anafora a D-Ior boerilor i intocmal porunciin D-tale Vel Logofete de Tra-de-
sus, si se faca i chrisovul DomnieT Mele. 1815 Decembrie.
(L. S.) Vel Logofet.
(Cod. LXXXII, fila 227).

www.dacoromanica.ro
163

Sporirea y enitulul Casei sclelor se legitiml i prin nevoia salarelor dascalilor


rominI de prin judete.
Iaci budgetul scdlelor in 1815 Noembre :
TalerI
4.000 Daschlul Neofit, pe luni Po talen l 333 bani 36
4.000 Filosoful, e e e e 333 e 36
4.000 Alt filosof, . . . e " 333 e 36
2.500 Al doilea dascAl, Hristodoru, e e en 208 n 36
2 000 Al treilea dascil, Gheorghe, n n n e 166 e 72
1.200 DascAlul Vasile, e e e e 100
1.500 Dascilul Grimaticu, e n n e 125 e
1.800 Doftorul Panaiotache, n e n e 150 e
1.200 Dascalul slovan ot Sf. Gheorghe-vechill,. . n n n n 100
1.800 Samesul, n " n e 150 e
300 Budtarul, . TI T. 25
600_ n

7.200 Emeclicul pe un an, e e

2.400 Dasalul frantez, n e e n 200 e


2.400 Dascalul latin i nomicos, n n n n 200
2.000 Cheltueli int6mplitre la meremetul de peste an.
7.200 La 20 ucenici srmanl pe luni po talen 1 30 fies-care.
2.500 Pentru daruri a se da ucenicilor alud li se va face examen.
7.000 Pentru a se cump6ra carti i ergaliT, ale epistimiilor trebuincidse i pentru spo-
rirea lefilor dascalilor de la ecsiminie inainte, nefiind multAmiti, s rAmile pe ceea ce
asedat panfi la viitorul Aprilie lt 1816 si pentru a se amla Mle rumnesci pe
la oraele judetelor unde va fi trebuintcl. i).

Prea Inaltate Dcintne,


Dupil lutnnatfi porunca MIriet Tale, ce mi s'ah dat la anaforaoa D-lui biv Vel Banulut Grigorie
Br5ncoveanu, cum ci s'ah primit de cutre InAimea Ta dreptele provlimata, ce face D-lul pentru spo-
rirea veniturilor redel, cu analoghia cea cuviincisa dup5 vremea de acum pi scumpetea lucrurilor pi
plata grelelor simbriI, ea si se Osad mijbicele cele cu cale spre implinirea lipse1 ce se va dovedi c5
are Casa veda estimp, a se indestula dasail i ucenicil cel siracl pi a se intampina pi alte cheltueli
lrebuinci6se, cum vi veniturile pclel s se tocrnsci de acum inainte a fi de ajuns, cu adlogire peste
ceca ce ah fost p5n1 acum si s se chibzuiascA de unde sunt s se implinscA pe fies-care an fri str5-
mutare, ca sil se pilzse5 pi orinduelile ce prin luminat hrisovul MUriel Tale al apelat pentru acstil sccili,
Bit fie pi dascalil odihni/I vi s5 val spor in flipt5, pi s5 ped pi D-lor Eforil cu lnlesnire a chivernisi
sccila ; pentru care Vote aeSste mijicice ne poruncesce Mara Ta, ea impreuna cu D-lor boeril Eforl al
chibzuindu-ne, cum vi orl-ce dreptAtl va mal arta Casa pcedel pi cataptipe de ted5 lipsodosia cerce-
tindu-le, s facem lariei Tale anafora fr5 zabav5, prin epistasia D-lul Vel Logofhtulul de Tra-de-
Sus, aracithre de hte pe larg pi chibzuirea ce vorn gasi cu cale pentru sporirea veniturilor pc6lel, ea
si se puje negresit in buc pi temeinic5 orinduiaI5, ca un lucru ce este de obvte folositor, ne-am adunat
aicl la domnsca Mriel Tale curte, dimpreunA cu D-lor boeril Efod al pedid, unde am cercetat mal
socotla lipsodosie pi din catastihul ce ni s'ah ardtat de c5tre samepul Casel schlel, vbm, c de
la trecutul Ianuarie, de cnd s'ah dat de cAtre MAria Ta chivernisirea Casel vale! asupra D-lul biv Vel
Ban Grigorie Brancoveanu, s'aj primit la Casa pc6lel 011 acum talerl 51.007 din ajutorul ce al orin-
duit M5ria Ta de s'ah luat de la pretill i diaeonl din ttA Tra, i din ajutorul ce ah dat unil din patrio/1
vi cea mal mult parte din iratul pc6lel, din care s'ah cheltuit talerl 45.335, Ins5 talerI 36.065 la dre-
gerea redel pi talen l 9.270 ce s'ah dat In lefile dascAlilor pi alte cheltuelI ale paila, afan din Imbric5-
mintea a Opte cidra de la pc6Iii, msA macaturl, perne, perdele, ciucurI pi lucrul lor, i 12 scaune Imbra-
cate cu pele verde cu canapeaoa lor, asemenea i treI scaune mol de nue Imbricate cu postav verde, i

www.dacoromanica.ro
164

Din anul 1815 posedem un act din care se vede cg, pentru internarea de elevi

peatra ce s'afi sapat vi s'aii pus pe mortnintui rciposatututi dasccilulta Lambru, cum si ceea-ce s'ail
cheltuit la facerea pomenirel desgroparil, care acestea Vote nu s'ail trecut Inteacest catastih platindu-se
de insusl D-lul 13anul Brancoveanu si au prisosit din primire peste cheltuialA talerl 5.672, cart se afli
gata la Casa, dar are vi Casa sa platsea urmatrele lefl i cheltuielI pana la viitorul Aprilie, talerl
8.886, InsA dupil intocmirea ce aft fost Ord acum, din care sefiOndu-se aceI talen l 5.672 ce-1 are Casa
II mal lipsesc talerl 3.214 ; am fAcut chibzuire pentru iratul scedel si spre a se putea tine in cuviincisa
stare, dup buna raving ce al Mana Ta asupra acestui vrednic de lauda lucru, ce este spre pod6ba
spre fericirea nemuluI i spre obvtescul fotos, trebuesce sA aiba pe an irat talen l 55.000, ea vi numrul
dascalilor sa se mal ininultsea, chip inmultirea ucenicilor i cheltuelile si se mal adaogl peste ceea ce
aii fost, dupa pretul lucrurilor ce curge acum la tte, ca mult adaos din cat era mal inainte, cand
facut intocmirea sc6lel, a careia irat veehi fiind-ca este talerl 15.750 de la preotl i diaconl i talerl
10.770 de la m6nAstirl, din earl se scad taled 2.240, carI se del' pentru ve6la Craiovel, si raman talerl
24:280, mal trebuesc talen l 28.700 pana la trebuincieusa sumA ce ar6tam mal sus de talerI 55.000 ; Acest
dar adaos de talerl 28.700, am chibzuit ca sti se Implinsca dinteacel talerl opt ce-Y respund i acum preolii
i diaconil din teda Tra, din cap in cap, pe fies-care an, fiind-c5 acestl banl se string tot Cu numire pentru
ajutorul seleIsi al CutieI milosteniet, i, cu euviint vi dreptate este, ea numal Casa scedel sa se imparta-
gscA de la aeel bant spre inlimpinarea neapratelor cheltuell i simbril ale dascalilor, s6rmanilor uceniel,
i plata cartilor vi trebuinci6sele instrumenturI la inv6tAturile epistimiilor, cad si de platea pana acum
eparchiile numal Po lude 3.500 preotl i diaconl, dupA catagrafia ce se fAcuse In qilele r6posatulul Domn
Alexandru Voda Ipsilant, dar pe acel num6r al preotilor de atuncl se dovedise se Meuse pi intocmirea
cu analogon dup5 trebuinta cheluelilor ce avea scoala pe acea vrerne, cand vi lucrurile erail mal eftine
pi plata dascalilor mal usrti, vi -kite cele-l-alte preturl maI scadute, iar acum, dupa cum este cunoscut
cheltuelile sclel sporit si 'wept' luerurilor inallat pi simbriile s'aii mal mirit, cum pi
num6rul preotilor i diaconilor s'aii descoperit attit din catagrafiile judetelor ce sunt iu domnsca Vistie-
rie pl se v6d peste 9.000 de preog i diaconI, eat pi acura pe urrna implinindu-se de ispravnicil vi proto-
popil judetelor acel cate talerT unul pi jumaate pentru meremetul scael din chiar catastisele cele isca-
lite de protopopl ce s'ail trimis la Casa salel se dovedesc cA se aduna In numar de lude 8.138 afara din
cel tillnuitI de protopopt, Inca si de la aeel cunoseutl preotI i diaconl tot mal este ramasita de talerl 848
neimplinitA dintr'acest ajutor cite talerI unul si jurnatate. De aceea noI, Cu sfat de obvte socotindu-Ne,
ne mal faand vre-o altA chinotomie saft adaos peste ceea-ce rspundea pana acurn preotil i diaconil
eparchiilor, ci Inca pentru ca sa mal pi usuram pe preotI i diaconl, a cundsce mila pi autor de acum
inainte, am gasit cu cale, ea din talerl 8 ce da fies-care Intioun an sa platsca numal cate talerl 6 si un
zlot banl nol din cap in cap, fAra a se seadea vre-un preot sati diacon ca nume de scutit, ci toll de obste
sa raspun05 acest ajutor al sc6lel verl al cul va fi, cu care acest mijloc cuviincios pi preotil se usurza
Cu scaderea ce:li se face pi Casa mild se indestulza cu o surni de banl Intampinatdre cheltuelilor
shnbriilor ce am intoemit de acum lnainte sA se pazescA nestramutat, ca sa ptA pi D-lor orinduitil EforI
sii aduc ve6la elinscl din politia Bucuresci/or, s o impodobsea ca dascAll vi cele-l-alte trebuincise
cartl pi instrumenturI, si indestuleze pre dascall i ueenicil la vreme, spre multamirea lor pi cele-l-alte
cheltuell i meremeturl de peste an s le sAvirssea dupa cuviint5, cunt gi dascii rurndni sit se afe9le
cu pieta' pe la orafele judetelor uncle va fi trebuintii, tiind catastise curate de URA lipsodosia pi pa-
rodosind pi socoteli curata pe fies-care an la obstea biseric6sca vi boerescA, care acestl banl de la 8.138
preoll i diaconl ate talerl sse pi un zlot din cap in cap se aduna pe an In sum de talerI 54.931 banl
60, pe mitt sunt panil acum sciutI la Casa vedle!, lar dovedindu-se mal multi se va mal spori suma bani
Ion, care spor sa se ea tot de Casa scedeI, dupA cum loa si pana acum, pi talerl 42.681 si ra-
mtle pe srna Case! sad dimpreuna pi Cu prisosul ce se va maI deseoperi vi cu talerl 12.000 de la m6-
nastirl dui:a cisla ce am Intocmit acum sub iscaliturile nstre cu adaos de talerI 1.230 peste ceea ce ad
fost cunsocut Case! el se implinea dui:4 cisla ce se da de la Sf. Metropolie face peste tot talerl 54.681
care aceptl banl implinindu-se de catre protopopil judetelor, sa fie datort al tramite la Casa sclel, unde
salt inchee pi socotla lamurita pi drptA sub isealiturile Eforilor, iar protopopil dupl socotla lor BA
nu Indrasnsca a loa mal mult de cat 10 paraba de un rivav numal ce vor da pe obrazul fie.v-caruia preot
i diacon, cuprind6tor de plata acestor talerl 6 pi un zlot ce &ail aselat de acum inainte sA aspunqa
fara strimutare, ca sii se facA peste tot talerl 7 de un preot sail diacon Cu banil ve61e1 pl cu plata rava-
selor ; cum vi de la trulnastirl iarasT protopopil sa stringa banil si sA dea ravase pe t6t1 suma banilor,

www.dacoromanica.ro
165

aT cle de la Mgurnu, se dispune ca Eguorienii de la mOnfistirile mari din Bucu-


rescI sil destine cate o camer' unde si se peda interna cate 2-4 scolarT, dandu-le bite
cele necesaril de intretinere. 4)

luand pentru ostenla sa de un rayas cate talen l 5 de la m6nastirile cele mari si de la cele mal miel cate
talen l 2 i si teslimatissc i acestI bard al mnstirilor iarasl la Casa sclel ; iar pentru lipsa iratuluI
scael pina la suma ce s'A' intocmit, de talen l 55.000, am chibzuit si se dea ministirea Glavaciocul
eu bite veniturile el sub epitropia Eforilor sclel, precum din don' christive ale rposatilor intru feri-
cire Domni Constantin Voda Gehan cu lt 1763 lunie 27 si tefan Voda Bacoviti cu la 1764 niki 30,
luaram pliroforie, ca a fost acst minastire inchinata metoh selel, ea si se inlesnesca plata dascalilor,
care si acum puindu-se In orinduiala si luandu-se socotla drpta pana acum de bite veniturile si ehel-
tuelile, si orInduiasca D-lor epistat, ca si chivernissca mnstirea cu huna ieonomie, si se drga cele
dirapanate i si se pazsea orinduiala bisericel cu tta eftacsia i slujbele bisericeseI nelipsit, unde sa se
;c6ld ou dascal runidnesc a invta copiil ce vor veni spre invtaturi, si aduca apoY m6nastirea
resI-ce folos sclel la economia casel, cu indestulare de vin, pane, leguml, pesee i alte trebuin-
cise si din prisosul veniturilor si se implinsca i lipsa pana la suma iratuluI scedel de talen l 55.000,
cum si talen l 3.214 ce are lipsa spre implinirea lefilor pana la viitorul Aprilie la 1816 si si aiba si
dascalil un loc de rsuflare in vreme diacopi pentru petrecerea co odihn i repaus si pentru intre-
marea sanitatit D-lor, ea si pita radica ostenelile invtturil, cum si pentru un catafighion la vre-o
intamplatre primejdisa epidemie, care acestea, atat implinirea banilor ea si se faca dupii cum artain
maI sus si orinduiala selel si se pazsca co plata lefilor i Ingrijirea celor trebuincise, preeum le-am
aselat mal jos anume, i pentru ea si se chivernissea dupa euviinta i manstirea Glavaciocul, de veI
bine -voi i Mina Ta a se Inchina la sela pentru folosul obstese, si se dea strasnica luminata intarirea
Mariel Tale, ea si se pazsea in Vota vremea, fari strimutare i aceste legaturl si se intarsea i prin
deosebit lutninat chrisov al Mariel Tale, poruncindu-se i D-lor boerilor EforI, ea ea privigheze asupra
dreptatilor set:1W si intocmal si le savIrssea dupa botrirea Mariel Tale, ce acum se va da prin inta-
rire la acst anafora, i prin luminat chrisovul MarieI Tale, ins cu deosebire pentru acel preotl i dia-
conl, carl vor avea car/T i chrisve domnesel de a fi seutill, artanduil sineturile la D-lor boeril
Eforl. 1815 Noembre 20.
Constantin Filipescu, Isaac Ralet, Grigorie Brancoveanu, Constantin Vlahut Postelnic, Dumi-
trasco Racovita Ve! Vornic, Constantin Baliiceanu Vel Vornic, Mihalaehe Manu Ve! Vornic, Iordache
Sltineanu Vornic, Grigorie Filipescu, Teodor Vaareseu Vel Vornic, Gheorghe Filipescu Vel Logofkl
Istrate Cretuleseu, Constantin Filipescu Logoft, Ioan tirbei Logoft, Grigorie Ralea Vel Hatman,
Alexandru Filipescu Vel Vordc, Costache Rasti, Grigorie Romanitis Vistier, Nestor Clucer.
Copie scsa din euvint in cuvint dup cea adevrata anafora, care fiind intoemal, pentru a fi
crequt am adeverit'o cu iscilitura. 1815 Decembre 31.

Mihalache Racovild Vel Logofd. Raducanu S'rdar u.


(Cod. LXXXII, fila 228).

Prea Indltate Ddmne,


Conformandu-m prea stralucitel poruncI a Inaltirnel Tale de Dumneleit pizita, am luat in cer-
cetare apelul adresat de semnataril petitiunil de fati si intrebandu-I si pe el insisl, am aflat ea intr'ade-
vr zelul i dorinta de invtatura indemnat si recurga la gimnasiul public Elen, instituit de Mil-
timea Ta de Dumneqei pzita in orasul Bucurescl cu intentia de a se perfectiona In studil, parasindull
In acest scop si patria si alte scoll, nesocotind, cu convingerea ca vor gasi aci mal mare folos i ajutor
In starea Ion miserabilk eacT si de locuinti i de hrana chiar qilnic4 sunt lipsiI, fiind intru cat-va
tinutT i consolatl pani acuma de eminentul profesor DI. Neofit, care apreciand inclinatiunea ion pentru
invtalura, le di re-care ingrijire cu proprio-I sacrificiii. Declarara decl Inaltimel Tale, ca acestl nefe-
intr'adevr trebuinta de ajutor i daca Tnaltimea Ta ineuviintzi la intocmirea veniturilor anu-
ale ale selel, si fie cuprinsT i d'asir in numrul lefegiilor (Bursierl). lar cat privesce locuinta, de re-
ce la se614 nu sunt destule oda!, afari de acele earI se pregatesc pentru profesorul de literatura i fran-
cezul i latinul, profesor de drept, am socotit ci este frte nemerit i drept si remedieze la acsta nece-
sitate unele din marI minstirl din Bucurescl, ea aceea a Sf. George, Radu-Voda, Sr. Apostoll, m6nastirea

www.dacoromanica.ro
166

Reorganisarea sclei de la Migurnu, din 1814, este din nog PAcuta In 1816,
luna Februarie.
Ogro in not5 acest hrisov nog 4).

luI Mihaill-Voda, Sarindarl i SI. Ion, carl sunt chiar in acsta intentiune zidite de Domnif i ctitoril
lor de eterna memorie, pentru Faptuirea de actiunT umanitare i milostivnice. Aceste meinastirl avnd
cate o odae gata de locuit pentru lama, sa primscii, dupa Ine.liperea odailor i starea mnastirel, de la
dol pana la patru ocolarl, procurandu-le lemnele necesare si cuvenita hrana, ea sa pena sarmanil elevl
refugiatl In /ra domnsea a Inaltimel Tale si scapatl de acsta grije a trebuinciselor pentru hrana
loeuinti, sa se aplice cu dragoste de mune la InvAtur i sa se perfectioneze dupa dorinta, pastrand
recunoscintil eterna si de tot momentul catre InAltimea Ta de Dumnedea pazit si catre saila de aci
graind a pururea de bine despre bine facerea Menta lor. lar hotarirea definitiva.... 1815, Noembre 28.
Gr. Breincoueanu.

1) Copie dupa traductiunea hrisovulul lui loan Caragea Voevod, pentru organizarea seddelor
si regularea veniturilor din anul 1816, Februarie
(Dupa originalul scris pe hartie)
Lumea oi tot universul, dupa cum se vede, arata ca este o zidire, care trece peste t6ta santa
si inteligente unul architect. Este sciut ca, din t6te fiintele afliitre in lume, cea mal pre sus este omul;
pre dinsul Creatorul nu numal dotat cu aullare, dar l-a Impartsit chiar cu propria sa natura. Fiind
ins cfi pcatul s'a introdus pe furio in vita, i rul s'a intins mal mult decat binele prin vitamarea
produsa acestel simple si nevinovate fiinte, de Hydra cu Opte capete, prin calcarea poruncel Dumne-
deeseT, a devenit tildad acest ora blastemat i supus chiar patimilor, pentru ea n'a putut niel a rspunde
dupa buna cuviinta, niel a respinge acea fiara spurcata printr'o lovitura. Ca o sminta huna si serisii
eaduta intr'un isv.or sec, si in chipul acesta innecat in pcatele vietel, nu numal de sinesT a rmas sterp
incomplect, ci tot-deodata pornindu-se spre rti, putin rmase si natura sa i se schimbe. Ce mal avein
sa 4icem? Ore cate patiml isbucnite dintre altele nu s'ail renaseut in vita? Singura isbandil ce facuram
este, ea nu fratele ti Intinde sagta sa mortala asupra celul-l-alt frate al 261), ci un prieten da co
In prietenul sli, i tt natura revoltandu-se, t'Ami viata slbateca pe un sir de obiceiurT rele dupii
Iliada (poema epica a lul Omer).
Spre a lipsi una si alta ar fi trebuit sa se scob6re din cer sciinta, ca s'A p6ta concura cu Hercul,
ca Un alt Eol, ca sa aduci inteun chip iscus't focul In crestaturI i ca un pingar bun sa scti radci-
nele spinilor oi sa dea, Tara ajutorul sapeT, putere la plantatia cuvintulul. Din acestea este de credut
cil grandi6sa si factrea de bine filosofie pcite reusi, in fine, prin acsta dobndind peste orl-ce alt lucru
sciinta adevrulul, iar din seiinta hierarea si din lucrare curiltenia sufletuluT, care In cer rsplata
sigura, iar pe pamnt elogiul integru, singurul dar ce se envine barbatilor bunl. Vedem ea' unele din
nata s'ali silit dintr'un ineeput ea s'o introduca, spre a putea critica catusT de putin faptele rele i virtu-
ple, si a Invta pe unele sa respinga, iar pe cele-l-alte sa Imbrtiseze ; ceca-ce este singurul mijloe re-
sonabil de a face pe cine-va si se ocupe cu invtatura i sa imbratiseze fericirea. Asa, dar, si noT neme-
rind prin ajutorul providentil acest Principal ilustro al Decid, i cunoscnd pe cat este de folositre
invdtatura in viatal, tot deodata chibzuind asupra datoriilor ce mi Domnitoril catre supusiT lor, pe tanga
alte lucrar! Mente pe negdndite, am si svirsit dintr'un Inceput numal putin ingrijirl pentra gimnasiul
din capitala neistra Bucurescl, i acum nu mal putin bine voirtim sa-1 Infrumusetam mal mult, intre-
buintand intru acsta propria mista. voluta i ordonand cele urmatre:
Veniturile gimnasiuluT provenite de la preotl, ierodiaconl i mnastirl sunt : de la preoll suma
de lei 54.931, aded cincl-decT i patru mil nou sute trel-decT i unu, iar de la m5nastir112.000, adeca
dou&spre-dece mil bel. Se vor esceptiona din bir preotil infirml si cag dinteinoil se bucura de scutirea
acestuia sal"' de vr'o alta iertare, dobnditil prin privileghiurl domneset; asemenea i acel carl dintr'dnsil
ati fost supusl la bir, nu vor plati chiar un obol din cele ordonate de no!.
Mnastirea Glavacioc din Vlasca, In Intregimea sa, i, In fine, teite veniturile sale, adaogndu-le
pentru mal multa indestulare a celor neaprate trebuincicise, o ataolim la acest gimnasiii, ordonAnd ca
sa rmana scutita pentru tot-deauna, de bite si de orl-ce alte contributil si obligatil locale.
Din citata suma de lel 54.931, sii se dea leT 12.250, adeca dou-spre-dece mil don sute eincT-
leal Id, de catre Eforil Casa publice a Vorniciel.

www.dacoromanica.ro
167

Dupe noul hrisov, budgetul See)leI marl are la venituri


54.931 lel de la preotl ;
12.000 n n n ninAstirT;
Total 66.931 n i in plus veniturile mnistireI Glavaciocul din Vlasca.
Acstl sum a venituluI se imputinzA ins prin inscrierea in budgetul cheltue-

citate ale giinnasiulul de la preotl i mil-Astir!, se vor primi de Prea Slintia S,IMe-
tropolitul pi de iubitoril de Dumnedeil Episcopl, potrivit sumeT banilor, si se vor preda Eforulul, carul
este incredintat Casa, de doui orl pe an, jumitate la 23 Aprilie, lar cea-l-alti jumitate la 23 Octombre,
Cu incepere de la anul curent una mie opt sute pse-spre-dece ; se va esceptiona insii mahtirea Gla-
vacioc, ca una ce se va administra intr'un chip absolut de aceiapl Eforl permanentI.
Numim EforT al gimnasiulul pa Prea Sfintia Sa Mitropolitul Nectarie, pe fostul marele Ban
Constantin Filipescu, pe boerul fostul marele Ban Grigorie Brincoveanu, pe boerul fostul marele Vor-
nic Constantin Biliceanu pi pe boerul marele Postelnic in activitate.
Aritatele mal sus t6te veniturT dupe cum am ordonat, boerul Ban Grigorie Brincoveanu, le
va primi la timpul prescris pi le va depune in Casa gimnasiuluI (citre care persni, pe Magi mentionata
sarcini il acordim pi administrarea cu de aprpe priveghere a GlavacioculuI). Pe lingi achta adminis-
tratiunea este insircinati, s plitesci la timp pe fie-care trimestru, onorariele profesorilor. Dupii ce va
trece tte pe I-Artie si le va inregistra in condici, se va justifica i citre cel-alt1 Eforl pi'sI va da cuvin-
tul fie-ciruia spre a ni se supune i Nouii achti lucrare. Prin urmare, toll d'impreuni deliberind asu-
pra acesteT operatiunl, adici daci s'ar fi ivit vr'o cheltuial cu iconomie i crutare, sa girl reguli
cuvint probabil, prishele gimnasiului le yell intrebuinta pentru reparatil, imbunititirl i crescerl. Pri-
sosul din economie se va socott ea sacru pi va ritainea depus p** neatins pentru viitor pAni ce s'ar ivi
vre-o trebuinti pentru gimnasi. Afari de achta nimenT nu va indrisui si cheltuiasci pentru re-care
alt lucru, niel ipT va permite a sfeterisi lucrurile neatinse, chi acest fapt socotindu-se nelegiuit ffiptui-
torul va fi supus la penalitatea prevNut de legT pentru sacrilegii.
Eforil vor ingriji prea mult pentru profesorit de Mere, de umanititI, de filosofie pi de limbT
straine, dad trebuinta va cere, ca si fie de o conduiti buni i nebinuitii, si aibi credinti in religie
s fie cel mal bunt in felul lor; aceptia introdue6ndu-se, s li se incredinteze crescerea elevilor. Pentru
acest cuvint, nnul din acepti Eforl, orT-cine va fi, si se presinte o-dati pe siptimini la acest gimnasiu,
spre a inspecta tte pi a ordona profesorilor si pstreze Cu esactitate Intre dn1il pudrea i area ce
se cere de la Una.
Examenele i incererile elevilor in privinta progresulul se vor face doui, fati cu toll Eforil
pi ea cel ce ar voi si se afle acolo, cel dint6iii examen se va face in Mercurea mare a patimilor Mintui-
torulul, iar cel de al doilea la 15 Septembre si d'aci incolo repausul i recreatiunea urmzi pentru pro-
fesorl pi elevl in tot cursul lunel culesulul viilor, pini la 15 Octombre.
Gramatica Impirtindu-se in patru in formule etimologie, sintaxi i compunere,
trebue a fi sivirpith de tte clasele in cursul fie-cirul semestru, pi ast-fel dupi o incercare, cel ce au
progresat vor trece in alti clas; iar cu predarea acestora vor fi insircinatt dintr'un inceput profesoril
dupi chipul acesta din tte clasele se vor linea in pc611 in curs de trel anT numal elevi1, earl vor proba
mal multi inteligenti i silintil. Preferarea i aplicatiunea lectiunilor eline pentru orl-ce clasi si modul
cu carT se vor preda, precum i examinarea i buna ordine i imbun Ititire a gimnasiulul se di in sarcina
rectorulul, ea unul de la care se va cere cuvint despre tte.
Fiind-ci sciinta dreptulul, atit pentru judeditorI, cat i pentru ceT-ce sunt dap in judecati
pi, in fine, pentru totT 6menil in genere este trebuincisi, ca una ce, dupi un principi firesc, se miirtu-
risesce ea cel mal sinitos sprijin pentru omenire, gisirim Cu cale trite conglisuire cu boeril a intro-
duce pi profesor de drept, ca si predea acisti sciinti dare acel-ce ar voi s'o invete. Insi, spre a reupi
la acsta dupi speranta i vointa nstri,socotirim cA orl-ce lucrare la inceput trebue aibri ingriji-
torul sal esperimentat ; aya, dar, bine-voim a numi pi pre marele Clucer Nestor de profesore, apretuind
talentul sciintelor sale in drept.
Va fi pi un medic permanent pentru a ciuta pre cel-ce s'ar imbolnivi dintre invittorl
elevl, priminduil salariul din veniturile
Prin urinare, gimnasiul din Bucuresd, prin Imbuntirea i buna ordine s'a intoemit
ast-fel precum cere sfirpitul pentru care s'a lima, ordonim Eforilor si Ingrij6sci i pentru cele-alte

www.dacoromanica.ro
168

lilor Eforiel cellelor a sumei de 12.250 lei, subventiune acordata de Domnitor Vornieiei
ObOirilor (cutia milelor).
Venitul sclelor 11 va incasa Banul Grigorie Brancoveanu si-1 va depune in Casa
sae. Tot acest boer va face si cheltuelile in regula prin intelegere cu ce1-1-alti Eforl.
Unul din efori continua a av inspectiunea spt6manala a salei.
Profesoril vor fi : de litere, de umanitatI, de filosofie si de limbI straine. EI vor
trebui si fie de o conduita buni i nebanuita i sa alba credinta in religie . . . .0
Singura innovatiune adusa de acest hrisov, asupra celuI din 1814, este aceea de
la punctul 10, prin care, recunosendu-se importanta studiuluI dreptului, se decide
continuarea acestul studid in sca, prevNut prin budgetul de la Oetombre 1815.
Marele Clucer Nestor este nurnit primal profesor de drept de la Bucuresei. Se
vede ci din causi ca trece profesor, ineetza de a fi i Efor sclelor.
In August 1816 se numesce alt profesor de limba franceza la Scla mare. Este
numitul Munier. El este Insarcinat i cu limba latina 4).
In urma hrisovulul de la 1816, avem budgetul general al cellelor de peste Olt
si al bisericel Obedeanu.
Tata acest budget, care ne da o lumina deplina asupra organisariI sclelor in 01-
tenia, a acelor scle earl' pregatira miscarea nationall de la 1821.

institute de instruetiune public& din Craiova si de prin cele-alte judge si comune, ea prin virtutea
lor si a hivApitorilor sA renasc pretutindenea si sA reverse din mal multe ptirtI isvcire de sciintA,
dupA dorinta nstri, tu tot setosul Principat pentru fericirea credinciosilor nostri supusl. Acestea, dar,
atAt pentru Antdiul gimnasiu din Ungro-Vlachia, cAt si pentru institutele de prin hite cele-alte judete, ce
deja se all si s'a aflat, cum ni s'a pArut mal bine le-am hogrit. De aceea, spre incredintarea si asigura-
rea acestora, scotnd la turning acest al nostru Domnesc hrisov, ale eAruia dispositiunl voim sl se p5-
zseri IntocmaT si de &dire luminatil nostri fratt, cart dup not vor domni in vecI pe acest strillucit tron,
sigilAndu-les i eu propria netstrA mAnA iscAlindu-le, punem martorl pe prea luminatil adevratil nostri
fil : George Voivod si Constantin Voivod pi pe prea onor. nobilisimil i voitorl de binele nostru eredin-
cios1 boerl, pe Constantin Cretulescu Marele Ban, pe George Arghiropulo Mare SpAtar, pe Constantin
VlahutA Marele Postelnic, pe Dimitrie RacovitA Vornic al prel-de-Sus, pe Grigorie Filipescu Vornic
al pre-de-Jos pe Teodor VAcArescu al treilea Vornic, pe Mihaiii RacovitA Mare Logoft al Trel-de-jos,
pe Toma Cretulescu Mare Logork al Obieeiurilor, pe Banul Costescu Vornic al politiel, pe Atanasie
Hristopulo Mare Logan al Afacerilor strline, pe MateI Cantacuzino Mare Clueer, pe George Scanavi
Mare Comis.
Datu-s'a presentul nostru hrisov Princiar in al patrulea an al Domniel 116stre In catedrala 116s-
trA Domnsci din Bucuresel, prin Ingrijirea prea cinstitulul i nobilisimulul nostru boer fostul Ban
Grigorie BrAncoveanu, anul mAntuirel 1816, luna Februarie 23, treeridu-se In condica DivanuluI, or-
doniim a se phi intr'un loe sigur de cAtre numitil efort. (Traducere din grecesce de D. Germani).
(Cod. LXXVI, fila 231 y.).

I) la; loan Gheorghe Caragea Voevod i Gos podar zemle Viahseoe.


Preaosfintia Ta PArinte Mitropolit i cel-alt1 D-velstrA boerI EforI al se6lelor, fiind-cA avem Dorn-
nia Mea pliroforie pentru D-lul Miunier, care are destu1 sciintA a limbel frantuzesef, avnd si la limba
latinscA nu pupil& destoinicie, de aceea dar unul ca acesta eu cuviintA fiind a se sistisi intre daseAlil cot
trebuinciosl al se6lel, 'titre cart aii a fi i dascAlul frantez i latin, dupA cuprinderea obstescil anafora,
care este intiiritA de Domnia Mea, porunchn ca pre mal sus numitul Miunier sA-lorinduitI a fi la acstA
selA dasc5/ frantez eu Ida cea orinduitA i fiind trebuintA a se orindui tot InsusI de a fi i dascAl latin,
alune! li yell mal ad5oga lfa dupA euviintA. Tolco pisah gpd. 1816, August 9.
(Pecetea gpd.)
(Cod. LXXIV, fila 262 b.)

www.dacoromanica.ro
169

Venituri:
2.240 taleri de la casa ceolelor ot BucurescI (va sci jiea subventiunef.
400 n din vama CraioveI.
300 n n venitul mnastirel Obedeanu.
150 i de la episcopul Rimnicului.
150 71 11 D-luI Caimacamul
71

150 n n n zapciil DivanuluI pe 50 taleri.


300 n n iratul podurilor CraioveI.
Total 3.690 n venitul scalelor din Oltenia.

Cheltueli :
1.750 talerl dascalulul intaid 2).
600 n dascalulia al doilea.
240 n la douI dascall romani in Craiova.
800 n n i;lece ucenici s6rmanT.
300 n n cincl dascalI romani In 5 judete.
Total 3.690 lei

Budgetul cheltuelilor dupa hrisovul WI Caragea din 1816


2.000 talerI dascalulul Intaiti
1.000 n n al douilea elin.
500 n A n treilea I
1.000 n n frances.
300 n la doul dascalI romanl din Craiova, cate 150.
500 lel la cincl dascall romani din judete.
800 n n s1ece ucenicI srmanl.
Total 6.100 Id.

Neajunsul din veniturile hotarite maI sus pentru asemenea cheltuell s'a acoperit
Cu o nou taxa de cate 2 parale la le de la lefile judecatorilor din Craiova.

Organisarea doctorilor din timpul lul Ipsilante se desvolta sub Caragea.


Existenta doctorilor in Ora, dupa cum maI sus am arkat, este profitabila, nu
numaI din respect higienic, dar si din respectul culturel generale.

lata, deci, budgetul doctorilor dupe Ipsilante, cu modificatiunile lui Caragea :


1.750 lel de la 5 huzmeturi: ocna, vadra, oerit, dijmarit
Po 350 tl.
250 lel de la Episcopia Rimniculdf.
250 n n n (16c r6mas liber).
2.000 n din lefile judecatorilor Craiovel cate 2 parale la lea.
1.250 adaos facut de Caragea la cele 5 huzmeturI.
Total 5.950 leI.

i) Veniturile pia la acesta stabilit hrisovul lul Ipsilante, lar cele urinifieire hrisovul luT
Caragea, 1812.
2) Acst cifrA a stabilit'o Ipsilante; cele-ce urrnza sunt dispositiunI ale WI Carage4 din 1816.

www.dacoromanica.ro
170

Cu adunarea banilor impuT mnistirilor pentru scle, repetim c mergea greii.


MuItI egumeni se declarar nemultmiti cu cisla otrit de Eforia scedelor. In Maid 1816
se dispune a se face o nou cislci de cAtre chiar egumeniT nemultAmitT cu vechea cisl,
cum probzA actul din not 4).
*ale de la Mgureanu ja in 1816 un bun avnt : peste 320 de scolarT o frecuent,
aa c localul nu mal este inapAtor. Constatndu-se acst insuficieng de local, Ca-
ragea aprobA, in Iulie 1816, adfiogirea de camere nou6
In 1817 se face noud cislit de baniI datoritI sclelor de ctre mAnAstirI. Egumenil
nu erail multmitT cu cisla din 1816. Caragia ordonA sA se inteirc la mAnAstirI banil

I) Prea !agitate Dmne,


Dupii luminata porunca Marie! Tale am cercetat acesta jaiba ce ad dat egumenil monastirilor de
aid din BucurescI, cum ca pentru banil pc61elor domnescl ce- rdspund mdnastirile pe tot anul, a fost
obiceiu a se aduna egumenil pi a fa-e cisla pazind pe fies-care meinastire cat sa dea, iar in anul trecut
s'a ficut cisla de catre noT, fara de a avea cuviopia lor scire, care cisla nil li s'a ardtat ca s'o raga, de
stint puse hite m5niistirile cate se afla in domndsca Ora a Marie( Tale cu egumenl rInduill de dom-
nie, ci vdd alta cisla in care nu se vdd puse unele mnastirl ce ail egumenl orinduitI cu cri domnescI
si nu sunt miloace, cerdnd ca din porunca Mariel Tale ctre egumenil cel practicopi sa se faca de ism:Iva
cisla pentru banil pclelor, ce li se cer, In suma de talerl 12.000, pazind orinduiala cea veche, cu ana-
loghie drpta, dupa starea i puterea fiepl-caria monastirl i sa se puie la cisla tte mnastirile cate se
cuvin, alar! numal din cate tn5nastirI dat anuine hris6ve domnescl a fi nesupdrate. Decl, cat pen-
tru cisla pe acest an urmator, fiad intocmita dupa o cisla ce s'a gasit la Sf. Metropolie, cu adaogire de
talerl 1.230 peste talerl 10.770 ce ail fost mal inainte, ca implinsci suma de talerI 12.000 de vreme
ce nu se multamesc parintil egumenl. sa fie luminata porunca Marie! Tale, ca dupa praznicul sf. Iinpa-
rati Constantin pi Elena, sl se adune egunnenif la sf. Metropolie, ea &ill faca cisla intre dnpil, cu
drpta chibzuire puind pe flep-care milnastire din ate 4 eparchil, ca sa dea cea-ce este cu cale, dupa
starea i puterea sa,pazind orinduiala vechiul obiceiu, afara din miinastirile ce stunt apdrate prin lumi-
nate hrisvele Inilltime1 tale. 1816, Maiil 16.
Semnall : Nectarie Mitropolit, C. Filipescu, Gr. Brincoveanu, Const. Balaceanu.
Domnitorul aprobi acsta notia cisla prin resolutiunea pusi pe acsta anafora in 25 Mali' 1816.
(Cod. LXXXV, Ilia 54 v. I 55).

Prea Indltate Di:Mute,


Ascultand porunca Maria Tale la acdsti jaiba a dascalilor pclel elinescI, am Plait cercetare la
bite cite au ardtat Inltimel Tale si dupa pliroforia ce am luat intru adevdr de multimea ucenicilor ce
s'au adunat de la o vreme inceice la invdtatura de afi ajuns la numdr pana acum peste 320 pi mal virtos
ci dupa cum vedein din gi in 4i vin din tte *tile la invatatura, i ca sa nu ptimsca atat ucenicil cat
si &sail cti stenahoria caselor cand peg la paradosis, gasim Cu cuviinta a se mal marl acele patru odal
de la prta, precum i pentru apegarea a opt dascalI griimaticl, de vreme ca se pot gasi tot pe suma
lefilor ce s'ail urmat i pana acum. De aceea dupa datorie nu lipsim a ardta InaltimeI Tale, ca sfi se dea
luminata poruncii, atat pentru meremet a-1 pune in lucrare, cat i pentru dascall a-I apega. tara aniI
Marie' Tale, fie de la milostivul Dumnegeil multI pi fericitl. 1816, Iulie 25.

ha loan Gheorghe Cara gea Voetrod i Gos podar zemle Vlachscoe

Dumnd-vstra boerilor Eforl al paelor, de vreme ce qi marirea acelor patru odal de la prta
a:slgarea a opt dascall grarnatiel, dupa cuprinderea de mal jos ardtatii sunt de trebuinta, dupa pliroforia
ce ne dap printeacst anafora, poruncim Domnia Mea, ea amndoud acestea sa se pue i in lucrare.
4816, lulie 27.
(L. S.) Ve! Logofdt.
(Cod. LXXXV, fila 197).

www.dacoromanica.ro
171

mati maI mult peste ceea-ce aveati si dea dup6 regulata cisli. Ultima cisiet o stabilesce
insu0 Caragia, cci egumena nu se inteleseri intre el si fad o drpti repartitiunel).
Din istoria clei marl elene, din anul 1817, amintim, a la Octombre acel an,
Caragea numesce pe Ladislas Erdelion dascil de limba latinsci. Acsti limbi e de
mare trebuinti, slice anaforaoa Eforilor, a se alitura la cea elinsci, pentru mal buna

i) Cisla monatirilor ce s'aii feicut in lt 1817 Maj 19


Toler!
600 Radu-Von. 90 Golgota.
550 Sf. Gheorglie. 450 Cimpu-Lung.
550 CotroceniT. 200 Vierosul.
330 Vricrirescil. 130 Valea.
350 Mihaiii-Vod5. 130 Rincaciovul.
320 Sf. loan. 350 Slobo
120 Zliltaril. 650 Tismana.
120 Sf. Ecaterina. 550 Cozia.
170 M5rcuta. 60 Baia de anima.
120 Sf. ApostolT. 400 Hurezul cu inctrle lui.
70 Stavropolcos. 280 Motrul.
70 Plumbuita. 255 Sadova.
350 Znagovul. 370 Jitiia.
60 CodreniT. 130 BucoMul.
550 MArginenii. 180 Brancovenii.
250 Mislea. 280 Caluiul.
100 Comana. 60 Hot5rani1.
420 Dail. 390 Sf. . In ot
250 Nucetul. 80 Babenit.
130 Butoiul. 350 Rimnic.
40 DedulesciT. 40 Gruiu.
100 Bradul. 65 R5zvanul.
90 Clocociov. 65 Sf. Saya.
600 Bistrita. 80 C5scirele.
70 Pl5t5rescil. 12.000 adicil talerl doug-spre-i)cce

Iv; loan Gheorghe Cara gea Voevod i Gos podar zende Vlaschoe
Cu Ole cA incil din lt 1816 Maiu s'a dat porunca Domniel Mete la anaforaoa preaslintiel sale
PArintelul Mitropolitul si a D-lor orinduitilor hoed pentru baniT sclelor ce sunt datre mon5stirile a
da pe tot anul, ca adunandu-se egumeniT rnn5siirilor la un loc s fael cisll intre dn.il Cu drpta
cump5nire, dar Iiind-ca din pricina neunireT ce s'a ivit intre unit din egumenl nu s'a sAvirsit cisla nicT
pAnA acum ; de aceea pentru ca &I lipssca tte prelungirile i pricinuirile egumenilor, insine Doinnia
Mea am intocmit cisla pentru banil so:Actor pe tte ingn5stirile dajnice, precum se arata mal SU3, dupri
care si poruncim, sA se fac5 urmare cu implinirea banilor intocmal, iar de la care dintr'aceste mal sus
argtate mn5stirl se vor fi implinit de atunc1 Ora acum in diastima prigonirel egumenilor bant mal
multl cleat sunt aselate in acst fie, pornncim s5 li se inteircA tnapol ceea ce li se va fi luat mal mult,
precum si mn5stirile ce vor fi rgspuns introacsta diastimi banl mal putinl decit se vgd aseqatT
inteacst5 fiiie, s5 Aspunla i cusurul, ca cu dintr'acelea s5 se iniplindsc5 ceea ce au dat mal mult
cele-l-alte IngWstirl. Tolco pisah. gpd.-1817, Main 19.
(Pecetea g pd.) Vel Logof gt.

Doug asemenea fol de cis15 ficut pi dat una la Casa sclelor, spre a sta in p5strare
alta la egumenT, ca dup5 analoghia acestel cisle s5 se cisluiasc5 si de acum inainte orT-ce vor esi
pe mnstirl.
(Cod. LXXV, fila 180 verso).

www.dacoromanica.ro
172

inlesnire ucenicilor la tfilmcire, iar mal virtos, cg acest dascl, fiind din prtile Tran-
silvanieI, are sciint i de limba romnscA, cu care nu putin ajutor pte a da uceni-
cilor . . . . a putea maI In grab a face orI-ce tlmcire spre intelegere, precum i la
limba frantuzse, de vreme ce cel-l-alt dascAl frances, ce se afl, nu pede s t'Ora-
cscA la ucenicil ceI arhari (sic) nesciind alt limba.
Noul dascAl va paradosi i limba frances, dar numal la ucenicil ceI micI qi va
avea lfA 100 tal. pe lun.
Va mai paradosi In latinesce i crtile imprAtescl pravelnice, cAnd ucenicil vor
veni la starea de a Invla nomica, iar mal virtos din fecioril de boert ciind vor voi a
invta pravilele. Atund i se va addoga 100 talerI lt 1).
Din Noembrie 1817 posedem actul urmtor referitor la numirea daschluluT Ve-
niamin i la Inlocuirea ca Efori a boerilor Banu Filipescu, repausat, i Banu Gr. Brn-
coveanu, retras 2).
I) 1o7 loan Gheorghe Caragea i gospodar zemle Vlachscoe
Preaosfintia Ta printe Metropolite i cel-la1/1 dumn-v6stri boerl Efod aI scdlel, dup aretarea
ce ne facell printeacst5 anafora, porunchn s5 se orinduiasdi jiduitorul dascal al liinbel latinescl cu lfa
ce se arda* mal jos de talerI 100 pe lun5, iar de a paradosi i in limba frantuzse.5, acsta fiind-c5 este
ingrijire a datoriel dascOlulul franlez ce este orinduit la acstO sc6I5, precum i cel-l-alll dasc5II fiind
insarcina/I fies-care cu datoriile epanghelmeI sale, ',imane a se chibzui de insusl dascidul frantez, dup5
cura il va poveNi trebuin/a celor ce se envine a urma spre implinirea datoriel sale. 1817 Oc-
tombre 23.
Pecetea gpd.) Vel Logofit.

Prea Inaltate Dmne,


Dup5 luminati porunca Mrtriel Tale ce se dl acs1.5 jalbA a lid Ladislav Erelion dase5lul de timba
la tinsdi prin care cere se orindui la sc6la ces elinscri spre a paradosi invl5tura ciirteI latines"
urinator flind luminatel poruncl am cercetat de este cu adevrat ardtarea ce face i ne-am pliroforisit
ca ac6strt limbA este de mare trebuin/A a se alitura pe langri elinsci, pentru mal buni inlesnirea uce-
nicilor la t51m5cire, iar maI virtos cd acest dac51 fiind din Orille Transilvanid are sciinVi si de limba
ces rumaneasci, cu care nu putin ajutor /Ate a da ucenicilor ce sunt arharil la acsta scal, a putea
mal ingrab5 a le face orT-ce tAlmicire spre in/elegere, precum si la limba franluzscO, de vreme
cel-l-alt dasciil franlez ce se aria nu pte sil trdmiceasc5 la ucenica arharil, nesciind alti limbA, ce nu-
mal la cel ce ad sciinli in ...., si fie dator a paradosi si la timba franluzsca, lbs& numal pe ucenicil
cel miel; pentru care aceste don ostenell ale sale, ce are si fuel, adecrt atat al limbel latines" cat
al limbel franluzescl, s'a i se orinduiasci a i se da pe telt5 luna cate talerl 100; dar fiind-di numitul
dasc5I ne incredin/zi cil pede sil paradosscA in lirnba latinscA i ciirple impirAtescl pravilnice, care
iaritsI nu pu/in fotos pede sA aducrt celor ce vor voi s inve/e fiind destoinid (dicem) catad vom cundsce
c5 au venit vre-o uniI din ucenicil in vrednicie ca si ptA invita si nomica, iar mal virtos, din fecioril
de hoeri carl vor voi a inv/a pravilele, avend trebuin/A, atuncI peste acestl talerl 100 ce arn gOsit cu
cale a i se da pe luna Cu mullOmita sa, se va mal adiuga ceea ce va fi cu cuviin/5; ci pentru ca s5 se pue
acstrt invlatura in lucrare si numitul dascil si se scie hotirit, ne rugOm a se da si lurninata hotArirea
MirieI Tale. 1817 Octombre 17.
Nectarie Mitro polit, Grigorie Brcincoveanu.
Constantin Bataceanu Vornic.
(Cod. ',XXXIX, pag. 49).

2) lo; loan Ghearghe Cara gea Voevod i gos podar zemle Vlachscoe
Pre.tostintia Ta pirinte Metropolito, iubitorilor de Duinnezed episcopl, i dumn-ta Vel Bane
Grigorie Ghicd, i duinn-ta Vol Vornice Constantine Bracene, i dumne-ta Vel Logofete de Ora de sus, i
duinn-ta Vel Vornice de /ra de jos Grigorie Balene, i dumn-ta Vel Postelnice, i dumn-ta biv Vel

www.dacoromanica.ro
173

Prea Inlate i prea bine-voitdre al nostru Domn,


Conform prea strlucitului pitac domnesc al Inaltimii Tale, ne-am intrunit ser-
vitoril Marid Tale, pentru a ne consfatui despre imbunatatirea i mal perfectionat
intocmire a saga infiintate aci prin prevedere Domnsca si am desbatut in destul
despre stabilirea mijidocelor celor mai eficace spre acest scop. i fiind-ca, dupa cum si
Inaltimea Ta de Dumneyleil pa zita are acsta grije, principalul i cel mal necesar lucru
este numirea de bunT i destoinicl profesor!, urmza sa chibzuim despre alegerea aces-
tora dintre cei maI bine reputatl printre cel ce locuesc aci, futre care este prin urmare
eruditul domn Veniamin, barbat i cu multa sciinta si, de toll liludat, cat si din cel
aflatorl in alte partY, pe uniI Ii vom chiama i il vom indupleca prin vi grai, sa
intreprinsIA cu dragoste acsta opera, iar pe cei-l-alti ii vom invita prin scrisorl frte
amabile i speram ca scopul urmarit sa ia forma cerut, potrivit cu sentimentele Inal-
time Tale iubitre de litere si de frumos i cu dorinta generala; fiind-ci lucrul despre
care suntem poruncitI s'A deliberan], este de domeniti public si reclama multa i im-
portanti chibzuire, iar din prea nobilil boeri Eforl, boerul Banu Filipescu, dupa vointa
cersca platit deja datoria comuna, iar boerul Banu Brancoveanu, retragndu-se
din Eforie a incetat sa conlucreze i sa ja parte la consiliii, rugam pe Inaltimea Ta de
Dumnezeti pazita, sa numsca i altI catl-va boeri pe carI ar incuviinta, ca si ne con-
sftuim impreung i cu nobleta lor despre acest lucru comun si sa raportm in urma
opinia 'Astral catre Inaltimea Ta prea manta, care sa dea definitiva hotarire. 1817,
Noembre.
Nectarie al Ungro-VlahieT, Iosef Arges, Cont-tantin al BuzuluT, Constantin Ba-
laceanu Vornic, Mavrocordat 4).

La finea anului 1817 se agita din not intrebarea reorganisrei scedeI elene. In
19 Noembre Caragea prov6ci Eforii sa reorganiseze scla elena. Din 24 Noembre este
noul pitac al luI Voda cu acsta cestiune.
Noua eforie propune in Decembre 17 lul Caragea un noti nizam de organisare a
scedel, in coprinderea urmat6re

Prea Inalfate i, prea bine-voit6re al nostru Domn,


Conform prea stralucitel poruncI ce am primit de la Inltimea Ta de Dumnezeil
pazit, de a ne intruni i consfatui despre modul cu care s'ar putea ameliora si reforma
in mal' bine sabia domnsca din BucurescI, ne-am intrunit intia si a doua 6r4 consf-
tuindu-ne despre tte cele ni s'aii poruncit. i In cat privesce alegerea chimarea de

Vornice Iordache Slritinene, i dumn-ta biv Ve! Logofete de Ora de jos Iordache Golescule i dumn-
ta Vel Logofete de Ora de jos Alexandre Filipescule, precum dintr'nceput dorind Domnia Mea de intoc-
inirea scedel, ca pentru un lucru obstesc, folositor si de mare trebuinta n'ara incetat a ingriji de tle
cate privesc spre a sa bund fiinta" si intregime, tot de aceeasf rivn5 i dorire porniti fiind i acum, pri-
mbn cererea ce ni se face printr'acst5 anafora, i poruncim Domnia Mea, ca aduniindu-ve cu top la
un loc i urmfind coprinderel Domnesculul Nostru pibe, ce este dat de la 19 ale acestel hin!, sa facetT
apol si chibLuirea ce tot printeacelasT pitac porunchn si sil artall Don-miel Mele prin anafora. 1817,
Nombre 24.
(Pecetea gpd.) Vel Logolet.
(Cod. LXXXIX, pag. VA).
I) Cod. LXXXIX, pag. 115.

www.dacoromanica.ro
174

profesor!, Ve raportim, prin o alte anafora a mistre. lar pentru constituirea scleT pe
baze maT solide, Wend cunoscute regulele generale i legile, carI hotaresc propriile
datoril fie-carul elev si profesor, supunem in proiect adancei judecetT a InAltimeT Tale
de Dumneleil pezite opiniunile nstre emise in privinta lor i dce se va aproba de
Inaltimea Ta, rugem se se sigileze cu sigiliul Sea' domnesc ast-fel sA ia forta de lege.
Dupe sosirea profesorilor chiematI, dce se va presinta necesitatea se se face i ceva
alte orinduelT, le voila expune si pre aceste, prin o alte anafora a nstre catre Ineltimea
Voistre de Dumnelefi pazite.-1817, Decembrie 10 4).
Nectarie al Ungro-VlahieT, Iosef al ArgesuluT, Constantin al BuzeuluT, Grigore
Ghica, Constantin Beleceanu, Grigore Baleanu, Alexandra Mavrocordat, Gheorghe Go-
lescu, Alexandra Filipescu, Mihail Manu.

Asupra acestel anaforale, din 10 Decembrie 1817, Domnitorul de interirea urme-


ewe noului Nizam intocmit pentru scle :

Lege si regulamente pentru sela universal


Des pre pro fesori

Profesorit nu vor preda lectiuni contrarii credintel ortodoxe s autoritetil


politice constituite.
Fie-care profesor se va considera personal independent de ce1-1-alI1.
Ori-ce profesor va voi se se retrag va trebui s aviseze pe EforT i dce se va
gesi imediat altul care se se numsce in locul luT, el se va putea retrage ; in cas con-
traria inse va trebui urmeze datoriile pe sse luth, ca se Ole in intervalul acesta
Eforil sI chieme un altul in locul la!".
La alegerea noll profesor, Eforil intrunindu-se i chiemend i unil din
profesorl la consfatuire, vor raporta prea Inaltatului Domn de alegerea Multi i ast-
fet prin autorisarea si aprobarea stepenireT se va chima profesorul ales.
ProfesoriT gramatici vor urma de acord acelasT metod de gramatice predend
fie care lectiile ce se vor determina in comun cu profesoriT de poetice i retorice.
Profesoril vor da cel elevilor exemplul buneT ordine, moralitetiT si
respectuluI catre cele sfinte (pietetiT), asistend in tte duminicile i serbetorile la
Sf. Leturghie in paraclisul sale!".

Des pre supraveghetor

I. Se va numi un supraveghetor, avnd grija buneT ordine interne a sceoleI.


Supraveghetorul se va alege de catre Efori si va sta cu locuinta in sc616.
El va asiste si veghia la stricta pstrare a legilor i regulamentelor sae!.
Va mustra i pedepsi elevii, care vor face neorinduell in sale, cend gresala
reclame o pedpse moderate, iar pentru o pedpse mal severe va raporta Eforilor.
Toll servitoriT sclel vor depinde de supraveghetor.
Supraveghetorul va tine un catalog exact al tuturor elevilor din (le-care clash'
a c6leI.

1) Cod. LXXXIX. pg. 144.

www.dacoromanica.ro
175

III. Despre elevi


Tog elevit in genere vor considera ca sacrd persnd profesoruluI.
Elevul, fie din clerul de felul luT, fie din boert, satl din neguldtorl, sad din r!-
ce altd ciad, va fi supus legilor i regulamentelor sclet.
Elev strdin, Mil garantie admisi de Efort, nu va intra in c616.
OrI-ce elev, inainte de a intra in scedd, e dator si inscrie cu propria-I inda
numele sdfi in catalogul elevilor scoilel ; iar daci e strdin, sub numele sati va arta si
patria sa si prin ce garantie a venit la qc616.
OrI-cirel putert va fi supus elevul, el va fi astrins legilor si regulamentelor
sclel, %l'A sd se OLA reclama de protectiunea une! autoritAtt strdine. Acsta o va ga-
ranta expres prin scris inaintea intrdrel sale la c61A si asa se va inscrie si in catalo-
gul elevilor c6leT.
Tog eleviI in genere, de ori-ce clasfi sociali ar fi, se vor considera ca egalI.
Tott elevit vor aduce respectul cuvenit supraveghetorulut sclet.
Eleva negligenti i ce! neastimpdratt in clasfi se vor mustra i pedepsi de cdtre
profesor!. Iar cnd felul desordinet va reclama o maT mare pedps, se va raporta de
cAtre acestia cAtre Efori .1 Eforil vor decide pedpsa cuvenit.
Elevul care va comite neorinduelT afard din sald nu se va inchide in niel' un
arest, ci se va preda in minile supraveghetorulut li cercetAndu-se vina de cdtre Efort,
de se va gdsi de caracter penal se va raporta autoritAtit i se va pedepsi dupd legile
penale, de unde nu, se va pedepsi de cdtre EforI.
Inaintea intrdreI ort-cdrut elev la scld, supraveghetorul e dator sd-I citscd
regulamentele cleI, la cart va fi tinut sfi se supund de aci inainte.
Tog elevit internI sunt datorl Duminicile i in lile de sdrbAtort sd asiste la
Sf. Liturghie in paraclisul sclet.
OrI-ce elev se va al-6U la tret examene Mil isbAndA i nedemn a fi inaintat
in cursurl la o clasd superird, se va depdrta din c61A.
EleviI cae, terminndult cursurile, sd si inaintea lar, ar don i si se retragfi
din c616, vor primi atestate a profesorilor i a Eforilor, ardtnd cursurile la cart ad
asistat si la carT din ele ad reusit.
Elev in vrstA de doud-slect si dota ant trecug nu pote s intre la c61A ca
si urmeze cursurile gramaticale; se pte inscrie ca elev la Retoricd, Poeticd, Filologie,
Sciinte i Filosofie.
Elevit sunt datort sd se supue ordinelor particulare intocmite de profesor!,
despre modul de auditiune si urmare a cursurilor.
Tog elevii de t6te clasele si de tte cursurile sunt datort si asiste la exa-
menele generale.
Elevit internt nu vor putea esi fird permisiunea supraveghetorulut sti apro-
barea unid profesor.

IV. Des pre auditor!

Auditor! se numesc acel cart, ffiri a fi inscri0 in catalof4ul elevilor, ascult re-
gulat cursurile predate in su:da.
Auditorit vor purta acelast respect ca si eleviI.

www.dacoromanica.ro
176

Dci vre-unul din auditorT face desordini in ciad, sti sinana discordie futre
elevl, se va departa din cald, prin avis al Eforilor.
Auditorii nu pot fi internl.
Ort-cine de oil-ce vOrsta pite veni ca auditor in tate claseIe "i tate cursurile.

V. Des pre examenele elevilor


In cursul anului se vor face exaraenele generale a elevilor de tate clasele.
Examenele nu se vor face prin profesora c6lel, ci se vor chama de catre
EforI examinatorI impartiali i numai acetia vor avea dreptul s examineze pe elevi
asupra celor invtate.
Elevil carI vor reui la examen vor fi recompensan de EforI, primind, cu da-
rurl relative, i atestate din partea examinatorilor, certificate de EforT, spre dovada ca
a t1 reuit.
S'a scris regulamentul de fata la 1 Decembrie 1817.
Nectarie al Ungro-VlahieT, Iosif al Argeului, Constantin al BuzauluI, Grigore
Ghica, Constantin Balaceanu, Mihail Manu, Grigore Baleanu, Alexandru Mavrocordat,
George Slatineanu, George Golescu, Alexandru Filipescu.
Caragea aproba in 12 Decembrie 1817 acest regulament i anafora cu actul
urmator
.161 loan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle Vlahiscoie
Impreuna cu acsta intocmire a orindueliT i pravilelor c6lei ce se vado aratate
mai jos, de parintii arhierel i de clumnd-lor orinduitil boeff, citindu-se inaintea Dom-
niei Mele i anaforaoa ce ne-a facut Stintia lor i dumn-lor, aratatare acesteT intoc-
miel', ale careia ponturT ce se arata mal jos cate unul, unul, chibzuindu-le
noi i gasindu-le pe tate a fi din cele tara de carT nu se pote finta c6lel intru intre-
gime i fara de prihana, le intarim Domnia Mea yi hotfirim, ca intru tate intocmal sa
se urmeze i sa se pazsca acsta Intocmire ara catuT de puna stramutare, trean-
du-se i In condica c6le1 spre a fi sciut.-1817, Decembrie 12. 4).
(Pecetea gpd.) Vel Logofat.
In 1817 aflam urmatarele acte relative la sporirea lefel dascalului elin de la

la loan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle Vlahiscoie


Macar ci Preaosfintia sa printele Metropolit i ceT-l-alti durnn-lor Efori al c6-
lelor gasesc cu cale a se face adfiogirea lefei dascaluluI elin din eparhia Sfintiei Sale
episcopul Diga, numai pana la talerl 1.200 pe an, i Domnia Mea tosa, pentru ca sa
Insufletim i mal mult rIvna i silinta aceluI dascal, spre a se arta fara catu0 de putind
pregetare la invatatura ucenicilor, bine-voind, pe langa aceT taleri 1.200 II mal adaogam
al/1 taleri 300, ca sa i se dea adecA pe an lfg cate taleri 1.500 din banil ce rspunde
pe fie-care an pentru cale eparhia Buzaulul de la preoti. i diacorit, carl ati a se linea
in sma Sf. Sale episcopulul de catre Preaosfintia Sa parintele Metropolit. Drept aceea
dar, cu osebirea adaosulul de taleri 300 ce se aratti mal sus, intarim Domnia Mea ana-
foraoa acsta i poruncirn ca intocmaT sa se faca urmare.-1817, Martie 8.
(Pecetea gpd). Ve! Logo fe t.

I) (Cod. LXXXIX, pag. 144).

www.dacoromanica.ro
177

Prea Inallate Dmne,


Dupi luminati porunca Mrie Tale, ce ni se d la acsti anafora a iubitoruluI
de Dumnedeil Preaosfintie Sale pArintelul episcopulul Bun, urmAtorl aflAndu-ne, ne-
am adunat Impreuni si me intAid am cerut si ne arAte acel hrisov al MrieT Sale rd-
posatulul 1ntru fericire Domn Alexandru Ipsilant, care 1-am si vdut, cu 10111 1776
Ianuarie, coprind5tor, cl orinduesce a fi seed& elinscA si la orasul BuzuluT cu take
500 simbria unuI dascil, care si se dea pe tot anul de la Casa selelor de aid, In care
sal, dup6 pliroforia ce am luat de la Preaosflntia sa p5rintele episcop, nelipsit s'a
urmat paradosis al limbeI elinescI ucenicilor aceleI pArtY de loc, cu ingrijirea Preaos-
fintieI Sale, pAnA acum. De aceea dicem, c de trebuintA este a fi i acolo la orasul
Buz5ulul o sc61A elinscI maT mult pentru uceniciI, carl pe de o parte all rival a se
adpa de rodurile InvglAturiI, iar pe de alta ca s nu curn-vasT, din pricina deprtriT
loculul, neavnd mijkce a veni aicI la scdla cea din politie, si rmAe ail inv6tAturA si
sub 1ntunerecul necunoseinte, dup datoria ingrijireT ce are Casa sclelor nu numaT
pentru acstA sc6IA, ci si pentru Vote cele-l-alte de prin eparhiT, unde va fi de trebuint,
s primsci Preaosfintia Sa printele Episcop acsti sarcini Cu Ingrijirea acestel scle,
adecii s gissci un dascAl elin (de nu va fi destoinic cel ce se afl acum), carele s fie
cu sciintA bunk cunoscut si celor de aid dascAll si vrednic de acstA epanghelm si s
se orinduiasci pAzind Insi acst datorie, adecA mal intAid BA iea povAtuire de la ceI
de aid dascAll In ce chip s urmeze cu paradosis al matimelor dupA puterea fies-cAruia
selen al ucenicilor, s aibl si adese corespondentil trAmitnd temate si ecsighesis ale
ucenicilor s!, ca BA se vadA de ctre ceI de aicl dascAll, precum si la dou5 etamene ce
sunt orinduite de se fac pe tot anul ucenicilor de aid, s fie dator si acest dasell a veni
si el de va fi prin puling cu ucenicil s1 ceI mal de frunte, ca s se cerceteze, spre a
se cunsee la fapt strguinta ce are care ucenid, pentru care &sera, dui:15 scurnpetea
tuturor lucrurilor si grelele cheltuelI ce se urmzi acum de obste, &es cu cuviinti a
se addoga lfa pe an taler1 1.200, precum s'ad adgat si la eel de aid dascAll, earl
banT, de se va gisi cu cale si de cAtre Malta Intelepciunea Mriel Tale a se da, se va
da luminatA porunci cAtre Preaosfintia sa pirintele Metropolit, ca din suma banilor ce
rspunde estimp acstA eparhie a Buzi5uluI, de la preotT si diaconT, pe tot anul, pentru
sc61A, s i se tie In smi acestl ta/erI 1.200, Ins cu adeverinti chiar a orinduitulul
dascAl, coprindt6re cA si 'I-ad primit deplin, care adeverintA s se vall d de ctre
no!. Drept aceea, s fie dator Preaosfintia sa, acum mal intAid a publicarisi In t6tA
eparhia alcituirea acesteT se6le, ehigmAnd pre totI ce! InsetatI, ea s se adape de rodul
Invlturilor, ingrijind sf. episcopie pururea pentru mal bunA intemeerea acesteY sale
si Inlesnind cu orT-ce mij16ce ajubire si povtuirT printesd, spre fo osul obstel, ca din
vreme In vreme s sporscA lovtturile, iar hotrtrea cea desAvirsit rmAne a se face
de cAtre InAltimea Ta, pentru urmarea de acum inainte
Nectarie Metropolit, Constantin Filipescu, Grigorie BrAncoveanu, Constantin BMA-
ceanu.-1817, Februarie 13. 1).
Desi curentul national, care impingea la crearea de sc6le cu limba romAnA, se
manifest nendoios in aniT 1817-1818, nu mal putin Episcopul de RAmnicul-VAlcel
solicit si doblndesce de la Eforil setilelor din Bucurescl si de la Caragea reorganisarea
uneT soile grecescl si lAngA eparhia acsta.

i) Cod. LXXXIX, Ella 144 v).


12

www.dacoromanica.ro
178

SA luAm in detalid principalele c1:51e despre existenta choro., in domnia lui Ca-
ragea, posedim acte.
Tergovigea. In Martie 1815 eforif Gr. BrAncoveanu, Iacob Rizu Postelnic, Const.
Rosetti i Clucerul Nestor, aprobl cererea unor tdrgovitenl de a li se reinfiinta c511
cu spesele Metropoliel i in casele el de acolo. In c61A se va preda nu numai limba ro-
mAnA, ci i cea eling, se va mal invAta cAntArile bisericescl. Profesorul de cAntArI bi-
sericesci are i sarcina de predicator al bisericel. La 7 April 1815 Caragea aprobA
naforaoa

Prea Incilfate Dmne,


Vre-o boerl din orasul Thrgovistel printeacstA jalbl ce a dat 'm'Orne! Tale, fac rugl-
ciune a te milostivi, ea sA li se sistisse acolo o se61A cu un dual elin i altul romnesc i unul ca
parodosscit mestesugul cantArilor bisericescl pentru copia dumn-lor i celor sArmanT ce se afll acolo
ei cA s'ar fi si Osa un Macarie Ieromonah ce se aflA inslrcinat cu schitul Golgotel, om cu sciin/A la
mestesugul cantrel, s'ar fi si mullamind a i se da pe batl luna cate talerI 200 pentru cte trele aceste
InvAllturl i sA i se facit si opt darvarT pentru adusul lemnelor, adicA singur sA plAtscl dinteacestl
bant i dascluluT elm i celul romnesc, iar ceea ce va mal prisosi sl fie pentru a sa ostenall fiind In-
datorat a face si logos in anvonul bisericei la tte Oilele cele mari, ardtand i acsta, cA acolo la s.
mi'mitstire dintru inceput a fost pentru invlcitura copiilor, iar acum de sunt peste dol anl,
a lipsit ca totul; printr'acrora jallA ni se poruncesce de cltre Mirla Ta, ca sl cercetm ei de chibzui-
rea ce vom face s arAtrn In51/imeT Tale. Urmltorl fiind lurninatel poruncl, am socotit cA a se deschide
si acolo o peala Cu acest fel de dascall cu sciing de InvtAturA, precum se ragl Mlriel Tale acel boerT,
este prea cu cuviinp si mal Ortos aci, la acest oras, unde a fost scaunul cel vechiiii al sfintel Metropo-
liT, cl se all boerinasl cu locuin/A i 6menT de cinste, negulltorT, este si tahtul isprAvniciel acolo, avAnd
si. Metropolie si Al Indestule spre odihna dasellilor si a ucenicilor i bite tnlesnirile, iar mal virtos
Intru acest fel de liudat i vechil oras se cuvine s se cinstse musele en rodurile Invd/Aturel, ImpAr-
tasind pe ceT ce al trebuinp de podaba cea adevdratl a procopselel si de luminarea credinleT, prin care
aceste mijlace aratl chiar In fapt filotimia, rivna si datoria pastorscl spre cele de fotos obstiel si
placute fapte i inaintea lul Dumnedefi i socotim el este si cu dreptate i Cu cuviinp de a se tinea o
asemenea sccill cu cheltuiala MetropolieT, din iraturile eparhiel ce are, cum i ti unde s'ar mai cu-
veni gcle in parte s le IntocmscA i s le orinduiascA temeinic, spre pomenire, cacT si mal Inainte
de dol anT a fost acolea sc61A, iar acum s'a ~II cu totul; pentru care este si dat holiirirea InIllimel
Tale, de la lt 1813, Maiii 17, la anaforaoa boerilor, ce s'a flcut atuncl, ca tuturor adscalilor de prin
eparh I &I nu li se mal plAtscl lfa de la Casa scedelor, ci atta plata de cltre plrinlil arhiereT din
deosebit iratul eparhiilor, avnd din destule veniturl, de care si nol de opotrid cugetnd, oicem el se
cuvine ailA urmarea intocmal, cae! de la Casa scellelor a se prosforisi cat de pu/in ajutor nu este
mijloc, avnd indestull cheltuiall cu meremeturile ce urinzA, i cu plata lefilor si la acstli vreme chiar
acst .c615 din scaunul Bucurescilor cere ajutor, neftind Indestul irat cat este hotrit ; plrerea
inteacest chip este, lar cea desAvirsitl hotirtre rAmane a se face de cltre MAria Ta.-1815, Martie 24.
Grigore Brancoveanu, Iacov Rizu Postelnic, Constantin Rasti, Nestor Clucer.
(Cod. LXXXIV, pag. 415).

.16 loan Gheorghe Cara gea Voevod i gospodar zemle Vlahiscoie


Chibzuind si Domnia Mea cat sunt de trebuincise i folositare obsteT rodurile invAllturel ce
odritslesc din Ilinla scAlelor, tot Mata dicem el este si obstea dat6re a ingriji si a se sili spre Intoenairea
acestor fel de lucrurt; cand dar fies-care dupl o facere de bine datoriii se cuvine a se arlta Cu rivni si
ajutor catre acest fel de fapte, nu rAmane indolal, cl mal virtos partea cea bisericscl, care nu este
Impovorat cu sarcinl de farnilie, ca partea mirinsel, se cuvine a m'Ata rnaT cu adaos rivni i osirdie,
pentru scdla tnfiintat cu din veniturile ce sunt afierosite la sfintele locasurl de rAposalil ctitorT chiar
pentru asemenea facerT de bine, iar mal ales sf. Metropolie, care se imparlejasce deosebit i cu iratul
eparhiel sale ca o obstscl mumA cebe ce se pAstoresc de diosa, cu cuviintil este, nu numaT ficAtAre de
bine elltre dinsil a se arlta, ci i pild de asemenea bune fapte s Se facilicArie 5e1jxrt cinnl si pod-
vigul bisericesc, sub p5storia prea sfinlieT sale. De aceea, dar, primal Ilind DomnieT Mele anaforaoa

www.dacoromanica.ro
179

Rimnicul-Vdlceti. In 1815 reclarni ob$ea din acest ora si li se continue gcla


de la eparhia de acolo 4). Eforil aprobi si fie 9c(Sla cu dascil romin i elm i si se

acsta, o intirim si hotrim, ca iarl.s1 prin a dumn-lor Ingrijire chibzuindu-se impreung i cu Prea-
ossfintia Sa ptintele Metropolit, s se Intoem.sel isccila de la domnescul nostru oras al TrgovisteI si si
se tie tot-deauna Intru a sa buni fiint cu cheltuiala cea trebuincics, din iratul eparhid sfintel Metro-
poli!, care acst hotrire a Domniel Mele, poruncim dumi-tale Vel Logofete de Ora de sus, ca prin
osebit domnesc al nostru pita; sA se fac sciut si Preaosfintiel sale parinteluI Metropolit, ea se se Inte-
lgA tot-deauna cu dumn-lor boeril Epitropl pentru rinduiala trebuinci6selor cheltuell.-1815, Aprilie 7.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofdt.

lo; loan Gheorghe Cara gea Voevod i gos podar zemie vlahiscoie.
Preaostintia Ta printe Metropolite, dinteacsti allturata copie dupd anaforaoa a dumn-lor
boerilor ce sunt orinduip Epitropl al 5c61e1 elinescl carI s'a intArit si de ctre Domnia Mea, se va da
Preaosfintiel Tale pe larg pliroforie, curn are a se intoerni sciila de la dornnescul nostru oras al Trgo-
ci dar spre a se pAzi si a se urma intocmal hotrirea Domniel Mele ce s'a dat asupra acestel pri-
cinI, iat printr'acest domnescul nostru pitac, facem cunoscut Preaosfintiel Tale. Tolco pisah gpd.
1815, Apprilie 29.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofdt.
(Cod. LXXIV, pag. 196.)

l) lo; loan Gheorghe Cara gea Voeuod i gos podar zemle vlahiscoie
Nu nurnal pentru cAd partea cea bisericscil Cu osebire mal cu adaos de ct partea cea mire-
nsel:este dat6re a fi de sine-51 pornit spre acest fel de ajutetre i facerl de bine, (iar mal vIrtos cind
are si Indestulate iraturl, precum este acst sfInt episcopie), ci i pentru &Ad lefa dascAlilor i a dofto-
rilor de prin eparhil, prin IntArirea ce am dat Dornnia Mea, Ine de la leat 1813, la anaforaoa dumn-lor
orinduitilor boeri, am hotArit a se da din iratul eparhiilor, iar nu din band cutiel milosteniilor, ce se
dad de la eparhid, primit este Domniel Mele anaforaoa acsta a dumn-lor boerilor Efod al sedlel eli-
nescI, pe care intArind-o, orinduim pe dumn-In! biv Vel Clucerul Constantin Socoteanu ingrijitor spre
atarea si aaelarea dasetilor celor trebuinciosl i a doftorulul la ora.sul Remniculul, prin povata dumn-lor
numitilor boerl Eforl al scellel a dror platA s li se dea de iubitorul de Dumneled Sfintia Sa Episcopul
Flmniculul din iraturile eparhiel, ctre carele portmcim i dumi-tale Ve! Logofete de Ora de sus, sA se
facA osebit porunca Domniel Mele, ca s urmeze negresit a se pune si In t'epa t'Ar de zAbava acdst buril
si Id Dumneleil placuti orinduialk Intelegdndu-se i Insual Stintia Sa cu dumn-lor boeril EforI de aid,
pentru orl-ce trebuintA si chibzuire va privi spre buna atarea si intregimea sude si nu numal la acea
ot orasul Rmnicul s se pAzsc acsti orinduiali, ci incA si pe la t6te cele-l-alte orase din numita
eparhie s se orinduiasa dascAll bunl si procopsip, fiind acsta spre folosul, pod6ba, i lauda si chiar
prtel bisericescl, adecii calor ce se preotese la acsta eparhie, ca s aibl cuviinci6sa sciinta a citiniel si
si fie destoinicl si Insile a intelege i ascultAtorilor s tlmcsca cele ce citese la bisericescile slujbe.
1815, Maid 24.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofdt.

Prea Indllate
Top boerinasit i tdt obstea ce sunt seldtorl In orasul Rimnicul-Valcel ot peste Olt, prin acst
jalli ce ad dat InAltimel Tale arate, cA la acest oras dintru inceput ad avut sc615 in M'Anta Episcopie de
acolo, cu dual procopsip, a cror piaf li se urma prin ce! dupd vrend episcopI si se scdea de la Cutia
banilor preotilor, si hrana i cele-i-alte trebuinei6se li se da de la episcopie, iar acum ad rdmas numal
cu un dese' elin si altul mintiese, care se pltesc mima! de cAtre sfinta episcopie impreunA cu t6te cele-
I-alte trebuincidse; asemenea arati, cA Incii in 4ilele rdposatulul Alezandru Vocli Ipsilant, li s'ad orinduit
si un dohtor cu platA cele talerl 50 pe bin, de la Cutia milosteniel, iar acum, de sunt peste dol anl, ad
~as isterisip si de desea si de dohtor, cernd a te milostivi Mirla Ta, s li se orInduiescA iarisl
lf ca ei mal lnainte, de unde se va chibzui de Meli intelepciunea Inltimel Tale, spre a putea fi Inda-
torap attit desala a le Invdta copiil fri plat, eat si dohtorul s caute pe ceI atad i Hpsip, n'ir interes;

www.dacoromanica.ro
180

pltsci si un doctor, dar se ap6r c nu din veniturile qclelor se pote pall acest
a cat' ora jalbil, din iuminata porunc a 'teatime! Tale orinduindu-se la no!, ni se poruncesce, ea a cer-
eetOrn dimpreunA cu dumn-lul Ve! Vornicul al Obttirilor i sA artre Iniltimel Tale prin anafora.
Urmatorl fiind luminatel MOriel Tale poruncT, mal intaid am pus de am cOutat in Rite condicile ce sunt
pentru tc6le, inert de cand s'a fileut cea atec,lare a lor, ti vre-o hotiirire domnsca a li se
lefile dasailor ti a dohtorulul ot Ramnieul-Valcel de la cutia milosteniel si a t Mel, nu s'ail putut gOsi,
MKT nurnal la socotelile ce incheiaii parinta episcopl eel dupd vreml cu cutia Obttel la banil preotilor,
se vede cil se sciidea de sinetl cu talerl 480 pentru dascOla ot Ramnicul-Valeel ti cu talerl 240 pentru
dohtor, nevrnd Vornieia Obttel s se impotrivseil, iar de la lt 1813 nic1 Cu acettia nu se mal scade;
'I-am fiieut intrebare i PreaosfintieT sale parintelul Metropolitul, cO de scie sti se fi fOcut vre-un sine,
dotnnesc in diiastimii de 22 anl, cat s'ad aflat episcop RamniculuI, pentru acstil pricini, s ni se artet
ca s-I vedem ; ti ad r6spuns cii cre-o hotarire domnsc5 n'ad vlut, dar urmarea se ram de a se
sciidea sfinta episcopie Cu acettl banl pe totl ana ; se vede dar cif dup ce s'ail dat hotOrirea 'teatime
Tale la let 1813, la anaforaoa dumnlor boerilor, ea dasc011 i dohtorl duri in eparhil sil nu se mal
pliitscO de la cutia Obstel ti a rlelor, ci s se iconomissca plata lor din deosebitele iraturl ale epar-
hieT, pOrintil arhierel cu tolul a incontenit plata dasciailor, nevrnd s se indatoreze la acstil plOcuti
ti saut sinesfora ; de aceea, cat pentru a fi la acest rat tcl cu dascial elin, rumfinesc i doftor Cu
sciintii buna, fiind tactul cel vechid al sfinteT episcopil i scaunul isprOvnicatuluT, frte de trebuintO este,
ti nu s'ar fi cuvenit Prea sftntia sa ca s imputineze rodurile invtOturllor, ci mal virtos a le spori cu
adaos pentru eparhie pod6bri i folosul obttel, iar mal virtos al se cade ti in faptil a'ST areta Myna i filo-
timia ciare ceT sOracl strinI i lipsitT, Cu acsta i datoria cea pAstorse, cu ingrijirea ce
se cuvine a o avea pentru binele norodulul i cinstea eporhid, and va fi impodobitii cu acest fel de
imfrumusetarl folositre obste!. Dec! acstii eparhie a Preasfintiel sale piirintelul episcopul RamniculuT,
fiind cu cenit indestulat, iar iratul tc6lel elinescl aicT nefiind de ajuns atat pentru plata orinduitelor lefl
ale dascOlilor i a ucenicilor, cat i pentru trebuincisele meremeturl, nu are mijloc de a se imputina cu
asemenea seadere, gOsim cu cale, ca din iraturile episeopieT s se indatoreze nu numal acst teed, din
oratul RamniculuT s o tie cu eel trebuinciotl i dohtorul, precum cer ti se rgri MOriel Tale
orOtenil boerl, ci inc5 pi pe la Vote oratele cele-l-alte din eparhie, si fie datorl a tinea dascial procopsitT,
cu platA din venitul eparhiel gi ajutorul eparhiotilor precum este ti data hotOrirea MOriel Tale
la acsta, cAd asemenea se urmz ti in oratul Piteseil sud Arget, avnd i cl i dohtor din ajutorul
eparhiel si a oriitenilor, ca s fie spre ingrijirea pOtimatilor bolnavi i pentru invtiltura i procopsla
color srmanT i lipsitl, carl ail rivn la invtturil, m ca s se urmeze s s se pt p5zi acst5 bunii
bunii faptii nestriimutat, s fie luminat porunca MOrieT Tale care dumn-lul biv Ve! Clucerul Constan-
tin Socotnu, ce se allA cu sederea la acest rat Ramnicul, sil aibii ingrijirea acsta prin povata nstrii a
Epitropilor, spre a le pune tte in lucrare precutn tnal sus Oicem, iar hotrirea risonane la MOria Ta.
1815, April 25.
Grigore Brancoveanu, Constantin Nestor Clucer.
Iatti hotArtrea lui Vocla:
lubitorule de Dumnetjed Sfintia Ti episcpe al sfinteT episcopil Rarnnic chir Galaction, s5nOtate ;
flind-cii pentru tccila ot Ramnicul-Valeel, i a dohtorului de acolo, cum ti pentru tte cele-l-alte scle
dintr-ocea eparhie s'a dat hotrirea Domniel Mete, ca de acum inainte, ca un lucru ce privesce pentru
folosul obttieT ti lauda i podba eparhiel, s se pl5tseil idle a tuturor dascOlilor, cat ti a dohtorulul, din
veniturile episcopiel aceea, fiind de indestule, asupra ciirora am orinduit Domnia Mea ingrijitor de a se
pune in faptO aceea la rapt Ramniculul pe dumn-lul biv Ve! Clucer Constantin Socotnu, adicil ea s
ateze atat d isca/1 cat i dohtor cu sciinte bune i procopsitY, spre a se putea folosi copal boerilor orsenT
Cu rodurile invtatureT, cum ti cel sOrael i lipsitl s se pt ciluta de blele i neputintele lor, precum
mal pe larg se cuprinde lu hairlrea Domniei Mele, ce am dat in porte pentru acest rat al Ramniculul,
la anaforaoa ducat:id-1r boerilor Eforl al telelor, dup jaiba oriitenilor de acolo, incii de la 24 ale tre-
cute lunl Maid, care ea un lucru ce privesce spre cele plOcute ti lui Dumneyled i 6menilor, cu mal
sus ijisul boer negretit sO se pue i in lucrare acstil tcI i dohtorul, ti fit Sfintia Ta siiniitos. 1815,
August 5.
(Pecetea gpd.) Vl Logort.
(Cod. LXXIV, filo 213 v.).

www.dacoromanica.ro
181

budget, ci sfi facfi spesele din deosebitele iraturi ale eparhieI, EforiI rinduesc Efor sc-
lelor de acolo pe Ve! Clucerul Socotnu i eparhia sfi IntretinA scoll si in tele-1-alte
orase din coprinsul el i in primul loe la PitescI.
Trgu-Jiului. Am arfitat aiurea cine era stolnicul Dumitrachc, autorul croniceI
ce am publicat pentru prima dat in analele Academig, in anul 1888. Stolnicul Dumi-
trache ajuns sub domnia lul Mihai Vod5. Sutul (secolul XVIII) Ispravnic de Ji, a in&
intat acolo biserici i c614.
Insemnfitatea cedel de la Jiul-de-Sus e mare in istoria miscgreI de sub Caragea
i de la 1821.
AcestA c611 o recundsce din noil Caragea Cu un pitac din 6 Aprilie 1813, adre-
sat IspravniculuI judetulul I).
La 25 Mahl 1813, Caragea (II special hrisov In favrea bisericeI ic61eI infiin-
tatA in secolul XVIII de bine Ifiudatul stolnic Dumitrache 2).

1) la Joan Gheorghe Cara gea Voevnd i gos podar zernle Vtahiscoie


Cinstite i credincios boerule al Domniel Mele dumnd-ta biv Ve! Paharnic lordache Ispravnice ot
Sud Gorj sanatate. Facem dumi-tale in scire, ca la innoirea hrisovului de milele i orinduelile ce are
sfinta biserica dortmsca i lo/a de la biserica din t6rgul Jiulul, s'a facut cerere vi pentru nisce locuri
ale sfintel bisericl ce s'a pus uniT de ad facut namestil Ora de a se invoi Cu biserica, cutn i alte locurl pe
carT a avut biserica acareturile sale vi unul dintr'invil lira de invoire, a facut namestil, cer6nd
ca locurile bisericeT, unde a avut namestii, fiind-cil are sa le faca biserica la loe cand il va da indemina,
sa li se arete acelora, ca sa nu faca namestil statornice vi pe cata vreme le-a tinut vi le va linea sa plii-
tsca chirla ce se va intocmi de catre dumnta, din pricini cui epitropil i ctitorii i altil din pamintenT,
ce se va socoti de dumn-ta cil se silesc pentru intemeerea vc6leT vi ad bisericel deosebit ad facut cerero,
ca locurile pe carI ad fost facute case ispravnicescI vi din raztneritil s'ad ars, ne mal faand ispravnicia
case, niel fiind pentru alta trebuinta obvtsca i fiind slobod domnesc, s'a pus unil-altil de au facut na-
mesttil pe dinsele, cernd ca sa se harazse i aceste locurl a fi de ajutorul bisericel vi a vclei, aceea
ce vi-a facut namestil sa platsca chirle ceca ce se va intocmi de dumn-ta i de epitropl; poruncim dar
dumitale, sa. facT amnuntil cercetare ata penlru aceia ce vi-ad facut narnestil pe locul bisericeT, l'ara de
invoial, cu ce cuvint le-ad fracut vi de ad fost vi acest loe cu adevrat al bicericel vi al vclel? vi de
ad cuvint epitropil i la cererea lor, sa-T i intocmescl la plata de chirie, cum vi acolo unde are
faca biserica acaret cand il va da indemana, sa ne arall cum are sa se urmeze? cat i pentru locu-
rile pe carT ad fost casele ispravnicescI, sA cerceteit de mal sunt trebuinclise a se face case isprivni-
cese!, cum vi de nu este locul trebuincios pentru alt folos obvtesc ? Avijderea sa cercetezl de cine anume
s'a coprins vi a facut namestil? de le-a flcut de sinevI ca cat s'ar cuveni sui dea chirie? Drept adevr
cu intrga pliroforie sa insciinted Domniel Mele.-1813, Aprilie 6.
(Cod. LXXIV, pag. 40).

2) Hrisovul bisericei fi al ;ale. din Trgul-Jiului sud Gorj


Tdote facerile de bine ce savirvesc Domnii i Obladuitoril trel spre intarirea i ajutorul sfintelor
lui Dumneleil locavurl, sunt dupd datoria i evlavia crevtinsca, iar cele ce pricinuesc i deosebit folos
mangaere in partea norodului politicesc, ce atat sunt mal mult vrednice vi bine primite lui Dumneljeu
ennenilor. Drept aceea, fiind-ca in oravul Trgul-JiuluT, sud Gorj, s'ad aflat o sfinta biserica dommisca,
intru care se cinstesce vi se priiznuesce hramul sfintilor crevtinl voevoli al cetelor ingerescl Mihail
Gavril, pustie i darimata, lipsita vi de t6te cele trebuinci6se, la care inca dintru a doua domnie a Dom-
niel Sale rposatulul Mihail Voda Sutul, prin cheltuiala unui stolnic Dumitrache, ce se a/la aluna'
ispravntic al acestul judet, zidindu-I i intocmindu-I vccila cu dascal rumnesc i grecesc, pentru a se
putea sine biserica vi vccSla in starea i podcla Ion, 'I-ad fcut i Domnia Sa aceste orinduell ce maT jos
se aratil, carl s'au intarit in urtn vi de catre to/I fratil Domo!, precum din hrisewele Domniel Sale
ne-am adeverit, adeca : trel preoll scutitT i un gratnatic cantaret, nedajnic, avijderea au orinduit biseri-
cel vi vailel vinariciu la mal sus numitul judet de la poprele ce s'au gasit neinchinate la alte monastirl
su bisericl, cate dol banT de vadra i pirpirul; avijderea a orinduit vcedel de la balcturile ce se fac de

www.dacoromanica.ro
182

Din acstd seed& de la Trgul-Jid ad esit mulg dintre panduriT earl apoT, sub

dog orl Inteun an la Carbunescr si la Trgul-JiuluT, ca sa iea de pravalia d'intaid eke un led, de pg..
valia al doilea cite 20 parale i de pravalia al treilea ate 10 parale. Asijderea a orInduit la sc616
10 lude scutelnier, ea dintr'acest venit g se fag cheltuelile cele trebninciese ale bisericel i seeder, s5
se plalsei i simbril dascalilor, i fiind-ca In casele ce deosebit de odaile seeder erad Made prin silinta
mal sus numituld boer, pot gag odihna de sedere si cer dup6 vreml ispravnier, ad hotarit Domnia Sa,
ea boeril Ispravnicr ce vor avea trebuinta i vor avea a sedea inteinsele, g nu pagubsei sf. biserica
se6la de folosul i venitul airier ce se cade a avea de la dinsele, ea de la un acaret al bisericel gi al seeder;
care acsta sfinta biserica ea o sloboda ce ail fost din ineeput, asemenea slobodi a Flcut'o si Domnia Sa
dimpreuni cu sceda neinchinata, si nelegata nicairea, ea g se iconomissea gi g se chivernissci venitu-
rile si buna orinduiala lor prin epitropl miren!, aded dol din negutatoril i ora.,sanil cel mal de frunte
cu mal Mina stare al Tergulul-Jiulul, prin naziretu i al dumn-lor dregtorilor ispravnicl, ce vor fi
dup6 vreml judetulur acestuia, ea prin acestr epitropT si prin purtarea de grija i epistasia lor, sa se
stringi veniturile bisericel si ale gad, sa se dea tete cele trebuinci6se biseried, g tie pururea trel
preotl i un grralitic antret la biserica, un dasceil grecesc runtdnesc cu ucertici indestuti la
7c614 pentru invdtertura dupd starea i msura venituld celul orinduit, de la carti copiti
ucenici sci nu se crii nticti o plate ;tined' doti epitropti dintre negutatorl sa alba a fi epitropT nelip-
sill in cat se vor purta cu orinduiala, iar murind aeestia, s gasindu-se in vina, ci nu iconomisese
bine, g se alga de catre obstea negutatorilor i orasanilor de acolo iarisl dintre pamintenr, ea Cu sfat
de obste, prin naziret si al Lspravnicilor judetulur, sa se orInduiasea alfil, carl epitropT pe fiesr-care an
salt dea sma la negutatoril i oraganil eel mal de frunte de acolo, inaintea Ispravnicilor judetulul;
acum viind cu jalba i cel ce ad ajutat in loc de ctitorl bisericel ige6lel, ad artat Domniel Mele, pati-
mile ce ad tras din trecuta rdzmerita si cum ci se afla scla i odaile arse, cum si tte odaile bisericer
prapadite, de cand calcat oragul de ostagl i s'ad ars, cernd ajutorul Domnier Mele, spre a se putea
face cele stricate i peal:Mite la loe; a caror jalba orinduind-o la dumnlul Vel Logoftul de Ora de
sus de ail cereetat i prin anaforaoa de la patru ale trecutulul Aprilie facut agtare, ca este tre-
buincios ajutorul i ad cerut atat la pop6rele de vinariciii pentru nisce numirr nou ce s'ati scornit
ing de la let 1805, Octombrie 25, prin anaforaoa r6posatulur Banulul Dumitra.gco flacovita, rind fost
Vel Vistier, i a dumnlul Vel Logoftulur Isaac Ralet, ce se vlu i acuse cu coprindere, ca din porunca
domnsea cercetat atat la fata loculul, cat si aid si s'ad indreptat i aicr, argtandu-se i prin f6ie
poprele de vinAricid, en suma banilor ce ad prins In lt 1804, care sunt la numdr 50, si banl ad prins
talerl 573, precum acea fie isealita chiar de taxildarl i de slujbasil vinariciulur, adeverit gi de isprav-
nicil de atuncl pe anume aratt dat dreptate bisericer igad a lua vinaricid si din numirile cele
nouil dup6 acea f6ie, precum loase i 'Ana atuncL Asijderea ad carut i pentru nisce locurl ale bisericel.
pe care ad zidit unil alp pravalir i carciume de leran, pr6ste, in local acareturilor bisericel ce s'ail
ars, pana a le face biserica la Ice cum ad fost, sa se invoiasca cu epitropil bisericel pentru chirie, CUM
pentru locul pe carele ad fost casele ispravnicesel gi s'ail pus unil de ail coprins dintrInsul, Facnd
nameatil, ad cerut a se harazi de Domnia Mea bisericeT; de aceea i Domnia Mea, dupfi rivna ce avem
catre sfintele luI Dumne4ed biserier, cum mal virtos si la folosul obstesc, le-am primit cererea. dar
mal Intaiti din porunca Domniel Mele am orinduit, sa se fag cereetare la fata loculul, de catre dumn-
lul biv Vel Paharnicul Gheorghie, Ispravnicul de la acel judet, si de la 28 ale trecutulul Aprilie insci-
intza Domniel Mele, cum ca pe ce! ce '01-ad facut namestil pe locul bisericel ase4at a da chirie
pe an cate talerl 15, lar pentru locurile pe care ad fost case ispravnicesel, s'ail gasit cloud case a cloud
jupanese: Manda Brailica si Manda Politimdia, cum si ce1-1-alt loe coprins de rposatu/ sluger
Gheorghe Crasnaru, cu chip de gradig i s'ad &it ea cuviinta a da cate 5 oca cg la biserica, ne
mar Bind locul trebuincios de case ispravnicesel, Rind la o margine. Drept aceea, bine-voind i Domnia
Mea, am dat hrisovul acesta bisericer ismiler, prin care nu puma! intarim orindue/ile i Intocmirile ce
se anti cd ad avut de la frail! Doran!, ci ai vinaricid poruncim ca sa vi-1 iea pe deplin si din numirile
cele nou, precum ad luat In top anil de rind. Harazim bisericel si smiler si locurile ce ad fost case
ispravnicesel, ca sa lea chinie de la dinsele precum s'ad Intocmit; deosebit ca sa se pdti drege cele Agri-
cate i g se tie biserica iseeda In stare bug; pe linga. lude 10 seutelniel ce ad avut, II mar adaogarn
Domnia Mea pi alp lude 10, ea sa tie de acum inainte lude 20, strain! si fag de pricinfi de dajdie, cu pe-
cetluirl dup4 orluduiala Visteriel i dupil cererea Epitropilnr i acelor ce s'a arkat ca ajutor efitorr,
orinduim Domnia Mea pe dumnta cinstit gi credincios boerule al Domniel Mere biv Vel Paharnice

www.dacoromanica.ro
183

Tudor Vladimirescu, la 1821, vor face marea miscare, in urma cAreia va inceta domnia
fanariotilor in patria rominA.
Un mic act din 1814, Aprilie, ne di ocasiune sA constatAm existenta de sc(51A
la Cerneti I).
Slatina. c451a Ionascu din Slatina continuA a prospera sub epitropia lui Vel
Vornic Radu Golescu si a luI Vel Ban C. Filipescu.
In Iunie 1813 se dail Eforilor lemne rAmase de la podurile rusesci, ca din ele sA
repare chiliile c6tei 2) i tot atuncI Caragea intresce din noil dreptul sale' la 16
Gheorghe, ea In citi vreme te vel afta ispravnic, ad fi! Epitrop mal mare a pune trba bisericel si a sc-
ld la orinduiali, spre a Inlesni ata facerea celor stricate cu venitul i cu ajutorul ce se va face de la
ceI ce ati mal ajutat, In loe de ctitorI, cAt si de la altil i dumn-ta si alegl EpitropI pe carI sa insciintezI
DomnieI Mele, de a li se da si domnsca nstri carte la mAnT, a fi nestrimutall in cat se vor punta bine;
si am adeverit hrisovul acesta cu insisT credinta Domnid Mele 167 loan Gheorghe Caragea Voevod I cu
credinta prea iubitilor Domniel Mele : Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, mar-
tod fiind i dumn-lor cinstitl i credinciosI boeril velip aT DivanuluI Domniel Mete: pan Const.
Ve! Ban; pan Radu Golescu, Ve! Vornic de Ora de sus; pan Grigorie Brdneovnu, Ve! Vister; pan
Grigore Ghiea, Vel Logoft de Ora de sus; pan Radu Slitinnu, Ve! Vornic de tra de jos; pan Dumi-
traacu RacovitA, Ve! Vornic al treilea; pan Istrate Cretuleseu, Ve! Vornic al patrulea; pan Iordache Sil-
tinnu, Ve! Logoft de Ora de jos; pan Constantin Sutu,Vel Hatman; pan Mihalache Manu, Ve! Vornic de
politie; pan Mihalache ulu, Ve! Signar; pan Atanasie Hristopulo, Ve! Logoft al strAinelor pricid; pan
Nestor, Ve! Clucer; pan Alexandru Mavrocordat, Ve! Cilminar; pan Dimitrie Manu, Ve! Comis i Ispravnic;
pan Grigorie Ghica, Ve! Logoft de tra de sus; si s'a scris hrisovul acesta in anul dintru inta'ia
Domnie a Domnid Mele, aicl in orasnl scaunulul Domniel Mele Bucuresd, la aniI de la nascerea Dona-
nulo! Duinneded i mintuitorul nostru Isus Cristos 1813, Maiii 25, de Chiriti Logofdt de Divan.
(Cod. LXXIV, fila 510.)
1) Iaci actul:
Anatora In dosul jalbel a !lineal Ilaglica Protopopita de la Cerneti sud Mebedinti
loi loan Gheorghe Cara gea Voevod i gospodar zemle Vlahiscoie
Cu cale ilind anaforaoa acsta a dumn-lul Vel Logoftul de tra de sus, poruncim dutni-tale
cinstite i credincios boerule al Domnid Mele, biv Vel Postelnice Nicolae Scanavi caimacamule al Cra-
iovel i dumn-vstri boerilor divanitI de acolo, ea intocmal si facell urmare.-1814, Aprilie 19.
(Pecetea gpd.) Vel Logoft.

Prea tinditate .196mne,


Dupe luminati porunca InaltimeY Tale, ce ni se di la acsti jalbi a Hagiica protopopita
de la CernetI, sud MehedintY, ficnd cercetare m pliroforisiiu, cd pentru sc6la i biserica de la CernetT,
care s'ad ficut din rdmasul unchiuluT jiluitcrel Hagi Iordache Medelniceru, este hrisov de la Mirla Sa
Constantin Vodil Ipsilant, cum are si se urmeze i si se pAzscii si la crisologhiile ce s'aj mal Intmplat
intre rude judecitI, dar fiind-ci niel jiluit6rea, niel plritil el nu sunt cererea el este de a se cer-
ceta pricina la Divanul Craiovel, gisesc cu cale si fie luminati porunca Iniltimel Tale cAtre dumn-luT
caimacamul i &are dumn-lor ce11-1-alt1 boerl divanitl, ea cu amndou pArtile fati si cerceteze jaiba
el, i pzind orinduiala hrisovulul domnesc, de nu va fi cererea jiluit6rd impotrivitre, sil-1 fea indes-
tulare, stl si insciinteze Miriel Tale.-1814, Aprilie 17.
Ve! Logol't.
(Cod. LXXX, pag. 74).
2) ID: lean Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle Vlahiscoie
Dumn-ta Vel Vistiere, si cercetezl, i cind acea cherestea nu va fi trebuinci6si pentru vre-o
trebuinti a DomnieT, si se faci porunca Domniel Mele cAtre ispravnicil judetulul, ca si o dea pentru
trebuinta scdleI. 1813, Iunie 10.
(Pecetea gpd.) Ve! Logoft.

www.dacoromanica.ro
184

scutelnicI, hind-ci in ea frecuenti 80 de scolarI. Epistat s(' direct ingrijitor peste


acsti sc61A a rinduit ce! do! EpitropI pe Medelnicerul Nicolae Gigrtul. In c6l se
predi i limba grci pe lngi cea romni I).
Confina de a existe sceple in Focprd, Ploesd, Pitesd, etc.
Pe la unele sate inci continu a existe sc61e rornne, sub Caragea. Asemenea
scle sunt alipite de. bisericI si in faverea lor Caragea reinoesce vechI hriselve de la
anterioril DomnI, acordnd diverse iraturi i seutiri pentru intretinerea lor.
Pe ling' unele biserid i ministiri inca functionzi c6le romnescI sub Caragea.
La biserica BilinesciT din Muscel exista scili publici i Vod di in l'al/Corea eI
a bisericel act nod 2).

Prea Inlate Denme,


Cu plecat5 anafora ar'tAm M5riel Tale, c clup5 rug5ciunea ce am dat Miiriel Tale, s'a f5cut lu-
minat5 porundi c5tre dumn-lor ispravnicl ot sud Olt, ca nisce cherestea ce a remas de la podurile ru-
sescl, si se dea pentru facerea chiliilor sceilel de acolo, nefiind de ajuns cele ce sunt pentru incaperea
copiilor ce inval5 carte, fiind dol dasc5II, unul elinesc i altul rominese, unde sunt 80 de copa la
; acum ne serie Medelnicerul Nicolae Gigartul, ce-1 avem orinduit ep'stat asupra clel, cii dumn.
lor ispravnicil '1-aft dat numal 50 de grinql i dou scandurl, iar 90 de lemne poprit de ciitre
dumnd-lor, care lemne de vre-o alta' trebuint5 nu sunt, lar la chilil sunt trebuinci6se a se pune
ci ne rugAm M5riel Tale, s5 bine-voiescI a porunci dumn-lor ispravnicilor ca s5 dea epistatulul si acele
90 de lemne, spre a se sivirsi chiliile fiind trebuinci6se, de unde veI aves i N'aria Ta mare po-
menire, iar hotArtrea amane la Mirla Ta. 1813, Iunie 6.
Constantin Filipescu, Vel Ban ; Badu Golescu, Vel Vornic.
(Cod. LXXVI, fila 345).

1) Id loan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zende Vtahiscoe


Duinnd-ta Ve! Vistiere, de vreme ce sc6la de la Slatina a avut pani acum acestl 16 6menl, po-
runchn s i se lac cartea Domniel Mele, de a-I avea si de acum inainte. 1813, lunie 10.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofet.

Prea Incilf ate Denme,


Cu plecat5 anafora aretilin M5riel Tale cA durnn-luI Vel Vistierul iice, cA numal qece scutelnicl
se envine s aibl secila ot Slatina sud Olt, unde suntem no! slugile M5riel Tale EPitropI, lar nu 16 cap
aft avut pan5 acum, adec5 Ose ce i-aii hArSzit intaiii M5ria Sa Alexandru VodA Moruz si a fost hilara
acel liarsi de Mirla Sa Constantin \roa Ipsilant i altI 4ece ce in urm5 a mal adaos M5ria Sa Consta ntin
Vod5 Ipsilant, tpednd dumn-luI, cA adaosul Meriel Sale Constantin VodA n'ar fi de slece ennerfi, ei cu
acel Ose de mal inainte a rinduit s5 aib5 si odia peste tot gece ennenl scutip ; aa ar fi M5ria Ta cand
n'ar avea sala 16 6men1 de cand a fAcut MAria Sa Constantin Vodi adaos pAnA in 4ioa de astAll, ci fiind-c5
Visteria MilrieI Tale nu are niel o pagub5, d'id nu sunt a se da acest1 dmenI acum, ci 11 are dati de mai
inainte si ajutorul ce se face la acst5 sc615 este spre o mare lacere de bine si pomenire sufletsc, fiind
mult trebuinci6s5 isana pentru obstea norodulul de acolo, unde este si sfinta biseric5, ne rugrun s
bine-voiescl MAria Ta, a da luminata porunc5 ca s5 rmile nesupArall acestI 16 6ment al sc6lel dup5 cum
au fost el pana acum, iar hotArirea rmane la M'Aria Ta. 1813, Iunie 6.
Constantin Filipescu, Vel Ban ; Radu Golescu, Vel Vornic.
(Cod. LXXVI, pag. 346).

1) Cartea preotilor de la biserica Blinesci de la sud Musco!, pentru milele ce are


Zemle Vlahiscoie. Lude trel preoll de la Biserica BalineseI, ot sud Muscel ca s fie in pace si ier-
tall de tdte d5jdille i orlad uelile venl-cate ar epi de la Visteria $ de la CAmara Dornniel Mele peste an in
ira, de niel unele val si superare s nu aib5, asijderea si ale lor drepte bucate s fie in pace si scutite

www.dacoromanica.ro
185

Am trecut deja de qioa cea mare, scrisa cu hiere de aur in istoria culturel na
tionale; am numit aa timpul sosireT in BucurescT a lui G. Lavir la 1816.

stupT i rim5torT de dijm5rit, i vinul ce-1 va face in viile lor de vin5ricift, i oile de oerit, pernee ea ne
insciint5in Domnia Mea, cil la acdstii AMA biseric5, din vechime este fcaa de inr'tat copiit carie ea
cheltuiata preolilor, care este de trebuint5 spre folosul obstel, i pentru ac.,t5 cheltui il ce fac preolit
aft avut privileglaul si de la altI fratT Dounnl a scuti vin5ricid, dijinArit i oerit. precurn n admerint din
cartea Domniel Sale rdposatulul Domn Mihaiii Sutu Voevod, ce o vdutn, cu 1dt 1784, lulie 18, ne-am
mitostivit dar si Domnia Mea de am innoit si am int5rit mita acsta, ce se coprinde maT sus, ca Sa se
*sa nestr5mutat de a fi pentru ajutorul scdleT ; poruncim Domnia Mea duinn-v6strii ispravnicilor i
altor zapcil i slujbasl, ce yeti fi orinduitl Cu ast-fel de slujbe, niment intru nimic supdrare et nu le fa-
cetl, intealt chip ei nu fie, cA asa este porunca Domniel Mete, i saam recelt gpd. 1813, Iunie 4.
(Cod. LXXVII, fila 128. y.).

Cartea bisericel unta ot sud Dmbovita de muele ce are


Milostiiii Bojid rol kan Gheorghe Cara gea Voevod i gospodar zende Vlahiscoe. Fiintl-cii re-
posatul stuger Mateid Licustnul, avdnd o mosie ce se numesce unta in sud Dambovita, pe care mosie
fiind biseric5, unde se einstesee si se peiznuesce hramul Adormirea slintel st5pinel 'Ristre si puntee,'
fecireT MarieT, dupil ce ifi inzestratfo cu od5jdil i cu od6rele cate sunt trebuiocinse, au aselat i preot,
carele a pururea slujesce danta leturghie ; osebit de acsta au maT impodobit acest5 sfnt biseric5 i cu
(lasca!, Rednd orinduial de linyera copiif sermant i airad filra de plat5, care preot oi dasc51 plata oste-
nelilor 'st-o ia de la numitul boer, care boer fiind fost facut rug5ciune Domniel Sale tratelul nostru
Domn rdposatulul Mihail Vod5 Sutul, ca sil faca un ajutor i milil acesteI sfinte bisericl de a se ajuia
alai la trebuintele sale, cal si la aceT copil sdrna ni i s5racT, la imbr5calnintea i cheltuiala ce vor avea
trebuinl, Domnia Sa prin hrisovul DomnieT Sale ad f5cut o orinduial5 de mita slintet bisericT, ea acel
preot s5 fie scutit de t6te d5jdiile i angaralele ori cate vor esi pe altl preoti dajnicl, cual si de ploconul
vllidice,sc, de niel unele val si supdrare si nu ail95, precurn i acel dase51 sA fie scutit i aperat de trite
d5jdiile i angaralele, orl cate vor esi pe trA de la Visterie ; asijderea sui ia si de la ocna Telega, pe tot
anul cate una m'U bolovant sare ; asernenea sA tie si lude sese lnent strdinT lira de pricin5 pe carl
g5sindu-I i cercetandu-1 dumnd-lor Ispravnicil dup5 .ideverintele ce va aduce de la Ispravnier, sA li se
dea i pecetluirT de la Visterie, spre a fi in pace si nesupratl precum i stupiT i rim5toril ce va avea
sfinta biseria s5 fie sentir( i apdratl de dijmilrit i vinul de vinaricia, si de oerit ol 300, cure aceste
mill ale sfinteT biserieT s'ad Mima in urtnA atat de fratif nostri Domni Alexandru Moruz Voevod, cat
de ceT-1-altl, preeum si din hrisovul fratell Constantin Vod Ipsilant ce-1 velurn, scris din lk 1803, Iulie
14, ne-am adeverit. DecT invrednicindu-ne Domnul Dumneled si pe nol cu Dornnia acesteT pravoslav-
nice tdrl, ne-ain milostivit asupra acestei sfinte biseriel, dupti evlavia ce avern asupra sfintelor luT Dum-
ne9ed locasurl si printeacest5 Domnesca N6str5 carte '1-aun innoit i '1-am int5rit t6te aceste mili cate
mal sus se coprinde, ca s5 i s p5zdsc5 nestrmutat, ea s5 fie sfinteT bisericl de a,jutor i intilrire, iar
Domniel Mele veelniet pomenire ; rug5m dar si pe altT [rol lutninatl DomnT, ce in urrna neistra se or
invrednici Cu domnia acesteT pravoslavnice ter!, sui bine-voiascl a innoi si a intari milite acestea ale sfintel
bisericI, ea st'i se p6t5 tinea se6la Cu orinduiala el ce se arat5 mal sus, i saam receh gpd. 1813, Fe-
bruarie 1.
(Cod. LXXVII, fila 8).

ffrisovul bisericei ce ala ficut'o Ghinea Speteanul In valea Scheilor, sud Saac
Fiind-c5 boerul Dotnniel Mete Ghinea Speteanul biv Ceaus Agiesc, prin jalb5 de rugilciune catre
Domnia Mea, ad ardtat curn c5 din unic5 virsta sa s'ad allat slujind Divanulul i Vistierief teret, apol
triigdndu-se de la slujba s'ad chivernisit cu viile si mosirele ce ad avut Cu tnunca ptnintulul,
netr5indu-1 copiif, din stradania chiverniselel luT s'ad indemnat impreun5 Cu solia sa Paraschiva si unitT
intr'un euget ad zidit din temelie o sfant biseric5 pe mosia lor dup."' valea Scheilor, sud Saac, unde se
cinstesce si se pr5znuesce hramul Sf. Erarh Nicolae, i in5ltarea Dotnnulut nostru sus Hristos i cuvisa
Maica n6stra Paraschiva, au inconjurat'o cu zid, au facut i cate-va od5t. impodobincro precum se vede,
au inzestraeo si cu eartl, odajdif, argint5rif si alte trebuinci6se, ande are dol preotl i un paracliser,
intocmit iscrili de invat5 cope de polaina, filnd cantaretut si dase51, cuiruia daseal i se platesce sunbria

www.dacoromanica.ro
186

Dad istoricesce este necontestabil cA limba romnsca n'a fost niel o datA in IA-
turatA din scsilele din principatele romne i dad, precum spunea cu atita humur I.

de jaluitorul, iar in odii/ele ce prisosesc peste sc61, ad orinduit a se primi femel veduve, sirace, cart
n'ad alt mijloc de eltivernisli, a se hrini de la jiluitor vi in citi vreme vor avea via/A jiluitorul cu
solia lul se figiduesc a pima cl i hrana veduvelor sirace i rinduiala Sf. bisericl cu cheltuiala lor, iar
dupi merte temendu-se ci se va strica acsti pomenire i velendu-se la starea betrinelelor i rodurile
ostenelilor lor firi de niel o ase4are de intocmire, a hotArit, si se inzestreze acest Sf. loca v vi si pue la
orinduiali ciutarea sufletelor Tor i chiveroisirea bisericeT ce ad fcut, ca dupil petrecania lor si se ling
in starea ce au aselat'o acum din viali, pe care ad ficut i diat, cernd c acsti a lor inzestrare vi
intocmire si se intirsci vi de catre Domnia Mea prin hrisov, a cam' jalbd rinduindu-se de care Domnia
Mea in cercetarea dumn-luI cinstltulu i credincios boeruluT Domniel Mele Vel Logofet de Ora de sus
Grigorie Ghica, de la 6 ale acestel lunl Februarie, prin anafora face aretare Domniel Mele, ci ficend
cercetare au vequt i diata cu let de acum Tanu ir 30, iscIit de numitul Ghinea i de solia sa, Cu alte
mirturiT, adeveriti fiind vi de boeril depertamentulul de opt, trecuti vi in condici, prin care dupi ce
impirtisesce pe tete rudele, impirtivesce si pe sfinta biserici cu acestea: movia pe care este ziditi bise-
rica vi partea de movie din Dineasa i Betrina i Budureasca, ce se va alege prin hotArnicie, stinjenl 60
de mosie ot Podenl, insi cloud pAr/T sunt cumperate de ceauvul Ghinea si o parte de zestre, pe care
este vad de meri i de circiumi, are vi otastini, i stinjenl 60 din hotarul BlAndeasca, unde vice ci are
si ridice i scaun de carne tot pe sma bisericet, pogene 25 vie cu acareturile i cu vasele el, pe lingi
bisericA, ping in apa Scheilor, otavtina ce se ia de la vil i altele ce va maT semna in condica bisericeT
dupil petrecania lor, Iasi epitrop din nemul lor pe cel ce va areta anutne la sfirsitul vie/eT. druia epi-
trop TT orinduesce o vie de la Dumbravi cu tot tacimul lor, pogeme ca si o luereze, si ia rodul drept
plati ostenelel sale si cAnd epitropul va muri, si se algi iarisT din nmul sed de citre pirin/il Cerni-
cani si de citre rudele lul, care va fi mal vrednice i cu ipolipsii i epitropil si chivernissei lucrurile
a nu se repune vre-o una su a se stremuta, nicT din cele miscitere, care sunt sense si aretate anume
in condica bisericel, precum niel veniturile mosiilor si nu le lase la lenevire, ci sil le caute eu silinli
vi viile si le lucreze bine, iar vinul din.care venit si plitset lfa dascilulul, care invali copiil
de pomani, si lie cheltuiala sfintel bisericl i a siracelor veduve, si fad. praznice i hramurT cu mese si
a doua i parastas Cu chirodosie de UHT i cu mese ; din prisosul ce va fi, si se pistreze pentru vre-un
rneremet al bisericel i pentru cAcT indatoresce pe pirinlif cernicant a fi ingrijitorl la punerea de epi-
tropT, rinduesce ca din venitul acareturilor bisericel, si dea pe fies-care an cite talerl 50 in cit va fi
chinovie, spre a se pomeni si acolo nmul sed, iar alt amestec si nu aibi nimen1 verT de ce trpti ar
fi. Drept aceea, velend i Domnia Mea bun cugetul i sufletsca pomenire ce face, i-am primit rugi-
ciunea i printr'acest Domnescul nostru hrisov ce-1 dim, nu numal intirim acsti orinduiall a sa, spre
a se pizi intocmal i intru teite precum mal sus se coprinde, nefiind nimenT volnicl orl din rude ski din
allil a face catusl de putini strimutare, sed desghinare ; ci inci si din partea Domniel Nestre, hirizim
pe sema bisericel ajutorul acesta, acel dol preoll si un dascill vi un paracliser, In citi vreme se
vor afla in slujba bisericel si fie scutilT de orl-ce dijdil i angaril vor esi peste an, si scut.sci si ale lor
drepte bucate de dijmirit i viniricid, cum vi biserica ale sale drepte bucate si le scutsch de vini-
ricid i dijmirit, precum i scaunul de carne ce are si ridice pe mosia bisericel, si fie scutit de tete;
cum sunt scull Le $i alte scaune boerescl i martstirescI, si liesi lude patru ement firi pricini de dajdie.
arga/I pentru adusul lemnelor la sceli, carT si aceia sii fie apera0 de rindul dijdiilor Visteriel i de alte
podveg)f i angaril, cu care aceste ajutorurT si se pciti linea biserica tot-d'a-una in starea el cea bunk
se ajute preo/il i scla i gracele veduve, spre a fi DomnieT Mele vi pirin/ilor Domniel Mele vecTnich
potnenire. Rugim dar si pe alli frall DomnI ce in urma nestri se vor invrednici cu oblAduirea acesteI
terT, ca si bine-voiasei a intiri acsti mili, ca si ale Domniilor Sale mill si facerl de bine si fie in urmi
de al/il piizite si in semi /inute, si am intirit hrisovul acesta eu insAi Domnsea I16stri iscilituri i pe-
cete i cu credinp prea iubililor DomnieT Mele fil : Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea
Voevod, martorT fiind i dutnn-lor cinsti/I i credinciovI veil/it boerT al Divanulul Domniel Mele : pan
Const. Filipescu, Vel Ban; pan liadu Golescu, Vel Vornic de Ora de sus; pan Grigorie Brincoveanu, Vel
Vistier; pan Grigorie Ghica, Vel Logofet de Ora de sus; pan Badu Slitineanu, Vel Vornic de /era de jos;
pan Dumitravco Racovip, Vel Vornic al 3-lea; pan Tstrate Crelulescu, Vel Vornic al 4-lea; pan lordache
Slitinnu, Vel Logofet de Ora de jos; pan Costache Sutul, Vel Hatman; pan Mibalache Manu, vel Vornic
za politie; pan Mihalache Su/u, Vel Spitar; pan Costache Vlaltul, Vel Postelnic; pan Atanasie Hristopol,

www.dacoromanica.ro
187

Ghic,a, nla biserici la UdricanT, la S-tul Gheorghe i la Coltea se audia (i inainte de


1816) glasul ascutit al ator-va copil, earY strigati cu gilAgie, non mislete, ucu; omu ;

Vel Logofit al striinelor pricinT; pan Aleco Mavrocordat, Ve! Ciminar; pan Dumitrache Manul, Ve! Comis;
pan Mihail, Ve! Pitar, si Ispravnic pan Grigorie Ghica, Ve! Logofit de 16ra de sus; si s'aj scris Irrisovul
acesta, la la 1813, Februarie 10, de Chirit Logofdt de Divan.
10; loan Gheorghe Cara gea Voevod.
(Pecetea gpd.) Ve! Logofet.
(Cud. LXXXV, fila 197).

Cartea rposatuluf sluger Dumitrache Lacusteanu


Zemle VIalliscoie. De vreme ce rposatul Durnitrache Licusteanu, in viati liind, din rivni ere-
tinsei, ad pus cheltuiali si ostenli de ad preinnoit i a dres o sillita biserici de la mosia sa, ce se
numesce Greel ot sud Ilfov, la care dup5 ce ad dat zestrea el cea trebuinci6A si au pus preot de slubii,
aii ase4at i daseil de invlitura sirmanilor copiT, ara de plati, cu simbrie de la sineft, de aceea dar si
Domnia Sa riposatul Mihaiii Vodi Sutul viqnd buna fapta sa, ad bine-voit i prin hrisovul Domine'
Sale ad ficut mili sf. bisericl, pentru a putea linea orinduiala ce ad izvodit la acsti biserici i sal, ea
si ea de la ocna Telega pe an 100 bolovani sare, i lude 10 6ment strAinT firi de niel( o pricini, fiand
nedajnic si pe acel dascil, i preotul mita de tte dijdille orinduelile domnescl, arhieresel, stupil
vinul din drepte viile bisericel de dijm5rit i vinirieid, si o! 400 de oerit i un salas de ligint anume
Gavia, aii inchinat Domnia Sa danie bisericel dintre tiganit domnescl, care aceste mili s'ad innoit si de
fratil Donani din urmi, precum ne pliroforisina Domnia Mea din cartea Domniel Sale r6posatulul Ale-
zandru %Toa Ipsilant, ce o vi)unr, cu lt 1797, Septenihrie 13. Decl invrednicindu-ne si pe nol Domnul
Dumneqeil cu IntAia domnie acestel pravoslavniee tirl, am bine-voit Dornnia Mea si Intirim Vote aceste
mal sus ardtate mil1, cu care si se p6t5 linea rinduiala sf. bisericl, si a sclel de acolo, de care poruncirn
Domnia Mea la top cap se envine, si le pizesei si si le urmeze tte aceste, i saam receli gpd. 1813.
Mart 28.
VeI Logofet.
(Cod. LXXVII, pag. 60 y.).

Cartea bisericeI de la Floread sud Ilfov


Milostiiii Bojii. hJ loan Gheorghe Caragea Voevod i gos podar :ende Vlahiscoe. Dat'am Dom-
nsca Islstri carte sfinteT i durnne4eeseel biserict de la Florescil din Dl, sud Ilfov, unde se cinstesce
si se priznuesee hramul Adormirel prea sfinteT stipinel nstre de Dumneled niscitre i pururea fe-
cirel Mariel, ca si aibl mili de la Domnia Mea a lua pe tot anul sare de la ocne cite bolovanl 100, asij-
derea si lie si lude 15 straint, firi de pricini de dajdie, can dupi cereetarea ce li se va face si &pi pe-
cetluirile ce li se vor da, si fie scutitt i nedajniel de orl-ce orInduelf i podve41 ar esi pe tri; s aibi
si dol preop scutitl de dijdiile preotesel, curn i vinAriciii i dijmirit sil scutsei unul din preoll ce va
avea vie si stupT sed rtmitorT drepte bucatele luT, si fie si un grimitic scutit, ea cu acsti dornnsci
mili si OVA tinea acsti sf. biserici ise615. de invititura siracilor copa Firi de plati, pentru ci acsti
mili ad avut'o si de la fratil Dormal de mal inainte, precum ne adeverim din cirtile Domniilor Sale ce
le vilum Domnia Mea. Drept aceea Invrednicindu-ne Domnul Dumneled cu Domnia acesteT pravoshiv-
nice ne-am milostivit si Domnia Mea de '1-am tnnoit si '1-am intirit acCsti mili ca si se pilzsci
nestrimutat; pentru care rugina si pe fratil DoninT din urma nstrii, sit bine-voiasci a intAri acest pri-
vileghitt in rivna aceea ce am ave si no1 spre intirirea privileghiurilor altor fratl Domni ce ad Meta
la asemenea sfinle locagurr, ea i ale Domniilor Sale si lie in urmi pizite, i saam receh gpd. 1813,
April 2.
(Cod. XIX, pag. 82).

Cartea bisericeI de la satul Furduesci sud Vlasca pentru milele ce are


Zemle Vlahiscoie. Fiind-c5 sf. biserici de la satul Furduescl sud Vlasca este red de Invitatura
copiilor, aflindu-se frte siraci Ii scipitati, are mili de la fratil Domnl de mal inainte ; a linea lude 6
6ment striint, firi de pricini, cum si drepte bucatele sale scutite, stupl i rimitorl de dijmirit i vinul

www.dacoromanica.ro
188

poeoiu, on misiete, ueu: pomu ; clack la aceste cle a hivetat nuinerosil died de
Visterie i calemgiT, dacl la dascalil Chiosea, Chirit6, Stan, ah invetat sA scrie rornfi-

de vinariciu, precum ne pliroforishn Domnia Mea din artile Domniilor Sale, ce le velum ; pentru care
pliroforisindu-ne i Domnia Mea de hall si sir5cia Stara care se aU1 acst5 s. bisericti, ne-amn milos-
tivit asupr5-I printeacst5 Dotnnsca Neistr5 carte innoim i int5rim mili acst 1, de care poruncitn
dumn-vstra Ispravnicilor al judetului superare cimen lor acestora s5 nu facell, ca sil-1 pt5 avea si.
biseric pentru folosul i ajutorul sed, i saam receh gpd. 1813, Maid 29.
(Cod. LXXVII, pag. 128 v.).

Zemle Vlahiscoie. Fiind-c5 pe mosia T5rt5sescT din sud Inv, a boerulul Domniel Mele Grigore
Bujorkm biv Vel Medelnicer, ande este bisericii de peatra isc6l5 intocmitil pentru inv5tiltura copiilor
fara de platI, prin sineturile domnescl este slobodenie i voie dat5 de a se face tirg pe t6t5 septernina
odat5 in dioa DumineceT i balciurile ce ail fost obiclnuite, precum vddum Domnia Mea la manile numi-
tuluT boor dou5 anaforale buiurdisite de Dotnnia Sa fratele Alexandra Vod5 Moruz, una eu ltul 4793,
Maid 24, a ispravnicilor judetultiii de cercetare ce a Meat, in care se arat5, eil este cu priint5 tuturor
locuitorilor p5rtil loculul a se face tirg pe acstii mosie si cum c5 nu aduce niel o v5t5mare la alte tic-
gurl fiind departate si alta tot de la acel tL Septembre 4 a dumn-lor Velitilor boerI pentru dioa Du-
mineceT, cum si cartea reposatuluT Domn Alexandra Vodil Ipsilant, din ltul 1797, Martie 17, dupA care
sineturI domnescl se si urmz5 facerea tirgulul si a balciurilor pan5 acorn; doe/ prin jalb5 f5cend rugA-
ciune Domniel Mele nurnitul boer, ca smi innoitn sil intilrim i Domnia Mea slobodenia acsta, fiind-c5
eu venitul ce se stringe de la tirg pontru adetul mosiel se ajut5 biseriea iseeda la cele trebuinci6se,
ne-am milostivit Dornnia Mea .si printr'acesta domnsca nstr5 carte, il innoim facerea tirgulul Dumineca
si a balciurilor ce stint obiemuite, la care tirg s5 se vind5 numal vinul i rachiul st5pinuluT moieT, dupi
obiceiul ce se urmzA de obste ; asisderea si un scaun de carne ce se ailS la numitul tirg, sA fie scutit
si al:16nd de t6te d5rile ce sunt pe alte saltine, ea cu venitul luI s5 se ajute biserica si cla, i sawn
receh gpd. 1813, Iunie 28.
(Cod. LXXVII, pag. 169).

Cartea Bisericel ot rirt5sescI din sud llfov. Aci este o sfint5 b'sericii de peatrii unde se pr5z-
nuesce sfintel si de Dumnedeu n5scetdre si sfintul erarhul Nicolae, la care bisericil s't sc615 s'a
Intoemit de ctitoril numileT biseriel cu daseill pentru invetittura srmanilor copil, f5ril de plat5. i pentru
ea sa se pt;t5 tinca orinduiala ce au (lieut.() ctitorit, s'ad milostivit fratil DotrinT de mal inainte si ami
ortnduit nulS la nuinita biseric5 i ct, unde se all5 32 copil srmant invetdnd de poman5, ea s5 OA a
tinea do1 preolT scutitt si aperatI de t6le dArile ce va esi pe preoll si de ploconul viAdicese i alte angaril;
asemenea smi aibil a tinca pentru ajutoru bisericel i orinduelile ce s'ail intocmit si lude deee 6ment str5inT,
frtri pricin5 de d ijdie ; smi scutescii i drepte bucate ale bisericel, stupt i ritniitorl de dijrnfirit i de vin5-
riciu; sa scutsei i oT 100 de oerit, cute si clascAlul de la acea cb i gram5ticul bisericeT, fiind f5ri de
niel o pricin5, sil fie in pace si ertalt de tcite d5jdiile i angariile, ca s5 pt sluji nesupdratT, dupl cum ne
pliroforisim Domnia Mea din cartea Dotnniel Sale frateluT Constantin Vod Ipsilant, ce o vddum cu letul
1803, Maiu 27. Drept aceea i Domnia Mea ca un lucru cuviincios milostivindu-ne, II innoim i int5rim
muele acestea ca s5 se pilzse5 nestr5mutat; pentru cure poruncim la toll catl se cuvine niment niel un
d de sup6rare s5 nu le fac5, c5 asa este porunca Domniel Mele i saam receh gpd. 1813, Iunie
(Cod. LXXVII, fila 169 v.).

Cartea bisericei dup mosia lui Dolete de din jos de Tohani, pentru muele ce are
Zemle Vlahiseoie. Fiind-c5 boerul Domniel Mele MAW.' Dolete postelnicel, a zidit o sfintil bise-
pica tlin nou cu a sa cheltuial5 i str5danie pe mosia lul, sud unde se pr5znuesce hrantul
impodobin l'o Cu od5jdit i alte trebuincicise, la care biseric5 a intocmit ;e6lcz cu dasccil
rumcinesc pentru invetiitura copiitor i pentru a se tinea tot-deauna sc6la In stare bun5, cum si
stitita hiseric5, cu p &bit el, a inzestraro Cu patru pogne de vie lucr5t6re pe p5mintul lor i cu venitul
unuf scaun ce are sa se ridice pe mosia tut, s5 fie tot pe stna scedel si a bisericeT, pentru cave scaun v-
d tun, ea din pruned Divanultd, prin dui-rind-tor Ispravnicit judetului, s'a g5sit ca este trebuint5 a se ri-
dica scam pe parnintul tut Dolele, mire cloud hotare ce se numesc Vidislavesc i Leghea, uncle are si sat

www.dacoromanica.ro
189

nesce Logoftul Greceanul, VdcgresciT, Anton Pan, Paris Momuleanu, etc., nu e mai
putin adevrat ci cum sosi G. Lazgr, limba romnesca dobndi un loe cu totul altul in

este si dl Cu vil fcute nou, unde Bind deprtat de alte scaune vechl nu aduce niel o superare, ci
inc5 este cerut de tot' poporriniT ti locuitoril prtiT loculul a se ri Ilea sclun intr'acel loe, proem se
vlu adeverinta lor, cu Pail 1812, Maid 7, i deosebit insciint ire a orinduilulul hoer Enaelie Dambovi-
ceanu polcovnic, cu ltul 1812, August 24; dim dar Doinnia Mea voie slobo)enie a se Tice se tun in-
teacel loe i fiind-cil numitul Dolete a cerut i naila domnesc de ajutor spre inteineiarea tc6lel ti po-
dba sfinteI bisericT a se tinea tot-deauna in st ire bunil, ne-am milostivit Domnia Mea ti printr'acest5
carte ce-1 &imp poruncim, c dot preotT ce vor sluji la sr. Eserica i un griimiltic daseil ce -I va li orin-
duit pentru invtiltura copiilor, s fie apratI de rindul d5jd ilor, ce sunt pe tagnia preot.,c5; sil fie
scutit i dascalul i grimticul de rindut dijdiilor Visteriel i de alle orinduell, s seutsei pte bu-
catele bisericcl i ale milel i ale preotilor i ale dasclulul ti a glmticuluT, de vinriciu i dijmrit ;
apt area scaunulut de carne, de vamcti, de vinriceri td de orl-ce alte orinduelT i de5 vor fi
pe alte scaune, obiclnu:te ti neobiclnuite, ca ti scutirea scaunuluT s fie tot pe s,na biserieel ti a tc6lel.
S tie ti un vier la vie i un poslutnic la te615, scutill i aprati de djdil i de alte angaril. Drept aceea,
ca s se pilzscil acesle orinduelI ti mill, spre a se tinca tot-da-una tcla ti biserica in st ire bun5, am
dat acest dornnescul nostru sinet, intrit cu isc5litura ti pecetea Domniel Mele, spre a li Domniel Mele
parintilor Domniel Mele vecInic5 pomenire. Rugrn dar ti pe alt1 frail Dome!, cart in urin
vor fi oblduitorl, s bine-voiasc5 a innoi ti a intri acst5 mu, ca i a'e donmescilor sale mill ti facet%
de bine sil fie in urmil de alp linute in sem, de caro Po uncim la toll ct1 se cuvine, intocinal su
urmiitorl, i saam receh gpd. 1813, Aprilie 6.
(Cod. LXXVII, fila 186 v.).

ilrisovul casei Agettilor al Luminatulul beizadea Grigorie Sulu, i a bisericel itcdlei de acolo,
de muele ce are
Precum dragostea ziditorului a Rite, firscil este spre zidirile sale cuvinttre ti de obtte, spre
t6te se revarsil, cresce in acsta ti se imultesee, cnd nu numai acea dup datorie dragoste o au Lidirile
sale spre el, ci and aceste zidirl tica fapte pliicute se arata cAtre ziditorul lor (ata dar ti printiT ce!
iubitorl de fit, de otOe iubese pe toll fiil lor, ca deosebire Insi pre acel ce 'f-ad multimit in fapt5 i cu
cuvIntul ti artat vrednicl dragoste1 i iubirel p5.intesc1). DecT de vreme ce Domnia Sa reposatul
Domn Mihaid Vodil Sutul, prin ajutorul ?i darul lul Dumneeu nu flume printe, ti printe iubitor de
fiT, ci i Domn al acestel de Dumne4eil pilzite trl, invrednicindu-se a fi i fiu vrednic dragostel Orin-
tescl, dobindind pe Lumintia sa beizadea Grigorie Sutul Ind din domnia cea d'intetiu, ca holirire l'aii
flcut pimIntean al acestel rl, impreunandu-1 dupii lege cu fiicil pmintsci d bun nm i printl al
patriel acettia ti de alune! '1-au harizit ti case! Lumintitiel sale ca unlit pmint6n, prin domnesc hrisov,
privileghiurile acelea cu earl sunt p5mintenil la meta, vil, case, morT, vile ti alte namestil.
Apol Ineredintkindu-i se iar5t1, a doua rsi a treia 6r5, tear muirea i oblilduirea acestel de Dumne-
led pzite tag, i vljnd cl nu numal prea Luminatil fratl Domul din urmi au intrit domnpscile sale
hrisve tte cite s'ad 111i-rail de Domnia Sa eland lumintieT Sale, ca nisce cuviincise la obrazul sn,
de aceea i alune! intrit i tte acele pronomil ti harur1 domnescl cte inlaid de citre Domnia Sa
hIrSzit, ti de fratil DomnT din urm5 i s'ad letrit dupi pilda ce avem de la cel mal d'inainle
luminall Doran!, earl dupi volnicia ce ad avut, ail fizut ajutoruri ti facerT de bine, hr5/ind atit la
obraze in p irte, ct i la sfinte i dumneqeescl locaturl ti dupri vreml incil le-au mal adaogat ti le-au tn-
multit, care t6te de cAtre Domnia Sa s'ad pzit nestrmutat s'au int5rit cu acest cuvint dar ti volni-
cie, ad bine-voit Domnia Sa de i-ad mal flout ti retl-care adaos la viniiriciu, hot:land ca aib5 casa
Lumina/id Sale, adecl 1-20 lude scutelnicl In catastihul Visteriel, cu pecetluirl domnescT, 30 lude ose-
bill pogonatI pentru lucrul viilor de la SArata sud.Buzilu, iar5t1 din pmilitul cu pecetluiturT 150 6men1
fr5 pricin5 de dajdie, ea totT aceia s fie ti uniT i altiT nedajnicr intru t6te ti aib scutitT; trel mil
de ol sil aibi ridiclturl din oerit din Vistcria doinnscl; cinci v5t5teT de tiganT, care prin osebit catastili
sunt aretatl s ti le aib5 i sti le stipinsc5; vaina de la dou blciurl intr'un an ti de la un tirg pe
1615 sptrnina, ce este ortncluit a se face la motia Lumintiel sale AgettiT, sud Ilfov, si o iea *Oa ti
biserica LuminStiel sale de la Agettf, care tc6I5 ti bisericil s aili5 a hia pe tot anal ti mila viniticiulul
ce a avut de la Slain-Minnie, poporul Putreda din dl i din vale, Hrilsel, ZaplatT, BadcescI, Belciugata

www.dacoromanica.ro
190

invlAmtnt, dobndi locul de onre, care deja II avea In Moldova, In c1e, altmintrelea

qi Macsinenl, din care aceste popre sA iea tot vinariciul de vadri cate 5 banl i *pare dupi obiceiti
de la Me dintr'aceste pop6re nu vor fi ale luI II spAtar i din sud Saac poporul Arva, Ursia, Valea Hu-
mel, Valea UrloT, Tocilele, Valea Dobrotenil, Vales Ceptura, fafa Cepturel peste apA, Valea Meghiril,
Valea Winstirel i Valea lul Stan, din care aceste popre sa iea vinariceril Po ban! trd de vadrA fra
de parpar, i de la sud Dambovila poporul Carcinvele, Bucpanl, Gura Ocnifel, Gorgotenil, Razvadul-de-
jos, SarAf6ia, Doicescil, Lieulefile, Viia Batrana, din care aceste popre al iea vinriCi Po banI doI de
vadri i din Olt, poporul Rogemele, Ostra, Nneasa, S1Avitescl, Bercepd, Cracescl, Crangenl, Oltul-de-
sus pi Vedea, de la aceste popre sA iea cite bani 5 de vadrA si parparul dupA obicei, Insa din poporul
CrAcepc1 i SlAvitesci dintr'acest judel Olt, sA se iea pe sma casd Agestilor numal cite trel banl de va-
dra, fiind-ca dol banI si parparul sunt al m6nstirel MArcufa, dap prin hris6ve domnescl de mal inainte
si are sa-s1 ea maastirea Marcula ; asijderea sA iea biserica isee& de la Agescl si adaosul ce a %cut
Domnia Sa In urma, de da un ban de vadra din mal jos numitele pop6re ot sud Slam-Rimnic, adica du-
denil i Oratia, in care are mnastirea Rimniculd mili de vinariciii cite 2 banT de vadra i din Garbov,
i din Famboescl, i Bordead, i Candescl, i Dragoslavenl, din UrechescI i Tarchilescl, in care are manas-
tires sf. In de la Focpanl, iarasI cite dol banl de vadra. i din Curaturl, Bledarl si BonfescI, In care are
episcopia BuzauluT iaras1 cite dol banl de vadra, i din PopescI, i Palanga i Urichescl, In care are m6-
nistirea Aninsa ianiii cate dol banl de vadrA, i din Calicul, i Golesd, i Slug, i Circe! pi CotescI ot Co-
tent', i din Oltenl, i Broscenl, i Pitulusa, i Vartiscoiu, i FaracInele, i Dalhauful i C'rligele ot Vartiscoiu
are in care, m6nAstirea sfintuld Panteleimon cate dot banl de vadra, din Ike aceste popre se iae
Agestil cite un ban de vadra din trel banl ce sunt domnescr, ca si fie pentru cheltuiala bisericel si
sc61e1; apijderea sil fie un ispravnicel scutit el si drepte bucatele lul, de dijmarit i vinarici, dol preop
si un diacon si dol grAmaticl si un dasdil, si fie biserica si sc6la de la Agiescl scutip, 150 bolovanl sare
c,i lea de la ocne biserica pi sceda de la Argescl pe tot anul, sa scutsca pi patru Beaune de carne, 5 car-
ciume in Bucuresd. Asijderea si din venitul slujbeI gostinarituluI, s iea si sc6la si biserica ot Agestl
taled 1.500 pe an, dupa intocmirea ce a fAcut Domnia Sa fratele Alexandru VodA Moruz, pe care aceste
mil!, intocinirl i orinduell, OW cite se coprinde mal sus, a dat Domnia Sa rposatul Domn hrisovul
Domniel Mele, ce-1 valum si Domnia Mea, scris cu ltul 1802, Aprilie 15.
Drept aceea, invrednicindu-ne si pe No! Domnul Duinnelea cu obladuirea acesteI pravoslavnice
tiri romanescl, am bine-voit de am innoit i am intarit t6te aceste mill si orinduell cate se coprinde maI
sus, si spre nestrAmutata paza a tuturor celor mal sus numite, am dat acest domnescul nostru hrisov,
nadajduill fiind-cA i cei ce se vor invrednicl in urma n6stra a fi Domnl i oblAduitorI acestel WI, so-
cotind Cu intelepciunea Domniilor Sale cuvintul acesta al dreptifil, vor pAzi nestramutat tte acestea, de
cad II pi 1 ug5m frafesce dupA datoria omenirel s bine-voiascA a le intari i Cu hriscivele Domniilor Sale
ca i alfil In urma si pAzscA asecjaminturile i facerile de bine ale Domniilor Sale, ce vor face, si am
intarit hrisovul acesta cu WOO domnsca mistrA iscalitura i pecete, i cu credinfa proa iubililor Dom-
niel Mele fil: Gheorghe Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martorI fiind si dumn-lor cin-
stifl i credinciosI boeril velip al Divanulul Domniel Mele pan Constantin Filipescu, Vel Vistier; pan Radu
Golescu, Vel Ban; pan Isaac Ralet, Vel Vornic de fra-de-sus; pan Grigore Ghica, Vel Logont de tira-de-
sus; pan Barbu Vacarescu, Vel Vornic de fra-de-jos; pan Dumitrasco Racovip, Vel Vornic al treilea; pan
Istrate Crefulescu, Ve! Vornic al patrulea; pan Iordache Sliitineanu, Ve! Logofat de fra-de-jos; pan
Constantin Sufi], Vel Hatman; pan Mihalache Mann, Vel Vornic de politie; pan Mihalache Sulu, Vel Spa-
tar; pan Constantin Vlahuf, Vel Postelnic; pan Atanasie Hristopulo, Ve! Logotat al strainelor pricinl; pan
Nestor, Vel Clucer; pan Alexandru Mavrocordat, Vel Caminar; pan Iordache Scanavi, Vel Comis si Is-
pravnic; pan Grigore Ghica, Ve! Logofa de fra-de-sus, i s'a scris hrisovul acesta in anul dintaiti dintru
intaia Domnie a Domniel Mele, aicl in orasul scaunulul Domniel Mele Bucurescl, la anil de la nascerea
Domnulul Dumnelefi i mantuitorul nostru sus Christos, 1813, Iunie 15, de Chirifa Logofk de Divan.
(Cod. LXXXIV, pag. 270).

Cartea bisericei de pe =Oa Odoresci sud Dimbovit.a, ca al fie preotil i un dascil i tircovnicul
aplirati de rindul dajdiel
Zemle Vlahiscoie. Dat'am domnsca nstrA carte sfinteI bisericl de pe mosia OdorescI, sud Dam-
bovila, a dumn-lul cinstituluI si credincios boerulul DoUmid Mele biv Vol Stolnicul 101411 Calwaeanu,

www.dacoromanica.ro
191

organisate de cum eraii sclele de la UdricanT, S-tul Gheorglie-Vechiii, Coltea si de sigue


apr6pe in tte judetele Muntenia.
Nu suntem din aceT, carT punem inceputul existenteT in scla a limbeT romine de
la intrebuintarea el prin G. Lazar in predarea aritmeticel si a geometriet, sciinte pre-
date in lirnba romanesci ca 3 anT mal 'nainte in Moldova (1813); dar aducem tributul
nostru de laude si de glorificare acestuY barbat, care avu buna srta de a sosi la Bucu-
rescl la momentul psichologic al luptel romanismului contra fanariotilor ; carele intelese
acest moment psichologic si se puse, inteligent cu devotament, in fruntea miscaril;
carele avu sciinta necesaril si arta de a aduna in jurul s tinerimea Bucuresciana, din
prima 4i and aparu in capitala Munteniel i in putinil anT in call a putut sta in mijIo-
cul el, o Inv*, pte carte mal patina, dar o exalta prin farmecul simtimintelor na-
tionale.
Istoria luT G. Lazar nu mal este de facut astasII, dupe ce P. Poenaru ne a dat'o la
1871, in Ana'ele Academia Romine si dupe cite ne-ail scris de dnsul I. Eliade, ilus-
trul seAscolar si I. Ghica. Mad a venit in Bucurescl dascalul Lazar, serie I. Ghica 1),
bitetiT de la Udricanl, de la S-tul Gheorghe, de la Coltea si de la tte bisericile at go-
lit acele scle si a alergat la S-tul Saya, ca Petrache Poenaru, cu Efrosin Poteca, ca
Simion Marcovici, cu Pandele, cu Costache Moroi i cu mulli all tinerT din sela gre-
cscil
In insusl faptul acesta al alergarel una intregi generatiuni la prima sosire a lul
Lazar, care de la Avrigul Transilvania nu aducea un nume deja ilustru i cunoscut Ro-
rnanilor, trebue sA vedem confirmarea asertiuneT nstre, ca Lazar ajunsese la momen-
tul psichologic al redesteptard nationale.
In Martie 2 anal 1818 se preface si Eforia scedelor prin actul urmator :

IG) loan Ghemvhe Cara gea voevod i gos podar zemle vlahiseoie

Cinstitilor i credinciosi boerilor ai Domniel Mele, dumn-ta biv Ve! Bane Gri-
gorie Ghica i dumn-ta biv Ve! Logofete Iordache Golescule si dumne-ta biv Vel Logo-
fete Alexandre Filipescule, fijad-ca unit din dumn-lor boeril EforT, ce prin hrisovul
Domnia Mele a fost orinduiti asupra sclelor, aA lipsit, insa r6posatul Banal Constan-
tin Filipescu, dandu'sI obstsca datorie, iar dumn-luI Banul Grigorie Brncoveanu, pa-
ritisindu se de acstA Eforie ; de aceea iata printeacest domnesc al nostru pitac, v6
orinduim pe dumn-v6stra in locul mai sus nuinitilor dol boerl, ea d'impreuna cu Prea-
osfintia sa parintele Metropolitul i cu dumn-luT Vel Logof6tul Constantin Balaceanu
cu cel dupa vremI dumn-luI Ve! Postelnicul, ce din inceput fost orinduiti sineforT,
imbratisand trba EforieT cu osirdie, sfi v6 silitT a se phi in fling buna orinduiala si ni-

ca preotil ce se afl slujitorl la acst sfintA biseric i un dascAl al bisericel, ce se MIA i ca invetlitura
copiilor 9i un tircovnic slujitor bisericel, s fie scutitl de rindul diljdiilor i de alte poch6de i angariT, ca
sA fie nelipsitl din slujba bisericeT, pentru crt dupl cererea i rugciunea stApanuluT moiel, ne-am mi-
lostivit Domnia Mea de am fcut acstA milA sf. bisericel, pentru care poruncim la toll catI se cuvine
intocmal sA fitl urmiltorT qi nimenT intru nimic sup6rare inapotrivA s nu le facetT, i saam receh gpd.
1817, August 30.
(Pecetea gpd.) Vol Logof6t.
(Cod. LXXVII, pag. 274).
4) ScrisorT ciltre V. Alexandri de I. Ghica, Bucuresci, 4887, pag. 57.

www.dacoromanica.ro
192

zamul sc6lelor, ce este intocmit, tolco pisah gpd.-1818, Mart. 2. (1) (Cod. LXXXVII
pag. v.)
(Pecetea gpd). Ve! Logott.
Acestasl lucru probzi i buna primire ce LIMr avu pe lingi Eforii scdlelor :
Metropolitul Nectarie i apoI succezorul stl Dionisie Lupul, Banul C. Biliceanul, Vor-
nicul G. Golescul i jurisconsultul Logoft Nestor. Numele acestor birbati, istoricul nu
le va despArti nicl o dati de al luI George Lazir. El invoiri lul La zir deschiderea, chiar
in localul vechel sc6le eline, a unel scede romcinesei de deosebite invlcituri i sciinte
predate romemilor in timba lor. Legenda despre infiiotarea acestor scle lisim sA se
citsci in lucrarea lui P. Poem ru.
Conclusiunea nstri este, ci nu G. Lazir a putut sA faci inutill pentru rominI
profesori renumiti ca Lambru, Comito, Vardalach, Neofit Duca, etc., ci situatiunea la
care ajuosese cultura si destepticiunea nationali. Deja in primii axil ai secolulul al XIX,
boerul Bogdan is! trimi,ese pe fiul s6i1 la studiT in Franta; un altul studia la Viena, un
al 3-lea la Berlin. Profesorul Furnarachi, tatil d-lui Furnarachi, fost senator de Baci,
a condus la studil in Paris pe cel IMO feciori de boeri din Moldova, in primiI axil al se-
coluluI al XIX. Metropolitul Dositei, donind aved pentru acsta, indreptase pe romini
si faci studiile, nu mal mult la scdle grecesci din Orient, cija Europa apuseani ;
insii EforiT mal sus citati, Cu putin inainte de sosirea luI Lazir, chibzuiseri sA trimiti
la invgituri, in Austria, in Italia si in Franta pe cilugArul Eufrosin Poteca, pe Pan-
dele Sta mate (care nu tirditi muri), pre C. Moroifl, pre S. Marcovid i ceva mai in
urmi pe Petru Poenaru. CAnd G. Lagr organisa in Bucuresd so:51a sa memorabili, la
care in curnd va fi ajutat de I. Eliad RAdulescu, deja dintre eel mal sus numiti tined
se giseati la invgituri in striin6tate.
In organisarea scleI romine din Bucurescl, G. Lair urm4resce aceeasT cale ce
apucase la IasI nemuritorul G. Asaki. Numer6sele procese pentru mosiI ficuseri
de mult timp simtita trebuinti de ingined topograff. Ambele sc6le superire gre-
cesci