www.dacoromanica.

ro
STUDIU ASUPRA I\VETAMMULUI SECUNDAR

www.dacoromanica.ro
 TABELA DE MATERII

STUDIU ASUPRA INMAANTULUI SECUNDAR

PARTEA iNTAIA
Pagina

Sch,ifet istoric'd a invefame'ntului secundar din Muntenia comparat au acel din Moldova . . . 1

Perioda intaia
Inv6tamentul secundar din Moldova si Muntenia , 3-1.0

Perioda a doua
A. Invetamentul in Romania in intaia jumetate a periodei a doua de la 1804-1828.
a) Inv60mOntul secundar In Moldova de la 1804-1821 si 1831 10
Infiinlarea Seminariului Socola In 1804 si a scoleT de Ingineri sub directia lui G. Assalcy 10 si 11
b) Invetamentul seeundar in Muntenia 12
Invetamentul secundar in limba Nationale incepe cu scOla lui Lazar 13
B. lnvetdmentul secundar In a doua jumetate a periddel a doua de la 1830 -1860.
a) ScOlele secundare din pra-Romanesca (Muntenia) . 17
Planul Colegiuldf Sf. Sava in 1832 A 18
Reorganisarea scOleT nationale in 1832 19-24
Programa de cursul invefaturilor ce sett urmat in Colegiul Sf. Sava de la 1 Septembre 183 9 0 panel
la 12 Iuniu 1840.
Invelciturele incepdtdre . . 24
Vmaniorele ysi Complimentarele 25-30
Seminariile din Muntenia: . 42
Intocmirea Seminariului Central din BucurescT de inv6taturi indeplinitOre 37

www.dacoromanica.ro
IY

Pagina
Deschiderea SeminariuluT din Bucuresci . . . 39
Profeaorit ce a predat In Colegiul Sf. Sava de la 1852-54. . . 41
Planul general al studiilor gimnasiale pe anul 1.858-59 , . 42
Crearea Facultatilor de Sciinte sli Litere ysi Infiintarea Universittl4i1 din BucurescT 46
b) Invgteimentul secundar fn Moldova. 47-52

Perioda a treia 52

PARTEA A DOUA
Starea actuate& a Instrucciunei publice in Suite le secundare de ambe-sexe din Oirconscripfia 1-a 54

CAPITOLUL I.

a) Localurile Scolelor secundare de ambe-sexe

Num 6rul ScOlelor secundare de ambe-sexe din Circonscriptia 1-a de la 1863-64
. . , . . . . ......
panh In 1886-87 55-61
55

Starea localurilor scolare . . . . I . . 61

.,
.

Planul Gimnasiulul Lazar . . .

Liceul Sf. Sava ci MatheT Basarab cu planurile for

Liceul din Braila cu planurile
. .

. . ......... . .. 65-69
69-72
62

Gimnasiul din Buz66 . .. 72

Gimnasiul din Tecuciu . . 73
Liceul Externat din GaIat.T . . r . 76
b) Populatiunea fi promovarile elevilor din Scolele secundare de ambe-sexe din Circonscriptia 1-a . . . 79
Populatiunea scolara numal a clasel a V In decurs de 11 anT din Liceele Sf. Sava qi Mathei Basarab
din Bucuresci I . 88
c) Populatiunea pi absolventil Seminariilor de la 1875-76 fi pcincl la 1885-86 (tabel. stat p. XII,
XIII, XIV, XV i XXX) 89
d) Populatiunea scolarti din 1864-65, comparata Cu acea din 1886-87 In ScOlele secundare de
ambe-sexe din Circonscriptia 1-a . . . . . . . . .......... 93

CAPITOLUL al II-lea.

1) lnstalatiunile ftlincifice 95
2) Dietodul propunerel materiilor in class 1, k 100
Conclusiune . , 106
3) Programele din Invetelmentul secundar 106
Programa Liceelor i Gimnasiilor din 1880 si 1881 109
Liceele clasice . . . . . 9 i 114

www.dacoromanica.ro
 III

Pagina

aceele reale , "" 115

4) Membrii corpului didactic secundar dupel sexii, dupe studiile jelcute fi dupel titlurile cu care
funcfionezd -. . .- ., ., 118
a) Membril corpului didactic duptt titlurile cu care functioneza 118
b) a n n de ambe sexe dupit studiile acute 120
Facultatea de Litere qi Sciintl .. . .. 122
Organisarea Facultittilor de Litere gi Sciinit 123
Ce este de fticut Cu membrit corpului didactic secundar ce n'au primit o instructiune complecta ? 125

PARTEA A TREIA
A). Examene . . 128
B) Promo fiunea elevilor ., .. 130
C) Examenul de Bacalaureat in Liters Fi SciinfT 142
Resumat 145
Conclusiune . . or Ir ..,. 155

Statistics Populatiunei in Sco'lele secundare din Circonscripfia 1-a de la anul

1875-1886. , I
1) Tablot statistic de populatiunea scolarit In Licee de la 1875/76- 1885/86 IIV
2) idem n n n I, ,, Gimnasiile clasice 1875/76 1885/86 . . . VI IX
3) idem w n n n Gimnasiile reale de la 1875/76-1885/86. . X qi XI
4) idem 77 n n Seminarii de la 1875/77-1885/86 . . . XIIXV
5). idem 77 77 7) n , Sc6lele secund. de fete de la 1875/76-1885/86 XVIXIX
6) idem n n n n ScOla prof. de fete de la 1877/78-1885186 . XX gi XXI
7) idem P n n n n Asilul Elena DOmna de la 1875176-1885/86 XXII i XXIII
8) idem 77 71 n n " Orfelinatul de la Teit de la 1875/76-1885/86 XXIV Ii XXV
9) Tablou statistic* de populatiunea i promovitrile in Sc6lele secundare de ambe-sexe la fi-
nele anulul scolar 1885-86 .......
10) Tabloti statistic de membrii corpului didactic de ambe-sexe din Sc6lele secundare pe
. . . . , ....... a . . . XXVI Ii XXVII

anul 1885-86 XXVIII gi XXIX

11) Tablog statistic de populatiunea i promovitrile elevilor din Sc6lele secundare de ambe-
sexe la finele anulul scolar 1886-87 XXX_ li XXXI
12) Tablotl statistic de populatiunea elevilor din ScOla Normal, Carol 1" din Bucuresci de
la 1875/76-1886/87 XXXII

www.dacoromanica.ro
STUDIU ASUPRA II\VtTAVNTIJIJI SECUNDAR

PA RTEA iNTAIA

SCHill ISTORICA A INMAMNTULUI SECUNDAR DIN MUNTENIA

COMPARAT CU ACEL DIN MOLDOVA

Istoricul InvetamentuluI secundar in Romania din cele mai vechi timpuri este de eel mai mare
interes, fiind-ca de la cunoscinO, lui va atama cunoscerea -evoluOunei ideilor si a sentimentelor
de desvoltare nationals, ce a condus la stabilitatea si independh4a Statului Roman.
Academia Romana apreciend importanO, acestei cestiuni a si publicat un premill pentru
anul 1889.
Nu am pretenOunea sa presint o lucrare complecta asupra a6stui subiect; atesta aparVne
barbatilor speciali, care prin studiul documentelor si a Istoriei nOstre Nationale 'i a facut obiectul
de predilectiune a cercetarilor for stientifice. In cam ce m6 privete am voit, ca studiul ce facem in
a doua i a treia parte asupra starer InveVamentului din ,scolele secundare de ambe sexe din Mun-
tenia, sa fie precedat de o schita istoric'a adunand i resumand datele eele mai principale, ce am
putut sa'ml procur'i din care Se stabilesce din ce in ce mai bine intemeerea acestui invelament cat
i acelui superior in ambele teri surori.
Istoricul, scOlelor secundare -i superiore din Moldova s'a facut de d-nil C. Erbice'nu i Al. D.
lenopol cu ocasiunea serbarei de la Iasi in 1885 ; insa al scolelor din( Muntenia este in mare parte

www.dacoromanica.ro
 2 Ministerul Cultelor si al Instructiunei Pub lice

necunoscut, Cu ajutorul documentelor yi a informatitmilor culese de la vechii elevi a colegiulut Sf.

Sava, cred ce, am reuyit pentrt prima 6r5, a schita un istoric complect relativ la evolutiunea inveta-
mentului secundar yi superior din Muntenia yi care nu se Meuse 'Ana asta-41.

Aruncand o privire asupra trecutulur nostru vow avea ocasiune se, constatam, ca istoria des-
voltarei invetamentului secundar In Romania se pate devide in trot periode :
I. Perioda Intaia incepe cu fondarea sc6lelor din Trer-Erarhi din Iayi yi Sfantul Sava din Bucuresci
yi se continua pe timpul Fanariotilor pane. la 1804.
II. Peri6da a doua se incepe cu Infiintarea invetamentului secundar national la 1804 yi se conti-
nua pana la 1860, epoca stabilirei definitive a invetamentului superior.
III. Peri6da a treia de la 1860 yi pane, asta -4r.

Invetamentul secundar din perioda intaia a fost precedat yi el de perioda Prea-istorica, si in

adever se scie, fara, insa a poseda vr'un document in acesta privinta, ca sc6la cea mar veche ce a
ecsistat in Moldova yi despre care vorbesce Sincai in Cronica Ramanilor a fost de sigur Academia
de la Cotnari, infiintata de Iacob Eraclide Despotul, in scopul de a indeparta catolicisrnul din sanul
populatiunei sasesci din acea localitate. Dupe, tote probabilitatile acost'a score, a fost protestanta yi
se conducea de protestantul Sommer (1) ; Ins fora se, fi avut o durate, indelungata, caci se, desfiin-
OM, date, cu uciderea lui Iacob Eraclide Despotul, care a domnit Intro anil 1561-63.
Care a fost sorta invetamentului secundar din acosta epoca yi pane, la fundarea Academiilor
din Iayi yi )3ucureyti nu avem nice o tiro positive, ; Insa ceea ce se 'Dote afirma este, ca Romanic ne
avend scoli bine organisate alergat pentru a-yr. forma instructiunea in Colegiile yi Universitatile
streine.
D. B. P. Hajdeil in articolul set publicat in 1868 in Anuarul General al Instructiunei Publice
pe anul scolar 1864-65, demonstreza, ca earl de putine esceptiuni, Moldovenit in mare humor
studieati In Polonia, In Academia Cracoviana de la anii 1400 1600 ; ear de la acea epoce, yi pane,
la 1700 in scOlele iesuitice, pe cand Muntenif din eausa -positiunei geografice a Ore!, preferati a stu-
dia In sc6lele Ungariei.
Dace In acele timpuri Romani!, din causa Upset' de scoli secundare yi superiore, eras neva*: ayi
trimete copit la scolile din streinatate nu este mac putin adeverat, ca invetamentul elementar se pro-
punea In romaneyte de preotul set dascalul bisericei.

(1) A. D. Xeno.pol. Memorid asupra invdtitm@ntuluI, serbarea seolarit, Us! 1885, p. 96.

www.dacoromanica.ro
 Studiti. asupra InvetAmentuluT secundar 3

Perioda Int Aia. De Ia Vasile Lupu qi Serban Cantacuzin incepe in ambele teri surori o nou6 era,
prin Infiintarea sc6lelor din Tref Erarhi in Iasi si Sfantul Sava in Bucuresci.
Despre scOia lui Vasile Lupu, reposatul si demnul de amintire George Assaky Intadul referendar
al scaelor In scrierea sa intitulata: ,, Chestia Invetaturei publice" clice; 1st Domn (Vasile Lupu) a
fundat in Iaqi la 1644 o Academie pe care a dei mato cu marl avert nemireitore si o afecla
sub epitropia Monastirei St. Tra-Erarhi" ; ear despre scola grecesca din Bucuresci, Da C. Er-
bic6nu (1) ne spune ca a fost fundata de Serban Cantacuzin la 1680:
In ambe aceste scoli, grecesti la Inceput, trebue lsa vedem Inceputul sou mai bine 4is temelia
Inv6tamentului secundar si apoi a celui superior din Romania.
Cer Intal profesori in scola de la Trei-Erarhi au fost adusi de la Kiev ; Insa mai tarcliti prin intri-
gile calugarilor greci au fost alungati si Inlocuiti cu dascali greci; despre acesta ne putem convinge
din chrisovul lui George Stefan din 1656, Aprilie 2 In care se spune ca Vasile Lupu: vgclend mare
Upset de dasceill bunt invgatorl, in tara nostra cva cwclat prin a sa chemare dasceal
bunt si ravnitori la invetaturi de la Kiev gi de la Prea-sfintitul Mitropolit Moghilei
Archiepiscopal Kievulul, ca set fie spre invelaturd, ysi luminarea mintel copiilor pc1m6ntaaut
nosing, ; eara pentru, acesta le -ail lasat for trel sate, anum.e: Rachitenil, Juganil 0 Ta' mei -
fenil ce-i clic fi Agiudenil, tote in Districtul _Romanultd, ca set fie pentru indestularea 0 hrana
acelor dasccill bunl inv'eteitorl."
Jar apoi nu de malt scum, nicl Zvn folds bun nu s'a fel cut dupa acel a;secl'em'ent, did dupa
aceea dascalii aceia s'a( izgonit de la manastire, 0 in locul for s'a 14, adzes din tara grecesca."

Intro cei Intai profesori greci la scOla Domnesca din Iasi gasim pe Paisie Ligaridi, despre care
Satha ne spune, ca dupa ce a profesat in Constantinopole a venit in Iasi si a fost numit profeser de
la 1648-1655 ; el era DoCtor in Teologie si Filosofie ; asemenea mai gasim pe Nicolae Cheramevs
de la 1651 1672, pe Teodor Trapezuntul In 1695 si Ieremia Cacavela, fostul profesor al Dorn-
nului D. 6antemir. Cacavela a profesat in Academia din Iasi de la 1670-1698 (2); in fine se mai afla
Intro profesoril scolei din Iasi si Paul _Josef Cocenski.
Despre profesoril scOlei din Bucuresci D-lti C. Erbicenu (3) ne spune, ca eel intaiu profosor a fost
Sevastos Chimenitul, care dupa ce a profesat In Constantinopole a fost chemat de Alexandru Ma-
vrocordat ca profesor la Academie, undo a propus Invetaturile de la 1689-1702, cand incetand din
viata s'a Ingropat la Srantu Sava.

(1) C. Erbicettu. Serbarea scolarii de la Iasi 1885 p. 54.

(I) Satha si D. Cantemir. Descriptio Moldaviae p. x54, citat de D.nd,C. Erbiceuu si A. D. Xenopol In serbarea scolarit din Iasi 1885
pag 58 si 98.
(1) Chrisovul este publicat in Serbarea scolara de la Iasi 1885.

www.dacoromanica.ro
 4 Ministerul Cultelor si al Instructiunei Publics

In secolul al XVII a profesat in Bucuresci sciintele fisico-matematice Panait Sinopeus de la

1700 1719 ; mai tarc,iii a profesat Mitro fan Grigoraq, Constanta, Lambru, Vardalah,, Duca
Vamva si

ScOlele domnesci din Trel-Eraxhl a caret incaperi fusese distruse de focul Int'amplat In 1724 pe
timpul Domniei lui Mihail Racovita, se asecla de Gr. Ghica in o casa didita langa Mitropolie anume
pentru acest stop ; din acest timp ele incep a se organisa pentru prima ra in In-Cada Domnie a lui
Grigorie Ghica (1727 1733) dupa cum se constata din chrisovul domnesc publicat In 1748, De-
cembre 25 si In care se spune: nin domnia inta i am cercetat sj pentru afec,l'ementul scolelor $
nintai am lost facut acest a,penvent, ranctuind sj aezend sa fie ,patru stole cu patru dascaliL
tam elimesca , sj alta grecoscci, sj atta slavondscci, 0 alta romangscci, jar le fa dasc'dlitor se
randuise asupra boerilor cu boerii si a dregatoriilor. (1)" Insa producandu-se nemulturthri Intro
boerr din causa taxelor impuse, si fiind-ca veniturile scOlei nu se puteati strange la timp, Grigorie
Ghica pentru a evita nemultumirile si a inlesni la timp plata dascalilor, hotaresce, ca darea preotilor
si a diaconilor, numita dare VladicOsc'a, ce era de patru galbeni pe an s se reduca la un galben pentru
Intretinerea scolelor si plata dascalilor, precum si pentru plata a 100 lei pe an scolei de la Scantul
morment, dupa cererea Patriarhului Ilrisantie ; near banii ce vor mai prisosi sa fie de chiverni-
seta, copiilor strains sj sciraci, pentru imbra camintea si hrana tor. (2)
In a treia domnie Grigorie Ghica prin chrisovul din 1748 Decembre 25, restabilesce dispositiile
anteriore, desfiintate de frail s'61 Constantin si Ion Voevod, oranduind si asegind eardO acele pa-
tru yscdle cu aces patru dascali, precum a fost mai inainte". In acelas fimp se fixecla si lefile
dascalilor, ordonand ca dascalului celui mare elenesc sa i se plat6sca 360 lei pe an, dascalului al
doilea 120 lei, acelui slavonesc 130 si acelui romanesc 100 lei.
Fiind-ca in sc6lele din Iasi din causa departarei, nu puteati veni tot' copii de pe la tinuturi, Gri-
gorie Ghica stabilesce prin Acela0' chrisov a se mai Infiinta tree stole slavoneei si romcinesci, la tree
Episcopii : la Roman, la Rada up, si la _Husi punendu-le. sub ingrijirea Episcopilor respectivi.
Organisarea data scolelor de Grigorie Ghica, ax face sa se croda ca ele faceat marl progrese, si
acesta ar fi fost o urmare logica a lucrurilor, deca nu ar fi fost paralisate de Constantin Mavrocor-
dat; si in adevar dup5, cum ne reIateza G. Misail (3), scola se afla pe timpul lui Teodor Calimach
la 1758 in cea mai deplorabila stare.
Teodor Calimach voind sa se asigure de r6u1 ce bantuia scolele, randuesce o comisie compuse
din Mitropolitul Iacob si renumitul Critia-Caisi, care-I raporteza di, data scolile se afla in
decadere, acesta provine din dou6 Imprejurari si anume: din risipa scolarilor, cari, iubesc mai mutt
(1) Chrisovul este publicat 4n Serbarea so:gall de la 191, 188$.
(2) Vedi Buletinul InstrucOunl publice 1865 si 1866 Anul I, p. $2,
( ) Idem, p. 52.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Invet,AmAntulur secundar

onorurile Curter, si al. doilea din causa dascalilor particular) venetici, care nu numai ca Infiintati
sae facend conqurenfa sae): domnesci, dar hulind 0 pe dascali, instraindclei iniimele p drinfilor
ca s. WO dea copii la scola cea domnescd.
Dupe, propunerea comisiund, Domnul Calimach, prin un chrisov (1) desfiinfeza scOlele particulare
de vreme ce sunt dovedite de stric dciune 0 risipei fcolei celei marl domnesci; interelice dascali-
lor ce se afld pe la casele boeresci de a mg Inv**, copil de stransura; ear dasalul eel mare, Nicola,
fiind-ca este vrednic si procopsit se ramae earasi dasal la scola cea mare ; aseminea si dascalul
al 2-lea si al 3-lea de la scola grecosca, tot cu alegerea dascalurui eel mare s fie ; ear plata das-
calilor se regulOza a fi dupa asedomentul lui Grigorie Ghica indicat ma: sus, awl, de izlsc-alul grec
aria I -a mai adaos ate cinci lei pe luna. In fine Teodor Calimach dupa propunerea Mitropolituluf
Iacob, recunoscu formal existenta scOlei de la Putna, unde invefau copii ce nu puteati veni In Iasi
hotarand ca dasalul de acolo sa, fie platit cu 60 lei pe an din darea preofilor (2).
Grigorie III Ghica, pronumit tinerul, In intaia domnie de la 1764-66, cumpara un be Pang&
Mitropolie, Iii. Ingradesce si face ,, case marl si frumose, oranduind trei Kole, pentru invkatura copii-
lor, oranduind si tref dasali cu buna lefa de a invefa elenesce, si chinogrecesca si Moldovenesca,
ramaindu-I si mare pomenire.... etc. (3)
Iata care era starea scOlelor in Moldova dupe, eum ne relateza G. Misail (4), in momentul and
isbucni fesbelul din 1769 intre Rusia si Turcia.
Dupa incheerea pacei de la Kuteiuk-Kaynardji (7 Julie, 1774), Rusil parasesc Principatele ; ear
la Domnia Moldova dupa staruinfa Rusiei, se fiumesce Grigorie Ghica, care sosind in Ora afla a
scalele erat parasite si stricate.
Grigorie Ghica prin chrisovul de la 15 Noembre 1775 (5), organisecla invkamentul si Infiintoz'a
o epitropie a scOlelor compuse din Visternicul Ion Cantacuzin, Hatmanul Iordachi Ghica, Spcita-
rul Manolake Bogdan, Comisul Matei Cantacuzin, Comisul Scarlat Sturza,Medelnicerul Costachi
Papafil, Die Catargiu si Costin Avram.
In acelas chrisov gasim ca : Dascalul eel mare al folosoficestilor mathimf la Academia Moldovel
sa, se alega de catre Domn si Mitropolit ; ear acesta se aloga pe eel alp: dascall ai. Academief, oran-
duind el despre numerul si plafile for si despre objectele de ail a preda.
Dascalul TAM alege si hotaresce pe copii saraci si strain, ce ad A fie susVnuti pe contu Statulul.
Alegerea dascalilor de pe la Vnutufi sa se faca de catre epitropie si s5, se Intaresca de Domn.

(1) Chrisovul luI Ion Theodo-i Calimach publicat in Uricariti, Tom. L pag. 64.
(') Misail. Buletinul Instrucfiund publice I865-I866 p. 53.
(') Buletinul Instructiund publice acelasI an p. 54 i Letopisetele Moldove T. III. p. 262.
(4) Idem p. 55.
(') Chrisovul publicat in F6ia pentru minte, inimA qi literature, No. 24 din x845, Iunie It.

www.dacoromanica.ro
 6 Ministerul Cultelor si al Instruotiunel Publics

In cas tend plata profesorilor qi a stipendistilor DU va fi efectuata de epitropi pans dupa 6 luni,
atunci tot! pro fesorii 0 scolarii se aiba voe a trage pe epitropi la domndscct judecatei.
Pentru a stimula activitatea scolarilor se hotarasce ca pana 1n trei an si mai bine, nici un scolar
nu SO va inainta la nici o onore de nu va arata cartile si ale dascalului celui intait si ale celor-alti
dascall de, la Academia Iasilor, a a fost ucenic suitor si, cu osardie, si cum ca, a castigat Inv'eVaturile
si ca s'a onoratIdespre dascall cu nume de om inv'6tat" ; ear aceste carti se nu se dee de cat dupa
facerea maul examen public.
Domnul fag'aduesce a onora pe acesti invatati cu suirea si cu boeril mai malt de cat pe altii
dup6, averea pricopselei lor.
In fine, Mitropolitul este Indemnat sa numai preotesca pe nimenea In viitor de nu va avea cartea
dascalilor color preotiti.
Dupe cat vedem din chrisovul ce am resumat, Grigorie Ghica se interesa forte mult de sorta
scolelor. Tot el InfiinOza si scola elenescet din Galati, d'and ca mijloce de Intretinere veniturile Mona-
stirel Mavromol.
Inse aceste frumOse organisari nu se putu realisa, cad in 1 Octombre 1777, capul lui Grigorie
Ghica cade sub pumnalul turcului.
Sc 61a din Iasi din causa organisarei ce a primit a fost cinstita de Grigorie Ghica cu numele de
Academie (1).

De la 1775 si pan5, la 1803 Inve't'amantul public nu face marl progrese, din acesta cause Domnil
ce s'a succedat a insarcinat o comisiune In cap cu mitropolitul Jacob Stamati care se studieze si
a se coupe serios cu reorganisarea scolelor.
Mitropolitul Iacob Stamati in raportul set catre Domn Intro anii 1792 1803 (2) cat
a pastorit, arata ca scOla din Iasi, nu Intmai din temelie a ridicat'o fericitul intro pomenire
Domnul G-rigore Ghica Voevod, ce si cu venituri 0 pronomii a inzestrato qi Cu flume de Aca-
demie ail cinstit'o, s cu dascetli de multe feliuri, 0 cu orelndueli bune aft impodobito....
Din acel raport se mai constata ca venitul scolei se strangea din darea preotilor si diaconilor
cate patru lei pe an si patru parale rasura, care bani se dail pentru ostenela protopopilor. De alta
parte metoda dascalllor fiind defectuOsa caci obicinuia pe copii s'a Inv* ca papagalii pe dea rost,
li se porunceste pe viitorime a propune : gramatica , fabulele luf Esop, sclintele desvoltatore lute-
legerei copilului : Ortografia, Limba elenet, Limba fra/ncezet, Limba lc ti/net pentru ixdreptarea 0

(i) Velp raportul Mitropolitulul Iacob Stamate cittra Domn Intre ;mil 1792-1803, publicat In Serbarea de Ita Ia0 1885.
,(2) Vecg Uricariu. Tom III p. 12-24 Qi Serbarea scolard de la fast 1885.

www.dacoromanica.ro
 Studio asupra Invkgmantului secundar 7

limpodobi?ea limbe' Moldovenesci. Asemenea se ,propune si studiul Geometriei practice care set se
facet im limba francesd pawl cand cei ce vor linvata-o set o iea pe limba for etc.
Se propune in fine prin acelasi raport 24 de stipendisci care primesc pe luna unit cate cinci, altir
cate dece lei, ear externii nu primesc nits o 16f6).
Internii primesc lefa in timp de 6 mil si sent cautati gratis de medicul sc6lei, etc. etc.
Planul de:reorganisarea Academiei din Iasi propus in raportul Mitropolitului Jacob Stamate nu
s'a realisat din nenorocire pang la 1804 cand mitropolitul Veniamin a reusit se intemeeze primul
invkament secundar in limba ,nationals, prin infiintarea Seminariului din Socola.
r,

In Bucuresci inv6tamentul secundar se propunea in dou6 soon : nna elenesca i alta slavonescd.
De la infiintarea lor, aceste scoli soil bucurat in tot timpul de protectiunea Domnilor, dupes cum se
constata din chrisovul lui Grigorie Ghica Voevod din 1749, Ianuarie in 17. In acelas chrisov gasim
ca, : aceste dou'd scoli erait de mare folos nu numai locuitorilor prat Roma nesci, ci fi tuturor
celor strair3 cars yin pentr t dragostea invetettwrei."
La 1749, Grigorie Ghica Voivod prin chrisovul mai sus citat organisoza sc6la elenesca si slavo-
nesca punandule sub directiunea Mitropolitului terei ; ear pe de alta, parte pentru ca &scan.' s6 nu
sufere din causa neprimirei la timp a micului salariu din partea visteriei dispune , ca pe viitorime
plata for sa se faca de Mitropolit ca si in Moldova, din darea preopor sail darea vladic6sca, in modul
urmator : clascalulid celusi d'cintdiit al inveNturilor celor filosofice din scoala ceq elinescd cate
,,talere 45 pe ltosei, ear detscetluttet al doilea de tritvepturile gramaticei, cate talere 20; cant
scold slavonesci'la doi dasceili este plata a fiesi-ceiruia dasc'd1 de lung cede talere 10, care fac
rad soma banilor intewn an, talere 1020(1)."
Acesta decisiune Domnesca se renoesce si se confirma, in 1752 si 1753 prin chrisavele Domnito-
rilor Mateiri Ghica Voevod (2) si Constantin Gehan Racovita Voevod (3).
Scala elinesca, din Bucuresci se stabilesce in mod definitiv la 1761 sub Constantin Mavrocor-
dat in tote casele 0 chiliile Sf. Sava, decretanduse in acelas timp prin chrisovul Domnesc, ca veni-
turile acelei manastiri se servesca, pentru repararea bisericil si chiliilor, pentru intretinerea scolei
si plata dascalilor ; ear prisosul sa, se trimita Patriarhului.
Acesta se probed& prin chrisovul lui Constantin Mavrocordat din 1761, Decembrie 28 (4) de
unde se constata, a Domnitorul vede'nd cei Intel ia Bisericei (Sf. Sava) se desveilesce , chiliile se

(1 Vali Anuarul general al Instructiund publice pe anul scolar 1864 65 publicat de D-nul V. A. UrechiA.
(') idem.
(') idem.
(4) idem.

www.dacoromanica.ro
 8 Ministerul Cultelpr i al InstrucVunef Pub lice

ndarapeind de ploi, copil cei ce yin Id invelcitivrel n'ad u(nde fedea toff" pe de alta parte Patriar-
hul, ce incasa veniturile Monastirei, ne dand nice un ajutor Bisericei si scOlei, poruncesce ca : egu-
onenul 0 Omenii sel, a merger se seder la Monastirea Vci ceirescii : ear in Sfantu Sava prin tote
,casele 0 chiliile se soda nunzai dasceilii 0 cu ucenial ca se incapei top, 0 preofii la Bisericd
nse fie din Ieromonachii scolari".
Pe cand scola elenesca functiona in Sf. Sava acea Slavonesca se afla la Sf. George.
Desi prin citatul chrisoy se stabilise, ca din veniturile Monastirei Sf. Sava sa se intretina scola
si clasellii, cu tote acestea s'a recunoscut mai tarcliti de Mitropolitul terei, ca venitul era prea mic ;
acosta, Imprejurare a determinat pe Domnii Constantin Mihat Gehan Racovita si Stefan Racovita, ca
se mai adaoge pentru Intretinerea scolelor si veniturile Monastirei Glavacioc in anil 1763 si 1764 (1)
In 1765 s'a mai adaogat si veniturile Monastirei Dealu tot pentru acelas stop (2).

Din cele expuse se constata pana la evidenta, ea invkamentul secundar In scola elenesca din
Si: Sava se intemeiaza din ce in ce mai mult, flind-ca num6rul profesorilor se ridica la tree, din care
doi propuneat Invkaturile filosofice; pe cand scola slavonesca continua numai cu dot, dascall; pe
de alta parte prin chrisovele Domnesci mai sus citate se asigura existenta acestor institutiuni afec-
tanduse veniturile mosiilor Glavacioc si Dealu pentru Intretinerea scolarilor si plata dascalilor.
Ca si statul roman, scOlele elenesti si slavonesci a fost impedecate in mersul for regulat din causa
evenimentelor ce In nenum'orate randuri at bantuit t'6rile roman; cu tote acestea este de notat cal
de cate on Domnii Moldovei si ai Munteniei se bucuraii de linistea statului lor, una din preocupatiunile
for de capitenie era sit scola pentru a aria organisatiune, administrate si Ingrijire se iati decisiuni in
nenum'eratele documents.
Intre reformele si mai cu deosebire Intre inbunatatirele introduse in scOlele din Moldova siNun-
tenia trebue se notam pe acelea mai principale despre care sa putut capata mai bune sciinte si despre
care D-nul C. Erbicenu in discursul set publicat in Serbarea scolara de la Iasi In 1885 ne spun,
,ca Manusi Iliade Macedononu dupa ce 'si facuse studiile In Italia la Patavia si Bonna fu trimis de
.
Alexandru Ipsilante la 1785 in Italia si Germania se cumpere instrumentele necesare Academiei din
,Bucuresci pentru esperientele sciintifice.
In 1765 Grigorie Ghica din Moldova Insarcinecla pe Constantin Cation din Tricala se resta-
urecle si se reorganisecle Academia din Iasi dupa sistema celor din Europa, ceea-ce a si facut pana
,la 1769 ; asemenea si Rjzu Iacob fost prim ministru in Valahia si de care aminteste Beldiman In
Tragedia sa, a organisat Academia din Bucuresci si apoi acea din Iasi.

(1) Ved1 Anuarul general al Instructiunel publice pe anul scolar 1864,-65 publicat de d. V. A. Urechilt
(' idem.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Inv6tamtritulur secundar 9

Din faptele ce preced se vede lamurit ca inv6tamentul secundar in ambele V6ri surori se inte-
me6za si din timp In timp se amelioreda prin not reforme introduce:
Caracterul invetementului secundar din 1-a period& consists in cultivarea Filosofiei si a sciinte-
lor In limba elena, gr6c& si slavonica ; Ins'a elenismul predomineda din causa proteqiunel ce -I
acorda Domnii fanariota. Academfile din Iasi si Bucuresci eras frequentate nu numai de copil grecilor,
ce se inmultise In -6ra, de la venirea fanariotilor, dar si de fil boerilor carora limba grec& nu le era
strain& de 6re ce se cultiva In diferitele case boerescl cu ajutorul dascalilor greci ; Qu tote aces-
tea limba national& nu era esclus& din Inv4ament, cad din manuscriptele ce 'ml a aratat D-nul C.
Erbicenu si care provin de la Academia din Iasi se constata, ca traducerile din Limba latin& si dia-
logurile se fac6i1 mai in tot-de-a-una in limba romana.
Desi limba natdonal& In Intaia period& n'a fost cultivate in scolele secundare ca cele alto sciinV ;
cu tote acestea propunerea'materiilor elementare '1 era reservata In scOlele Bisericesti ; acesta ne ex-
plica publicarea in rotnanesce a Aritmeticel Arhierului Anfilohie Hotiniul la 1795, Decembrie 11, care
dupa D-nul Hajd6t nu este intaia Aritmetica romana. Tot Anfilohie a mai tradus din Italienesce la
1795 si Geografia lu! Boufier, adaogand la fine si o lista a Domnilor Moldove!. Se pare ca acest prelat
la mai lasat si un manuscript asupra Istoriel MOldovei ce se pastra la protoereul Rodostah, In tinutu
Hotinului si pe care '1 veduse parintele D-lui Hajdet (1)._
La 17.56 Septembre 1, sub Domnia lui Constantin N. Mavrocordat, Evstatiev Brasovanu a pre-
lucrat In Bucuresci o Gramatica romanosca, ce se ail& astacy In posesiunea D-lui C. Erbic6n.u. Din
studiarea acestul manuscript prelucrat pentru a fi dat publicitatel se constata, ca limba national&
se cultiva in comparapne cu acea Latina ; fiind-ca pe langa formule gramaticale generale, am mai
observat, ca Sintaxa ornate, Prosodia si Metrica cu exemple luate din romanesce form641 o mare
parte din Gramatica romanesc& a lui Evstatiev Brasovanu.
In secolul al XVIII sub Intunecata domnie a Fanariotilor apare in Muntenia la 1787 tea tali
Gramatica romans de knache Va'airesett, pe care o las& mostenire urmasilor sei pentru cultivarea
Umbel romanesci, precum se 'Ate vedea din versurile urmatOre :
Urmasilor mid Vackesci,
Las vou6 moscenire :
Crescerea limber romanescr
-Si a patrier iubire.

In Muntenia si cu deosebire in Bucuresci, limba roman& se cultiva mai bine de cat in Moldova
si acesta probabil din cause ca Moldova a fost coplesit& mai de cu timpuriu de invasiunea fanariota ;
de aceea vedem dese-ori aducendu-se din Muntenia caqi prelucrate ori traduse in romanesce ; ins&
Or! -care ar fi fost organis4unea scolelor grecesti se constata ca n'a profitat, de Inv6tAturile ce se
(') Hijdati. Lumina I1L p. 58.
2

www.dacoromanica.ro
 10 Ministerul Cultelor gi al Instructiunel Pub lice

propundil in ele, de oat fii boerilor avuti; acesta explica si influinta mare, ce a exercitat'o elinismul
asupra claselor inalte, pe cand masa poporului si fil dregatorilor mica, instruindu-se In scolele natio-
nals bisericesci s61.71 pe la deosebitele monastiti, a fost ()Grua& de influinta groca.

Perioda a Il-a. Acosta', period& incepe de la 1804 si se continua pana la 1860.

Perioda a doua este susceptibila de doue divisiuni, si anume:
Intaia divisiune de la 1804 1828 cuprinde intemeerea invetamentului national secundar ;
ear a doua si ultima divisiune cuprinde reorganisarea acestui InvkamOnt de la 1828 pan& la 1860.

A, Invetamentul secundar in Romania in intaia jum6tate a perikei a doua de la 1804 1828

a). Inuepmentul secundar in Moldoua de la 1804 -1821 ,,si 1831.

Invetamentul secundar grecesc se continua si in perioda a doua ; insa de la 1804 incepe a se
stabili In Moldova basele Invkamentului secundar in limba nationala, -mai Intaiii prin Infiintarea Se-
minariului So cola de Mg& Iasi si apoi prin infiintarea Scold de Inginerie a lui G. Assaky.
Pan& la acesta epoca am vedut ca in Moldova, afar& de scOla Domnesca din Iasi, se mai in-
fiintase Inca alte trei sae pe langa trei episcopil in scopul de a pregati pe candidati pentru tagma
preotiei. Insa in Iasi nu exista pe langa Mitropolie nici o soda speciala, afar& de scola Domnesca,
de aceea si fundarea Seminariului Socola, dupa indemnul Mitropolitului Veniamin Costachi, era o ne-
cesitate impusa de complectarea Invetamentulul clerical, care 'si vede realisarea in 1804 Luna' Oc-
tombre, cand Domnul Alexandru C. Moruzi Infiinfezd pentru prima ord Seminarul, in localul
Monastirei Socbla, ce pana la acea epoca era ocupata de maid si pe care Mitropolitul Veniamin le-a
stramutat In 1VIonastirea Agapia (Jud. Mintu).
Prin chrisovul Domnesc de la 1804 se stabilesce, ca veniturile Monastirei precum si eel 2500 lel
pe an ce urma a se da din visteria Domnesca, se servosca pentru intretinerea Seminariului Socola pu-
nendu'l sub epitropia Mitropolitului Veniamin.
Despre materiile ce se propunoil la Infiintarea Seminariului Socola, George Assaky (1) contimpo-
ran Intemeerei sale ne spune, ca se, preda Intaia data, Gramatica romdnescci, Istoria, Aritmetica,
Geografia si Teologia.
Cu venirea Rusilor in Moldova, la 1806, Mitropolitul Veniamin fu resturnat de pe scaunul Mi-
tropoliei si trimes la Monastirea NomtuluI, unde s'a indeletnicit cu traducerea mai multor card bise-
ricesci pana la 1812.
In acest interval Seminariul de si n'a fost intrerupt dar nici marl progrese n'a Mout.
Cu venirea MI Veniamin Costachi la scaunul Mitropoliei In 1812, Seminariul Socola se amelio-
roz'a prin Inmultirea studiilor si ea personalulul didactic trebuincios.
(1) Relatia Istoricit asupra sc6lelor nationale In Moldova, 1838.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra InvAgmentulut secundar i1

In un discurs pronuntat la 1815 de elevii Seminariului la ispitirea (examenul) din acel an In

facia Mitropolitului Veniamin gasim urmatorul pasaj : Doi an4 a trecut de cand ne afiam in acesta
scold, si pofta de a pone la lunvina atatea inchipwiri linchise de o lungs vreme, rd,vna de a
sci atatea lucruri 0 adeveruri nesciute, totteli of putut sOvetr$ atata, de am putut a ne face
idee de gramatica, de simbol, de catechis, de cartea facerei, de istoria religiel, de istoria pro-
Jana, de tole trei lucrari ale minfei (filosofia), de ihiceputul limbet laanefti,bogosloviel, canta -
rile si randuiala bisericesca (1).
Cu tote acestea Seminariul In loc se prospere in anil urmatori, se desorganiseza ast-fel ca in
1820 nu mai gasim de cat un singur dascal, care propunea gramatica romanesca dupe sistema pro-
topopului Radu,Tempea (2),
Pe cand Seminariul din Monastirea Socola se desorganisa, alaturea de el Inflorea scOla grecesca
in Iasi ce absorbea tote veniturile scOlelor. In acesta scold, se propunea in frantuzeste si cursurile
de Geometrie practica pentru formarea inginerilor dupa, cum se constata din raportul MitropolituluI
Iacob Stamate atm Domnitor ; insa Rind ca inginerii nu cunoscet limba terei, Intimpinat marl
greutati pentru Intelegerea documentelor relative la hotarnicii.
Acosta imprejurare precum si dorinta de redesceptarea Romanilor adormiti de influenta scOlelor
grece a determinat pe G. Assaky se deschida scola de ingineri roman.
G. Assaky, dup'a_ce 'si a facut studiile la Lemberg, la Viena si in Italia se reintorce In tea pen-
tru a doua Ora, la 1813 In care an core voe Domnului Scarlat Calimach de a deschide pe MO,
scola grecesca un, curs de Inginerie si hotarnicie in limba romans.
Cererea lui G. Assaky respungend unei trebuinte reale se si aproba de Domn ; ast-fel ca in 1814 se
incepe pentru prima rg a se preda in scola grecescei din Ia0 wn curs de Matematica, de Geo-
desie 0 Arhitectura in limba romans de catre reorganisatorul scOlei nationale G. Assaky. Din
acesta scola a esit,in 1819 cati-va tineri ce a indeplinit lucrari de inginerie.
Dupa propunerea lui Assaky, Mitropolitul Veniamin *si. asocieza ca epitrop al Seminariului pe eel
mai Invetat din tineril boeri, pe Mihai Sturdza ; In aceste conditiuni Mitropolitul Veniamin a putut
s'a realise mai usor organisarea Seminariului.
Cu acesta misiune a fost insarcinat tot G. Assaky, care in 1820 luna Noembre, aduce 4 profe-
sori din Transilvania si anume: pe Ion Gostea pentru Retorica si Poetics, Ion Manfi pentru limba
latina, Vasile Fabian set Bob pentru Teologie si doctorul in fllosofie si medicina, Vasile Pop caruia
i s'a Incredintat si directiunea Seminariului
Reorganisarea Seminariului in 1820 si aducerea profesorilor din Transilvania se face sub Domnul
fanariot Mihail Sufu gratie staruintelor si influentelor ce exercita in acel timp Mitropolitul Veniamin,

(1) C. Erbicenu. Istoricul Seminariului Veniamin din Socola; 141 1885 p. 37.
(2) G, Missail. Buletinul Instructiune1 publice, ,865 -1866 p. 173.

www.dacoromanica.ro
 12 Ministerul Cultelor si al Instruqiunei Publics

Cu eteria din 1821 sc6lele se desfiintaza. Profesorii din Transilvania se reintorc peste IMMO'
afara de Fabian. Acesta, stare se continua pan& la 1828, epoca reorganiscirei mild nationale.

b). InuetdmOntul secundar in Muntenia

In intaia jumatate a periodel a doua, adeca de la 1814-1828, invatamentul secundar din Mun-
tenia si cu deosebire acel din Bucuresci se caracterisa prin organisarea Colegiului din Sf. Sava si
prin crearea invatamentului national la 1817 cu intaiul profesor roman din Transilvania, demnul de
amintire G. Lazar.
Pang, la 1814 scOla elinesca, din Sf. Sava continua a functiona capatand treptate ameliorari
ear In 1814 prin chrisovul lui Ion G. Caragea Voevod din tuna Septembre acelas an, se stabilesce In
6 articole basele organisatei si administratiunei Gimnasiului din Bucuresci ; ast-fel se ordona :
1. Ca Eforil si epitropii,Gimnasiului sa, fie in tot-de-a-una in numar de 4, si anume : episcopulBuzeu-
lui Constantie, boerul Rasti, fostul marele clucer Nestor impreuna cu marele postelnic Domnesc
2. Se ordona a se lua de Visterie veniturile aimnasiului (oath dintru inceput si pan& acum sunt
depuse); ear Implinirea acestora sa se incredinteze eforilor.
3. Eforil Gimnasiului adunand veniturile de la Monastirl, preoti si ierodiaconi sa le Intrebuinteze
pentru onorariile pro fesorilor, pentru imbunateifiri/e trebuinciose si pentru reparatiile inceiperei
Gimnasitutuft.
Pe Maga, acestea Eforil Gimnasiului vor ingriji pentru profesoril de litere, sciinte qi de limb'
streine ; acestia din urma, vor introduce Geografia 0 Istoria".
4. Se determina vacantiile pentru lectiuni odata, pe an dela 15 Iulie si pan5, la 15 August.
5. Se indica examenele elevilor la 1 Decembre si 1 Aprilie, infine
6. Se prescrie un medic platit din veniturele Gimnasiului-spre a data gratis pe profesori si elevi.
In 1816 Ion Caragea Voevod prin un alt chrisov consfinteste unele din decisiunele anterloare
organisMa Gimnasiul Insarcinand on administratia lui pe 5 efori compusi din Mitropolitul terei, trei
boorl marl bane si din marele Postelnic in activitate; se determina mar bine veniturile Gimnasiului
precum si intrebuintarea lor; se pune in Ingrijirea eforilor a se ocupa de profesorii de Litere de Uma-
nitatt, de Filosofie si de limN streine, dee& trebuinta va cere ca se fie de o conduita, bung, si ne
bantuita, se alba credinta in religie si se fie cei mar bunt in felul lor. " Gimnasiul este Impartit In, patru
clase, adeca, : formule, etimologia, sintaxa si compunerl. Cursul Intreg este de tree am in care limba
elena este obligatore ; In fine prin acel chrisov cupringend XI articole se creOsle si o catedra, pentru
sciinta dreptului cu-care este insarcinat. Marele Clucer Nestor a aria talente si cunoscinti in drept
erail apreciate de Domnitoril
lata care era organisaOunea Gimnasiulut eleneso din Sf. Sava in anul 1816 cane sosise Lazar

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Invg0rOutului secundar 13

din Transilvania. Se Inte lege usor ca cu acesta organisare scola grecesca sustinuta si ajutata
de profesori ca vestitiT elenisti Lambru, Comita, Vardalah si Neofit Duca lua o mare desvoltare.
In Muntenia Invkamentul secundar in limba nationals pan& la acesta epoca, nu se cultivase, el
Incepe cu sena lul Lazar.
D-nul Poenariu In discursul WI de -receptiune la Academia roman& din 8 Septembre 1871 ne
spune, ca Lazar venind in Bucurescl la 1816 se adresec,5, catre eforia scoalelor cerendu-I permisiunea
se deschicla scolet rongneasca" de diferite invarwri gi sciinfi, ce voia sa predea .Romanilor
f/n limba for natalci".
Administratia scolelor dupa cum ne spune D-nul Poenariu era Incredintata unel eforil compuse din
Mitropolitul Dionisie Lupun, Banul C. Balcicenu, Vornicul G. Golescu si Logo fetul Stefan Nestor.
George Golescu si Stefan Nestor erat repttati ca cer mat Invetati dintre boort ; ear C. Balaceanu
ca eel mai batren si Insemnatoria In Divanul Domnesc avea mai cu deosebire In ingrijirea sa socotelile
veniturilor si cheltuelile scolelor (Poenariu).
Constantin BalacOnu velend cererea ce Lazar presintase EforieT scolelor, nu credea de o cam-
data ca s'ar putea Inveta In limba romanesca stiintele fiiosofice si matematice, dupa, cum propunea
Lazar se predea In noua sea& ; insa observend persistenta cu care el se Incerca se demonstreze, ca
stiinta este ca adeve'rul, una si aceesT In on -ce limba s'ar areta, numaS se stie cine-va a o spune pe
Inteles, Dalacenu se indupleca ; cu tote acestea pentru a se convinge de stiinta luT Lazar, '1 pune la o
incercare, clicendul: ca are o grading In oral pe care voeste se o maresca cu un alt loc din vecinatate.
Locul este mesurat de un inginer nomt, glee Balaconu, si vrea sa se incredinteze dOca este de Intin-
derea ce n6rntul u arata pe planul seu. Masora si d-ta acel loc, dice Balacenu luT Lazar, si voiti vedea
doca se potriveste planul d-tale cu al nemtulul (Poenariu).
Lazar primi cu bucurie acesta propunere (dupa curnine relateza Poenariii) si desi nu poseda
instrumentele necesare, sciu s'a!yi procure 1e cele mai trebumciose, facend sa se execute sub condu-
cerea lul de mesteril ce a putut gasi In oral.
Planul a fost executat si presentat boerului, acesta chema pe ginerile s6ti Golescu ce se Intelegea
in a le Ingineriel si dupa ce se convinse de stiinta luT Lazar nimic nu'l maT Impedica pentru a starui
la Infiintarea scoleT roma,ne.
(') Atat din chrisovul luI Ion Caragea din tuna Februarie 1816, cat si din discursul lul Lazar la 1819 cu ocasiunea instalitrel Mitropolitulul
Dionisie precum din textul Istoriel Bisericescl de Alexandru Geanoglu Lesviodacs din 1845 se confirms cs Dionisie Lupu nu era Mitropolit 4n 1816
dupa cum afirma D-nul Poenariu In discursurseil. Si In adever in chrisovul lul Caragea din 1816 hula Februarie, Eforia scolelor se compunea din
Mitropolitul Nectarie, Banul Constantin Filipescu, Banul Grigorie Brancoveanu, marele Vornic C. Billitceanu Postelnicul in activitate.
In Istoria Bisericeasca de Alex. Geanoglu Lesviodacs din 1845 observitm cJ. Nectarie sa suit pe scaunul Mitropoliel Ungro-Vlahie1 la 1813
pe timpul Domniel lui Ion Caragea 5 ear In. anul 18T9 Maiil I pe timpul Domniel luI Alexandru Sutzu .st a dat dimisia, dupa care s'a ales la scaunul
MitropolieI Arhierul Dionisie Lupu, (yell p. 409 gi 410). De alts parte Discursul lul Lazar la 1819 cittre Mitropolitul Dionisie Lupu cu oca-
sinnea instalttrel pe scaunulMitropolie confirms faptul ca Inainte de acEsta epoca Dionisie Lupu n'a lost Mitropolit. (4e41 Analele Academie%
Romane din 8 Septembre 1871).

www.dacoromanica.ro
 14 Ministerul Cultelor si al instructiund Pub lice

Eforii scolelor prin anaforaila adresata Domnitoralui cer, pe rang& crearea unei stole romanescl
In care sa se propuna materiile Invetamentului secundar, sa se mai dea din incaperile Sfantului
Sava destinate pentru stole, prin chrisovul demnulul de amintire Domnul Constatin Basarab, si
cate-va camere pentru scola lui Lazar.
Domnitorul aproba intervenirea Eforii si ast-fel se Incepe In 1817 in Sf. Sava cea 1-i'g scold ro-
memescd, acarer elevi la Inceput erau pravaliasii din oral, scriitori de pe la cancelaril si putini din
elevil eel mai maturi de la stela elinesca.
Prin Indemnul lui Alecsandru Tell, care cunoscea pe Lazar, a Inceput se frequenteze stela si
alte person de consideratiune.
D-lti Ion Ghica in a IV-a scrisore db.& d-lii Alecsandri, vorbind despre stela de acum 50 ani
ne spun : cand a venit in Bucuresci dascalul Lazar, baetii de la Udricani, de la Sf. Gheorghe, de
la Coltea si de la tote bisericele, at golit acele scoli si ail alergat la Sf. Sava cu Petrache Poenariu
cu Efrosin Poteca, cu Simion Marcovici, cu Pandele, cu Costache Moroia si cu multi alti tineri din
stela grecesca."
De si se vestise publicului a In stela romanii, din Sf. Sava se vor face cursuri sistematice
de Inv'etaturi academice ( Poenariu), acesta nu s'a putut realisa la inceput fiind-ca auditoriul nu
poseda notiunile elementare pentru Intelegerea materiilor ce urma sa se propuna ; de aceea si Lazar
's1 Impestriteza cursurile cu tot felul de conferinti asupra variatelor subiecte istorice, alte dati cu cri-
tica moravurilor societatei de pe atunci, stigmatisand'o prin alocutiunile sale caracteristice.
Abia mai tarziu Lazar putu se studieze cu elevil se, succesiv cursurile de filosofie si de mate-
matici, cu aplicatiunea la radicarea de planuri si la constructiuni mecanice ( Poenariu).
&Ma lui Lazar n'a avut o durata lunga; cad infiintata In 1817 dupe cum 'mi a afirmat vene-
rabilul profesor G. IOnid, incetoza inaintea revolutiunei din 1821. Presupunend ca acesta scold ar fi
continuat pan& la Inceputul anului 1821, tot este cu greil de admis ca Lazar in scurtul timp ar fi
putut Incepe cursurile de matematica aplicat'a dupa cum dice Poenarit in discursul sou de recep-
tiune; pe de alta parte se scie, dupa cum 'mi -a afirmat d-nul Al. Ofescu si alti Mean' ca In acesta
scold, Lazar singur a profesat Vara la Incetarea ei si avut de elevi Intro altil pe Heliade, pe T. Pa-
ladi, pe Christiana Tell, Plesoianu etc.
Ori-care ar fi fost resultatele scolei lui Lazar, un fapt important reese din acest studiti, c'a, Lazar
a fost eel intdiit in Muntenia dare a demonstrat cd materiile laveldmontalui secundar ca sciin-
tele filosofice 0 matematice se pot preda in limba nationald.
S5, nu perdem Ins& din vedere ca in Moldova inedtdmentul secundar in limba nationald a
precedat pe acel din Muntenia, gratid sentimentelor romdnesci ce vibrai2 In pepturile a da
mecenati nenvaritori, ca mitropolitul Veniamin, ce infiintase Seminarl Socola la 1804

www.dacoromanica.ro
 Studia asupra InveOmentului secundar 15

si G. Assaky care %meet dim, 1814 a deschis win, curs de Ingiserie propus pentru prima ora in
limba romevai is scOla grecesca din Trei-Erarhi.
La sosirea lui Lazar in Bucuresci In 1816, trebue se notam a la scola grecesca din Colegiul Sf.
Sava, regretatul Poenariu succedase In acela an lui Efrosim Poteca la:clasa a treia primara unde
propune limba greca it patalel cu cea romana (1).
Tot in 1816 se numesce ca profesor de grecesce la sc6la greca din Sf. Sava ilivenerabilul pro-
fesor G. Reid dupa ce Meuse studii in sada grecesca din Ia1 de la 1813-1816.; D-nul G. I6nid a
profesat in scola greca din Si'. Sava de la 1816-1821 si de la 1830 epoca restaurarei scolelor i pa-
ng la 1854. Aceste date, mi -au fost comunicate verbal de insusi venerabilul profesor In 4iva de 14
Septembre _1887, la versta de 87 ani.

Doe'd, studieza cineva scrierile lui Lazar, dar mai cu deosebire ale lui A. Papiu Ilarian (2), precum
si a mai tuturor compatriotilor lui, va avea ocasiune se constate ca, exist& o tendinta caracteristi di,
In acelea lucrari, pentru a ne proba, Ca desteptarea national& in Romania n'ar fi avut lot, data n'ar
fi dat semnalul compatriotii de peste munti ; fiind-ca sentimentele nationale In pepturile romanilor
din Moldova si Munteia erail amortite de influent a to o exercita fanariotil in aceste Veil ; atunci se
face intrebarea cum a putut Lazar se infiinteze, in Bucuresci o sc615, romanesca cu atata facilitate?
Off-ce ar fi putut face Lazar, data In adever dupa, cum s'a sustinut, fara temeii}, sentimentele
romanesti ar fi fost adormite? De sigur a nimic. 0 proba ca sentimentele romanesti n'at fost stinse
de nici o influenta este inlesnirea !ce intalnesce Lazar in Eforii sc6lelor pentru ai acorda cererea, si
apoi o proba i mai puternica, suet evenimentele de la 1821, preparate in timp de un secol In ambele
tell surori, de barbatii naiscarei literare, In vinele carora curgea sange romanesc.
Pentru confirmarea celor ce preced n'as putea face mai bine de cat se extrag pasagele carac-
teristice din scrisorea Savantului nostru Academician D-nul Al. Odobescu (2) catra A. Papiu Ilarian
la momentul pe cand acest din urma 'i pregatea discursul set de receptiune.
D-nul Al. Odobescu in scris6rea chat& vorbind despre miscarea literara a romanilor din Munte-
nia sub Fanarioti ne spune di, printre rUsin6sele lepadaturi a strainilor, cal care va avea curajul a
scoTmoni acel gtrat uricios de umiliri si de depravatiuni, va avea satisfacerea de a descoperi ma
multe nubile suflete, mai multe nalte inteligente romanesci, care au dorit cu arclOre bintele na-
fi/tvnei 0 aftlucrat farce preget si cu eroism pentru densa. Se nano greibim dar, 4ice D-nul Odobe-
scu lui Papiu Ilarian, a declara geniul natiusei romaine ca osandit la o deplisci amortire in tot
timpul domniei Fanariotilor ; el a trait, el a veghiat In inima a mai multor apostoli ai nafionali-

(1) Vecji respunsul d -luI Sion la discursul de receptiune, a d-lu1 Papiu Ilarian, In dual Academies roman.
(I) Veds Analile Academies roman din 1869. T. II.

www.dacoromanica.ro
 16 Ministerul Cultelor si al InstrucOunei Pub lice

OK care spre a putea lucra mai in vbe in sensul dorintelor lor, aiti kbreicat, cei mai nvulti,
haima pe atwnci mai. venerate a calugciriei. Aceqtia intelegOnd prim, instinct, de ce insenmettate
este limbcti pentru o natiiwne strivitei politicesce aid', lucrat cu sta ruintet spre a traduce ceirtile
bisericesti in limba romanOscet, ca nu tlarci sa se strecore grecesca 0 acola de vunde in secolul
precedent, Romanii iincepuse a lepada c'artile slavone.
Deca prelatii romans in secolul al VIII, 4ice d-nui Odobescu, n'aiti pro'clamat, ca fratii for
din Tra/nsilvania, originea -nostra, latina, dar cel pucin, ait implut Cara cu mii de carts de
acelea care mimic romelnesce la urechia poporulw intreg, de la nascerea pruscului pawl la
astrucarea morndgulWi.
Intre acestia d-nul Odobescu numesce pe Mitropolitul Ungro-Vlahiei Daniil (1720-1.731) cu
protopopul Bucurescilor Nicolae din Prunditi ; pe Mitropolitul Grigorie I -ij (1760-1787) ajutat de
Iordache Staicovid, Mihaiiti IVIoldovenui, mai ales de Filaret care 'I a succedat in scaunul Mitropoliel.
Pe la 1819 Mitropolitul Dionisie Lupul se interesecla forte mult de. instructiunea tinerimei,
pentru aceea el trimete cel Intal cu cheltuiala sa tineri din t6ra ca sa studieze In'Italia (Poenariu
Marcovici, Efrosin Poteca, Mbroiu etc.). To asemenea este demo de amintit si Mitropolitul Grigorie
II-lea (1823-1834) precum si Mitropolitul Dositheiii (1793-1810) care'si lass averea pentru a se
trimete tineri in streinatate, etc,.
In fruntea literaturelor profane a 'erei romanesei din secolul XVIII, d-nul Odobescu Reza pe
banul Iencichitei Veiceirescit, si pe fiul set eel mai mare Alecu Vacarescu, exilat din tior'd, si dispa-
rut in temnitelo Tumid, Inca de pe la 1796. Putini romans, 4ice d-nul Odobescu, ,, aft avut darurile
poesiei, gratia, focul, vioicimmea de Inchipuirea 0 inleswirea de graiii, ca Alecu Veticarescu".
Nu mai putin talentat a fost si Nicolae Vacarescu, in fine Iancu Vacarescu (fecioru lui Alecu
Vacarescu) 'si inaugurase .nemurit6rea sa muse Inca mai dinainte de 1821.
In Jurisprundenta se citoza, qtefan Vciceirescu a cares sentence s'ail pastrat mult timp ca se
serve de model In felul for ; precum si Logolatul Nistor.
Iata prinosul de date Biografice literare numai din Muntenia, ce d-nul Odobescu der& d-lui
Papiu Ilarian pentru complectarea studiului se'ti asupra cultwrei literare $ nationale la Romanil
de dincolo si de dinc6ce de Carpati.
Din cele ce preced se p6te usor Intelege ea sentimentele Romanesci din t'6rile surori, Moldova
si Muntenia nu numai ca nu erail amortite in epoca fanariotilor, dar se otelesc din ce In ce mai mult
de jugul desppetOrilor asupritori pentru a eclata cu mai mare putere in 1821.

Dup.& revolutiunea din 1821, scolele 'S1 relncep cursurile in 1823-24 sub domnia lui Grigorie
Ghica si continua pana In 1828, tend suet din not Intrerupte, ca si acelea din Moldova, din causa
navalirei ostirilor Rusesti si a ciumei ce bantuia terile roman.

www.dacoromanica.ro
 Studill asupra InvAamentulur secundar 17

In momentul redeschiderei scelelor, Iipliade continua opera lui Lazar; Inse la 1828 scOlele se
Inchid si Sf. Sava este transformat in casarma si spital pentru armata de ocupAiune.
De si scaele reIncep:cursurile dup& revolutie,_ cu tote acestea personalul didactic suferise 6re-
care schimbari ; ast-fel constatam ca d-nut G. I6nid, dupa cum 'ml a spus n'a mat profesat In Sf.
Sava de la revolutie si pana:la 1830, epoca reorganisarel scolelor n4ionale.

$. Illvetamelltul secundar in a doua jumatate a periedei a doua de la 1830--1860

a) 8colele secundare din Tera Romandsca (Muntenia).

In `a doua jumatate a periodei a doua, scOlele n4ionale eat o mare desvoltare, Invelamentul
secundar in limba nqional'a se reorganised& si se stabilesce It mod definitiv cap&tend In decursul
anilor treptate ameliora'ri pans and incep a se pune si cele intal base a InvetamAntului superior.
Ca o urmare a dispositiilor cuprinse in. regulamentul organic se Infii*O., in Bucuresci, Eforia
scolelor prin a caria staruinVa, scOlele 's1 real in 1830, pe timpul presedinOei generalului-adjutant
Kisselef, cursurile Intrerupte de invasiunea ostirilor straine si a ciumei din 1828; lnse fiind ca Inca-
perile ,din MAW' Sava erati ocupate de spitalul militar rusesc, scOlele se redeschid in 1830 In
hamallui qerban-Vodei, undo se didesce asta-di Banca Nationale si continua pan& la 1831 card
sunt Intrerupte din not din causa hoIerei.
Tata cursurile si profesorii ce propunai in scola roman& de la erban-Vod'a In 1830.
Gheorghe Pop, propunea in clasa I si a II-a incepatere.
Imp Pop, propunea Gramatica romana In clasele mai Inaintate.
Al. Pop, Caligrafia.
G. Emicl, Limba Elena.
Efrosim Poteca, Istoria Sfanta, si
Simeon, Marcovic', Aritmetica si Limba FranceSa.
Cu Incetarea holerei, sc6la se mute de la Serban-voda si se redeschide- In tuna //44 Noembre
1831 panel la 1 Martie 1832, sin, casele Sfanfralui Sava, a caret Incaperi se reparase de Eforia
scelelor compuse din Al. Filipe,scu (Vulpe), St. Beilecceanu i- Barb* qtirbei.

Pentru a improspata Inimemoria cititorului vechia incinta ocupat& de Colegiul Sf. Sava si care
asta-di s'a modificat cu desev'ersire din causa noilor edificil precum si a Bulevardului, reproducem aid
a

www.dacoromanica.ro
 18 tlinisterul Cultelor si al instruqiunel Pub lice

dupe planul orasului facut de arhitectul Boruzin, locul ce'l ocupa incinta primitive undo s'a instalat
Colegiul Sf. Sava,,111 urma reparaOunilor facute de Eforil sc6lelor.
Dupa, cum se pOte vedea din planul alaturat se constata ca plecand din Strada Academie' si

Colegiul Santu Sava

I E VII ILI

n MEI 1--innnnm
um 41

9
:4,co/ y ef. I 9; II vcitn - .4" V011re".1r

Ce VI C ce.v
'111111111111111111111. 11111111101M111111

.411.117.4101117.1,,,,,e/R.P.A7,,,r/17.*:

I
Ce. IV.

a.i. - - Cf.I.
43" 03"'" 4
74
ty, ,

0 10 20 so 40 SO do
dlLet/ri4

parcur&hd o mica hudiO, se putea ultra direct in curtea bisericei Sf. Sava. In partea stanga a cure
se ved casele mari undo era vechiul Colegiti Sf. Sava si 3 clase primare ; ear In partea dr6pta obser-
vam nisce case mai mid. In oea Int'al casa pe drepta se afla clasa III primara si tipografia ; ear
ceva mai depute in col u1 din dr6pta, observam o alts casa care servea pentru Biblioteca si Musel

www.dacoromanica.ro
 f.- 1

11* '

J
\
0 Vocaresca
1

c71agi., .97Zos cu,

0
(.7422ffa. MOCl/LeTXU.,

arga., ey 8,242<t..
4'' S JI ',17 JA qtwwfPootoz grlivzste

io aUVUY

I.

4-1- rS't SaA90,

oI1
otesou
gnu

0-iffec47-teca'-
eeas. Yminci" 111 PIM% ,
kk: \\\
I

arnms1.-a.
de

,octoz doste
.7;

Carp' Regale.
t. A
I ,
_,
, - . '

Scara ora.00x.,I Metru ,.

71ft.
. - .. _
. ,
, 0 parte din planul Orasului Bucuresti, ce represinta locul ocupat de vechiul Colegiii St. Sava, ear astadi de Universitate.
rU.... ' www.dacoromanica.ro
 Studiii. asupra Inv6t6mAntulu1 secundar 19

In mijlocul curter se afla biserica Sf. Sava.

Asta-cli tote aceste cladiri s'au daramat si in locul caselor ocupate-de Colegill s'a construit Univer-
sitatea, ce este:Insemnata pe plan cu colOre roOe ; ear in locul bisericei se afla statua lui Mihai Bravu.
Casele pe dropta ocupate de tipografie, de clasele primare, de biblioteca i museil s'aii daramat
si in locul for s'a instalat in cele din urma timpuri gradina botanica, care ar fi fost mar bine de s'ar
fi lasat la Cotroceni unde era mar Inainte si unde urmeda a se stramuta acum, fiind-ca s'ar fi econo-
misit desigur o insemnata suma de bani ce s'a cheltuit in zadar.
Ca s'a reamintim si mar bine care erat Inaperile Colegiului Sfantului Sava, reproducem pag. 18
planul caselor, ce '1 datoresc venerabilului nostru Rectore de la Universitatea din Bucuresci
D. Al. Or'escu si pe care '1 rog aici A bine-voiasca a primi, vlile mele multumiri pentru serviciile si
pretiOsele informatiuni ce in tot timpul 'ml-a dat cu ocasiunea lucrarel acestui studit.
Dupe cum se p6te vedea din planurile aci publicate, casele colegiului erail formate din dou'o ca-
turi : catul de jos era destinat pentru clue% umaniore, pentru cursurile complimentare si pentru o
parte din clasele primare Fear catul de sus era ocupat de dormitorul elevilor si locuinta Directorului
ce se afla in aripa stanga. Sala cea mare de la mijlocul catulul de sus servea pentru ceremonii sco-
lare precum si pentru reunirile membrilor Eforiei scOlelor.
Fiind-ca incaperile nu erati suficiente, cursurile claselor complimentare se facOil de multe ori
si in clasele de desemn.
Se vedem acum care era organisarea ce o avea Colegiul Santul Sava in 1832.

Regulamentul organic prin art. 366 si 367 stabilesce in mod definitiv , ca linveytturile in scO-
lele public, sec' se facet is limba romeineascet, ear pe de alta, parte se prescrie ca in orasul Bucuresci
s se cladesca un Colegit in care sa se intretina 100 scolari. Prin acelas regulament se prevede si
inflintarea Elora, scolelor. In anul 1831 Eforil elaboreza un regulament al scoalelor publice din
Principatul here', _Romanesci care se pune in Jucrare cu inceperea anului qcolar, 1832-33.
Reorganisarea scoalelor nationale in Muntenia se face pentru prima rct in 1832, dupe care
invkamentul national se Imparte in 4 ramuri deosebite, si anume (1) :
1) Scale incepettOre ;
2) UmaniOre ;
3) Invecettwri complimentare ;
4) Cwrsuri speciale.
Scolele i/ncepatOre vor cuprinde : patru clasuri de un an fiesi-care.

(1) Ved1 Regulamenttd sc61e1or din Muntenia

www.dacoromanica.ro
 20 Ministerul Cultelor si al InstrucOund Pub lice

In clasa I-a copii vor inv6ta se Hese& si se scrie dup& metodul lancastric ;
In clasa II-a se vor deprinde dupa acelaqi metod a scrie dictando si a citi liber pe deosebite
carV ce se vor hoari pentru ac6sta; se vor deprinde Inc& la cele patru lucrari ale Aritmeticei, fa-
and socotola din gind cu numere simple; ac6sta deprindere va da mai la um& Inlesnire a face
cur&nd on -ce socotela
In clasa III-a copil vor Inv 6ta Catehismul 'cud ortodoxe, eleteentele Gramaticei roman esti
elemente de Geografie 0 Aritmetica pan& la fractdi inclusiv.
In clasa IV-a (1) se vor Inv 4a Inceputurl de Geometric si de Mecanica practice, se vor de-
prinde (copii) a scrie dupa regulele Gramaticei, vor Inv6ta Inc& si Inceputurl de Desemnul liniar si
canter' Bisericecti.

Umanidrele dup& acelas regulament cuprind 4 clase cu urmatorele materil :

Clasa ra, Gramatica roma nesca pe deplin, Caligrafia, Desemnul, qi, "isceputuri de limba
Frances&
Clasa II; se vor face teme pentru aplica is Gramatice4 roma* nesci, elemente de Geografie 0
Chronologie, Limba Francesa (Analisa) si Desemnu.
Clasa M, Istoria Universals partea I-a, Aritmetica rationata pans la /raga inclusiv,
Desemnul, Analisul logic a Umbel francese ; ear mai tarziri vor incepe si cursurile limbelor Gre-
ceet si Latineqt4.
In Clasa a IV, se va termina cursul de Istorie 0 Aritmetica, se va aplica Aritmetica la jine-
rea registrelor, se va urma desemniu si cursul li/mbei francese, asemenea se va urma si cursul,
limbelor grecelti 0 latinesc'.

Invetatwrile complimentare se Impart in trei clase si anume :

Clasa I-a, Retorica si Inv4aturile libere. Geometria, Algebra, Latina 0 Elena.
Clasa .II; Istoria literaturei., Logica si Fisica.
Clasa III, Morala, Archeoloiia si Chinvia.
In fine cursurile speciale dup& acelas regulament cuprindeat : legile, Matematica aplicata si
Agricultura practica.
NB. Istoria Natural& si limbs, rus6sc&figuraii !titre curs!,irile libere, ac6sta explic& pentru ce
nu se Inve0t In Colegiii

(') Clasa IV se !nfiintit numal In Bacuresci si Craiova.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra InvetImentuti secundar 21

Umaniorele urma s& se Infiinteze numai in Bucuresci si Craiova ; ear InviStAturile complimen-
tare si cursurile speciale si libere urma s& se faca numai In BucurescL
Elevil cei mai bunt din clasa a III incepatore puteu fi primiV In clasa I de umaniore ( 53 regul.
scoalelor) fara a mai face clasa a IV.
Pan& aici am v'oclut care era organisAiunea InveViimentului dup'a regulamentul scoalelor, acum
este interesant se vedem cum sa aplicat disposiOile acelui regulament.

La 1-iti Martie 1832 se 8, o mare desvoltare Invkaturilor publice, si In adev6r, In Sfantul Sava
se deschid cursurT nor, danduse fie-carer ramure de Inv4ament o directiune mar regulata, creandu-se
si un pensionat cu elevi interni.
In acelasr timp se Infiint6za In Craiova o scol& central&
De la 1-iii Martie scOla din Sf. Sava capatand o mai bung, organisare 's1 complectez& persona-
lul didactic cu
Genile pentru Geografie
C. Aristia pentru limba Francesa si
P. Poenarii pentru Fisica si Geometric.

Dup& cinci luni de studiu se face in Septembrie inta'ia solenunitate a examenelor generale fi
a distribuirel premiilor In facia unui numeros public, a Inaltului der, a boerimer si a Eforilor asis-
ta# de Colonelul Fanton de Verragon.
Examenele scolarilor se Meuse deja de profesorii respectivi; ear In cliva solemnit4er premiilor,
membrii Eforir sub presedinta lur Barbu Stirber logofatul Instructiuner publice, examineza din fie-care
clasa cate dol scolari atat din Invkaturile incep&tore cat si din clasele de Umaniore.
Din raportul Eforiei scolelor No. 357 din 5 Septembrie 1832 (1) catre presidentul plenipotentdar
a Divanurilor, Generalul Kisselef se constata, a nume'rul elevilor ce au frequentat scOlele din Bucu-
resci era de 1300 din care 800 urmail cursurile In sc611 central& si In clasele UmaniOre din Sf. Sava.
Numerul premianWor din acel an se rldic& la 165, din care 35 ail obOnut premiul 1-11, 48 pre-
miul al doilea si 82 au primit o menOune (accesit).
Dupa terminarea examenelor si distribuirea premiilor, membril EforieT se retrag pentru a delibera
in privinta celor cinci bursieri ce s'ail distins prin studiu si purtare si care pentru a putea fi primitr
In internat trebuia se aduca declara0a scrisa a parintdlor c& vor servi ca profesorr, dup& terminarea
Inv'60turilor, timp de 1Q aril., conform disposiOilor din regulamentul sc6lelor.
Generalul Kisselef prin adresa No. 663 din 20 Septembrie 1832 (2) mulOmesce Eforilor de zelul
(1) Vec11 Buletinul Instructiund publice de V. A. Urechia. Anul al II-lea 1868. p, 107 gi 108.
(') Idem p. 109.

www.dacoromanica.ro
 22 Ministerul Cults lor si al InstrucOund Publice

i activitatea ce alb aratat pentru organisarea scolelor precum i profesorilor Simion Marcovici, Ion
Pop, Iosif Genilie i G. Pop.
Pupa, informatiunele culese de la D-1 Ore'scu; sdOlele'de la 1830-1832 nu aye' organisaOunea
ce li s'a dat mai tarcliu, as pentru exemplu o divisiune In clase ca asta-de nu exista pan& in 1832,
can d li s'a datii o mai bun& organisare prin aplicarea regulamentului scolelor din Principatul Roma-
nief (Muntenia).
Cu inceperea anului scolar 1832-33 la 8 Octombrie inv4amentul secundar se organizecMentru
prima ors cu patru clase Umaniore. Tot de la acesta epoc6 0 P. Poenariii este numit director
al scolelor.
Iat& care era distribuiunea materiilor pe clase precum qi profesorii respectivi In anul scolar
1832-33 :
Gramatica Roman& . . . . propus& de Ionia Pop
Clasa I-a Umaniare . Limb& Frances& n n C. Aristia
Caligrafia n n Al. Pop.

Gramatica Romany . . . . n n I Pop

Limba Frances& . n n C. Aristia
Clasa Il-a n
Geografia. n n I. Genilie
Desemnul. . . n n Carol Wahlstein
Istoria Universal& partea I-a . n n Aaron Florian
Limba Frances& . . . . . n n C. Aristia
Artmetica rationat& pan& la
Clasa III-a (1) " fract,ii inclusiv . . . . n n G. Pop
Inceputurile limbei Latine . . n n Hihl
n limbei Elene. . . n n G. Ionid
Desemnul n n C. Wahlstein
In clasa a IV-a se continua aceleqi materii cu ace60 profesori- ca qi in clasa a III, la, care tre-
bue se notam qi pe Simion Marcovici ce era profesor de Retoric& qi compuneri In limba romana.
La 17 August (2) 1833 Incet6za cursurile cand se qi facu examenele fie- caruia scolar a parte.
A doua solemnitate a examenelor generale qi a distribuirei premielor se face la 7 Sep-
tembre 1833 In facia, until' numeros public, a Inaltului cler, a boerilor qi a Eforiel scolelor compuse din
Al. Filipescu, St. Bcileicenm qi Barba Stirbei.

(1) Objectele chisel a III de Umani6re precum gi numele profesorilor le am luat din Atestatul d.-1111 Orftcu ce frequentase sc6la in
noel an.
(2) Ve41 Buletinul Instructiunel publice de V. A. Urechiii, co.nul II-lea 1868 p. 109 li I To,

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra Inv6tamentului secundar 23

Cu ac6sta ocasiune ge examineza In facia Eforilor eel mai distin0 elevi carora li se d& recompose.
Din raportul Eforiel scOlelor catre presidentul plenipotentiar L-t. general Kisselef No. 283 din
15 Septembre (1) se constata, a numserul premiantilor In acest an a lost de 56 din care 14 at ob-
tinut premiul I-it, 18 11-lea si 24 accesit.
Dec& nume'rul premiantilor in afful trecut a fost mai mare, ac6stayrovinea din causa indul-
gentel examinatorilor, care trebuia se Incurajeze pe scolaril noi venial; ins& in anul al doilea stu-
diile find mai seriore si examenele au devenit mai rigurose.
Numerul elevilor ce au frequentat clasele umaniare i complimentare:la St Sava In 1832 33
a fost de 264 (2)
Din acaOia s'ail ales ca bursieri elevii a carol. nume urm6za :
Flowscu Ion
Strimbeanu Toma
Papadonat Nicola!
Stancescu Dimitrie si
Gulianu Teodor.
Din raportul Eforiei c'atre generalul Kisselef se observa ea pe tang& tale 4 clase umaniOre mai
existau si cursuri complim entare in care se propunea Retorica, Geometria, Algebra, predate de G.
Pop si pravila civila i criminals en profesorul Moroi!
D-nul Orescu care urmase in 1832 33 cursurile clase! III Umaniore 'ml afirma ca in acel an
n'a funqionat de cat 4 clase umaniofe ; ear in 1833-34 nume'rul claselor se complect6qa ridican-
du-se la 6. Pentru popularea clase! a V si VI cu elevi, s'a ales din clasa III si a IV pe ace! mai si-
litor! care urmase cursurile in anul precedent ; ast-fel constatam cu atestatele d -lu! Orescu, ca d-sa
care urmase in 1832-33 clasa III-a de umaniore, din causa notelor forte bune ce avea (clasul L-iu
Cu eminentia), se promovecIA la inceputul anulu! scolar 1833 34 In clasa a VI, in care se pro-
punea urmat51rele materil cu profesoril urmatori :
Sim/ion Marcovici, propunea Retorica
C. Aristia n L. trances&
Rihl n Sintaxul limbe! latinesci
George Pop n Complectarea Aritmeticel
George .16nid n Sintaxul limbo! grecesci veche.
Din num'orul de 24 elevi ce au urmat clasa a VI In acel an citam pe :
1. Ion Ghica

(1) VOX Buletinul Instrucciune1 publice dirijat de V. -A. Urechilt, anul al II-lea i868 p. log ti no,
(2) V&A Raportul Eforiel care generalul Kisselef publicat In Buletinul Instructiune1 publice. Anul at II-lea 1868 p. log.

www.dacoromanica.ro
 24 Ministerul Cultelor i. aqInstruqiurier Pub lice

2. Dimitrie Bratianu
3. Al. Orescu
4. Florescu Ion (generalu)
5. Iorgu Perticari
6. Ionia Protopescu
7. Sevastian Zissu
8. G. Filipescu
9. Scarlat Voinescu
Si altit
Cu acesta serie de elevi se Incep cursurile complimentare In 1834.35 cu urm'atorele materil :
Clasa I complim,entarci Sintaxul limbei latine . . . Prof. Hihl
Geometria plan& ,, G. Pop
Algebra = . . , ,, Dim Pavlid.
In 1835 36 se Infiint6za si clasa II-a complimentara cu materiile urmatore :
Trigonometria propusa de Dim. Pavlid
Dreptul Comercial C, Moral.
Acestea eraU cursurile si profesoril Colegiului Sfantului Sava pang In 1835-36; In_ anii succe-
sivi s'a mai introdus putine modificari, care consistafi In complectarea cursurilor precum si In nu-
mirea altor profesori. Modifickile cele mar principale s'ati facut cu deosebire In clasele complimentare.

Consulta,nd registru de presenta profesorilor In Colegiul Sf. Sava in anul 1839 si 1840 precum
si Almanahul de pe anul 1840 putem cu usurinta, complecta lista membrilor corpului didactic ce
propunea In acel an In colegiul mai sus chat; Ins pentru a da o idee si mai complecta de programa
materiilor cum si de personele Insarcinate cu propunerea lor, reproducem aid dupa: Fact pentru
mince, WW1, fi literatwret No. 47 din 17 Noembre 1840, pagina 369, programa din anul scolar
1839-40.

Programa,
de Cursul invatAturilor ce s'ad urmat in colegiul Sf. Sava de la x Sep tembre 1839, Orli la 12 Iuniii 1840
si de regula dupa care afi a se urma examenele publice in acest Colegid

InvetAturile incepAtOre
Clasa I si a II-a Profesor d.-nul Vasilake Jorj,
Clasa L Cetirea pe tabele lancastrice si scrierea dupa modeluri.
Clasa II. Cetirea:sloboda pe on -ce carte, scriere dictando, recitare de Inchin'aciuni, cele patru
lucrari de Aritmetica cu'numere simple si declinarea. numelor.

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra InvetAmentului sucundar 25

Clasa III de incepeitort, Profesor, d-nul I. Poenarill.

Din Gramatica; a cunoste pantile cuventului, ale deosebi in saris, a declina si a conjuga.
Din Geografie : Cunostinta pe scurt de tote pantile globului, adec& : oceanele, mkile si cele mai
insemnate insule, munti si riuri ; staturile cu capitalele si orasele cele mai insemnate a le Europer
Din Aritmetica: cele 4 lucrari simple si completite, far& frangeri, regula de trer, regula de do-
.
banzi si de tovarasie cu capitale si vremi deosebite.
Clasa IV de in,cepeitori. Profesor d -nul Alexe Marin.
1. Inceputuri de Geometrie practic& cu 6re-care aplicaW la masuratorea surfetelor plane, surfe-
telor trupurilor, la masuratorea volumelor si ridicarea planelor.
2. Inceputuri de rriecanica, idei generale despre miscare, puterile miscatore, masinele simple si
masini compuse.
3. Cunostinte usuale : Astronomia fisica popular& Antropologie natural&
4. Aritmetica teoretica si practic& cu esplica#1 asupra speculaWlor comerciale.
5. Exercip gramatice prin deslusirea la, cetire, scrierea dictand'o, alcatuirea fraselor, peri6-
delor srpele-alte.
6. Desenul linear, cu mana sloboda si cu instrumente, pentru inchipuirea a feluri de unelte si
objecte usuale.

TImg,nicirele
Gramatica romfinesca i compunerea inteacesta limb'
Clasa I, II si III de umaniore Profesor d-nul I. Pop
Clasa I. Gramatica rom&nesca. Talmacirea partdlor cuventului si deprindere In lucrarea lor.
Cunostinta pe scurt de propositii si desfacerea cuventului in propositie. Deprinderea la ortografie si
cetire.
Clasa II. Analisul logicesc si punctuatia. Cetire de texte alese cu intelesul lor, definitie de ziceri
si compuneri de diferite subiecte.
Clasa III. ConstrucOa cuventului seu mestesugului de a sari compuneri do If subiecte.
Deprinderi la stilul epistolar.
Geografia in general ci Hronologia
Clasa II si III de umaniore Profesor d-nul I. Genilie
Clasa IL Geogr,fia Astronomicd descriind plmentul cake firmament, lumea, planeti si comet!
pamentul Care lung, figura si mesura sa; pamentul in miscare, rotAia si revolutia sa, timpurile, zo-
nele, climele, posiVa globului, orizonul, intrebuintarea globului, lungimea, latimea.
Geografia firescet ce descrie : atmosfera, venturile, clima, meteorele lumin6se, focOse, ap6se ;
4

www.dacoromanica.ro
 26 Ministerul Cultelor si al Instruc#uneT Pub lice

apele pamentulur, muntil, insulele, productele minerale, vegetale, animale yi omul firesc cu caracterile
sale.
Geografia cvvily ce coprinde omul social : societatea, civilisatia sa, statul, ayeclamintele, popu-
latia, religia, diferitele el ramuri, cultura unei nap, maestril, ytiinte.
Clasa III. Analele vechi: sthl descrierea celor mai mart Intamplaff in nature ysi omenire, de la
Adam pan& la AUgust Cesar, cupringend 4 peri6de : 1) Intempl'arile de la Adam pan& la Noe yi
Moisi ; 2) de la Moisi pan& la Romul set zidirea Romel ; 3) de la Romul pana la Cir yi Alexandru ;
4) de la Alexandru 'Dana la August yi Isus.
Analele de mijloc sat de la August pana la Traian yi Constantin cel Mare ; de la Constantin
pana la Mahomet yi marele Carol ;. de la Carol cel Mare pana la Negru Basarab ; de la Gin-
ginshan pana la Columb.
Analele nouI, seti Intamplarile cele mai Insemnate de la Columb pan& la Luther ; de la Luther
pana la Napoleon ; de la Napoleon pana acum.

Limber Frantuzesca

Clasa I yi II profesor D. C. Aristia.

Clasa I. Citire la Abecedar yi talmacire la lectiile de lecturer. Gramatica lui Noel yi Chapsal
prescurtare de la Inceput pana la verburile neregulate.
Clasa II. Talmacire la lectil de lecturer mal intinse. Scrierea dictando cu ortografie duper lectiile
inv'etate. Gramatica 1121 Noel yi Chapsal intrega cu deprindere de scrierea exemplelor pe table.
Clasa III de limba franfuzescci profesor D. Buvelot.
Sintaxul pana la pronumele posesiv. Talmacire duper noptile lul Jung yi dupa T616maque.
Clasa IV de limba &ant/we:sal profesor d. E. Jobia.
Urmarea sintaxulur de la Verb pana la sfaryit. Talmacire din istoria Orel romaneytl. Bucatl in-
vetate pe din afar& : proza din Buffon yi versuri din Noel si La Place.
Clasa V 0 VI de Umaniore 0 I complimentary de limba frantuzescd,`profesor d. Toot.
Clasa V. Sintaxul Brad: frantuzeyti Intreg. NaratiI set povestiri in limba frantuzesca.
Clasa VI. Bucatil de literatura) proza, yi versuff. Compunere In limba frantuzesca. Prescurtare
hronologica de literatura frantuzesca de la Inceputul el pana la vecul al XVIII-lea.
Clasa I complimentary. Bucati de literatura proza yi versurl. Analise literare. Compuneff In
limba frantuzesca.
Limba ElinescA

Clasa a IV yi a V. Profesor d. G. loanid.

Clasa IV Etimologia, adica: formatia partilor cuventuldi yi ortografia, atat prih regule grama-

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Invetamentului secundar 27

tice, cat si prin cercetare de derivatie si compunere, si prin exercitii de prescriere. Traduceri dintr' o
cresomatie ce cuprinde culegere de cele mai alese bucati dill, scriitorii Eleni.
Clasa V. Sintaxul prin deprindere de teme din romaneste in elineste. Traduceri din elineste In
romaneste, dintfaceeasi cresomatie si trd cuvinte I, al II si al III-lea. Filipice dintr'ale lui Demosten.
Clasa VI UmaniOre 0 I complimentary prof. D. G. Papadopulo.
Cele ce s'a urmat In curgere de tree lung suet :
In clasa IV Umaniore. Dialogul lui Platon, numit Criton. Viata autorului. Viata lui Socrat.
Insemnki de felurite subiecte spre Intelegerea textului. Exercitil. Traducers din limba veche In cea
noua. Cercetari gramatice. Derivatil de ziceri.
In clasa I complimentary. Cuventul lui Demosten pentru corona. Viata autorulul. Privire
asupra stares relative a lucrurilor elineste pe vremea autorulul, Subiectul si analisa cuventulul. Des-
pre regulatele obicinuiri In oratorie. Despre nisce ziceri pfivitore la legile Atenienilor. Despre pronun-
tie. Despre semintiile si plasele norodulul Atic..Despre anul Atic. Despre monede s. c. 1. Exercitii. Tra-
ducal din limba noua in cea veche, si din cea veche In cea noua. Derivatii, seil cercetare istorico-
critic& a zicerilor.

Limba Latinesca.

Clasa V si a VI, profesor D. Hihl.

Clasa V. Etimologia limbel cu deprinderi asupra deosebitelor pa',rti ale cuventului. Traducere
din latinesce In romaneste dup5, ore-care bucati culese din Istoria naturall. Din Mitologie si din
Biografie.
Clasa VI Sintacsul limbei cu deprinderi in aplicatia acestor regull. Traducere din latineste In
romaneste dupa Juliu Cesar.

Istoria general'.

Clasa IV si V de Umaniore, profesor D. Aaron Florian.

Clasa VI 1. Cele d'Int'ai stature inteme6te se gases in Asia de mijloc; aid figuroza Asirienii,
Babilonenii, Medil, Evreil, Fenicienil si altii,
2. Pe cared In Asia se desvolta omenirea, In Africa Infloresce Egiptul si Cartagena.
3. Europa se Impopuleza mai tarclit, dar natiile de aci, mai cu soma din Grecia si Italia, in gra-
b& covarsesc pe tote cele-lalte.
4. Din natiile vechi, Persil Intemeoza cea dintai monarchie mare in lume ; cu tote acestea, India,
China si Japonia reman neunite cu acesta Impa'x'atie.

www.dacoromanica.ro
 28 Ministerul Cultelor si al Instruct:hind Pub lice

5. Persil vrend sa se luting& si In Europa, Incepura nisce resboe cu Grecii care infatosasla lu-
mei scenele cele mai Ina lte de patriotism si de civilisatiune.
6. In vremea In care Grecii Inainteza, cu un pas gigantic cake civilisatie, Romanii dupa 7 Cray
Inteme67a republica si In curanda, vreme cuprind WA Italia.
7. Ca46nd Grecia sub epitropia Macedoniei, Alexandru Macedon ruinoza monarhia cea mare a
Persilor si Interne& la pe cea rnacedonica, care se strica prin sfasiere, esind may multe staturi
dintfensa.
8. Staturile elite din monarhia lug Alexandru se cotropesc de imparatia romana
9. Demoralisatia a slabit constitutia Romel, re'sb6ele civile at derapanat republica, si ail adus
ear monarhia.

Class V
1. Imparatia romana merge spre scadere ; may Intai se imparte In dou'o; in. cea de la rasarit
si In cea de la apus.
2. Dupa caderea Imparatiel romane de la apus, pe ruinele el so aseslara deosebite natii germane,
care introduc feodalismul ; la raskitul Europei se asesla natii slave si de alte origine. Dintre -natille
germane de apus, Francil inteme6za eel d'Int'ai Stat.
3. Slabind imparatia Constantinopolitana, din Arabia iesa Muhamed, care pe ideea unei religil
noui, croeste o Imparatie puternica, pe care Cain o intind in Asia, Africa si Europa.
4. Carol eel Mare cu intemeerea monarhiel sale celel marl, insufleti apusul, dar tot binele ce se
astepta se perdu prin Impartirea acelei monarhii si prim fasbaele ce incepura intre Staturile cele noun.
5. In vremea aceea de invalmasala, ierarhia bisericesca va se Intemeeze un guvern religios
peste WA lumea.
6. Expeditiile cruciate, de si despopulara Europa, de si nu-si dobandira scopul, dar avura
urmari folositore pentru omenire.
7. Deosebite pricini inlesnesc descoperirea Americel, care fact marl. schimbari asupra Europei.
8. Abusurile dete pricing de a se reforma biserica latina, schizma aduse resboiul de 30 de ani;
care pustii Germania, si care se ispravi cu pacea Vestfalica.
9. Revolutia frantuz6sca incepe prin reforme pacinice in vremea adunkei constituante ; dar In
vremea adunkei legislative si a Conventiei nationale un duh salbatic naste mil de nenorocirl; Direct-
toriul si guvernul consular oprira Inaintarile revolutiei si adusera ear monarhia in Franta.
10. Tem Romanesca ca parte a Daciei sufere mult de la deosebite natil barbare, pana, cand cur-
sul Intamplarilor o noroci ca se Intemeeze Stat.
11. Statul Ord Romanesti avu soda deosebita; deosebite pricini o impedecara de a face inain-
tari In desvoltarea morals.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Inv6tImentu1u1 secundar 29

Retorica

Clasa VI de umaniore. Prof. D. Simion Marcovic4

Definitia retorice, iscodirea ei; definitia eloquentel. Felurile pricinilor sail trebuintele de a cu-
yenta, calitatile ce se cer pentru fie-care dintr'ansele. Elocutia sail buna alcatuire. Unimea In retorica,
i felurile et
Caligrafia
Profesor, D. A. Pop.
Scriere dupa modeluri qi dictando cu litere cirilice 0 latine.

Desemnul
Profesor, D. Vahlstein.
Desemnul cu mana sloboda la chipuri, flori, ornamente, desemnul cu linia i cu compasul la
objecte industriale i la topografie,

Elemente de Matematica
Aritmetica in clasa VI de umaniore qi Geometria In clasul I-iil complimentar, prof. D. G. Pop

Clasa VI de umaniore. Aritmetica. 1) Numere Intregi. 2) Numere frangerOse. 3) Puteri qi ra-

dacint 4) Raporturi dupa Aqmetica lui Francheor.
Clasul I complimentar. Geometria. 1) Liniile si unghiurile. 2) Cercul si mesura unghiurilor.
3) Proportionalitatea figurilor. 4) PoligOnele regulate i mesura cercului. 5) Planurile qi unghiurile
solide. 6) Poliedrele. 7) Sfera. 8) Cele trel trupuri rotunde dupa Geometria lui Legendru.

Algebra gl Trigonometria
Clasul I 0 II complimentar. Profesor, D. Dim. Paidid

Clasul I Algebra. Calculul algebric, adunarea, scaderea, reducerea si Impartirea.

Equatii de gradul IntaI, greutatile solutiilor, bagare de soma la solutiile problemelor, eliminatiI
nepotriviri, probleme nehotarate, regula de amestecare. PuterI i radacint Exponent;( negativi i frau-
gero0. Radacinl patrate. Equatie de gradul al doilea.
Raporturi, proportii, progresiI, logaritmI, regula de dobanda coMpusa, anuitatile regula de po-
sitil gre0te.
Clasa II Trigonometria. 1. Dreptliniata. Stiinte generale -asupra liniilor trigonometrice. Con-
structia tablelor de sinus. Principiuri asupra deslegarei triunghiurilor dreptliniate i deslegarea-triun-
ghiurilor In general. Probleme.
2. Trigonometria sfericd. Principiuri pentru deslegarea triunghiurilor dreptunghe, deslegarea

www.dacoromanica.ro
 30 .111inisterul Cultelor qi. al Instruc#unel Pub ice

triunghiurilor sferice dreptunghe ; principiuri pentru deslegarea triunghiurilor in general; forma de

capetenie pentru deslegarea a on caruia triunghiu sferic; probleme.
Legile
Clasul I complimentar. Dreptul civil roman, Profesor d-nul C. Moroi Dup& Einecii.
Clasul II complimentar. Dreptul civil romanesc, Profesor d-nul St. Ferechide.
Dupa legiuirea din leatul 1818 impreuna cu anexele din regulament cci privesc la acesta materie.
Dreptul Comercial. Profesor d-nul A. Bacovitd.
Dup.& regulamentul organic cap. VII yi dupa condica din leatul 1818, prtea 5 0 a, 6.

Cu Almanahul de pe anul 1840 mai putem complecta unele date ce lipsesc in programa de mai
sus i anume:
La clasele kwepatore mai functiona ca profesor si d-nul larcu ; ear numkul total al scolarilor
numai din clasele incepatore se ridica la 400.
In Umaniore pe lang& profesoril mai sus indicati, se afla ca suplinitori pentru lectiile In limba
romana d-nul Papazoght, ear pentru limba francesa, Donat.
Numerul elevilor In cele 6 clase umaniore era de 262 in 1840 0 in complimentare de 44.

In anul 1842 se mai complect6za xnateriile claselor superiOre de Umaniore cu Filosofia i Limba
Latina profesate de A. Treb. Lamrian ; Aristia este insarcinat cu predarea limbel Elene la cursul
inferior i d-nul G. Ionid, remane pentru cursul superior; ear in locul lui Aristia pentru Limba trances&
la clasele I 0 a II se numesce Burland. In fine se introduce qi limba german& cu Scb.weder ysi Lim-
burg. Aceste date se proboza cu registru de present& a profesorilor Colegiului Sr. Sava din 1842 i
din aria =Mori.
Pe cand Colegiul Sf. Sava Ilia desvoltarea ce am v'egut, in Craiova observaru c& pe Ming& nu-
merose scoff primare, functiona in 1840 un Colegiti cu 4 clase Umaniore in car9 se propunea urm5,-
Orel materii :
Limba Romana propus& de Serjead
Clasa L , I Limba Frances& n n Dufour
Caligrafia n n C, Leca
Gramatica i compuneri in Limba romana. . . , n n Serjead
Limba Frances& . n n Dufour
Clasa II. .
Geografia n ,1 Barbovial
Desemnu . . . ..
f n C. Leca

www.dacoromanica.ro
 Studiti a.supra Inv6tirnentulut secuncia 81

Stilul rom&nesc . ,. . propus& de Maiorescu

Limba Frances . . . Dufour
Clasa .

Limba Elena . n Mondani

Desemnu . , ,) C. Leca.

Clasa IV Continua acelost materil cu ace6si profesoff ; ear nume'rui scolarilor din colegit era
de 96 dup0, Almanachul din 1840.

Din cele ce preced se vede c& Invet&mentul secundar In Muntenia facea mart progrese, ceea ce
nelinistea pe reu voitorif desvolt&reI nationale.
Anul 1847 este anul fatal pentru Inv6tamentul secundar In limba national& ; fiind-ca domnul Bi-
bescu sub pretecst de reform& pe de oparte, ear In realitate neputend resista presiunilor din afar&
'1 decret6za mortea infiintand Colegiul francez; ear vechiul Colegiu romanesc din Sf. Sava destinat
a se desfiinta prin neprimirea elevilor In clasele inferiore este mutat la Radu-Voda (1).
Colegiul francez din causa organisatiunel ce i s'a dat si a taxelor ridicate ce trebuiail s& p15,-
t6sca scolaril (2) devenise o institutiune privilegiat& pentru elevll apartinend claselor avute ; pe cand
flunegustorilor, a. functionarilor sermant etc. se vedea amenintati a r6m&nea ca si mat Inainte In
Intunericul ignorantel ne put6nd beneficia de luminele etiintel.
Misarile revolutionaro din alto OA nu putea sa ne fie indiferente, zeal mult de cat at&ta, ele
gasesc un puternic ecot in piepturile romanilor nutriti de. ideile culture. apusene. De alta parte pri-
vilegiile boerilor in detrimentul Veranului robit, precum si lovitura data Invkamentului national, erat
argumente puternice pentru ca tineritul liberal din Ora romanosca s& se decide la 11 Iunia 1848 a
fini odata cu starea asupritOre In care ne affam si a declara, prin arderea regulamentuluI organic,
egalisarea tuturor romanilor din fora romCvn,escd.
Indat& dupe acesta ostirile Ruso-Turcestl intr&nd in Principate, In&duse miscarea din 1848; ear

(1) lab; care era pretinsa organisare ce Voctii Bibescu impunea sc6lelor secundare prin decretul No. 32, din 9 Sept, 1847 :
Invirrituri academics seu colegiale speciale.
Art. 14. In Bucuresd se Intocmesce o Academie cu 12 clase, din care 8 colegiale $i. 4 de sciintt speckle, precum se arati In tabla B; inel
fiind ci aceste clase urmecli a. se infiinta gradual, potrivit cu deprinderea ce se va da scolarilor In Invdtiturt pregititore, se vor deschide In anul
acesta numai trei din aceste clase, adecci : a 8, a 7 ,ri a 6 rimiind to din cele alte noun clase sit se Infiinteze din an In an cite una mat mult.
Art. 17. In Craiova se Intocmesce< un Colegiu cu 6se clase, din care patru gimnasiale gi doug de sant/ fisicomatematice, precum se arati
In tabela cu liters L finsi qi acolo urmind a se pregiti scolaril radual, is infiinfiza intr'acest an numai doui class a opta # a iptea # doul ca-
teclre extraordinarii de limbo gredsca ,vi desemn s erA cele alte patru clase gimnasiale se vor adaoga cite una In fiecare an.
Art. 18. Din clasele cele vechi ale Colegiului din Bucuresci vor rdmiinea in anul acesta in fiintel 5 close precum is aratd in table E, pentru
scolarii can' au- inceput acest curs ,ri au al :chianti Ira in viitoria areste class ea a se preschlmba in cele nos ale Academiel cite una pe fie-rare an
(2) Art. VIII. alin. I. Plata in Academia va ft pentru scolaril externa cite 3 galbem, !rd pentru des interni cite zo galbeni pe trimestru
Extras din proectul de organisarea sc6lelor. (Ve41 Buletinul Instruc(iund pnblice pe anul 1868. Anul al II-lea p. 134.)

www.dacoromanica.ro
 32 Ministerul Culte lor si al Instructiund Pub lice

Colegiul SE Sava 'Amalie Inchis pang, In tomna anului 1850, In care interval vechia scola serveste
de spital pentru ostirea rusesca.
Sa trecem acum la Infiintarea Invetam'entului secundar clerical in Muntenia.

Seminariele din Muntenia

Seminariul ae la Mitropolia din Bucuresci precum i Seminariele de pe la resedinta episcopilor

eparhioti n'aO Inceput a functiona de cat la Inceputul anului 1836 ; cu tote acestea Inca din anul
1834 s'a facut mai multe lucrari pregatitore pentru a asigura deschiderea acestor scoli clericale pen-
tru pregatirea tinerilor ce ar dori sa Imbra.tioseze cariera preotiei. Ast-fel observam ca In anul 1834,
Domnul Alexandru D. Ghica prin ordinul No. 24 din 10 August face cunoscut Mitropoliel, s'a cg,

aprobat de la 21 Aprilie acelas an, regulamentul Intocmit pentru Seminarie, protopopi si preoti prin
care se stabilesce ca Mitropolia si fie-care Episcopie sa, aiba cate un Seminariu. Prin acelas ordin
Alexandru D. Ghica Voevod Invita Mitropolia si Episcopiile respective ca set fats cunoscut m'esurile
ce s'a luat pentru incelperile trebuinciase Seminari/aha si pemtra temeiurile pe care ait a se or-
ganisa invelcitufrile Iiinteacele Seminarii.

Actele relative la Infiintarea Seminariilor

Copie

Nor, Alexandra D. Ghica Voevod cu mila lul Dumnezeu Domn a tote t6rei Romlnestr.

Regulamentul fntocmit pentru Seminare, Protopopl si preatl luandu-s1 legiuita Intarire de la 21 a le tre-
cutuluI Aprilie,:urm6za negresit a se fi luat masurile pentru aducer6a lui Intru deplina savarsire, d6ca o Intoc-
mire o data ce se legiuieste nimeni nu pOte a le stanjeni punerea for in lucrare. De aceea Sf. Mitropolie si
Episcopiile find patrunse de sfintenia datoriilor ce sunt puss asuprale, urmoza sa se fi indeletnicit cu tagi,
osardnica silinta spre taintarea Seminarielor dupe temeiurile asezate ; dar acum este poftita s ne dea In
grabs o curate deslusire de pregatirile ce se vor fi facut atat din parteI cat si din partea Reste-carei episcopil,
. /
pentru Incaperile trebuinciOse a le Seminarelor, si pentru tememrile pe care ail a se organiza Inv6taturile Intria-
cele Seminarie ; neffind Domnia tnea la Indoiala ca de tend s'ail dat la lumina ac6sta legiuire, se va fi facut
obiectul celor mai sus de dansul chibzuite lath Domnia mea aflandu-ne dator pentru Intemeerea asezamantu-
rilor, suntem dator a priveghea strasnica paza celor ce se legiueso, si pentru aducerea for la sav6rsire; iar mai
cu s6m5, cu strasnicie a Ingriji si a Inlesni ClirosulA In tot felul Inaintarile Invetaturilor celor nepr6taite ca sa
hran6sca Intru d8nsul pilde Vil de tOta Intelepciunea, si sa r6spunza la nadejdea ce e In drept norodul a as-
tepta de la duhovnicestil seI pastori.
(es) Alexandru D. Ghica Voevod

p. logafet, al bisericestilor, Stirbei

No. 24
Anul 1834, August 10
Bacurestl

Extras din Dosarul Mitropoliet No. 64, pe annl 1834, pagina 2.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Inv6tana6ntului secundar 33

Din corespondenta urmata intre Domn, Logofetie qi Mitropolie se constata ca Seminariul din
Bucuresci trebuia s'a se faca la Mitocul,din Antim cu ploconele preotilor de pe anil 1832, 1833 i 1834.
Cu ordinul No. 2427 din 1835 Logofetia face cunoscut Mitropoliei ca s'a terminat vremelnicesce
Seminariul la Antim si cere a-se grabi strangerea ploconului de 1a preoti pentru hrana i intretine-
.realcolarilor, ins& pentru a nu se mai prehmgi deschiderea Seminariului, Departamentul Logofetiel
trebilor Bisericesci si al Instructiunei Publice prin adresa No. 2780 din 18 Decembre 1835 face cu-
noscut Sthatei Mitropolii, ca Maria Sa Voda bise voind a se incepe &vet aura copiilor in Semi-
narlial Central ce s'aff gatit vremelnicesce in McVneistirea Antim, au dat slobozenia prin reso-

Anul 1835. Luna Aprilie 13. No. 836. Masa al 2-lea.

Sfintei Mitropolil,

Cinstitul Secretariat al Statului din Inalta porunca fndreptand catre acgstg, logofetie alaturata programs
cu otnaenia sub No. 622, cu cinste sa trimite sfinteT MitropoliT, bine-voind a o face cunoscutg, i prea sfintilor
parintilor Episcopi, ca atat sf. Mitropolie cat gi In parte prea sfintia for s& se prenumere fiete care cu cuviin-
ciosul numgr de exemplare potrivit cu trebuinta Seminaritilor, i rodul ce-1 fagaduete o asemenea folosit6re
lucrare, apoi se va IntOrce logofetiei pomenita programs ca sg, o Ii apoeze la cinstitul Secretariat at Statului
(es.) Marele loge& al bisericestlor.
Acelas dosar (pag. 14). (ss.) Scarlat Tamleanu

Anul 1835. Luna Noembre 13. No. 1341.

Sfintei Mitropolii,

Proecturile pentru Inv6taturile In seminaril i tinerea for In bung, orandu616. cum i pentru Intocmirea semi-
narulul Central de Invkaturi Indepling,t6re, Intarindu-se de catre Maria Sa Voda, cu cinste Logofetia le alatura
pe Tanga ac6sta In copie ca sg, bine-voiascg, Sf. Mitropolie a be pune In lucrare, cinstind qi pe logofetie cu Os-
punsul de primire.
(so) Marele logoat al biserieestilor
Acelas dosar (pag. 29) (ss) Scarlat Tdmptanu

Oepartamental lo0ofeliel treburilor bisoricegi ;I lostruciii putlice

Din Principatui Teri! Rominestt
Anul lays, luna Decembre ze, No. 278o

Sfintei ,Mitropolii,

Maria Sa Voda prea Inaltatul nostru Domn bine-voind a pz!, Incepe Inv6tatura copiilor In Seminariul Cen-
tral ce tau gatit Vremelnicete In Manastirea Antimul, au dat slobozenia prin resolutia pus& asupra raportulul
acestel Logofetil, de a se lua bant din Qua iconomier Sf. Mitropolii spre Intimpinarea trebuinciOselor proviziT
i tinerea Seminariului 4n bung, org,ndu6la. De aceo, cu cinste Logofetia face cunoscut Sf. Mitropolil Inalta vointa
a M. Sale se bine-vo6scg, a slobotli de o cam-data din casa iconomiel lei 6,000 In primirea D. logofatul Scarlat
Tampeanu pentru cuviindi6sa punere la caIe,
(ss.) Marele logoat al bisericestilor
Acelas dosar (pag. 165). (ss.) Scarlat Um, anu

www.dacoromanica.ro
84 Ministerul Cultelor si al InstrucVunet Pub lice

lutia pusd asupra raportulid logofefiei, de a se lua bani din casa economie' Sfintei Mitropoli'
spre intimpinarea trebuincioselor provisii i tinerea Seminariului vn bund ordnduial 'd."
Din aceesi adresa se constat'a ca Mitropolia era invitata a da 6000 lei in primirea d-lui Logo-
fat Scarlat Tampenu pentru Seminarit
Cu o luna. Inainte, adeca : in Noembre 13 anul 1835, Logofetia prin adresa No. 1314 Inainteza
Sfintel Mitropolii proectele Intarite de Maria Sa Voda, pentru infotaturile in Seminarif si iinerea
for In bun& orandu611 precum si pentru Intocmirea Seminariului Central de inve? dturi indeplinitdre.

Departamentul Logofetiel treburilor bisericesci si Instructid publice

Din Principatul Tdrel Romanesci.
Anul 1836 Luna Ghenare 3. No. 15. Bucureld.
Sfintei Mitropolii,
Ffind ca Invetaturile SeminaruIut, dupa silinfa, ce face ac6sta Logofetie Intru pregatirea celor trebuinci6se
urm6z1 a avea locul seu negresit dupa Bobot6za, cu cinste se aduce la cunostinta Sfmtet Mitropolii se bine-voiasca
a chibzui si a hotara profesorit trebuinciosi pentru predarea Inv6taturilor In Seminar dupa randuiala prescrise
In regulament, dintre care unul va avea deosebit si Insarcinarea de inspector ; si tot odata se cumpere si car-
tile de inv6tatura ate vor trebui. Iar pe Logofetie o va cinsti cu respuns de punere la cale.
(pag. 199 din dosarul Sf. Mitropolil No. 64 din 1834) (ss.) Marele logofat al bisericetilor.
(ss) Scarlat Tampeanu
Copie

Catra Cinstita mare Logofetie a trebilor bisericesti.

Dupa cuprinderea regulamentului pentru Seminariele din acest Yrincipat al prilor Romanesti, Seminarul
Sfintet Mitropolit sau Inceput cu tal formalitatea sa Inca de la 2 februarie, a anului curgator Implinindu-se si
hotaratul num6r de 40 scolari intern, cart din alaturata specificare se pot vedea si acesti tineri sail impartit In
dou6 clasurt, oranduinduse In fie-care class mat multe stiinte din Inv6tatura precum : scrierea bunci, Gramatica
roninescci, Gramatica latindsca, Istoria spuntet, Aritmetica, i altele. Dar aceste Inv'etaturt covarseste puterea
unlit profesor de a le putea Implini. Iar cat l'alti profesori trebuinciosi Inca nu sau or&nduit, si dinteac6sta pricina
acestt scolarl lesne putea sa cerce zabava si Impedicare Intru Invetaturile lor, si sa se descurajeze, dad, nu ma's
fi Insarcinat ell de la Inceput cu slujbe precum : a clirectorului, asa si a celor-l'altt profesori neaparat trebuinciosi
In Seminar.
Dar fiind-ca mie singur tote aceste greutatt peste putere a le Implini, si aceste nu le p6te cere tine -va de
la Mull singur, si ca nu cu vreme sa mi se fad, vr'o imputare ca n'am Implinit din destul datoriile profesorestt :
Drept acea rog pe prea cinstita mare Logofetie biseric6sca ca cu puterea dreptului ce'l are asupra Seminariilor,
precum trite printrInsa s'aii facut, asa si acum fara Intarziere intrebuinOnd cele mat Intelepte si folosit6re mij-
16ce, sa bine-voiasca a pune in lama oranduiala, precum posturile cele profesorestl, Implinindu-le cu oment des-
toinici Intro ac6sta sc61.1 asa si alte ramuri de slujba care privesc la acest Seminar.
Barele Bunt cu adand. pleaciune al acestel logofetif
bisericestr de la Seminarlul Sf. Mitropola Bucurelti, prea
plecatI slugs
Nicolae BdAsescu
Profesor al geminariuluT
(pag. 255) Dosarul Mitropolid No. 64 anul 1834. Aprilie 20.

www.dacoromanica.ro
 Studid asupra Invetamentului secundar 35

REGU LAMENT
Pentru InveVaturile in Seminarii i tinerea for In bund oranduela.

Sectia, X
Invleiturile ce trebue sel se urmeze in Seminarit pregatitdre
Art. 1. Seminarille pregatitore ce an a se intocmi la Mitropolie, si la fie-care Episcopie, potrivit
cu art. 1, 2, 3 0 4 din legiuirile peniru Seminare, protopopi qi preoti vor coprinde 4 clasuri.
Art. II. In clasa I se va inveta cetirea, scrierea si inceputuri de Gramaticci, si de Aritmeti-
c4, pe langa, acesta se va incepe, qi se va urma in cele-alte 2 clase, invatatura cantarei biserice0i,
asemenea i talcul Evangeliei, care se va face in tote S'ambetele diminota, asupra Evangeliei ce se ci-
te0e in urmatorea Dumineca.
Art. III. Clasul I se va socoti deosebit de invatAturile teologice, i se va urma numai de ace):
scolari, can vor veni nepregatiti in invateturile acestui clas, va fi ins` clasul deschis in tot` vremea,
pentru mai multi alti tineri de on -ce stare care vor veni din afara, se urmeze aceste invgeturi Ince-
p More.
Art. 1V. In clasul al 2-lea scolaril se vor deprinde la stilul scrieril ctupd regulele gramati-
oesti,, vor inveta elemente de Geografie, si Catechismul, adeca, deprinderea intru alcatuirea de cu-
vintele luate din Sf. Scriptures, avond de isvor Cazaniile si Chiriacodromion, seyor des'avor0 aseme-
nea, intru inveletturile Aritmeticei, adaiogandu-se i cate-va cuno0in4e de m6surcitorea locurilor,
0 de legiwirile ce sunt intru atributiile juratilor satului, printr'aceste cunoOnte, preotul, ca unul ce
este fire0e pov4uitorul eel mai de aprope al locuitorilor de prin sate, pote sl fie si impaciuitorul for
la prigonirele, sail nedomeririle ce vor avea.
Art. V. In clasul al a-lea. Se va preda Teologia Dogmatics si Morals, se va inveta Inca, una
dupes alta, Cronologia si Istoria bisericescet, deosebit de acesta scolarii, se vor Indeletnici in c6suri
slobode la cetirea Sf. Scripture cu 4./ntelegere.
Art. VI. In clasul al 4-lea se va inveta Teologia pet storescet; intfacest clas eleVii se vor de-
prinde "inca, in corespondentia enoriascl si tin,erea registrtwitor ce privese la ac6sta, slujba.
Osebit de acesta, scolarii vor lima, intru acesta$ clas cate-va invetetturi de fisicd popularcl si
sciinta de vaccinatie, de medicinet veterinard, care curs Se va face de doctorul ora*ului.
Invelaura vaccingiei este de neapkata, trebuinta, preotilor ca s'a scape pruncil de prin sate de
o molema, prin care numai din neingrijire se da omenirea prada', mortii.
Prin cunoscinte In medicina veterinary preotul er4i va putea da taxanilor ore,,I-care mijlo ce
economice0i, de a scapa vitele for de bole ce se pot lesne vindeca, prin idei in fisica popularl Preo-
tul care trebue sa, se straduesc'a a imbunalIti obiceiurile enoria0lor s6I va face se le las& din cap
prejudecAtile de fermece, de naluciri si alte pareri depirte, facendu-le talmacire din pricina fenome-

www.dacoromanica.ro
 36 Ministerul Cultelor si al InstrucOunei publice

nelor, ce-I aduc la ratacire y Intr'acest clas precum si al 3-lea, clericii vor continua a se indeletnici
In ceasurI slobode la cetirea Sfintei Scripturi, la care li se va deslusi 4t4elegerea de profesorul ?Jive"-
Oturilor teologhicesti.

Acest regulament priveste Seminariile pregatitore cu 4 clase, cad pentru Seminariul Central
(Bucuresci) se mai preyed Inca, 3 clase Indeplinitore dupa cum vom vedea mai la vale.

Administra0a seminariilor pregatitore se face* Mitropolit si de Episcopil respectivi care avea

dreptul de a numi profesorif trebuinciosi pentru predarea 'invelaturilor din tabela No. 1.
Articolul VIII din regulamentul Seminariilor pregatitore en 4 clase, prevede ca un profesor sa fie
Insareinat cu inspectoratul sad, care va fi ajutat de un iconom pentru i inerea cheltuelilor semi-
narian-.
Tabloul urmator ne arata prima programa, dupa care urma sa se propuna materiile in Semi-
nariile pregatitore :

Ta,b1a, No. .1.

Intfiaryla ihveyaturilor pe an cu aratare de numerul profesorilor Sri de ceasul predarei
ANUL INVETATTJREI pILELE CEASURILE
Inainte de amiaztt Dup6 amiazA
jIn..-1.72
Cetirea si scrierea . . . e in tote clilele 8-91/8
Declina0a si coniugari. L Mer V 91/2-11
A.
Aritmetica pana la frangeri. L. M. Mel. J. V. 2-4
Cantarea bisericesca . t fn tote dilele 4-5
B. Talcul Evangeliei . . S. 91/2-12
,finul II
Exeici01 gramaticesti . . In tote gilele 8-91/2
Geografia M. J. 91/2-11
C.
Urmare de Aritmetica si ceva cunostinte de masurarea locu-
rilor si de legiuirile, ce sunt in Indatoririle jurailor Statulut L. Mer. V. 91/2-11
A. Cantarea bisericesca, in tote zilele 4-5
Talcul Evangeliei . . S. 91/2-12
B. Catechismul . . . in tote clilele

www.dacoromanica.ro
 Studio asupra InvAgra8ntului secundar 37

ANUL INVETATUREI 9ILELE CEASURILE

Inainte de amiatat Dup8 sunhat(

B.
Teologia Dogmatic&
Kronologia i istoria biseric6sca
final 111
...... L. Mer. V.
M. J, S.
8-91/2
2-4
A. Cantarea bisericesc& a , - 4 -5,
B. 'Muni Evangeliei
Cetirea sf. scripture cu intelegerea in ceasuri slobode . . . S. 91/8 -12
,47122.1' _TV
B. Teologia p&storesca ._ M. J. S. 8-91/8
C. Corespondenta si tinerea registrelor in slujba bisericesc& . . L. V. 2-4
D. Vaccinatia, lecuirea de dobitoce si fisica popular& . . . . In tote Vele 91/2-12
Urmare de cetirea sf. Scripture

Ta,bla, No. 2.
Budget de cheltuiala anuf Seminar pe hind pe an

Ufa Profesorilor ce vor preda invetaturile insemnate cu literile. . A. 200 2400

B. 400 4800
C. 300 3600
D. 300 3600
Adaogire de 1Of& acelui ce va implini slujba de inspector, care va avea psi locuinta 200 2400
Iconomul . 200 2400

NB. Regulamentul Seminariilor, programa distribuirei materiilor, precum i Budgetul respectiv a

fost intsarit cu ofis No. 283 de la anul 1835, Mai 27. (Vedi Regulamentul organic, publicat in 1847,
pag. 560-566).

Pentru Seminariul Central din Bucuresci am g&sit In Arhiva Mitropoliei, atat regulamentul si
programa mai sus citat& precum si Regulamentul cu pr6grama si budgetul pentru cele tree clasurl
Indeplinitore ce urma se functioneze nurnai In Bucuresci.

Intocmirea Seminarulul Central din Bucuresci, de inudteturl indeplinitOre

Art. I. Pentru indeplinirea invAteturilor teologhicesti deosebit de clasurile pregatitore, Mitropolia
va Linea un Seminar Central de invdtetarl lindepti/ndtOre, pentru scolari ce vor avea aplicare la

www.dacoromanica.ro
 38 Ministerul Cultelor si al Instructiunet publice

trepta mai Ina lta, precum protopopi, -egument si cei-lalti. Acest Seminar se va alcatui din 3 clasur'
dupa cum in alaturata.tabela se arata.
Art. 11. In clasa I se va Inv 4a Retorica bisericescei, adeca deprinderea in predica0 sat cu.,
vinte ce se clic la deosebite intemptari, care privesc la slujba pastorescia, avend drept isvor cuvintele
Sf. I6n Gur& de Aur, Sf. Grigore, Sf. Vasile,oprecum si cuvintele predicatorilor celor mai insemnati. Acesta
Invatetura se va urma In cele-alte 2 armatore clasuri. Tot In aceste clasuri se va Inv '6,0 Istoria
Sfeintet qi pova tuit6re, adeca talduirea Sf. Scripturi, se vor preda Inca si elementurile limbei ele-
ne0i qi latinefti, care vor urma In clasele de mai jos.
Art III. In clasul 11, se vor preda Pravila bisericescet qi Istoria Universalet facandu-se cur-
sul de invatetura mai cu Intindere la Intemplarile ce privesc la Istoria Bisericesccl.
Art. IV. In clasul III va urma Retorica bisericescd, se va preda Pravila prei, se va urma
Inca si un curs de Pedagogic, prin care acela cars vor voi a se da spre cresterea si Inv4area cepii-
lor, vor eunaste mijlOcele cele mai cuviinciose la acest'a Indeletnicire ; deosebit de acesta se vor in-
v4a in acest clas si elementurile fisice pentru ca de minunatele fenomene, adec& aretari neobisnuite
ale natures, s& se cunosc& Invederat marimea lui Dumnecleti.
Art: V. La sfarsitul fie-c'arui an, se va face examen. si se vor da atestaturi acelora can vor fi
urmat regulat Invat'oturile clasulul, iar la sfarsitul cursului de Invateturi desevarsitore ce alcatuesc
aceste 3 cla,uri ale Seminarului Central se vor, da diploma in local celor in parte atestaturi si In
ac6sta diploma se va arata treptat sciinta scolarului pentru fie-care Invataura a parte.
Art. VI In launtru In acest Seminarilse vor Linea 20 scolari, care vor avea mancare si lmbra-
caminte din Seminar.

PROGRAMA INVETATURILOR INDEPLINITORE ZILELE PREDAREI CEASURI

Inainte de amiazt Dupg =MA
jIn2.72 V
A. Retorica biseric6sca teoretica si practica L Mer V 8-91/2
B. Erminevtica sat povatuitore ,. M. J. S. 8-91/2
A. Istoria, sfanta M. J. S. 9'/2-11
C. Limba latinesca .. L. Mer. V. 91 11
firuz.Z VI
A. Retorica bisericesca tearetica si practica 1 M. J. S. 8-91/2
B. Pravila biseric6sc5. L. Mer. V. 91/2-11
A. Istoria Universal& L. J. S. 2-4
A. Urmare de la latineste , . L. Mer. V. 8-91/5

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra Inf6t1m6ntului secundar 39

PROGRAMA INVETATURILOR INDEPLINITORE pILLLE PREDAREI CEASURI

Inainte de amia)di Dupe amiadi
j171272 VII
A. Elemente de Fisica L. Mer. V. 8-9112
B. Pravila Tani , . . a . . . M. J. S. 91/2-11
A. Urmare de Retorica bisericesca practica., L Mer V 9 Va-11
C Pedagogia In t6te Vele . . 2-4
.

Urmare de la Jatinesca , M. J. S. 8-91 /2

13ugetul (1) cursulul superior sail a claselor indeplinatOre din Seminari/ul Central se corn-
pune din : -r---LET

1) L6fa a 3 profesori cate 500 lei pe hula de fie-care . . .. 18,000

2) L6fa inspectorulul , . , . . . . '3,000
3) L6fa epistatulut .- . . . , 2,400

In anul 1836 Logofatul trebilor Bisericesci si al Instruqiunet Pub lice, Scarlat Tampeanu prin
adresa No. 15 din 3 Ghenar face cunoscut Mitropoliet, ca invkaturile Seminariului urrnoza a se In-
cepe negresit dup5, Bobot6za, pentru aceea Mitropolia este invitata, a recomanda profesorii trebu-
incio$ pentru predarea invelaturilor in Seminar dupa rdnduiala prescrisa in regulament.
din. care unul va avea deosebit si insa'rcinarea de inspector.

Deschiderea solemna a Seminariului din Bucuresct se face la 2 Februarie 1836 cu un singur

profesor Nerrr,Ulai Balqescu ysi aprope cu 40 qcolari ; acesta se confirma din adresa tut N. Balases-
cu (2) din 20 Aprilie acelas an catre Logofqia prin care sere a se numi si cet alai profesori. Din ace6s):
adresa se constata ca cursurile Seminariului s'ati inceput cu doue clase, onindivid in fie-care clas
mai mate qtiinti de inveptura, precum: Scrierea buns, Gramatica roma' nesca , Gramatica la-
tinesca, Istoria sfanta, Aritmetica si altele.
In acelas an numerurprofesorilor se co-mplectOza in modul urmatorit :
1) N. Balasescu pentru Istorie i Aritmetica.
2) Dare Tantavenu pentru Musica ;
3) R. Carcinov pentru Gramatica si Scriere si
4) Parintele Eroteii pentru Catehis fiind Insarcinat si cu inspectoratul Seminariului.
Administrap Seminariului era pusa sub ingrijirea vremelnicestet ocarmuirt a sfintel Mitropolil,
compuse din Neofit al Ramniculut, Barian al Argesulul si Kesarie al Buzeulut.
(I) Vec Dosarul sf. Mitropolil No. 64 pe sinul 1834. p. 30 -36
(2) Adresallui BAlligescqam publicat'o In actele privit6re la Infiincarea Seminariilor V&A pag. 34.

www.dacoromanica.ro
 40 Ministerul Cultelor si al Instruc#unet publics

In anul urmatoriil 1837 nu ramasese in Seminariii de cat doul profesori ; si Logofetia de Si in-
tervenise catre Mitropolie prin adresa No. 119 din 19 Mai, 1837, pentru a se complecta num'orul
profesorilor conform dispositiilor regulamentulul cu tote acestea Mitropolia nu luase nice o tn'esura;
din ac6sta causa Logofetia recomanda Mitropoliel pe Zaharia Boerescu pentru a cerceta 16c5, Inde-
plinesce conditiunile pentru a fi profosor.
Mitropolia prin adresa din 13 Sept. acelas an recomanda Logofetiet pentru Catedra de Teo-
logia Dogmatics si Limbo latinet pe d-1 Zaharia Boerescu care se si Intaresce cu ordinul No. 2849
din 17 Septembre acelas an.
In 1840 dupa Almanahul pe acel an constatam ca Seminariul din BucurescI avea profesoril
urmk orI :
Necolai Beitd qescu profesor de Chronologie, Geografia biblica, Istoria bisericescet i Moral&
Zaharia Boerescu pentru Teologia dogmaticci si Limba latinescet.
Dobre Tdnteivenu pentru Ceinteirile bisericesci.
Teoclosie, Doctor al Seminariulul si
Ntrintele Nikifor inspectorul Senainariulul.

Cele alts seminaresi-a Inceput cursurile for tot In anul 1836, insa nume'rul profesorilor era
forte redus, asa pentru exempla la Seminariul din Ramnic gasim In 1840 dot profesoff : D -nil Vasilie
i Radia Tempea ; la Seminariul, din Awes pe Stancia -Patti sescu i Reiducamt pentru cantarile bi-
sericescI ; ear la Seminariul din Buze'ti nu se afla de cat un singur profesor : Gavriil Muntenia.

Din cele expuse se constata ca, Seminariile deli Infiintate in 1836, n'ail aplicat nici regulamentul
nici programa votata, In 1834 ; ast-fel ca inv'etaturile In Seminariile din Muntenia &au forte reduse
La 1848 Seminariile ge inchid pang la 1851, Mar In 20, cand se reincep cursurile din not.
Pan& la 1860 Seminariile au continuat a fi sub directiunea Mitropoliei si a Episcopilor ; Ins
de la 20 August se face cunoscut ca Seminariile prin votul Adunarel legislative cje la 3 August 1860
tree sub administratia si privegherea Ministerulul de Culte si Instructiune public& ; ear In 1861 se
Infiint6za si clasa V pentru prima- ors.
Tot In acelas an se face cunoscut Mitropoliei ca scOla de granaatica de pe langa Seminariul Sf.
Mitropolii care dadea candidati pentru preotie se desfiinteza de la 1 Ianuarir 1861.
Organisarea seriosa a Seminariului Central dupa cat se vede n'a inceput de cat de-la 1860 Incoce.

Sa vedem acum ce a devenit scOla romans dupa Incetarea evenimentelor de la 1848 ?

Cu venirea la Domnia te'reI RomanestI a lur Barbu Stirbei, scOlele nationals din judge 'pl reincep

www.dacoromanica.ro
 Studio asupra Invetamktului secunoar 41

cursurile. Colegiul din Bucurescr se instal6za la Magurenu, Eforia e reinfiintiat&; ear Director sc6-
lelor se numesce Simion Marcovici ; de alt& parte se InfiinWcla o soda de Agriculture, de Comert si
de conductors pentru poduri si sosele.
Dupe registrele de present& a profesorilor Cole& lilt Sfantu Sava din 1852-54, constatam c& a
profesat in aceste scoll personele urmatore :
1 C. Massim, Limba latin& si roman& Clasa I,,si II.
Hihl, Limba, latina Clasa VVI
Lazar Drugeanu, Istoria Slant& Clasa IIII
Paul, Geografia, Fisica si IVIatematica Clasa DI
Alexandrescu, Geografia Clasa II
Al. Crefescu, Istoria
G. /Oni4, Limb a elena
Alexe Marin, Mineralogia, Fisica si Chimia.
Zalomit, Logica si morala.
G. Pop, Aritmetica r4ionata si Geometria.
Rogues
Bouzenot
Monty Limba Francesa

Marsillae
Baraq, Istoria Natural&
Or6seu, Geometria Descriptive
I Sec% de poduri
Constastinesau, Geometria Analitic&
Iacomi, Limba Latina
Al. Pop, 'inerea registrelor.
Limbwrg, Limba German&
Lecca, Desemnia,
Bosianu, Dreptul Roman
Costaforu, Dr.eptu1 civil Roman.
La 1855/56 SQ 1nfiintOza scola de Medicina, ear pe timpul caimacamiei Id Alexandru D. Ghia&
Eforia sc6lelor sub Poenariu si Costa-Fora prin adresa No. 1670 din 5 August 1858 aka Departa-
mentul aredintei propune a noun organisare ainvkamentului secundar, care se si aprob& prin decretul
No, 1049 din 11 August 1858 ordonandu-se a se pune in lucrare culnceperea anulur scalar.

www.dacoromanica.ro
 42 Ministerul Cultelor qi al InstructiuneY publice

Dupe noua organisare, Inv'etaturile gimnasiale se Impart In tree divisiunr

;, Divisiunea elemen-

tarel compusa din dou6 clase; Divisiunea wrnawilectilor col:411M din trei class i divisikinea supe-
ridrei bifurcate In sectiunea literilor ysi acea a _qtiintelor.
Bifurcatiunea studiilor gimnasiale Incepe de la clasa a VI i pang. la a VII inclusiv ; Ins -pentru
ce elevir din sectiunea matematicelor, de 0 se aplicei mai special la stiintele exacte, s'a luat m6-
surl ca scl nu fie strain' de preceptele religiOse 0 de cultwra literilor n,ecesare pentru inobi-
larea inimel si infrumu,setarea spiritulul tinerimel, qi care, stimuland imaginatimmea, res-
pcindesc asupra invepturilor sciintelor matematice lumina si bogatia productiunilor literare
cu care s'a ilustrat representantii cei ma' marl al sciintelor exacte. Acesta explicg, Introdu-
cerea In sectiunea sciintifica a religiuner, a limber francese, a isforier, a geogra-fiier (dupa programa
din sectiunea literelor).
De alts parte elevir sectiunei literare si din scola de Comerciti, care facuse mateMaticile pang, In
clasa a Vin omun cu aces de la, sectiunea sciintifical suet obligati a urma cursurile de soli* fi-
sice i naturals pentru a nu remanea streinr de procedeurile sciinter care pe Tanga ca maresce ori-
zontul cunoscintelor, are avantagiul de a fortifica-Inteligenta prin rectitudinea rationamentului.
Cu modul acesta, cursurile Gimnasiale se termina In clasa a VII; ear pentru sectiunea literara
s'a conservat clasa a VIII sub numele de clasa de retoricei In care se propunea literatura Malta a
limbelor latina, greca, franceM, germane, roman& i italiana precum qi istoria filosofier.
Elevir fie-clrei sectiun'i dupa un examen general obtin diploma de bacalauriat In sectiunea spe-
ciala, care le d& dreptul a'qr continua studiile In facultatile respective.
Iata i planul general al studiilor gimnasiale pe anul scolar 1858-59 dupa noua organisare.

Zilele A
Clasa MATERIILE gptamanei
r, ele Profesora

Religiunea . . , ,. tree 3 Preot Veniamin

Limba Iatina . . . . . .-- . . ., -- tote zilele 9 ,k- Nestor
Limba romans. ,s. . . .., / tree 41/2 idem
Limba francesa . . . . . . A trel 41/2 Vacant
C 1. I Istoria i zeografia . (-- , , . . . tree 41/2 A. Nestor,
Scriere i calcul .., - - . . douti 2 A. Pop
Desemnul liniar ........ , , dou6 4 C. Lecca
...
. .

Istoria natural& (Zoologia) . . , dou6 2 Vacant

Musics vocal& . . . . -1. . . . - . -. odata 2 idem
CL I div. Ace164r materlI dupg, ace60, programa

www.dacoromanica.ro
 Studiureasupra Inv6Omentului secundar 43

Clasa MA TERIILE Zilele

Profesorl
- gpaunanei ()role
If

Religiunea. trel 3 Preot. Veniamin

Limba latina -tote zilele 9 M. Iacomi
Limba roman& trel 41/2 idem
Limba fiances& .. . trei 41/2 Vacant
Cl. II Istoria si geografia . ,. trei 41/9 M. Iacomi
Scriere si calcul dou6 2 A. Pop
Istoria naturala (Zoologia, continuare si Botanica) douti 2 Vacant
Desemn dou6 4 C. Lecca
Musica vocal& odat& 2 Vacant
Cl. II div.{ Acele,s1 materiI cu ace6s1. program& . . . . .

DIVISIUNEA UMANITATILOR

Religiunea.
Limba latina
. . , , . .. doue
trel
3
41/8
Preot. Veniamin
G. Nicefor
Limba romans trei 41/2 idem .
Limba francesa . . ,- tree 41/2 A. Roques
Limba german'a trei 41/2 I. Limburg
Cl. III Istoria universal& evul vechit si geografia . . . trei 41/2 P. Cernatescu
Aritmetica , odat& 11./8 G. Pop
Istoria natural& (recapitularea materiilor din cl
II, continuarea Botanical si elem. de Mineral. doue 2 I. Baran
Desemnul linear aplicat. odat& 2 C. Lecca
Musica vocal& odat& 2 Vacant
Religiunea. Noul testament. Morala . dou6 3 Preot. Veniamin
Limba latina In paralel cu roman& trel" 41/9 G. Nicefor
Limba francesa trei 41/2 A. Rogues
Limba germana trot 41/2 I. Limburg
Cl. IV Limba greca ,. . trel"
trei
41/2 I. Colocotide
P. Cernatescu
Istoria si-Cfeografia recapitulati qi continuare. . 41/2
Matemateca (Arimetica si elem. de Geom. plank). trel 41/2 G. Pop
Istoria natural& (Anatomia si clasificaxile anima-
lelor si plantelor , . . . dou6 2 I. Baran

www.dacoromanica.ro
44 Ministerul Cultelor si al Instruqiunei publice

Zilele
Clasa MATER1ILE sgptlmanel
Orele Profesoril

Desemnul o data 2 C. Lecca

Cl. IV i
t Musica vocal& , , -13 data 1112 Vacant
Introductiune moral/ qi religiose . o data I. V, Preot. Veniamin
Limaba latin& In paralel cu cea roman& . . tree 41/2 G. Nicefor
Limba Frances& trei All A. Rogues
Limbd German& trei 41/2, I. Limburg
...... 1
. I-

Limba GrOca . . . el trei 41/2 I. Colocotide

Cl. V
Istoria ysi Geografia trait 4 i/2 P. Cernatescu
Geometria qi Elemente de Algebra - trei 3 G. Pop
&lintel Naturale (recapitularea Zool. Botanical-,
i Mineralogid) dou6 2 I. Baraq
Desemnul (cu aplicatiune la Geometrie, Zoologie,
Botanica etc.) Peisage o data 2 C. Leeca
Musica vocal& . . . o data 2 Vacant
DIVISIUNEA SUPERIORA it..
Beapanon Litorilaz
Religiunea o data 1.1/2 Vacant
Limba Latina (Gramatica comparata a limbelor
latink roman& ysi francesa) treI 41/2 G. Hilil
Limba francesa? Literatura qi stil etc. . . trei 41/2 U. Marsillac
Cl. VI
Limb, germana idem trei 41/2 R Neimaister
Limba Elena trei 41 /a I. Colocolide
Istoria qi Geografia trei 416 P. Cernatescu
Fisica qi Chimia Cm mod elementar). tree 41/2 A. Mahn

Boolignes 9'111.140oz (Cursul de Matemateca)

Religiumea, Limba francesa, Istoria 0 Geo-

graita cu aceeqi programa ca la Sect. literilor. JI

CI. VI
Algebra
Geometria
....
. .
trey
trei
41/2 D. Pavlide
Vacant
. 4i/2
Fisica i Chimia trei 4 i/2 A. Mahn
Cosmografia 3 Vacant-
..... .
doue"
Desemnu topografic qi peisage

www.dacoromanica.ro
 Studi5 asiipra_Inv60mOntulul secundar 45

Zilele
tiasa MATERIILE gptamanei
Orele ProfesorY

Owara do Cozneroitt
Frances& germank Elena, Istoria si geografia, Fi-
Cl. VI sica si chimia dup.& programa sectiunei Literilor.
Limba Italian& si Sciinta comerciala . . , . -

Soolironea MOWN'
Religiunea o data 11/2 Vacant
,
Limba Latin& trei 41/2 G. Hihl
Frances& , trei 41/2 U. Marsillac
, Germana . ,. trei 4112 R. Neimaister
CI. VII Elena trei 41/2 I. Colocotide
Italian& (ca in progr. cl. DTI comerciale). .

Logica si morala. trei 41/2 q. Zalomit

Cosmografia (dupa, progr. el. VI ae la cursul de
,,,
matematic&
milkmen pilinielar (ennui de Maternatieb.)

Religiuxea, Limba France,set, Logica si Morala

dup& -programa de la Sectiunea Literilor . . t--
Algebra trei 41/2 Gr. Joranu
Trigonometria trei 41/2 D. Pavlide
Cl. VII Fisica si Chimia tree 41/2 A. Marin
Istoria Natural& (Anatomia si Fisiologiaanima-
lelor, plantelor si Geologia) . , o data 11/2 , Vacant
Desemnu
Gursid do 00Illoroles

Religiunea si germana, aceesi prograrn& ca si la

Litere si Limba Italian
Cl. VII '
Sciinta Comercial& . . .. . . . . . trei 6 Vacant
Dreptul Comercial treI 4 l/a Vacant

Ninnal in Seaplanes LlEarliox Cars de Batoziod

Limba Latina", trei 4 1/2 G. Hihl

Cl. V1_11
Elen& . tree 4112 I. Colocotide

www.dacoromanica.ro
 46 Ministerul cultelor ci al Instpuctiuner Publice

Zi lele
Clan M T ERIILE gptamand 6re1e Profesoril

Limba francezI ., trei 41/2 "Vacant

Limba german& . . . . . . . . ._ . . . , dou6 3 R. Neimaister
Limba Italian& aceo0' program& ca In cl. VII
din clasa ComerpialA
CL VIII 1 Literatura limber romane qi Retorica. . ., tree 41/2 Florian Aaron
Istoria Filosofiel i Teodicea trel. 41/2 I. 2alomit.
Istoria Natural& (dupa programa clasel VII de
la cursul de Matematica)
Economia Social& ca la cursul de comert cl. VII.

Acosta este programa elaborat& de Poenariu i Costa-Foru, eforii se6lelor in care pe l&ng& me-
toda se Indic& qi materiile detailate ce ail a se propune 3n fie-care clasa.
Intre cursurile speciale notam cursurile de Inginerie civila, divisate in doi anI i cu doi profe-
sori si anume ; D-nul Orescu qi Em. Constantinescu.
In fine In t6mna anulul 1859 se constitue definitiv Facultatea de Drept cu un corp didactic
aparte, distinct de cel al Gimnasiulul i dirigindu-se de un decan ales de profesori.
Cursurile Facult&tel erail divisate In trel anT,-- ear profesoff ar facult&tef gasim In programa
din 1859-60 pe Bosian decanul facultatel i profesor de Dreptul Roman, Costa-Foru profesor de
Dreptul Civil i Vioronu de procedura Dreptulut Civil.
La 1863 Octombre In 8 prin decretul domnesc No. 967 a Printului Alexandru Ion Cuza se ins-
titue la Academia din Bucure0 o qcolcc superiOra de qtiinfe cu scopul de a forma profesor de
sciintl matematice, Fisice ysi Naturale pentru Gimnasie precum si pentru pregatirea studentilor la
specialitatI de aplicatie sciintifice. Acosta este Facultatea de sciinfi, creata sub Ministrul de instruc-
tiune A. Odobescu.
La 1863 Octombre 30 prin decretul domneso 1047 se institue la Academia din Bucurescl o
scold superiord de Litere, cu scop de a forma profesorl Gimnasiali in ramurile limbelor clasice qi
moderne, a LiteratureT i Filosofiel, Istorie qi Geogrfie.
Acosta este Facultatea de Litere, creata sub ministrul de Instrustie,D. Bolintinenu.
In fine la 1864 Juliu In 4 prin decretul doranesc No. 765 se decide ca Facultatile unite din Bucu-
reOT se p6rte numele de Universitatea din Bucure,sci, cu un Rector ales de profesorli tuturor Facul-
t&tilor, avond fie-care Facultate Gate un decal], ales de profesoril respectivl aT Facult&teI. Ast-fel In 1864
se stabilesce in mod definitiv Universitatea din Bucuresci, cu patru ani in urma celei din laqi.

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra InvAamentului Secundar 47

Conclusion. Din expunerea faptelor de mar sus am putut observa, ca in adoua jum6tate a
periodei a II, adica de la 1830-1836_ cu tote evenimentele ce a incercat Cara roman6sca, invatamen-
tul secundar In lim,ba nationala se reorganisaz'a prin regulamentul scolelQr din41831 capatand treptate
ameliorari in curgerea anilor urmatori; ear de la 1859 Incep a se inftinta la Academia din Bucuresti
Facultatea de- Drept, apoi acea de sciinta (1863) si in urma acea de litere (1863), care facultati reunite
formoza in 1864 Universitatea din Bucwresci.
Prin crearea Tjniversitatei se complecteza eel tree ramuri de invetament: primar, secundar si
superior care se conduce si astacli sub legea de la 1864, a carer resultate le vom vedea in a doua
parte a acestui studio.

b) lnuetamentul secundar in Moldova e)

Din causa evenimentelor de la 1821 precum si a dificultatilor politice cu care avea de luptat
Domnul Moldovei pentru stabilirealputerel sale, scolele roman a fost inchise pang la 1828. La 1 Ianuarie
1828 (2), epitropia scolelor compuse din Mitropolitul Veniamin, C. Mavrocordat, Mihail Sturdza
fi Aga G.,Assaky, prin Anaforatia in.dreptata catre Domn, cere sa se statornicesca de o camdata,
in Monastirea Sf. Trei-Erarhi, unde ar fost in tot-d-a-una Kola obt6sc5 o scold normald fi sees
GiAnnazia pans se vainchipui o mar indemanatica zidire pentru Academie (3), cancl apoi ar urma
fa Trei-Erarhi numai scola normal
Domnul Ion Sande Sturdza prin chrisovul de la 28 Martie 1828-aproba propunerea cuprinsa In
Anaforaua epitropier scolelor, ordonand a se lua oath 25,000 id pe an pentru intretinerea sc6lelor
pawl c and aducdndu-se documenturile ctitoricefti ale mQnastirilor se va pow la cab o add ogi/re
fi mai folositOre pentru aceste stole (4).
Ast-fel se incep in Iasi la 1828 luvetaturile secundare in, scola Vasiliand din monasiirea Trei-
Erarhi, dupa cum se vede din cuventul rostit de catre unul din epitropi, visternicul. Mihai Sturdza fa
examenul din 26 Aprilie 1833, cinci ant d_upa intemeerea ei. n Pupa inturnarea in sinul patriei din
indelwngata 3i trista pribegire, cu putinfd a fost epitropiei inveyaturilor publice prim, osdrdica
starwire a intclislui efor, Pr, Sa parintele Mitropolit, a ridica la 1 Genarie 1828 din surpd,-
,,rile sale Gimnasirt si a o indrepta catre scopul dorit (5)."
In scOla Tasiliang erat doue feluri de .cursuri : cursurile scolel normal si cursurile GimnazialB.

(r) Istoricul Invdtitmentulul secundar Yn Moldava se aflit expus to memorial d-lul A. D. Xenopol publicat In serbarea scolara de Is Iao gi
de care am profitat fdrte malt in schitarea acestor date.
(s) Anaforaua din 2828; br-Uricariul III, p. 33 4i serbarea. scolara, Ii.11 1885.
(3) Chrisovul din 28 Martie 1828. Uricariul III p. 3o ; reprodus In Serbarea scolark. Ia1 1885 to apendice No. 7.
6VezI chrisovul din .28 Martie 1828.
(1) ,Acest caveat se afid. tiparit pe o fill liberi Impreuna cu programul examenulul din aces xi. O. se pistrita In Achiva Statulul In raft
VezI Memorial d-luT A. D. Xenopol.

www.dacoromanica.ro
 48 Mlnisterul Cultelor qi al Instruc#unet Pub lice
ti

Dupa cum spune anaforaila: qc6la normald va A pentru invetettUra limbef roma,nefti, cu
gramatica, Caligrafiia,Catehis,Aritmetica 0 cu niscaivaincepatOre invelaturi, care tote set 8e
npetrecd in curs de fiat ant;iar cursul tle Gimnasiu set fie patru an' in care scl se :Inv* cu de
plincItate limba latinesccl, maica timbal nostre; iar in limba romdn6scet sd se invete religia
filosofia, biografia, logics, retorica,poesia, istoria, matematica , moralul, economia pet maxtescd 0
politicescet, istoria naturals 0 archeologia." Profesorii scolei Vasiliane, la Incept erail Pr. C.
FacasereurIon Silvian, Vasile Fabian si G. Seulesou sub prevegherea referendarului G. Assaky; ear
elevil stipendisti toi fii de Negustori si preotil emir in num6r de 12.
Dupa patru luni de la, deschiderea cursurilor, sada Vasiliana se vede amenir4ata de a fi inchise
prin venirea ostilor rusesci la 7 Mal 1828. , Gratie energicilor staruinV arMitropolitului Veniamin,
atat Seminariul Socola cat si scola din Trei-Erarhi n'a fost transformate in Spitale rusesci ; ins& mai
tarcliu stabilindu-se lagarul rusesc, acesta in gradina Seminariului Socola impreuna cu biserica WI
foc de la cuptorele undo se Mem hleba (pinea) si care erati asezate Maga zidurile scOlef (1); din acesta
causa Seminariul ramant Inchis pans la 1834,
Scola Vasiliang, avea a suferi de epidemia ciumei din 1889 din care causa cursurile a fost In-
trerupte pans la finea lui Martie 180, cand se redeschid prin staruinfa lui G. Assaky adaogandu-se
si un curs de legi cu. Hristea Flechtenmacher ca profesor.
La 1831 scOla Vasiliana se inchide din nou din causa holerei ce incepuse In luna Februarie'
din acesta causa, examenul de si se anunase a va avea loc la 1 Iuniii, nu se putu face.
De alts parte hind a prin regulamentul organic se dispunea infiir4aera unlit Colegiil In care
sa se Intro ina 100 scolari din fii orfani sou a- dregatorilor Statului, Eforia scolelor a putut realisa
acesta dorinfa la Inceputul anului scolar 1832. Este de notat rase deosebirea ce se facea intro in-
ternii s6,rmani si internii fii de boar; caci cei Antei purta numele de stipendiA iar eel din urma
de elevi sat. alumni.
In'fine In 1834 (2) se iati mai multe me'suri utile pentru fespandirea instructiunei publice, si
anume : Se redeschide Seminariul Socola, se formoza o societate de medicina si-sciinO, to infiin0z5,
scOla centrals de fete Cu internat conform disposiOilor regulamentului organic.
Fiind-ca, In acel an (1834) un num6r de elevi terminase In scola Vasiliana cursurile iimaniare,
Eforia scdlelora trimes 7 tineri. In streinatate pentru complectarea inv6Vaturilor speciale.
Tata si numele color IntOi bursieri al Statului trimisi:in streinatate :
Teodor Stamati, pentru Matematica si Fisic5,;
Anton Velini, pentru Logic& si Metafizica ;

V Vezi cAlbina Rominits p. 317_, pe anul 1832.

') Veal Memoriul d-lui A. D. Xenopol.

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra InveOmentului secundar 40

Alex. Costinescu, pentru Inginerie ;

C. Zefirescu, pentru Mineralogie ;
Anastasio Fotu, pentru Jurisprudent& si
Leon Filipescu, pentru Agronomie, iar al 7-lea
D. Popovici, pentru Literatura trances& s'a trimes in Franta.
Indestrari Cu sciintele pregdtitore ad/wnate int scolele nostre si adeverite prin examene ce
aft, depus la Viena, cei antes 7 a fost primiti in Universitate urma nd fie-care cwrswrile pentru
care era merit, ear al 7-lea twmozci la Luneville literatwra francesd (1).
Cursurile Gimnaziale din. scOla Vasiliana complectandu-se in vera anului 1834 ; iar pe de alts
parte, pentru a fespunde unel dorinti generalede a se da mijloce scolarilor ce terminase Gimnasiul
si nu puteati merge in streinatate, principele Mihai Sturdza Infiinteza un curs de Vii,veldturi supe-
riors care se si incepe cu anul scolar 1834-35 in scola Vasiliana pang definitiva inaugurare a la,

Academiei, ce se face la 16 Iulie 1835 si careia Eforia scOlelor pentru a perpetua memoria numelui
fundatorului el a impodobit'o cu numele de Academia Michail4nd.
Num6rul elevilor cu care s'a inceput Academia trecea peste suta din care 60 veneat din scOla
Vasiliana, iar restu] de pe la institutele private. Programa cursurilor cu care s'a inceput Academia
nu s'a pastrat ; insa din programa anului 1837-38 (2) putem constata 9a Academia Mihailona se
compunea din clasa 144 si a 2-a Gimaasiald, din clasa 1-iic si a 2-a UmaniOre, din clasa de
Filosofie in care se preda Logica, Metafisica, Estetica; Istoria rationalcl si Matematecele si in fine
din. clasa de Drept in care se propunea i/nalta literatwrd francesci.
Dreptul public si acel privat al diverselor popore (3).
In anul urmator se mai complecteza cursurile prin crearea unei catedre de Geometrie si Arhitectura
In clasele inalte ale Academies pentru A. Costinescu si o alts catedre de Chimie pentru C. Zefirescu.
In 1840 Academia Mihailena era inzestrata, cu Cabinet de instrumente Matematice, Fisice
Chimice, Agronoiwice i cu o publicci bibliotecd dupe cum dovedesce chrisovul domnesc din acel
an, luna Noembre 8. Tot din acel chrisov se mai constata ca invetamentul in Moldova se compunea :
1) din scoli incepd hire zit Capitald fi la tiwutwri; 2) dim, Colegt din Ia0; 3) din Academia cu
trei facultati : Filosofia , Leg' si Teologie, ce este oranduitd a se im/veta la Sem/inariii Venia-
min ; ear pentru cwn,oscintele speciale s'a wrdit : a) ScOla ingi/neriei civile ; b) Scola de ougra-
vitur ; Scola pentru invetcitura fetelor in cunoscinta elementary 0 lin lucrul de myna; d)
(1) G. efssaky. Relatie istoricd. asnpr a scOlelor naionale In Moldova de la a for restatornicire 1828-1838.
(2) Programul anului 1837 38 reprodus In Memeriul d-luI A. D. Xenopol, serbarea colarit din Iasi 1885, p. 150.
(3) Este de notat c. cursurile de Afatematici aplicate propuse de d-nul major N. Singurof precum qi de inaltele matematici ,ci de fisicd propuse
de Stamati, nu figurdza In programa anului 1837-38. Dupd certificatul absolutoriu dat IuI Vasile Popescu (Itilaret), a mai profesat In acel an 0
Flechtenmacher cursul sal de Dreptul natural si civil. Albino romans din 1837 p, 319, maI spune ca Doctorul Cihac a deschis In acel an un
curs de Istoria Naturall.
7

www.dacoromanica.ro
 50 Ministerul Cultelor si al Instructiunei Pub lice

,,Institutul de arte si meftefugwri." Ast-fel se complect64a treptat Invetam6ntul secundar si supe-

rior In Moldova pang. la 1847 prin infiintarea catedrelor de Geometrie analitica si descriptiva pentru,
A. Costinescu, de Agronomie pentru Leon Filipescu (1842), de Mineralogie si Geologie pentru d. Ion
Ghica, care 'sr inaugur64a cursul la -23 Noembre 1843 si '1 continua pang In 1845.
In 1843 N. Docan se insarcinecla a preda in anul al treilea cursul de Dreptur roman si civil; ear
d-nul Mihail Cogalniceanu deschide, la 24 Noembre acelas an, cursul sell de Istoria national& in Aca-
demia Mihail6na, care nu putu sa '1 continue, probabil din causa digresiunilor politico cu care 41
Impestrita cursul, precum si din causa criticelor juste adresate trecutului ; cad iata ce gasim in cu-
ventul de deschidere a cursului seU.
0 aristrocatie ignoranta, sprijinita de POrtct fi Cler, pe de o parte tine In lanturi un popor
de mar mult de doue milione omen, ear pe de alta se face stavila chiar binelui ce unil din Domnii
fanariotf voesc a face; isvarele de inavutire publick se Intrebuint6za numar in folosul unor familii
,privilegiate."
Pe de alta parte se scie ca de la Infiintarea internatului In scola Vasiliana exista o deosebire
Intro fif deboeri, can singuri purtat numele de elevi seu alwm/ni, pe cand internii sarmani erat cuno-
scuti sub numele de stipendisti. Alumna fir de boon locuot. In catul de sus, pe cand stipendistil
locueu catul de jos ; deosebirea intro elevii intern se mentinea pana si In salele de mancare si -chiar
In clasa.
Fil de boeri mancau la masa in tacamuri de faiante, cu servete, garafe cu alp& si pahare de but
pe cand stipendistii se serveat la o masa de lemn ne invelita c in strachini de lut si cu linguri de
lemn, ear ,pa de baut In loc s'a fie servita, in garafe era pastrata In o putina de undo o luati sti-
pendinstif cu o ulcica. Cu tote Incercarile Jul Assaky de a face se dispara acesta deosebire intro ele-
vii acelesi scoli, nu s'a putut introduce marl ameliorari, fiind ca deosebirea de casta era prea Inra-
dacinata In Societatea de pe atunci.
Cu ocasiunea deschiderei Academiei Mihailene nu s'a adus In internatul er de cat fir boerilor, ear
stipendistii, ramasese In internatul, Scolei Vasiliane. Am cps ca deosebirea Intro scolari se mentinea
si In clas si In adever stipendistilor be era reservat ultimeie locuri din fundul bancilor, pe cand fiilor
de boeri li se reservase rangurile intai; cu timpul introducendu-se obiceiul de a nu ocupa Intaile band
de cat scolarii eel mar distinsi, stipendistii care erati si mar silitori au isbutit sa, ocupe in clase loon-
rile alumnilor, pana cand flu de boeri parasind treptat Academia, acesta din urma ajunsese In 1846
oinstitutiunt numaipentru copii sarmani, fii poporului de rand; de aceea Intaea lovitura care s'a dat
Academiei din Iasi In 1847, a fost desfiintarea internatului si apoi suprimarea cursului superior, re-

www.dacoromanica.ro
 Studiii asupra InvECOmentului secundar 51

ducandu-se numerul claselor de la 7 la 4 in care se ingramadise tote materiile ce urpaa s fie propuse
it limbi streine.
D-nul Mihail Cagalnic6nu in raportul set` catra Printul Al. Ion Cuza pentru infiintarea Universi-
tate): din Iasi ne spun ca 'in 1846 0 1847, limp dimantat de progresul scolelor, de ideile nationale
0 liberale, care '0 afeqaser4 focularkal in stole, 0 care prevesteic evenimentele de la 1848;
Dommal Mihail Stwrza, sub media cat scolele n'u respwndeait la afteptclrile sale 0 la trebwinfele
Ord f dr& a se wita la greutdcile trecutulA sub pretext de ale Mbuscit dfili, ail desfiim,tat partea
cea mai actives din aceste stole : bleete-m4ntal superior, qi ce este mai condenvnabil, a isgonit
npanci gi limba nationals dint linvetamentul secundar (1)."
Am veclut a acelas lucru s'a intamplat si in Bucuresci, prin reducerea claselor colegiului din Sf.
Sava, si infiintarea In locul lui a colegiuluil frances.
Anul 1847 a fost anul fatal pentru invelamentul national in ambele terI suroff si cel ce a sub-
scris in Moldova la ciuntirea Academiel este insusi fundatoriul ei, care de la 1816 de cand intrase
In Eforia scolelor manifestase mail calitati pentru regenerarea scolelor nationale._
Ast-fel Academia:din Iasi se vede condemnata nu numai prin desfiintarea cursului superior dar
0 prin isgonirea limbo' nationale din invetamentul secondar.
Acest fapt are o importanta particulars in istoria scolelor nationale; cact el se 16ga cu insusi
istoria t6rei.
In anul ce a precedat evenimentele de la 1848, se scie ca Rusia era a tot puternica si nu vedea
cu ochi buns, desvoltarea ideilor nationale si liberale din ambele tell surori; pe de alts parte, progre-
sele -realisate in scoli si care ail avut mai presus de tote meritul de a destepta sentimentul national,
ingrijea forte mult pe vecinif rasariteni ; de aceea si ciuntirea inveVamentului national impuse de
afara si execs tata de catre insusi reorgardsatorul 8.6t, nu putea decat se satisfaca dorintelor si se
respunda influintelor streine.
Acesta situatiune ne esplica ea Domnul Mihail Sturdza a trebuit sa fie silit de evenimente, pen-
tru a's'i nimici 'intrega opera; cad alt-fel nu putem intelege incercarile sale pentru a repara reul fa-
cut, cum este pentru exemplu introducerea gramaticei romane in Februarie 1848 chiar in cursul su-
superior (2), eel instreinat, prin formarea colegiului frances.
Pe ruinele Academiel se fundeza, un Colega frances in care propunerea materiilor in clasele
extraordinare : 1-ia si a 2-a se facea in linthele streine ca limba francesa, germana si nis6sca, dar
care din fericire nu avu o lunge, durata, cad revolutia din 1848 a schimbat in mod simtitorit starea
lucrurilor din Cara.

(1) Anuarul general al Instructiund publice In lZomania pe 1863-64, de D-nul Alexandrescu UrechiX 1866 p. 278.
(1) cBuletinul Oficial* pe 1848 p. 43.

www.dacoromanica.ro
 52 Ministerial Cultelor si al Instruc#unei Publice

Cu venirea la tronul Moldovei a Printului Gr. Ghica in 1849, scOlele Ince') a capata reorganisarea
nationala.
Regulamentul scOlelor devenind In 1851 lege organic& a Instructiunei publice In Moldova pre-
vede, ca invetatura public& este gratuity 1, cap. 1, ca pxopunerea Invet&turilor publice s& se facia
In limba nationald 7, cap. 1 conform dispositiilor regulamentului organic art. 421, cap. IX, sectia
a 4-a; iar temelia Invetaturilor sa fie literatura Elena si Latina, find ca numai cunoscerea culturei
pop6relor civilisate din vechime 0-t\e pregati cu folos pentru desvoltarea sclintelor. 5, cap 1-ill.
Dupa acelas regulament invotAmentul din Moldova se Imparte in trei ramuri ( 11, cap. 2) si a
nume : 1) iirtvgtautra ,primary; 2) lin,veteitura secuadar 'd si al 3-lea) linmetalwra Pataltet propuse In
4 Facultati : de Drept, de Filosofie, de Teologie si de Medicina
Intro alte bune dispositiuni era si infiintarea internatului cu 120 scolari ( 65), din care 80 fall,
plata, luatio dintre copii bunt si lipsiti de mijlace; ear 40 cu plat'.
Gratie organisatiunei cold not data invet'amentului national, Academia din lasi a putut re-
Incepe cursurile clasei a V -a In 1852 si in 1855 liceul se complecteza cu 7 clase; ear la 1856 incep si
cele antar cursurisuperiOre in localul liceului care se complecteza treptat p'ana in 1860, ca,nd Alexan-
dru lon Cuza Domnulterilor Unite, In urma raportului d-lu Mihail Cogalniceanu (1), decretand infiinta-
rea Universitdtei de Haft cu patru facultati: Filosoficd, Jwridicd, Teologicd, i Medicald, s'a
mutat In palatul un.de functioneza si astadi (afar& de Facultatea de medicina, care din causa lipsei
de local s'a instalat In o casa particular').
Tata cum invetamentul public dupa grele incercari se complectoza in Moldova prin infiintarea Uni-
versitatel din lasi. Prin legea de la 1864, se consfintese tote Incercaxile facute pentru desvoltarea si
Interneierea invetementului national, in ambele teri surori sub imperiul caria se conduc scolele pang,
astacli.

Perioda III. Invetamentul public din a 3-ia period& '111 consideram de la 1860 si pana astazi.
Acosta perioda este plina de fapte mar* pentru istoria nostra nationals, si In adever, in zilele
de 5 si 24 Ianuarie 1860, aspiratiunele seculare a Romanilor 'si ved realisarea dorintelor for in unirea
terilor surori sub Domnul Alexandru Ion I-iq.
Invetamentul national esind triumfatorit din grelele Incercari 's1 asigura stabilitatea in defini-
tive intemeere a Invetamentului superior represintat prin Universitatea de Iasi (1k0) si Universi-
tatea de Bucuresci (1864). De alt& parte instructiunea public& capata o Unitate in ambele tee su-
rori prin legea de la 1864, sub imperiul caria se conduce pan& astagi; de aceea este de cel mai mare

(') Anuarel instructiune. roblice pe 1863-64, p. 278 qi 2$0.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asuiSra Inv6tAmentului secundar 53

interes a cunosce resultatele la care at ajuns scolele din cele trer ramuri de inv6tgment, stabilite prin
legea organic& mai sus citata, pentru a putea Introduce amelioraxile impuse, asacji mai molt de cat
on cand, de progresele sciintei realisate III alte tell cu o cultura, clasia superiors noun.
Situatiunea invqamentulur primar rural si urban a fost tratatg in statistica inVotamentului
public primar pe 1885-86 a d-lor St. Mich'ailescu si V. Palladi, inspectori scolari; ear starea actual-Ai
A instruqiunel din inv6tamentul secundar din Muntenia formOzg objectul pares a 2-a a acestui stu-
diii, in care sunt expuse resultatele la care ail ajuns scOlele secundare de ambe-sexe din Circon-
scriptda I-a.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA A DOUA

STAREA ACTUALA A INSTRUCTIUNE1 PUBLICE DIN SAE SECUNDARE DE AMBE-SEXE

DIN CIRCONSCRIPTIA I-a

Pupa art, 3 din regulaMentul pentru inspectiunea scolelor din 1885, tora este divisad In dou6
circonscriptii : Circonscriptia I-a cuprinde judgele : Meh,edinfi, Gorjili, Valcea, Dolju, Romanati,
Olt, Teleorman, Arge9iit, Auscel, Da* mbovita, Ilfov, Vlar, Prahova, Buz* Ialomita, Braila
i Constainta, in total 17 judge ; ear circonscriptia a II-a cuprinde restul Ord.
Studiile ce presentAm despre starea actual& a instructlimel, din scolele secundare de ambe
sexe, privesq numai scolele din circonscriptia I-a pe care le cunoscem mai bine din -numerOsele
inspectiuni ce am Mout In decurs de doi ani qi- jurnetate.

Pupa legea organia din 1864, instructiunea publicI se imparte In primard,, seowndaret si
superiord (Art. 2).
Instructiunea secundara coprinde : liceele, gimnasiele, seminariele, scolele reale, de bele-arte,
profesionale i scOlele secundare de fete (Art. 4).
Pupa, aceosi lege, invedmentul secundar se organis6z5, In modul urm&toriti :
Art. 93. Se vor institui gradat 0 cat se va putea mai repede Gimnasie 0 licee in urmAtorele
orase qi In num26rul ce aci mai jos se arata, adeca% :
In Bucuresci dotie licee si trei gimnasil ;
In Iasi si Craiova Gate un liceti qi dou6 gimnasil ;
In Botosani, Buzeil, Focsani, Ismail si aerlad cate un licet ;
,,In Ploesci dou6 gimnasii ;
In tote cele alte capitale de judge, cate un gimnasitt"
Art. 94. Liceele vor fi compuse din septe clase. Ginmasiile vor cuprinde patru clase."

www.dacoromanica.ro
 Studiu astpra Inv45,m6ntului secundar 55

Despre scolele secundare de fete art. 184 (lice :, In tote orasele uncle sunt licee Se vor stabili si
, scoll secundare de fete compuse din eine( clase.'
ScOlele reale sunt considerate de legea din 1864 ca nisce scoff de arte si profesiunr (art. 199) ;
ear seminariile sunt impartate in doue grade : Seminariile de gradul 1-iti cu patru clase pe la rese-
dintele episcopilor bparhioti, si Seminariile de gradul al 2-lea la Mitropolia din Iasi si Bucuresci.

Legea Thstructiunel publice din 1864 nu s'a pus in aplicare de cat cu hiceputul anului scolar
1865-66 ; de aceea cred ca, este de cea m&I mare importantal ca Inainte de a ne ocupa de resul-
tatele la care at ajuns scOIele sub imperiul acestei legi, s vedem care era situatiunea instructiunel
publice la finele anului scolar 1864-65 Inainte prin urmare de punerea in aplicare a legei in vigore.
La finea anului scolar 1864-65, instructiunea public& din ambele tern surorr era represintata
prin, scolele coprinse Ii tabloul urmator (1):
Soon_ primare rurale . . . .cu 1.988 Invetatori
._ 1.988 si 61.977 scolari
n prbane de MeV . . 95 n 300 institutors , 16.952
n n " fete . . 70 , 216 inst. si institutore " 6.308 eleve
Soil un total de 2.153 scoli cu 2504 personal didactic " 85,237 baeti si fete
Scoli secu'iidare de baeti . . . 27 on 281 profesori si 3.042 elevi
n n

Soil un total de
fete., . . . 4 73
..
34 profesore n ...__
354 eleve
31 scoli cu 315 profesori si 3.396 elevi si eleve
Instructiunea superior& era represintat& prin 2 universitati cu 36 profesori si 209 studenti.
Fiind-c& studiile ce facem relativ la starea actual& a invetementului secundar nu privesce de
cat sc6lele din circonscriptia I-a este necesar sa vedem care erail localurile scolare In care se dadea
instructiunea secundar& la finea anului 1864-65 in acesta circonscriptie.

CAPITOLUL I
a) Localurile scdleloy secundare de ambe-sexe

Din anuarul general al Instructiunei publice pp anul scolar 1863-64 (2) se constat& c& scolele
secundare din Circonscriptia I-a erat represintate prin
1) 2 Licee din care liceul Sf. Sava avea 8 clase, ear acel din Craiova 6.
2) 2 Gimnasii complecte in Bucuresci : Matei Basarab si Ginulasiul Lazar.
3) 1 5c61a, real& in Braila cu o clask

(1) Ve41 Armand general al Instructiune1 publice In Romania pe 1864-65 -publicat sub directiunea DluI V. A. Ureche.
(') 4nuarul general al Instrucliune1 publide In Rominia pe 1863-64.

www.dacoromanica.ro
 56 Ministerul Cultelor i al InstrucOund Pub lice

4) 4 Seminaril cu 4 clase : 1 In Bucuresci, 1 Iii Buzeil, I_ la Curtea de Arges si 1 la R. Valcea

5) 1 Conservator de musics In Bucuresci si
6) 1 Scol'a de mecclicina, de farmacie si veterinary In Bucuresci.
sea un total de 11 scoff ce functionat la finea anului scolar 1863-64.

La finea anulifi. scolar 1864 -65 scOlele secundare de ambe sexe sunt represintate prin :
1) 3 Licee : 2 In Bucuresci si 1 In Craiova.
2) 2 Gimnasin 1 in Bucuresci cu 4 clase (Gimnasiul Lazar) si 1 in Ploesci cu 2 clase.
3) 1 Stoles reala in Braila cu 2 clase.
4). 4 Seminarif. : 1 In Bucuresci cu 5 clase, 1 In Buzeti, 1 in Curtea de Arges si 1 In R. Valcea
cu cate 4 clase.
5). 1 Institut Macedo-roman In Bucuresci cu 1 class.
6). 2 Scoft centrale de fete cu internat: 1 In Bucuresci si 1 In Craiova.
7). 1 Scold, comerciala In Bucuresci cu 4 clase.
8). 1 &OA, de bele-arte in Bucuresci.
9). 1 Conservator, idem!
10. 1 Sea& de medicines, farmacie si veterinary in Bucuresci.
Seti un total de 17 scoli secundare ce funqionail la finea anulul scolar 1864-65; inainte de
punerea In aplicare a legei din 1864.

Tabeleie statistice alaturate ie arata care erati scolele secundare de ambe sexe, ce funcOonat
la finea anulul scolar 1875-76, adeca : dupes unspre -4ece anl de la aplicarea lege In vigore.
Din aceste tabele se constata ca instruqiunea secundara in Circonscripia I-a In 1875-76, era
represintata prin :
1). 3 Licee : din care 2 In Bucuresci si 1 in Craiova, ca si in anul 1864-65.
2). 6 Gimnasii clasice complecte : 2 In Bucuresci, 1 in Ploescl, 1 In Pitestl, 1 In Buzet si 1 in Giurgiti
3). 2 Ginn-Iasi.' clasice cu 2 clase : 1 In Bucuresci (Cantemir) si 1 In Targu-Vester.
4). 1 Gimnasiti real In Braila.
5). 4 Seminaril : 1 in Bucuresci cu 7 clase, 1 in Buzet, 1 In Curtea de Arges si 1 In R.-Valcea
cu cate 4 clase.
6). 1 Stoles normal& primary Carol I in Bucuresci, neprevecluta in lege.
7). 1 Scola comerciala In Bucuresci:
8). 1 Conservator, idem.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra inv60m8ntuiui secundar 57

9). 1 Sc Ora de bele-arte.

10.) 2 Scoli centrale cu internat : 1 In Bucuresci i 1 in Craiova.
11). 1 Asil Elena DOmin,a, neprev'equt in lege.
12). 1 Scola veterinary in Bucuresci.
Set un total de 24 seoli, care result' din crearea din not a 6 gimnasiI, a scold normale pri-
mare Carol I, si a Asilului Elena Domna; ear institutul Macedo-roman se desffintase si scola de
medicin'a se transformase in Facultate.

La finea anului scolar 1886-87, adeca : dupa doi-spre-qece ant instruct iunea secundara este re-
presintata prin :
1). 4 Licee clasice : 2 In Bucuresci, 1 la Craiova i 1 la Ploesci.
2). 8 Gimnasil clasice : din care 3 in Bucuresci, 1 la Pite0, 1 la Buz'oti, 11a Giurgiii, 1 la Targu-
Vestel i 1 la Alexandria.
3). 5 Gimnasii reale : din care 1 la Braila, 1 la Craiova, 1 la Turnu-Severin, 1 la Slatina, i 1
la Calarai.
4). 4 Seminaril : din care 1 la Bucuresci cu 7 clase, 1 la Buz&I, 1 la Curtea de Arges si 1 la R.
Valcea cu call 4 clase.
5), ScOla normal' primary Carol I In Bucuresci, neprevaclute in lege.
6). 1 Conservator, In Bucuresci.
7). 1 Scola de bele-arte, idem.
8). 2 Scoff centrale de fete cu internat : 1 In Bucuresci i 1 In Craiova.
9). 3 Externate de fete : 21n Bucuresci i 1 in Craiova.
10). 2 Scoff proresionale de fete :1 in Bucuresci i 1 in Ploesci.
11). 1 Asilul Elena Donana" cu 6 clase si o divisionary cu 3 clase, neprevezut In lege i
12). 1 ScOla normal' de institutors in Bucuresci neprefOuta in lege.
De unde result& un total de 33 de Scoli secundare de ambe sexe, afar' de 2 col comerciale
In Bucuresci si alto, in Craiova precum i de cOla Veterinary, care at trecut sub administratiunea
MinisteruluI Domeniilo; Comerciulul, Industriel si al AgricultureI, si care adunate la cele 33 co1I de-
pendente de Ministerul Instructiunel publice ar da un total de 36 Scoli secundare numai in Circon-
scriptia
De la 1875 76 si pan& la 1886 87, adica In interval de 12 aril se mai creeaza 12 qcoli se-
cundare de ambe sexe i anume :
1). 1 Lice. In Ploesci. complect'andu-se clasele gimnasiale in 1880-81 cu clasele cursului su-
perior.
8

www.dacoromanica.ro
 58 Ministerui Culte lor si Instructiunel Pub lice

2), 1 Gimnasii clasic in Alexandria.

3). 4 Gimnasii reale : 1 in Craiova, Infiintat la 1882-83, 1. la Turnu-Severin (1883-84), 1 la
Slatina si 1 la Calarasi, ambele Infiintate in 1884 -85.
4) 3 Externate de fete din care 2 In Bucuresci infiintate in 1881 si 1882 si 1 la Craiova, treat
in 1883-84 (pag. XX din tabelele statistice).
5) 2 Scoli profesionale de fete : 1 in Bucuresci (1877-78) si 1 in Ploesci (1885-86), si
6) 1 ScOla normala de Institutori in Bucuresci Infiintata in 1886-87.
De alta parte numerul scolarilor Inscrisi numai in clasa I de Liceti variand intre 111 si 146 se,
simte necesitatea in 1877-78 a se crea Inca, cite o clasa divisionary la Liceul Sfantul Sava in
Bucuresci si la Liceul Carol I-ill din Craiova ; ear in anul urmator 1878-79 se mai Infiinteza o
clasa I divisionara si la Liceul Matheit Basarab in Bucuresci tot pentru acelas motiv.
Prin crearea divisionarelor, numerul promovatilor pentru clap a II-a se radica la Liceul din
Craiova in 1881--82 la 103 si la Liceul Sf. Sava la 115, din care cause se mai face o divisionary
si pentru clasa II ; insa de asta data numai Liceul din Craiova este mai fericit, find a la Sf. Sava
de si numerul scolarilor Inscrisi In acea 'clasa este mai mare de cat in Craiova, cu tote acestea din
causa lipsei de fonduri camera refusa infiintarea divisionarei a II-a ; abia in 1ft84 se Infiint6za si la
Sf. Sava clasa II=a divisionara care se desfiinteza dupa 2 am _dupa cum se desfiintase si acea din
Craiova.
Numerul elevilor in clasa II de la Liceele : Sf. Sava, Maki Basarab si Carol I din Craiovo;
variecla astac,i iritre 80 si 100, ceea ce reclaim& de urgent& Infiintarea unei divisionare si pentrti
acesta clasa.
Din causa ca, cursul superior a Liceelor se alimenteza cu absolventii gimnasiilor" clasice result&
ca clasa a V-a s fie forte populata ; de la 1877-78 numerul elevilor inscrisi in clasa a V-a de la
Liceul Sf. Sava varieda intro 82 si 117; acesta inprejurare a facut sa se mai itifiinteze o divisionara
si pentru acesta clasa Inca din anul 1886-87
Continuand acest studio, este forte interesant a vedea care mar sunt noile creatiuni facute de
la 1875-76 Incoce-pentru a putea judeca mai bine, progresele realisate in invetamentul secundar.
Gimnasiul Cantemir din Bucuresci pana In tomna anului 1877 functionase numai cu doue
clase ; de la acesta epoca se complectoza in cursul anului scolar 1877-78 cu clasa III si a IV ;
tot asemenea si Gimnasiul clasic din Tergu-vestii 's1 complectoza clasele in 1878-79.
Numerul elevilor Inscrisi in clasa I-a la gimnasiile clasice din Bucuresci si anume-: la Gimnasiul
Lazar, Mihai Bravu si Cantemir, variand intro 80 si 90 scolari chiar din anul 1875 76, se simte
necesitatea de a se crea cate o divisionara si la aceste Gimnasii ; ast-fel constatam din tabelele sta-
tistice pag. VI si VIII, ca in anul 1877-78 se face o divisionara la Gimnasiul Lazar, in 1880--81 o
alta divisional& la Gimnasiul Mihal Bravu si In 1886 87 o divisionara pentru gimnasiul Cantemir.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra In*Amentului secundar 59

Cu inceputul anului scolar 1887 88 s'a mat infiintat Inca un externat secundar de fete In
Ploesci, ceea ce face ea numerul sccilelor secundare de ambe sexe dependente de Ministerul Instruc-
tiunei publice sa sa xidice la 34, la care trebue sa mai notam qi clasele divisionare afara de scOlele
comerciale din Bucuresci si Cralova qi scola Veterinary ce au trecut sub administratiunea Ministerului
Comerciului, Industriei, Domeniilor qi Agriculturei.

Aceste date vorbesc de sine qi a,rata in mod vederat solicitudinea ce a pus guvernul liberal In
Limp de dot -spre-dece ant pentru raspandirea instructiunei secundare in Romania.
Resumand faptele expuse mai sus si comparand numerul scolelor din anii. 1863-64, 1864-65,
1875-76 si 1886-87 vom avea tabloul urmator :
- ,-.4

CLASPLOR DIVISION.
CIINDARE DE PETE
.

BIETERNATE SE-

ELENA DomNA
40

PROFESIONALE

sc6LELoB.
4 RA g 714 A . g
i. 55

TOTALUL

TOTALUL
: i ti g m r4 5A po 2 M N JE
g

ABILITL
.0 6 0 ;a

SCOL!
cz PI E. 41 el ,07, ib
Anul m i'l il "g z
.,
F4 ..1p- w .t.: z .4 2 5
g .4 t2
,;,.
.a
3m g
64
I

5 i 5
..
.- VI
",

E
U
'4
1
i4

(C)0
p..

*2-
" p.,
p
?,
1

1
1863-64 2 2 1 4 1 1 11

1864-65 3 1 1 1 4 1 1 1 1 1 2 --- 17 --
lhipi il an! de la aplioarea lags

1875-76 3 6 2 1 4 1 1 1 1 1 I 2 -- 1 24

Delia 12 ail
1886 87 4 4 7 3 1 5 4 1 1 2* 1 1 1* 2 3 2 1 36 7

1887-88 4 4 1- 7 3 1 5 4 1 1 2* 1 1 1* ---- 2 4 2 1 37 7

Observand datele statistice din acest tabloll precum i faptele expuse mai sus se constata, ca
dispositiile art.'93 din legea de la 1864 nu numai ca s'at realisat mat tote, dar s'a mat f &cut qi alte
not creatiuni, unele neprev'64ute in lege, altele reclamate de sporul populatiunel scolare. Ast-fel avem
o scold normalet primary pentru pregatirea Infotatorilor, o sand normatet pentru Institutori,
Asilul Elena Dolma" si qcolele profesionale de fete ce nu sunt prev'eclute in lege.
Gimnasiile reale considerate prin legea de la 1864 ca scoli profesionale, li sa dat directiunea, ce
alt aceste institutiuni in ale Orr, pentru formarea instructiunel generale cu o mai mare desvoltare a
qtiintelor utilitare.

* Numerile cu stelula indica cit acele scoll sant asta4t sub administraciunea Ministerului Domeniilor, comerciuluT, Industrieloi Agriculturei,

www.dacoromanica.ro
 60 Ministerul Cultelor si al Instruct:hind Publice

In Ploesci In be de doug Gimnasil s'a creat un lice>1 clasic complect, o scol'a prefesionala, si
un externat secundar de fete, institupni ce nu sunt prevklute In lege.
De alts parte din causa sporului populaOunei scolare s'a mai creat Inca 7 clase divisionare Pie
langa liceele i gimnasiile clasice existente. Pe langa institupnile secundare indicate In tabloul de
mar sus, Statul mai subventionOza qi scola pentru InveVatura poporului roman din Bucureqti ce pre-
gatesce Inv*tori pentru scolele satesci.
Astacli nu a mai remas far& scofi secundare de cat capitalele a patru judete qi anume: Caffacal,
Campo -Lung, Targu-Ji4 qi Constanta ; cu tote acestea Ministerul Cultelor qi al Instructiunei Pu-
blice, In proectul normal de buget pe anul 1886-87 presinta un plan general dupa care urmoza
sa, se faca organisarea Inv'Otamentului in viitor si dupa care plan, In fie-care din capitalele judeOlor
se va crea una sat mai multe scoli secundare dupa, trebuint,ele generale si locale.
Iata care va fi num'erul scolelor secundare de baqi i fete din circonscrip0a I, afara de Semi-
narii, and vor fi completamente instalate :

SCOLI DE BAETI SCOLI DE FETE

Lid modal
JUDETELE Licsa clam I clam ll Gitscasii class I I Gland class II
Stoll Externate Scoll
Clasic Real Clasic I Real Clasic Real Clasic Real Clasic
normale secundare profesion.
Real

,
1

1 Argeqiii . . . 1 -- 1
2 Braila . . . . 1 1
3 Buz'og . . . . 1 1
Constanta . .
1 1
5 Damboqa . . 1 -- 1
6 Dolj 1 1 -- 1 1 1
7 Gorj 1 1
8 Ialomia . .

.
i
1 1
9 Inv. 1 2 1 3 2 3
10 MehedinV. . . 1 1
11 Mussel. . . . 1 1
12 Olt 1 1
13 Prahova . . . 1 1 1
14 Roman4i. . . 1
15 Teleorman) . . 1 1
16 Valcea. . . . 1 1
17 Vlwa. . . . 1 1
Total . . 1 3 1 3 3 1 4 7
1 1- 1 7 16
1 3 4 4 11 II ul

Pans in 1886-87 nu exista TAO un plan general de organisarea scOlelor, qi ca proba pot in-
voca budgetele Ministerului Cultelor qi a Instructiunei publice pana la acea epoca, din care se cons-
tata confusiunea ce domnea In AdministraOunea scolara.
Din lipsa unui plan general de organisare, noile creapini depindeati de staruinta on influinta

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Inv6tam8ntului secundar 61

ce b exercita consiliile judetene seu unil membri influents In parlament cu ocasiunea votarei budge-
telor, de aceea nu este de mirare sa se \raga cate un nal Gimnasit In orase cu o populatiune prea
mica, si care aveat mai multa trebuinta de scoli primare bune si complecte de cat de scoli
secundare.
In un cuvent era de ajuns sa se Inscrie In budget o mica suma seu sa 8e acorde de Ministeriil
permisiunea consilielor comunale, pentru ca un nou Gimnasia clasic Bal real sOti un not Externat
secundar de fete sa'si yoga consacrata existenta, cu profesori de cele mai multe on nepregatiti, far&
locale proprii si fara instalatiuni sciintifice.
Pe timpul cand Gimnasiile clasice si reale depindeati exclusiv de comune, situatiunea for era si
mai deplorabila, cad nu numai ca consiliile comunale nu se (=pail de loc de s6rta scolei ce crease,
dar de cele mai multe on '1 punea pedici in mersul ei regulat, Bind ca p. e., cutare membru din
consiliul comunal se certase cu Directorul seu cu unei profesori din care causes sub pretexte mes-
chine le refusa luni Intregi plata salariului pe lunile service.
Intrebe fie-care pe profesorii acestor scolL cand depindeail de comune, si se va convinge, ca
faptele mai sus relatate nu sunt de cat o palida icOna a realitatei ; atunci ne intrebam ce resultate
mai puteau da aceste scoli in asemenea conditiuni, de sigur ca, forte mediocre si este de mirare cu
tote acestea sa se constate, ca unele din ole a mai produs elevi ce alimentat. Liceele clasice ; Ins&
trebue sa marturisim ca acesta se datorea unei selectiuni artificiale puternic fortata, ear nu era
resultatul natural si normal al unel scoli bine organisate.
Din fericire acest foil nu mai exista astacli, Gimnasiile nu mai sunt la discretia si bunul plat a
membrifor consilielor comunale, fiind ca, prin votul Camerelor din 1886 tote Gimnasiile au Unlit pe
conta Statului, care are mijlacele si putinta precum si datoria sa le dea o mai buns organisare, ear
comunele prin acelas vot sunt obligate a OW Ministerului suma anuala de 15,000 lel.

Se face Intrebarea, in urma celor co preced, data localurile actuale a scolelor secundare de ambe
sexe, mai pot corespunde cerintelor sciintei si igienei, cu alto cuvinte, doca sanatatea copiilor nu este
periclitata prin lipsa de spoil"; de aer curat si de lumina a sailor de clasa.
R6spunsul la acesta Intrebare '1 gasim In expunerea de motive a proectului de lege privitor la
cladirile scolare, facuta de Ministerul Cultelor si al Instructiunei publice, la 26 Martie 1886, de undo
resulta ca, cele mai multe din scolele Statultd sent instalate in case private 0 in localwri ne
indestuleitOre.
lnse o easel privates sees pote nice o data corespunde necesitafitor unei scoli. Pentru acesta
se cer localwri suficiente, spatiose si seinatose, pline de lumina si bine aerate.
In deceniile trecute cand monerul scolarilor era mai mic, fi bunul train mai pucim, res-

www.dacoromanica.ro
 62 Ministerul Cultelor qi al Instruqiunel Pub lice

pandit, cand cerinfele ce se adresai iinstructiwn,e1 publice erai mai restr4tse, ine maltwmem
cif um, local scolar ore-care fi nu ne prea ocupam, cleat el era prea umed, prea timtwnecos
prea strfmt. Dorinta de a vedea radicandu-se o scold, fa cea de toleram o situafrone rea de la,
iinceput, 0 care devenea tot mai rea in fie-care di de desvoltare a rerei.
Asta-di nwm,e'rul scolar1ilor s'a imultit 0 cu dansul nume'rul scOlelor de tote treptele.
Avem nevoe Tut nwm,ai- de mai mate localuri, ci de localuri im care se putem isstalc4 sea-
lel in mod cwviincios 0 cimpa ceriatele sciinfei; nu numai localuri pentru inv'etam6ntul pri-
mar 0 secwndar, ci ysi pentru cel superior.
Dupa cum se pate vedea din precedenta expunere de motive, localurile scolare lass forte mult
de dorit.
Pentru a pune qi mai bine In evidenta starea defectuos'a a localurilor scolare existente, sa
luam cate-va exemple.
Localul Gimnasiului Lazar, situat In curtea bisericei SE Gheorghe-noil in Bucuresci, este imagi,
nea fidela a starer deplorabila in care se aft' localurile scolare de ast'acli, pentru aceea am cautat
sa-i reproducem planul, pentru ca fie-care vegendu-1 sa se intrebe data mai este cu putinta a con-
demna copii sa stea In ac6sta vizuina, cad denumirea de scola nu merits, de si Gimnasiul functdo,
nocja acolo de vr'o 20 de any.

Grimnasi uhl ListzAr

Calea Moilor, 32.

,7/.4Vyr A=Vf (
eatcrietu.
de ClasaPdzots
UCeersa 1719' uta.
Ms.,. toe eeas.a.17","
7e/ 7=71:7 /%7',40Z/

aL172011.0.

/ . // 7/ ../7,7 w.ze,.,07,1777G7 g
% /
I So.& .c,
./,

dan.ceZmut a. 7.,
74404.
("rasa. fire 4
-ecitiacre-e
//=7/,=7/14.1Ii7117 4=071 7-7/77
/;=4,/t
: 0
1
%
%111
i /

Mai ant& suntem datori sa notam Ca actualul local a Gimnasiului Lazar, dupa cum se pote
vedea pe planul de mai sus nu este o casa particulara qi se vede ca a primitr anumite modificari
pentru a putea servi de scold.
Tot Gimnasiul se compune din 6 camere pentru clase, 1 camera pentru cancelarie, 1 pentru se-

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Inv8Onaentului secundar 63

cretar, 1 pentru servitor si q camera pentru Cabinetu de Fisica i Ins& unele din salile de clase sunt atat
de strimte ca, abia jumetate din numeral scolarilor ar putea sa, le frequenteze; asa pentru exemplu
clasa a II-a are o suprafaVa, de 76 m. patraV, 293 m. cal, cu 30 band a 1 m. 20 cm. si 96 scolari, ceea
ce face Ca In unele band sunt cate 3 scolari, ear in altele cate 4 elevi, din care cause se gases in im-
posibilitate se fact lucrarile de caligrafie on de desemn.
Clasa I-a divisionara este o adev6rata vizuina, umeda, stfimta, si lipsita de lumina.
In acesta class pe o suprafacia de 27 m. p. si in 96 m. cubici se afla 12 band a 1m. 20 cm. cu 36
scolari; In clasa a IV gasim aprope acelasi luctu, si in adev6r pe o suprafacia de 26 m. p. si 103
m. cubici se afla 12 band a 1 m. 20 cm. cu 33 scolari.
Clasa a III pare a fi cea mai mare; ins6 si aid gasim ca, pe o suprafacia de 53 m. p. si 205 m.
cubici, se afla 20 band a 1 m. 45 cm. cu 56 elevi.
Singura sala mai spaciosa este clasa I-a, care are 94 m. p. cu 365 m. c., 11 band a 3 m. 60 cm. cu
85 elevi.
CunoscOnd dimensiunele fia-carer clase cum si numeral bancilor si al elevilor, se face intrebarea
cum si unde se face Caligrafia si Desemnul ? Deca aceste lucrari se fac acasa, atunci desigur Ca nu
sa atins scopul pentru care aceste materil a fost puse in programa, si in adev6r nici nu se pot face
aiurea, fiind-ca, in clasa este cu neputinta se lucrege cineva din causa strImtorirei salelor si lipsa, de
band suficiente.
Sala unde n trebui sa," fie Cabinetul de Fisica, este far& lumina si unieda ; din acesta causa si
putinele aparate ce mai posed& Gimnasiul s'a deteriorat cu totul, acesta, imprejurare a facut pe pro-
fesorul respectiv s mute putinele colectiuni si aparate In Cancelaria profesorilor, fiind-ca, sala desti-
.nata, pentru' acest stop nu p6te servi la nimic nici chiar de camera, pentru servitor, atat este de
deteriorate si in role conditduni.
Nog Gimnasiul Lazar, care a primit unele modificari in scopul ca sa pota, servi de scold, se afla
In starea cea mai deplorabila, ce se mai zicem de tale alto scoll instalate In case particulare ! Nu
numai ca sable de clas sunt forte strimte,,dar de tale mai multe on nici nu sunt suficiente pentru
numeral claselor si locuinta Directorului; din acesta causa, directdunea scold si cu proprietarul case-
lor at avut recurs a transforma grajdurile in sari de clasa, ast-fel s'a Intemplat cu Gimnasiul Mihai
Bravu din Bucuresci a Cada clasa di.visionara se afla si astacji in un grajd, iar clasa I In un Sopron.
Cine a vizitat Seminariul central din Bucuresci, s'a putut convinge de ruinele ce 1 adapostbste
si este de temut ca sa nu se darame din o 4i In alts, cad s'ar periclita via0 a o mulVme de scolari.
Externatele secundare de fete din Bucuresci se gasesc aprope in acelsi condiOuni.
Inspectand anal trecut externatul secundar de fete No. 2 am gasit in clasa a 3-a 14 fete stand
unele In piciore altele pe ferestre find ca, in band numai era posibil se capete vr'un roc; atat era
de mica sala. In ambele externate secundare de fete din Bucuresci salile de clas sunt atat de mid

www.dacoromanica.ro
 64 Ministerul Cultelor qi al instrucOunei Publics

c& este peste putint& se mai functioneze In casele unde sunt instalate si pentru care se pl&teste o
chirie respectabil5,.
Scala Central& de fete din Bucuresci nu este mai fericita din punctul de vedere al localului In
care se afia, fiind c& nu corespunde cerintilor ce trebue s5, le Indeplinesc& o vc6la pedagogics.
De alta parte cu top ne amintim de ruinele ce pana acum doi am adapostet liceele clasice din
Bucuresci : Sf. Sava si Mater Basarab si In care se perdea sanatatea copiilor doritori de a se instrui.
In judge, afar& de putine exceptiuni laudabile, localurile scolelor secundare nu cedoza Intru ni-
mic celor din capital& fiind-ca o mare parte din ele sunt instalate in case particulare de cele mai
multe on forte red Intretinute.
Din cele expuse pan& aid reese un fapt nedagaduit : arc .Romanescei este cm total lipsitet
de localuri fcolare bu'ne, care se satisfaca igienei si cerintetor sciintei:de astacli.

Conclusiunea la care am ajuns studiind localurile scolare secundare este de cea mar mare gra-
vitate pentru a merita sa ne atraga seri6sa atentiune.
Scim cu totil ca tera nostra a avut a Indura multe si grele nevoi In decursul seculilpr pan& cand
esind triumfatore a ajuns asi asigure independenta si pate se mai avem a suferi de certele ce ban-
tue vecinii nostri ; de aceea cu totil avem o sacra datorie ca in timpurile de pace prin care trecem
se punem tote, silintele, pentru a asigura, prin activitatea nostra, desvoltarea statului roman ; orr,
una din conditiunile care formoza temelia unui Stat si'l pune pe calea progresului in manifestarea
tutulor activitatilor omenesti, este de sigur sc6la ; prin urmare scola In prima linie merita se ne
atraga seriosa atentiune, pentru ar asigura existenta, Inzestrand'o cu localuri bune si instalatiunl
sciintifice necesare.
Avem numer6se exemple In istoria evolutiunei poporelor, call sa ne demonstreze ca numai prin
scoll bine organisate, diferite State at realisat progrese vrednice de amirat. Si deca n'asi cita de cat
exemplul Prusiei, ar fi Inca de ajuns pentru a arata, c5, numai gratie scOlelor sale numerOse, bine or-
ganisate, respandite in tote unghiurile Verei, Prusia a ajuns se reconstituosca unitatea Germaniei.
Romania, atat ca Stat tanar cat si prin positiunea geografic& ce ocupa,, are datoria asta' 41 mar
mult de cat on and, luand exemplul Statelor civilisate, sa se ocupe serios de organisarea, scOlelor
sale; prin urmare datoriea for cu localuri bune, instalatiuni sciintifice sufioiente, programe cores-
puncletore, scopului ce urmaresc si in fine cu un corp didactic bine pregatit se impune de sine.
Sacrificiile ce n'em impune pentru imbunat'atirea scOlelor vor fi in tot de-a-una minime fats de
inmiitele foliose ce vor resulta din instructiunea tineritulul roman.

www.dacoromanica.ro
 Studio asupra frivetamtntului secundar 65

In fata acestei stars de lucruri, actualul Ministru al Cultelor si al Instructiunei publice Inca din
1886 a avut curajul sa expuna consiliului de Ministri si Camerilor starea ruinatore a edificiilor sco-
lare 3n tote goliciunea sa, cerand fondurile necesare pentru reconstruirea lor.
-Gratia persistentei sale, d-nulii D. Sturdza fu mai fericit de cat predecesoril se' la Departamen-
tul scolelor, fiind ca guvernul Intr'un gand cu Camerae liberale, convinsi de necesitatea unor bune
locale scolare, au probat prin votul din Martie 1886, interesul ce'l porta pentru desvoltarea instruc-
tiunei In regatul Romaniel, acordand sums. de 22 milione pentru constructiunile scolare secundare,
Universitati, Musee si Institute le de Culture superiora.

Consecinte acestui vot, liceele St Sava si Mateiti Basarab- sunt astacy in localurile for propxii,
avend fie-care sarf, de clase spatiose, bine aerate, pline de lumina, preveclute cu cate un labora tort
de Chimie si Fisica cu amfiteatru, cu colectiuni de Sciinte Naturale, Biblioteca, sal! speciale pentru
Caligrafie si Desemn si o sal& de Gimnastica cu tote aparatele necesare complecte.

Liceut Sf. Sava. s'a instalat in localul ce era ocupat mai Inainte de Spitalul de Copii, dup5,
ce a suferit transformari radicale, ast-felit ca mai tote didurile spitalului au fost schimbate din causa
dispositiunilor reclamate de noua instalatiune scolara,
Liceul Sf. Sava, se compune astacji din trey corpuri de constructiuni, si anume: 1) Scola cuprin-
clInd si Administratia, 2) locuinta Directorului 0 al 3-lea) Hala de Gimnastica.

1) Sc6la se compune din doue caturi.

Catul de jos are o. intrare principal& si dou6 laterale. Intrarea principal& conduce In un antreu
principal in stanga caria se afla cancelaria Directorului ce comunica cu Secretarul si o aka Sala de
de asteptarei ear In drepta antreului se afla Cancelaria profesorilor.
Intraxile laterale conduc in coridOre ce comunica cu clasele In num& de patru si anurne : clasa
IV,, V, VI qi a VU, avend fie-care o suprafacia de la 65-70 metri patrati.
In aripa stanga a edificiului se afla Amfiteatru pentru 80 elevi cu anexele sale, compuse din
salile pentru colectiunele de Fisica, Laboratorul de Chimie si colectiunele de Sciinti Naturale.
Pe aripa drepta se afla o sa15, de clas si o camera pentru supraveghetor.
De desuptul Wei de clas se afla 3 eamere de servitors si de desuptul camerel supraveghetorului
sunt doue aresturi.
9

www.dacoromanica.ro
 68 Ministerul Cultelor qi al fnstructiuneY. Public

Catul de sus se compune din patru sail dc clas avend fie-care o suprafacia de 65-70 m. p.7 o
sal& de desemn cu o suprafacia de 90 m. p. yi sala de Biblioteca care astacy este Intrebuintata ca
sala de clas pentru clasa a V divisionara, 2 camere de depou In fundul ariper stangi si o camera de
supraveghetor In fundul aripei drepte,
2) Locuir4a, Directorulul separata de edificiul ScOlei se compune din doue caturi cu 5 earner
de stapan, o bucatarie, o camara qi o camera de servitoil.
3) In Curtea Scolei se ail& Hala de gimnastica i comoclit4ile elevilor.
Dupa un an qi jum6tate de practica s'a putut ccnstata ca edificiul reconstituit satisface pe de-,
plin cerirqelor unul Liceu externat cum este acel de la Sf. Sava.

Lieeul Sf. Sava,

LEGEND A.
I. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8 qi 9. Locuinta director.
1o. Antreu principal.
2I. Cancelaria Profesorilor.
12. Cancelaria Directorulu1.
13. Sala de Weptare.
14. Deport pentru hdr11.
15. Secretar.
18. Corid6re.
lo. Amfiteatru.
zo. 21. Cabinetu de Fisk&
22. Deport.
23. Laboratoru de Chimie.
24. Odaia de lucru a profesoruiul de Sciinte
Naturale.
25. Colectiun1 de Sciinte Naturale.
26. Supraveghetor.
29. Hala de Gimnastica.
3o. Privdtile Elevilor.

Scara om.002 = x Metru

Catul de Jos

www.dacoromanica.ro
 Studiti asupra InvaOmentuluI secundar 67

Liceul Mathei Basarab3 situat In Lame s'a instalat in casele cumparate de la D-lu D. Aug.
Laurian, cjidite de batranul Laurian pentru soda si pe care Ministeriul lea compledat prin forma-
rea ones aript
Astacji Liceul se compune din 3 corpuri de construqiuni: Scala, locuinta Directorului, si Portaru.

Scam Construe iunea principal& form6c,a scola qu dou6 caturi, in care sunt instalate: Admi-
nistra0a, Clasele, ,Amfiteatru cu anexele sale, Biblioteca, Sala de Desemn si Hala de gimnastica.
Im catul de jos se afla Cancelaria profesorilor, a1 Directorului si a Secretarulut, ce sunt separate
de s'alile de clas. Clasele In_nume'r de 3 au fie-care o suprafacia de la 60-70 m. p&traV.
In facia scolei la dr6pta antreului principal se afla Amfiteatru cu anexele sale, compuse din 2
sali pentru Cabinetul de Fisica si o camera pentru Laboratul de Chimie. Amfiteatru admirabil instalat
are o suprafacia de 132 metri patraV.

Liceul Sf. Sava

LEGENDA

14
P I. 2. 3. 4 si 5. Locuinta Directortgui
-1455
ii 6. Sala de. Desemn
CLX
8
7, Clasa I Divisionari,

11110111 111111111
8. Class a EL
10
1111111111 1110101 9. Claim' I-a
--15.11C 10.75 -15.80
4-----
CL.Xolv. CL8.71C
io. 1o. x i. Coridare.
'1 6 8
i 12. Biblioteca, ast841 clasa a V Divisio-
narA.
13. Clasa II-a.
14. 14. Depol
15. Supraveghetorirt.
16. PrivAtile profesorilor.
17. Scam.

.Scara2 0.m002 z Metru

Catul de Sus

www.dacoromanica.ro
 68 Ministerial Cline lor si al Instructiunel Pub lice

In fundul Liceulut se afla locuin0 servitorilor alaturea de Hala de Gimnastia.

Catul de sus cuprind 5 salt de clas avend fie-eare ate o suprafacia ce variacla Intro 70 i 85
metri patratt.
Deasupra Amfiteatrulut se afla Sala de Desemn cu o suprafacia de 132 m. p, un deposit pentru
modelurt i o sala, de colectiiunt pentru Sc. Naturale cu o suprafacra de 80 m. p. Biblioteca se afla In
fundul cladirel de asupra iocuintel servitorilor.
In sub sol se afla mat multe Incaperi pentru deposite, bucatarie I altele. Privatele elevilor sunt
4ecjate In fundul curet de recre4iune.

Licetal !lintel& 13asa.ra,b

LEGENDA.

I. Locuin0. Directorului.
2. 2. Colectiunea de Fisicti..
3. Laboratorul de Chimitt.
4. Amfiteatru.
5. Cancelaria Profesorilor.
6. Cancelaria Directorulul.
7. Secretariatul.
8. 8. 8. Clase.
9. 9. Vestierfil.
so. Antred pentru curtea diu stinga.
ir. I I. I I. Locuinta servitorilor.
12. Hala de Gimnastictt.
13. Corid6re dind in curtea de re-
creatil.
16. Curtea de Recreatif.
14. Privittile pentru elev1.
15. Casa Portarulul.

1111111.1111 15

Scarabm.002=I Metru

Catul de Jos

www.dacoromanica.ro
 Studiii asapra Invetamentului secundar 69

-Loclzinta Directorului separata de corpul constructiunei scolare, este situata langa strada si se
compune din 5 camere de strapan, 1 camera, o bucatariQ yi o camera pentru servitore.
Locuinta portarului se compune din o camera si o sala de intrare in incinta Liceului.
Dupa cum se 'Dote vedea din observarea planurilor aci reproduse ambele licee din Bucuresci
sunt astadi bind instalate in localurile lox proprii, inzestrate cu colectiuni sciintifice model, ce nu se
gasesc in nici unul din Liceele Germaniei on a Frantiei. Trebue ca cine-va se visiteze aceste colec-
tiuni pentru a se convinge de frumuseta si bogatia lor.
In Botosani si Berlad localul liceelor s'a terminat din vara anulu,i 1886, insa tot ceea ce pri-
vesce materialul didactic sciintific, cum sunt Laboratorul de chimie si fisica, colectiunile de Sciinte
Natural% etc. lipsQsc in ambele scoli.
In fine s'a mai construit si un al 5-lea Met in Braila, a carui plan Itiz reproducem aici, pentru
a se putea vedea in fine dispositiunea claselor, a amfiteatrului si a salilor de Biblioted, si, desemn.

TAceul Maiteiti. 13a,sarab

LEGENDA

1. r. LI. i. Clase.
2. Biblioteca.
3. 3. Goridare.
4. Sala de Desemn.
$. Colectiun1 de Sell* Naturale.

Scara 0'1%002=1 Metru

Catul de Sus

www.dacoromanica.ro
 70 Ministerul Cultelor si al Instructiunel Publice

Lieeul din Braila,

--

,. , ,, \
12.30.

\\77` .111.1X
i -270 )
\= .7,, .c.,, %, .,'
.;4.--.1 400 3.50 350 k; MMUS/
As, ,,,IIMIIL
od

720
sSo 6.10 .4.-
Siouta. Q-irecto-r.
a tz.c
.\
.

kltemmosmtsmsm \NS

1
11

6.75

tp
O
4LS.\\\11-6M I
k, 4lareP de Qom.
s
I_. _ 10.30 _
1
:1 CeceoD. 1 I I
1
I 11
1
.
Mt
I

%. - 1

,. *%\
larroMillilliki
,W MIMINW.
I
,M201
III
3
i

III
1

i I [Hill- II

10.90 -0e ihtz. cry I 10.00

I
\ -,.
Cfa.cyo-a.,
1 Craoi-a- ff
: !I
e i ; ante/aria 1

3.10 ik , 3.20 _ k
a.10
N
I

.
1

1130
,.'w.i....tosok

Scara om.00s=x Metru

Catul de Jos

www.dacoromanica.ro
 Studiti asupra inve'tgm6litului seCundat 71

r_Aceul din 131rAila,

"WxV .

3.52a
.>`W. . 11
ta.

All
\ Ns.n..N \NV,.,\ \ \ MEN \ .\

. x
'.., ,---.3.50 t, Ill 200 ..,`,
el 1 ,1

I riW.. 14 3" I .. 1
1,1
I
'''.
.1k...1

4
?:4 il
'Z

Ik\ I

\ 4[
....) ,
.

sei
_5.40 ,..., ,
...
.\\
.4 _.
r.
vi i
p, N
3'3e
Ii
,
N
I N
r") II 1
I
\s o X
II 1
v, \ ii.......: . v--\ \. 4. ,
3 Cecuida- TIE &N
\ tl% I
\
C:11

44
\N ercro.6-0i-E Br
0
'::1 k

_ -
1

z00 ,. _.....3.00 10.30ci 00 _

4 k ..
cl S
N I
k \ . MIK
Ni
,
t kJ ...
...v....

-
111111111 .

..
k

.,Ils
0 .f. 1: d o r ti-
ll -...,.... ,.
17.251

,..x 1 10111111111 k
N
10.80 .-- --) _ 10.80

Scara oth.005.1 Metrtt

Catul de Sus

www.dacoromanica.ro
 72 Ministerul Cultelor qi al Instructiunel Pub lice

Jntregul edifichl se compune din doue caturi din parter si catul

In parter sou in catul de jos se afla clasa I, II si IIi, Amfiteatru cu anexele sale, sala de de
semn, cancelaria profesorilor 0 in aripa drepta locuinta Directorului si a servitorilor.
In momentul cand se vor complecta instalatiunile soiintificer anexele amfiteatrului abia vor
putea servi pentru laboratoriul de chimie si fisica ; ear pentru colectiunile de Sciinti Naturals vor
trebui alto camere de care nu s'a tinut soma la facerea edificiului.
Acelesi defecte le presinta si Liceele din Botosani si Braila.
In catul de sus se afla Biblioteca, ce servesce ca sala de onore pentru ceremoniile scolare, si
salile claselor IV, V, VI, VII 9i VIII.
In fundul aripei stangi 6 earners mici sunt destinate pentru pedagogy 0 alto 2 camere pentru
servitors.
In aripa drOpta se afla locuinta Directorului.
Salele de clase sunt destul de spatiose, bine aerate si pline de lumina ; Insa intreg edificiul lass
de dorit din punctul de vedere al constructiunei care nu este solids, si In adever dee& cineva ar
face o sguduitura prin saltare la una din camerile din fata catului 1-iti va avea ocasiunea se cons-
tate clatinarea paretilor si a sobelor ; ast-fel ea in salile destinate pentru clasa a V si a V/ precum
si In Biblioteca trebue sa morga cineva cu mare atentiune pentru a evita vr'un accident.
Ministerul a constatat deja aceste defects de constructiune si ar fi de dorit sa se oblige antre-
prenorul se repare defectele existente, cad alt-fel este imposibil sa se tin'a clas mai cu soma In sa-
bele din catul 141

In urma votului camerilor din Martie 1886, Ministerul Cultelor si al Instructiunei pu 'blice a instituit
un birou tecnic care s se ocupe serios cu studiul i faterea planurilor scolelor ce sunt a se face.
Din studiile numerose ce s'a facut de biroul tecnic, publicam aci planul gimnasiilor din Buzeil
si Tecucit precum si a liceului din Galati, ca ast-fel sa, se p6ta vedea mai bine dispositiunea salilor
ce vor servi de clase si pentru colectiunile sciintifice.
Gimaasi/al din Buaic se compune din 4 cpnstructiuni separate, si anume : A) Gimnasiul, B)
Hala de gimnastica, C) Casa servitorilor si D) Casa directorului, situate In jurul unei curti centrale
seu curte de studit
A) Gimnasiul formand constructiunea principal& se compune din dou6 caturi : catul de jos si
catul de sus.
Catul de jos cuprinde In fat& intrarea principals, camera Secretarului, Archiva, cancelaria Di-
rectorului, Cancelaria profesorilor si Biblioteca.
Directorul comunica de o parte cu Cancelaria profesorilor, ear de alta parte cu Secretarul
si Archiva.

www.dacoromanica.ro
 Sopron Dom de
ntrtzLeme 1?eevisite

6 14,....
u,.. ...
'.:: -711:'Z'
' \IV'qt.,
,,,,.4:. .1
..
.m.,. oat... ........ s.
l'n ":
....., . . . 1...-
Oft . .....*. 1
6:: .
t%t,.... ;;;'01 vb.A-1 awe..
.....
t" l%t
.. :.. ;..r Nele.MA,4 ....
%% . , ....
":::-
+.7
4
eA't
. . f a 11. 4 ...SI
6 a. .

Curt de Stu cli u

Aichiva

J X L
S ecretar Jntrare Forfar

(72-73).
GIMNASTUL DIN BUZEU
Scara om.003=--I Metru

www.dacoromanica.ro
 Studio asupra InveOmentulut socundar 73

Pe partile laterale a constructiunei principale formand aripa dr6pta si stang5, s'a dispus salile
pentru 4 clase avend fie-care o suprafata de 70 m. p. si putand Incapea cate 50-60 elevi.
Catul de sus se compunea din urmetorele incaperl :
In facia cladirei si d'asupra intrarel din catul de jos se afla amfiteatru pentru cursurile de sciinti
naturals, fisica si chimie. In stanga amfiteatrului se afla laboratoriul de chimie (E F , ear In drepta
1111 cabinetul de fisica (G H).
In aripa stanga gasim sala de desemn (A B), ear pe aripa drepta se afla sala pentru colectiunile
sciintifice (C) si sala de music& (D).

CaSa Directorului (D) cu o curte a parte este separata de tote constructiunile si se compune
din 2 caturi coprinclend 4 octal de stapan, sofragerie, bucatarie, odae pentru servitor!, cam'ari si pivnita.
Casa servitorilor ocupand unghiul stang din curtea .gimnasiului se compune In catul de jos din
2 camere si o bucatarie, ear in catul de sus din 3 camere destinate pentru supraveghiatoriti.
In fine hala de gimnastica se afla In fundul curtei de studiii.
Un gang ocupand tots circonferinta curtei de studit servesce de comunicatiune dintr'un local
In altul, el se va putea intrebuinta pentru tecreatiunea elevilor in timp de ploe.
De si terenul prin forma sa presinta marl dificultati, cu tote acestea in urma studiilor acute s'a
reusit sa se dea Gimnasiului din Buze't o aranjare metodica.
Costul acestui gimnasit dup.& devis se ridica la suma de 177,290 lei 06 ban!.

Ginvnaska din Tecucia. Dupa cum se pote vedea din tabloul anexat aici, gimnasiul din Te-
cuciti are forma unul patrat a cam! laturi sunt ocupate de 4 construe iuni in jurul unei curti con-
trale sae curte de studil
Cladirea gimnasiului fiind situata la o distant& de 18 metri de linia strade!, s'a putut conserva
dinaintea facade! principale o curte de onore, care mai tarcjiii va permits a da o intindere mai mare
corpului de administratiune.
Constructiunea din facia, cu o intrare principal& si altele de serviciti, tontine t6te localurile de
administratiune precum sunt director, secretar, profesor, portarl etc. dispuse cat se p6te mai apr6pe
de intrare.
Cabinetul directorului comunica de o parte cu camera secretarului si de cea- l'alta cu scara lo-
cuintei sale, care ocupa tot etagiul 1-it din facia.
Partile laterale formand, aripele : drepta si stanga sunt reservate pentru studiu, ast-fel ca de o
parte se afla cele patru clase, era de cea lalta biblioteca, salile de desemn ysi sala de musica.
Fie-care aripa are la extermitatea sa ale o camera pentru un supraveghietor.
10

www.dacoromanica.ro
 74 Ministerul Cultelor si al Instructiunet Pub lice

Constructiunea din fund este reservata pentru amfitetru si serviciile sale anexate, adeca : labo-
ratoriul de chimie, colectiunile de fisica, si Istoria nationals.

Laboratoriul de chimie a fost proectat In fundul edificiului pentru a evita ca emanatiunea ga-
zelor reu mirositOre se nu se Mspandesca in cele alte parti ale cladirel.
Un gang ocupand tote circomferinta curer de studit servesce de comunicatie dintr'un local in
altul, el va putea fi Intrebuintat si pentru recreatiunea elevilor In Limp de ploie.
T6te clasele sunt situate la etagiul de jos; ear privatele elevilor s'ai dispus sa fie instalate in
fundul curer cat se p6te mar departate de cele lake constructiuni.
In cas tend circumstantele vor permite o Imukire a incaperilor, acesta se va putea face pe
lungindu-se cele dou'6 aripi din drepta si din sta.nga pentru a mai avea Inca 4 clase; tot astfel si le
calurile administratiunei se pot mari fiind-ca, este suficient teren in fata scblei, atunci gimnasiul va
putea fi transformat fare nice o schimbare a constructiunilor existente in liceu externat.
Suma destinata pentru constructiunea acestui gininasiii a fost de 160,000 lei nor; ear divisul
actual se urea, la suma de lei nor 150,483, bani 96; ast-fel ca mar ra'mane Inca o suma de 9,571
pentru cheltuell neprevMute.
Dispositiunea salilor si a serviciului mar sus expusa, s'a putut face cu multa usuratate fiind-ca
atat Intinderea cat sl forma terenulti o permiteat.
Figura al\aturat'a d& o ideie exacta de dispositiunea camerilor imnasiului din Tecuciti si care
cuprinde urmatOrele servicit :
A. Administratiunea coprinde :
1) Cabinetul directorului,
2) Cabinetul secretarului si arhiva,
3) Cancelaria profesorilor care va fi tot-o-data, si sala de consilit
B. Scola se compune din,:
1) 4 clase putand tontine fie-care cate 60 scolari pe o suprafata de 70 m. p.
2) 2 sale de desemn pentru 70 scnlari a 2 m. p, de elev.
3) Sala de music& de o suprafacia de 70 m. p. cel putin.

www.dacoromanica.ro
 '
'
,
I IL
1
1
I
1
1 I Ill 111 1 III 1 I 1 II, I, 111 II I 1 I 1 ,
J
II I 1
J
1 i
1
I I 1
pipmemousion
11111 1 11 low lin
1
mimommommemplimilmollommommemomplli
11 iii ommillmiii 1 II
ill
1
- I 1 [ I. 11.1..111,[[1.fir1,[[1,1 L .
RH mmmmmimmmmmmommiiiumitmililmmmmmmmom
11110
1
.
..
.

..tt 11 wll
i ,
3.
4
--- --mal---- -- 00'01 ''
- -lor at -. - ---
(.(f 11111 Lt tflr

www.dacoromanica.ro
11=1
tonimmolonammit.
A
1:
4!
P.
ww. EtTP
.44
!! !:
II
4 gommenowntworet;.-I'f:CaVitii
00'01
._.. - O"8L
VI
oll=7147. -00L,91 - 7001p1.14--
r17"'
-
III 1111
0
11110111111101111
[
4:11

I I ft IliiiIlIII I 1 I I
11,[
I { I [ [
1
illimmostoilvIl 1111111 I 1111 11111ioni 1111 11111011111111 11 II 111111111 MA I um oil 1111 111111 111111111111111i I boom mil
'111 I I 111 1.1 I 1,111L1 I 1 1111 11.0 11,1 I,
 Studiu asupra Invetamentului secundar 75

rJeseaset tee
.tr.owserFatiim
..fortsie

MI11111111

ask.,
-376 9.57 4.0

Planul Catului de Sus

4) Un amfiteatru pentru 80 person a 1 m. p. fie-care.

5) Dependintele amfiteatrulur destinate colectiunilor de sciinte naturale, cabinetului de fisica si
laboratoriului de chimie, vend fie-care said, o suprafacia de 50 m. p.
C. Biblioteca.
1) Sala de biblioteca cu o suprafacia, de 65 m. p.

www.dacoromanica.ro
 76 Ministerul Cultelor si al Instruqiunel Pub lice

D. Loma,* le personatului :
1) Locuinta directorulul compusa din 4 set 5 camere de stapan, una de servitor, o buc'atarie, o
Camara si o pivniVa.
2) 2 tamers de locuinta pentru supraveghetorli de ordine.
3) Locuinta portarulul compusa din o camera de locuinta si o sala pentru intrarea si esirea
din scoala.
Private.
In corpul cladirer vor fi private hecesare pentru unele locuintr si una pentru profesort Privatele
elevilor vor fi departate de corpul cladirei la o departare eel putin de 25 m. Ele vor fi legate cu cla-
direa principals prin o sosea cu petris si beton.

Liceul externat din Galati. Liceul din Galati se compune din sese partI de constructiuni dupa
cum se p6te vedea pe plansa alaturata, si anume :
A) Corpul principal al edificiului.
B) Locuinta directorulul.
C) Locuinta pedelaul si a servitorilor.
D) 2 hale de gimnastica
E) Porta de trecere cu locuinta portarulul
A) Corpul principal, coprinciend administr4ia si scola, grupate imprejurul curter centrale soil de
studiii, se afia situat la o distant& de 20 m. de la linia stradei; are 3 intrarl principale, din care una
la mijlocul cladireI pentru administratiune si doue la pavilionele din drOpta si din stanga pentru cele
doue sectiunI scolare.
Administratiunea ocupand o parte a catului de jos confine : o sala de primire pentru public, 1
camera pentru director, 1 pentru secretar si arhiva, 1 pentru proresori si 4 alai de locuinta pentru
pedagogi; cele din urma sunt situate Ming& intrarile elevilor.
Scela divisata In dou6 sectiunl, ave'nd fie-care sectiune curtea el specials, este distribuita, intfun
etagiA de jos si unul de sus, accesibil prin tree scarf de piatra, din care dou6 situate langa intrarile
elevilor si una la vestibulul dinaintea amfiteatrulut
Catul de jos confine 4 clase si amfiteatru cu accesoriile sale, precum: o sala pentru colectiunea
sciintelor Naturale si un cabinet de preparag o sal& pentru aparatele de Fisica, si un cabinet de
preparatif si In fine unlaboratorit de chimie.

www.dacoromanica.ro
 LICEVL DIN GALATI.
SCARA or 0.073 pt MTN,

anfifea..444,2

:( 9.iso .4. ,_L4.40_

IScAin44 91saara et, i : az, "t4'
.
.
a ::alrer=41

inuffillIN11111111111110
.1111

CVRT1 FkECRII.,TIVNIC maw. CVFVE DE (NOV z CVNTE Da RECIV1 /OWN( rusriLy MANI.

,
-v.
1_1 y .11. am. Le 21.82 L.

:I

loc.? w 7* DuEcTQ,ivLvu

006. Sf,nie

(76-77)

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra Inv6tamentului secundar 77

III J J I

S.1.1.91Z.kz cd,, ;! ai4CioWa%

11111. 11111

aaa.

Ceaaosv

4.
.3".

SaCoeo is
St:a ..414 CSeo

I it run r ........

Plauul Catulul de Sus

Catul de sus confine de asemenea 4 lase, 2 sail spatiose pentru desemn cu depoul seu, o sala
i un cabinet de musica si o sal'a si un cabinet pentru Biblioteca.
LAnga cele doue scarf din faVa se afla Cate o camera de locuinta pentru un pedagog.
B) Locuiotta directortavit, formhnd o cladire-separata in done caturi, in co4u1 din dr6pta te-

www.dacoromanica.ro
 78 Ministerul Cultelor si al Instructiunel Pub lice

renului, se afla situata cu fatada principals pe linia stradel cu o intrare s ciala si a curte de econo-
mat, si se compune din 5 odai de -stapan, o bucatarie, o odaie de servitor si pivnita.
C) Locuinta pedelului si a servitorilor formand de asemenea o cladire separata in coltul stang
al terenului, este situata cu fatada pe linia stradei si coprinde o camera si o bucatarie pentru pedel
:

si 3 camere de locuinta pentru servitors.

D) Cate o Bala de gimnastica, pentru fie-care sectiune scolara, situata In curtile sectdunilo res-
pective, compunendu-se din o sada de gimnastica, un depot. de aparate si un depot de lemne. In
drepta si In stanga fie -cares tale, se afla 4 privati si pisoarele necesare petru elevi.
E) P6rta de trecere pentru to ce vor intra si esi din scola, cu locuinta portarului compuse din
2 cameri.
In privinta fatadelor noilor constructiuni ce prmoza a se facer ele sunt proectate in stilul eel
mar simplu, evitand tot ce s'ar putea deforfna si strica de influinta temperiilor, precum sunt ten-
cueli colorate, ornamente de teracota etc. Fatadele vor presenta numar tencueli netede si caramida
aparenta.

Delia in urma, color expuse aruncam o privire asupra planului tip a localurilor scolare de ast0:11
represintate prin G-imnaziul Lazar, si dead, studiam si planurile 'scolare a G-imnasielor ce urrneda sa
se construiasca si din care i'am figurat aici de cat numai planurile Gimnasiulur din Buzeu si Tecucit
ni se umple inima, de bucurie de sorta mar fericita ce vor avea copii_ nostri iri Scoff cu localuri mar
bune de cat ruinele de astadi.
Facend aceiasi comparatiune intro Liceul din Braila si acel co_ se va construi in Galati, vom,
onstata incontestabil o superioritate in dispositdunea pieselor la Liceul din urma, fara ca se mar fim
nevoit(1 a face nor tonstructiuni pentru salele destinate colectiunilA sciintifice, tact s'a prevezut de
la inceput tote necesitatile unei scan bine organisate ; Insa acosta nu se putea face de un singur om,
de un singur architect al ministerului care abia pOte se indeplinosca lucrarile curente de repargiuni
etc., ac6sta explica necesitatea Infiintkei biroului tecnic, care este chemat se studieze in liniste con-
structiunile scolare numerOse ce urmeda a face.
Este un an si jum6tate de cand Camerile au adordat prin votul for suma necesara cladirilor
scolare secundare si Universitare si trod ca in urma studiilor acute vom putea avea fericirea se ye-
dem In primavera viitore inceperea noilor constructiuni cum sunt yamtnasiile, liceele si Universitatea
de Iassy a caria planuri sunt deja terminate.
Ori-ce Intarcliere pe langa ca nu mai are nici ratiune, dar va fi in tot-d-a-una in dauna progre-
sului s1 a sanatatel copiilor.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Iriv6Omentulul secundar 79

Asteptara de alt parte cu un viu interes construirea celor trei institute din Bucuxesci cum sunt:
Institutul de Mimic, Institutul de Fisiologie i Institutul de Anatornie, afar& de Musee ; fiind ea
Invetamentul superior surer& din causa lipsei de locale, si ar fi o perdere zadarnica a cheltuelilor
efectuate pentru frumosele instalatiuni seiintifice facute In cei doui ant din urma cum este labora-
toriul de Fisiologie si Chimie al Facultatel de sci 3, care risca a se perde din causa localurilor
unde se pastroza.
Ori-ce Intardiere a noilor constructiuni pe Mg& ca nu mai are nici o ratiune, dar va fi In tot-
d'a-una in dauna progresului si a sanatatei copiilor.
Se nu perdem din vedere de alta parte, ca localurile scOlelor primare urbane, si mai cu deose-
bire a scOlelor rurale, reclama imediat solicitudinea guvernului, tar in rata degenerarei populatiunelor
rurale, nu ne mai este ertat a suferi ca fit SAtenilor in pretinsa scOla, care nici local pentru animale
n'ar putea servi, sa'si poll& si ceea ce mai aveat, adeca ; s'anatatea.
Voim a deprinde populatiunea rural& cu o mai 'bung igiena, se nu uitam scola satenului, care
trebue set serve de model si se'l deprinda a'si face si el o casa de locuinta mai bung si mai igienica
de cat cea de astacli.
Necesitatea crearei localurilor scolare in sate este prea simtita si suntem convinsi ca actualul
ministru de Culte si Instructiune public& nu va Intargia a presinta Camerilor un proiect de lege ce-
rand fondurile necesare.
Dupa cum am putut vedea instructiunea public& merits seriosa atentiune si solicitudine din
partea guvernului si a representatritnei Nationale, si pentru ca lucrarile sa fie conduse la un bun
sfar0 era necesar de un plan de organisare si de fonduri necesare, fondurile le avem caci represen-
tatiunea Nationala a inteles rolul instructinnel in Stat ; de aceea nu ne ramane de cat se scim a le
utilisa in mod inteligent asigurand grin studil seriose efectuarea cladirilor scolare pentru Inve'ta-
mentul secundar si superior, cad dupa cum. am spur avem multe de racut si pentru InVetamentul
primar urban si rural.

b) Populatianea gi promovarile elevilor din scOlele seculIdare de ambe-sexe din circon-

scriptia I-a.
Tabelele statistice alaturate ne arata care era populatiunea scolara si promovarile pe clase si
aril din licee, gimnasil clasice, gimnasii reale, seminarii, scoli normale pentru Inv6tatori si institutorl,
scolele centrale de fete, externatele secundare, scOlele profesionale si Asilul Elena Domna, de la 1875
7610 papa In 1886 87 inclusiv. Din aceste tabele se pote vedea cu usurinta, care sunt progresele
realisate in parte de fie-care sail& si de fie-care las& Incepend numai de la anul scolar 18475-76,

www.dacoromanica.ro
 80 Ministerul Cultelor si al Instructiund Pub lice

fiind-ca pang la acea epoca ne-a fost aprope imposibil de a putea reconstitui tablourile statistice din
causa ca la multe scoli nu se pastrat matricolele in regula.
Deca luam din aceste tabele numal totalul elevilor inscrisi, a celor ce s'ati pr'esentat la examen,
a celor promovati precum si a xepetentilor si deca comparam resultatele obtinute din dna in cinci
ani vom avea tabloul urmator :

1) In annul scolar 1875-76 (pag. II) observa'm ca

Present[
ElevT inscriO la examen PromovacT Repetenti

In 3 Licee se aflat . . . 1262 1145 676 .469

5 Gimnasii clasice n . 719 630 338 292
, 1 Ginanasit real Braila n . 111 88 69 19
4 Seminarii n . 1701 1647 1280 367
, Scola normala Carol I .,, . 93 81 81
Set un total de 3886 3591 2444 1147 baeti, de uncle
resulta ca num6rul promovatilor era de 2444 sail de 68.06% din numerul elevilor ce s'ail presentat
la examen la finea anului scolar.

Pentru scOlele de fete din acelasi an obtinem resultatele urm'atbre :

Presentate
Eieve inscrise la examen Promovate Repetente

In 2 scoli centrale 190 181 178 3

, Asilul Elena Domna . . . 84 82 76 8
Set un total de 274 263 254 11.

Promovarile in scolele de fete sunt de 96.58%.

Observandu-se, mai de aprOpe tabelele statistice se constata ea, in scOlele cu internate cum
sunt scOlele centrale, sc6la normala si seminariile, promovarile sunt superiore celor-alte scoff si a-
cesta se explica prin faptul ea, in internate nu se primescil in majoritatea casurilor de cat elita SCQ-
larilor ; ear 1,0 de alta parte elevii set elevele din internate find supraveghiati mai de aprope V
intrebuintoza mai bine timpul pentru studiile sari6se, de cat scolaril externi.

www.dacoromanica.ro
 Studio asupra Inv4amentului secundar 81

2) In 1879-80, (Tab. st. pag. III, VII, XI ysi XIII) adeca : dup& 5 ani avem urmatorul tablot
ElevI tuscriqI la ElevI present! la
inceputul anulul examenul din Inuit,: PromovatI Repetenp

In 4 Licee se afla . . . 1462 1299 796 503

, 7 Gimnasii clasice .. . ..n 840 713 412 301
n 1 Gimnasii real din Braila . n 105 85 53 32
, 4 Seminarii , n 1198 1068 866 202
,, 1 Sc Ola, normal& Carol I . . n . . 94 91 91
soil un total de 17 scoli de baeti cu -o populatiune de 3699 3256 2218 1038
de unde results ca numerul promovatilor era de 2218 soil 68.12% din 3256 present! la examene.
In 2 Scoli centrale de fete se afla . 279 265 253 12
, 1 Scola profesionala . . . . -, . n . . 129 -101 51 50
, 1 Scola normal& cu 6 clase din Asil . , . . 87 86 73 14
seti un total de 4 scoli de fete cu o populatiune de 495 452 377 76
de unde se constata ca num6rul promovatilor este de 377 set 83.40/0 din 452 presente la examene
Promovarile in scolele de fete incep a descresce qi acesta se esplica imediat d6ca se Observa
ca numai In scola profesionall fara internat la finele anului scolar a r6mas 50 repetente din 101
presente la examen.

3) In 1884-85, (Tab. st. pag. V, IX, XI i XV) adeca : dupa alt! 5 ani, populatiunea scolara era
Impartita In modul urmator : ElevI InscriI la
inceputul anulul Present1 la examen PromovaV RepetentI

In 4 Licee se afla . . 1849 1537 660 877

, 7 Gimnasii clasice . 1 . n . 1249 1118 516 602
n 5 n reale.. . . , n . . 314 215 113 142
n 4 Se,minaril n 478 451 359 92
" 1 &Ol& normalaCarol I . n . . 107 98 98
seil un total de 21 scoli de baeti cu o populatiune de 3997 3459 1746 1713
Luand a parte Liceele, Gimnasiile clasice i reale avem 3412 2910 1289 1621 de
-uncle result& ca, num6rul repetentilor era mai mare de cat num6rul promovatilor, care abia se ridica
la cifra de 1289 set 44.30% din 2910 presenti la examen.
Acosta scadere In nunakul promovatilor provine din urmatorea imprejurare : pan& la inceputul
anului scolar 1884-85 se cerea until elev pentru ca se fie promovat In clasa imediat superior& se
obtina la fie-care obiect in parte nota 4 care equivalOza cu mediocre; Ministeriul Instruqiunel publice
prin o circular& publicata in luna Octombre 1884, previne pe tote Direptiunile acestor scoli a la
finele anului scolar, promovarile nu se vor mai face ca In trecut.
Pentru ca un elev se fie promovat trebuia dupa noua circular& ministerialk se obtina la fie-
11

www.dacoromanica.ro
 82 Ministerul Cultelor qi al Instruqiunei publics

care materie nota 6 ; acesta dispositiune tindea la ridicarea nivelului studielor din invetamentul se-
cundar precum si la egalisarea condiVunilor de promovate a elevilor din scolele mai sus citate cu
acelea ce e2dstat si se gracticat de mult timp in Seminaril ?i scolele Norma le primare.
Pentru moment nu facem de cat se Inregistram causa, care a produs descrasterea numerului
promovatilor la finele anului scolar 1884-85, reservendu-ne dreptul- a trata cestiunea mai de
aprope, In momentul cand ne vom ocupa de promovarile scolare a parte.
Disposititmea ministerial& luat& in tomna anului 1884 de a nu se promova de cat aces elevi,
ce vor avea nota 6 la fie-care materie, nu era o suprindere pentru mine ; atat elevil cat si profesoril
eras preveniti la timp; insa ded, resultatele la finele anului scolar at fost forte slabe, fiind-ca flume-
rul repetentilor 1ntrecea pe cel al promovatilor, acesta nu insemna alt-ceva, de cat ca se constata un
feu existent.

Populatiunea in scolele de fete (pag. XVIII si XIX) in 1884-85 era distribuita in modul ur-
mator: .......
Presente
Eleve Inscrise la examen Promovate Repetente
2 cu internat si
In 5 scoli de fete se afla.. 639 596 478 118
3 externate . .
. 1 ScOla profesionala n . 181 148 79 69
0 Asilul Elena Domna " . 249 240 202 46
set un total de . . 1069 984 759 233 de
unde result& c& elevele promovate at fost in num& de 759 set 77.13/, din 984 presente la examen;
proportiunea promovatelor in 1884-85 este mai mica cu 19.45% de cat In 1879-80 si acesta
din causa, ca la Externatul secundar de fete din Bucuresci No. 2 precum si la scola profesionala,
elevele at fost mai puffin aplicate la studit si la lucru. Causa acestei stari de lucruri n'o putem gasi
de cat In defectuosa recrutare a corpului didactic, care pang mai deunagi nu era compus de cat din
suplinitOre absolvente a scolelor centrale si a Externatelor secundare.

4) In 1885-86, (pag. XXVI si XXVII) populaOunea scolara se distribuia In modul urmator :

Present"
Elevl Inseris1 la examen Promovati Repetenti

In 4 Licee se afla . . 1686 1502 965 537

7 Gimnasii clasice . . 1176 1046 629 417
, 5 Gimnasii reale ,, . 363 320 195 125
, 4 Seminaril " . . 375 369 383 36
1 ScOla normal& Carol I . . 100 92 92 set un total de
21 Scoli cu o popul4iune de . 3700 3329 2214 1115 .
de unde result& ca, numerul promovatilor a fost de 2214 set 66.21/o din 3329 presenti la examen.

www.dacoromanica.ro
 Studid asupra Inv60m8ntulu1 secundar 83

In sc6lele de fete populatiunea scolar& se compunea :

Presente
Eleve Inscrise la examen Promovate Repetente
seal centrale qi
In n 5 Sco li de fete se afla . . 675 632 541 91
3 externate
1 Sc 61& profesionala , . . . . 122 115 71 44
, Asilul Elena DOmna, scola normal& cu 6 clase 189 184 146 38
n n scola normal& division. 68 65 64 1
Self un total de 7 scoli cu o populatiune de 1054 996 822 174 de
unde se constat'a, c5, proportiunea promovarilor a fost de 82.53/0, prin urmare superior& promo-
varei scolarilor.

5) In fine, in 1886-87, (pag. XXX qi XXXI) populatiunea scolar& se distribuia in urmatorul mod
Presents
ElevI InscrisT la examen PromovatI Repetent%

In 4 Licee cu divisionarele for se afla . 1677 1481 1103 378

8 Gimnasil clasice . . . . . 1315 1178 676 502
, 5 Gimnasil reale , . 401 337 223 114
, 4 Seminaril . 344 341 297 44
2 Sco li normale: 1 primar. i 1 de instit. 115 113 95 18
Sell 23 scoli de MeV cu o populatiune de 3852 2394 3450
1056 de unde re-
sult&, c& numerul promovatilor a fost in proportiune de 69.39/0 soil de 2394 din 3450 ce s'a pre-
sentat la examen, ceea ce dovedeOe o crescere de 3.18 /a in promovArile anului 1886-87, asupra
promovarilor din anul precedent.

In sc6lele de fete populatiunea scolar& in anul 1886-87, (pag. XXX i XXXI) a fost :
Presente
Eleve Inscrise la examen Promovate Repetente
In 2 Scoli centrale si 3 exter. secundare 775 713 513 200
, 2 Scoli profesionale 189 136 79 57
Asilul Elena Domna i divisionary 325 316 264 52
Set 8 scoli de fete cu o populatiune de 1289 1165 856 309 de unde re- t
sulta, c num6rul promovatilor a fost In proportiune de 73.47% seii 856 din 1156 ce s'a presenta
la examen ; prin urmare o descrescere de 9.6% in proportiunea promovarilor anului precedent din
causl, a in Externatele secundare i scolile profesionale, elevele fiind externe nu sunt supraveghiate
de aprope.
Observand mai de aprope populatiunea scolar& numai din Gimnasii qi Licee qi comparand re-
sultatele anului scolar 1886-87 cu cele ale anului 1875-76 vom avea urmatorul tablot :

www.dacoromanica.ro
 84 Ministerul Cultelor si al InstrucOunel Publice

Inscrisl Pr. la examen Promovati Repetenti

In 1886-87 populatiunea scolara era de . 3393 2996 2002 994 ear
1875 -76 e " " . 2092 1863 1083 980
Sou un spor pentru 1886 -87 de , . . . 1301 1133 919 14
Populatdunea scolara crescend cu 1301 In timp de 12 ani justifica pe deplin necesitatea imultirei
scOlelor si dotarea for cu localuri mai bune si cu un material didactic suficieiit pentru a asigura tine-
ritului roman o instructiune solid&.
Facend o comparatiune identica si pentru populatiunea scolara din Seminarii vom avea urma-
torul resultat : InscrisT Presents la exam. PromovatI Repetenti
In 1875-76 num. elev. In Sem. se comp. din . 1701 1647 1280 si 367; ear
1886-87 , se reduce la . 344 7/ 341 71 297 77si 44
De unde resulta o scadere de . . . 1357 1306 983 323 pentru
anul scolar 1886 -87.
Scaderea populatiunei scolare in Seminarii result'a din faptul, ca Inca de la 1880 Ministeriul
Cultelor si al Instructiunei Publice In acord cu Episbopil eparhioti, a ordonat a nu se mai primi In
Seminarii elevi extern, ce erail gasduiti pe la case cu reputatiune indoelnica si care le compromitea
Intrega educatiune pentru scopul ce se pregatet ; de aci a urmat, c5, In fie-care an nume'rul exter-
nilor diminuand, se micsora si populatiunea scolara si ar fi de dorit ca sa se interdica In mod defi-
nitiv primirea externilor in Seminariile pe unde se mai afla, cum este pentru exemplu casul Semina-
rului din Ramnicu-Valcea unde se mai primesc Inca elevi extern.
Faptele expuse pana aici relativ la populatiunea si promovarile elevilor din scolele secundare
de ambe sexe pe anii 1875-76, 1879-80, 1884-85, 1885-86 si 1886-87 pot fi resumate in
tabloul urmator :
POPULAFIUNEA pz PROMOvABILE P AIN1
SCOLELE

SECUNDARE DUPA
6'
u'
1875-70
,-----,,..-=,..
4 ri
..., os '-'-',
1)
>
o0 A
,-..--,
o
,,,, r, 4)
*r-,,
1870-80 ,..---"---,
14
1554-55
8 In-
r... -6
cj 4 r,.. 0
..,.- w. 004)8
-1:-.'
g
6 3 w 6 ,.. 8
1555-SO
v.,
g 'r.-
0 A4
1586-S7
a 13 d
--0-
-I' W 5g-1 lir '
,..9
71i .-.
GRAD I SEX
.
7,5
u)
'"'
M
a10
011) U X
to 0
0
0
.
so ..?
00 ta 20p...0
Tu.
UV ,....,
cy, El
0
o
8 41 :<-,
a. 4.)
_ wIr3
c.,
to
I-.
5 ),
0. 2 ol
uo.4 Wto
4.1
o
0
0
L 6
p. ,
2-
73
..7;
t. 07 4.) .
...u,..6,eu
1.4
-..-:
0
8
o
8 -01
a.
0
0
-,T).
5),
4r
G
TV
03

o 0. gi
0
oth) El 0
0
2
'+::-

0.
0 ku
d

A' 1.9 <5. 2-. cd (2-, c4 0 -4 .3 ,:, 40 '-. 4 a ., a ii .: 4' .5. - d 4 Ill a A. '4a
., E I 2L, 41 a

Licee. 3 1262 1145 676 1462 1299 796 4 1849 1537 66o 4 1686 1502 965 4 1677 1481 1103
Gimnasi! clasice . 5 719 63o 338 840 713 412 7 7 1249 1118 516 7 1176 1046 629 8 1315 1178 676
Gimnasil reale. 1 III 88 69 I 105 85 53 5 314 215 113 5 363 320 195 5 401 337 223
Total . g 2092 1863 1083 58.13 12 2407 2097 1261 60.27 16 34122870 1289 44.91 M3225 2868 1789 66.21 17 3393 2996 2002 67.80

- --
Seminarii 4 1701 1647 1280 4 1198 1068 866 4 478 451 359 4 375 369 333 4 344 337 297
Sc6le 'normale. . 1 93 81 81 1 94 91 91 I 107 98 98 I too 92 92 1 115 113 95
,
Total . . 7 1 7 9 4 1 7 2 81361 71292 1159 957 5 585 549 457 7 475 461 425 5 459 450 392
Tot. gen. al bletilor TI 3886 3591 2444 68.06 17 3699 3256 2218 68.12 21 3997 3459 1746 50.4 H3700 3329 2204 66.21 703852 3450 2394 69.39

Externate secundare
Sc6la profesionald .
Ast
ll
.
- -- -- .--
Scoll cent. cu intela 2 190 181 178

. l {Sc. norm, cu 6 cl. i

qi dinsionara e
--..a.
84 82 76

Totalul fetelor . 3 274 263 25496.5

Totalul Bitetilor . 14 3886 3591 2444
Totalul fetelor . 3 274 263 254
17 3699 3256 2218
4 495 452 377
--
----
2 279 265 253

I 129 lox
1

-
87 86

4 495 452 377 83.40

21 3997 3459 1746
81069 984 759
---

21 3700 3329 2204

8 1054 996 822
51
73
2 244 239 222
3 395 357 256
I 181 148

71069
23 3852 3450 2394
812891165 856
79
I 249 240 202
2 181 178 169
3 494 454 372
I 122 115
1 257 249.210
71

984 75977.13 81054 996 822 82.53 822891165 85673.47

2 18o 177 165
3 595 536 348
2 189 136 79
1
-
325 316 264
-
Totalul general . 17 4 1 6 03854 2698 70.00121 4194 3708 2595 69.98129 5066 4443 2505 56.3: 29 47544325 302669.73 H5141 4615 3250 70.64
I

www.dacoromanica.ro
 Studiii asupra Inve'Omentului secundar 85

Dup.& cum se pOte vedea din acest tablou, populatiunea scolara a mers crescanda in sc6lele
secundare de ambe-sexe, pana in 1884-85 in care an num6rul elevilor si a elevelor s'a ridicat la
cifra de 5066.
In 1885-86 _populatiunea scolara scade la 4754, Insa promovarile din acest an sunt superiore
anului precedent cu 531 scolari.
Este necesar se vedem care este causa descrescerei populatiunei scolare in 1884-85 si cres-
cerea numerului promovatilor.
Pana la inceputul anului 1885-86 se primeat in clasa 1 G-imnasiala si de Liceil precum si in
tote cele-alte scoli secundare elevil absolventi a scolelor primare, fara, al mai supune la un examen
asupra materiilor ce invetase, de aid a resultat ca mai bine de jumetate din elevii clasei nefiind
bine pregatiti in scOlele primare, remaneil repetenti la finele anului scolar.
Pentru a proba ca faptele ce afirmam sunt exacte, este de ajuns sa observam populatiunea sco-
lara din clasa I-a liceala si divisionara, ei in tabelele statistice alaturate (p. IV) pe anii 1883-84 si
1884-85, din gimnasiele clasice (p. VIII) si din gimnasiele reale (p. X.
In adever in anul scolar 1883-84 populatiunea clasei I-a si a divisionarei sale di n cele 4 licee
7 gimnasii clasice si 5 gimnasil reale se compunea precum urmecla:

Elevi inscri0 Pr. la examen PromovatI Repetentl

In 1883-84 gasim : 1404 1116 581 535

Ear In 1884-85 gasim : 1476 1170 450 750
De undo result& ca in 1883-84din 1404; elevi Inscrisi in clasa I-a si divisionara ei, numai 581,
soil 41.38 0/0 s'a promovat, fiind ca numOrul 535, ce represinta, repetentil numai de la examene tre-
bue marit cu 288 numerul elevilor ce in decursul anului a parasit clasa neputandu-se Linea in cu-
rent cu materiile din causa preparatiunel inferiors ce a capatat in scolele primare.
Pentru anul 1884 85 resultatele sunt cu 10.890/0 mai inferiore. de cat in anul precedent si
in adever din 1476 elevi inscrisi la inceputul anului scolar, numai 450 sell 30.49/, se promoveza.
Numerul 750 ce represinta, repetentil numai de la examene trebue marit si aici cu 306, care este nu-
merul elevilor, e n'a mai fost in stare sa urmeze clasa si care s'a retras in timpul anului.
Cifrele de mai sus sunt argumente puternice pentru a demonstra ca dispositiunea luata de Mi-
nisterul Cultelor si al Instructiunei Publice era forte intemeota,-pentru ca cu inceputul anului scolar
1885-86 se nu se mai primosca in clasa I-a de cat acei elevi, care prin respunsurile for din Arit-
metica, Lectura si Gramatica vor proba ca posed cunoscintele claselor primare si ea prin urmare
sunt In stare se urmeze cursurile clasei gimnasiele.
Dispositiunea acesta se impunea MiniStrulul din mar multe puncte de vedere :
1) 0 mare parte din membrii corpului didactic recunoscend Ca elevir scOlelor primare sunt

www.dacoromanica.ro
86 Ministerul Cultelor si al Instruc-O.unei Publice

forte feu pregatiV reclamad ca sa se faca un mic examen la 1 Septembre pentru a nu .,se primi in
clasa I-a gimnasiala tote mediocritatile din scolele primare.
2) Alineatul 2 de art. 115 din legea instructiund, prevede clar, ca un profesor nu pole fi
sarcinat CIA ma' mult de 50 qcolari ; insa prin primirea elevilor in clasa I-a gimnasiala fara nice
un examen, resulta ca numerul for van intro 100 si 112, ceea ce era atat in contra legei cat si in
dauna bunei higiene.
Acesta mesura a fost criticata ca find nelegala, dupe art. 121 din lege, fara sa se tina soma
de art. 115 ca un profesor nu 'Dote fi insarcinat cu mai mult de 50 Scolari.
Se va dice ca in acel cas Ministerul, dupe lege, trebuia sa infiinteze erase divisionare; insa cut'
sa se Incredinteze clasele divisionare?
Articolul 115 presupune GA ar exista un personal didactic suficient si atunci s'ar putea whoa ;
insa cand Ministerul scolelor are astadi 140 de profesori suplinitori mime in Circonscriptia I-a
mai putea el, fara a periclita mersul studiilor, se infiinteze clase divisionare noue pe langa cele
deja existence?
S'a sustinut ca elevii premianti din scolele primare eraii refusati la examenul pentru clasa I-a
gimnasiala, acesta este forte adeverat si proboza ca studiile facute erat forte inferiore si deca s'a
premiat ast-fel de elev.' cu atat mai reti pentru acea scola si profesorif se.
Insa in, acbst cas, Ore mai bine era a rasa ca reul sa se perpefue, fiind ca era conform legei de
cat sa se is mesuri pentru al impedica?
Se va dice ca, ultima dispositime era de preferit cu conditiunea a silegea sa se fi modificat,
apoi, a cut este vina deca legea nu se modifica si de tOta lumea este de acord ca ea nu mai cores-
punde cerintelor de astadi?
Usor este a reclama aplicarea legei, insa greil ar fi atunci; caci s'ar desfiinta multe institutiuni
ce nu sunt prevedute in lege dar care sunt de mare utilitate, ast-fel sunt scolele normale primare
pentru formarea Inv'etatorilor satesti, scOla de Institutor' pentru formarea membrilor corpuluf didac-
tic din invetamentul primar urban, Asilul Elena Domna si chiar Gimnasiile reale cum sunt astacy
organisate.
Acestea fapte sunt motive puternice pentru a arata ca o reforma a legei instructiunel este Tie-
cesara, ear nu sa se critice unele dispositduni care n'ai1 alt stop de cat- se asigure mersul regulat a
scolelor si ridicarea nivelului studiilor secundare.

Sa vedem care a fost resultatele dispositiunei ministeriale din 1885-86 si care s'a aplicat in
tree ant consecutive?

www.dacoromanica.ro
 Studiti asupra Inv6t,Am8ntului secundar 87

Tabloul urraatorit ne arata resultatul examenului elevilor din scolele primare pentru a fi admisl
in clasa I-a gimnasiala.
(-4 -CT al A 13 r,
De numerul elevilor # elevelor absolvenfi al cursului primar ce fag inscris fientru a fi adm4I
in clasa I-a secundarli pe anif scolarI 1885186 fi 1886/87
1885-86 1886-87
I 11 3I 3E1,
NUMIREA SCOALET C/2.-
E
1

c)
-PZ 4 R.

z a "CI
4 U)
dt P`14

I Scala Normal& Carol t Bucuresci 103 34 69 109 20 89

2 Liceul Sf. Sava idem . . . . 128 8o 48 114 68 46
3 n Mather Basarab idem . 143 78 65 102 53 49
4 n Carol I-iti Craiova 86 6o 26 102 75 27
5 n Sf. Apostoli Petru sf Pavel Ploesci . . 69 65 4 8o 7o I0
6 Gimnasiul clasic Lazar din Bucuresci . 95 35 6o 120 40 8o
7 n n Mih. Bravu . . . 65 44 21 45 43 2
8 n Cantemir v . 48 48 63 14 49
9 n n din Pitesti 70 35 35 59 5o 9
10 n n Buzeu. . . 63 44 19 64 47 17
II n n " Giurgid 55 46 9 43 43
12 n n n Targu-Vetef . . or
46 36 10 49 35 14
*
13 n -n , Alexandria. 32 31 I

14 n real Calarasi " 17 16 I 27 24 3

15 n Craiova
72 77
21 16 5 17 15 2
i6 v ..,) Severin 21 19 2 31 26 5
17 v. v Slatina 18 13 5 i6 16
18 v v , Braila 78 37 41 73 53 20
19 8 erainariul Central din Bucuresci 56 18 38 57 20 37
20 v gr. I-iti , Argesiii 20 II 9 24 13 II
21 v v , R.-Valcea 52 13 39 55 II 44
22 v v ,, Buzau. . . , . . 29 15 14 31 12 19
Total . . 1283 763 520 1313 779 534
23 Scala Central& de fete din Bucuresci . . . 95 26 69 98 14 84
24 , Craiova . . .. .
77 77 77
23 8 15 34 14 20
25 Externatul Secundar de fete No. 1 Bucuresci 64 64 65 43 22
26 n n ,, 2, 7) 2 n 75 69 6 6& 42 24
27 n
din Craiova .
n v 1 . 45 33 12 36 27 9
28 Scala profesionala de fete din Bucuresci . . 81 29 52 62 39 23
29 n n 71 22 .72
Ploesef . . 26 26
30 Asilul Elena Domna ,. 55 5' 4 6o 53 7
Total . 438 28o 158 447 258 189
Totalul baetilor . 1283 763 529 1313 779 534
fetelor . 438 28o 158 447 258 189
Totalul general . . 1721 1043 678 1760 1037 723
Observand de aprope acest tablot se vede ca in 1885-86 numarul elevilor si a elevelor respinse
de la examenul din Septembre a fost de 678; ear in 1886-87 acest numer s'a ridicat pan& la 723
din 1760 fusel-isi pentru a trace examenul de admitere In clasa I din invetamentul secundar.
N'a functiolat.

www.dacoromanica.ro
 88 Ministerul Cultelor si al Instructiunel Publice

De alta parte la finele anului 1885-86 populatiunea scolara din clasa I si divisiona,ra ei in 4
licee, 7 gimnasii clasice, 5 gimnasil reale se compunea din
1178 elevi inscrisi, 1017 presenti la examen, 495 promovati ci 523 repetenti,
ear 1886-87, 1284 ), i079 71
, 612 , ,, 467
de unde resulta, GA pentru ultimul an resultatele au fost reale) si in adever din 1079 elevi ce s'ati
presentat la examen mar bine de jumetate, adica : 612 sunt promovati in clasa II-a, ceea ce nu
s'ar fi intemplat don, s'ar fi admis in clasa toti scolaril reu.pregatiti in scolele primare.
Studiind cu atentiune datele statistice alaturate (p. XII, XIV, si XVIII), se constata, ca In Seminaril
si scolele centrale de fete, sooli cu internat si undo eieviiclaser I-a au fost supusi concursului pentru
obtinerea burselor, mai toti scolaril promoveza in clasa imediat superiors, gratie primer selectduni ce
s'a facut la primirea for in aceste scoli, si deca in Seminarii se mar ved cats -va repetenti 'Ana
In 1885 86, acesta provinea din causa externilor, ce popula clasa I, dar care astacli a disparut
complectaminte in urma mesurilor luate de Mindsteriil in acord cu Episcopil eparhioti.

Datele statistice a populatiunel scolare din clasa I liceala si gimnasii in anii. 1885-86 si
1886-87 indicate mar sus, dovedesc in deajuns eficacitatea dispositinnei ministeriale de a se supune
unui examen toti scolaril ce voesc a incepe cursul seoundar ; ear pe de alts parte explica micsorarea
numerului for in clasa I in anii indicati, fate de populatiunea scolara din anii ce a precedat disposi-
tdunea ministeriale din 1885-86.

Populafiunea scolara numai a clasei a V-a in decors de 11 ani din liceele Sf. Sava si
Model, Basarab din Bucuresd.
Extragand din tabela statistice a Liceelor (p. I); populatiunea scolara, numai in clasa V-a vom
avea tabloul urmator in decursul celor 11 am impliniti.

ELE VI INSCRI 6 I
NUMELE LICEULU1

1875/76 1876/77 1877/78 1878/79 1879/80 1880/81 1881/82 1882/83 1883/84 1884/85 1885/86

1 Liceul Sf. Sava. . . 67 65 89 94 82 90 79 97 117 79 82

2 , Matei Basarab 76 76 44 48 83 72 49 39 40 69 83

Acesta crestere In populatiunea clasei a V-a provine din alimentarea Liceelor cu 'absolventil
Gimnasiilor clasice.

www.dacoromanica.ro
 8tucdu asupra InvAamentului semindar 83

Imultirea scolarilor in o clasA peste mesura, este contrara art. 115 si in dauna progresului ce ur-
maresce Kola; de aeea crearea unui al treilea liceil se impune de urgent,.
Ministeriul Instructiunei public.e, in expunerea de motive ze proiectului de lege pentru clAdirile
scolare a prevezut acesta necesitate dotand numai Bucurescii cu 4 licee; cred ca timpul a sosit pen,
fru ar da curs organisarei preconisate prin Infiintarea de o camdata al unui al treilea Met in Bucuresci.
Deja la Inceputul anulai scolar trecut (1886-87) s'a Infiintah o sucursala de clasa a V, 1a liceul SL
Sava si- cred ca, se va continua anul acesta a se complecta cu clasa VI, pentru ca la inceputul anului
scolar 1888 sa, avem in Bucurescr 3 licee complecte.

Din cele ce preced este necesar e cunascem numerul absolventilor din liceele circoxiscriptier
I-a pentru, a ne da sema de modul cum se populeza in fie-care an Universitatea din Bucuresci,
Abso1venti.i. liceelor In ttrlil 1875/6 1876/7 1877/8 1878/9 1879/80 184/1 188172 1882/3 1883 4 1884 5 1885 6

a fost de . . t 41 60 76
58 97 73 56 79 95 38 80
La -acestia mar putem adaoga un mic mime; ce vin de la liceele din Moldova precum si din
aceia pregatiti In partimilar ; ins, n>3 trebue se perdem din vedere ca pe fie-care an eel putin 15-20
studenti pled, its strain tate ; acea hu este d mirare ca se avem in fie -care an in facultaldle de
Litere si Sciinti_un num& fOrte restrains de studenti regulati.
Efectivele liceelor existents find mic sf contingentul anual al factltatilor va fi mic.
Cu, Imtltirea scolelor prig are urbane propuse de D-1 V.. Palladi inspectorul, scolelor din circon-
scriptia II se va- inari efectivul liceelor i in acelasI timp al facultaitilor.
Facultatile si In special facultatea de Sciinti precum si .scold de Poduri si Sosele va lndoi nu-
.
merul studentilor, and se va realisa =area liceelor reale preveclute In sistemul de organisare a sco-
lelor hostre. Asupra acestor din urmar vom reveni cu alts ocasiune.

c) Populaffttnea i absolvenfit Seminariilor de la 1875 - 76 0 p604, la 1885-86. (g. XII,

XIII, XIV , XV si XXX).
Numal In Circonscriptia I-a statul Intretine 4 seminarir, din care un Seminariii Mitropolitan cu
7 clase Si 3 Seminare episcopale cu 4 Glaze, afar& de Seminariul Nifon, ce se Intretine din fondul Mi-
tropolitului a carui mime porta.
Dupe, oxganisatiunea ce au primit, Seminariiie cu 7 clase sunt destinate a forma preoti de orase
ear acelea cu 4 clase preoti de sate, ca si cum serviciul bisericesc, predica evangheliel si ajutorintele
sufletesci pr cere mai putina invetatiga la sate de cat in orase.
Defectuositatea acestui sistem a consacrat anomalia existent:a, relativa la separatiunea preotilor
din orase. de aces din sate, ear resultatele sistemulul preconisat a atras dupe, sine decadpnta cle-
rului nostru.
12

www.dacoromanica.ro
 90 Ministerul Cultelor si al Irtkructiunei Pub lice

Pentru- probarea color enuntate este necesar se vedem tabelele statistic de absolvirea Semina-
ritilor cu 4 0 7 clase in aceti 12 ani.
Seminaristil absolvencl Set;ainarista absolvenp
Cu 4 clase c u 7 clase
In 1875-76 at absolvit .. , . 231 din 245 piesenti la examen si 13 din 13 presenti la exam.
, 1876 77 n . 264 n 267 n n n 9 0 9 n n
1877-78 " . . . 284 n 354 n 2, n 13 v 13 n n
, 1878-79 , 11 %
251 7, 275 7, 7) . 4 le 4 $
"
, 1879-80 " .
2, . 232 n 237 n n 2, 8 n 10 n n

, 1880-81 , 7, . t 196 n 218 * " "

11 n 11
" 2,

4_1881-82 ,, n . 195 2,
212 )1 -7, 16 32
16 n 2,
"
1882-83 " n . . 135 n 163 0 2, n 13 n 13 n n

, 1883-84 " n . . 173 2, 175 n 2, n 10 2, 10' 0 .2,

" 1884-85 " 2, . . . 79 2, 91 n n n 9 ,, 18 22 n

, 1885-86 , n . . 69 " 77 22 2, n- 6 2, 6 n fI
, 1886' -87 n n .
..... n 99 n 95 I) 4, 5 n 5 n n
Set in 12 ani P . . . , 2413 2204
n n , 117 , 128 n 71

de uncle urm6za, ca numerul absolventilor din -Seminariul de gradul Mil este de 18.83/0 mai mare
de cat acelor din seminarul de gradul al II lea.
Din numerul 2204 ce represinta absolventii seminariului cu 4 clase in timp de 12 mai, MA& putini
a mai rernas pentru ass Lomplecta studiile, i in adever In acest interval gasim in ultima clas& a semi-
nariului de gradul al II-lea abia 128 scolaff, pe cand restul de 2076 seminarist) cu 4 clase, a- servit
se alimenteze numerul Invet&torilor si al preotilor satesci, care dup& cum vom avea ocasiune se
aratam nu scant pregatiti nic4 pentru scOlci, nic4 pentru preocie.
Tat& primul efect al organisarel seminariilor de asta41!

Pentru ca cineva se devin& bun invetator, urmed& ca pe slang& cunoscinOle din Istorie, Geo-
grafie, Gramatick Matematica"0- Sciintele Fisico-Naturale, ce se propun In qcOlele normale primare,
se mai posed& qi 6re-care cunoscinti de Pedagogie ; Ins& seminariile prin organisarea ce au, nu pot
da acosta preparatiune.
Este forte adeverat cayscola rural& mult Limp a fost sustinuta; de- seminarists u 4 _clue hiro-
tonisiti In preoti, pan& cand scaele normale at Inceput sa dea contingentele for ; pe de alt& parte
se credea si cu crept cuvent, ca, preotul saten prin prestigiul fietx proprit va putea exercita mai
mult& influent& asupra locuitorilor pentru 4 da copil la vc615,, de cat tote xn&surile cele mai rigu-
r6se pentru aplicarea legei obligativita ei ; ins& s'a observat el din causa numeroselor ocupatiuni
sacerdQtale cerute de s&tenr, preotul era in imposibilitate de aV indeplini sarcina de Invetator.
06,c& la 4cesta se mai adaug& si fmprejurarea, -c& cunoscintele ce capata, seminaritii in cele

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra Inv461n8ntului secundar 91

patru clase inferiors nu sunt compleote pentru a'i pregati ca se devin& bun! Invatatori, urmega, na-
turalminte ca scOla, rural& va sta mult Limp In darapt cu un ast-fel de personal. .
In fata acestei situatiunc pan& vom avea suficienti normali0,1 pentru num6rul crescend al so&
lelor rurale, cred na ar fi mai prudent ca, seminaristil ce au absolvat deja-patru clase si care nu
sunt preotiti precum si acei tineri ce ar mai absolvi SeininariuL 0 care ar doh 'se Imbatisege pro-
fesoratul, se fie obligati a urma, doi ani in o scola normaa, pentru a'si complecta pe de o parte Cu-
noscintele, ear pe de alta sa se deprinda cu practica pedagogiel.
Cu modul acesta vom forma un personal didactic pentru scolela:rurale mai bine pregatit de cat
acel de astacji, ce'l dau Seminariile de gradul 1-111.
Se"vedem d6ca, eel putin Seminariile cu 4 clase 'st ajung scopul preparand tineri pentru ca-
riera preotiel ?
Pentru acesta ar trebui ca Seminariile pe langa, instructiunea general& ce se da on -corm tenar,
se dea si o cultura special& In materiile religiose insotita, de exercitil numerose in deprinderea servi-
ciulul bisericesc ; 'rasa, nici una, nici alta din aceste conditiuni nu se pot realisa en organisarea de-
fectuose de astacli a Seminariilor nOstre ; fiind ca Seminaristil cu 4 clasernu posed nici cwnoscinfele
necesare nick vocafiunea pentru cariera preotiei, si In adever cu cateva notiuni elementare de Is-
toria generald, de Matematicd, Scidinti Naturals, de Limba latind, de Dogmelebisericei ortodoxe
de cele mai multe on neinteldse,, sea cu notiuni din Vechiul si Noul Testament, on cu cunoscinta
_prescurtat& a Moralei creftine, a Lit/m.0mi sell a Pastoralei, nu pOte deveni cineva apt, pentru a
fi bun, preot.
Ddca cu acesta instructiune tinkul Seminarist nu este preg&titi pentru preotie, cum s& i se
mai pretindk la etatea de 18 ant, and termina scala, vocatiunea, calitate forte greil de obtinut in
aceste conditiuni de cultura, ciuntit& vocatiunea pentru acesta inalta misiune nu se pOto capata de
cat cu timpul si In anumite conditigni de cultura, si aducatiune ; In urma studiilor indelungate si a
profundarei materiilor ce va forma objectul de predilectie a viitortilur preot.
Seminaristul pe Tanga ca, are o instructiune care las& tie dorit din tote privirile, se mai afla
ani Intregi, dup& terminarea scolel, in conditiuni care sunt d&unatOre misiunei pentru care In-
,
cepuse a se pregati; Si In adever un Seminarist intrand in scola, la etatea de 14 ani, terming tale
4 clase inferiore la 18 ani, ear acel ce face Sero,inariul de gradul al II-lea, finesce cursurile la 21 an!
de alt& parte regulamentul Sinodal ne pernaitend hirotoniile Inainte de 26 an! Impliniti, se face in-
trebatea ce vor deveni acel numerosi Seminariqti care trebue se astepte, eel MO 8 ani si eel de al
doilea 5 ani, uitand in acest interval si putinele cunostinti elementare ce a capatat ?
R6spunsul la acesta intrebare 'ld avem prin faptul ca, multi dintre ei se instradnoz& cu totul de
misiuneapentru care Incepuse a se pregati inabratosind alto ocupatiuni, seu deca, nnii din ei mai de-
yin cleriri putem fi Incredintati, ca, au perdut in mare parte cunoscintele si ardorea apostolatulul;
de aceea deal, voim se ridicam clerul "1/n, genre si cu deosebire clerul rural din starea deccid/utd

www.dacoromanica.ro
 92 Ministerul Cu ltelor gi ,allnstruciunet Pub lice

in care se afid ; se incetam o data cu hirotoniile Seminarit,stilor au 4 clase ce nu posed nict cwno-
9tintele necesare MCI vocatiwnea pentra acosta misfune, si se ne ocupam de aprOpe de organisa-
rea scolelor eclesiastice.
Pe MO relele existente, mai SUS enumerate, se mai adaoga Inca un altul, care nu putin a con-
tribuirla demoralisarea Sen#aristilor. .Qu acesta, ocasiune voim sa vorbim despre externi, earl Ina-
into de 1880-81 erat atat de numerosi In cat gasim clase cu o populati,une de 256 elevi, asa p. -es,
In Seminariul din Bucuresci numai In clasa I se afla in 1876 77, 256 elevi, In clasa a doua 158, in
clasa a treia'171, In clasa a patra 141; ear In cursul superior acest numer scade In clasa a cincea
la 18 si In clasa a septea la 9.
Or plaga cea mai ;rare a Seminariilor a fost de sigur.si externii, care-lipsiti de ori-ce privighere
traind de multe on In mediile cele mar periculose moralitatii for, ne avend mijlOce de a Inv6ta,
chiar cand at tragere de Anima, neputerrd fi exercitati cu deprinderea serviciului bisericese, natural
era, ca nu putea deveni buni preoti. De cat va timp Insa, num6rul externilor a descrescut cu desa,-
versire in urma dispositiunilor luate de Minister, acesta explica pentru ce num6rul seminaristilor din
circomscriptia I-a a Seaclut In anul scolar 1886-87 la 3441 (p. XXXI), de la num6rul 1814 ce figu-
ra in anul 1,876-77., (Tab. statistica p. XIII).
Prin Indepartarea externilor s'a Inlaturat una din plagele ce bantued aceste spoil; Inse nu este
mai putin adev6rat ca arganisatiunea viciOse a Seminariilor persists ca si mar itainte.

Din cele ce preced se vede clax ca seminaristii cu patru clase, prin instructiunea ce li se da nu
sunt pregatiti nici pentru a fi buni profesori, nici pentru preotie ; de -alts parte ei absolvind cursul
la etatea da 18 ani, nu pot fi hirotonisiti, In diaconi qi preoti inainte de 26 an' impliniti dupa, cum
prescrie regulamentul sinodal si In acest timp uita si putinele notiunr ce mai invotase; atunci se 'face
intrebarea, la ce mar servesc Seminariile de gradul I-it ? pentru ce statul ar mai cheltui sume insem-
nate de bani au Intretinerea acestor scoff care nu dat nici un resultat satisfae6tor ?
Ast fel fiind puss cestiunea se pote lesne intrevedea necesitatea suprimarel for si inlocuirea cu
gimnasii clasice set reale. Qbjectiunea ce star face ca seminaristil cu 4 clase vor continua ca si in
trecut a functiona ca invetatori rurall nu se real 'Ate ststinea iGn urma color expuk; pe de alts parte,
dea-s'ar simti necesitatea de Inv6tatori, ce Impedica pe stat a mad efectivul seolelor normale' dupa
trebuintele ce ar avea ?
In_ vederea celor ce preced sunt dee parere ca in loc de 8 Seminaril cu 8 administratiuni fara,
local si faia nici o instalatiune sciintifica este mai bine se avem dou6 seminaril: unul in Iasi si altul in
Bucuresapentru formarea instructiund generale In deprinderea serviciului bisericesc organisandu-le
cu 8 ani de curskri; atunci clench' putend absolvi seminarul Ia etatea de 24 am vor fi destul de Inaintati
In v8rsta si deStul de seriosi aplicati la menirea for, pentru ca Sf. Sinod sa pots admits, ca hirotoniile
a se faca dupa terminarea cursurilor complecte de seminariii, adeca : acelor 10 ani de studit si pratica.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Invet,,Ani8ntului secundar 93

Odata, intrati pe acosta tale, statul nu se pots opri ea se nu desehida uti debuset clericilor ce
ar voi se isicomplecteze instructiunea superi6ra,i prim urmare si organisarea unei facultati de Teo-
logie pe Tanga unul din aceste seminaril se impune de la sine mai mult de cat cri cand.
Organisarea scOlelor eclesiastice ca si acea inv6tamentalti laic sunt dou6 cestiuni de ordine
superior* care trebue sa, ocupe pe Stat fiind-ca ambele,ati trebuh4e de reforme insemnate.
Ar fi do dorit ca ac6sta organisare sa -se fac'a cat mai curend, cu atat mai multi cu cattame-
rile in iubirea ce au dovedit ca au pentru instruetiune public', au acordat prin votul for suma de
1,500,000 numai pentru cladirea si instalarea Semilrariulur din Iasi si Bueur6sci.

d) Populatiunea scolarcl din 1864-65, comparator cu aceea din 1886-87 in scOlele se-
ou/ndare de ambe sexe din Oirconscrigia I-a.
Pentru a ne face o ideia si mai exacta de gopulatiunea scolara, din invetamentul secundar al
Circonscript,iei intai, cred ea, este necesar a se face o comparatiune intro resultatele obtinute la finea
anului. 1864-65, epoca punerei in aplicare a actualel legi a instructiunei publice, si resultatele obti-
nute la finea anului 1886-87, adeca, dupa, 22 de ani de la aplicatiunea eitatei leg!.
In Anuarul Instructiunei publice pe anul 1864-65, gasim urmatorul tablot statistic ce ne arata
populatiunea si promovarile elevilor din sc6lele secundare de ambe sexe, la finea anului scolar ;

L
totale pe an
PromovArile
Clasa I Cl. II Cl. III Cl. IV C1 V 01.17I CLVII q
Numele &Old 14,
e U10 ,4) i0 0 SO i--
'at'
00
0..0 g F p,5 00
=I

t .,.. ra..2
,C.0
06.5 il 'i ,
0 He e 6,121
oz... g', .z.-
`', 't.-
. ft OS
Ez H.E5I
. 0
073.
o :1--:- 2,-..7.._
a.'-'
e2 4.6 - tr 4, ri 4-, f 2, Li at f P -1 A DI"; g n .. _I Dt r, 11,4 d- g P.,

II

3 I iceul Sf. Sava Buc. 123 29 71 23 51 23 36 21 39 3o 13 I I _20 20 353 r57 I.

2 h Matei Bas. ,, 4b 27 48 36 35 32 26 2,3 37 I I '16 10 7 3 209 144 00 VD

3 , din Craiovg . 67 31, 47 18 27 17 10 8 9 9 12 8. 5 5 177 96

4 Girnnas. Lazar Buc. 55 40 35 2 22 17 Jo 8 122 94
5 , din Ploesel 20 19 16 15 r-- 36 34
6 Seminarul Bucurese' 47. 37. 32 31 20 19 54 16 10 8 8 163 r19 ..
7 b Ramnic 34
. 21 3o .19 19 15 i6 14 99 69
8 Argesit ._ 27 14 8 7 16 14 io -=: 10 61 45
BliZetl. 38' 28 22 21 20 -g 0 25 -7-- 25 105 94 _
.
9 n .

10 Scala real' Braila . 42 19 20 I r 62 3o

i t i st. Macedo-Roman ..

Bucuresci . . . . 1 t 9 __ __ 1I 9
Total . . 504 274 329 210 210 157 187 76 95 58 41 29 32 87 1398 891 114
12 Se6la central' de fe- 1,

to Bucuresci . , 10 9 12 9 30 29 r7 17 18 14 15
. II 102 89 9
13 n n Craiova. 47 32 24 15 20 9 6 5 3 1o 61 9
'Total .' 57. 41 36 24 50 38 23 22 2 1 14 1 5 I1 202 150 18
Totalul baetilor. 504 274 329 210 210 157 187 76 _95 58 41 29 32 87 T398 891 114
n fetelor : 37 41 36 24 50 38 23 22 21 14, 15 II-, 202 150 18
\Total general . 561 315 365 234 260 195 210' 90 116 72 56 29 32 98,1600 1041 132

www.dacoromanica.ro
 94 Ministerul Cultelor si al Instructiund Pub-lice

Din acest tabloil se pote constata, c& num'orul scolelorsecundare de ambe sexe din circonscriptia
I-a afar de scola de Bele-Arte, Ccmservatoriti, scola de Medicina si scola de Comer este de 13i
ear populatiunea scolara de 1600 din- care s'a. promovat 1041 sail 65.06%

La finea anului 1886 87 dup& cum se 'Ate vedea din tabloul statistic alaturat paging, XXX si
XXXI se 'Dote constata, ca nume'rul scolelor dependents de Ministerial Cultelor si Instructiunei Pu-
blics este de 31, afar& de scOlele de Bele-Arte si Conservatort precum si de scola Veterinara, scola
de Meserii, sc6lele de Comert si scola de Poduri 51 sosele ce au trecut la alte Ministere, prin urmare
In decurs de 22 an nurne'rul scolelor a crescut cu 18.
Populatiunea scolara se compunea in 1886-87 din :-
5141 elevil Inscrisi, 4615 presenti la examen,. 3250 promovati si 1365 repetenti, -de uncle re-
sult& c& numOul elevilor inscrisi a crescut In ultimul an cu_ 4541 mai mult de cat in 1864-65,
ear a celor promovati a crescut cu 2209.
Din nume'rul de 5141 elevi inscrisi in 1886-87, baetii au fost represintati prin num6rul 3852,
ear fetele prin numerul 1289.
Numerul baetilor promovati in ultimul an a fost de 2394, ear al fetelor de p56, ceea ce ne d4
suma de 3250, ce represint& num6rul promovatilor din cOlele secundare de ambe sexe la finea anu-
Iur scolar 1886-87 numai In circonscriptia I-a.
Aceste tifre cum si datele statistics do la pag. XXX si XXXI dovedesc in deajuns c& in decurs
de 22 ani s'a Mout un mare prOgres sub raportul imultirei scolelor si a elevilor ce le frecuentW.

Se nasce intrebarea, In urma celor ce preced, Mc& cu imultirea scolelor 0 a populatlunel sco-
lare s'a Imbunatatit si starea 1'nv6tamentului secundar ?
Pentru a gasi fespunsul acestel cestiuni urm6za se studiam fie-care din -factorii ce compun
cola ; de aceea va trebui sa, ne ocupam de aprOpe :
1) de instalatiunile sciintifice;
2) de metoda propunerei materiilor;
3) de programele scolare si
4). de membrii corpului didactic sub raportul gradelor academice ce posed si a titlurilor cu
care function6a
De localurile scolare, deli compun unul din factoril principal): ce constitues scola, nu vom mai
vorbi, fiind ca acesta cestiune a fost -deja tratat& la pag. 55-76.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Inv4Amentului secundar 95

CAPITOLUL AL II-lea
zJ Latalafiunile Sciintifice.
t'rin instalatiuni sciintifice late leg instrumentele i aparatele ce compun un cabinet de Fisica,
pe langa care se inal adauga un _cabinet de-Chimie, un cabinet de Sciintele Naturalet cuprtnclend
colectiunile de Zoologie, Botanica, Mineralogia ci Geologic, Harile geografice ci istorice, modeluri
pentru desemn, modeluri pentru Geometrie i In fine o Biblioteca.
Se vedem deca Liceele, Gimnasiile clasice ci reale, Seminariile, &Ole le normale pentru Invata-
1,ori, Salle le centrals ysi Externatele secundare existente au fost ci sunt dotate cu instalatiunile sciin-
tifice necesare pentru propunarsa rationata ci inteligenta a materiilor respective?
_Pan& In 1885 nu se gasea in. scolele secundare din circonscriptia 1-ia nici una din tolectiunile
indicate mai sus.
*Pot afirma In, acelaci amp cara tOma, de a fi desmintit ca ci scolele din circonscriptia 2-a nu
erati mai j'ericite sub raportul acesta.
In Mu lte din. Liceele i Gimnasiile pe uncle se mai afla cateva instruments de Fisica, ele nu pu-
t6d set4i. la nici o experienta din causa, sea ca erail stricate, sb, forte reTi Ingrijite.
Am av'ut ocasiune In nenumerate randuri se serial cu degetul pe multe din aparatele de Fisica
ci scrisbrea se fie forte lisibila, gratie cantitati de praf ce se Ingramadise pe ele,
Materialul de Chimie era inchis In borcane ce Inca purta marca fabricei de proveninte, ear
une-ori substantiele chimice Incepuse a se deteriora fara se fi fost vr'o data intrebuintate.
Colectiunile de Miueralogie se gaseati aruncate In saltare ce nu avuse onOre se fie deschi,e vre
odata, mar cu deosebire cand se percleA etichetele set catalogul de etichetare.
Cateva hart! de Anatomie si Geografie rupte sea prafuite ci pastrate In Cancelaria saei
compunea materialul didactic pentru studiul Zoologiel ci al Geografie!.
Iata in cateva cuvinte care erail instalatiunile sciintifice in scolele nostre secundarei-- se lntelege
de sine ca ru acest material, didactic de cele mai multe ori dat ci acela uitarer, nu se putea lace nimic.
Dar Multe din Gimnasiile clasice ci reale nu posedat, eel putin pentru forma, nici una din co-
lectiunile deteriorate mai sus citate. In acelea scoli totul se reducea la recitarea unui limner de fapte
dictate de profesor far& a fi Intelese ci nici ca, se putea alt-fel.

In fata acestei lipse complecte de instalatiuni se face Intrebarea, ce facea Ministerul, caci pe
fie-care an se aloca in budgete cate o mica .suma pentru materialul sciintific?
La acesta suntem datori se Tespundera, cg, Ministerul avea mai multa Ingrijire de lemnele ce se
cumpara de cat de colectiunile sciintifice, ci In adevar, In loc se prockla In mod- sistematic a face
instalari treptate, ast-fel ca anii succesivi sa se complecteze lipsurile din anii precedenti, Ministerul
Incredinta Intrega comanda unui comisionar, fara, ea el se cunbsca, nevoile ci trebuintele diferitelor noir.

www.dacoromanica.ro
 96 Ministerul Cultelor si e,l Instructiund publiee

De aid a resultat ca de cele mai multe on se taimeteati la aceasi, &cola, Cate doue sat trei ba-
lante, cate 2 mashie pnenmatice on electrice si acelea de multe on stricate; ear colectiunile de MI-
neralogie si G-eologie soseail IA destinatiune fare, a fi insatite de catalogele respective, ceea-ce provoca
desasperarea multor profesort
Lipsa complecta de instalatiuni sciintifice era consecenta fatala a lipsei until plan de organi-
sare bine stabilit; se credea ca, este de ajuns -s'a se Inscrie In buget a suma, ore -care pentru a OW
cati-va profesori, a. se inchiria o case, particulars, a avea c'ate-va banci cu cgt-va scolarr, pentru a
avea o scale, secundara; acesta era bine pOte acum 60 SRI 80 dT ani in urma", inse se nu perdem
din vedere care era conditiunea statului roman in acele timpuri de 'grele neva In cat era de ajuns
ca tine -va se invete a citi sr scrie, a cunosce istoria tarei, ca cu barbatie se pota lupta pentru con-
servarea Statului roman.
Dotatiunea 5colelor cu materialul didactic necesar se impure astadi in fata desvoltarel cres-
cande ce is Romania; insa va trebui, profitand de greelele trecutului, ca dotatiunila se, se face,
In mod sistematic dupa necesitatile fie-ca'rei scolI, intocmindu-se lists speciale de omenil eel mai
cortpetinti in acesta materie.
In vera anului 1885 s'a facut experienta cu dotarea liceelor r Sf Sava -i gate! Basarab ; resul-
tatele sunt admirabile si on -tine a avut curiositatea siinteresul 'de a veclea instalatiunile sciintifice
din acete doue licee a simtit o adeverate, satisfacer& sufletesca.

Pentru a da o idee de instalatiunile racute In athbele licee e bine se, se cun6sca theltuelile -co s'a
facut pentru fie-care colectiune in parte -ca ast-fel, sa, se pOta judeca mai bine desvoltarea ce li dat.
latei Cabinetele qi colecfruneie ce poseda liceul _MOO Basarab :
Qabinetul de Fisica, cuprindend instrumentele pentru demonstrarea
tuturor partilor din Fisick costa 80,111 lei 42 bani
Cabinetul de chimie . , s 3,627 78
Cabinetul de Sciinte Naturale coprinclend colectiunile de Zoologier.
Botanica, Mineralogie si G-eografie, precum si Mrtile murale relative la
aceste materii 8,888 m 28 ,
Hard geografice . . . 2,950 62 ,
Modelurr de- desemn r 2,512 50 ,
Apazatele de Gimnastica, 2,045 , si in fine
0 biblioteca 8,000 ,, _adeca,
pentru suma de. 48,135 lei 60 Jani S'a putut
face o instalatiune adeverat model.

www.dacoromanica.ro
 8tuditi asupra inv'etamentului secundar 97

Acesta este costul numai a aparatelor, instrumentelor si a diferitelor colectiuni, afar& de chel-
tuelile privitOre la dulapuri si alte instalari reclamate de cilertiunele citate.
Astadi profesorul de Fisica, sf Chimie este pus in cele mar brine conditiuni pentru a putea repeta
experientele inaintea elevilor si a face chiar cercetari nor mar cu deosebire in Chimie; caci nimic
nu-i lipsesce.
Profesorul de Sciintele Naturale este ajutat de colectiuni si de plansele murale care pe Tanga cal
Inlesnesce predarea cursurilor, dar destopta placerea in scolari de a iubi sciinta, si a se interesa de ea.
Dorint,a profesorilor de mult timp exprimata, astadi este realisata, for le incumba, de aid inainte
tab', respunderea si sunt "incredintat ca vor respunde Tar asteptarile terei, care n'a crutat de asta data
nimic pentru a face ca invgtamentul sciintelor exprimentele si de observatiune se fie o realitate.
Avend o instalatiune atat de complecta si constisitore cred ca nu ar fi o cheltuiala zadarnica a
se aloca si o mica, suma pentru un-preparator, care va avea insarcinarea se ajute pe profesor la curs
In facerea experiept,elor ; ear restul timpului se intretina in bung stare materialul ce compun colec-
tiunele. Elevii pot l asociati la preparatiuni cu mult profit pentru densii, inso nu este mar pucin ade-
vgrat, ca elevul Inca nepregatit 'Dote deteriora multe din aparatele colectiunei. Ajutorul elevilor este
fOrte mic si apoi tine are experienta Laboratorilor cunOsce prea mult neajunsurile ce provin din ames-
tecul personeIor nepreparate. Deteriorarea materialului este consecinta intervenirei directe a ele-
vilor si perderile causate intrec cu mult cheltuiala ce s'ar face platind un preparator.
Sunt convins ca Ministeriul, care n'a crutat nice un sacrificiu pentru complectarea acestor colec-
tduni adeve'rat model, va acorda tocmai in interesul bunei for conservari, si mijlocele pentru uri prepa-
ratorit pentru ambil profesori de Sciintele Fisico-Chimice si Naturale. Prin acesta nu !se dispensgza
de lucru profesorul, vor fi si de aceia care vor profita de acesta Imprejurare; Ins& nu vorbesc aici de
cat de aces profesori ce au placerea sf tragerea de inima la lucru, si care vor face se beneficieze elevil
de lucrarile Tor.

Acelesi colectiunl si aceesi sum& de bani s'a cheltuit si pentru dotarea Liceului. SE Sava.
Iata doue scoli cu o instalatiune model si afirmand acesta me intemeez pd faptul, Ca la nice unul
din cele mar renumite Licee din Franta, Germania si Austria nu se gasesce o instalatiune asa de
complecta si asa de bine organisata.
Dup.& modelul acestor Licee urtheda a se dota si cele alte scoli, experienta s'a facut si nimic nu
ne autorisa a ne opri pe calea ce am Inceput.
Continuand a inainta pe drumul deja croft se va produce o adeverata regenerare a invkamen-
tului In Cara; familiile chiar cele avute nu 'sr vor mai Instreina copil din frageda lour vrasta expunendul
diferitelor pericole, ce pot perturba o existent& tInera, ne experimentata. In tara, si in scOlele el vor gasi,
alaturea de educatiunea familiei, mijlOce cu prisosinta pentru asi forma inima si asi cultiva spiritul.
13

www.dacoromanica.ro
 98 Ministerul Cultelor si al instruc#unei Pub lice

Cu acest material didactic, complectat de explicarile profesorilor respectivi se vor forma con-
tingente mai bine pregatite de cat cele de astacy pentru cursurile superiore si speciale -ci atunci ob-
tinerea gradelor Academice nu va mai presinta dificultatile ce intimpina, astacli studentil.

Studiind mai de apr6pe compunerea instalatiunelor sciin,tifice si d6ca, tinern soma tie expe-
rienta facuta cu Liceele Babel Basarab si Sf. Sava am putea dota sc6lele secundare cu -un material
didactic destul de complect, care se corespunda, tutulor cerintelor, dar care se ne permita in acelasi
timp a realisa economic insemnate.
In vederea acesta am intocmit o lista de preturile ce ar costa formarea unei instalatiuni pentru
Licee si alta pentru tote cele alte scoli secundare de ambe sexe.
Iata care ar fi preturile unei bune Instalatiuni pentru Liceele clasice si reale.
Le
Cabinetul de Fisica', contin6nd aparatele principale pentru demon-
strarea tutulor partilor Fisicel . . . . 15.500
Cabinetul de Chimie, cuprindend corpii simpli, sarurile, reactivii si
un material pentru experiente . . . 2.600
Cabinetul de Sciiintele Naturale, continend colectiunele cele mai
t
principale din Zoologie, Anatomie, Botanica, Mineralogie si Geologie,
precum si plansele murare corespunzatore 7 500
Hart' geografice si istorice, hart' mute, globuri negre etc. 2 000
Modele de Desemn , . , 2 000
Aparate de Gimnastica 1 500
Inceputul unei Bibliotece , 4.000
Total . 35.000
Pentru Gimnasiile clasice si reale, Seminarii, Scole normale primare, Scola de Institutori, Scoli
centrale de fete si Externate secundare de fete am putea avea pentru slam, de 26.000 lei urmatorea
instalatiune:
Cabinetul de Fisica 12.000 lei
n n Chimie 1 500 ,
11 )7
Sciintele Naturale 5.000
Hart' geografice 1.500
Modele de Desemn , 1.500 "

Aparate de Gimnastica 1.500 "

Inceputul unel Bibliotece , 3.000 "

Total . . 26.000 ,

www.dacoromanica.ro
 Studiii asupra InvkAmentulul secundar 99

Se vedem acum, care ar fi costul dotatiunel tutulor scOlelor secundare de ambe-sexe din am-
bele Circonscriptil.
Pentru acesta voi5 Linea soma, de tabloul In care sunt indicate scolele existente si acelea ce
urmeza a se mai Infiinta si care tablet a fost presentat de Minister in expunerea de motive a bud-
getului normal pe anul 1886-87.
In momentul cand tote scolele do baeti si fete proectate vor fi completamente inqtalate vor
numera :
14 Licee, din care 5 reale
26 Gimnasii, din care 13 reale
2 Scoff centrale de fete
13 Externate secundare de fete
2 Seminarii cu 8 clase
3 Scoli normale primare si
1 Scola de institutori.
Sod un total de 61 scoli secundare de ambe-sexe afara de scolele profesionale care
s'ar radica la 25.
Din cele 61 Scoff numai doue ail o instalatiune complecta, qele alte putem afirma ca, sunt lip-
site aprOpe cu desaversire de materialul didactic necesar. Abia pe la un.ele Gimnasii se mai gasesc
cate-va aparate de fisica mai bune si acOsta gratie generositatel comunelor on darniciei particularilor.
Acestea insa sunt departe de a constituf materialul didactic necesar, de aceea o complecta instala-
tiune se impune de sine.
Iata si costul instalatiunilor cand tote scolele indicate mai sus vor fi terminate :
Pentru 12 Licee, cu o coIectiune de 35,000 lei 420,000
26 Gimnasii
2 Scoli centrale de fete
13 Externate
cu o colectiune de 26,000 lei . 1,222,000
2 Seminaril cu 8 clase
3 Scoli normale primare
1 Scora de institutori
In total 1,642,000 lei
Acosta suma care nu este de loc exagerata, fata cu avantagiile ce ne ofera, dand tineritului
roman o instructiune solida si inteligenta, nu se va intrebuinta de cat treptat cand tote scolele se-
cundare de ambe-sexe proectate 'von fi terminate ; ear pentru scolele care deja functionOza va
trebui de urgent& a selua masurile necesare pentru dotarea lor, ca se nu mai perdem pretiosul
timp a tineritului roman.

www.dacoromanica.ro
 100 Ministerul Cultelor 41 dl Instruc#unel Publice

Mi s'ar putea objector si cu drept cuvent ca cheltuela, ce reclam pentru dotatiunea scolelor cu
un material didactic complect, va fi zadarnice de ore-ce n'avem un personal pregatit pentru
acest stop,
La acsta void respunde, care este parerea mea si ce ar trehti. de Mout, cend me void ocupa
a parte de corpul didactic.

2) Metodul propunerei materiilor, in clasa.

Inainte de a ne ocupa de cestiunea ce ne propunem se studiam e necesar se stabilim deose-
birea ce trebue se existe intro lucrarile din orele de clase si acelea din orele de meditatie afare
din Kole.
Dupa programele in fiinta, (Stele de Glaze, sunt in num& de 5, din care 3 dimineta, de la 8-11
si 2 dup31, pranz, de la 2 -4-
In orele de elm& elevii in contact cu profesorul lucreda sou trebue se lucrede cu el asupra ma-
teriilor respective; prin acesta lucrare comuna se stabilesce, pe range atentiunea continuu sustinuta
si emulatiunea intro elevii clasei prin. respunsurile prompte si corecte ce urrneda se dea la fie-care
din cestiunile propuse de profesor.
In orcle de meditatie elevii reved materiile facute in clasa, 'si complecteza cunoscintele si se
ocupa cu facerea problemeior si a diferitelor tome date.
Pentru a arata care trebue se fie rolul profesorului in class, cred ce nu este de prisos se luana
cate-va exemple :
Presupun ca, am fi in o clasa de Limba Latina; elevii sub conducerea profesorului si ajutati, la
nevoe, de luminele sale, vor trebui se dea la timp respunsurile provocate do cestiunile propuse. Acel
din elevi care inaintea camaradilor a gasit in cel mai scurt timp respunsul cerut, pe lenge, cap simte
o adeverata satisfacere, dar determine, tot-odata intro colegil sei, emulatiunea ca si ei se fie gata,
pentru a da la timp esplicarea ce ar necesita cetirea unui text sou insemnarea unui cuvent din au-
torii ce studiez'a.
Cetirea autorilor si esplicarea textelor, VOF da ocasiune elevilor se probeze ca a profitat de cu-
noscinta formelor gramaticale si 'si apropriat semnificarea numerOselor cuvinte.
Pentru a face ca tots clasa se lucreze, profesorul va menaja unele respunsuri mai usore elevi-
lor mai slabi, incurajon.d respunsurile elevilor timidi; de alts parte, va opri la timp respunsurile ce i
se par neexacte si care ar veni din partea color mai indrasneti.
Elevii condusi ast-fel vor sicati o adeverata placere pentru lucrarile comune, si Ora de clasa nu
be va mai parea ca o ora de inchisore, dupa, cum se intampla asta"cli in multe scoli.
Pentru complectarea color ce preced, n'as putea face mai bine de cat se citez disele pedagpgu-
ui francez d-nu Michel Breal, ce este o autoritate in privinta inetodului propunerei limbelor clasice

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra Invkanaantului seoundar 101

Iata care este dupes d-nu Breal, rolu>t profesorului in clasa, Iudata dupes dictarea:unei teme :
Profesorul devine in acel moment dispensatorul sciintei si regulatorul spiritelor. A 'conduce pe
elccri, dice d-nul Breal, pa l% In punctul de unde ei trebue se intrevada solutiunea unei dificultati, si
a se opri la timp pentru ale da meritul se p resolve ; a lansa totes clasa pe urma unel idel, seri a unui
euvent ; a opri printfun gest set o clipire de ochi o prostie ce era Bata se se arate; a face se iasa
nn respuns bun ce intarclie pe busele unui scolar intimidat ; a Intreba Gate ()data clasa Intrega, deca,
este vorba se prevoce un respuns grabnic, sou pe unul singur deca trebue un respuns cugetat ; a In-
.curaja pe eel slab, inlesnindu-fun respuns bun tOcmai in momentul cand atentiunea lui era sa se 816,-
bescg, ; a reserva severitatea pentfu cel tari, si a priori de la densil un xespuns reu ca o lips& de
consideratie catre clasa si catre ef insusi; iata adeveratul rol al profesorului si on de oate on
va fi fidel nici un scolar, nice chiar din cei mai din urma a clasei, nu va fi tentat a se desinteresa
de lucrarea COMMA Nici un drum nu este atat de gret in. cat ccpii se nu fie dispusi a to urma, in-
data ce se wit bine condusi Si indata ce simtc placerea de a Invetia. (1).
Nimeni nu putea descrie cu mai multa elocinta si cu mai multa competinta rolul profesorului in cla-
,
sa de Latinesce soil de - recesce ca savantuf profesor de Filologie comparata, de la College de France.

Se vedem deca, ace4imetoda pOte fi aplicata cu succes In o clasa de SciintiFisice on Naturale.

Presupun ca s'ar face o lectiune de Anatomie ori Fisiologie, in acest cas lucrarea comuna devine
forte interesanta din causa demonstratiunelor si a experientelor ce trebue s6 Insotesca expunerea
faptelor principals.
0 disectiune executata cu siguranta, o experienta bine-condusa, aratandu-sc procedeurile ope-
ratorie, o explicare clara, data la timp, asupra faptelor not ce s observes, indicarea raporturilor ce
lOga intre densele aparatele orf sistemele din organism, demonstratiunea experimentala' a functionarei
diferttelor aparate a caror activitate armoniosa constituesc, viata, vor fi atatea conditiuni pentru a
deytepta curiositatea si a Interesa atentiunea sustinuta a Intregel clase. De alta parte profesorul, on
de Cato on va avea ocasiune se amintesca fapte deja cunoscute in lectiunile anteriOre se va opri la
timp pentru a capata respunsul scolarilor soi.
Ac6sta va incuraja pe eel silitori si va face atenti chiar si pp eel mai slabi cu atat mai mult ca
acestor din urma profesorul le va menaja respunsuri mai bine cunoscute de densit
Profesorul asigurandu-se ca este Inteles In,pxpunerea materiel 'SI va continua treptat cursul.
La finea lectiunel eel mai bun scolar va fi insareinat Se repete partite mai grele, oprindu-1 la
timp, ca partite mai usore pentru mai multa incurajare se -tie expuse de cei mai slabl. Acosta, lu-
crare comuna, terminata, profesorul 'Dote insarcina pe unul din scolari se resume Intrega lectiune ;

(1) .11ii0d )3Kerzi. Quelques rapts sur l'instruction publique en France p, 7-95.

www.dacoromanica.ro
 102 Ministerul Cultelor si al Instructiund publice

cu modul acesta scolarit la esirea din clash', sunt siguri ca a Invetat ceva si nu mat au trebuinta in
6rele de meditatie de cat de prea putin timp pentru a revedea lectiunea deja lucrata, insistand cu
deosebire asupra acelor parti uncle besitarea In clasa, la intrebarile facute, era inal mare.
De cele mai multe on scolarit in (Vele de meditatie, profitand de timpul disponibil vor cauta se'sl
inavutesca, cunoscintele prin cetirea altor uvraje mai complecte pentru a surprinde pe cam&razi si a
'si atrage bine-voitorea atentiune a profesorului respectiv. Numai prin lucrari inteligente de acesta
natures se determines curiositatea si placerea de a cunosce mai mult, cu un cuvont d se specialis& fare
a neglige cunoscint.ele unei instructiunt generale complecte.
0 lucrare Mouth h a clasa sub conducerea si experienta profesorului pe Tanga ca deOepta activi-
tatea intelectuald dar mai are avantagiu'l claritreitei, a emfflatiunei 0, a progreselor repezi ce
se pot realises.
Acesta metoda to propunerea limbelor clasice se urma in scolele franceze pe timpul lui.Port-
Royal; de la acesta epoca insa, s'a intervertit lucrarile clasei in orele de meditatie.
In Germania si prin urmare in scolele et, pedagogii a dat cea mai mare ateritiune Iucrarilor chin
elm& sub inteligenta directiune a profesorului ; ast-fel ca totes activitatea elevilor si a profesorului
se desfasura in stoles ; 'in cat scolarul esind din clas nu'i mat remene de cat se lac& temele ce i s'a
dat si care de obiceiti se fac in prima or dupa terminarea cursurilor, adeca -de la 5-6 ore.

In Invetamentul secundar din alte Vert mai exist& un alt fel de lucrari Cunoscute sub numele de
extemporalia intrebuintate cu deosebire la studiul limbelor clasice si moderne.
Aceste exercitii 'ecomandate iii Franta de Rollin at luat in scOlele din Germania o mare ex-
tensiune.
Gratie acestor exercitii bineconduse, elevil au putinta se probeze a posed cu sigurantd, mate-
terialul de cunoscinti ce a ca'patat In studiile anteri6re, se'si arate agerimea minter in cautarea grab-
nica a respunsurilor sigure precum si usurinta in traducerea temelor.
De un an si jumatate s'a introdus si la not acest fel de exercitii la examenele elevilor preg'atitt
in particular ; ar fi de dorit insa, ca a se introduce si in scolele Statului, mai en deosebire in limpul
anului scolar, si atunci de sigur ca studiul limbelor clasice si in special a celor moderne va fi mult
mai inaintat de cat este astacli.

Se vedem, in urma celorsoxpuse in mod general, care este metoda dupa care se face propunerea
materiilor de o mare parte din profesorii scolelor nOstre secundare de ambe-sexe.
Pentru acesta nu voiti vita de cat cate-va cursuri, act tote se fac dupa acelast plan general.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Invetgmentului Secuadar 103

Se presupun ca am asista In o clasa de Istorie, de la liCet, iata ce am constata In cele

mar multe casuri.
Dupa 10 set cel molt 15 minute de la sunare, profesorul intra in clasa (1), face apelul si d6ca
elevil sunt numerosi va trebui se porda numar c13 apelul scolarilor 5 minute. Nu mar remene profeso-
rulur de cat 40 de minute se lucreze cu clasa.
Jumetate din acest timp se perde, in ascultarea lectiuner invetate afara din clase, in orele de
meditatie ; ear cea Yalta jum6tate de timp adeca 20 minute o intrebuinteza profesorul discutiand asu-
pra materiel lectiunei viitore in acest timp atentiunea scolrilor cine mar Scie, la ce subiecte este
indreptata, fiind Ca nu sunt controlati de nimeni. Deca se intampla, ca profesorul se fie intrerupt de
sgomotul vre unur scolar, abia atunci cestionOza pe elevul turbulent asupra celor8puse si dupa ce '1-a
convins de lipsa de atentiune; fara a mai insista asupra intrebarei ce facut. V. continua explica-
rea papa co aude sunarea clopotulul de esire.
Intrebe acum on si cine pe elevir acelei clase, ce a invetat ? De sigur ca vor fi forte intrigati de
intrebarea %cut& si cu atata mai ambarasati de raspunsurile de ar trebui se dea si cu drept cu-
Out, 66,01 n'a invetat nimic in clasa. Scolarul contand pe cartea buna set rea ce are in mains, pe de
alter parte obicinuit a inveta acasa ear nu in clase, der forte putina atentiune spuselor profesorului.
Este de ajuns se urmeze din ochl pe profesor set se dea unele aprobari prin semnul inclinarei
capului, pentru a fade se creqa ca el umaresce cu atentiune explicarea.
Dese-ors s'a vklut si acest caS, Ca tocmar elevul care prin inclinarile capulur face cele mai multe
semne de aprobarea color ce profesorul spune, s'6 fie fOrte distras si in adever, deca ar fi cestionat
asupra color ce afirma, nu will deca ar fi in stare s6 respunda ceva.
Deca vdim se cunoscem o elasa de limbi clasice, cum este .pentru exemplu Latina soil Elina
vom avea ocasiune se constatam aprope acelasi sistem de propunere.
To timpul clasei este intrebuintat in recitarea de cats -va scolari a regulelor gramaticale nein-,
telese, set in traducerea c'ator-va linir din, textele autorilor in o limber pe care ar hesita sa o is ci-
neva drept limba romanesca.
In realitate tots activitatea clase se marginesce intro profesor si cats -va scolari, ear restul ele-
vilor este lasat la voia intemplarer.
Une-ori traducerea textelor se face in clase chiar de insusi profesorul, alto data, si acesta nu se
intempla de cat cu elevii claselor color mar inaintate, traducerea se face de scolari In Orele de medi-
tatie, ast-fel ca profesorul nu face in clasci alt-ceva de cat se inregistreze unele succese pentru
care Ware, nici wn merit 864 se reprimeze erorile imerente felulta, de ocupatimie simgwratic in

inconvenient a inceput din

(') Sunt 2 ant de clad profesorul nu intra to class de cat d.up1 25 sea 30 minute de la sunare , asta41 acest
fericire se dispara si ar fi de dorit ca s6 nu se perda Mel cel mat
mic timp, care In tot d'a una este In dauna elevilor.

www.dacoromanica.ro
 104 Ministerul Cultelor si Instructiunei Pub lice

mecUtatie si pe care Iva le putea preveni, din causa, ca elevul este lasat propriilor sale force-
sat mai blin,e dis forfelor lexiconelor de care no pote profita.
Tot ast-felit se IntImpla si cu Invetarea limbelor moderne, acesta explica Imprejurarea pentru
ce elevil chiar din clasele cele mai Inaintate nu sunt in stare se faca on nyurinta o frasa corecta.
Propunerea sciintelor experimentate ca Fisica si Chimia, or: a sciintelor naturale este si mai
defectu6sa. In elasa nimeni nu lucroza, profesorul inceroa une on a da ore -care explicari inse si
acelea sunt aride ne find Insotite de nici o demonstratiune; de cele mat multe on Ins se multemesce
a le spune se Inv* mai departe inc a, alte trei, patru sau dote pa ,qine.
S'a, objectat si cu drept cuvent lipsa une: instalatiuni selintifice, fuse lucru forte curios de in-
teles, cum se face ca nici putdnele aparute ce mai posed scOlele nu se arata scolarilor mai nici
odata ?) Se pare ea ar exista un cult pentru pastrarea for ca nisce relique, Inse nici acesta nu se
explica de boo, cad la multe scoll ele sunt aruncate in cate un colt a unui dulap strieat.
Asistam odata la un examen de Fisica si auclind pe un scolar ca vorbea despre bermometre '10
am rugat, dupa, ce 'st a terminat expunerea, ca se 'ml arate din aparatele ce erail expuse cu ocasiu-
nea examenului, care este aparatul despre care vorbise si am remas forte surprins v646nd ca scolarul
nn gasea se 'Int arate ceea erusem deli termometru figura intre aparatele expuse, cpc expuse.
fiind ca scolarul in timpul anului nu avuse desigur ocasiunea se faca deosebirea Intre un 'Termo-
metru, un Areometru si un Barometru.
Sciintele Naturale sunt considerate ca nisce materil chinezeSti, cad tOta lucrarea, este lasata pe
sema elevilor. Dee& colectdunele au lipsit pan& acum, nu, era uareson ea se nu arate odata, cu expli-
carea acelea din objectele ce se puteat proeura cu usurinta. In mai tote sc6lele exista cate o mica
colectiune de rod: si minerale; cu -tote acestea, luati un granit si Intrebati pe scolar se ve arate care
sunt elementele ce '1 conipun si puteti fi IneredIntat ca nu yeti avea respunsul ce doriti, find ca
scolariul nu lea v6clut nici odata ; ear doca intrebati din ce elemente se compune granitul,
dupe ce '11i at! usurat luandui rota din maul, imediat ve va da respunsul invelat pe dearost, dar
care dupa o lung se va uita ca multe altele.
In cate soon secundare sa Mout colectiune de animalele cunoscute s6t1 de plantele cele mai
usuale, pot s6 afirm ca mai In nici una ; curiositatea scolarilor pentru acest gen de ocupatiuni n'a
fost nici odata desteptata de profesor, deli Inca din frageda-1 copilarie, simtea o mare placere pentru
a colecriona flutwrii cei mai frumosi si &rile cele mai rani Kirin variafiunea culorilor lor.
A trebuit ca scolarul se vina, fn Gimnasie on Licee pentru a capata un desgust de studiile
Sciintelor Naturale, care altel data fa cea objectul de capitenie a jocurilor sale copilaresci.
i 6re-care s6 fie causa acestui resultat desastruos ? de sigur ca metoda profesorului este unul
din principale motive care a adus, doca nu dispretul studiilor celor mai atragatOre, apoi de sigur
indeferentismul si o nepasare complecta.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Inv6tAmentulUt SOcundar 105

Se jag un exemplu, profesorul explica elevilor in una sot done lectiuni partile constitutive ale
unei flori, le vorbeste de calicia, de corola, de partile ce o compun, de varietatile cprolei, de stamine,
de pistil etc., far& ass da ostenela se le arate eel pucin o flore. Deca dupe o sept'amana aveti curiosi-
tatea se Intrebati pe scolariti ca se ye arate din o fl6re care sunt petalele on staminele, puteti fi In-
credintat ca nu yeti avea respunsul asteptat.
In class profesorul obosesce atentiunea scolarilor prin Insirarea de termini din ce In ce mai
neintelesi fiind-ca nits o demonstratiune care 'i-ar da ocasiune se ocupe intrega clasa, nu se face.
Ce se mai clic de studiul Anatomiei on a Zoologiel cand chiar profesorul de multe on este am-
barasat de faptele ce trebue se avanseze.
In un cuvent studiul sciinfelor experimentale qi de observatiune, ca mai tote cele alte mate -
rir, consista in o recitare pe dearost a materiilor invetate acase, dar care vor fi uitate in cel mai
scull time.
Iata dupa mine adeveratul motiv, care a facut pe autorul raportului asupra scalelor secundare
din Germania din 18.86, se propuna suprimarea acestor materil de la examenul de maturitate.

In fata acestui tabloti Inspaimantator, am trebui se desasperam de situatiunea invetamentului

nostru secundar, data nu s'ar mai gasi pe ici colea si laudabile exceptiuni.
Pentru acosta sunt dater se spun, ca asistand in o clasa superior& de latinesce, de la un Li-
cell, cu raultumire am constatat ca Intrega clasa lucra.
Intrebarila profesorului nu era' strain scolarilor si nu putea sei surprincla asupra materiilor
percurse. Cand un elev nu gasea adevaratul respuns, un altul era interogat 'Ana ce In fine se da o
solutiune just& cestiunel propuse ; mai mult de cat atata, se cerea elevului a justifica pentru ce
cutare respuns este mai corect de cat altul, si acosta lam, din not objectul cestiunei adresat& al-
ter scolari. In jumatate or aprOpe, jumatate clasa era cestionata, ear restul urmArea cu interes
lucrarea comuna a clasei. Este adevarat ea profesorul la care fac alusiune era un vechia elev a sa-
vantului profesor de la College de France.
Alta data asistand In clasa de matematica, am observat cum unul din elevii eel mai buni con-
dus de profesor, reusea se fac o nou'a lectiune, care apoi repetata de altii mai slab!, ajungeati pan&
la terminarea ores de clas ca mai tots scolaril se o cunosca bine.
In fine am. avut ocasiunea se constat cu mare multumire ea majoritatea elevilor din clasa a IV
a unui alt Lice' la examenul de finea anului erau in stare nu numai se cunosca tote aparatele de
fisica, care fie zis in treat era' fOrte numerose, dar se manipuleze el Insusi, respunzend in mod pre_
cis si exact la tote cestiunile ce li se adresa.
Iata dar si cate-va casuri laudabile, la care as mai putea adaoga Inca si alte exemple, din ne-
norocire insa, numerul acestora este prea restrans.
14

www.dacoromanica.ro
 106 MinistPrul Cultelorqi al Instructiund Pub lice

Un fapt particular care in tot-d'auna 'mi -a atras atentiunea este casul majoritatel institutorilor
In scalele primare ora de clas este adeverata ora de studiU, to copil or cat de numerosi ar fi el, lu-
cr6cla Impreuna sub conducerea institutorulul. Cestiunile cele mai variate gasesc un r6spuns grabnic
din partea scolarilor atentr. Deca, se Intampla ca un copil se nu dea un respuns bun, sea doca r6s-
punsul dat nu este complect, jum6tate din class, eel putin, Instiintoza pe institutor prin radicarea
degetelor, ca sunt In stare sa dea un r6spuns mai bun.
Pentru ce nu s'ar face acelas lucru si in Inv6tamentul secundar ?
Aci sunt dator s6 declar pentru lauda multor dintre institutor'', ca el sunt mai devotati dato-
riilor for de cat multi din profesoril Invetamentului secundar.

Conclusiune. Din cele ce preced am putut vedea, ca in majoritatea casurilor lucrarea comuna
a elevilor In ora de clas, sub conducerea profesorului, este cu totul suprimatei ; ear In locul el s'a
Introdus pe nesinitite repetarea materiilor inv6tate pe de rost in rele de meditatiune.
Clasa nu consists ast'acti in multe scoff din inv6tamentul secundar de cat in inregistrarea sue-
cesele on a erorilor, in distribuirea laudelor ori, a reprimandelor ; ear tot restul lucrcirilor se-
riose este lcisat pe serna scolandui se'l execute in orele de meditatiune.
Care sunt efectele acestui sistem, fie-care le pa& devina ; o sccidere realer a niveltylvii, stu-
diilor in inveld mental secundar, o desinteresare a scolarilor de materiile clasei, o lips aprope
complectcl de emulatiune.
Acesta stare de lucruri ne duce la conclusiunea, a in scolele n6stre secundare chemate a da
o instructiune generals, pregatind contingentele pentru studii mai Inalte, sunt multe defecte ce re-
clama o urgenta indreptare.
Michel Breal In studiul sell asupra instructiunel publice In Franta cu drept cuvent a. repetat
acest crud adev6r, cunoscut tuturor barbatilor inv'etati, cei deed exists lacune 0, defecte in Med-
tcimentul secundar, ele se vor regasi in viata intelectuald a natiunei.
Acosta trebue sa, ne atraga seriosa atentiune pentru a preveni la timp r6u1 existent, ca nu mai
targig se avem durerea a Inregistra greselile trecutulul.
Care e causa principals a acestui red va forma objectul unui alt studig cand ne vom ocupa de
corpul didactic aparte,pentru moment programele scolare urmecla sa ne atraga seriOsa atentiune.

3) Programele din invetamentul secundar.

Una din causele principale care a contribuit forte mult a aduce Invetamentul In starea deca-
guta in care se afla astadi este datorita desigur In mare parte si programelor In. fiinta.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Inve0mutului. secundar 107

Studiindu-le mai de aprope si data scrutatorul programelor existence este o persOna competinte
si impartial& se va Inspaim&nta de omisiunel, erorile si confusiunea ce le caracterisa. Pentru a da
un exemplu 'mi ar fi de ajnns se reprodue aici numai programa Sciintelor Natural si Fisice din
Licee si Gimnasii clasice.
Iata ce se propune soil urmez& a se propune dup& acesta programa
In Clasa I. Introducerea in sciintele fisico-naturale.
2) 2)
II. Elemente de Zoologie si Botcvnica.
n n III. Elemente de Mineralogie ci Geologic.
n n IV. Fisica (pdna la optics) adeca : Gravitatea, electricitatea_ statics $ dinamicei.
IVIagnetismul.
V. Fisica (Acustica fi Optica)i Chimia anorganica.
VI. Chimia Organics, Geologia si Mineralogia.
n VII. Zoologia Si Botanica cu insistence, asupra fisiologiei plantelor si animalelor.

In ce tare, din lume s'a mai *hit o ast-feliti de programa cu materir ciuntite si intervertite ?
A trebuit ser se gasesca un consiliti general In 1881 care se nu alba nici eel mai mic scrupul, de si
era instanta consultative, cea mai principal& a Ministeriuldi, pentru a dota Liceele si Gimnasiile cu
o ast-felia de programa.
Nu este nevoe ca ci ]ieva se fie prea mare cunoscetor In ale Sciintelor Naturale si Fisice pentru
a vedea gravele inconveniente a acestei programe. Cine a invetat pucine, Geologie a avut ocsiune se
observe ce, acest studiti la fie-care pas presupune cunoscuta Zoologia si Botanica Descriptive, Chimia
si Mineralogia; prin urmare ori cine cu pucin bun simt si cu pucine cunoscinte In acesta materie, nu
va conclude, ce, Geologia sa se propune, Inaintea sciintelor ce trebue se o precede, ; cu tote acestea
Geologia este puse 1\n clasa a VI, ear Zoologia si Botanica in clasa a VII. De alts parte trebue se mai
observam a In programa, se indica clar, ca In clasa a VII, Zoologia si Botanica trebue se, se propune,
cu insistenta asupra fisiologiei plantelor si animalelor; ear de Zoologia si Botanica Descriptive, nici nu
este verb& si nici c& se putea face alt-feliii, fiind ca timpul material abia ajunge ca In Semestrul I 's& se
propune, Anatomia si fisiologia animalelor, ear in Semestrul al II-lea Anatomia si fisiologia plantelor.
Se face intrebarea, ce Geologie vor -Inveta scolaril cand n'att nici o notiune de materialul ce
formeza Paleontologia animal& si vegetal& si care constitue una din principalele parti a Geologiei
stratigrafice.
De aceea nu este de mirare ca scolaril se confunde un Cerit ori un Numulit cu Cefalopedele, c&
un Spatang este un. Molusc si din contra multe molusce se fie luate drept Echinoderme, etc., etc
dup& eum am auzit clihiic la examenul de bacalaureat.
-Scolarii care in.v4e, in Licee alte materii mai grele ar fi putut se invete si Geologia, !Ilse, dee a

www.dacoromanica.ro
 108 Ministerul Cultelor si al Instructiunet publice

nu o cunosc si o consider& ca materia cea mai arida si imposibila de invetat vina nu este a lor, pro-
gramele 'si a Insusit meritul din 4iva votarei lor.
Se va pretinde eh Zoologia si Botanica descriptivh se Invata, in clasa a II-a si pote a acesta se
fie causa intervertireT materiilor din cursul superior.
Ar trebui ca cineva se ignoreze complect scolele si Invetamentul pentru a'si gasi o consolatiune
In o argumentare de felul acesta.
Cum sa, se pretindh ca, nisce notiuni elementare invetate pe de rost, fara se fi veclut nicT ma
molusc, nici un echinodeme si alto multe din animalele principale sa, se mai Oa retina dupa 4 ani.
Toti profesoril de Sciinti Naturals au avut ocasiunea sa se convinga, ca, un scolar ajungend In clasa
a VII nu cunosce partite ce compun o flare, cum mai voiti se cunOsca, eel putin familiile principale ?
On alt defect capital este si lipsa de programe analitice ; ast-fel vedem In programa Sciintelor
Natural a In clasa 1-a se prescrie sa, se propuna, : introducerea in ScUntele fisico-naturale.
Acosta este atht de vag ca de cele mai multe on se perde timpul scolarilor, or'' inbanalitati, on In
explicari ce nu sunt de forta elevilor aceleT clase. Inconvenientul este cu atat mai mare cu cat tocmaT
In Sciintele Natural nu exist manuale bune; majoritatea color existente sunt pline de erori find ca
specula, ear nu spiritul adeverului stiintific a condus autoriT In confectionarea lor.
In clasa a It se propun Elemente de Zoologie i Botanica Intr'un singur an. Cine a propus
aceste materii In modul eel mai elementar a putut se se con vinga de imposibilitatea reusitei. Pe
langa ca colectiunele de cele mai multe orT lipsesc, dar nice timpul material nu este suficient pentru
propunerea acestor sciinti In un an. Dech o programa, analitica ar fi indicat eel pucin anume asupra
chror parti sa, se insiste mai mult, tot s'ar mai esplica predarea acestor materii in un singur an; insa
acesta a ambarasat prea mult pe consiliul general si pentru a nu 's1 da prea mult de lucru, s'a
multumit a Inscrie In program numele uneT sciinti pentru a credo ca acesta este suficient.
Tot ast-fel s'a facut si cu materiile celor alto lase, asa p. e. In clasa a III se prescrie in pro-
grama ca se se propuna : Elemente de Mineralogie fi Geologie.
Propunerea MineralogieT fara un studiii prealabil a cator-va notiuni de Chimia este un noti sons
o absurditate far& semen. Profesorul trebuind se propuna mineralele cele mai principale ca Quartul
Aragonita, Spatul de Islanda, Piritele, Blendele, Malachita, Azurita, Gipsul etc. etc, se va ghsi in
imposibilitate se face acest curs, cand scolariT, nu soiu ce este un metaloid, un metal, un oxid, un acid,
o sare etc. Tot asemenea si proprietatile fisice ale mineralelor vor fi neintelese, chef scolaril n'ail
avut ocasiune se posed& vr'o notiune elementary din Fisica,.

Acosta din urma, materie se propune In clasa IV si a V, si cu tote acestea In ambele clase nu
se vorbesce de caldwret. 0 omisiune ca acesta nu este ertath omenilor special'', omenilor deprinsi cu
ale scolei, si care erati chemati se elaboreze programe.

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra Invelata6ntuldi secundar 109

Ceea ce nu Inte leg In confecOonarea acestei programe este si urmat6rea Imprejurare : In nici
una din programele precedente, celei in flint nu s'a v64ut eresiile, intervertirele si omisiunile ce am
avut ocasiune sa, semnalez. In 1876, Consiliul permanent a presentat Consiliului general o progra-
m& detailat&, ce era o lucrare seri6s6 ; acest din urma de si nu o adopt6za In Intregime, cu tote
acestea a reusit pentru sciintele Fisico-Naturale , se elaboreze o program& satisfac&t6re ; desi in
anii subsequeng acesta program& a incercat numer6se modificari, totusi nu s'a intervetit materiile
asa dup.& cum s'a Mout in 1881.
Este forte instructiv a se cun6sce fasele prim care a trecut votarea programei in vigore, relativ
la sciir4ele Fisico-Naturale.
Consiliul general in 1881 in cele inter Bile alege o comisiune pentru revisuirea programelor de
Licee si Gimnasil ; comisiunea elaboroza un proiect de program& unde sciir4ele Fisico-Naturale, de
si forte mult reduse, cu t6te acestea a evitat atat omisiunile cat si intervetirea materiilor, pe de
alta parte o Insotieste si de 6re-care detail Preocupatiunea acelei comisiuni era reducerea claselor
de la 8 la 7, conform prescriptiunilor legei, si prin urmare si a materiilor. (A se vedea acestA programa
In Lucrkile consiliului general de Instructie 1876-84, p. 363).
La votarea pe materir a proectului comisiunea, ce se Intampla cu sciintele ,Fisico-Naturale ? Doi
din membrii consiliului general : unul profesor de Matematici, altul de 1storie si Geografie fac o alta,
propunere (1), care nu este alt ceva de cat celebra program& de ast&cli Infiintia si care se adopt& in
sedinta din 18 Septembre 1881 f&r& nici o discutiune.
In realitate ins& autorii propunerei adoptate si care nu se unise cu proectul comisiunei nu M-
ouse alt- ceva de cat se ciunteze si mai mult programa, se fad, omisiunl din Fisica (caldura) se in-
tervertosca, materiile clasei a VIII, ce urma s& se desfitqeze, pun&ndu-le In clasa a VI.
Pentru mai mult& claritate reproduc aid. programa din 1880 si propunerea admisa de consiliul
general in 1881.

Programa Liceelor 0 Gimnasiilor vo- Programa Liceelor 0 Gimnasiilor vo-

tatd i/n 1880 (2) tatd in 1881 (3).
Sciintele Naturale 0 Fisice. 13) Sciintele Naturale 0 Fisice.
Cl. I. Introducere in Sciintele Naturale Ele- CL I. Introducere In Sciintele Fisico-Na-
mente de Cosmografie. turale.
Cl. II. Elemente de Zoologia descriptiv& si CL II. Elemente de Zoologie qi Botanica.
Betanica.
(1) Lucriirile consilielor generale de Instructiune .1876-84. pag. 368.
(2) Op. cit. p. 348.
(3) Op. cit. p. 385 i 386.

www.dacoromanica.ro
 110 Ministerul Cultelor si al Instruqiunel publice

Cl. III. Elemente de Mineralogie qi elemente CL III. Elemente de Mineralogie si Geo-

de Geologie. logie.
CL IV. Elemente de Fisica. Cl. IV. Fisica (pans la optica) adica, Gra-
vitatea, electricitatea staticet si dinamicet
Magnetismul.
Cl. V. Chimia anorganica si organica. Cl. V. Fisica (Acustica si optica). Chimia
anorganicei.
Cl. VI. Fisica. Cl. VI. Chimia organicet Geologia si Mi-
neralogia.
CL VII. Anatomia i Fisiologia Anima la. A- Cl. VII. Zoologia si Botanica cu insistenta
natomia, organografia si fisiologia vegetala. asupra fisiologiei plantelor si animalelor.
Cl. VIII. Geologia si noVuni de Mineralogie. Suprimata.
Din causa schimbarilor facute a resultat, ca Geologia sa se fad, Inaintea Zoologiei si a Bota-
nicel, ear pe de alts parte elevii ce ail absolvit .class a VII In vera anului 1881 n'a inv'Otat de loc
Mineralogia si Geologia, repetand Inca odpta Zoologia si Botanica.
Judece acum on ce om impartial de seriositatea acestei lucrari precum 0 de competentia auto-
rilor ei ; cu tote acestea ciefectele acestor programe se resimt resfrangandu-se asupra scolarilor de
6 ani IncOce.

Deca am face acelays studiu i asupra color -alto materii ce figureza in actuala programa a Li-
ceelor i Gimnasiilor am constata numerose defecte.
In ceea ce prive0e propunerea Matematicelor dupa programa actuala, profesorii respectivi de la
scolele Statului din Iasi conaatand numerOse defecte ail propus, dupa mai multe consfcituiri Intro
e' precum 0, cu alp coleg4 de acea0, materie de la alto asealminte scolastice din kW" o schita
de programa pe care a Incredintat'o catre finele anului scolar 1883-84 direqiunei Liceului din Iasi
spre a fi Inaintata Ministerului, fiind ca, se ceruse deja parerile corpului didactic asupra programelor.
Ac6sta schita de programa, precedata de o interesanta expunere de motive a fost publicata in
August 1885 In jurnalul Recreafft Sciinfifice".
Iata faptele principale ce roes din acea expunere de motive :
1) Ca Aritmetica practices ar trebui propusa in dol ani din causa multelor materii care nu
permit profesorului se e4cerciteze In de ajuns pe elevi intfun an si se'ci termine si materia.
2) Ca studiul Aritmeticei rationate a se propuna In cursul superior flind-ca elevil cursului
inferior sunt prea tineri si prea putin pregettifi pentru a se ret dica cu lateligenta petite& la ni-
,velul rationamentelor cu totul abstracte pe care le vnplicac o mare parte din chestianile ce
7)
intrd in cadrul *not asemenea materii."

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Inv6tamentului secundar 111

3) Notiunile elementare asupra figurilor geometrice i modul ,mAsurareT prevgclute in

actuala programa in clasa III nu fac de cat set ra/p6sca elevului un timp pretios pentru cas-
tigarea aceloraqi cunoscinti intr'un mod mai sistematic" ca consecinta a acestora se propune
a se face in clasa 111 o parte din Algebra si Geometria plana.
4) Ca Algebra si Geometria planet ce figurecla in actuala program& in clasa a IV presintd
mai mitate inconveniente din care cele mai principals set reduc la dou'd" :
a) Ambele aceste studii formeda o materie prey mare pentru cursul wnui an scolar."
b) Minimum 3001,, din populatia Gimnasiilor, care Inc mai wnidet cursul superior de
Liceit, sau alte cursuri speciale, infra in viata practice& far 'd Tad o cunoscintei relatives la
chestiuni care pe fie-ce di capecta o mai mare istrebwintare vn afacerile publice fi private,
precum sunt chestiwnile de dobanda, compuse, de awwitati, calcule de volum, intelegerea qi
calcularea planurilor economide. etc." In fine
5) Sa se propuna in cursul superior Trigonometria planet, ear din Trigonometria sferica se nu
se propuna de cat cele 15 formule generale cazul cdnd until din unghiuri este drept" pentru
inlesnirea studiului Cosmografiei ; ear din Topografie se nu se propuna de cat partea privitOre la
nivelare precum i repetarea Geometriel din clasele gimnasiale.
Dupa cat se vede din cele ce preced profesorii de Matematica din Iasi au cautat se facet o dis-
tributiune mai sistemati Ca a materiilor pe clase potrivit cu gradul de desvoltare intelectuala ; ear
pe de aka, parte admit in princip sistemul superpositiunei pe resonul de a daposibilitatea elevilor, ce
din diferite imprejurari n'ar urma cursul superior, se cunOsca, prin studiile facute, chestiundle care
pe fie-ce di bapata o mai mare Intrebwintare in afacerile publice qi private, precwm, sunt
chestiunile de dobanda Trompusa de anwitati ,etc."
Ac6sta cestiune este forte important& pentru a i se da atentiunea ce merita, i de care ne vom
ocupa mai departe.

Examinand programul celor alte scoli, am putea semnala numer6se defecte de care se lovesc
zilnic profesoril in propunerea materiilor, cu care s'a incarcat programele ; aa de exemplu in Gim-
nasiile reale numal programa matematicilor este in cele 4 clue mai incarcata de cat in Liceul
complect, unde elevil cursului superior sunt si mai inaintati in. vrasta, i prin urmare ysi mai apti a
inveta materiT pentru care se cere o -desvoltare intelectuala mai inaintata.
Pentru confirmarea celor dise, reproduc aicT materiile clasei a III i a IV de la Gimnasiile reale (1)
Clasa III. Algebra: repetarea algebrei din clasa II si continuarea Equatiilor de gr. I O. al II-lea
cestiuni de maxima si minima, progresiuni, logaritme, interese compuse, anuitati,
probabilitati, rente.
(1) Vedi Lncrarile consilielor generale de Instructiune 5876-84, p. 440.

www.dacoromanica.ro
 112 Ministerul Cults lor si al Instruc#unel Pub lice

Clasa III Geometria : corpuri rotunde, cilindru, con, sfera, triunghiul sferei.
Topografia, qi
Comptabilitatea.
Clasa IV Elements de Geometrie descriptive. (Ce nu se invka in Licet).
Trigonometria planet. (In Liceu se Inveta in clasa VI).
Curbe usuale: elipsa, iperbora, parabola, helicea si spirala, teoria focularilor.
Notion' de Mecanicei (ce nu exist& in programa Liceulul) si Cosmografia.
Este de ajuns set se observe de aprOpe acosta programa, pentru 4 imagina cine-va dOca este cu
putinta se fie percursa, si dOca elevii In frageda for vrastfa sunt In stare se Inteloga aceste materil.

Am putea continua acest studiu si asupra celor alte materii, Ins am credut ca faptele sem-
nalate sunt suficiente pentru a arata defectele programelor in fiinta , a caror reforma' se impune de
sine dee& voim se scotem sc6lele invetamontului secundar, din incurcatura in care se afia ast5,-41.
0 di de Intarziere este In detrimentul tineritulur roman, care 'si perde timpul si consume
fortele cu programe absurde ca cele de astacy ; inset pentru a nu cadea In gresala ce s'a comis pang
acum In confectionarea lor, este necesar set so consulte din timp corpul didactic asupra reformelor de
introdus ; ear opiniunele acestora fiind Inaintate unel comisiunT compuse din barbed speciali si exerci-
tat' In ale Invetamentulur, ar permite Intocmirea proectelor de programe si mai bune si mai sistematice.
Pan' in present confectionarea programelor era incredintata, dupe legea din 1864 consiliulul ge-
neral de Instructiune ; Inset deca observam din tine este format acest cousin, gasim ca InvOtamentul
superior este represintat prin 5 membri, acel secundar prin 5 membri, prin urmare 10 persone compe-
tente de a da programe Invkam6ntuluI secundar din num6rul de 46 ce colnpun astacli Intregul consiliu
Restul celor alt' membri se compune din 24 persOne, representanti at scolelor profesionale reale,
a scblelor Comerciale, Bele-Arte, Conservatoril, Agriculture, Silviculture, scoli profesionale ; 3 repre-
sentatl a Invetamentului primar urban, 3 a scolelor private, 2 membri din cler, 2 membri de la Curtea
de Casatie si Ministrul.
De alta parte sciut este ca programele pentru a putea fi votate trebue s6 fie admise de 2/ din
num6rul membrilor, de unde result& ca eel 10 membri singur" competinti pentru Intocmirea progra-
melor secundare pot fi batuti de voturile majoritatei compuse de profesori de pe la scOlele de Bele-
Arte, Conservator', scola de Agriculture si Silviculture si scoli profesionale.
Resultatele lucrarilor consiliului general de instructiune dupe cum este compus astacli in privina
programelor le am velut pentru a-ma' continua se" acordam increderea.
0 reform& In acOsta privinta este necesara, o reform& matur chibzuita pentru a da de urgent'
posibilitatea Intocmirei bunelor programe, pentru a scote scOlele din confusiunea In care se afla astacy.
Or' care ar fi reforma ce s'ar produce, ceea ce Ins& trebue set ne preocupe in ant'aia linie, este

www.dacoromanica.ro
 tuditi asupra Inv4amentulut secundar 113

directiunea ce trebue sa dam Liceelor si Gimnasiilor nostre ; de la Directiunea si scopul determinat

pentru fic-care gen de scola atarna si intocmirea programelor.
Acesta cestiune este forte important& pentru ar da atentiunea ce merita.
Atat in Instructiunea publica, ca si In cele alte manifestari a activitatel nostre, am cautat se
profitam de experienta Statelor inaintate in civilisatiune si deem acesta ne-a folosit In multe Impre-
jur&ri. trebue se marturisim ca de cele mar multe on nor am adoptat sistemele care experimentate
aiurea se recunoscuse ca. defectuose; pot cita exempla programer Facultater de medicina, precum si
programa Liceelor din 1876 de si era mult superior& celei de asta41; In instructiunea secundara n'a-
vern_ nici acest merit ; cacr dee& am fi adoptat sistemele Frantiei si a Germaniei cu clasicitatea for
tot s'ar fi facut ceva mar mult en tote defectele inerente sistemului.
Nor am adoptat pentru Liceele nostre o alta sistem& bosata pe unirea clasicismului cu a sciin-
telor utilitare fara a se Linea sema ca, programele In acest ordin de idei urma fatalminte se fie In-
carcate.In realitate iata ce s'a Intamplat la nor, ca atat clasicitatea, cat si limbele moderne, precum
si stiintile utilitare n'a fost Ingrijite unele mar mult de cat altele, insa resultatele acestur sistem s'a
tradus si se traduce gilnic prin o inferioritate vadit& a studiilor din invet&mentul secundar.
0 prob& despre acesta sent greutatile ce le Intampina studentir romani,,fie la Universitatile din
tar& fie mar cu deosebire la acelea din streinatate, pentru a -urma cursurile si a obtinea gradele
Academice.
In Franta exist& in Licee de done secole, o veche traditiune de a da mar mult& desvoltare cla-
sicismuTui i in special limber Latine ; fiind ca Liceul dup.& win dice forte bine d. Breal, subordona
tote cunoscintele uner Mei dominante, de a poseda arta de a scrie, i pentru Lice arta de a scrie
era considerata ca o arta de a gandi. Acesta era si idealul profesorilor secundari din Franta; insa
de cand trebuintele societatei s'a imultit, de cand progresele- sciintelor a luat o mar mare desvoltare
in cele din urma timpuri trebuea ca si acest ideal sa, se transforme si sa se maresca.
D-1 Breal caracteris& In termini- precisi, care ar trebui se fie astall idealul profesorilor de Liceil
dzr iata, ce gasim In modesta sa lucrare Intitulata : Quelques mots sur l'Instruction publique
en France p 159. Pe 'angel arta de a gei ndi logic, mar este o altei arty tot ap de necesarei
adeccl: Arta de a descoperi si de a observa faptele, arts de a intelege i a controla veritatea"
ideal care nu s'a realisat in Liceele franceze din causa metodelor defectuose de care s'a servit profe-
sorir In propunerea materiilor
In 1880 se produce o reform& In Invetamentul secundar, dup.& care se lua o parte din timpul
acordat Limbei Latine, se suprimat unele luceari scrise, mar cu deosebire versurile latine pentru a
se da o mar mare extensiune Limbelor moderne, Matematicelor, Istorier, Geografier si Sciintelor Fisico-
Naturale.
Care a fost resultatele acester reforme ? WC& lumea le cunosce; nivelul studiilor clasice a decazut
15

www.dacoromanica.ro
 114 Ministerul Cultelor si al InstructiunerPublice

fara ca sciintele de observatiune s6 castige prea mult; pe de alt.& parte programele fiind prea Incar-
cate a dat be surmenajului intelectual care a preocupat Academia de Medicine sunt aprope cinci
luni si care continua a preocupa pe parinti si autoritatea scolara.
TradiVunea secolului XVII nu putea s6 nu se Intinda si asupra Germaniei; si aid ca si In Franca
Limba Latina propusa dupa metode mai rationate a predominat in Gimnasii pana cand mat intaiii
prin iniVativa privata a inceput sa se fondeze alaturea de Gimnasiile clasice, Gimnasii reale.In aceste
din urma scoli se dadea o mai mare desvoltare sciintelor utilitare fara ca cu tote acestea limbs. La-
tin& se fie suprimata.
Cu tots objecOunile si polemicele ce a avut loc si care continua Inca, Gimnasiile reale castiga
In num& si in calitate pentru care si guvernul a Inceput se le acorde anumite drepturi.
Ambele feluri de scoli ail de stop de a da tineretului o bung, instructiune general& pregatindul
pentru cursurile universitare, cu deosibire ca gimnasiile dad o instructiune mai mult clasica, pe and
scolele reale dat o mai mare importanta matematicilor, sciintelor Fisico-chimice, Geografieil Istoriei
si limbelor moderne.

In -urma celor ce preced, urmeza s6 ne Intrebam care ar fi sistemul cel mai nemerit ce ar trebui
sa adoptam pentru liceele si gimnasiile n6stre ? De sigur ca volt inclina pentru sistemul german ca
eel ce presint'a mai multe avantage insa si acesta cu 6re-care modificari.
Liceele clasice. Sunt pentru mentinerea Liceelor clasice Insa,nt cum sunt astacli organisate
pentru aceea a dori ca deindu-se o Imai mare important clasicismului de cal asteicli, se MI/ fie
Inletturate 0 sciintele utilitare, ca matematicele, scifnfele experimentale 0 de observatiune
mai cu deosebire In cursul inferior si acesta pentru mai multe consider4iuni.
1 Introducerea sciintelor experimentale si de observatiune la Inceputul cursului secundar va
permite tinerilor inteligenti, dupa cum cjicea forte bine regretatul physiologist Paul Bert : a0 exer-
cita sensurile, a le disciplina spiritul, a le exercita resonul. A in,vqa a vedea bine, a vedea
,,drept, a nu vedea de cal aceea ce este 0, a vedea tot aceea ce este, Inc este lucru upr on toe-
mai acesta iinvefa in cel mai mare grad sciintele de observatiune. A pune ordine in idei,
a class fie -care lucru dupa valorea sa, In perspective sa adev&at 'd, eareifi nu este lucru wor;
Msa metdda sciintelor naturale va deprinde copilul $ pentru aceste lucruri (1).
2) Cu tote avantajele ce ar resulta din.introducerea sciintelor In invetament, scopul Liceelor s'ar
compromite In mod simtitor d6ca nu s'ar da studielor literare, desvoltarea ce merita. Acesta ar in-
semna a abrica un om a ccirui inimci nu ar mai bate (2).

(1) Ved1 Paul Bert. Les Reformes de l'enseignement secondaire et le role des sciences dans 1'Lducation. 188L
(11) Paul Berl loc. cit.

www.dacoromanica.ro
 Studio asupra Inv60m8ntului secundar 115

Pentru a arata leg'atura ce trebue se existe Intre Sciinte si Litere n'aq putea face mai bine de
cat se citez eleganta si precisa definitdune facuta de acela savant, sciintelor qi literilor In momentul
pe and se discuta reformele invetamentului secundar in Franta: Sciintele, dice Paul Bert, sunt
ca scheletul a cdruia mecanicei savants da, de data, soliditatea qi mladierea. Literile sunt
muschii pi pelea care aduc forta, forma. frumusetea, sensibilitatea. Fare& nvuschi ysi pele sche-
letul nu este de cat o arhitecturd uscatd si inertd; gird schelet, muschii n'ai nici un punct de
sprijin, ear formele se perd Osela, muschii 0 pelea fac flinta vie, superiors, viguroset, agild fi
delicat'd. Sciintele literile vor forma un, spirit puternic pi disciplinat, o imaginatfune cura-
giosd 0 cu greutate (ponderOse), o inimet generoset qi prudentet.
Tata pentru ce sunt de parere ca In Liceele clasice se nu se isgonesca sciintele din cursul inferior
3) Prin origina nostra, not avem trebuinta mar mult de cat a4ii de cultura antics, care ne lega
de patria muma 0- de occident; ear pe de aka parte o mare.parte din absolventii Liceelor '0 con-
tinua studiile In scolele superiore din streinajate; on nefiind bine pregatiti in Licee, se Intempla ea
si pierd cate doi set chiar trei ani pentru a se pune la nivelul camaraclilor for din acele teri, ceea
co s'ar evita danduse o mai mare extensiune clasicismuluT.
4) In fine se 'Dote Intempla ca nu tql elevii cursului inferior se pota urma Liceul complect si a-
cesta din mai multe imprejurari, set din lipsa mijlOcelor care este una din causele mai generale, sea
ca scolarul nu are suficiente aptitudini pentru clasicism. In vederea acestora, dupa 4 ani de studio, In
care timp notiunile de chimie si sell* naturale, precum si cuno,scinta unei limbi moderne ce ar
Insoti olasicismul, s'ar putea institui anumite examene.
Acesta ar permite scolarilor ce n'ar putea urma Liceul complect se nu fie nisce omen declas4
carora le-ar lipsi cunoscintele generale.
Din Liceele clasice ast-fel organisate, absolventdi vor putea s'Ai continue studiile in Universitati
cu mai mare profit si far'a perdere de timp ca astacji.

Liceele reale. Alaturea de Liceele clasice este de cea mai mare importanta a se crea Lieeele
reale In care de sigur se va da o mare desvoltare Sciintelor exactei experimentale i de obser-
vatiune, precum si Istoriei, Geografie', i limbelor moderne.
Necesitatea acestei creatiuni se impure astacji mai mult de cat on cand, in fata progreselor
sciintei moderne si a necesitatilor timpului in care traim.
Pe MO, ca nu putem ramanea indeferenti de progresele realisate In alte teri in acesta direc-
tiune, dar avem nevoe prin Invetanilatul realisat a forma i a da i npulsul industriilor nasconde. 4

Este bine inteles, ca Invetamentul realisat nu duce direct la o-aplicatiune ore-care, dar in el
se da posibilitatea cea mai mare ca specialitatile sa se formeze.

www.dacoromanica.ro
116 Ministerul Cultelor si al Instructiund Publics

De alta parte avem un numer de Gimnasil reale, care nu se deosebesc de cele clasice de cat
prin firma, si prin suprimarea ambei latine 0 dine; presupun a s'ar face o organisatiune seribs&
a Ginmasiilor reale, ceea ce este de dorit ca acesta s& se OVA efectua cat mai de cu timpuria,
atunci ca si ast&cji se impune necesitatea de a le complecta prin cursul superior complectandu-le
instructiunea general& realist& ; ear absolventil bine pregatiti a scaelor reale vor putea se'sr ur-
meze studiile superiOre si specials In Tacult&tile de Sciinte, in Sec% de poduri si sosele, in Institutul
superior de Agronomie si Silvicultura precum si In Facultatea de Medicin&, In fine in Polytecnic.
Ca debuset al Gimnasiilor nostre reale am pus si Facultatea de Medicink desi In Germania
pan& astaqi, cu OM staruinta profesorilor realisti, nu s'a acordat acest dreptcsi Intemeez acesta pe
resonul ca, elevii sc6lelor reale IA lang& ca sunt fOrte bine pregatiti prin studiile acute, dar nu vkl
intru cat ar fi Impedecati ca se Invete Medicina fiind ca, terminalogia este grec& sot latina; caci
acelasi argument ar trebui invocat si pentru Facultatea de Sciinte si mai cu deosebire pentru cursu-
rile de Sciinte Naturals si Fisico-Chimice. Asta,c,i In tote Faculatile de Medicina si de Sciinte, termi-
nalogia se esplica, data, ca materia si nice cg, s'ar putea face alt-fel, asa ca studentul nu mai are tre-
buint& se mai caute el Ins&si explic&rile ce ar provoca cunoseinta acelor termini.
Presupun ca, ar fi absolut necesar ca pentru studiul Medicinei, cineva se cunOsc& limba Latin&
si Gr6ca, apoi trebue sa fia obligat viitorul medic se Intrebuinteze ani Intregi in studiul acestor limbi
numai pentru Intelegerea cator-va termeni, la cunoscinta carora ar putea ajunge pe alto cai, si mai
repede si far& perdere de timp detrimentul color alte materil indispensabile ?
Dupa cat se vede argumentul acelor ce s'ar opune ca absolventii scolelor reale se nu pata, pasi
pragul Facultatei de Medicin& n'ar fi Intemeiat; chiar in Germania nu se p6te explica faptul acesta
ca sa, se permit& absolventilor realist se frequenteze Facultatea de Sciinte (Filosofia), ear nu si acea
de Medicina. Din acesta caus& si de cand nu se primesc In FacultAtile de Medicina din Germania
de cat absolventi ai Gimnasiilor clasice, profesorii respectivi sunt obligati In Intaiul an a relua mate-
rifle Liceului asupra Sciintelor Natutale si Fisico-Chimice.
N'ar fi Ore un c&stig pentru Facultatile de Medicina, din Germania ca se primesc& elevi realisti?
De sigur ca da, si dup& cat se vede si acesta dificultate se credo ca se va aplana.

Revenind la Gimnasiile nostre reale cu 4 clase fair& un curs superior care sa le complecteze cu-
noscintele capatate, trebue se convenim ca sunt nisce superfetatiuni a Gimnasiilor clasice, far& a
urmari vr'un stop altul, de cat a perde timpul tineritului ce le urmeda.Result1 de aci ca, ar trebui
desfiintate ? Departe de mine acesta idea, cad dee& este o crima a lovi in o institutiune creata, mai
este, alta In a o rasa se pOra In sterilitatea eij prin urmare nu este vorba a ne ocupa de desfiintarea
lor, dar a be da adevarata directiune, complectandu-le clasele si materialul didactic trebuincios.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra InvetAmentului secundar 117

Se va obiecta ca nu avem un personal didactic cu preparatiune si o traditiune realista. Acosta

este forte adeverat ; insa deca am observa 'intreg corpul didactic din Cara, putini am gasi care se
scape acestei obiectiuni; cu tote acestea gratie acelor putini devotati si care a primit si o prepa-
ratiune mai complecta, datorim ceea ce suntem astad.i.
Tot ast-fel s'ar putea face si cu corpul didactic realist organisand mai bine Facultatile de litere
si sciinti de cum sunt astadi, lasate in parasire chiar de la Infiintarea lor, despre acesta ne vom ocu-
pa a parte cand vom studia cestiunea corpului didactic.
In fata acestor imprejurari nu ne putem opri pentru a nu imbunatati si complecta Gimna-
siile reale cu cursul superior.
Nici o data n'a fost in Cara un avant mai mare pentru ca Romani'' In mase se's'' instruiasca co-
pil; o proba despre acesta o avem in. faptul ca scolele existerrte nu mai pot incapea numerul CTOS-
cand a scolarilor din invetamentul primar si secundar si nici un Guver,n n'a aratat mai multa sblici-
tudine pentru instructiunea Publica ca Guvernul liberal in acesti din urma ani, care a dat scolei 22
milione; de aceea sunt incredintat ca si de asta data va merge tot Inainte, dand curs operilor in-
cepute Infiintand scoli si organisandu-le sistematic cu trebuintele Vero): si a timpului in care traim.

In vederea Liceelor clasice si reale ast-fel definite vor trebui intocmite si programele ; dar
atat pentru unele cat si pentru altele din causa multor cunoscinti ce se cer si pentru a evita surme-
najul intelectual ce ar proveni din incarcarea programelor, este tot atat de necesar a se marl numeru
claselor de la 7 la 8 ; insa si aci ca in multe alto imprejurari legea de la 1864 se opune In mod
categoric prescriind numerul claselor de Licet la 7i ear de scolele reale, in adeverata semnifica-
tiune ce li s'a dat in alto tell, nu se ocupa de loc.
Clasicitatil nu-1 sunt de ajuns 7 aril de studia mai ales In sistemul ce preconisam de a nu fi cu
totul unilaterala; pe de alta parte cunoscintele utilitare, care vor gasi aplicatiunea for mai desvoltata
In Liceele reale, au crescut si crest in numer pe fie-care di ; ast-fel ca cu tote programele tole ma
bine intocmite ajutate de tole mai bune metode n'ar putea da resultatele satisfacatore pe cat timp
nu vorriridica numerul claselor din ambele genuri de Licee la 8 ; de aceea imultirea for se impune de
sine si ar fi de dorit ca o reforma in acesta privinta sa se produca de urgenta.
In casul cand s'ar introduce acesta reforma, absolventii acestor scoli la vrasta de 19 on 20 de
ani vor fi si mai maturi si mai putin expusi tentatiunilor daunatore sanatatei ear pe de alta, parte
vor' putea suporta cu mai multa usurinta g.reutatile serviciului militar in anul de' voluntariat ce sunt
obligati a face.

www.dacoromanica.ro
 118 Ministerul Cultelor i al Instructlunei Pub lice

4) MembriT corpului didactic secundar dupes sexii, dupes studiile facute si dupa titlurile
cu care functioneza in inv6tament.
Tabela statistic& ace al'aturata pag. XXVIII si XXIX a membrilor corpului didactic, precum si a
maestrilor din scolele secundare de ambe-sexe, prin cifrele ce presinta, ne arata numerul lor, stu-
diile facute de densii precum si titlurile cu care functioneza.
In cursul anului scolar 1885-86 a functionat 369 profesori, diviSati In 93 maestri pentru
Musica, Desemn si Caligrafie, Gimnastica si lucru de mama, si 276 profesori pentru cele-alte materii.
Dec& din totalul de 369, a profesorilor si maestrilor am scadea pe cei 26 profesori si maestri de
la Asilul Elena Dolma a caror positiune nu este bine determinate, ne va ramanea pentru tole -alto
scoli secundare dependente de Ministerul Instructiunei Publice si al Cultelor un total de 343, compus
din 292 beirbati si 51 femei.
Pentru a ne da mar bine send de progresele on regresele ce To realisoza scolele secundare este
necesar se studiam care sunt titlurile cu care functioneqa membrii corpului didactic secundar precum
si studiile facute de fie care in parte.

a) Membrif corpului' didactic secundar dupd titlurile cu care funclioniza.

Din punctul de vedere al titlurilor cu care functionoza observam:
ca 114 sail 33.24j0 sunt suplinitori
90 sunt provisori (numiti prin concurs)
139 sunt definitivi, cea, ce ne des
un total de 343 profesori si maestri de ambe-sexe ce a functionat in anul scolar 1885-86.,
Un fapt de cea mar mare importanta, pentru mersul regulat al inv'etamtntului, reese din aceste
cifre si anume : numerul considerabil al profesorilor suplinitori care se ridicci la 114, la care
doca azn adloga si cei 26 suplinitori de la Asilul Elena DOmna vom avea un total de 140, ciffa forte
important& pentru .a, merita se 'I dam atentiunea ce merita :
Causa sporirel pe fie-care an a profesorilor suplinitori de Cate ori s'a facut cate o noua crea-
tiune, consist& in legea de la 1879, dupes care se core candidatilor aspiranti la catedrele de Gimnasii.
si Licee gradul de Licentiat, pe cand dupa legea de la 1864 "Amaze in vigore pentru Universitati
se cer mar putine conditiuni pentru aspirantil la catedrele universitare de cat pentru inv'etamen-
tul secundar.
Masura legel din 1879 era forte bung, fiind ca avea In vedere pe, de oparte ca profesorll Gim-
nasiilor si a Liceelor se fie mar b,ine pregatiti prin studiile superiere ce urma se faces ; ear pe de
alta parte dand mar multe garantii studentilor Universitari ce se pregateati pentru a intra in inveta-
mentul secundar, se credea ca se va maxi si numerul for tri Facultatile de Sciinti si Litere.

www.dacoromanica.ro
 StudiA asupra InvetAmenfului secundar 119

Resultatele dispositi,unei legel din 1879 sunt departe de a fi putut realisa legitimele do-
rinti, fiind-ca numerul Licentiatilor pe fie-care an fiind forte restrans, numerul profesorilor supli-
nitori crescea necontenit cu infiintarea noilor Gimnasil si Externate secundare.
De alta parte se _scie cat este de daunator pentru scoli positdunea profesorilor suplinitori, care
nenind siguri de positiunea for nu pun tot interesul ce ar trebui se dea in propunerea materiilor cu
care sunt insarcinati.
Acosta -stare de lucrurl s'ar putea Indrepta modificand conditiwnile de admitere la concurs
or' examen a candidatilor aspirants. la catedrele din invetamentului secundar.
Pentru acesta sunt da parere a se suprima Licenta ca conditiune sine qua non de admitere
la concurs; ear in schimbul acestia s'a se cera aspirantului la una din catedrele vacante din Inveta-
mentul secundar, ca a urmat cursurile unei Facultati In timp de dor seti tree ani si ca a trecut si o
parte din examenele respective.
In aceste conditiunI s'a r crea doue categorii de profesori : unii licentiati si doctori cu un salariu
mai mare, si altdi cu cate 2 WI 3 and de facultate insa mai pucin retribuiti de Cat cei ; acesta

ar face se diminueze numerul suplinitorilor, ar asigura positdunea profesorilor titulari si ar stabili si o

emulatiune intre profesoril ne titrat1 pentru a 'si lua gradele Academice cat mai de cu timpurit
Cu modul acesta In un num& de ani restrIns, majoritatea profesorilor tineri incuragiata, prin
o mai bung retribuire a celor titrati va pune silinte indoite ca se'si schimbe situatiunea ; ear
scOla si intr'un cas si in altul va ca'stiga mai mult de cat astagi. din causa nesigurantel si chiar de
multe or din causa lipsei de preparatiune a profesorilor suplinitori.
0 alta Imprejurare coraboroza cele ce preced : Pe cand pentru profesoril secundari de ambe-sexe
se cere prin legea de la 1879 conditiunea de a fi Licentiati, pentru profesOre legea nu vorbesce ni-
mic; de aci a resultat ca s'a permis si se permite femeilor de a putea fi admise la concurs doca a
absolvit cel pucin o -5cOla Centrala, un Externat secundar seu Asilul ; cu alto cuvinte autoritatea sco-
lara se multumesce a cere femeilor oonditiuni chiar mai inferi6re Bacalaureatului pe cand barbatilor
nu le da nice un drept deca nu sunt Licentiati.
Se eau un exemplu ; pentru o catedra de la un Externat secundar de fete seil de la o saga Cen-
trala presupun ca s'ar presinta absolventi de Facultati sal candidati care se fi urmat cursurile Uni-
versitare in timp de dol ani si se fi trecut si examenile cerute, si In, acelasi timp sa se presinte si una
sou mai multe candidate, care n'a terminat de cat o scOla centrala, or Asilul, on un Externat secundar.
Comisiunea examinatore va respinge- conform legei pe candidatul netitrat si va admite la
concurs dup5, o dispositiune Ministeriala pe candidatele inscrise.
Se face intrebarea, intru cat eel' ar fi inferiori acestora din urma, mai ales ca in majori-
tatea casurilor nu posed cel putin nice cunoscinOle de Licet complect ?

www.dacoromanica.ro
 120 Ministerul Cultelor si al Instructiund Pub lice

Acesta invederez& mai mult absurditatea dispositiunelor legei in privinta celor antei; ear resul-
tatele acestel star' de lucruri s'a tradus si se traduce gilnic prin ocuparea Catedrelor din ,,xterna-
tele secundare de fete si scola Centrala, cu profesore ce n'ail nici o alt& preparatiune superior& cele' din
Invetamentul secundar de undo a esit. De aci result6, inferioritatea cursurilor atat sub raportul
sciintei cat si a metodei ce din nenorocire se constata clilnic In multe Externate si scoli Ceara le.

Din cele ce preced o reform& In acesta, privint& se impune, reform& care se cDnsiste mai
ante' In examinarea candidatilor set candidatelor asupra materiilor superiore color cu care vor
fi Ins-arcinati s'6 predea si al doilea asupra materiilor ce vor preda, pentru a se constata dee& as-
pirantul pe lang& sciinta si metod& 'si-a apropiat ceva din cele invetate ; atunci nu se va mai
intampla ca astag c& dee& se schimb& cartea (autorul) s& se schimbe intrega, sciinta.
Din cauza lipsei de candidati titrati or' cu cunoscinti superiore Liceelor, va trebui ca Diplo-
mele Doctorilor in Medicina se fie considerate ca equivalente cu Licenta in sciintele Naturale si Fi-
sico-Chimice, sciint1, asupra carora medicul a avut ocasiune se tree& examene speciale. Acesta equi-
valent& va da dreptul numai la admiterea la concurs; ear numirea ca profesor se nu se facet
de cat dupa concursul or' examen/al satisfa cator ce va fi facut Inaintea juriului examinatori/a.
Cu modul acesta s'ar asigura Gimnasiilor, profesori mai bun' de cat actualii suplinitori, cari
dup& cum am veclut sunt o plag& pentru mersul regulat a invetamentului secundar.

b) Membrif corj5uluI didactic secundar de ambe-sexe dap studiile fitcute.

Inainte de a ne ocupa de acesta cestiune, trebue se stabilim :

1) Numerul exact al profesorilor secundadi de ambe-sexe.
2) Dec& prin studiile facute pot corespunde misiunei cu care s'a ins&rcinat si
3) care ar fi mesura cea mai nemerita pentru indreptarea reului existent.
1). Din tabloul statistic aci anexat (pag. XXVIII si XXIX), a membrilor corpului didactic, observam
ca, numerul profesorilor se radica la un total de 276, din care trebue se deducem 15 profesori ai Asi-
lulu! Elena D6mna, a caror positiune nu este Inca bine determinata, si care mai ocupa in hive-
ament alto catedre la cele alto scoli secundare ; facend acesta operatiune ne ramane pentru scolele
secundare de ambe-sexe, depenpente de Departamentul Cultelor si a Instructiunei publics, un tota
de 261 profesori.
2) Din numerul de 261 observam in acelas tablot statistic c& :
59 au absolvit cursurile Facult&tei
48 posed Diploma de Lice*, si
24 posed Diploma de Doctor', ceea ce ne d& un total
de 131 profesori, care a Mout studii superiore Liceului; prin urmare numai jumatate din nume-

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra InvtiOm6ntuIui secu,ndar 121

rul membrilor corpului didactic posed& o instructiune mai superibra, avend si o preparatiune mai
bun& de cat restul de 130 care se compune din absolventi de Seminaril gr. I, si altii gradul al II-lea,
din absolventi de Gimnasii, Liceu, Bacalaureati, Sal la comerciala, Scola de Agronomie, Sec% Cen-
trals, Asil si Externate secundare.
Din restul de 130 profesori cu cursuri Liceale, numai 35 posed Diploma de Bacalaureat; ear
restul de 95 n'a f&cut de cat cursul de Liceti sou alto cursuri inferi6re Liceului.
Aceste cifre sunt semnificative pentru a judeca progresele ce le realisecla InOtamentul secundar
numat in Circonscriptia I-a si pot afirma ea aceesi proportiune se gasesce si pentru corpul didactic
secundar din Circonscriptia II.
De sigur a in aceste conditiuni cu un personal didactic jum6tate nepregatit nu putem se ne
asteptam la. resultate mar bune de cat cele ce constatam si care inchieteza pe parinti precum si au-
toritatea scolara.
Pentru cei ce au cunoscut putinele scoli secundare ce avem cu 30 aril in urma, trebue se fie
surprinsi de datele statistice relativ la studiile acute de membrii corpului didactic de astacli,
De si atunci aveam mai putine scoli si Universitatile Inca nu Brat stabilite, cu tote acestea pro-
fesorli Invetamentului secundar in mare parte facute studii superiore Liceelor, avoil o mai bun& pre-
gatire pentru profesorat ; de aceea nu este de mirare se avem stima si veneratiunea dascalilor vechi
fiind-c& ac6stia prin studiile facute, pe langa, stiinta ce ne-o comunica ne deprindea cu respectul
adeve'rului si cu consciinta indeplinirel datoriilor.
Cand ne-am ocupat de metoda propunerei materiilor in clase am avut ocasiunea sa semnalam
numer6se defecte, care nu se pot mai bine explica de cat prin cifrele statistics ce ne arata studiile
acute de membrii corpului didactic din inv6tamentul secundar.
Ce metoda voiti sa se cera profesorului cand nici el prin preparatiunea ce a capatat nu este mai
intai stapan pe materie ?
De alta parte se scie ca nu toti acel cu multa carte sunt si cei mai buni dascall; apol deo&
acesta este adev6rat pentru cei ce posed bine sciinta, cu atat mai mult, acest fapt se inveder6z&
pentru acei, a caror soli*, consist& In confusiunea ideilor ce'si a format despre diferitele subiecte,
in nepatrunderea adeverului, Intr'un cuvont In nepriceperea chiar a sciintei.
De la posedarea sciintei si a met6delor de propunerea materiilor va atarna se avem un corp
didactic mai bine preghtit, care se asigure te'rei in viitor un tinerit si mai bine instruit si mai bine
educat.
In urma color ce preced este natural se ne intrebam tare este causa acestui reu si care ar fi
posibilitatea de al Indrepta.

16

www.dacoromanica.ro
 122 Ministerul Cultelor si at Instruct unei publice

Rospunsul '1 vom gasi In Insi4i intrega organisare a Invetamentului nostru Incepend da la Get
superior i mergend pan& la eel primar. De cate on s'a facut sal s'a propus vre o Incercare de .re-
forme In Invtitament, In majoritatea casurilor doca nu in tot-de-a-una, s'a procedat de la Invetamentul
primar, pentru a asigura scolari mai buni Invetamentului secundar qi aqa mai departe pan& la Inv&
tamentul superior, ra',ra, a se ocupa legiuitorii de personalul didactic pentru inveVam'entul secundar i
primar. Abia pentru Invelamentul primal' rural s'a luat Ore-care dispositiuni prin Infiintarea scolelor
normale primare, de a caror resultate ne putem felicita; Ins& pentru Invkamontul primar urban
pana in anul 1886-87 nu se facuse nimic. Cat despre personalul didactic din InvOtamontul secun-
dar de ambe-sexe nu s'a rant absolut nimic ; cad nu putem afirma ea scolele Normale superiore
pregates6 pentru adsta, fiind-ca, In realitate ele nu cunt de cat nisce internate costisitore pentru
cgi-va student!.

Facultatile de Litere 0 Sciinte

Adeverata causa a reului existent '1 gasim dar in lipsa de organisare a Facultatilor de Sciinti
i Litere, singurile institutiuni ce aver' menirea de a pregati si forma corpul didactic secundar.
Para mai acum cati-va ani Facultatile de Sciinti erail cu desaversire lipsite de Laboratoril ,i
colectiuni ;, afar' de un cabinet de Fisica necomplect si un Laboratoriu de chimie de tole mai multe
on lipsit de materialul necesar, alt-ceva nu exista in aceste Facult'ati.
Sciintele experimentale i de observatiune &ail condamnate en desaverqire, cad totul se redu-
cea la o lectie oral& a profesorului facuta In clasa Inaintea a 3 sal 4 studenti. Lucrarile practice
de LaboratoriA, conferintele studentilor intro ei asupra diferitelor inateril sub conducerea profesoru-
lui, nu existat de loc ; mai molt de cat atata nici cartile bune pentru a fi consultate de -studentii
silitori nu se gaset In invechitele nostre Biblioteci qi nici astaicy sub acest din urma raport nu sun-
tern mai fericiti. Este de mirare ca, In aceste conditiuni se mai gasea cate un candidat care ,se de-
pun& examenele de Licenta, fara, se fi desecat vr'o plant' sell vr'un animal; cat de tole alto expe-
rienti nu mai vorbesc, fiind-ca mijlocele lipseat pentrn executarea tor.
Cel ce scrie aceste randuri a avut ocasiunea se cunosca prin el Ins4 Facultatile de sciinti din
tera, de ore-ce le-a urmat regulat In timp de 4 aril, a depus examene partiale si chiar Licenta in
materiile respective. Intrebe on -tine pe Insuqi profesoril acestor Facult'ati, si se va convinge de si-
tuatiunea ce o aver' precum i mijlacele de studio de care dispungi pana acum trei seil patru ani.
Este necontestat ca s'a facut Ore-care ameliorari, prin Imultirea catredelor qi Infiintarea cator-va
Laboratorii bune; 'ins& adsta nu este de ajuns pentru o complecta organisatiune, fiind-ca Inca astadi
se afla profesori cu cate dou'6 i 1rei materil diferite, ceea., ce este In detrimentul i al profesorului
i al studentilor.

www.dacoromanica.ro
 Studio asupra Inv60,m6ntului secundar 123

Se nu red& tine -va ca Facultatile de Litere sunt mai fericite, aceesi organisatiune, acelasi sis-
tern, aceesi lipsa de conferinti si carte de consultat ca si pentru Facultatea de Sciinti.

Organisarea Facultatilor de Litere si Sciin%1

0 organisare a Facultatilor de Litere si Sciinti, se impune astacii mai mult de cat on cand; de
aceea cred a a sosit timpul sa se is inasuri de urge*, pentru a. radica nivelul studiilor In ambele
Facultati si a asigura invetamentului secundar, un personal mai bine pregatit.
Pentru Tealisarea acestei idei sunt de pkere ca pe langa cursurile publice, s& se institu6sca
conferintele studentilor sub conducerea profesorilor on a maestrilor respectivi ; insa pentru acesta
vor trebui infiintata Biblioteci speciale, complectate Laboratoriile cu material si personalul trebuin-
cios. In. care studentii s& se pot& exercita ei insusi fig maniarea aparatelor, executarea experientilor
si a disectiunilor variate.
In Franta s'a treat de la 1868 pe Bing& Facultatea de Litere, scola des Hautes Etudes in care
studentii sub conducerea profesorului on a maestrului de conferinte se exercita In explicarea si co-
mentarea textelor precum si in scrutarea diferitelor documente. Mai tarzit acesta scola, a luat o mar
mare desvoltare cuprinclend si Laboratoriile Facultatii de Sciinte, divisate in Laboratoril pentru for-
marea instructiunei si In Laboratorii de cercetari noi. Gratie acestei organiski, Facultatile de Litere
si Scinte din Paris rivalisaz6 astacy cu scola Normal& superiork care nu dadea instructiunnea supe-
rior& de cat la un num.& restrans de elevi.
In Germania exist& ceva analog in celebrele Seminarii ; atat scola des Hautes Etudes cat i Se-
minari/ile germane constituesc complimentul si forta ambelor Facultati. Iata ce ar trebui se fa-
cern si pentru Facultatile nostre,-- si atunci se fim incredintati de resultate mai bune de cat cele
de astacii.
Lucrarile In Conferinti si Laboratoril, vor trebui sa fie obligatoril pentru studenti, ear sanctiu-
nea acestei obligativitati va consista in refusarea de la examen a celor ce nu le-a frequentat.
Cu modul acesta se va putea stabili adevkate pepiniere sclintifice pe lang& ambele Facultati
din care s'ar putea forma membrii corpului didactic secundar.

In cliva cand Facultatile vor fi mai bine organisate, de sigur ca si numerul studentilor se va
maxi ; pe de alta parte se scie ca studentii Facultatii de Sciinti si Litere din tars de si sunt dintre
cei mai seriosi i inso in majoritatea casurilor sunt lipsiti de mijloce; de aceea pentru ale veni in aju-
tor, este necesar sa se instiluesca bourse de Liceng pe Mg& fie-care Facilitate, care va avea con-
trolul asiduitatei si a progreselor ce fie-care din el realisecya in parte.
Pentru a evila pe viitorime neregularit&tile ce se petrec astacli cu unii din bursierii ce parasesc

www.dacoromanica.ro
 124 Ministerul Cultelor si Instructiunei _Publics

cursurile dupa un an Mfg, se fi Mout ceva, va trebui ca un control riguros sa se exercite de Facul-
tati si de fie care profesor in parte.
Bursierul care In decursul celor tree lung n'a dat probe de asiduitate si o regulates frequentare a
conferintelor i a lucrarilor practice in Laborator, va pude siqbventiunea pentru a se da altora mai
silitori ca Incuragiare.
De o cam data va trebui sa Ise maresca si numerul burselor de Licentd din causa lipsei de
personal ce se simte in invetamentul secundar.
Cu Cate 15 burse de fie-care Facultate am avea pe an un total de 60 bursieri la Facultatile de
Sciinte si Litere din Iasi si Bucuresci a 1000 lei de fie-care pe an; suma mica dar suficienta pentru
a inlesni mijlocele de existents unui scolar modest si laborios.
Numerul maestilor de conferinte a 300 lei diurna pe luna, dupa cum s'a prev6dut in proectul
normal de budget (1886-87), se fie de 14; din care 6 de la Facultatile de Litere din Iasi si Bucuresci
si 8 de la ambele Facultati de Sciinte. Am prevNut ate 4 maestri de conferinti pentru Facultatile
de Sciinte din causa lucrarilor multiple ce au a se face in Institute le de cultures superidra si in La-
boratoriile fie -carol Facultate.
Pe MO, acosta va trebui a se mai adaoga si cats 10,000 lei pentru Bibliotecele celor 4 Facultati.
Resumand cele ce preced vom avea urmatorui Budget care ar permits o mai bung organisare
a Facultatilor de Sciinte si Liters din ambele Universitati Iasi si Bucuresci.
60 bursieri, Cate 15 de Facultate din ambele Universitati a 1000 lei pe an . . 60,000
14 maestri de conferinte: 6 de la Facultatea de Litere (Iasi si Bucuresci) si 8 de
la Facultatea de Sciinte Iasi si Bucuresci a cats 300 lei diurna pe luna, dupa
cum s'a preveclut in proectul normal de Budget (1886-87) 50,400
Fond pentru Bibliotecele de Sciinte si Litere din ambele Universitati . . . 10,000
Excurshini Sciintifice cu studentil Facultatilor de Sciinte Iasi si Bucuresci. 2,400
Ceea ce ne ar da un total de 122,800
Suma care nu intrece cu mult cheltuelile ce se fac astadi cu Intretinerea scolelor Normale supe-
riorel.si care costa, pe stat suma de 106,970 lei (dupa Budgetul anului curent)

Din cele ce preced results, ca desfiintarea scolelor Normale si Inlocuirea for cu Facultatile
respective mai bine organisate, care ar da putinta studiilor seriose nu numai elevilor scolei Normale,
dar tuturor studentilor ce s'ar interesa de studiile Literare si Sciintifice, se impune astacli.
In sensul organisara acestor Facultati s'a si votat fonduri pentru crearea Institutelor de cue-
,
turd superi3Ord din Bucuresci si precum pentru organisarea, complectd a Universitdtei de Iasi.
A reclama Inca alts cheltueli pentru instalatiunile sciintifice pe rang& scolele Normale existente
precum si infiintarea altor Laboratorii ar insemna a cere cheltueli zadarnice:

www.dacoromanica.ro
 Studiti asupra Inv6tanientuluT secundar 125

Studentii de a sciintr ce se vor destina carierei didactice, vor fi obligati a urma ci cursurile de
Pedagogie de la Facultatea de Liter& ci la nevoe vor fi insarcinati cu practica pedagogiei In ccolele
secondare; pentru acesta ins& va trebui ca un regulament special se determine atributiunele can-
didatilor aspiranti la profesorat.
Presupun ca s'ar mentinea Inca internatele ccolelor Normale superiore, pentru acesta, suma de
60,000 lei destinat& bursierilor ar fi suficienta ; cu tote acestea sunt de parerea a nu se crea inter-
nate pe Tanga Universitati ci acesta din mai multe consideratiunj : mai antei, studentii Facultatilor
sunt prea inaintati in varsta pentru a putea suporta regimul internatelor care de cele mai multe on
este daunatorit sanatatei ; pe de alt parte studentil bursieri fiind liberi ci traind in mijlocul socie-
tatei din care fac parte, vor cunOsce mai bine lumea ci se vor deprinde ysi cu nevoile vietei care nu
trebue se fie streine on cuff cu atat mai mult viitorilor apostol1 of Invetamentului secundar ; in fine
far& internatele universitare, se va da putinta desvoltarei aptitudinelor speciale pentru a resista
tentatiunelor vatematOre sanatatei ci compromitatOre pentru studiele seriose.

Am credut,
necesar a atrage atentiunea autoritatei scolare asupra organisarei ce urmeza s& se
dea Universitatilor ci in special Facultatilor de Litere ci Sciinti, organisatiune realisata de mult
timp in terile cu o cultura mai inaintata, dar de care nu s'a tinut soma la not chiar de la crearea
acestor institutiuni,
Cu modul acesta s'ar realisa marl economil fiind-ca n'am mai fi nevoiti a debursa pe fie care an
sumo insemnate cu trimeterea tinerilor in streinabate ; ear pe de alta parte studentil facendult
instructiunea in Cara sub privigherea ci controlul familiei vor fi mai putin expuci numereselor ten-
tatiuni ,daunatore instinctulut de conservare,
Un alt fapt de cea mai mare important& reese din acest studit, acela: al pregatirel viitorilor
profesori secundari.
Am ve'clut ca stint numerOse catedre suplinite ; numal in Circonscriptia I-a numerul for se ridica
la 114; pe de alta parte abia jumetate din membrii corpulul didactic au studil superi6re celor din
Licet ; prin urmare cand afirm ca va trebui se tree& cel Rutin 10 ani pentru a avea un personal
didactic bine pregatit, departe de a exagera lucrurile, nu fac decat sa constat existenta unut fapt
netagaduit.
On indreptarea acestet situatiuni n'o ved aiurea decat in organisarea Universitatilor cat mat
de eu timpuriti, pentru a nu fi nevoiti, dup& cum am mai cps cu alta ocasiune, set isregistram
grefelile trecutulurt.

www.dacoromanica.ro
 126 Ministerul Cultelor i dl Instruc#unei Pub lice

Ce este de facut cu MembriT CorpuluT didactic care n'au priimit instructiunea compelca?
3). Tree acum la o alta cestiune -earasi forte important& si care privesce pe ace! din membril cor-
pului didactic a caror positiune este bine stability de lege dar care n'a avut ocasiunea se faca studii
superiors cursurilor cu care sunt In.sarcinati se propuna, soil se repete prin ei insusl experientele
de Sciinte le Fisico-Chimice si Naturals.
In privinta acestor profesori carora li s'ar putea da posibilitatea se'si complecteze cunoscintele
sunt de Were, ca Ministeriul se! oblige pe timpul vacantiilor se vina si se studieze In Laboratorii
sub conducerea profesorilor Universitar!.
Mai mult de cat atat s'ar putea acorda chiar congedii de cate-va luni pe fie-care an acelor pi e-
fesori ce ar avea trebuinta de mai mult studiii; cu modul acesta in timp de trel seu eel mult patru
an! nu s'ar mai gasi profesori de Gimnasi! or! Licee care se nu recun6sca elementele unui granit ,,6t1
se nu fi facut vr'o manipulatiune din Fisica or! din Chimie, s6u in fine care se nu. ft v6clut cu micro-
scopul structura tesaturilor de la plante si animal.
Pentru a le putea Inlesni aceste facilitatl, Ministeriul Instructiunei publice ar putea se le acorde
6re-care avantage, dandu-le pentru exemplu pe langa congedil si drumul gratis ; ear pe de alta
parte pentru a da o sanctiune acestor lucrari, profesorii vor trebui se dea cats un examen asupra
materiilor percurse pentru a proba ca a profltat de explicatiunile ce li s'a dat si de experientele ce
li s'a facut.
Acesta mesura este necesar a se lua de urgenta chiar pentru majoritatea profesorilor de Sciin-
tele Naturals si Fisico-Chimice, fiind-ca putin din ei--ail avut ocasiune sa se exercite cu manipularile
din Laboratori!.
Ministeriul Instructiunel publice in solicitudinea ce are pentru a ridica nivelul Invetsam'entului
secundar a Inceput a se ocupa cu complectarea instalatiunilor sciintifice,; pe de alta parte si noi in
acest studit am aratat necesitatea ce se simte dilnic In Gimnasi! si Licee de materialul didactic
trebuincios pentru complectarea caruia, am cerut suma de 1.642.000 lei aprope ; Insa pentru ca
acest material se p6ta fi Intrebuintat cu succes fara a'l deteriora, este de un mai mare interes a
exercita din timp pe acerprofesori, carora li se vor Incredinta instalatiunile sciintifice, dar care
nail obicinuin0 manipulatiunilor ce se fac in Laboratoriile specials.
Masura ce propunem credem ca, este si in avantajul profesorilor si al scold, si este de preferit
masurei ce s'ar lua de a supune judecatei pentru incapacitate pe top' ace! ce n'a avut ocasiune se
fie bine pregatiti pentru profesorat, Insa carora buna-vointa nu le-ar lipsi de .a se instrui.
Ac6sta dispositiune este cu atat mai mult de preferat, cu cat va mai trebui se mai asteptam
Inca mult timp pentru a avea un personal mat bine pregatit ; cu elementele existente si cu mai
multa tragere de inima la lucru, ajutati In acesta si de. bine-voitorul concurs al Ministeriului s'ar
putea chiar cu personalul existent face mai mare progres de cat eel de asta41

www.dacoromanica.ro
 Studiii asupra Inve0m8ntului secundar 127

De cate-ori un membru din corpul didactic a solicitat Ministeriului congediil pentru streinatate
acesta din urma in speranta ca titularul 'qr va complecta studiile In materia ce profesecla In tot
de-a-una a acordat congediile cerute ; -Insa.din nenorocire, profesOril in congedit In loc s se ocupe
de specialitatea materiel ce propunet, de cele mai multe or Incepet alto studir, cara a le termina
i pe acelea ; ast-fel O. la intorcerea lor, sada nu era mai profitata de cat Inainte ; de aceea cred
ca este de preferit sistemul ce preconis'am, de a se- acorda zongedil In Ora', pentru ca profesorul se
pot' urma cursurile Facultatilor in specialitatea materfflor ce este obligat se propuna.

Pam& acum ne'am ocupat de ce ar trebui se facem pentru a asigura Liceelor i Gimnasiilor
un corp didactic mai bine pregatit, ramane se vedem d6ca pentru Scalele Centrale, Externatele
secundare de fete qi ScOlele -profesionale s'a luat vr'o masura pentru a asigura recrutarea unui
personal bine pregatit i pentru aceste scoli.
Pana astadi nimic nu s'a facut in acostaprivintlPersonalul didactic al acestor scoli se recru-
tez'a afar de putine excepOuni, din absolvontele Scolelor Centrale, a Externatelor Secundare qi a Asi-
lului Elena DOmna. Fie -tine p6te Intelege inconvenientele acestei sisteme; de aceea cred ca Infiintarea
unei scoli normale superiore pentru preparatiunea viitorelor profesore se impune tot aqa de ur-
gent ca qi organisarea Facultatilor de Soli* si Litere pentru formarea personalului didactic din Li-
cee qi Gimnasil.
In 1884 D-lu Spiru Haret atunclInspector general al scolelor a preveclut necesitatea crearer unei
asemenea in*titutiuni, pentru care a qi intocmit un proect de budget aproximativ de costul personalului
didactic, a materialului necesar pentru Intretinere a 90 eleve precum i de facerea cladirei prin anui-
tate. Ar fi de dorit ca acesta propunere se capete o realitate, mai ales asta4r cAnd numerul externa-
telor se imulteqte pe fie-care 4i.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA A TREIA

a). Examene

Dupa regulamentul scolar In vigore se fac doue examen& generale In scolele din Invetamentul
Secundar ; unul de la 2-12 Ianuarie i altul de la 6-22 Iuniu. Pe lang& acestea mai exist& Inc&
alte trei examene trimestriale ce se fac In cursul anului scolar.
Examenele trimestriale ail o mare important& pentru elevi si profesori; eel intai sunt obligati se
revad& materia facuta In cursul celor trei luni de studit, ear eel din urma, -adeca : profesorii stint pu0
In posit iune a judeca progresele realisate de scolari In acel interval
Examenul general din luna Iuniu are o important& i mar mare, c&ci da ocasiune elevilor se '0
Improspateze materiile acute in cursul Intregului an scolar; ear profesorii, parintil i autoritatea sco-
lar& se pot convinge cu acesta ocasiune de progresele realisate in acest timp.
Se face Intrebarea, care este Insemnatatea i utilitatea axamenului de la 2-12 Ianuarie ? La
acesta putem respunde a, nu-i vedem nici una i prin urmare nici un reson care se mai militeze in
favorul mentinerei lui: 0 iata pentru ce:
Examenul trimestrial trebuind se se fac& la finea lui Noemvrie i Inceputul lui Decembre, s'a
putut cun6sce cu acesta ocasiune resultatul lucrarilor din cele trei luni trecute; ast-feliii ca de la ter-
minarea primului examen trimestrial i pain& la vacantiile de Craciun nu remain in realitate de cat
eel mult 15 Bile. La 2 Ianuarie se Incep examenele .
de iarna si pentru ce? pentru a se vedea re-
sultatul lucearilor din cele 15 clile ce a precedat vacantiile sell pentru a se face un examen general
asupra lucrarilor din cele 4 luni trecute? atunci ne Intreb am la ce a mai servit examenul trimestrial
cu care ocasiune s'a Intrerupt cursurile In timp eel pucin de o septemana ? Una din doue alternative
urmecl& se aiba loc : sell ca examenele trimestriale at o mare valore, ceea ce este incontestabil ysi

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra InveOmentuluI seeundar 120

atunci examenul din Ianuarie trebue suprimat, fiind ea nu s'ar mai perde In dada'. 10 WI 12 dile
sei1 ea examenul din Ianuarie are mai multa valore si-atunci ar trebui suprimat acel trimestrial si
niocuit cu examene conistand in facerea compositiilor asupra materiilor percurse din sese in sese
septemani.
Se observam mai de aprope cum se petrec asta41 lucrurile cu ocasiunea examenului din Ianua-
rie.La 22_ set 23 Decembrie incep de ordinar vacantiile serbatorilor de Craciun ; elevil obositi
de lucru se due In slnul familiilor lor; ast-felit ca in cele 8 dile de vacantie nu scit doe& pot Intre-
buinta eel mult doue dile pentru repetarea materiilor.
Scolarii chiar eel mai silitori, nu fac mai absolut nimic in vacantiile serbatorilor de Craciun, si
cu tote acestea nu profit& nici de vacantia, fiind-ca ideia examenului necontenit ').' urmaresce ; ear in
diva de 2 Ianuarie examenele so Incep conform reglementului, fara ca scolarii se fie bine pregatiti
si nici ea se Intampla alt-feliti, dppa o intrerupere de 8 set 10 dile de vacantie ; as intelege ca exa-
menul sa se fad, Inainte de Craciun , Inse atunci examenul trimestrial ce'l precede cu cale-va dile
n'ar avea ratiunea de a fi.
Din cele expuse, lesne se vede ca acest examen, pe langa ca este inutil, dar mai are si incon-
venientul de a face sa se Ord& 15 dile, care deca ar fi fost Intrebuintate pentru studiii, elevil ar fi
castigat mai mult; prin urmare guprimarea lui, ar fi mesura cea mai nemerita ce s'ar putea lua mai
de urgenta de catre autoritatea scolara superior5dandu-se mai mare interes examenelor Wines-
triale si lucrarilor scripturistice lunare.
Deca inse, urmand vechea ti aditiune, ar trebui s6 mai pastram examenul semestrului I-iii atunci
este mai rational ca el s6 se lac& de la 20 Ianuarie si pan& la 2 Februarie, find ea elevii vor fi mai
'bine pregatiti, de Ore-ce reIncepand cursurile dupa vacantiile serbatorilor de Craciun, vor putea mai
bine revedea materiile percurse pana la epoca examenului.
Inse acesta din urma alternative n'as pute-o Imparta' pe re tau] a]; mai sus, precum si prin
faptul ca nu-i ved nici o utilitate cand examenele luna e si trim-strial v w fi ierios facute de profe-
sorii respectivi.
Examenele generale de la 6 22 'unit, care sunt cele mai importante, de un timp Incoce a
Inceput a perde din Insematatea lor, fiind-ca sub raportul forme'', nu difera intru nimic de examenele
din timpul anului, cu deosebirea numai ca se fac asupra Intregei materil.Parintii, afara de rare es-
ceptiuni, care se interesezd, forte pucin de lucrurile copiilor lor in timpul anului, n'ail curicisitatea eel
pucin nicT cu acesta ocasiune sa vina la cxamene ; delegatii Ministeriului nu del pe la scoll ; ear
profesorul respectiv ramane de cele mai multe ori singer Cu. 70, 80 sell 90 de scolari ce trebue se=e
examineze In o 4i, set une-ori In 4 Ore dupa, cum se obicinueste forte adesea ore.
Une-ori profesorul examined& numai pe eel mai slabi, pastrand notele din semestru pentru eel
mai tare, dar care n'a fost examinati.
17

www.dacoromanica.ro
 130 Ministerul Cultelor ei al InstrucOund Pub lice

SA, se Intrebe on si tine, ce fel de Qxamen v'a fi acela, cand 80 de scolari vor trebui exami-
nati In o singura chi, on in 4 ore, set numar unii dintre clansii, de un.. singur profesor ? De sigur ca nu
p6te fi de cat un examen fOrte superficial, care arei nconvenientul de a obicinui pe scolari cu deprin-
der! rele si de ar face se numai pun& pretul ce ar trebui sa dea examenelor generale.

Atunci se face Intrebarea ce este de facut cu examenele generale din Lila?

Din parte'mi asi putea gasi urmatorea solutiune,' singura care ar putea se dea resultate mai
bune ; si care ar consista in inlocuirea examenelor orale cu examenele scrise ; Ina, pentru a evita
copiOrea subiectelor In casul cand clasa este numer6sa se vor divide elevii in mai multe grupuri,
ce vor face .examenele scrise separat, d4nduli -se pentru acesta subjecte generale pentru a se con-
vinge proresoral deco '0 ail apropiat sal nu materiile invelate.
Cu ajutorul compositiilor scrise si a extemporalelor, lucrarile examenelor vor fi mai inteligente
si In acelas timp si mai interesante.
Pe de aka parte ca set se stabilesca mai multa emulafiwne /hare Gimnasii si Licee, compo-
sitiile scrise si extemporalele ar putea fi trimese de PR/wisteria in censura altor Gimnasii si
Licee, dupa cum se face in multe scoli secundare din Germania ; ast-fel ca scolarii, dar mai cu deose-
bire profesorii se vor stimula prin lucari de felul acesta, ramanand ca Ministeriul se publice
resultatele fie-carei scoli cu indicarea numelui acelei institutiuni care s'ar fi distins de cele alte prin
seriositatea lucrarilor facute de scolari cu ocasiunea examenului general.
and acesta dispositiune ar capata o realisare atunci si lucfarile din timpul anului vor fi mai
seri6se , fiind-ca, profesorii diferitelor Licee si Gimnasii sciind ca, compositille scolarilor for vor fi
controlate de camarazii for de la alte scoli, vor pune si mai mult interes si mai mult amor propriii in
lndeplinirea datoriilor for ; ear resultattd practic al acestor ,dispositiuni va fi radicarea nivelulul din
Invetamentul secundar decd se va schimba si sistema defectuosa, de promovarea scolarilor, ce are
curs de atata timp In scolele publice, si de care urmeza sa ne ocupam imediat.

B. Promotiunea elevilor

Promovarea elevilor din o clasa In alta mai superior'a a presentat i presinta chiar as
numer6se dificultati, ceea-ce Insdmna ca Inca, nu s'a putut da acestei cestiuni o solutiune definitive,
WI eel putin mai satisfacat6re de cat tote solutiunile propuse.
De la 1866 de and s'a Introdus In Licee si Gimnasii regulamentul de ordine 0 discipline dupa,
care In mare parte se conduc si astaeli scOlele s'a Introdus mai multe modificari relative la pro-
movarea scolarilor, pe care be putem resuma in modul urmator :

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra Inv60mAntului secundar 131

1) Promovarea se putea face cand media generals resultata din mediile anuale si de la exa-
men, nu era mar mica de cat 4 la fie-care object obligatorit
2) Mediile de la studiile facultative, adeca: de la Desemn si Gimnastica precum si de la pur-
tare nu erat adunate cu mediile studiilor principale.
De aci a resultat pe de oparte promovarea mediocritatilor, ear pe de alta parte neglijarea
Desemnuluft fi Gimnasticei precum si cre0erea desordine' intre scolari.
pie ca, mediocrity le umplet clasele si cu drept cuvent, fiind-ca dupa acelas regulament (1866)
nota 4 era equivalenta cu mediocru sou secunda? si era de ajuns ca un scolar se obtina la fie-
care materie principals nota 4, pentru a putea fi promovat In clasa imediat superiors.
Studiul Desemnului si a Gimnasticei nu avea nici o sauctdune, de ore-ce era condemnat chiar
de Insusi autoritatea scolara ce Mouse regulamentul, din acesta causascolarii nu se mai ocupat cu
aceste materir.
Pentru Indreptarea acestur inconvenient s'a propus dupa cats -va ant, ca mediile generale de la
Desemn, Music& si Gimnastica sa se adune cu mediile generale a studiilor principale, dandu-li-se o
egala importantia ; de aci a resultat inconvenientta deprecierei studiilor principale ca Limbele
clasice, Matematicele, Sciintele Naturale 0 fisice; fiind-ca le venea mar usor elevilor se obOna note
mart la Musics, Desemn si Gimnastica, pentru a neglija materiile principale.
Din, fericire acesta disposiVune n'a -put mult timp ; insa nu este mar putin adeverat ca pro-
movarile continuau a se face In Gimnasii si Licee cu nota 4 ca mar Inainte.
Acosta stare de lucruri s'a continuat pana In 1884--85 cand nota promovarei s'a ridicat de
la 4 la 6.

In tomna anului 1884 d. P. S. Aurelian Ministru Cultelor si al InstrucVunei;publice, Inspaimantat

de slabiciunea candidaVlor de Bacalaureat, a luat disposiOunea, In urma unui raport inaintat de
subsemnatul, ca cel ce luase parte ca examinatorit in comisiunea de Bacalaureat, ca pe viitor nota
de promovare In Gimnasii si Licee, la fie-care materie se nu fie mai mica de 6.
Acosta disposiVune era Intemeiata din mar multe puncte de vedere :
1) Se egala cond4iunele de promovare In tote sc61e1e Statului ; fiind ca pana la acesta epoca
promovarile In Seminaril si scOlele Normale primare se facet cu nota 6 la fie-care object, pe and in
Licee si Gimnasir cu nota 4.
2) Marindu-se nota de promovare se ridica nivelul InveVamentului si se micsora numerul me-
diocritAilor ce absolvea Liceul, In fine
3) Se stabilea principiul ca promovarile din o clasa In alta s'a nu se fats de cat atuncr, cand
scolaril vor proba ca posed cunoscintl bune, Oar nu mediocre asupra materiilor ce at Inv',.t.
Care a fost resultatul acestel disposiOuni ?

www.dacoromanica.ro
 132 Ministerul Cultelor si al Instruciunet publice

Tabelele statistice din 1884-85 vorbesc in de ajuns de starea decAcluta in care ajunsese Gim-
nasiile si Liceele, si In adev6r din 2910 elevi ce s'a presentat la examen In acel an, numai 1289 au
fost promovati, ear restul de 1621 a r6mas repetenti.
Numerul prea mare a repetentilor din acel an, permitea sA, se constate putinele progrese ce sco-
larii realisati ; ear pe de alta parte, era o proba si mai puternic& c& m6sura luat6, era Intemeiata ; prin
ac6sta se punea o pedic6, mediocritatilor de a nu trece din o clasa, in alta si a nu veni mai Varc,iii la
Bacalaureat cu c&te 10 set 15 scrisori de recomandare mandiand anteia diploma, ce un tamer obtine
In urma unui examen general ; cu tote acestea plrintii, care se ocup& fOrte putin de lucr&rile copiilor
for in timpul anului scolar, In loc sa, se multum6sca de dispositiunea luata prin care se ridic& nivelul
studiilor; at avut recurs la tot felul de st&ruinti pentru a se schimba si acest& mesura, ce li se p&-
rea forte riguros&, far& a se gandi un minut c6, prin micsorarea notes de promovare se incu-
rajeze lenea patronandu-se mediocritatile In detrimentul studiilor seriose.

In aceste imprejuari Ministeriul pentru a asigura importanta studiilor principale, far& a negliga
Musica, Desemnul si Gimnastica, a introdus siston Al coeficentilor ; ear pe de alta parte pentru a
restabili ordinea si disciplina in scora, a disposat ca nota de la purtare, care n'avea intrecut nici
influents, de cat aupra premiantilor, , s6 fie adunat& cu media celor alts materii, dandui-se si
coeficentul 4 ;in fine pentru a se asigura si frequentarea scolarilor la diferitele cursuri s'a introdus
In facerea mediei generale si nota de la frequentare cu coeficientul 4.
Resultatele cestor dispositiuni s'a semnalat prin o purtare WW1 fi o frequent' re mai regu-
lata ; Ins& In privinta acosta avem de observat, c6, d6ca nota de la frequentare a fost m&ritA, acOsta
provinea din causa c& parintii s'a facut culpabili cu unele negligenti a copiilor, scuclendu-le de multe
ors absentele nemotivate ; pe de alta parte s'a atenuat efectele notelor slabs de la studiti ; ast-fel
c& starea general& a remas aprope aceesi.
Mai mult de cat atat, cu notele adicate de la conduit& si frequentare, precum si cu notele des la
Music6 Desemn si Gimnastic& adunate cu acele de la studiile principale se condanang, ast6,41 studiul
Limbelor clasice si modern, a Matematecelor, Sciintelor Naturale si Fisico-Chimice docl.elevul Vi. a
asigurat o not bun& la Religie, Istoria si Geografia, materii ce be Invot& cu mai multi& usurinta, de
c&t Limbele clasice, Sciintele exacte, de observatiune si experimentale.
Pentru a demonstra cele ce preced, voiti lua ca exemplu notele unui elev din clasa Ill on a IV
de keg :

Media anuala la purtare

Nota la frequentare
.......
Presupun a la finele anului a obtinut mediile urmatOre :
, V . . . 8X4=32.00
8 4 = 32.00

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra Inv4gmentuluT secundar 133

anuala 8X2=16.00
Media la Religia . .
1 de examen. . . 8 X2=16.00
anuala 7X3=21.00
Media la Istoria
1 de examen. . 7 X3=21.00
anuala 7X3=21.00
Geografia
77 71
de examen 8X3=24.00
anuala 7X3=21.00
Limba Romans . . .
77 77
de examen. 7X3=21.00
anuala 4X3=12.00
Limba Frances& . .
n n
de examen. . 5X3=15.00
anuala 4X3=12.00
n Limba Latina . .
n
de examen. . 4X3=12.00
mita& . . 4 X 3=12.00
Limba Elena
71 77
de examen 4X 3=12.00
anuala 4 X 3=12.00
Matematece
17 )7
1 de examen. . , 4 X 3 =12.00
anuala 4 X3=12.00
,, Sciintele Natur on Fisice
de examen. . . . 4X 3=12.00
anuala 8 X1 = 8.00
Desemn
77 )7
de examen. . 8 X 1= 8.00

Musica . . ..... anuala

de examen. . . .
7 X 1=
8 X1 =
7.00

8.00

I.
anuala 8 X 1= 8.00
Gimnastica
1 de examen. . 9 X1 = 9.00
396.00

Imp&rtind sumanotelor 396 cu suma coeficientilor 4, 3, 2, 1 care face 66 vom avea o medie ge-
nerals 6, care ctupa regulament da drept scolarului se fie promovat, de si avea rota 4 In timpul
anului 0 la examen la Limba Latina, Limba Elena, Matematica, Saintele Fisico-Naturale i la
Limba Francesa in timpul anului.
Dem s'at aduna notele numai de la materiile principale si s'ar divide suma for prin suma coe-
ficientilor am avea o medic- general& 5,47 dupai care elevul ar trebui se remand repetent si cu
drept cuvent, fiind-ca este inadmisibil Ca el va putea se profits de InveVaturile clasei mai superiOre,
de ore-ce a probat ca patru din materiile principale le ,Inve.tase mediocrd in cursul anului intreg. In
casul cand s'ar continua cu acesta sistem& vom -avea absolventi de Liceil mediocru preparati tocmal

www.dacoromanica.ro
 134 Ministerul Cultelor i a] Instructiunet publicel

la materiile cele mai important si atunci nu este de Mirare sa avem si bacalauriati din ce in ce
mai slab!.
Media 5,47 se m&resce cu 0.26 decd se aduna si notele de la Musica, Desemn si Gimnastica ;
adunand si notele de la frequentare si conduits, media 5.73 s'a mai marit Inca cu 0.27, ceea ce ne
da o media general& 6.00, medie ceruta pentru ca un scolar se pot& fi promovat.
Dupa cum am putut observa, media de la studiile principals se m&resce cu 0.53 din causa me-
diei de la conduits, frequentare, Musicci, Desemn si Gimnasticet.
Iri vedere acestora sunt de parere ca notele de la conduit' si frequentare se nu intre In media
general& ; cestiunile relative la conduits si frequentare sa fie considerate ca mesuri disciplinare, care
se pot resolva tot asa de bine pe alto cai. Se 'Ate stabili pentru exemplu, a elevul care la finea
anului va avea nota mai mica decat 6 se remana repetent off-care ar fi media tuturor notelor sale
de pests an si la eXamen, si cred c& cu acesta, disciplina se va Intari si mai mult. Elevul din mo-
mentul ce a Meat pragul unei scoll este dator sa probeze prin o buna purtare c este disciplinat ;
ear prin pregatirea materiilor ca este un bun scolar; acel ce nu va satisface la una din aceste con-
ditiuni nu merit& Incurajarea ce i se da prin promovarea din o clasa in alta.
Tot ast-fel se mai p6te stabili a scolarul care In timpul anului ar face mai mult de 40 absente
nemotivate si caruia prin urmare i se va da nota 5, nu va putea promova clasa.

In. privinta promotiunelor sunt de parere de a nu se aduna notele de la Musica, Desemn si

Gimnastica cu notele de la studiile principale; Ins& pentru a li se da importanta ce merita fie-care
din aceste materi! 'm! voila. permite a propune urmatOrea sistema In casul and s'ar pastra cele 10
numere pentru clasarea elevilor.
1) Pentru ca un elev se pa& fi promovat va trebui ca la fie-care materie se obtina o medie
anuala si o media de examen egala cel putin cu 6, care equivaleza cu bine s611 cu prima; ear pen-
tru Musica, Desemn si Gimnastica se va cere pentru promovare, media generals 6, fara ca nici una
din mediile anuale set de examen se fie mai mica de 5.
2) Se vor promova In clasa urmatore si ace! elevi, car! numai la una din materii ar avea nota
5, fiind c& corigerile sunt suprimate in principit.
3) Vor fi admisi a depune un not examen in cele 1-iii dile ale lunel Septembre, elevii ce vor
justifica ca din causa de Ma n'at putut depune examenul dirt Iuniti la finea anului.
4) Vor per& dreptul de promovare elevii, care ar avea o media partial& anuala soil de la exa-
men egala on 3, or! care ar fi mediile celor alto materii.
Fund-ca bursierii at mai multe facilitati de studiti ; de aceea pentru asi pastra bursa vor trebui
ca la finea anului se nu obtina o medie partials anuala off de la examene mai mica de cat 6, care
equivaleza cu bine. Bursierii care ar avea o conduit& exemplar& pot fi admisi a corige In Septembre

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Inv'etamentului secundar 135

and at avea o not& inferior& hif 6, numai la o materie principal& ci una inferiora lei 5 la materiile
secundare; vor perde dreptul de corigere ci prin urmare ci bursa, elevii care ar avea o medie par-
tiala anuala orr de la examene egala cu 4 chiar la o singura materie.
Cu modul acesta se da o mare important& tutulor lucrarilor atat in timpul anului cat ci la exa-
mene ; hasardurile Bunt Indepartate, ear meritele ci munca ccolarilor dupa Insemnatatea si greutatea
materiilor 'cf. cap&ta sanctiunea in promovkile anuale.

Cu acesta sistema de promovare simplificata, precedata de programe mar sistematice, de me-

tode mar bune ci de un personal didactic mar bine pregatit se va stimula In mod simtitor activitatea
elevilor, ear absoventii scOlelor secundare vor poseda o instructiune general& mar temernica de cat
cea de astaili pentru a putea profita cu mar mult succes de Inv6t&turile cursurilor superiore.
Fiind-ca este vorba de simplificarea conditiunelor de promovare, care se asigure resultate mar
bune, m'am intrebat d6ca nu ar fi mar nemerit a se reduce num6rul notelor de clasificarea scolarilor?
Inainte de 3.866, de cand s'a Introdus cele 10 numere pentru notarea r6spunsurilor fie-caruia
elev, nu existat de cat 4 note, ci anume : prima care insema bine, secunda ce equivala cu mediocre,
tertia -cu r6u ci eminertfia cu forte bine. Ac6st& sistema avea avantagiul, ca se evita tote Incurcaturile
In promovarea elevilor si prin insusi forma el forte simpla, promovkile erat superiore celor de astacli.
Trebue Insa se ne amintim de un singur inconvenient, care s'ar fi putut cu tote acestea inlatura far&
a schimba sistema de notare. Acel inconvenient consista In faptul ca promovarile se facea numai
dup& nota examenului de vora, de unde resulta ca unit elevi chiar din cei mar buni, intimidati de
presenta examinatorilor streini, represintati prin eforii scolelor, obtinend note slabe la examen, de
cele mar multe ori se descurajat ; ear ele viislabi ci mai curagioci ne-avend nimic a perde ci totul
a cactiga, profita de examinatorif streini, dup.& cum se intampla acesta In generalitatea casurilor
In un cuvent silintele de peste an nu erati luate In considerare.
Mamie merit a regulamentului de ordine ci disciplina din 1866 este de a Linea sema de lucrarea
elevilor In cursul. Intregului an scolar ; Insa pentru acesta nu era nevoe ca sa se introduce 10
numere pentru notarea meritelor fie-carui elev.
Ca o probe despre cele ce afirm pot cita Austria ci Germania, Orr cu o cultur& mult superior&
nou6 care nu ail mar mult de 5 note ci care n'a simtit necesitatea de a'ci schimba sistema de
notare, dupa cum am facut nor, far& sa se fi invocat vr'un motiv mar puternic, d6ca nu acel
al irnitarei.
In sistemul de notare de astacy, ctim ca, numerile 1, 2 ci, 3 equivaleza cu re'ic see terra,
4 ci 5 cu mediocre see de mijloc, 6 0 7 equivalez& cu bine soe prima din vechiul sistem, 8 ci, 9
equivaleza cu bine cu distinctiune, ear 10 equivaleza cu forte bine sea* emimenfia.

www.dacoromanica.ro
 136 Ministerul cultelor si al Istructiuna Pub lice

Pentru respunsuri mediocre, avem doue note 4 si 5 ; se face intrebarea cand se va pune 4, si *cand 5,
caci ambele note sunt equivalents cu mediocru; asemenea si cu cifrele 6 07 ce sunt equivalente cu bine.
Acest pretins scrupul in canta'rirea respunsurilor unui scolar pe langa ca nu'si are nici o utilitate
dar de cele mai multe on a dat Joe la multe arbArajuri, a caror efecte le-a resimtif in totdeauna elevil
De alta parte se scie ca cele .mai frumose resultate s'at obtin.ut si se obtin nu prin complicarea
sigemelor, dar prin simplificarea for in col, mai mare grad ; de aceea sunt de parere, ca reduce-
rea numerului notelor la 5 ar fi sistema cea mai nimerita, ce ar tre.bui se adoptam, si de care ne-am
servit cu mult profit pang la 1866 prin acesta s'ar evita multe arbitrajuri provenite din causa pre-
;

tinsel subtilitati in apreciarea meritelor unui scolar ; insa fiind-ca trebue se tinem soma in promovarea
elevilor de lucrarile intregului an scolar precum si de la examene, ceea-ce implica formarea mediilor
anuale si de la examene, introducerea cifrelor este necesara, insa care se nu treca peste numerul 5.
Ast-fel vom avea nota 5 care ar equivala cu forte bine set eminentia, 4 ar equivala cu bine
set primal 3 cu mediocru sou secunda, 2 eu rat", 1 cu fOrte rei'l set tertia din vechiul sistem.

Comparand cele 10 note din sistemul ce are curs cu acelea 5 ce propunem vom avea tabloul
urmator :

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Sistemul de notare ce are
curs si care s'a introdus in
bine en dis forte
rail medi ocru bi ne scoli de la 1866.
tinetiune bine

Sistemul de notare mai sim-

1. 2. 3. 4. 5.
forte reit feu mediocru bine fOrte bine plificat ce propunem pentru
inlocuirea celui existent.

Dupe cum se pOte Medea din acest tablou nota 1 soil forte reu corespunde numerilor 1 si 2 din
sistemul de notare existent, nota 2 set reu corespunde cu 3 si 4, nota 3 WI mediocru corespunde
cu 5 si 6, nota 4 set bine corespunde cu 7 si 8 0 in fine nota 5 sett forte bine ar corespunde cu no-
tele 9 si 10 din sistemul de notare ce se intrebuinteze, astacli in scolele statului.
In casul cand s'ar admite numai 5 numere pentru notarea meritelor fie-carui scolar, ceea ce ar
B, de dorit fiind ca s'ar simplifica fOrte mult lucrarile, va trebui se se tiny soma de mai multe impre-

jurki ce modifice, complect sistemul de astaqi a promov'arei scolarilor,

1) Notele de la conduitl si frequentare von fi considerate a parte danduli-se o mare importanta,
fare, a le aduna cu notele de la studit
2) Se vor suprima coeficientil, fiind ca notele-studiilor secundare vor considerate aparte.

www.dacoromanica.ro
 Studio asupra InveOraentului secundar 137

3) Se va suprima In acelac timp ci formarea unei medii generale la studiile principale, pentru a Ii
se da mai multa importanta fie-carei in special at'at in cursul anului cat ci la examenul de vela.
In aceste conditiuni promovarile se vor face dupe, Insemnatatea mediilor generale partiale
la fie-care din studiile principale ci dupe, vak'srea media generale de la objectele secundare precum
sunt : Musica, Desemnul ci Gimnastica.
Media generala partial& la fie-care materie se va forma In modul urmator :
a) Se va face o medie anua/d de fie-care object, care va resulta din suma notelor de peste an
divisate prin numerul lor.
b) Examenele orale ci sense de la finea anului scolar, dand doue note pentru fie-care materie,
vor permite a se face o medie partiale, de examen.
c) Ambele medii, adece, : media partiale, anuala O.' media partiale, de la examen, adunate ci suma
for divisata prin 2, vor forma media partiale, general 'd sell de fie-care object.
Pentru a se da mai multa importaKa examenelor se va tine sem& la promovarea elevilor, ca
mediile partiale de la examene se nu fie mai mice de 3 on care ar fi valorea mediilor partiale anuale,
cu modul acesta se da, o mare insemnatate lucrarilor ce elevil sunt datori a face In cursul anului.
ear examenele capata o mare important& fiind-ca ele resume, lucrarile Intregului an scolar.

Din cele ce preced resulta ca : vs elev pentru a fi promovat in clasa imediat superidra va
trebui se obtinet la fie-care din studiile principale o medie generala partiale, 4 sat bine, ceea
ce ar equivala In sistemul de asteicli cu notele 6 si 7 ; ear la objectele secundare cum sunt
Musica, Desemnu fi Gimnastica, se obfina o medie generala 4.
Dupe sistemul ce propunem, resultatul objectelor principale nu flume ce, nu se confunda cu a-
eel de la studiile secundare, dar i se de, a mai mare important&
De alte, parte nici materiile secundare nu sunt neglijate eaci elevul pentru a fi promovat va
trebui se obtine, o medie generale, egala vu 4.
Am preferit ca pentru Musica, Desemn ci Gimnastica, se, ie face, o medie generala, fiind ce, se pate
intampla ca un elev se fie mai slab la music& pentru exemplu, ci atunci notele de la Desemn ci G-imnas-
stica, '1 va ajuta pentru obtinerea unei medii de promovare, inso care trebuie se nu fie mai mica, de 4.
Media generald la studiile secundare se v'a forma in modul urmator :
Dupe, formarea mediilor generale partiale, 2.dece, de la fie-care materie, se vor aduna mediile
generale partiale de la Musica, Desemn ci. Gimnastica, ear suma for divisata prin 3 va da media
generala a studiilor secundare de care se va Linea soma la promovare.
Pentru a nu se mai admite in principiti corigenti, care sunt o pedica pentru Inceperea cursurilor
tomna, urmecla se, se face, ore-care modificari in promovarea elevilor :
late, ci modificarile be ar trebui introduse :
18

www.dacoromanica.ro
 188 Ministerial Cultelor si Instrue-Vunet Publics

1) Elevul care in tot timpul anului, a dat probe ca este silitor si ca, a avut o bung purtare, Ins6
care ar fi obtinut la studiile principale on la cele secundare , numal o medie partiale anuala, sou de
la examen mai mica de 4, dar superiors lui 2 va putea fi promovat in clasa superiors fara nici un
alt examen.
2) Nici un elev nu va putea fi promovat and ar avea o medie partials anuale sot de examen
egala cu 2 care equivaloza cu feu.
.%.

Elevul care la finea anului ar obtine la conduit& o medie generala 3, soil mediocre, soil care ar
face 40 de absente nemotivate si caria prin urmare i se va da nota 3 la frequentare, va perde
dreptul la promovare, on cat de mare ar fi mediile generale partiale, ce ar obtinea in timpul anului sou
la examenul de vOra. AcOsta masura va asigura discipline scolara, executarea lucrarilor ce elevii sunt
datori a face, precum si o frequentare regulata, fara a se man soil micsura valorea notelor de la studiil.
DOca masura ce propunem in privinta notelor de la conduits si frequentare pare rigurOsa, am
avut in vedere formarea unui tinerit on bune purtari, cu respectul care superiori si cu deprinderea
In implinirea cu exactitudine a lucrarilor ce are de facut.
Acesta are o mare insemnatate cand tinem soma de progresele ce le pote realisa omul in viata
sa pe cat timp nu amana pe a doua cu lucrarile ce trebuia se execute in cliva fixate ; on aceste de-
prinderi capatandu-se in scola vor contribui fOrte mult mai tArclit a face cetateni laboriosi de care
are trebuinta tiara.
Propunend suprimarea media generale de la studiile principale am avut in vedere radicarea
nivelului studiilor acestor sciinti stabilind ca in promovarea- scolarilor sa se tins soma de mediile
generale partiale, sou de fie care object in parte.
Liceul avend de object ca se formeze instructiunea generala a unui toner, fie-care materie trebtie
cultivat de o potriv'a, on acOsta nu se p6te realisa in sistemul existent cu facerea mediei generale ;
fiind-ca o nota mai radicata de la Religie, Istorie si Geografie va fi In detrimentul celor-l-alte materil
ca Limbele clasice si modern, matematicele si sciintele fisico-naturale a caror note scac,ute vor pu-
tea fi compensate cu notele ridicate de la materiile mai usOre.
De alta parte nivelul studiilor se radio& in mod -simtitoriii In sistemul ce preconisam si care are
avantagiul asupra sistemul actuale prin faptul marirei notes de prom ovare. Astacli un elev pOte fi
promovat chiar atunci cand la mai multe materil principale ar avea media generala partiala 5, Insa
media generala fiind 6.
Am veclut ca nota 5 equivaloza, cu mediocru, ear 6 cu binisor fiind-ca, nota bine varieza intro
numerile 6 si 7 inclusiv; cu tote acestea s'a admis posibilitatea promovarilor in casul cand cunos-
cintele unui scalar ar fi mediocre la unele studii si abia bunisore la restul color alts materii,

www.dacoromanica.ro
 Studiti asupra Inv60m8ntulul secundar 139

Se face intrebarea in fata acestei stall de lucruri, care vox fi cunoscintele elevului la absolvirea
LiceuluI, cand in tot timpul a dat probe ca a avut notiuni mediocre sail eel mult bunisore la
unele materir si care i-a permis promovarea din o clasa in alta ?
Respunsul '1 gasesce cu usuratate fie-care din not afirmand mediocritatea studiilor facute.
Examenele de Bacalaureat sunt o prob.& evidenta a faptelor ce expunem; de aceea nu este de
mirare ca numarul celor respinsi se fie forte mare, si din aces reusiti sa se gasesca, prea putinl care
se fie In adever bine pregatiti.

Pentru a proba mediocritatea studiilor ce results din sistema de promovare existent& cu notele
5 si 6 se luam cate-va exemple.
Presupun ca uri scolar In cei 4 ani de Licet in tot timpul a avut la Matematici nota 5, care
equivaleza cu mediocru, ajungend in cursul superior se va gasi In imposibilitate de a putea face
ceva cu tots buna-vointa ce 'sr ar da fiind-ca 'I lipsese cunoscintele elementare si deprinderea In
aprofundarea teoremelor on a problemelor ce are de Mout.
be aci results ca elevul se declara incapabil pentru studiul matematecilor, Ins& pentru a'si
asigura promovarea invata pe dea rost cu multe sfortarr unele parti pentru a obtinea eel putin nota
5, care combinata cu cele-alte note se'i dea o medic 6.
D6ca Insa nu s'ar fi promovat din clasa I in a II cu nota 5 de sigur ca, in anul urmator va fi
pus mai multa silinta si acesta 'I ar fi asigurat si intelegerea mai bine a materiilor ce repeta.
In fie-care clasa intimpinend acelosi greutati de promovare elevul va fi obligat on se lucrege
mai serios on se parasesca scola pentru alte carieri unde ar avea mai multe aptitudeni.
In sistema de promovare de astacli, elevul mediocru in Matematici in clasa I-a va fi si mai
slab in acea materie in clasa II si asa mai departe, fiind-ca alte materii not i se impure se invete si
care presupun cunoscinta aprofundata a materiilor precedente.
Se va slice ca elevul nu avea dispositiuni pentru Matematici ; insa, se fie bine stabilit ca acesta
provine din causa ca primele notiunI nu le-a inteles nici o-data si nu exists nici o posibilitate pentru
ail retinea In lot ca se le pot& patrunde; dar atunci studiul literilor urmega se fie superior sciintelor,
in realitate, afara de putine esceptiuni, nici acesta nu se Intempla tot din causa sistemului de pro-
movare; fiind-ca 'Dote se obtina si la Limba Latina nota 5 cu conditiune ca notele de la Religie si
Istorie se fie marite pentru a fi sigur ca promovarea clasei '1 este asigurata.
Elevul care in clasa I si a II n'a avut nota mai mare de 5 la Latinesce In timpul cand trebue
se Invete Etimologia, se face intrebarea tura va Inv6ta Sintaxa ? De sigur ca forte slab, si urmand
ast-fel In tote clasele absolveste Liceul fara a cunosce nici Latina nici Matematicele ; acesta explica
pe de o parte slabiciunea studentilor facultatilor de Sciinte si Litere In primul an, ear pe de alts,

www.dacoromanica.ro
 140 Ministerul Cultelor si al Instrucpuiel publics

parte caderea nivelului studiilor In Invet&mentul secundar ;ceea-ce nu s'ar intempla cu sistema
de notare si promovare ce am avut ocasiune se propunem mai sus.
Pan5, In Manna anului 1884 elevii din Gimnasii si Licee se promovat cu nota 4 care equivaleza
cu mediocru, la fie-care materie, din acesta causa num6rul mediocrit4ilor Inspaimantase pe profe-
sorii de la examenul de Bacalaureat si nici a putea fi alt-fel cu sistema de promovare ce avea curs
In scolele citate mai sus; mai mult de cat atat chiar examenul de Bacalaureat nu putea fi serios,
In aceste cond4iunY si iata pentru ce : pentru ca un candidat se fie admis Bacalaureat, trebue s6
-obtina o medie generals 6; Ins se face Intrebarea cum va reusi candidatul s6 obtina acesta medie
la un examen general pe cat timp In liceil la examenele partiale n'a putut obtinea note mai mart de 4.
Ca s6 ramurim mai bine acesta cestiune se luam un exemplu :
Presupun ca un candidat de Bacalaureat a avut urm&tOrele note la materiile clasei V, VI si VII
si care -t permitea se promoveze clasele :
Clasa V Clasa VI Clasa VII
Limba Roman&
Latina
. ... 5 5 6
n 5 5 4
,, Elena . . , 4 4 4
,, Frances& 6 7 7

n German& 6 6 6
Istoria 7 7 8
Matematecele 4 4 4
Sciintele Fisico-Chimice 4 4 4
Naturale 5 4

Candidatul care in fie-care an n'a fost In stare se obtina note mai bune de cat acelea indicate In
tabloul de mai sus, de sigur c& nu va reusi la 'Bacalaureat se obtin& media 6, fiind-ca examenul de Ba-
calaureat se face asupra tuturor materiilor de Licet ; on este natural de admis ca in diva examenului
general, pe mai uite o parte din detaliurile materiilor ce cunoscea pe cand depunea examenele par-
tiale ; de aict resulta, ca viitorul candidat de Bacalaureat ce ar avea notele de mai sus si care arata
cunoscintele mediocre a absolventului de Liceti, nu va reusi nici odata se obtina Diploma, deca exa-
menul este serios; sell dee& i se da Diploma dupa ce a fost refusal de p, 3 sell 4 on dupa cum se
Intempll si acesta forte des, noul Bacalaureat nu este In realitate de cat o mediocritate, diplomat&
Iata cum se depreciaza si Bacalaureatul, si in acelas timp se santionoza mediocritatea studiilor
In un cuvent caderea nivelului din Inv6t5m6ntul secundar.
Care este causa acestei deprecieri a studiilor secundare, am veclut'o ; ea consists pe Mug& altele
si In sistema de promovare a candidatilor cu cunoscinti mediocre.

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra Inv6t6mgntului secundar 141

Dec' din contra, promovarile nu s'ar face ca astadi, deca, s'ar sere ca cunoscintile elevilor se fie
mai forte in materiile ce Inveta, de sigur Ca nivelul invetamentului secundar s'ar r4dica fOrte mult si
atunci si Bacalaureatii ar fi mai tart si mai bine pregatiti pentru studiile Universitare unde urmeda
se% se specialiseze.
Ca se dam o mai build, ideia, de valOrea notelor de promovare am format tabloul urmator unde
sunt indicate semnificarile celor 10 numere de care ne servim pentru notarea meritelor unul scolar:
Eminentia
bine cu distinctiune

mai bine ,

bine , T

binisor. ,

mediocre
mai putin ca mediocru

reu t

mai foil. y

f, reu ._

i I
Sistemul introdus la
1_ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1866
reu mediocru bine tine ea diatinqiufte Em Ind Sistemul existent
teria Secu nda prima 0,1 eminentia mid mare pane. la 1866

Observand cu ater4iune acest tablou unde sunt indicate puntele culminante a die -carer cifrp prin
liniile verticale corespondents, se constata mai bine valorea si semnificarea notelor.
Din acest tab1ou mai reese, ca notele 4 si 5 ce equivaleza dupe regulamentul din 1866 cu me-
diocru sou secunda, fie-care din ale au o valOre relative, corespondent& ; asa p. e. 4 ar equivala cu
mai putin de cat mediocru, ear 5 ar fi egal cu mediocru ; tot asa se Intampla si cu numerile 6 0 7,
undo 6 ar insemna binisor, ear 7 bine.
Pe cand promovarile se facea cu nota 4 la fie-care object, acesta insemna ca, autoritatea scolara,
se multumea ca elevii se posede, cunoscinV mai putin de cat mediocre, ceea ce nu exista inainte de
1866 fiind-d, pane, la acea epoca elevul care la doue materil avea secunda remanea repetent.
Presupunem ca nota de promovare la fie-care materie ar trebui se, fie 63 ne facem intrebarea
data prin acesta am ingreuiat mult conditiunile de promovare ?

www.dacoromanica.ro
 142 Ministerul Cultelor gi al Instruqiund Pub lice

Tabloul graft de mar sus ne fespunde prin n"-rativa, fiind ca nota 6 equival6za cu binifor, ear
nu cu bine ; de alta parte nota bine dupa regulars 1, rtul din 1866 variaza Intro 6 0 7 inclusiv ; prin
utmare si conditiunea ce se cere scolarilor ca sa'sir cunOsca fie-care din materiile clasei eel putin bi-
nisor pentru al promova in alta clash, n'ar fi de be exagerata, dupe cum s'ar parea la prima vedere.
S'ar putea objecta sistemei ce propunem ca," In casul cand nota de promovare la fie-care materie
va fi ridicata, multi din profesori vor da elevilor note marl pentru a nu'i lasa repetenti; ac6sta,
objectiune este Intemeiata numai in casul cand profesorul este lipsit de buna credinta si se face
inimicul ostenelilor ce'sI (la in clasa cu scolaril sei ; Insa acesta n'o putem admite chiar pentru pres-
tigiul corpului didactic; apoi doca ar exista cate va exceptiuni de felul acesta, ce impedica pe Mi-
nistru de a lua dispositiuni severe contra acelor profesori ce s'ar face ei Insasi inimicii ostenelilor lor.
De alta parte se scie cat de mare r6ii fac unei clase si chiar profesorulur, promovarea medio-
critatilor, fiind ca clasa Intreg5, este tinuta in loc sa repete materil cun,oscute celor buni, dar ne-
Invetate de cel lenesI, si In casul acesta profesorul este nevoit se revina de mai: multe on asupra
materiilor explicate.
On in sistema de promovare ce propunem cu nota radicata la fie-care, materie acest inconve-
nient nu se va repeta ; ear profesorul va putea in liniste si cu folos se'sI intrebuinteze tot timpul
In lucrarile clasei, contribuind prin acesta la radicarea nivelului invetamentului din scolele secundare.

c) Examenul de Bacalaureat In Litere i Sciinte

Regulamentul pentru Bacalaureatul In Litere si Sciintl din 10 Decembrie 1882 cuprinde urmato-
rele dispositiuni :
Art. 1. Facultatile de Litere si Sciinte proced, pe fie-care an In dou6 sesiuni la. examenele de
Bacalaureat In Litere si Sciinte.
Examenele sunt publice si se fac in BucurescI si Iasi, In localul Universitatei
Sesiunile se in : prima la 15 Iuniil si a doua la 15 Septembre.
Art. 2. Juriul examinator se va compune din cel pucin sese profesori si din Rectore care va fi
al Optelea.
Acestea fiind dispositiunele regulamentare pentru compunerea juriului examinator a candidatilor
de bacalaureat, s6 ne ocupam de aprope de acesta cestiune.
Examenul de Bacalaureat dateza la nor abia de la 1866 de si era prevegut in legea instructiunei
publice Inca de la 1864, de atunci diferite regulamente in privinta bacalaureatului s'a modificat
si flier unul n'a dat resultate satisfacatOre.
Ca In multe alto ImprejurarI si in privinta bacalaureatului am cautat se introducem obiceiurile
streine si din acest din urm'a punt de vedere am reusit complet, cad' si la nor a fost un timp cand

www.dacoromanica.ro
 Studiul asupra inveOmentulur secundar 143

am avut faimosele fabric! de Bacalaureat, -- care ocupase f6rte mult atentiunea Ministrului de In
structiune de pe atunci,din fericire astakli lucrurile s'a schimbat forte mult, far& ca cu tote acestea
examenul de Bacalaureat se 's1 fi schimbat caracterul ce '1 a avut aprope de la Infiintarea lui.
Cred ca ar fi bine se fim lamuriti mai int'aiti asupra scopului ce '1 urmaresce examenul genera
de Licee sot Bacalaureatul.
Dupa cum numele set '1 indica, Diploma de Bacalaureat ce se confere unui candidat este o sane-
tiune a bunelor studii facute In invetamentul secundar si care a trebuit se-I formeze instructiunea
general& pentru al deschide usa Universit'atel, de aid, urmecy& ca Bacalaureatul are o intreita In-
semn&tate : pentru scat, pentru profesori si pentru elevi.
Cu ocasiunea acestui examen statul are posibilitatea se cunosca mai de aprope care sunt pro-
gresele realisate de fie-care Liceil in parte ; profesoril s se convinga deca elevii 'si a complectat prin
studiile acute instructiunea generala ; ear elevilor, obOnend Diploma, li se deschide usa Universitatei
pentru cursuri speciale.
Pentru ca controlul se fie mai eficace ar trebui, ca examenul sa, se fad, de profesoril Liceelor
respective ; ear statul se fie represintat prin un delegat special care prin votul seta se opresca abu-
surile ce s'ar comite, raportand Ministerului resultatul examenului.
La no! Inse lucrurile se petrec cu totul alt-fel: membrii juriului examinatoriil sunt luati din
profesorif facultalilor de Litere si Sciinte si numai in casuri exceptionale se invit& cate unul seta
do! din membrii Invetamentului secundar ; ast-fel a& juriul prin modul ciimstituirei sale nu este pus
in positiune se cunosca activitatea ce a desf&surat elevi! in Liceil, ceea-ce ar fi de mare utilitate
mai ales la un examen de natura Bacalaureatului, fiind-ca s'ar evita unele erori.
De, alt& parte candidate! de Bacalaureat sciind ca juriul nu'i cunosce ; ace! silitori si care ail
consciinta de seriositatea Bacalatireatulul sufer de frigurile examenului din care caussa neputand da
respunsuri dare, ajung a obtinea resultate mai putin satisfacet6re pentru silintele ce 'si-a dat, de cat
camaraclii for 'Ate mult mai slabi in cunoscinta materiilor ; ear candidAii nepreWatiti neavend nimic
de perdut Ins toul de castigat cauta se'sI incerce sansele ; ast-fel ca pentru acesti din ulna Baca-
laureatul este un examen de noroc, ear pentru ce! Int'ai de multe or! o descurajare.
Un alt feu al regulamentului de Bacalaureat este si acola, c& candidatul refusat pote se se
presinte in sesiunele viitOre de un num& nedeterminat de off pan& ce obtine Diploma ; far& se pot&
avea posibilitatea In acest interval de a's1 intari cunoseintele in materiile unde este mai slab, find-
ca liceul nu'l mai primeste In sinul set.
Acest& imprejurare a dat lac fabricilor de Bacalaureati si este de temut, dec.& sistema se con-
tinua, se nu se reincepa.
Din cele ce preced se vede clar a& o reform& in privinta tinerei examenelor generale de Liceil
este necesara, de aceea sunt de parere :

www.dacoromanica.ro
 144 Ministerul Cultelor gi al InstruciuneT Pub lice

1) Ca examenele de terminarea Liceului clasic s6i1 real, cand se va complecta, s6, se fad, In
fie-care sc61a cu profesoril respective.
2) Statul se fie represintat in fie-care sesiune prin Inspectorii generali seu un profesor Univer-
sitar ce vor presida juriul intocmit.
3) Vor fi dou6 sesiune de examen pe an : una de la 1-15 Septembre qi alta In vacantiile de Pasci.
4) Examenul va consista din dou6 probe ; una scrisa i alta area.
5) Nu vor fi admi0' la examenul oral de cat ace! candidatI ce vor fi obtinut resultate bune 1;
proba sena.
6) Vor putea fi dispensati de examenul oral, candidAil ce vor fi obtinut la probele scrise resul-
tate fOrte satisfac6t6re.
7) Pentru evitarea surpriselor nu se vor admite la examen elevii ce ar veni de la alto Licee.
8) Candidatul respins in o sesiune va avea dreptul s6 se presinte in sesiunea viitore. Dec' can-
didatul a fost pentru a 3-a Ora respins va perde pentru tot-de-a-una dreptul de a se mai putea pre-
sinta la examen.
9) Elevii pregatiti In particular vor putea s6 se presinte la Bacalaureat dupa ce vor da un exa-
men din materiile ultimel clase de Licet ; Insa examenul de Bacalaureat '1 vor face- numa! In cola
de unde a obtinut certificatul.
10) Presidentul juriului care este i delegatul Ministeriului va inainta acestei autoritati probele
scrise Insotite de un raport detaliat de mersul eXamenului precum qi de progresele realisate in parte
de Liceul respectiv.
11) Diplomele se vor elibera do Ministeria in numele Regelui si vor fi contrasemnate de pree-
dintele juriului.

S6 vedem care sunt avantajele acestor dispositiuni ?

Mai anteiti de tote este necontestat ca profesorii Liceului luand parte la examenul de Bacalau-
neat sunt pure In positiune se cunOsca mai bine de cat ori tine aptitudinele i forta fie-carui candi-
dat ; acesta Imprejurare le va permite se nu admit& de cat pe ace! colari care in tot timpul a dat
probe ca a profitat de lucrarile InvetamOntului secundar, cu modul acesta surprisele nu vor mai avea
loc i examenul general de lived nu va mai fi un examen de noroc dupa cum se intampla astacli cu
scolarii slab!.
De alta parte directorul Liceului In asocia4iune cu consiliul ycolar va putea impedeca pe elevii
mediocri se se presinte la examen, prevenind de acesta pe paring ca copilul for Inca nu este In stare
se depun Bacalaureatul ; prin acesta dispositiune se va imputina num6rul candidatilor refusati, ear
pe de alta parte nimeni nu va mai avea recurs ca astadi la Cate 10-15 scrisori de recomandatiune
de fie-care membru pentru a'ef asigura mandiarea diplomei. Pentru a da posibilitatea elevilor re-

www.dacoromanica.ro
 StudiA asupra Inv4anantului secundar 145

fusati sa se pregatosca mai bine, of vor putea fi admisi an ultima clasa liceala sup un'endu-se tuturor
regulelor disciplinare.
In casul cand dispositiunile de mai sus vor capata o realisare putem, asigura ca prestigiul cor-
pului didactic se va radica fata de scolari In mod simtitor si Bacalaureatul va fi adeverat4a sanctiune
a bunelor studii din Invetamentul secundar ; de alta parte se va Btabili convingerea Intre elevi ca,
numai prim/ merit 0 silintele oe vor desfa fura in cwrsul liceal vor putea obtine posibilitatea
de a *ma curswrile din finveceimentul superior, 0 prin acesta se va radica 0 nivelul studiilor
seowndare ; ear hatarul or4 norocul vor ft pentru tot-d'a-wn,a Inlaturate.
S'ar putea objecta acestei sisteme, ca profesorii Liceului avend interesul se'si recomande scola
vor data se sc6ta cat mai Multi Bacalaureati.
S'ar putea Intempla si acesta, dupa cum s'a real petrecut cand Bacalaureatele se facea la Liceti ;
Insa atunci Ministeriul nu era represintat prin nici un delegat, care se -i raporteze abusurile, ca In sis-
tema ce propunem.
De alta parte se scie ca bunii profesori nici un interes se Incurajeze pe elevii slabi, acesta
fiind chiar In detrimentul lor, fiind ca atunci s'ar slabi si, nivelul studiilor in clase, ceea ce In gene-
ral profesorii n'o doresc.
Deca s'a putut comite unele abusuri, acesta nu_ se pate generalisa si sunt In schimb atatea po-
sibilitat1 pentru a le evita ;_de alts parte tine garanteza ca in sistema de astacji nu se comit abusuri?
Tata lumea afar& de Ministeriti Scie, ca asta4i pe timpul Bacalaureatului se copieza In mod In-
spaimantatoriii fara se se is vr'o mesura ; mai mult de cat atat, copierile une-ori sunt atat de ge-
neralisate In cat juriul este nevoit se admit& pe top candidata dupa cum s'a Intamplat mai anul tre-
cut cand din 117 candidati s'a primit 112, si este pests putinta de admis ca atunci ar fi fost o se-
rie exceptionala; fiind ca, cunoscem in de-ajuns forta candidatilor ce absolvesc Liceul cu notele 4 si
5 aprOpe la tote studiile, pentru ca 1a examenul general, unde sunt adunate tote materiile, se obtina
media regulamentara 6.
Acesta consideratiune adaogata la alte numerose, ce face din Bacalaureatul de astazi o adeve-
rata parodie a studiilor Liceale, sunt arguments puternice, pentru a renunta la sistema actuala a
trecerei examenului general.

Ilesumait. Din studiul ce am Mout asupra Invetamentului secundar din Romania se p6te
constata, ca organisarea ScOlelor secundare in Moldova In limba nationala a precedat organisarea
Sc61elor din Muntenia, si In adever in Moldova invetamentul secundar In limba national'a se incepe
pentru prima Ora in 1804 data; cu infiintarea Senlinarului din Socola si apoi prin crearea la 1813
19

www.dacoromanica.ro
146 Ministerul Cultelor si al InstructiuneI Pub lice

a Scaler de Inginer! In curtea biserice! Trei-Erarhi sub directiunea batrenului reorganisator al-ScOlelor
Moldovenescl G. Assaky.
In Muntenia invetamentul secundar se propunea in limba greca In Colegiul Sf. Sava pan& la
1817, anti G. Lazar venind din Transilvania si ajutat de G. Balacenu unul din efori! ScOlelor, deschide
pentru prima ores mit curs in limba patriei, care aratand posibilitatea, ca, in acesta limba, se pot In-
veta 8ciinOle filosofice si exacte a dat aventul desvolt'arel invetamentului secundar In limba nationale.

Inainte de acesta, epoca, ScOlele din ambele tart surori erati in mare parte grecesti si ac6sta se
datorea in.fluintel exercitate asupra tarilor roma,ne de Domni! fanarioti,
Cu tote Acestea genial natiunei romane nu amortise in timpul Domniei fanariotilor, fiind-ca, dupes
cum dice forte bine d-nul A. Odobescu In scriscirea sa catre Papiti Radian: el a trait, el a veghiat
in inima a mai multor apostoli ai nationaliteitel, care spre a putea lucra mai in voe in sen-
out dorintelor tor, aft imbrdcat, cei mai multi, haina pe atunci mai venerates a calugeiriei.
Aceftia intelegend prin instinct, de ce insemneitate este limba pentru o natiwne strivitei
politicefte, au umplut Cara cu til it de carts de acelea care suna4 romanesce la urechia popo-
Tultd 4/ntreg, de la nascerea prunculuk p..Inec la astrucarea mogneagulwt." (Vecji pag. 15 si 16)

De la crearea Inv'6tamentului secundar in limba nationale s'a produs un mare curent in ter&
contra Domnilor fanarioti, din acesta causa, precum si din causa evenimentelor de la 1821, 1828 si
1848 Invetamentul secundar a avut a suferi multe Intreruperi. Regulamentul scolelor din 1832 tra-
ducend dispositiile regulamentului organic, stabilea mai bine basele reorganisarei Invetamentulul
national de Muntenia divic,andul In patru ramuri, si anume: In scolele i/ncep More, Umaniarele,
Invotaturi complimentare si cursuri speciale (vec,1 pag. 19.)
Grata' regulamentului organic, care prevedea ca studiile se se propuna In ambele tee in
limba patriei, scolele secundare Incep se se organiseze mai bine si se 'si complecteze cursurile in
Colegiul din Sf. Sava si In Academia Mihailena din Iasi; Ins& progresele isepecli realisate de scoli nu
putea se multum6sca pe reu voitoril desvolt'arei nationale; de aceea anul 1847' este anul fatal pentru
Invetamentul secundar In limba patriei in ambele tors surori, fiind-ca atat Domnul Bibescu cat si
Printul Michai Sturdza, insp'dimantati de progresul scOlelor, de ideile nationale fi liberate, care
'0 afeclard focularul In suite Si care prevestea evenimentele din 1848; ambil Domni zic, sub
pretext de reforma, ear realitate ne putend rezista presiunelor din afara, decreteza martea inveta-
mentului secundar ire limba national& prin Infiintarea c'olegiului francez.
Din fericire Ins6, aceste dispositiuni nu s'a putut mentinea; fiind-ca miscarile revolutionare din
alto teri nu numai ca, nu nea rOmas indiferente, dar a gasit un puternic ecoil in pepturile romanilor
nutriti de ideile culture! apusenef pentru a provoca miscarea din 1848.

www.dacoromanica.ro
 Studiil asupra Inv6tamentului: secundar 147

In Moldova Scale le nu se organisez'a mai bine de cat tocmai pe timpul Domniei Printului Gr.
Ghica. Regulamentul sc6lelor devenind In 18511ege organic& a Instructiunei publice pentru Moldova,
stabilesce basele acestui Invetament In limba nationals, impartindu'l In tree rarnuri i anume:
1) Inedteituira prirnard, 2) invefeltura secundarcl i 3-lea) inveleltura inaltd propusa, In 4
Facultati; de Drept, de Filosofid , clp Teologid. i de Medicines.
And 1860 este Inceputul epocei de stabilitate-0 de organisare a terilor roman si In adever,
Moldova si Muntenia se unesc pentru a forma Principatele-Unite, constituind asta-di regatul Rornd-
niei; ear Invetamentul secundar se complectoza prin crearea Universitatei de Iasi de catre Printul
Alexandru Ion Cum.
In Romania inse, Invetamentul superior nu se creeds definitiv de cat In 1863 i 64.
Prin legea organic& a Instructiunei publice din 1864 se stabilesce unitatea i/nvgdmentutult in
ambele fart

La finea anului 1864-65 in momentul cand s'a pus In aplicare legea actual& din 1864, flume-
nil sc6lelor secundare de ambe-sexe numai In circomscriptia I-a era de 17; ear In 1886-87, adeca.,:
dupa 22 de anir instructiunea secundara este representat& prin 36 scoli. i 7 clase divisionare (p.59)
de uncle se vede clar ca numerul for in acest interval a Intrecut mai mult de cat indoitul sc6lelor din
1864 -65.
In intervalul de 12 ani, adeca : de la 1.875-76 si pa .1, astacli de- cand guvernul liberal este la
putere, sa mai Great -numai in circonscriptia I-a 13 scoli , 3undare de ambe-sexe 0, 7 clase divisio-
nare, ceea ce dovedesce 1z, de ajuns solicitudinea ce guvernul a aratat pentru respandirea instrupti-
unei In Cara romanesca.
Astacji n'a mai remas far& scoli secundare de cat capitalele a patru judetele si anume : Caracal,
Campu-Lung, Teirgu-Jiiti i Constance& ; cu tte acestea Ministeriul Cultelor i al Instructiunei pu-
blice, In proectul de budget pe anul 1886-87 a presintat un plan general dupa care urmeza se se
faces organisarea sc6lelor in viitor si dupa care plan, In fie-care din capitalele judetelor, se va crea
una seil mai multe scoli secundare dupa trebuintele generale si locale (pag. 60).
Pan& In 1886-87 din causa lipsel unui plan general de organisare, noile creatiuni depindeti de
staruinta on influenta ce o exercita consiliele judetene, seu unii membri influents in parlament cu oca-
siunea votarel budgetelor ; de aceea nu era de mirare se se vad'a cate un not gimnasiil in orae, cu
o populatiune prea mica, si care avoti mai mult& trebuint& de scoli primare bune, de cat de gimnasii
rele, far& local suficient, far& instalatiuni sciintifice si dese on rare, un personal didactic bine pregatit.

www.dacoromanica.ro
 148 Ministerul Cultelor si 4 InstrucOunel Pub lice

Cestiunea localurilor sc6lelor existente, a fost tratata de Ministerul Cultelor si al Ingtructiu-

nei publice cu ocasiunea etpunerei de motive a proectului de lege pentru cladirile scolare din 26
Martie 1886, cat 0 de subsemnatul (pag. 62) si conclusiunea la care am ajuns a fost : (era Roma,
nesca, este au total lipsitei de localurt scolare bune, care s6 satisfaccr igienei 0 cerintelor sciin;
fat de asteic,lt
Im aceste Inprejurari, Camerile liberale recunoscend necesitatea unor localuri mai bune, au
probat iubirea ce au pentru desvoltarea, instructiunei In Romania prin voturile for din Martie 1886,
acordand suma de 22 milione pentru cladirile scolare.
Consecinte acestui vot, Liceele: Sf. Sava si Matei Basarab din Bucuresci, Liceul din Berlad,
Botosani si Braila sunt in localurile for proprii, preveclute cu sali spat-lose, lumin6sQ si bine aerate
precum si cu amfiteatrele necesare pentru propunerea sciinteIor experimentale si de observatiune.
De alt part Ministeriul Cultelor si al Instructiunel publice Infiintand un biuroti special pentru
constructiunile scolelor ce urrneza sa se fad', a Inlesnit Intocmirea planurilar mai sistematice si mai
corespundetOre cerintelor s-ciintei de astadi si din care am publicat planul Gimnasillor din Buzet
sr Tecuci precum si a Liceului din Galati.
Ins& de si planurile sunt efectuate, pan& acum Inca nu- s'a pus in, lucrare; de aceea tinend sema
de suferintele instructiunei publice din acest punt de vedere cred, ca este do datoria Guvernului de- a
da curs votului Camerilor liberale, Incepend lucrarile de con,structiune a Gimnasielor, Liceelor, a Uni-
versitatii din Iasi, ale c'arui planuri sunt gata precum si a Institutelor de cultura superior& ce ur-
meza sa se cladesca in Bucuresci si de care audim prea putirt vorbindu-se. 0 di de Intarziere este
In dauna instructiunei sf cu deosebire in dauna san&tatel scolarilor de care ar trebui. -s& ne thgrijim
mai mult, mai ales and facem cheltuelf Insemnate pentru igiena populatiunelor rurale.

Comparand populatiunea scolara din 1864-65, cu cea din 1875-76 si cu cea din anul trecut
(1886-87) am putut constata :
1) a numerul elevilor Inscrisl in 1864-65 era de 1600 din care s'a promovat 1041.
2) In 1875 76 populatiunea scolara aprOpe se Intreeste si In adever din tabelele statistice (p. 84)
se constata ca numerul elevilor Inscrisi In 17 scoli afara, de Conservatorit, scOla de Bele-Arte, scola
Veterinary si de omert este de 4160, din care s'a presintat la examen 3854 si din acestia se pro-
moveza 2698 sett 70000/0-
3) In fine In 1886-87 numerul elevilor 0 a elevelor din 31 soon (p. 84) este de 5141 din care
4615 se presinta la examen, ear 3260 sett 70.64A se promoveza.
De alta parte am vezut ca populatiunea scolara din 1884-85 era de 5066 inscrisi, 4443
presenti la examen din care s'a promovat 2505 set 56.38/o. Acesta scadere In numerul promovati-

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra InvetAmentului secundar 149

for pentru anul ,1884-85 a provenit din causa ridicarei rioter de promotiune pentru tote scOlele, de
la 4 la k. prin acesta se egala conditiunele de promovare fiind-ca 'Dana in tomna anului 1884
numai elevil Seminariilor si a ScOlei Noi-male primare se promovati cu nota 6 la fie-care object,
pe cand elevii celor alto scoli era de ajuns se obtina nota 4 de fie-care materie pentru a'si asigura
promotiunea. Acosta imprejurare, adaosa, la altele numerdse contribuea fOrte mult a face se cad&
nivelul studiilor din inv6tamentul secundar,

In ,scolele cu internat cum sunt Seminariile, sae Norma le -primare, scolele Centrale de fete si
Asilul Elena Domna, numerul promovatilor este superior celor din scolele exernate ; ac6sta se ex-
plica prin faptul ca, elevil celor 1 -id scoli find bursieri a fost supusi unui examen serios la intrarea
in scold, din care causa se producea o puternica selectiune intre elevil absolventi al cursului ele-
mentar, pe cand in Gimnasii si chiar -Licee mixte, primindu-se in clasa I tots elevii esit,i din clasa a
IV primara, resulta ca mai bine de jumetate ram.aneil repetenti ; ear pe de alta parte numerul ele-
vilor in clasa, se ridica 'Ana la 80 si une-ori trecea peste 100.
In fata acestei stari de lucruri, Ministeriul Instruptiunel publice pentru a face sa se respects
dispositiile alineatului 2 da la art. 115 din legea de la 1864 in care se prevede clar ca, un profesor
nu kite fi inset rcinat cu mai mull de 50 scolari ; ear pe de alta parte fiinci ca elevil .scOlelor pri-
mare nu eraii bine pregatiti pentru a urma cursurile secundare, ,Ministeriul scolelor luand avisul
consiliuiui peimanent a dispus, ca toti elevii ce voesc_se urmeze clasa I din invetamentul secundar
se fie supusi in. Septembre unul examen, din Lectura, Gramatica, si Aritmetica.
Resultatele acestor examene se pot vedea la pag. 87 -pe anii 1885-86 si 1886-87 de uncle
se constata ca in a,riteiul an, din 1721 inscrisi, 678 at fost respinsf ; ear in 1886-87 din 1760 s'a
respins 723 co nu erat bine pregatiti In scOlele primary aceSta probeza cat de Intemeeta era dispo-
sitiunea Ministeriala, si care era reclamata de mai mult Limp de corpul didactic secundar.

Seminariile din Muntenia create in 1836 nu'si complect6za, cursurile de cat dupa 1864 ; insa
,plaga cea mai insemnata de care a suferit aceste soda a lost si numerul fOrte mare al externilor,
gazduiti pe 1a case ce le compromitea intrega instructiune pentru scopul la care se destina.
De la 1880 Ministeriul Instructiunei Publice in acord cu Episcopii eparhioti a facut se dispara,
acest foil; cu tOte austea organisatinnea defectuosa se continua pana astacji ; de aceea o reforma
seriosa a Setninarelor ridicand numerul claselor la 8 anI de studiti si 2 ani de practica este o nece-
sitate urgenta ce reclam'a atentiunea autoritatilor respective.
De alta, parte &ea, voim sa ridicam clerul in genre si cu deosebille acel rural, dou6 conditiunl
sunt indispensabile

www.dacoromanica.ro
 150 Ministerul Cultelor si aI Instructiunei Pub lice

a) A nu mai permite ca Serainaristil cu 4 clase se fie hirotonisiti, fiind-ca grin preparatiunea ce

d.capatat ttu posed vici cunoscinfele, nici tocatiunea pentru delicata misiune a preogei; si in
adever cu cate-va notiuni elementary de Jstoria Generald , de lifatematici, de Sciinfi Naturale, cu
Inceputuri de Limba Latina si de Dogmele Biserice Ortodoxe de tale mai multe on neintelese,
sal cu notiuni din Vechial si NouF Testament; on cu cunoscinta prescurtata a. Moralei Crestine, a
Liturgicei WI a rastorald nu p6te fi cine-va apt pentru a devent bun preot.
b) SA se ameliorede s6rta clerului rural si chiar urban; ins& pentru acesta ar trebui ca si dife-
ritele chiriarhii si Episcopii se nu mai hirotonisesca preoti pentru o populatiunea de 60 seii 100
familii; de aceea formarea parohiilor a cel putin 250 familii, de preot este necesara.
Nu sciti ce face in acesta privint'a Sf. Sinod ; Insa ceea ce pot afirma cu siguranta este, a se
ocupa f6rte putin de sorta Seminaristilor si a Seminariilor de si Inca de la 1872 aceste sooli sunt
puse sub autoritatea direct& a Episcopilor eparhioti.
Un fapt pe care nimeni nu'l pot tagadui este -ca Seminariile si cu deosebire acelea din Moldova
mergeil mai bine de la 1864 si pana la 1872 and depindeil direct de ministeriti ; Insa de la 1872
Incoca starea acestor scolf este ingrozitore; este de ajuns sa se compare programa de la 1864 cu
acea de la 1872 si din anil urmatori, precum si absolventii Seminariilor Inainte de 1872 si acerde la
acesta epoca inc6ce, pentru a se vedea -cat este de mare diferenta ; cer intaih data nu toV s'a prep-,
tit, eel putin o mare parte din el sunt astadi dascali buni at'at in invetamentul primar cat si in aced,
secundar; ear de sOrta celor din urma mai ales de cand Ministrul Tell a ciuntit prOgrama Semi-
nariilor, nimeni nu s'a mai ocupat.
In vederea celor expuse pred ca este mai bine ca In. loc de 8 Seminaril cu 8 administratii sA se
fats 2 Seminarir marl cu 8 alai de studil si 2 ani de practica, cu programe mai complecte si mai
conforme scopului ce'l urmaresc aceste scoff ; ear in locul Seminariilor de gradul I sa se faca alte
scoli secundare ce s'ar -credo mai utile.

Din studiul ce am facut asupra Invet'amentului din Romania si cu deosebire asupra acelui din
Circumscriptia I-a am vedut ca numerul sc6lelor precum si populatiunea scolara aprOpe s'a Introit
de la 1864-65 si pana astadl; acesta ne dovedesce panA la evident& ca s'a facut mar4 progrese vn
Instructiunea public&
Se facea intrebarea dee& cu Imultirea scOlelor si a scolarilor s'a radicat si nivelul InvetAmen-
tului secundar.
? I
d materiilor
Pentru acesta a trebuit se studiam instalafrusile sciintifice metoda propunere
4/n, class, programele scolare, graclele Academice aG membrilor corpulu didactic precum fi Wu-
rile cu care funccionezei iin invelcimdnt

www.dacoromanica.ro
 Studio asupra Inv4amfttulu1 secundar 151

Resultatul studiului acestor factori ce compun scab,. a fost In mare parte putin Pa&gulitorit i
explica in deajun pentru ce Inv6tamentul secundar las& Inca mult de dorit; 9i In adev5r resum&nd
conclusiunile acestui studit am putut vedea.
1) C& sub raportul instalatimmelor scvinifcce, scaele secundare de ambe sexe sunt aprope iru
deseversire Iipsite; abia in unele din ele se mai v6d date -va aparate stricate i cftte-va colectiuni
necomplecte,se Integele de sine ca, in aceste conditiuni i Invetsamentul suferea forte mult.
De doui ani Ins s'a Mott experienta cu 2 Licee : Mathei Basarab i Sf. Sava dot&ndu-le cu
Gate o colectiune adeVarat model (p. 96),
Costul acestor colectiuni pentru fie-care din Liceele mai sus citate se 'Vic& la suma de 48,135
lei, 60 banL
Pentru a Indrepta reul existent, dot&nd tote scolele secundare cu un material didactic suficient
and vor B. terminate, am propus suma de 1,642,000 lei distribuit& in modul urmator:
12 Licee cu 8 clase, avend fie-care ale o colectiune de 35,000 lei 420,000
26 Gimnasir (clasice i reale)
13 Extern.ate _secundare de fete
llScoli centrale de fete cu internat
2 Seminaril cu 8 clase avend fie-care o colectiune de 26,000 lei. 1,222,000

3 Scoli Normale primare

1 ScOl& de Institutori
ceea ce ar face. pentru 59 de scoli suma total& de 1.642,000 lei
t .

Acosta suma nu se va cheltui imediat, fiind-ca nu tote sGOlele propuse in planul general de orga-
nisare sunt terminate, Inse pentru acelea existente urmecla a se core de urgent& creditele necesare
pentru complectarea colectiunelor propuse.

2) MetOda propunerei materiilor in clasci In majoritatea casurilor, afar& de laudabile escep-

tiuni, este f6rte defectuosa, ast-fel ca profesorul In Toe se lucrecle Impreun& cu elevii, de cele mai multe
. on se multumesce a face un curs ex-catedra far& a se ocupa ded, este inteles sou urmarit de scolari
si acesta este casul eel mai fericit; fiind-c& se Intempla, i casuri de acelea unde profesorul, se
multumesce se spun& elevilor ca se Invete mai departe 3, 4 soil 10 pagine.
Ora de clas& asta:li In multe scoli din invkamentul secundar, nu consist& de cat in inregistra-
rea succeselor or' a erorilor, in distribuirea laudelor on a repriniandelor ; ear restul lucraxilor
seriose este lasat pe soma scolarilor se'l execute afar& din class in Orele de meditatiune ; de aid* result&
o scadere real& a nivelului studiilor In Invet&mentul secundar, o desinteresare a scolarilor de materiile
clasei, In fine o lips& aprOpe complect& de emulatiune Intro elevi.

www.dacoromanica.ro
 152 Ministerul Cultelor qi al Instructiunei Publice

3) Programele scolare a suferit necontenit modificari Insemnate-i inse din tote programele
ce au fost aplicate, nici una n'a presintat omisiunile, tresille si intervertirile materiilor ca programa
actual& si care se aplica In Gimnasii si Licee de la 1881.
Alte dati programele a lost presentate atat de imamate 'in cat s'a ve4ut pe data imposibilitatea
aplidarer for ; cu tote acestea,_actuala programa a Gimnasiilor reale desi este mai incarcata de cat
acea a Liceulul uncle materiile se propun In 7 clase, nu s'a gasit putinta p'ana, astatli se fie Inlocuita.
D6ca se Introba cineva, luand _ori si care din programele existente, ce scop urmaresc ? va a-
junge de sigur la conclusiunear ca ele '0-a insuOt meritul se produces confusiunea vn spiritele
elevilor obosindu-i peste me'surci in mod inutil, cu invelarea materiilor intetvertite, (ex. Sdhatelor
Naturale in Licee cursul superior), 011 a materiilor neinteligibile pentru gradul de desvoltare a
facultatilor for intelectuale cum se Intempla cu studiul Matematicilor in clasele a III si a IV din
Gimnasiile reale.
Defectuositatea programelor provine din -Gallo, modului nu mai putin defectuos a formarel cor-
pului lnsarcinat cu elaborarea for ; de aceea o referral este necesara, in aasta privinta ; Inse
Inainte de tote va trebui sa se definesca scopul ce'l urmaresc diferitele wolf pentru ca In vederea
realisarei acelui scop sa se p6ta Intocmi si programe mai siStematice,
Vorbind despre Liceele clasice si reale pag. 114 si 115 not am aratat cere ne este parerea In
privinta directiunei ce trebue se li se dea precum si a numerulul claselor ce fie-care trebue se aiba ;
Ins& aceste modificari nu se pot produce cu actuala lege a Instructiunei Publice; de aceea modificarea
el trebue se prec6da on si ce alto refer-me. Un fenomen curios se copstata apropo .de legea Inv'ota-
montulul nostru; cu tots rt suntem de acord se o modificcim 'MO in -realitate nimeni Teo voim si
d6ca, s'a mai gasit unii Ministri care sa alba, curagiul se propuna modificarea el, se scie ce aorta a
avut proiectele tor.
Nu mai departe de cat chiar actualul Ministru al scolelor a presintat lli1 project de lege bine
studiat, si care mai molt -de cat on -ce lege organics a fost timp de doi ani in desbaterile publice,
fara ca Camerile sa se fl ocupat de el. _Cred ca a sosit timpul si este chiar de datoria Guvernulul
liberal a se ocupa si de legea Instructiunei Publice, caci legea din 1864 nu mai pote corespunde-
necesitatilor si desvoltarei ce a luat Statul roman,

4) Membrii corpului didactic din scolele secundare de ambe-sexe numai din Circonscriptia I-a
sunt in num.6r de 369 din care 140 functioneza cu titlul de suplimitori, 90 sunt numiti provisorl
In urma concursului si 139 definitivt
On una din causele care impedica mersul regulat a invelamentului secundar este si ntimerul

www.dacoromanica.ro
 Studio asupra Inv6Ona5ntului secundar 153

prea mare a profesorilor qi ac6sta este consecinta lege): de la 1879 care cere Licenta
pentru profesoril din invkamentul secundar, pe cand pentru femeT legea nu vorbesce nimic ; de aci
a resultat ca, femeilor absolvente a scold Centrale, on a Asilulul on a unul Externat secundar de fete
si care prin urmare a Mout studil inferiore Bacalaureatulul se li se acorde dreptul de a concura.
Pentru remediarea acestul inconvenient am propus suprimarea licentei ca conditiune sine qua
non pentru ca tine -va se pot'S fi admis la concurs; de aci vor resulta 2 categoril de profesorl, unit
titratI cu un salarit mai mare si alta cu 2 soli 3 anT de Universitate avend si un num& de exa-
mene, dar care vor fi mai puffin pratitT. Ac6stl divisiune a profesorilor In dou6 categoril va permite
imputinarea suplinitorilor, ear pe de aka, parte va stimula pe profesoril netitratT se'sI is gradele Aca-
demice, ast-fel ea invatementul si Intr'un cas si in altul va astiga.
Din punctul de vedere a studiilor fkute am semnalat si acest fapt ca din 261 profesorl din In-
vetamentul secundar numaT 131 ail fScut studil superb:5re Bacalaureatulul, ear restul de 130 profesorl,
se compune din absolventl a Seminariulul de gradul I si al II-lea, din absolventii de gimnasit, Lied;
scOla Comerciall, sc6la de Agronomie, scola Centrals, Asil Externatul secundar si din 35 Ba-
calaureatI.
Se Intelege de sine cg, de la un personal didactic atat de pucin pregnit, nu ne putem astepta la
rezultate mac buns de cat cele ce constatam si care Inchiet6z5, pkintiT precum si autoritatea scolara.
In vederea acestora am propus ca Ministeriul Cultelor qi al Instructiund public se-I oblige si
chiar sa le acorde congediT pentru a urma cursurile, conferintele si lucrkile practice din Laboratoriile
speciale.Cu modul acesta In 3 s6t1 4 anT num6rul profesorilor nepregatitT se vamicsura forte mult.
De aka, parte am insistat ca sl se dea o mai buns organisare Facultsatilor de Litere si sciinte, sin-
gurele institutiuni chemate, pentru a forma un corp didactic pentru Inv6tamentul secundar mai bun.
In vederea acesta am aratat_ necesitatea lucrkilor In conferinti sub directiunea profesorulul on
a maestrilor de conferintl, infiintarea Bibliotecelor,, complectarea Laboratoriilor cu material si perso-
nalul trebuincios, In fine crearea burselor de Licenta.
Atuncl nu vom mai fi silitT s'a cheltuim in zadar suma de 106.000 leT pe an cu Intretinerea sc6-
lelor normale superiore, ce astakII nu sunt de cat nisce internate atasate pe Mug& Universitatl.

Trecend la modul dupsa, cum se fac astScli examene1e publice, am aratat defectuositatea for si
maI cu deosebire a celor male ; ac6sta provine din lipsa de metoda de cele mai multe orT, alts dtt
din causa numeruluT prea mare a elevilor din o class ce se ridica cats odata pa na la 80, 90 si chiar
112 scolari ; ast-felit cg, profesorul nu 'Ate face un examen serios in aceste conditiunl.
In privinta examenuluI de iamb', am arAtat care sunt vederele mele si ar fi o fericire dOca s'ar
20

www.dacoromanica.ro
 154 Ministerul Cultelor si al Instruc#unei Pub lice

suprima dandu-se mai mult interes lucra,rilor scrise din 6 in 6 s'eptam&ni precum si examenelor
trimestriale.

Promotiunea elevilor, cu tote modificarile ce a Incercat, presint& chiar astacli numer6se lacuna
introducerea coeficentilor Ingreue mai mult lucr&rile, ear de alt.& parte formarea unei medil generalel
adunandu-se notele de la Musical Desemn, gimnastica, conduit& si frequentare este in detrimentu
studiilor principale; fiind c& dup& cum am avut ocasiune se ar&t, este de ajuns ca tine -va
se obtin& note bune la Religie, Istorie, Geografie, Desemn, Music&, Gimnastica, conduit& si frequen-
tare pentru a putea fi promovat In clasa imediat superioa, chiar d6ca ar avea nota 4, ceea ce
equival6za cu mai pucin de mediocru, la limba Latina, Elena, Francesa, Matemateci si Sell* le
Fisico-Naturale.
In vederea acestora am fost de parere ca notele de la conduit& si frequentare se" nu se adune
cu notele de la studio; cestiunile disciplinare pot fi resolvate pe alto CO' si p6te cu mai mult profit ;
asa pentru esemplu se p6te lua dispositiunea, c& scolariul care are o conduit& medioca, va repeta
clasa on care ar fi notele de la studit In privinta frequentarei se p6te earasi stabili, c& elevul ce
va fi facut 40 de absente nemotivate se va considera de drept repetent.
De alt& parte sunt de p&rere, ca media generald se fie suprimatd, pentru ca notele de la stu-
diile mai us6re se nu influenteze notele de la studiile principale anuale si de la examen; ear promo-
v&rile s se fac& dup& mediile partiale de la fie-care materie In parte, cand scolarul prin nota ce
va obtinea va proba ca, cunOsce bine materiile ce a Invetat.
Ae6sta nu este o inovatiune find-ca, inainte de 1866 promov&rile erati mult mai rigurose de
cat astacli.
Proniotiunile cu note slabe ao contribuit si ele in mare parte la aderea nivelului studiilor din
Invet&mentul secundar, si in adeve'r scolariul promovandu-se din a clasa, in alta cu note slabe, dup&
terminarea Liceului ajunge s& se convinga, ca. In adever n'a Inv'Otat nimica.

In fine pentru simplificarea sistemului de notarea meritelor unui elev sunt de p&rere, ca In locul
color 10 note, se pastram numar 5 a caror semnificare va fi urmAtorea :
1 va Insemna forte reit .i va corespunde In sistema de notare de astazi cu-numerile 1 si 2
2 n roil n n n n n n 3 i4
3 n mediocru n n n n n n 5 si 6
4 n bine n n n n n n 7 si 8
5 n forte bine n n n n n n 9 si 10

www.dacoromanica.ro
 Studiu asupra inv60m8ntului secundar 155

In acost& cistern& de notare, scolariul pentru a putea fi promovat va trebui se obtina la fie-care
materie cel putin nota 4 ce equivalez& cu bine; !rise' fiind-c& in principiti suntem contra examenelor
de corigere la inceputuranului scolar; de aceea se va Linea s6m& Foi de urmatorea imprejurare: elevul
care ar fi obtinut numal la una din materiile principale, sea secundare nota 3 care equival6za cu me-
diocru, va putea fi promovat, dOca in tot timpul anului a dat probe c& este un scolarit silitoria si cu
bune purtari, In casul contrariti va intra in regula general& i atunci va fi nevoit se repete clasa si de
sigur c& va c4tiga mai mult.

In privinta examenului de Bacalaureat am insistat in deajuns pentru a ar&ta inconvenientele

ce presinta de a se face la Universiteati de catre juril, care prin modul constituirei Tor, de a fi luati
dintre profesoril Universitari, n'at ocasiunea se cunosc& activitatea ce a desNurat elevil in Liceti ;
ceea-ce ar fi de mare utilitate, cad ear evita multe surprise.
P&rerile nOstre in privinta modului cum trebue sa se I'm& Bacalaureatul sunt expuse la pag.
142 ysi 143.
In casul cand ideile ce am emis cu acest& ocasiune vor avea o realitate putem asigura, c&
prestigiul corpului didactic se va ridica NI de scolari in mod simtitoriti si Bacalaureatul va fi a-
dev6rata sanctiune a studiilor seriose din InfeVamentul secundar; de alt& parte se va stabli convin-
gerea intre elevI cei nu/mcd prim merit st silintele ce vor desfaqura in ctursul liceal vor putea
obtise posibilitatea de a urma cursurile din invgamentul superior i prin ac6sta se va cul-
tiva unul din factorii ce contribuesc la ridicarea nivelutui studiilor secundare ; ear hatdrul
on norocul vor f, pentru tot-de-a-una inleiturate.

Concl-u.sinne. Din studiul ce am fAcut asupra invetamentului secundar am putut vedea

ca scolele 0 populafiu/n,ea scolard s'a imaltit Ins prin acesta nu s'a radicat qi tylvelul studiilor
fiind-ca histalatiunile sciintifice lipsesc in majoritatea scolelor, metodul propunerei materiilor
vn clase:laset forte malt de dorit, programele stud forte rele ne twmand nici un stop, docet nu
aces de a produce confusiusea In spiritele scolarilor si ai obosi dese on prim, imgrcimeidirea
materiilor, in fine matt din membrii corpultd didactic prin titlurile cu care furnefioneacr, si a
studiilor [acute nu Bust in stare se contribuescci la riclicarea nivel/14W studiilor dim, inivetd-
mental secundar.
Dec& _pe 1 &ng& cele expuse se mar adaog'6, i modul defectuos dupa care se face promovarea din
o clas& in alta trebue se mArturisim ca cu tote Inbun&Tatirile ce s'a facut in Instructiunea public&
mar sunt Inc& multe defecte I n Invefament, ce reclam& o urgent& indreptare.

www.dacoromanica.ro
 156 Ministeriul Cultelor i al Instructiuner publice

Ajungend la finea acestui studiti, vol termina concluclind cu Michel Br 6a1, ca caeca exists lacune
qi defecte in invetAmentul secundar ele se vor regAsi in viata intelectuala a natiuneT ; de aceea
datori suntem a preveni din timp defectele on ne ajunsurile exitente, pentru ca nu mar tarchil se
avem durerea a 4aregistra grefelile trecutului.

Bucuresci, 22 Decembye, 1887.

Dr. Al. N. Vitzu

Profesor la Universitatea din Bucuresci
Inspector general al scOlelor din Circonscriplia i-a

www.dacoromanica.ro
 STATISTICA POPULATIUNEI
IN

SCOALHE HNIEUE DIN ClICHSCRIPTIA.

DE LA

ANUL 1875 -1886

www.dacoromanica.ro
II Ministeriul Cultelor i al instructiunei Publice Statistica Invetamentului Public Secundar pe anul To:Aar 1875 1880 III

TABLOU. STATISTIC
de .Poptzlatiunea, qcola.0, in Li ceele din Circonscriptia, 1-a.

t-4.
Oa
W
W
C.)

P.'
CLASSA I CL. I pwrs. CLASSA 11 CL, II DIVIS. CLASSA III CLASSA IV CLASSA V CLASSA VI CLASSA VII TOTALI PE ANI
Numele lelor
,

S'ati presentat la
Elevil inscri0
''' rL
A .6 0 05

s'an presintat la
Secundare cu Indi- 1 %
A
z,
A A A ...

I s L r. t 1 z., ,,. IF t li z_ tt,

EleviI ce
z.. OBSERIAIIHI
r

Promovati
r
-3

examen
M

Promovati
,P-romovatT
8

Promovati
EleviI ce
examen

RepetentI
.11,-

T.
,11 4 .5 N
i'
u
cares locali baoi 71:7: 1 11
c;
i
I.
..
.r; a i e
-4
. 41.
.->
'a 1
.
..) -.2
E
la
0 -0.
.2.
-E A' 4
E3

4
g. 1.,
0
4:441
g
gi

4
s. '.g-
0
4' : 1
g
co>

11.
4
.19
41 Pr 4 . 4 . El It 144 Ei 11 .4 -:: 'd Ct
.
.C4'
ee C4 r71
`rZ'

._,.

Liceul St. Sava

- - -
-- -- -- -
- --
25- -- 38 35 23 12 67 58 32 26 29 24 24 - 22 21 14 367 323 174 -149

i., cs) 1
OD --I Qt
o I CO
OD IND 0.3
OD -.1 cs3

1--, CD cn
ND

ND

ND
co Bucure 3cI . 111 97 39 58 49 24 45 7
52 47 18 29 76 71 21 50 20 17 6 11 20 5 5 -
55 39 18 21
396 352 135 217

11- '- -

C.o,
C.7I

ND CD
. Matei ;arab. 107 101 33 68 67 62 30 32 54 59 22 27
42 41 32 4 34 33 32 1 26 24 24 - 22 22 22
--,- - ---- 385 356 287 69

ND

CO
1,0
ND
te Carol I Cr aiova 136 123 70 53 55 50 64 58 52 6

/
61 5
. Ploesci . . . 42 42 29 3 -1 --o. 7-41-- 3() 24 18 18 18 114 114 80 34

I
1
I
.24 14. 10

I
30

1
1.9"
;21

.- -- 150 141 96 4f 177 162 85 77 75 65 54 11 64 48 41

Cr),
1262.1145 676 469

NI
....1

OD
141-
GO

a)

14.
-.1
--I

b.,
--,

14,
1--+
396 363 171 2 ,-11 P11: E--- 213 196 123 73 --1) 187 170 106 64 7
,
.

, - - - - ---
1

N Liceul St. Sava , ,

co

CO
GOV-
1-1
1
"
n
Bucure 3CT. . 87 66 26 40
Mate! Ba ;arab. 81 52 29
1071
car91I Crai9y13,1.46 111 65 46
Ploesci .1 1.. 54 1,54 24 3Q, -r-
394 312 167 145
.
-.
-_ -- --
--I- -- ---,
90
67
78
32
75 22 53
59 34 25
71 61 10
S2 18
267 237 135 102
14-
-- _ _-
---
- --
79
54
60
25
66 23 43
54 41 13
50 41
25 18 7
9
36
52
56
14
218 195 123 82 158
31 17 14 65
41 28 13 76
49 41
14 14
8 41

135 100 351182

--- 123
56 41 15 -57
32 22 10 20
35 29 6 28

92 371105
53 40
14 12
24 24
91 76
13 33

-
151
2
28 27
20 12 12
23 19 19

76 59 58
-- 1 447 375 196 179
396 293 201 92
432 359 280 79
125 125
111400 1152
74 51
751 401

----
-
1

CO
N Liceul St. Sava
70 55t 28
cc

r[i I
Bucure 3cI
Mate! Ba >arab. 67 61 47 14
63 43
24 53 42 22 20 75 58 25
19
53 50 40 -. -- 33
10
- --- 51 51 42
27
9
47 43 32 11 89 68
34 33 25 8 44 42
36 32 62
18 24 52
45 31 14 48 35 19 16 507 389 212 177
50 27 23 32 32 23 9 333 319 222 97
N
CO
1-1
Carol I Cr ajoya 63 57 45 12 65-49 37 12 73 63. 52
Ploesci . . . 74 74 40 34 29 29 16
267 235 151 90 108 91 59 38 230 200 133
- - 11
13 --
67 - -----216186J128 58
76 -61 44
19 19 14
17
5
47' 44 34 10 40 35
17 175 16 1
145 137 167 801173 145 89
35 - 29 29 28 1 20 18 411 356 293 63
139 139 86 53
561143 124 86 38 100 85 60 2511390 1203 813 390
-- 18 -

------
I I
,
crJ
N Liceul St. Say. ,
do Bucure 3ck. 62 51 26 25 55 38 19 19 89 67 26 41 - 53 34 15 19 48 38 23 15 94 60 34
516 369 206 163 26 60 45 39 6 55 36 24 12

18- - -1--- 73 68
1 Mate! Ba aral. 75 58 40 18 39 29 121 17 48 42 26 16 48 43 36 7 53 49' 38 11 48 37 29
389 324 220 95 8 39 31 22 9 39 35 26 9
N
CO
Carol I Cr adova
Ploesci . . . 1
75 63 42
67 67 31 36 - 46 46 42 4
277 239 139 100 138 103 511 62 272 234 155 79
--
21 44 36 20 16 89 79 61
-- --
-- 13 13
60 8
11 2
13 13 111 2 11 11 10
47 45 43
1
1
2 32 31 30
423 382 315 67
150 150 105 45
187 158 122 41 151 145 115 301185 139 103 361134 109 94 15 124 98 76 22J14781225 855 370
- -
35' 33 33 30 27 26 1
-
.
[
.9 Liceul St. Say
00

7
Bucure ;c1 87
, Mate! Ba ,arab. 02
. 67 33 34 58 47 11
55 26 29 45 34 13
30 79
21 55
65 20 45 - ___L
49 22 27 -
57 43 14 -
---
-
47
33
38 19 19
31 141 17
32
50
27 17
47 18
10 82
64 30 34 55

-
29 83 73 30 43 30
51 28 23 49 44 44
27 20 7 29 25 23 2
489 403 208 195
387 341 166 175
Se
4
, Carol I Cr aiova 81
. Ploesci . . . -63
75 47 28 56 54 29
63 28 35
293 260 134 126 159 135 59 '76 229 199 101 98
25 67
28 28 16 12
-,--
-H -- 1

1
66
39.
60 56 4
39 30 9
61
11
56 56
11 10 1
39 39 38
6 6 4
185 168 119 49 154 141 101 401210 182 102 801123 115 83 321109 99 97
1 29
2 9
28 28
9 7 2 - -30 30--
31 430 399 327 72
156 1t-r6 95 61
211462 1299 796 503

www.dacoromanica.ro
IV Ministerul Cultelor si al Instrucciund Publice Statistica InvetamentuluI Public Secundar pe anul scolar 1875-1886 V

CLASSA I CL. I DIVIS. CLASSA II CL. II DIVIS. CLASSA III CLASSA 1V CLASSA V CLASSA VI CLASSA VII TOTALT' PE AN
Numele Sender 4 .1 tl, . , t

. t 'di t

I
4 4 e. i

s'au pre:mutat la
. - . r.- -I

Elevit Inscri1
-1 ,..,_
Secundare cu Indi- 8i, c g e. Z .,
5 =4
1 tie ;1- 11
gle r. T.: a'
. t.

Promovatt
I

PromovatT

Promovati

Promovatt
a. r-

PromovatI
8=u 8-8 g 1350 r..

CC
u Tr OBSERIAj 0111

Repetenti
8Ec II-

Repetentl
N-

Repetenil

Repetenti

Repetentl

Repetentt
fh' 7,,, iti f', I Bg

maraca
51 .1:,
t0 0.
:,,,
el e
carea locality 11 v g ti
Itt I .9
,I t i0. :.1 tli

Elevil
.r...2 6-
l'E g .5.1
49,
S
V.
10 ec,g Eli 1 g V, 11
?V p 01 a
L9
1!
. i0 T! f. 1i 1 g 131

4 u
14
0
1
g
44 rz; -:
e
,:i. A c. g 41 1:1 8.1 1 57
R.0
il
OI

4
g.
c14'
E:
Tzli
al
1 4 'A'
>
ki'l
WI

7.' 14
&
k), 4 a ..2
44
r7z
gi "
:
g&.
P.1
S.
0
Ix

1
Liceulti St. Sava
BucurescI . 81 67 25 42 59 40 17 23 101 85 19 66 - --
-- 50 49 18 31 33 33 15 18 90 71 51 20 69 48 27 21 39 26' 25 1 522 419 197 222

i
Matel Basarab 86 76 37 39 56 44 7 37 54 43 28 15
-
---
40 35 27 8 32 27 20 7 72 63 42 21 57 40 38 2 20 20 20 417 348 219 129

III
,, Carol I Craiova 78 77 51 26 70 46 30 16 79 74 54 20 52 50 43 7 56 53 50 3 51 46 41 5 35 32 31 1 27 25 24 1 447 403 314 79
, Ploescr . . . 69 69 36 33 -..- 34 34 25 0
314 289 149 1401185 130 54 761268 236 126 1001 - -- 14 14 11 3 29 29 24 5 13 13 9 4
1156 148 99 49 149 142 109 331226 193 143 50 165 124 100 241 90 75 73
4 4 4 4 4 4
2
167 167 113 54
1553 1337 853 484
Liceula St. Sava
BucurescI . 99 74 29 45 54 43 16 27 115 81 34 47 --
- -- 63 44 27 46 32 18 14 79 64 48 16 78 69 33 36 46 35 16 19 580 442 221 221
17
,, Mate! Basarab.
2, Carol I Craiova
PloescI . . .
58 54 31 23 53 51 31
90 84 64 20 69 59 39
74 74 41 33
321 286 165 1211176 153 86
20 55 52 33 19
20 49 49 46
40 40 32 8
3 38 36 33 3

67 259 222 145 77138 36 33 3

. - -- 26
73
25
24 14 46 43 16 27 49 36 18 18 38 35 27 8 25 22 20 2 350 317 190 127

25 19 6 10 10 10
10
10 68 2 41' 41 38 3 38 35 34 1 37 37 37
17 17 10 7 8 8 7 1
17 17 17
4 4 3 1
452 428 376 52
178 1.78 122 56
187 163 128 35 143 126 82 441183 152 110 42161149104 451 92 78 56 2215601365 909 456

Liceulil St. Sava

Bucurescl . 100 86 28 58 50 38 18 20 94 80 20 60
, Mater Basarab. 67 60 30 30 61 50 32 18 59 55 28' 27
--
-- 56 54 13 41
33 27 12 15
38' 34 12 22 97 77 38 39 68 55 44 11 69 59 28 31 572 483 201 282
26 23 13 10 39 36 16 20 42 33 16 17 15 26 17 9 362 310 164, 146
, Carol I Craiova 107 95 71 24 54 49 36 13 93 89 75 14
n 13106SCI 6 . . 88 88 53 35
362 329 182 1471165
44 44 39 5 -- 90 86 80 6
35 35 27 8 210 210 157 53
65 62 00 2 36 35 35

137 86 51 290 268 162 1061 -------I214202 132 70 147 137 103 341183 159 95 64 144 120 91 291140 121 79 42 1645 1473 930 543
18 18 18
27 25 24 1 29 29 27 2 501 470 408 62
11 11 6 5 7 7 7 7 7 7

.
Liceulti St. Sava
Bucurescl 108 98 31 67 43 30 15 15 9 87, 44 43
. - --
-- 80 70 38 32 63 52 31 21 117 98 44 54 78 72 45 27 68 58 55 3 655 565 303 262
, Mate' Basarab 77 70 42
, Ploescr . . . 85 85 49 36
28 45 38 18 20 65 56 19 37
, Carol I Craiova 99 86 57 29 57 42 27 15 116 110 80 30
54 54 43 fl
- --
--
48 39 26 13
95 94 70 24
41 41 34 7
30
85
25
21
83
24
16

23
5 40 31 16 15 19 19 13
69 ,14 51 49 42
1 17 17 11 6 8 8 6
6 24 24 17
7 31 29 26- 3 23 22 19
2 4 4 4
7
3
348 298
557 515
233 233
167 131
390 125
170 63
369 339 179 1601145 110 60 501333 307 186 1211 -- 1264 244 1681 76 202 180 139 411225 195 113 82 136 128 90 381119 108 95 13 1793 1611 1030 581
I
Liceult St. Sava
,,
BucurescI . 81 76 8
MateT Basarab. 116 88 46
68 43 41 9 32 41 37
42 64 48 6 43 84 70 21 49
7 30 40 38 8 30 78 49 9 40
50 42 26 16 --
-- -- 54
47
33 7 26 79
42 20 22 69
76 56 11 45 55 40 4 36
34 30 24 6 22 19 14 5
68 15
42 29
53
13
547 438 78 360
486 381 185 196
Carol I Craiova 100 76 32
, PloescI . . . 115 115 51
44 60 48 15 3.3 90 77 31 46
64 45 45 26 19
106 93 61 32
43 43 30 13
412 355 137 218 167137 29 1081260 229 85 144140 38 8 30 277 227 126 101
- -- 73
32
65 44 21 53
32 21 11 26
39 29 18 11 19 15 15
10 10 7 3 5 5 5
39 25
26 16
206 1721 92 801227 175 85 90 159 125 60 651101 79 38 41
14
10
540 442 241 201
276 276 156 120
1849 1537 660 877
Liceulti St. Sava
Bucurescf . 57 53 26 27 60 58
Mate! Basarab 96 60 28 32 71 50
19 39 41 40 24 16 36
30 20 96 74 46 28 --
- --
33 15 18 45 40 18 22
50 41 28 13
45
55
44 31
49 39
13
10
82 73 47 26
83 76 67 9
66 65 38
36 35 34
27 38 38 33
1 23 23 23
5 470 444 251 193
510 408 295 113
,
Carol I Craiova 58 54 36 18 40 30
Ploescl . . . 101 107 49 58
318 274 139 1351171 138
13 17 82 74 61 13
58 56 32 24
62 761277 244 163 81136 33 15 18 202 180 107 73
- -- 72 64 38 26
35 35 23 12
62
40
59 41
38 25
18
13
54 44 37 7
21 21 10 11
202 190 136 74J180 214 161 531149 141 102 391 91 88 80
36 30 23
11 11 7
7 22 19 17
4 8 8 7
8
2
1
426 374 266 108
280 276 153 123
1686 1502 965 537

www.dacoromanica.ro
VI Ministeriul Cultelor al al Instructiuner Publics Statistica Invdtamentului Public Secu4dar pe anut scolar 1875-1886 VII

TABLOU STATISTIC
de Ropulapunea, geolara, in Gimna siele cla,siee din Circonseriptia I-a
CLASSA I CLASSA J DIVIS, CLASSA II CLASSA III CLASSA IV TOTALII PE ANI
Numele ScOlelor
. .

EleviI Inscr4I
in- ur Ca.
Secundare cu Indi- s u
1:1
8 i3 3 g c- V- e1.., tr. 0
c.,
li al in v.-
Oliservatiuoi
a 5 P
carea localitateI 5 IO
0 0 Ps 0
0 z..,
>
e 0 _ E 111
Cd
g
g .0.
1.1
8 iV 0)
I...

kl 8 V
1 rA
;II :11
"U3
fa.
FA-
ci; 41
W
In
..v.
at:
P.
T
51 a 4.)
.1, A- 41 4
0
1 f.:4' Ial 48 4

.
e)

Gimnasiul Lazar . . 87 72 30 42 53 48 18 30 35 33 15 18 29 28 18 10 204 181 81 100

n Mihai Bravul 81 O3 24 39 34 31 7 24 31 29 12 17 21 17 6 11 167 140 59 81
n Cantemir . . 35 30 13 17 25 25 19 6 60 55 32 23
Pitet1 , . .
n
n Buzeil. . .
Giurgill . .
,
.
28
43
55
26
39
46
23
18
20
3
21
26
s 18
20
34
18
17
30
18
12
15
.T
15
5
11
9
13
11
7
10
7
5
7_
4
2
3
4
6
12 11
3
4
2
3
8
1
1
3
61
78
114
58
67
97
50
38
50
8
29
47
Wrgu-Vesti . 19 17 15 2 16 15 13 2 -- 35 32 28 4
358 293 143 150 -- 200 174 102 82 99 90 46 44 72 63 37 26 719 630 292

,
1 338

Gimnasiul Lazar . . 92 84 35 49 61 37 31 26 42 36 20 16 30 27 19 8 225 207 105 102

c- MihaI Bravul 60 49 20 '29 42 39 7 32 28 23
oo 8 15 22 21 10 11 152 132 45 87
Cantemir . . 60 50 20 30 30 27 13 14 9Q 77 33 44
Pitet1 ? . . 26 18 16 2 28 26 24 2 16 13 10 3 10 9 9 79 66 59 7
c- Buzet. . . . 41 40 19 21 23 22 12 10 15 13 6 7 -5 5 5 84 80 42 38
oo Giurghl . . . 54 46 21 25 42 37 $18 19 15 13 7 6 8 8 7 1 119 104 53 51
Targu-Vesti . 29 25 18 7 10 9 7 2 39 34 25 9
362 312 149 163 226 I 217 112 105 115 98 51 47 75 70 50 20 788' 700 362 338

co Gimnasiul Lazar . 50 45 20 25 30 28 22 6 35 33 16 17 34 32 15 17 18 14 10 4 167 152 83 69

Mihal Bravul 84 70 , 16 54 35 37 8 19 35 3-2 13 19 22 22 9 13 176 151 46 105
Cantemir . . 66 57 18 39
4 41 39 13 33 20
Oa.
26 26 6 17 17 11 6 157 139 62 77
" Piteqti . . . 25 16 7 9 20 16 9 7 26 22 14 8 13 12 8 4 84 66 38 28
Buzeti. . . . 34 30 24 6 -. ---, 21 21 16 5 17 17 15 2 6 6 6 81 74 61 13
Giurgiit *) .
" T8rgu-Vesti . 33 27 11 16 30 28 22 6 18 15 11 4 8 6 6 59 48 28 20
292 245 96 149 60 56 44 12 173 141 63 78 153 135 83 52 76 71 44 27 724 630 318 312

Gimnasiul Lazar . .
" MihaI Bravul
Cantemir . .
PitetI . , .
43
83
60
46
34
59
54
40
12
11
27
23
22
48
27
17
, ,
22 . 20 8 12 ' 50
39
36
1,9
48
30
34
17
1 31

15
8
9
17
21
19
9
23
28
27
18
21
27
20
12
14
14
15
9
13
5
7

3
11
25
19
12
10
25
19
9
10
12
19
8
13

1
149
174,
142
95
133
141
127
78
75
46
80
48
58
95
47
30
" Buzeu. . . . 35 34 23 11 ,- 20 18 12 6 15 11 7 4 11 9 8 1 84 72 50 22
Giurghl . 35 30 16 14 21 , 18 11 7 15 13 -8 5 3 3 2 1 74 64 37 27
T8rgu-Vesti . 25 16 9 7 1,6 14 8 6 18 14 9 5 8 8 6 2 67 52 32 20
330 267 121 146 22 20 8 12 201 179 94 85 144 118 76 42 89 83 65 18 785 667 368 299

Gimnasiul Lazar . 62 55 16 39 31 28 16 12 42 37 22 15 31 28 19 9 21 20 14 6 187 168 87 81

" Mihal Bravul 66 62 16 46 35 30 9 21 28 20 9 11 26 22 ,14 8 155 134 48 86
Cantemir . - 59 48 31 17 44 35 30 5 27 25 15
y

7 19 16 15 1 149 124 94 30
PitetI . . . 51 39 18 21, 11 26 23 14 9 10 9 4 5 11 10 10 98 81 46 55
" Buzeti. . . 63 51 30 21 37 32 22 10 18 10 6, 4 9 5 5 127 98 63 35
Giurgiu . . . 29 24 14 10 -- 20 18 11 7 15 13 8 5 5 5 4 1 69 60 37 23
" T8rgu-Vesti . 29 25 18 7 10 9 7 2 g- 6 6 8 8 6 2 55 48 37 11
359' 304 I 143 161 31 28 16 12 214 154 115 69 137 I 111 71 41 99 86 68 18 840 713 412 301

*) luchis din cause resbelulut.

www.dacoromanica.ro
 VIII Ministeriul CulteIor*si al Instructiunei Publice Statistica Invetamentulut Public Secundar pe anul $colar /875-1886 Ix

CLASSA I CLASSA I DIVIS. CLASSA II CLASSA IV TOTALIT PE ANf

t
Numele c6lelor
f
I

I
s'aii presentat,
I.

s'aii presentat1
Elevii Inscrist
-

presentat

presentat
vi.
e.,

Elevii in scrisi

s'ail presentat
.,-

la esamen
Secundare cu Indica- T.
tt

la esamen

la esamen
,.

Elevil ce
.2

la esamen

Repetentii
tt.

Elevii ce

Elevil ce

Repetentl

la esamen
Elevi1 ce
v. o

Elevii ce
Promovati
0 --0.-

Repetent!
Obsofvaliala

Rep etenti

Repeten;
4-0 tea localitatey - t . A n
-- a le, 2 0.

4 t .r.'
t il 'N.
.`.: 1 :0 i4

s'at
ay

s'aii
a.,
F4 4 w c'T'l 4' P'4' fra
04 w
c.T.1

II
f I

Gimnasiul Lazar. . 56 50 26 24 36 31 10 21 43 39 20- 19 22 21 18 3 175 159 83 76

, Mihat Bravul. 30
-- - -- --

c) co cc cR
30 12 18 29 29 11 18 35 35 15 20 15 15 , 6 9 134 134 49 85
Cantemir . . 31 53 20 33 50 37 12 25 24 20 14 6 161 139 61 78

-- -- -- ---
Piteti _ , 72 60 35 25 .--. 23 20 10 10 3 3 3 110 92 56 36
Buzeti. . . . 53 44 31 13 35 28 14 14 ,Egf-,,95 9 8 5
-4 3, 121 100 65 35

)4=-
Giurgiii 1 -, 43 34 20 14 17 15 13 2 7 7 7 82 70 53 17
Tergu-Vesti . 21 16 10 6 14 11 9 2 8 '7 3 52 41 29 12
W
W
li.,,, 336 287 154 133 65 60 21 39 217 185 93 92 rSIT, 88 81 56 25 835 735 396 339

Gimnasiul Lazar. .
Mihai Bravul.
79
34
70
34
23
5
47
29
43
29
40
29
19
7
21
22
--
50
38 38
46 28
11
18
27
36
26
35
26
20
9 ,
15
17
14
11
14
11
12
11 - 2 202
138
205
138
102
43
103
95
, ...m Cantemir.. 63 50 28 22
-- --- -- 44 38 25 13 40 31 22 9 . 29 25 22 3 176 144 97 47

---
43
2 Piteti . . 76 53 10

--
43 39 24 15 19 19 7 12 11 11 6
-- 5 149 122 80 42

--
Buzeii. . . 81 64 33 31 -35 29 18 11 17 16 12 . 4 -15 11 11 148 120 74 46
=k-0.- Giurgia .
Tergu-Vesti .
V
32
417
40
24
345
21
16
169
19
8
176 72
-
69 26 43
20
12
242
18
12
220
12
8
126 94
4
6 13
12
168
11
'8
146
9
8
87
- 2

59
11

95
4
10

81
3
10
3 - 96
60
78
47
52
35 12
26

in
... .
F
75' 10 989 854 483 371

Gimnasiul Lazar. . . 144 95 35 60 47 40 19 21 61 65 33 22 51 48 24 24 20 19 10 9 293 257 121 136

-- -- --- --
4., Mihai Bravul.
Cantemir
,, .
37
68
37
54
8
32
29
22
34 34 9 25 35
49
35
42
16
32
19
10
15
38 '2
15
36
7
24
8
12
14
30
14
26
14
21 5
135
185
135
158
54
109
81
49
r Pitesti . . 73 57 38 19 43 42 30 12 27 22 12 10 8 6 4 2 156 127 84 43

- -- - -
d Buzeit . . 87 56 24 32 41 34 18 11 15 12 10 2 13 10 7 3 156 112 59 53
Giurgiii .. . 76 51 33 18 --, 23 23 19 4 10 10 9 1 7 7 7 117 91 68 23
o .3,1A.Ii
Tergu-Ve .sti 40 30 25 5 . 17 17 14 3 9 8 7 1 8 8 1 7 1 74 63 53 10
,,..,,,,
-1--- 495 380 195 185 81 74 28 46 269 248 162 86 165 151 93 58 100 90 70 15 1116 943 I 548 395

Gimnasiul Lazar. . 110 83 30 53 50 42 20 22 73 64 28 36 48 46 18 28 34 31 18 13 315 266 114 152

d...d.11
Mihal Bravul.
Cantemir .
38
52
38
51
7
35
31
16 --
37
-- - ---
37 13 24 42
44
42
39
12
34
30
5
30
37
30
31
9
26
21
5
12
20
12
19
5
19
7 159
153
159
140
46
114
113
26
in

E
Piteti . .
Buzeti. . ,
73
94
65
87
39
44
26
43 -- -- - - 44
28 28
44 31
16
13
12
31
22
30
21
28
14
2
7
12
12
11
12 8
9
4
2 160
156
150
148
107
82
43
66
4.,.....,, Giurgiti. .

Tergu-Vesti
77
42
486 420
66
30
41
21
217
25

203
9 -
"87
- - -
79 33 46
34
28
293
29
23
269
28
17
166 103
1.
6
20
15
203
19
14
191
17
12
124 67
2
2
10

109
9
101
9
9
73
6
8
30
3
1
141
94
1175
123
76
1062
92
58
613
31
18
449
F
NgrIA.
o Gimnasiul Lazar. . 117 97 40 57 52 51 34 17 76 73 44 29 48 46 27 19 27 25 18 7 320 292 163 129
71
Mihai Bravul.
Cantemir .
37
61
37
53
12
25
25
28 --
39
-- - --
39

,-
10 29 55
47
55
39
13
18
42
21
23
43
23
32
13
17
10
15
13
30
13
29
6
17 12
7
_
167
181
167
153
54
77
113
76

,,
Pitet1
Buzeil
.
.
.
.
90
83
63
61
23
13
40
48 -- - - -
-- - --
43
49
42
41
16
15
26
26
34
16
32
13
17
5
15
8
24
12
21
12
9
6
12
6
191
160
158
127
65
39
93
88
Giurgiti . .
Tergu-Vesti .
86
22
496
81
21
413
30
18
161
51

282
3 -
91 90 44 46
33
22
326
33
22
305
f
14
20
140 I
19

165
2
31
10
205
29
10
185
15
8
92
1
14

83
2
19

132
7
125
18
7 6
69
7 11

61
1
169
61
1249
161
60
1118
66
52
516
95
8
602
4., i4,T1F4;g'g ',,t,N114g'4 2;g2R44gS2 '',V,9A, 40 31 21 10 30 29 22 7 254 234 141 93
co Gimnasiul Lazar. . 70 67 26 41 37 35 27 8 77 72 45 27
oo
oo Mihat Bravul.
Cantemir . .
49
64 60
44 13
45
31
15 - - - --
54 43 10 33 49
56
45
51 45
9 36
6
40
41
26
35
7
33
19
2
22
33
18
28
8
26
10
2
214
194
176
174
47
149
129
25
ril
00
as t'eab8 Piteti .
Buz,eu.
.
. .
67
50
55
48
29
17
26
31 -- -- -- -- 38
32
33
30
27
21 9
6 29
21
20 1
20
11
15
9
5
21
7
20
7
14
6
6
1
155
110
128
105
71
59
57
' 46
4
00
1-1
Giurgiti . .
Tergu-Vesti
.
.
61
45
406
57
39
370
27
19
176
30
20
194
- - - - 44
21
40
18
28
11
12
7
31
16
218
30
16
178
27
12
126
3
4
'52
21
10
141 131
21
8
20
8
104
-
27
1 157
92
1176
14i3

1016
81
102
50
619 427
46
31
91 78 37 41 347 I 289 186 1 103
4...T.11 E14111112 5V,111114 V,g3111114 =111114 ',22111114 C211111'4
A d.....a F,11IIIIV 2'11111A F-C1111122 `a21111124.91(1114 ,2111111,
g =W.. 5&111118 -W1111112 5,,g11111,7-" www.dacoromanica.ro
4,%111,1g! TA2111112 R411111
 Statistics Inv6tem'a'ntulkil Public $ecundar pe anul s.colar 1875-18$6 XI
X Ministeriul 1.11telor si al Instructiunet Publice

TABLOUSTATISTIC
de .Populafiunea, geola,ra" in Gimnasiele reale din Circonscripia, I-a.
CLASSA I CLASSA II CLASSA II[ CLASSA IV TOTALt PE ANT
-ta-
Numele ScOlelor
t
,
-u ,
1
. ,

Elevii inscri41

presentat
z 1 vs

s'all presentat
,,
.00 ugy 81 g OBSERVATII

la esamen
Elevit ce
Secundare cu Inch- 0., - t'l
2ti ,,...

la esamen
Elevi1 ce
.m
y r_. 0.. .

Repetenti
.-._

Promovo41
9. g 4

Repetentl
.3 al
.4 2 213 g 0 2 ,., E g
0
0 ..-. 0.) d
. 1-
ffi. i3) El C. 0
carea localitatei ' '' A. 0 Is 7.,
.
''0 t R. 1 1p,

_
'a' . ,. g P.
g$, 1,2
ig E IP, al 1 'e: '-'
1
4.) P. CD :,,, cp fg trzt,

4 71 Ii. ci4'

s'ati
.1i 4 3V d 1. v -9, frV -e-I I. v ii r4 'i 41 4 -9. y, 41
4'
g -. 41

.
r4 ,a ra4
cTi 4a r4 -.' - P, P4 41 -13 r14

1875 76 Gimnasiul Braila . 52 42 29 13 28 22 19 3 21 16 14 2 10 8 7 1 111 88 69 19

1876 -77 Jr Eraila , 59 36 18 18 30 20 9 11 '16 12 10 2 14 12 . 12 119 90 49 32

1877 -78 , Braila . 48 36 11 25 26 20 14 6 9 8 7 1 8 8 , 5 3 91 72 37 35

1878 79 , Braila. 53 41 23 18 20 14 12 2 14 13 12 1 7 4 4 , 94 72 61 ,......

21

55 25 26 23 12 11 12 10 8 2 12 11 8 3 105 85 53 32
1879 -80 ), Braila . 4A 1.6

1880 81 , Braila. 60 52 20 32 36 31 24 7 15 12 11 1 9 8 6 2 120 103 61 42

I .

79 44 20 24 21 12 22 18 14 4 10 9 5 4 132 86 51 35
1881 -82 Braila . 15 3

1882 83 Braila
Craiova.
. 87
50
137
50
108
58 32
36
68
26
14
40
24

24
20

20
,
11

11
9

9
13

r
13
9

9
7

7
1

L
2

2
14

14
12

12
11

11
1

1 '
138
50
188
50
149
99 61
36
97 '
38
14
52

1883 -81 Gimnasiul Braila . 99 64 24 40 35 34 16 18 10 8 6 21 9 8 8 153 4 114 54 60

, Craiova 39 39 22 17 31 31 24 7 6

, 70 70 46 24

-
.
.

T.-Severin. 79 65 46 19 79 65 46 19
217 168 92 76 66 65 40 25 10 8 6 2 S 8 8 302 249 146 103

1884 -85 Gimnasiul Braila. 100 64 20 44 35 34 16 18 10 8 6 2 9 8 8 154 114 50 64

10 24 24 20 20 12 67 67 38 29
, Craiova . 23 23 13 13 11 8

2, T-Severin . 37 34 22 12 40 36 27 9 -- -- 77 70 51 19
39 28 13 15
, Slatina , . 39 28 13 15
--1 31 26 11 15
, alaras1 . 31 26 11 15
310 175 79 96 99 94 56 38 30 28 18 10 9 8 8 .L. 314 1 255 113 142

Gimnasiul Brila 81 66 28 38 35 32 12 20 17 17 13 4 6 6 6 139 121 59 62

1885 _86 .

dCraiova . 33 33 22 11 21 21 18 3 16 16 11 5 12 12 11 1 82 82 62 , 20
1,

29 21 10 11 20 16 7 20 19 13 6 69 56 32 24
1-Severin. 9

,
,
;Slatina. .
Calaras1 .
21
28
192
20
157
17
11
SO
9

77 1100
8

9
12
12
12

12
93
11

11
61 1. 32
1

53 52 37 15' - _
,
18 18
,

17
i,

1
40
363
33
32
320
29 m
20
22
195
10
125
9

1 1 1

www.dacoromanica.ro
 Ministerul Cultelor si al lnstrucciunel Publice Statistica invep.mentului Public Sccundar pe anul scolar 1875-1886. XIII
XII
PA...-*,

TABLOU STATISTIC
de Popula,fiunea, qcolara, in Se mina,riile din Circonscriptia' I-a
CLASSA I CLASSA II CLASSA III CLASSA IV 1 I CLASSA V CLASSA VI CLASSA VII I TOTALU PE A.Nf
Numele ScOlelor
-

1
I

c
s'ail presentat la
A

s'atl presentat la
A
f

Elevil inscriqi
Elevii thscriI
-

Elevil InscriO
Secundare cu Indi- 1 8 B "t ,, Ts i:..
.. ....
T. -
- '5 .5 . 4,5 Observatiunt

EleVit ce
.i

Promovati
w .0

Elevil ce

PromoviltY
Promovap
ri.

Proitovatt
Promovatt
Repetenri,
+, ,. ,

Repetenil

Repetenti
8 .g'

Rep etentl
8 il

Rep etentl

Rep etenti
Repetenp
examen

examen
.rr.
li; .: 0 0 e . '4 -gv
.4
a ::: 1 td-
carea localitAei. "'El 111 e 11
I ghl
<9
El 8
J.1 .r.4
'';'1 i
a, i. .t, 0 8 `11. cci

4 t: A' : g '.g.

4
I. i '5
.
A
2
V o
:r. 4

rii .
E
. . a 41
ts,

,
-FA
...
r.;.
.
44 . Et

14 -!,: A I' i=1 41 -: 41 ,,,, 11; 44 - -. 4 w 11 -`. 44

Seminariult Central
gr. I. Bucuresci . 215 205 123 82 161 160 130 30 162 156 128 685 668 511 157

VA CIS

00 C.7(
ts0 -,1
.28 106 106

C.," co
13

F'`,
95 11 19 19 13 6 9 9 9 13 13

C.1.7 czt
1_1
Semin. Arges gr. II . . 136 119 78 41 90 86 66 20 '75 70 52 18 54 52 49 3 55 327 245 82
Semin. Ramnic Not-
Severin grad. Id . 143 141 114 27 120 119 89

..-1
0' 1.-4
cz
30 80 77 56 48 45 45 391 382 304

--1 C 00
21 78

I
-- r-

_
Semin. Buze't gr. II 125 125 83 42 61 61 59 42 42 36 270 270 220

tO
2 6 42 42 42

C...7
. 5

I
!
6.19 590 398 192 432 427 344 82 359 345 272 73 250 245 231 13 1701 1647 1280 367

0...DC.)*'
14 191 19 13 6 9 9 9 13 13

I
Seminariult Central
gr. I. Bucuresci . 256 177 128 49 158 137 128 8 9

-11 11
171 150 145 0 769 636 560

CI CD
9 5 1,41 129 128 1 18 18 10 .( 16 16 12 4 9 76
Semin. Argos gr. II . 156 144 103 41 124 117 92 25 88 85 78 7 65 63 61 2 413 409 334 75
Semin. Ramnic Not*
Severin grad. II 120 118 102 16 114 110 81 29 44
66 65 40 - 340 332 266

), CD
21

CD CD
. 39 39 66
Semin. Buz6t gr. II . 112 103 65 38 84 83 77 6 42
59 59 17 37 36 36 292 281 220 61
644 542 398 144 480 447 378 69 384 359 309 50 283 267 264 3 18 18 10 8 16 16 12 4 9 9 9 18141658 1380 278
Seminariult Central 1

gr. I. Bucuresci . 122 98 52 46 144 123 73 50 158 142 72 70 156 156 131 25 36 28 12 16 11 10 4 6 13 13 13 480 463 339 124
Semin. Arges gr. II .
Semin. Ramnic Not-
Severin grad. II
Semin. Buz6t gr. II
98 92 61 31 114 114 90

.
.
96 95
110 101
68
54
30 117 115. 100
27
47
11 78 77 55
426 386 235 151 416 488 273 115 462 439 305
87
71
1

86
65
56
54
24 109'105 78 27 83 79 62

15
22 44 42 36
79

134 362 354 284

77 55
17

22

70
6
36 28 12 16 11 10
.-
4 6 13 13
.
13
414 390 291 99

379 373 279

303 285 199
15761511 1108 403
94
86

Seminariult Central , .

gr. I. Bucuresci . 109 108 66 42 107 103 71 32 150 139 110 29 74 74 64 10 26 25 14 11 10 10 10 4 4 4 4$0 463 339 124
Semin. Arges gr. II . 80 77 54 23 88 84 44 40 123 115 87 28 98 94 85 9 -1-- 389 370 270 100
Semin. Ramnic Not-
Severin grad. 11 .
Semin. Buz6t gr. II .
89 88 50 38 96 95 46 49 68 67 43 24 47 46 41
102 92 39 53 58 54 54 73 71 12 59 63 61 61
380 365 209 156 349 336 215 121 414 392 252 140 282 275 X51 24
5

26 25 14 11 10
,
10 10 4 4 4
300 296 180 116
296 278 166 112
1465 1407 955 452
L

Seminariult Central ,

gr. I. Bucuresci . 58 39 33 6 99 91 76 15 108 96 94 2 109 109 109 18 17 15 2 14 14 11 3 10 10 8 2 416 376 346 30

Semin. Arges gr. II . 58 50 25 25 96 82 41 41 78 68 39 29 103 97 92 5 , , 374 335 197 100
Semin. Ramnic Not-
,
Severin grad. II . 95 93
70 23 42 41 41 60 58
42 16 19 19 19 216 211 172 39
Semin. Buzet gr. II . 81 79
50 29 43 39 39 55
50 54
4 13 12 12 192 184 151 33
292 261 178 83 280 253 197 56 301 276 2251 51 244 237 232 5 181 17 15 2 14 14 11 3 10 10 8 2 1198 10681 866 202

I I
, ' I I

www.dacoromanica.ro
XIV Ministeriu15 Culteloril si alii Instructiund Publice Statistica Inv6tamentului Public Primar pe anul colar 1875-1886 XV

CLASSA I CLASSA II CLASSA III CLASSA IV I CLASSA V CLASSA VI CLASSA VII TOTALt Pg AN-I
Numele Scdlelor 1' ,

.1

t
'.

1
...

I
4

s'aA presentat la
A v
r I

s'all presentakla
v,

Elevil inicrili
A- 21
Secundare cu Indi- 85 ti.
rd.-
T. - .r.
'a . - d fr Observafiuni

s'ati presentat
T. -,,
8g, 85

PromovatI
9, n. --- ."

Prom 441

PromovaV
If i:

Elevit ce

Elevil ce
B 11 8a
I

Repetenli
u
' r--
"F,
i
1 -2 -.

EleviT ce
ri 8Frs"

Repetoncl
RepetentA
!i

Repetenci
A TA

5 tii
,

esamen
esameX
w

til til

esamen
cares localitAeI i g t g8

4 ',7.1
11
;71:0
..
gi
4
a.
4
-9
-E
c.71
: 1 j. 1
m ..
..1 4
,
s",

8.
4
I t /I
A

rTi
-
Ao

1;
pti
A
.
.'e
41
,.. ,S1
6' 4.
,:ri
-: ,g
1
4
0 1 El
Q:c
-:',

4-1
I rTi
c71 :
-:
R.
a
4
a,

.9.
c4
7.1
I"
.12
fr..1
-
41
1 ..7 ,
e0t
,.
0.1
1
ta
g0
1
441 .
fra

-.7
g,

.
0
P4
,
fi
4fa.

_
1

Seminariulti Central

.
,-1
gr. I. Bucuresci . 104 89 427 354 318 36
ccS

7'
8
Semin. Argec gr. II
Semin. Ramnic Not-
. 82 77 37
67 22
40
41
68
38
_61
32
37
6 86 86
24 -77 73
84
52 21
2 93
45
93
43
92
24 19
1 36
_ _21 __ _
16 5 16
_ _16 _ _11
16

.
11 1,1
274 254 150 104

2 Severin grad. II .
Semin, Buzet gr.II .
65 46
44 44
40
26 18
6 38
50
29
39
29
50
6245 54 9 30
50
30 30 -- _ _ __ _ 195 159 144
183 183 143
15
40
1-1 11 39
39 28 11 50 50
295 256 170 '86 197 178 137 41 264 252 209 43 218 216 196 20 361 21 16 5 16 16 16 11 11 11 1079 950 755 195

cq Seminallulu central
28 gr, I. Bucuresci . 36 2,5 22 3 75 71 68 3 38 35 35 86 86 86 23 20 10. 10 16 16 14 2 17 16 16 291 269 251 1.8
1-1-1 Semin. Arge gr. II . 39 36 27 9 57 53 43 10 56 51 42 9 65 60 52 8 217 200 164 36
ril Semin. Ramie Not-
) Severin grad. II 40 36 35 47 44 40 4 171 154 149 5
CO
. 1 39 36 36 45 38 38
7-I Semin. Buzet gr. II . 27 26 22 28 26 26
4 4230 39 9 28 28 19 9 125 119 97 22
142 11.8 106 17 207 194 177 17 175 161 143 21 224 212 195 17 23 201 101 10 161 16 14 2 17 16 16 804 742 661 81

co Seminariult
ueurCeesnetira.1
28 gr. I. Bucuresci . 48 40 23 17 38 33.33 24 9 75 72 55 17 46 4463 23 20 25 24 20 4 11 11 .10 1 14 13 13 255 236 168 68
rj Semin Arge gr. II . 18 15 11 4 34 33 24 9 47 46 44 2 48 46 43 3 147 140 122 18
A Semin: RAmnic Not-
g8 Severin grad. II. 25 20 20 20 16 16 34 34 32 2 30
35 35 5 -1. 114 105 98 7
7-1 Semin. Buzeii gr. II . 19 19 12 7 22 22 22 28 28 22 40 6 39 39 109 108 95 13
110 94 66 28 114 104 86 18 184 180 153 27 169 163 135 38 $5 24 20 4 11 11 101 1 14 13 13 625 689 4831 106

_
.,ii Seminariulti Central
ocS gr. I. Bucuresci . 73 70 56 14 41 36 35 1 40 39 34 a 79 78 77 1 16 15 10 5 20 20 20 10 10 10 -- 279 268 242 26
Semin. Arges gr. II . 13 13 10 3 17 15 4 11 27 26 20 6 46 45 44 1 103 99 78 21
i
A Semin. Ramnic Noll-
c,r2

1-4
Severin grad. II
8 emin. Buzet gr. II
.
.
12
31
129 120 94
12
27
11
17 10
28
1 13
18
89
12
12
75
12
11
62
30 26
38 31
1

13 135 122
22
18
94
4 33 30 30
13. 23 22 22
28 181 175 173 2
_
16 15 10 5
--,
20
1,
201201 101 10 10
88 80 75
110 92 68
580 539 463
24
76
5

_
kr, Seminariulti Central
28 gr. I. Bucuresci . 57 52 48 4 53 51 48 3 40 39 33 38 37 33 4 18_ 17 7 10 9 8 6 2 18 18 9 9 233 222 184 38
rj :liSemin. Arge gr. II .
4 Semin. Ramnic Noll
30 28 23 5 15 14 13 1 16 16 16
6Y
25 24 23 1 _ 86 82 75 7

28
r-I
Severin grad. II.
Semin. Buzk't gr. II
.
.
28
27
22
26
20
11 15
2
17
19
18
1-8 17
12
1
5
25
18
17
17
8
91
9
8
15
18
12
18
10
13
2
5
_ __ ___ _ _ --- -- /
p--
87
81
69
78
55
45
14
33
142 128 102 26 105 100 90 10 99 89 66 23 96 91 79 12 18 17 7 10
. - 9 Sr 6 2 181. 18 9 9 487 451359 92
co Seminariulti Central
28 gr. I. Bucuresci . 18 17 15 2 46 46 38 8 46 46 43 3 32 32 30 2 7 7 7 5 5 4 1 6 6 6 160 159 143 16
ril Semin. Arge gr. II . 11 11 8 3 19 19 18 1 15 15 13 2 16 16 11- 5
.
_ . 61 61 50 11
in Semin. Ramnic Not-
Cco' Severin grad. 11 . 20 20 19 1 31 29 21 2 30 28 27 1 15 15 14 1 96 92 87 5
r-' Semin. Buz0.1 gr. II . 15 14 12 2 14 14 14 15 15 13 2 14 14 14 _ 1_ 58 57 53 4
64 62 54 8 110 108 97 11 106 104 961 8 77 77 69 8 7 7 7 5 5 4 1 61 6 6 375 369 333 36

www.dacoromanica.ro
XVI Ministerul Cultelor si at instructiunet Pub lice `Statistics Invetamentului PuhlicSecundar pe andl scolar '1875,-1886. XVII

TABLOU STATISTIC
de Populatiunea geolara, in qcolele Secwidare de fete din Circonseriptia, I-a
CLASSA 1 CLASSA IL CLASSA III CLASSA IV CLASSA 17 -TOTALt PE ANI
Numele Scolelor

Eleve inscrise
0

s'aU presentat la
- 0

Eleve 1nscrise
t.,, to
Secundare cu Ind,ica-
ti.,
.9 4 1
A

Promovate
S -;.,- 0 r. .E 4
4, 'FJ .6
i a)
Si RIATH

Eleve ce
gio
4)
- U a) 4) 0

.I il

esamen
a a 0 a b-.440 13 V l'i 8 al
la
-g rea loealittei
i
g
0 F1
..,
cd
0 ...,
1:1 0D.,n,
Vill
44
P
0
a
..., 1 8:4 S
44
-.F.' ?..2

ti
0.)
Eig 3v 1 4e). 6
''' 2
CL.
411 ax 0 g.
ri
t.' 4'..r, 8

4
g. ::
.
6.7
04
P..
it
W
A1/ g
al
. CL4

4
LTa a." P4) c4:, 1:44 M -g I . cd
-0

'F2 c(51a Central& Bu-

curesci . 23 23 23 12 11 11 10 10 10 16 16116 21 211 21 81 81

I
Central& Craiova. 34 32 31 27

1-1
1 24 22 2 10 9 9 24 22 22 13 13 13 1 8 100 9' 3
57 55 54 1 39 35 33 2 20 19 19 40 38 38 .,--- 34 34 34 190 181 k 178 3

[:: Scola Central& Bu-

curesci . 29 29 27 2 27 26 26 14 13 13 10 7 7 15 15 15 T5 90' 88 2
,I
19 Central& Craiova. 39 37 37 25 23 22 1 24 21 21 10 10 _10 ,(-- 211 21 21 119 112 111 1
68 66 64 2 52 X4.9 48 1 38 34 34 20 17 17 --. 36 30436 214 1,, 20/ 4 199 r 3

p c61a Central& Bu- ,

I
7 curesci . 19 17 13 4 29 27 23 4 29 28 23 5 15 1,4 11 3 6 6 6 98 89 76 16
8a': , Central& Craiova. 47 43 41 2 38 37 37 19 18 18 20 18 17 1 10 .10 10 134 126 123 3
66 60 54 6 67 64 60 4 48 46 41 5 35 132_1 28 4 16 t 16 16 --- 26 215 199 ir 19

rn
G- cOla Central& Bu-
CO

curesci . 18 18 14 4 16 15 14 24 21 19 2 28 27 27 it 11 11 9g 92 86 7

_
1
co
t-
oo 1 Central& Craiova. 36
54
36
54
30
44
6
10
36
54
38
53
35
49
3 37 35 35 17 )17 17 .. 1a 1614= 2 141
242
142
234
131 R
216
11
4 61 56 54 2 45 44 44 28 27 25 2 18

co Saila Central& Bu-

co
curesci . 23 21 16 5 16 16 16 15 15 15 20 20 20 : 25 22 22 99.. 94 89 5
rn
t-
co Central& Craiova. 40 46 42 4 39 34 31 3 30 29 29 -- 33 32 32 31 30 30 180 171 164 7
70 67 58 9 55 50 47 3 45 44 44 53 52 52 56 52 521 279 265 -253 12

. --t1 fi I 1

www.dacoromanica.ro
XVIII Ministerta Cultelord qi afu Instruc lunel Publice Statistica InN4tamentului_PublicSecundar pe anul colar 1875-1886 XIX

CLASSA I CLASSA II CLASSA III CLASSA IV MASSA V TOTALO PE ANT

,
'kr&
Numele Scdlelor 9 . o A

Eleve ingcrise
I

Eleve 1nscrisq
A a)
S _.!
I
111,
. 'II
0
r-
en
Secundare cu Indi- 1
81 g yo
t g en
4.)
ad
U 'f, ._,, 131,
.s
d 8 g 8.s 6 Ifs
0113EffitI111111
carea localitAeT <,9
II a i t
trA

4, E.E1 O
.
g .,)2.
a
d
d
I <9
E1 i
c

.
8
E.
0 a. Wq a. M =P. P. w. 8
0 P. g100
0 ,.. 5-1 1
A 4 .24
arr.
p4 41 -I'
a)
4-1 'w 1.1 41

0-0 cOla Central& Bu-

curescI 35 '35 31 4 17 16, 16 16 16 - 15 1 14 - 14 14 20 20 20 102 101 96 5
00 , , Craiova 47 45 39 6 27 26 26 31 30 28 2 25 24 . 22 2 31 30 30- 161 155 145 10
82 80 70 1 10 44 42 42 47 46 43 3 39 38 36 2 51 50 50 268 256 1 241 k 15
a-

c(51a Centr. Bucur. 30 29 13 13 13 .T.tr 102 101 99 2

is 0 CC
28 1 28 28 27 1 11 15 15 16 - 16 -16 -,--
1:1 Craiova 49 40 21 21 21 156 149 144 5

Co tt=t
45 5 36 36 36 22 '22 22 2S -` 25 26
r8 Extern. No. 1 Bucur. 43 40 34 6 1,- 43 40 34 6
122 114 102' 12 64 -64 53 1 37 38 37 -- 44 31 31 34 34 34 301 290 277 13

50 \
cola Centr. Bucur. 117 112

,
14 13 97 15

"c77,
31 31 19 12 30 27 24 3 26 25 25 16 16 16 13
" Craiovai 35 35 32 3 30 30 28- 2 33 30 28 2 18 18 18 24 22 22 130 135 1,28 7
Extern. No. 1 Bucur. 4- 118 95 89

'4,1
73 50 46 4 45 45 43 2 6
co 2 57 40 J' 33 7 57 40 33 7

I
,y
196 156 -130 26 105 102 95 7 59 55 53 2 34134 34 \38 35' 35 422 382 f 347 35

Scala Centr. Bucur. 31 31 20 11 23 21 21 25 23 22_ 1 25 24 24 15 14 12 2 119 113 99 - 14

,
..,

Craiova 23 23 17 6 32 31 30 1 29 27 27 27 -27 24 3 17 17 17 128 125 115 10

/7 _ 144
{ Extern. No. 1 Bucur.

, Craiova .
2 ,,
.
65
42
38
65
41
31
65
37
28
4
3 ,
52-
50
47
50
40
47
7
is3
__ _
a27 /7
L-
-- ..- 92_
-38
139
91
31
132
84
28
7
1
3
199 191 167 24 159 149 138 11 81 77 '76 I- 1 52 51 48 3 32 31 f 29 2 521 499 458 41

Scola Centr. Bucur. 29 -29 22 7 21 21 19 2 23 22 22 --, 24 23 22 1 24 23 23-- 121 118 108 10

,
Craiova 19 19 17 2 24 24 21 3 30 29 27 2 26 25 25. g4 24 24 2 123 121 114 7
41 Extern. No. 1 Bucur. 58 54 36 18 58 46 40 6 46 46 42 4 21 20 19 1 183 166 137 29

.
co ,,
"
Craiova .
2
.
73
34
67
30
38
27
29
3
39
23
34
19
14
16
20
3
43 41 24 17

47
155
57
639
142
49
596
76
43
478
66
6
213 199 170 59_165 144 110 34 142 138 115 -23 71 78 66 2 48 47 2 1.18

88

FP. 0 CD 00 CO
/5 17_ 100 97

0-4 CP
$cOla Centr. Bucur. 24 18 6 18 18 17 1 19 19 18 1 19 .48 18 -19 18 1 9
Craiova 8 7 7 13 13 13 20 20 20 26 , 26 26 26 25 25 81 81 81
_

,
219 196 164 32

m0 ,.itt
Extern. No. 1 Bucur. 63 52 48 4 67 58 42 16 36 34 29 5 38 37 -30 7 15 15 15
" 2 92 90 79 11 56 51 38 13 31 31 26 .5- 24 22 17 5 203 194 160 34
ao n
Craiova . . 44 41 29 12 23 18 14 4 15 15 15 72 64 48 16
401 ,-
232 [ 214 181 33 177 1 158 124 34 121 119 I 108 11 107 103 91 12- 59 -I 58 57 1 675 632 541 91

%,,
I i 1 .1 is

www.dacoromanica.ro
XX Ministerul Cultelor si al lnstructiuneI Publice Statistica Invetementului Public Secundar pe 4nul scolar 1875-1886 XXI

TABLOU STATISTIC
de -Populafizinea qcolara, a 4colei Profesionale de fete din _Bucuresci
CLASSA I CLASSA II CLASSA El TOTALt PE AN

"1

Eleve Inscrise

s'ati presentat
- ..., A'
i

Promovate,
. V;
1

la esamqn
ANUL NUMELE VL I 8 OBSERVATII

Eleve ce
t :-I' 0

Repetente
t.,
4., 2, s il 1 81

it U
FA :
I g t
Q
s0
rt >
1,
!.1 1
A '4'
1

.
...,-
.5
1 E g.1
-4
.
'o",
'''
42
ii
P. r A
,2,
Cxl
ar-
_. .-
ta.a3
`i'
R
0
g0
o.
r74
_,,I
a J:4 W '
_m
4 4 ', 4
VI m
..
P4 4
i -
1875-1876 * col.a profesionala ---7"--
de fete Bucuresci". ,

,
1

1876-1877 c6la profesionala i

de fete Bu utescI.
---- -

1877-1878 cola profesionala

de fete BucurescI. 59 37 5 12 29 23 17 6 14 10 10 102 70 52 18
E

1878-1879 cola profesionala

de fete Bu uresci. 61 53 ] 32 21 31 27 17 10 `"22 20 1,4 6 . 115 _100 63 37
...4,, _
1879-1880 cola profesionala
de fete Bucuresci. 7-5 62 29 33 34 22 12, 10 - 20 17 10 7 129 101 51 50

1880-1881 cola profrionala 1

r 20 12
de fete Bu uresci. &0 66 87 29 37 32 16 16 17 5 137 115 65 50
r

1881-1882 Sco1a profesionala --- .. i

de fete Bucurese. 86 73 5 38 37 36 20 16 23 20 15 5 146 129 70 63

1882-1883 Sc profesionala
de fete Bucuresci. $1 63 39 24 42 34 18 16 25 i 24 20 4 148 115 77 46

1883-1884 Scola prgfesionard

de fete Bucurescl 84-1. 82 ..3.0 52 44. 41 . 2.0. , 24 IS 18 16 -2 146 144 66 74

1884-1885 $cola profqsionala

de fete Dicuresci. x,07 93 44 49 49 40 17 23 25 - 21 18 3 181 154 79 60

1885-1886 Scola prof siopala

de fete Ncuresci. 57 48 f2 16 45 37 t 26 11 20 15 13 2 122 108 71 44

* Nu se p3te grata numdrul elevelor In acetI ant, nefiind Infiintaa de cat In anvil 1887.

www.dacoromanica.ro
XX Ministeriul Cultelor si al Instructiunei Publice Statistica Invecamentuiul Public Secundar pe anii scolari de Ja 1875-1886 XXT

TABLOU STATISTIC
de _Populafiunea qcola,ra, in .Asilul ,,Elena _Minna" de la 18'75-1886

Observat,iunl
CLASSELE N 0 R M A L E CLASSELE NOR MALE DIVISIA. II-a CLASSELE PRIMARE
Total pe anti

3
$cilt Frotoliaol Scila do Bolo -Arlo Ate Hord do Inn 'g"-'
Classa I I Classa II IClassa III Classa IV Classa V I Classa VI Classa I [Classa II I Classa III Classa IV Classa I Classa II IClassa III Classa IV o
ELEVE ELEVE ELEVE ELEVE ELEVE ELEVE ELEVE , ELEVE ELEVE ELEVE, ELEVE ELEVE ELEVE ELEVE ELEVE ELEVE ELEVE A. ELEVELOR .--1
. -P-

Presentate 1a esamen li

.11I
ntesentate la beamen
o

Presentate la, esamen

Presentate la esameb

Presentate la esamen
Presentate la esamen

Presentate in esamen
Presentate la. esamen

Presentate 1a esamen
la esamen

Presentate In esamen
Presentate la esamen

Presentate la esamen
a a .0 0 a
ANUL ca

,
a a 1 a 1 i i.

.
1 1 1 fl,
I 1 a I 2 n 2 2 - k
0 :
,,
CD

I Promovate

Promovate

Promovate
2A

Promoirate
Promovate

Promovate
Promovate
S 2 2

Pro ovate

Promovate

Promovate

Promovate
Repetente
0

tromovate
Promovate

Promovate

Promovate
ri 5 0

Repetente

Repetente

Repetente
24 04

Promovate
Repetente

Repetente

Repetente
0

Rep etente
Repetente

Repetente

Repetente

Repetente

Repetente
Repetente

Repetente

Rep Mente
e
H
0 0 g 0 > 0 0 seS
0 0 0 0 0 0 0 B B g

Ivsnise
0- C

OSIJOSICII
lamriae
4:2`"

Inscrise
t
.
g
t

---,
1
t4
cn rn

.. E . -:
. o
.14
-,1 -r4
0 i . 1 6 6 a t: i
.:6
A .0 4 4
0 1
.9 p [4
L)

a.
.i9
`if,
..4
g, 0
'Ir 2
PL,
oi-

-,1: 4 2
.-,
E,,

a`
.0
.9 4 ,=.,
;..,
,--i
F.
A 4 ..2 A 4 4
5.

1='4) 4 4.;
t.'
'4

1875 1876 18 17 15 3 15 15 15 21 21 17 410 9 -9 18 8 8 12 12 12 -- 23 21 20 3 18 18 18 20 20 20 29 29 25 4 5 5 59 59 59 238 229 223 15

,
1876-1877 18 17116 2 15 13 13 2 13 12 12 1 Iva 13 8 8 8 5 4 4 1 1-, 1
1
1

[
31 31 26 5 31 31 31 24 23 23 1 27 27127
F
5 , 5- 78 7878 268257 256 12

,
I I

9'9
I

1877-1878 24 24 22 2 15 15 15 13 13 13 12 12 12 12 11 11 1 9 1
I I 15 15 15 26 2625 130 27 27 3 24 24 24 6 6 61 61 61 247 237 230 7
I 7 r '..1

1878-1879 25 216
I .1
9 22 22 14 -8 14 11 11 3 11 1.1. 111, 12 12112
1
1010 10
r
1

i
1 1- t
I F
16 15 14 2 26 25 25 1 33 30 30 3 30 27 21 9 7 7 70 70'70 276 257 241 35
I

1879-1880 27 26 18 9 14 14 13 1 14 1412 2 10 10 .3
t
2 1Q 10 10 12 12112 ---- ,- L I
342828 6 22 22 20 2 32 32 32 30 30 21 9 8 8- 63 63 63 276261 253 23
1

1880-1881 17 17 17 18 17 17 1 11 11 11 13 13 13J 8 8 8 10 10 101 14 14 10 41311111 2 9 8 8 1 18 18,18 27 27 23 4 40 40 40 34 33 33 8 8 240 227,227 13

I
1 1
7
.'t I 1 I I

1881 1882 2828 28 19 19 19 17117 16 1 11 10 10 1 11 11 11 8 8 8 24 22 2 4 12 12 12

I

9 8 1 7 7 7 -191918 1 45145 45 40 38 38 24545 45 9L 91 304 289 294 10

I I
I

,
I- I-
i I I

I
I
1882-1883 32 32125 7 31 31 28. 3 19 19 19 1616161 - 101010-.. 11 11 8 3 37 37 4 3 13 13t;.0 3 12 10 10 2 25-124 181 7 32 32 24 8 53'52 52 148 48 48 12 12F 351 335314 37
I 1 1 I r I

1883 1884 38 36 26 121 25 25123 230,30 30

I

19 16 16 3 14 14 14 9 7 7 2 26 26 26 34 331,30 4 17 17 15 2 10 10 10 --- 56 56 47 9 38 38 381 52 50 50 2 42142 421 12 12 422 400386 36

i1 1 1 F 1 I 1 I

1884-1885 52 53143 9 30128125 5 29129 26 3 29 29 291 14 14 12 2 111'11 11 29 29 23 6 261L121 5 36 35 18 18 15 15 13 2 6 6 4 2 30 30 28 2 61 61 51 10 54 54 48 6 68168 65 3 8 8 I 498 482 425 73
1 I I 1 I l 111

_
I

1885 1886149 49 45 4 34,34

I 34 26 23 18 8 34 32 16 18 34 34 27 7 12 12 6 6 11 9 7 4 31 31 30 1 1.9 17 17 7 18 17 17 1 21 21 17 4 41 39 25 16 51 50 43 848 48 45 3 7 7 l 436 416 354 82

d
, ..._
..
1
1
[7' -

I JI [

www.dacoromanica.ro
X XIV Ministeriul Cultelor i al Instructiunel Publice, Statistica Invetamentului Public Secundar pe anul colar 1875-1886 XXV

TABLOU STATISTIC
de F'opulatiunea, qcola,ra, in Ortelinatul de la Teiii
CLASSA 1 CLASSA U CLASSA III CLASSA IV MUTT TOTALU PE AN!
Numele Sc (Meier
Anul Secundare GU Indi- !2
8
, r,
1 2 --
> It
I2
8 1 .1ii
._
r_.
>.
f
A
tiir,13g 4, ,
t f
s2
4, gg
;-- g 5
'51- z-
ii,
14 8 iii o
ii 1
1,54.-
;
1-1-
g0
,,.
..--;

vs
- .g e,
,,c: r, 5
T,,,- 14- Observatiuoi
carea localitateI c r... 0
e, tA. r> 1 1 2-5. F, tt' to
.
i
.
1,., 1;.I t 44 g t .,:.,1 tg. ii g _a. 1 fi't 'a. r, - g . ;,:. t .-4, r,
t3

o
x
g. t
rAl, 3 K:cq 4 4
49
w -, 4 P.
.i,,, .9. T.t1324
- P..
p.,
ki' .1' WI .5-1 111 4' r4 Vs 4,e 4.1 1:``4) c41,..54 4
1-.4
rn c.,4
, 41 -,4 41 'In '
Ul -'n
IIIIr

18751876 Orfelinatul de la Tel. 16 16 15 1 22 22 76 6 18 18 16 3 20 20 18 2 13 J 9 89 '82 67 15

4......--Jr. 4
!.

1876-1877 , n Teiti . 2,2 14 8 6 23 1G 10 6 21: 14 11 16 12 10 2 8 5 5 90 61 40 21

1877-1878 T,
, ,) Telt . 16 14 8 6 19 19 16 3 19 19 2 15 1 12 10 10 8 6 4 2 . 74 68 53 15
r

1878-1879 7,
Teill . 16 15 10 5 13 13 12 1 24 20 15 5 13 13 13 2 10 7 1 6 76 68 49 19

1879-1880 7,
,, Teiti . 24 21 14 7 15 15 12 3 18 18 10 $ 14 13 11 2 11 10 5 5 82 77 52 25

1880 1881 0 " Teiti . 24 15 ' 7 21 II

14 8 * 82

1881-1882 0 Telt . 16 16 16 9 8 8 8 6 6 7 7 8 8 9 48 45 34 41

,
7) fl

1882-1883 Teiii. 13 4 13 12 11 53 47 35 12

,
7, 9 5 . 12.- 10 8 2 5 5 5 1.1 11 5 6

1883-1884 ,, Telt . 14 11 7 4 10 8 8 11,.- 10 8 _- 2 8 8 8 13 12 1 11 56 49 32 17

188-1885 , Teiti . 12 11 5 6 16 15 12 3 14 12 8
Ia

4 8 6 2 16 16 16 66 62 31 31

1885-1886 , Teit . 6 6 4 2 10 10 9 1 18-- 18 \ 16 2

_...
13 13 10 3 15 15 2 13 62 62 41 21

.1 I I 1
I
I

cdla desfiintatit. 4

www.dacoromanica.ro
XXVI Mtnisterul Cultelor ei alu Instructiunel Publice Statistica /nvetamentului Public Secundar pe anul scolar 1875 1886 XXVII

TABLOU STATISTIC
De populatiunea,gi promovarile elevilor din qcolele Se cundare de ambe sake la finale a,nuluf scola,r 1885-86
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Clasa VI Class VII TOTAL

I
I
ti e

Presenp 1,
. ,
r- ..,

Presei4 la
w at
.4 0 r.,

Presen111e
..-
Numele Scoalelor ,..,
vi, a -4 A e 41 a z., r... Obseryaliuni
m

tsames

esamen
1:1- _
'6 0) d VC A. CD V. -EC 7:1. g
g0
Vr
t ff
. rt. g
00 li.
v. 'lc g g r.. g 1 -. A0
aa
0,. 0

'' 2 g

Inscrii
''': E

Inscr41
4 t '-:jr
ii
FI

51 5
...t,

2.
g;''
41
,TI) 5 0
g 4, 6
""'
6 fri g k' 1 ii gi 1
-.

11 ii i
cg

I. *6 ti E tg. t
t, v.,
N.,
c,-
.8 IL
o..
4 ') A pti 4 4 4 gt: 4 14`' 4 4 4 1Z 4 44 4 4 ,6,' 4 4 4 p. -4 P-1 4 4,

I
1 Liceul Sf. Sava, Bucuresci
r r r Cl. I 0 II divisionary
57
60
53
58
26
19
27
39
41
36
40
33
24
16
16
18 - -- - - - - - - - - - - - - -
45 40 18 22 45 44 31 13 82 73, 47 26 66 65 3 27 38 88
--
- - - -- . --
31
--
0 470 444 251 193

2 -Liceul Mathei Busarab . . , .

Cl, 1 di visionarit
. . . 96
'71
60
50
28
30
32
20
96
- 74
--
46 28
- - - - - - - - - - - - -
50 41 28 13 55 49 39 10 83 76 ,67 9 36 35 34 1 23 23 33 510 408 295 113

-
p .

--
A .
3

4
Liceul Carol I, din Craiova
s 3
Liceul Sf. Ap. Petra si Pavel din Ploesel
.
Cl. I
. . . 68
40
107 107
54
AO
36
13
49
18
17
68
- -
82

58
74

66
61

32
13

24
- - - - - - - - ' -I - - - - - -
72

35
64

35.
38

23
26

42
62

40
69

38
41

26
18

13
54

211
44
21
37

10 11
7 36

11
30

11
23

7
7

41
22

8
- - -
13

8
17
-,
7
2

1
426

280
374
276
266

153
108

123

Totalul elevilor din Licee . . 489 412 201 2111 313 2771 178 99 202 180 107 73 202 190 136 64 240 214 161 MI 149 141 102 391 91 88 80 81 1686 1502 965 537
1

6 Gimnasiul Lazar, classic Bucuresd . . 70 67 26 41

-
771
- - - - - -72 45. 27 40 311- 21 10 30 29
-
22
-- -f--- _- 7 -- -_ -J -- -- -- -- -- -- - - -
I 254 234 141 93

8
6

7
4 $ Cl. I divisionarr. . .
Gimna iul Mihai Brava, clasic Bucuresa
r r CI, I division. ,
Gimnasiul clasic Cantemir Bucurescl . .
Gimnasiul clasic Pitesti . . . .- . .
37
49
54
64
67
35
44
43
60
55
27
113
10
45,
291
8
131
33
15
26
- - - - - - - _ -
49
56
38
-' :
45

51
33
-I
45
27
9
--
36

6
6
40

41
29
26

35
20
33
11
7 19

2
9
22

33
21
--
-
18
28
20
- - - ,- -
26
14
8
-.J
10

-- - -- 2
6
----- -_ -- -_ -- -- -- -_ -- -- - _ _ -
-- , - -- 4-- - ---- --- -- ---
-- -- --
214

194
155
176

174
128
47

149
81
-,-
129

25
47

-` -
9 Gimnasml clasic Buzeil , 50 48 17 31 32 30 21 9 21 20 15 5 7 7 6 1 110 105 69 46
10
11
Gimnasiul clasic Giurgiu . -
Gimnasiul clasic TArgu-Vesti
61
45
57
39
27
191
30
20
44
211
40
18
28
11
12
7
31
16
30
16
27
12
3
4
21
10
21
8
20
- 8
1
--- -1
--
- 157
92
148
81
102
50
46
31

Totalul elevilor din Gimnasiele clasice 479 448 213 2351 317 289 186 103 218 178 126 52 144 131 104 27 - -I -. - --- - -- -I 1176 1046 629 417

12 Gimnasiul real Braila - ,

--- 81 66 28 38 35 32 12 20 17 17 - 13 4 6
-- 6 6
-- --- - - -
-- -- - -- -- -- -- -- 139 121 59 62
13
14
Gin nasiul real Craiova.
Gimna iul real Turnu-Severin. . .
33
29
33
21
22
10
11
11
21
20
21
16
18
9
3
7
-- --- -- -- --- -- --- ---
16
20
16
19
11
13
5
6
12

--
12 11 1

-- -- - - - - - -- -- -- -- 82
69
82
56
62
32
20
24

- --
.
156 Gimnasiul rreeaail Sclitsitairnaao
real
21 17
20
9 8 12 12
12
11 1
--. - - - - - - 33
40
29
32
20
22
9
10
28 12
--
t 11 9 11 1 ---,

Totalul elevilor din Gimnasiile reale . 192 1-67 80 771 100 93 61 32 53 52 37 ia

15 - - 18 17 1 - -I - -1 363 320 195 125

7 -- -- --- ---- -- --- -- -- ---

I

17
18
Seminariul Central, Bucuresd - . .
Seminariul gr. I Arge, . . . . . .
18
11
17
11
151
8
2
3
46-
19
46
19
38
18
8
1
46
15
46
15
43
13
3
2
32
16 - - 32
16
30
11
2
5
7 7
-,
-,-j- -
5 5 4 1 6 6 6 160
61
159
61
143
50
16
11

-- - ---- -1 - -- -- -- --- - -- --
19 Seminariul gr. I Rhunicu (Noul-Severin) 20 20 19 31 29 27 2 30 28 27 15 16 14 96 92 87 5

- --
1 1 1
141 -
20 Seminariul gr. I Buz6ii
21 Scoala normala Carol I, din Bucuresa ,
15
34
14
29
12
29 --
2 14
28
14
28 281 - 15
18
15
18
13
18 - 2 14
20
14
20
14
20
58
100
57
92
53
92 - 4

Totalul elev. din seminarii qi ,Icala norm. 98 91. 83

,--.
81 138 136 125 11 124 122 114 8 97 / -
97 89 8 7 7 b 5 4 1 6 6 6 - 475.. 461 425 36

22
23
Scoala Centro. 'it de fete, Bucuresd. . .
Scoala Centra 'A de fete, Craiova . . .
25
8
24
7
1d
7 --
6 18
13
18
13 lg
17
- 1 191-
20'
19
20
18
20 - 19 1
26
-- 18
26--
It
18
26 25
19 18
25
17
25
1 --
-- --- -- --
--
----_ -- --- 100
81
97
81
88
81 - 9
24 Externatul secundar de fete No. i Bucur.
25 Externatul secundar de fete No. 2 Bucur.
631
92
02
90
48
79 11
4 67
66
58
51
42
38
16
13
36
31
34
31
29
26
-- -- -- -- -- --- --- --
5
5
38
24
37
22
30
17
7
5
15 15 15

-- ---- -- -- --
--- -- 219
203
196
194
164
160
32
34
26 Externatul secundar de fete din Craiova
27 Scoala profesionalit din Bucuresa -
44
57
41
48
29
32
12
16
23
45
18
37
14
26
--
4
11
15
20
15
15
15
13 2 - -
--
- -- -
-- -- -- 72
122
64
115
48
71
16
44
28 Asilul Elena D6mna, Bucuresa . .
Clasele divisionare .
. 49
31
49
31
45
30
4
1
34
19
34
17
84
17
26
18
23
17
18
17 - - - - - -, - - -
5 34 34 1 16 34. Ba 27 7 12
- -
12
- 6
- 6
- 189
68
184
65
146
64
38
1

- 4 --
1

Totalul elevilor . . . 369 342 288 541 275 246 201 45 185 174 156 18 141 135 107 28 93 92 84 81 1. 12 6 61 -1 1054 996 822 174

Totalul bil.e0lor
Totalul fetelor
Totalul general.
12761 11081. 577 5311
3691 342 288 54
832
275
772 535 227
246 201 45
5971,
185
532, 384 148
1751 156 18
463
141
436 346
135 107
'571 453 118
90
28
247
93
221t 168
92 84
531
8
1541
12
146
12
106
6
401
6
971
- --
94 86 81 3700
[ 1054
3329
996
2214
822
1115
174
. . ., 1645 1450 865 5851 11071 1008 736 272 782 796 540 166 604 340 313 252 611 166 158 112 461 97 94 86 81 4754 4325 3036 1289

www.dacoromanica.ro
 X X V III Ministerul Cultelor si al Instructiund Publice Statistica Invetamentului Public Secutdar scolar pe anul 1875-1886. XXIX

TABLOU STATISTIC
Membril corpulul Didactic de ambe sexe din Scolele secundare. Circomscriptia I -a 1885 -1886
011011
Titled co care function* .9
TITLURILE PROFESORILOR SI MEMERILOR DUPE STUDIILE CE AU FACITT ,,
altadl
-44 a 'E
'd0
a) a

Itacalaureact
q:1 x 4) -a a
5 'a 0 2 ,03 yr
0 NUMELE C6LELOR SECUNDARE .2 it' C 1-1
, tr .3
:0 r- 30 no 8
u
.-d g O
1 1:1-
01
o 2,1
xa
O 54 a g w of d:
Cd
'g 0 a P. El
ti
ti
ss
5 .0 Cl fa 8 at 5 7a 4
-8
"p,
aa)
,c1-1 Tij
Ta2V3 A U
%1
lg,
0 4, o 21.2 Cd
':11
8
5,1,
1E1

,,
. >2 cP:
F1
A' 9 to' O c.) o. --24
"Clg -0_ g
O 0 0a (/)-- to a
LI (11
8c
El
2 6 c.-.. E. 17-1
1.4
a 2. Cil"
1) c43

V:
;4
0
g 74-
8
0
C)
;i 72'0 7.1`g
-.4 -4
Cn s,C
ro 1)
r1
'12 -6' cn- ES E(3,
a.

1Liceul St. Sava Bucuresci . . . . 1 1 4 3 1- 10 2 1 1 1 5 9 11 25 21 4

2 Liceul Matei Bassarab Bucuresci . 1 4 3 9 6 3 1 1 4 21 25 21 4
3 Liceul Carol I Craiova 1 3 2 1 6 2 6 1 1 1 1 4 6 15 25 21 4
4 Liceul Petra si Pavel Ploesci . . 5 4 3 1. 2 1 1 9 8 17 14 3
5 Gimnasiul clasic Lazar Bucuresci 1 1- 3 4 3 1 1 1 3 3 9 15 11 4
6 Gimnasiul 2/Iihal Bravul Bucuresci. 1 4 3 4 1 1 1 3 4 8 15 11 4
7 Gimnasiul Cantemir Bucuresci . 1 1 2 5 1 1 1 2 1 3 9 13 9 4
8 Gimnasiul din Pite01. 1 4 1 3 1 1 1 5 1 6 12 9 3
9 Gimnasiul din Buzeri , . - . ._ 2 1 1 =. - 1 1 1
1
1 6 3 9 6 3
10 Gimnasiul din nrgu-Vesti. . . 1 1 1 2 1 4 2 6 5 1

11 Gimnasiul din Giurgiu 1 2 31 1 1 4 2 8 6 2

12 Gimnasiul real din Braila . . . . 1 1 1 3 2. 1 1 3 4 3 10 8 2
13 Gimnasiul real din Slatina
14 Gimnasiul _real din Craiova . . ,
15 Giinnasiul real din Turnu-Severin .
. . .

1
1

1 1 1
3
3
.2
1

1
--- 1

1
1

1 1
5
8
-8
4
2
5

9
8
4
6
7
1

3
1

16 Gimnasiul real din Calarasi . . . 1 1 2 %, 1 1 6 6 5 1

17 Seminarul Central Bucuresci . . 1 1 3 5 3 2 1 3 3 10 16 13 3

18 Seminariul Argesiti gr. I-a . . . . 2 1 2 1 1 3 6 9 7 2
19 Seminariul R'amnic si Noul-Severin. 2 2 1 2 1 1 1 5 3 9 7 2
20 Seminariul din_Buzeti 3 1 1- 1 2- 1 1 1 4 5 10 7 3
21 ScOla Normal arol I Bucuresci . 1 1 4 1 1 2 1 2 1 1 4 7 4 15 8 7
22 Sec% Central& de fete Bucuresci . 1 1 1 1 J1
1 3 .1 1 1 1 2 5 7 5 9 11 3
23 ScOla Centrala de fete Craiova . 1 1 1 4 1. 4 1 1'- 1 1 2 4 3 7 7 11 3
24 Externatul Secundar No.1 Bucuresci
25 xternatul Secundar No.2 Bucuresci
26 Externatul Secundar Craiova. . .
1

1
1 4\
2
1 1

1 2
2
1

5
3
1 I 1

2
1

1
1
1

1 1
5
9
8
6
3

6
1

1
2
5
4
".0

10
8 10
11
9 3
3
3
27 Scola profesionala BucurescI. . . 1 111. 1 .e__ 1 1 4 1 1 5 3 2 7 3 6

28 Asilul Elena Domna *). 26 15 11

24 9 7 27 35 3 6 59 48 24 4 15 7 2 3 6 5 22 20 6 11 I 140 901 139 292 51 2761 93.

I 369 369
*) Membril corpuld Didactic de la Asilul Elena Doamna suntAnscr4I ast-fel cum se gdsese astadl In. Budget pe anul s887-88, cad pang.
a Inceputul anulul budgetar present nu era nicl o nortnit In privinta numirel qi a plAtilor. Cifrele de aici nu represintit de at corpul Di-
dactic a coale1 Normale cu divizionara ell ear nu i a claselor primare.

www.dacoromanica.ro
XXX Ministetul Cultelor s1 alu Instructiune Publice Statistica invetamentului Public Secundar pe anul scolar 1875-1887 XXXI

TABLOTI STATISTIC
De populafiunea, i promovarile elevilor din gcOlele Secunda,re de ambe sexe la finale anulul scolar 1886-1887
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV 1 I Clasa V Clasa VI Clasa VII TOTAL
ti0 0 e
Numele Scoalelor e at 0 .-.
Z1 0
r-
0 80
V-
v3
0.
0 0
Cd
7 0 Z. 4)
v.-.
P. ,u,.,
ag El0 tii
Cd

0 r+- 0 00 .
08 `ar Obseralitthi
0
t- V r.: Eg a
4.)
a) Ye- tr 0
a ii.
43 ur fj 4.)
A 5)
yr
.r. a)
0 a. '; a) 0 04 ta 0 E
ld
1 T):
.. E0 U
0 0. a. 1 a.
z cr, 0
'i,...,

in, a.)
,,.. 17.
a 41
4 4 0., 4 Pa 1:
5) F."

4
1-4 1:11 1-1 I-1 04
" Pt4) pt: c543 r3-1

1
2
Scala Norma la de Institut. Bucurescl .
Scala Norma la Carol T, Bucuresci . .
20
20
20
19
20
14 51
d30 29 22 ,;1 27 27 21 6 18 1731. 18
20
95
20
93
20
76 18
Absolvent1 a 4 clase gimnasiale.

Totalul Icolelor Normale-. . 40 39 34 51 30 29 22 71 271 271 211-- 6 18 18 18 115 113 95 18

3 Liceul S-tu Sava Bucuresci 64 55 36 19 94 75 39 36 62 57 26 31 40 35 29 6 67 57 39 18 80 61 42 19 50 46 40 6 457 386 251 135

Clasa I division. . 57 51 35 16 57 61 25 16
.

*
a
a Clasa V
4 Liceul Mathei Basarab

5 LiCeul Carol L Craiova

* . .
Bucuresci
Clasa I divisionara a .
* Clasa I divisimaara Craiova
63
67
67
43
44
65
64
43
20
38
37
27
24
27
27
16
86

52
77

47
54

41
23

6
50

83
47

74
32

67
15

7
30

44
27

43
21

39
6

4
22
47

40
,
16
46

34
8
40

26
8
6

8
62

43
61

36
54
33
7

3
39

27
38

25
38

21 4
22
377
67
356
41
16
340
65
323
43
8
259
38
264
27
8
81
27
59
16
6 Liceul S-ch Apost. Pet. si Pavel Ploesd . 115 98 79 19 57 50 47 3 44 39 33 6 33 30 27 3 28 2. 18 5 12 11 11 9 6 6 298 257 221 36
Totalul Liceelor . . . 476 420 272 148 289 249 181 68 239 217 158 59 147 135 116 19 204 176 131 45 197 169 140 29 125 115 105 10 1677 1481 1103 378

7 Gimnasiul clasic Lazar Bucuresci , 95 80 30 50 75 73 21 52 68 66 28 38 27 25 19 6 . 265 244 98 146

30 24 30 24

.
9 s Cl. I division. * . . 31 6 31 6
8 Gimnasiul clasic Mihal Bravul a - 52 35 12 23 62 45 26 19 40 31 14 17 27 23 14 9 1-81 134 66 68
* Cl. I division . a . 43 37 16 22 43 37 16 22
9 Gimnasiul clasic Cantemir 3 . . 41 38 24 14 60 55 48 7 52 48 35 13 42 40 27 13 195 181 134 47
* * Cl. I division. . 35 33 17 16 = 35 33 17 16
10 Gimnasiul clasic Pitescl 80 63 34 29 39 35 24 11 22 21 17 4 10 10 10 151 129 85 44
11 Gimnasiul clasic. Buzat 74 56 32 24 25 25 11 14 29 25 14 11 16 16 16 144 122 73 49
12 Gimnasiul clasic Giurgiu 64 44 24 20 39 32 14 18 30 29 20 9 28 27 23 4 161 132 81 51
13 Gimnasiul clasic TArgov4te 50 42 22 20 27 26 17 9 15 14 9 5 11 11 5 6 103 93 53 40
14 Gimnasiul clasic Alexandria 37 35 22 13 9 8 8 46 43 30 18 Infiincat In 1886.
Total gimnaziilor clasice . 602 493 256 237 336 299 169 130 266 234 137 971 161 152 114 38 1315 1178 676 502

15 Gimnasiul real Braila . .

Gimnasiul real Calarao . . .
.. 83
35
62
27
25
13
37
14
36
13
29
la
11
9
18
3
13
11
12
10
11
10
1 14 13 12 1 145
69
116
49
b9
32
57
17
16 .
Gimnasiul real Craiova . . 36 30 23 7 22 17 16 21 17 15 -2 9 9 9 87 73 63 10
17
18
19
Gimnasiul real Severin .
Gimnasiul real Slatina
.. . . . .
31
22
30
17
11
12
19
5
15
6
13
6
8
6
1

5 12
12
10
11 1911
1 12 12 12 70
40
65
34
40
29
26
5
...
Totalul gimnasiilor reale . 206 166 84 82 91 77 60 27 69 60 56 41 35 34 33 1 401 337 223 114

20 Seminariul Central Bucuresci 22 n 20 2 15 15 14 1 38 38 37 1 43 43 40 3 10 11 11 7 6 6 4 5 5 139 140 133 7

21
22
23
Seminariul gr. I Arg4 . .

Totalul seminariilor
.

Seminariul gr. I Ramnic (Nou Severin)

Seminariul gr. I Buzdil
. .

.
13
11
20
66
13
11
20
66
13
6
12
50
6
8
16
8
20
13
67
8
2'1
13
56
7
15
10

46 10
1
5
3
100
19
27
16
18
26
15
97
18
15
14
841
.11

13
1
14
29
13
99
14
29
13
99
14
28
13
95
1

4 10
--
11 11 7 6 6 -- 4 5 5
64
89
62
344
53
87
61
341
52

297
63--
49
1
24
12
44

24 Scala central& fete Bucuresct . . . . 26 26 23 3 22 21 18 3 16 16 14 2 17 17 17 19 18 18 100 98 90 8

25 Scala central fete Craiova . . . . 14 14 12 2 9 9 9 14 14 14 19 19 17 2 24 23 23 80 79 75 4
26 Extern. secund. fete No. t Bucuresci . 71 62 16 46 37 30 16 14 34 24 17 7 33 21 12 9 24 21 21 9. 199 158 82 76
27 Extern. secund. fete No. 2 a . . . . 82 80 54 26 96 92 60 32 52 48 33 15 42 41 28 13 17 15 8 7 289 276 183 1-,3
28 Externatul secund. fete. Craiova 35 33 23 10 30 30 25 18 17 14 14 12 107 102 83

,
. 5 3 jl 1 10 10 10 19
29 Scala profesionala fete Bucuresci . . . 65 42. 24 18 42 32 16 16 32 26 11 15 129 100 51 49
30 Scala profesionala fete Ploese1 . . . 34 23 18 5 26 13 10 3 . 60 36 28 8
31 Asilul 41ena Damna Bucuresci . . . 60 60, 46 14 46 45 34 16 35 34 29 5 53 52 44 8 41 37 35 2 19 18 18 26 25 25 280 271 231 40
D * * cl. II div. Bucuresci 27 27 18 9 27 27 18 9
* a a cl. III div. a 18 18 15 3 18 18 15 3

Totalul qc6lelor de fete.. . 37/ 340 216 124 335 299 206 93 219 197 147 60 178 162 1'-.9 33 135 124 115 9 19 18 18 26 25 25 -- 1289 1165 856 309

Totalul baeplor , . 1390 1184 696 488 803 710 468 242 701 635 456 179 460 438 376 62 214, 187 142 45 2041 175 146 29 129 120 110 10 3852 3450 2394 1056

Totalul fetelor r . 377 340 216 124 335 299 206 93 219 1971 147 50 178 162 129 33 135 124 115 9 19 18 18 26 25 25 1289 1165 856 309
i
Totalul general . . 1767 1524 912 612 1138 1009 674 335 920 832 603 2291 638 600 505 95 849 311 257 54 223 193 164 29 155 145 135 10 5141 4615 3250 1365

www.dacoromanica.ro
XXXII Ministerul Cultelor 4'i al Instrucfiund Pub lice

TABLOU STATISTIC
De popalqiunea elevilor scold Normalo primare Carol 1 11" din Eacureseipe ant' 1875-1887

CLASA I CLASA II CLASA. 111 CLASA IV TOTAL

1-4.

ANUL r.,..
',9 CJ
171

Lj
S
1,1

c
VY

g
0' ',9
0 a 21
S
5 ', i 9.
0
:.
2 0
8 1 t' V,
t
0 0 C 3
Zi p.
: 0 1 g
t ..9 0.
1-TA 30
4)
Ca
8 a. 43
W )0 tts O 4)
PL; 14.
5-4,0
9
0
a
gi gi to 41,4
ii E-i 8

1875-76 . 30 26 26 23 20 20 20 18 18 20 17 17 93". 81 81

1876-77 . . 29 28 28 26 26 26 20 20 20 18 18 18 93 92 92

1877-78 . . 30 25 25 28 28 28 26 26 26 20 20 20 104 99 99

1878-79 . 22 18 18 25 25 25 28 28 28 26 26 26 101 97 97

1879-80 . . 23 20 20 18 18 13 25 25 25 28 28 28 94 91 91

1880 81 . . 20' 17 17 20 20 20 18 18 - 18 25 25 25 83 80 80

1881-82 . . 40 22 22 17 17 17 20 20 20 18 18 18 95 77 77

1882-83 . . 37 30 30 22 22 22 17, 17 _17 20 20 20 96 89 89

1883-84 . . 25 22 22 30 30 30 22 22 22 17 17 17 94 91 91

1884-85 . . 33 24 -24 22 22 22 _30 30 30 22 22 22 107 98 98

1885-86 . . 34 29 29 28 28 28 18 18 18 20 20 20 100 95 95

1886-87 . . 20 19 14 30 29 22 27 27 21 18 18 18 95 93 75
Total general. 343 280 275 289 285 278 27-11 269 263 225 249 249 1155 1083 1065

www.dacoromanica.ro
 ERATA

La pagina 145 la cel din urma. rand in loc de 1813, sa se cetesca 1814.
La pagina IX 1885/86. Gimnasiul din Pitesti, la totalul pe anT, in loc de 71 promovati sa se celOsca 81, i in loc de
57 repetenti, sa se cetesca 47
La totalul general pe anT in lop de 619 promovatT, sa se cetesca 629 i in loc de 427 repetentT, sa
se cetesca 417.
La pagina XII si XIV. In loc de Seminariul Central Gradul I BucurescT, sa se cetesca Seminariul Central Gradul
at II-lea Bucuresci ; si in loc de Seminariul din Arges, din Ramnic (Noul Severin) 1i Buzeil Gradul al
II-lea sa se cetesca, Seminariul din Arges, din Ramnic (Noul Severin) Buzeu Gradul I.
La pagina XX si XXI. In 1881/82 Scala profesionala, la totalul pe anT in loc de 129 eleve presente la exa-
men, sa. se cetesca 123.
In 1882/83 la totalul pe anT in loc de 115 eleve presente la examen, s se cetesca 123.
In 1883/84 la totalul pe ani in loc de 144 eleve presente la examen, sa se cetesca 140.
In 1884/85 la totalul pe an! in loc de 154 eleve presente la examen, sa se cetesca 148.
In 1884/85 la totalul pe anT in loc de 108 eleve presente la examen, sa se cetesca 115.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro