1.

PREZENTARE GENERALA

1.1. Descrierea companiei McDonalds

McDonald's Corporation (listata la Bursa de valori din New York sub codul MCD) este
cel mai mare lant de restaurante de tipul fast-food din lume, va nza nd cu prioritate
hamburgeri, pui, cartofi pra jiti, amestecuri de ba uturi ra coritoare pe baza de lapte
(as a numitele milkshake-uri) s i ba uturi carbo-gazoase. Mai recent, a nceput sa ofere
s i salate, fructe, snack wraps s i carrot sticks.

Afacerea a nceput n 1940, cu un restaurant deschis de fratii Dick s i Mac Macdonald

n San Bernardino, California. Introducerea "Sistemului de Servire Rapida " n 1984
stabilea principiile restaurantelor fast food. Corporatia prezenta si dateaza fondarea
din timpul deschiderii restaurantului franciza de ca tre Ray Kroc, din Des Plaines,
Illinois din 15 aprilie 1955, acesta fiind al noua lea restaurant McDonald's. Kroc a
cumpa rat mai ta rziu drepturile legale ale fratilor McDonald asupra companiei s i a
condus expansiunea sa n toata lumea.

Odata cu extinderea plina de succes a companiei McDonald's pe multe piete

internationale, compania a devenit un simbol al globaliza rii s i al ra spa ndirii stilului de
viata american. Proeminenta sa n influentarea masiva a modului de a ma nca al
diferitelor categorii sociale, a creat de asemenea un frecvent subiect de dezbatere
publica legat de obezitate, etica corporatista s i responsabilitatea fata de consumator.
A creat, ca un produs secundar s i un jargon specific, as a cum ar fi expresia junk food
n loc de fast food.

Restaurantele McDonald's se ga sesc n 120 de tari s i teritorii din jurul lumii s i servesc
aproape 54 milioane de clienti n fiecare zi. Compania deasemeni opereaza branduri
de restaurante, precum Piles Cafe s i Boston Market s i poseda o parte din Pret a
Manger. Compania detinea s i o parte majoritara din Chipotle Mexican Grill pa na ca nd
a renuntat oficial la drepturi n octombrie 2006. Pa na n Decembrie 2003, detinea
deasemeni Donatos Pizza. Are ca subsidiar deasemeni Redboxul, care a nceput n
2003 ca o mas ina automata , larga de 5.5 m, dar din 2005, s-a concentrat pe mas ini de
mprumutat DVD-uri.

Majoritatea restaurantelor independente McDonald's ofera servire direct in

mas ina (drive through) sau servire n restaurant(counter service) care au zonele de
mese na untrul, s i ca teodata n afara restaurantului. Drive-Thru, Auto-Mac, Plates te s i

1 / 12
condu, sau McDrive, precum este cunoscut n multe tari, are, n multe cazuri locuri
separate pentru plasarea, pla tirea s i preluarea comenzii, totus i ultimii doi pas i
(pla tirea s i preluarea) sunt n mod frecvent combinate ntr-un singur stand; acest tip
de servire a fost introdus in Arizona n 1975, McDonald's imita nd alte lanturi de
magazine fast-food care detineau initiativa n acest domeniu. In unele tari
restaurantele "McDrive" ce se afla la nga autostra zi nu ofera de loc o zona de mese sau
servire n restaurant.

In contrast cu acest lucru, restaurantele aflate n oras e mari cu o densitate mare nu

ofera servicii Drive-Through de loc. Sunt s i ca teva restaurante aflate n centrele
economico-urbane ale oras elor ofera servici numite walk-through s i nu drive-
through, acestea fiind asema na toare cu drive-through, neincluza nd nsa s i mas inile.

Unele restaurante McDonald's aflate n zone sub-urbane s i n unele oras e ofera zone
mari n care copii se pot juca numite "McDonald's PlayPlace" n caz ca acestea se afla
na untrul restaurantului sau "Playland", n caz ca acestea se afla n afara
restaurnatului. Primul PlayPlace cu un tub unde copii se pot juca, cu gropi cu mingi si
cu tobogane a fost introdus n 1987 n SUA, iar modelul a fost replicat dupa aceea pe
scara larga . Unele dintre spatiile PlayPlace au fost renovate n locuri "R Gym".

"R Gyms" sunt zone de joaca n interiorul restaurantului cu jocuri interactive pentru
copii ntre 4 s i 12 ani. Zonele "R Gyms" sunt echipate cu biciclete statiorare, jocuri
video, tablete de dans, cos uri de basket, ba ri fixe, cursuri cu obstacole, s i alte jocuri
care pun accent pe activitate fizica .

"R Gym" are nauntru o zona pentru copii mici, cu jocuri care dezvolta coordonarea
fizica s i relatille inter-copii; o zona 'Active Zone', proiectata pentru copii ntre 4 s i 8
ani s i specializata n jocuri distractive cu un aspect fizic, o zona 'Sports Zone' cu
activita ti aerobice pentru copii ntre 9 s i 12 ani; o zona pentru pa rintii care i
monitorizeaza pe cei mici, s i, binenteles, zona restaurantului propriu-zis.

In 2006, McDonalds a introdus proiectul de reenergizare a brandului numit "Forever

Young", primul astfel de efort din 1970.

Noul design va include culorile traditionale McDonald's: galben s i ros u, nsa

nuanta de ros u va fi schimbata n terra cotta, galbenul va fi transformat n auriu
pentru un aspect mai "nsorit", iar doua culori aditionale vor fi introduse: ma sliniu s i
verde pelin. Pentru a avea un aspect mai ca lduros, restaurantele vor avea mai putin
plastic s i mai multe ca ra mizi s i lemn, cu lustre moderne pentru o lumina mai pla cuta .
Arta contemporana sau fotografii nra mate vor ata rna pe pereti.

Exteriorul va avea marchize aurii s i un acoperis elegant n loc de traditionalul

acoperis de mansarda dublu-nclinat.

Noile restaurante vor include urma toarele spatii:

Zona de relaxare va avea fotolii, canapele s i conexiuni Wi-Fi (similar cafenelelor
Starbucks);
2 / 12
 Zona "grab and go" va avea tejghele inalte cu scaune ridicate pentru consumatorii
care sunt singuri la masa ; televizoarele de pe perete vor avea s tiri s i date despre
starea vremii;
Zona "flexibila " va avea ca scop acomodarea famiililor s i va avea scaune cu na ltime
adaptabila s i cu perne fabricate din materiale asema na toare pa nzei cu modele
colorite;
Muzica va varia n functie de zona .

1.2. Modelul de afaceri al companiei

Modelul de afaceri al corporatiei McDonalds este diferit fata de al celorlalte companii

fast food. In afara cotelor de franciza, a alimentelor s i o proportie din va nza ri,
McDonald's percepe s i o chirie, partial coordonata cu va nza rile. Ca o conditie la
contractul de franciza , corporatia detine n mod legal lotul de teren pe care se afla
restaurantele. Modelul de afaceri din Marea Britanie este diferit, mai putin de 30%
din restaurante sunt n sistem de franciza , cea mai mare majoritate fiind detinute
direct de ca tre companie. McDonald's si instruies te angajatii la 'Hamburger
University' n Oak Brook, Illinois.

Potrivit ca rtii Fast Food Nation de Eric Schlosser (2001), aproape unul din opt
angajati din Statele Unite au fost la un moment sau altul angajati ai unui McDonald's.
(potrivit Fox News acest numa r este unul din zece). Cartea afirma ca McDonald's este
cel mai mare operator de locuri de joaca din Statele Unite, s i cel mai mare cumpa ra tor
de carne de vita , carne de porc, cartofi s i mere. Carnea folosita de restaurantele
McDonald's difera n functie de cultura tarii gazda .

Totodata, McDonald's a introdus McCafe s pentru a beneficia de trendul curent.

McCafe este un concept testat de McDonald's Australia n 1993. Astazi, cele mai multe
Macdonald's n Australia au McCafe s n interiorul restaurantului McDonald's. In
Tasmania sunt cafenele McCafe s n fiecare locatie McDonald's.

La sfa rs itul anului 2003 erau peste 600 McCafe s pe tot globul.

McCafe a devenit din ce n ce mai popular in sud-estul statului Michigan, potrivit unei
surse din interiorul companiei.

Potrivit unui articol din martie 2007 n revista Consumer Reports, McDonald's a
depa s it Starbucks, Burger King, s i Dunkin' Donuts ntr-un test de gust al cafelei.
Rezultatul este suprinza tor, deoarece McDonald's este cunoscut pentru hamburgherii,
cartofii pra jiti, burgherii s i milkshake, s i nu pentru cafea.

McDonald's a devenit un sinonim al globaliza rii, ca teodata folosindu-se s i termenul

"McDonaldization" a societa tii. Revista The Economist foloses te "Big Mac index":
comparatia pretului unui sandwich Big Mac n diferite tari ale lumii, folosita pentru a
ma sura puterea de cumpa rare s i teoria purchasing power parity. Deorece McDonald's
este identificat cu cultura s i modul de viata american, expansiunea sa internationala a

3 / 12
fost denumita "Americanization" sau "imperialism american". McDonald's este tinta
mis ca rilor anti-globalizare n multe dintre tarile lumii .

Thomas Friedman a fa cut remarca ca nici o tara care poseda restaurante McDonald's
nu a avut un ra zboi cu o alta tara cu restaurante McDonald's. Aceasta teorie a fost
infirmata de invazia SUA n Panama n 1989 s i de bombardarea Serbiei de fortele
NATO n 1999.

Unii analis ti sugereaza ca nivelul de prestare al serviciilor din tarile n care

McDonald's deschide restaurante cres te odata cu intrarea companiei pe piata. Un
grup de antropologis ti a produs un studiu numit Golden Arches East (Stanford
University Press, 1998, editat de James L. Watson), studiu care analizeaza impactul pe
care McDonald's l-a avut n Asia de Est, s i n particular n Hong Kong. Atunci ca nd a
deschis primul restaurant n Hong Kong n 1975, McDonald's a fost primul restaurant
cu toalete curate, atra ga nd numeros i clienti s i obliga nd alte restaurante sa -s i
mbuna ta teasca standardele. In Asia de Est n special, McDonald's a devenit un simol
al dorintei de a mbra tis a normele culturale vestice. McDonald's a initiat un
parteneriat cu cea de-a doua companie petroliera din China, Sinopec, pentru a
beneficia de noul trend de folosire al automobilelor personale s i a deschis numeroase
restaurante drive-thru.

In afara mbuna ta tirii standardelor n domeniul serviciilor, McDonald's a schimbat s i

obiceiurile locale. Un studiu Watson sugereaza ca , prin popularizarea ideii de mese
rapide la restaurant, McDonald's este n avangarda n eliminarea unor tabuuri, ca de
exemplu ma ncatul n timpul mersului (n Japonia).

1.3. Critici cu privire la McDonalds

McDonald's este o companie multinationala cu produse s i proceduri standardizate

care au devenit simbolul globaliza rii s i al modului american de viata. Compania s-a
aflat de multe ori ca tinta activis tilor s i un centru al dezbaterilor referitoare la
globalizare. In special, McDonald's este mentionata n discutiile referitore la etica
corporatiilor, obezitate, mediu, proprietate intelectuala , drepturile animalelor, decese
survenite n urma problemelor medicale cu inima, ofense aduse religiei islamice s i
iudaice, s i distrugerea societa tii moderne.

De la mijlocul anilor '90, o reactie negativa s i o mentalitate mpotriva globaliza ri a

avut ca surse bine-documentate internetul, mass-media s i ca rti precum cea a lui
Naomi Klein, intitulata No logo. Restaurantele McDonald's au fost s i nca sunt tintele
unor protestanti pas nici sau violenti, care fac parte din mis ca ri ecologiste, anti-
globalizare s i mis ca ri pentru drepturile animalelor. Compania foloses te o abordare
pro-dezbateri pentru a-s i proteja interesele comerciale.

Acest conflict s i abordarea acestuia de ca tre companie au fost condensate la nceputul

anilor 1990 prin ceea ce azi este cunoscut sub numele de procesul McLibel. Doi
activis ti englezi, David Morris s i Helen Steel, au distribuit pe stra zile Londrei fluturas i

4 / 12
cu titlul Ce nu este n regula la McDonald's? McDonald's le-a scris lui Steel s i Morris
cera ndu-le sa nceteze actiunea lor s i sa si ceara scuze, iar atunci cand aces tia au
refuzat compania i-a dat n judecata pentru calomnie.

Procesul, ce a durat mai mult de doi ani a devenit 'cel mai mare dezastru PR din
istoria omenirii' pentru companie. Tehnicile de publicitate s i politica de afaceri a
companiei au fost atent analizate de ca tre Inalta Curte de Justitie din Londra s i
prezentate pe larg n presa , presa ce a perceput procesul ca pe un fel de lupta ntre
David s i Goliat (conform legii engleze nu se acorda ajutor legal acuzatiilor ntr-un
proces de defa imare, as a ca Steel s i Morris s-au ocupat aproape singuri de toate
problemele legale ale procesului n timp ce McDonald's a fost reprezentat de o
ntreaga echipa de avocati).

In iunie 1997, judeca torul a decis n favoarea McDonald's, acorda nd companiei

dreptul la a primi 60,000 ca despa gubiri, suma ce ulterior a fost redusa la 40,000
de ca tre Curtea de Apel. Suma a fost mics orata deoarece judeca torul a decis ca unele
dintre acuzatiile aduse de ca tre Morris s i Steel s-au dovedit a fi adeva rate inclusiv
faptul ca McDonald's exploata copii n reclamele sale, era o organizatie de tip anti-
comercial s i n mod indirect exploata s i producea suferinta animalelor. Steel s i Morris
au anuntat ca nu au nici cea mai mica intentie sa pla teasca , iar compania a confirmat
mai ta rziu faptul ca nu vor proceda la urma rirea n justitie pentru a primi banii
hota ra ti prin proces.

Ulterior Steel s i Morris au contestat legea mpotriva calomniei din Anglia la Curtea
Europeana , argumenta nd ca aceasta reprezenta o nca lcare a dreptului la libera
exprimare. Ca rezultat, Guvernul a fost fortat sa rescrie legea. In 2005 a fost realizat
despre acest proces chiar s i un film de ca tre Ken Loach.

In 2001, cartea lui Eric Schlosser Natiunea Fast Food includea s i critici aduse politicii
de afaceri McDonald's. Printre acestea sunt s i afirmatii conform ca rora McDonald's
(ala turi de alte companii din industria fast-food) si foloses te influenta politica pentru
a-s i cres te profiturile pe socoteala sa na ta tii populatiei s i profita nd de conditia sociala
a muncitorilor. Cartea aduce deasemenea n discutie tehnicile publicitare ale
companiei McDonald's pentru atragerea consumatorilor copii. Des i cartea
mentioneaza s i alte lanturi de restuarante fast-food, se concentreaza n principal pe
McDonald's.

In iunie 2004, revista britanica Private Eye (Detectivul) relata faptul ca McDonald's
distribuie cupoane pentru ma ncare, baloane s i juca rii copiilor n sectiile de pediatrie.
Acest fapt a sta rnit s i mai multe controverse dupa ce cu ca teva sa pta ma ni nainte un
raport al Guvernului Britanic declara ca generatia acutala este posibil sa fie prima
generatie ce va muri naintea pa rintilor datorita obezita tii n cres tere n ra ndul
populatiei britanice.

In 2002, grupa ri de militanti vegetarinei, majoritatea Hindu, au dat n judecata

McDonald's s i au ca s tigat condamna nd faptul ca aces tia prezentau n mod eronat
cartofii pra jiti ca fiind produse vegetariene. Chiar s i dupa ce n 1990 s-a ncetat

5 / 12
pra jirea cartofilor n gra sime animala , cartofii pra jiti tot contin gra sime animala
ada ugata . Cartofii pra jiti ce se va nd n Statele Unite contin nca arome de carne.
Biscuitii McDonald's deasemenea contin arome de carne.

Tot n 2004, filmul documentar al lui Morgan Spurlock, Super Size Me (Ma res te-ma ) a
produs publicitate negativa pentru McDonald's prin acuzatiile conform ca rora
ma ncarea McDonald's contribuie n mare ma sura la ra spa ndirea obezita tii n
societatea americana s i deasemenea nu furnizeaza clientilor sa i informatii
nutritionale despre ma ncarea va nduta . Timp de 30 de zile Spurlock a ma ncat doar
produse McDonald's (lua nd produse din ce n ce mai mari de fiecare data ca nd era
ntrebat). A ma ncat toate produsele din meniu cel putin o data s i a continuat sa
ma na nce chiar s i dupa ce era sa tul. In acelas i timp, a ncercat sa nu faca exercitii fizice.
La sfa rs itul lunii, consecintele nregistrate de Spurlock erau modifica ri rapide n
atitudine, apetit sexual redus s i o cres tere n greutate de aproximativ 11.11 kg.

Dupa ce filmul a fost prezentat la Sundance Film Festival, dar nainte de lansarea sa pe
marele ecran, McDonald's a nceput un program de eliminare a sistemului "Supersize"
s i a nceput sa includa pe meniu alimente mai sa na toase. Nici o conexiune cu filmul nu
a fost prezentata n luarea acestei decizii. Des i alimente sa na toase au fost incluse n
meniu, optiunea Supersize a ra mas n unele dintre restaurante. Compania a nceput sa
puna informatii nutritionale pe ambalaje (n culoarea gri deschis, cu fornturi mici). In
prezent, deruleaza un program de a mdifica etichetele s i de a tipa ri informatiile
nutritionale cu culoarea neagra pe spatele ambalajului.

In septembrie 2002, McDonalds a anuntat ca n mod voluntar va reduce pa na n

februarie 2003 continului de gra simi trans al uleiului folosit la prepararea produselor
comercializate. Uleiul nsa nu a fost modificat. In procesele ce au decurs din acest fapt,
reclamantii au sustinut ca McDonalds nu a informat publicul larg ca uleiul respectiv
nu a fost modificat conform promisiunii. Cu aceasta ocazie s-a descoperit s i faptul ca
gra simea trans din anumite produse era prezenta n procentaje mai mari deca t cele
declarate (o portie mare de cartofi McDonald's contine 8 grame de gra sime trans).

Intelegerea la care s-a ajuns n urma procesului cu BanTransFats.com dar s i cu o parte

privata prevede ca McDonalds sa informeze publicul ca uleiul nu a fost schimbat.
McDonalds va trebui desemenea sa doneze 7 milioane de dolari Asociatiei Americane
de lupta mpotriva bolilor inimii (American Heart Association) pentru crearea unui
program de informare a populatiei despre riscurile consumului de gra simi trans.

McDonalds a fost deasemenea obligat sa cheltuiasca aproape 1.5 milioane de dolari

pentru a publica anunturi prin care sa informeze populatia asupra situatiei initiativei
lor n ceea ce prives te gra simile trans. In cazul n care costul acestor anunturi este mai
mic de 1.5 milioane de dolari, atunci diferenta ra masa va fi donata tot ca tre American
Heart Association. Curtea Superioara a Californiei pentru Marin County a naintat un
ordin ce aproba preliminar aceasta ntelegere.

6 / 12
In septembrie 2006 McDonald's s i toate produsele sale au fost clasificate drept
sa na toase de ca tre Fundatia SAESUF. Acest fapt a fost aspru criticat de ca tre
nutritonis tii americani ce afirma ca datele acestora sunt lipsite de temei.

1.4. Dovezi n favoarea McDonald's

Ca ra spuns la reactia violenta mpotriva McDonald's, compania a ncercat sa includa

n meniul sa u ca teva produse sa na toase s i a lansat chiar s i un nou slogan n
campaniile sale de recrutare a personalului: "Nu e ra u pentru un McJob". (Cuva ntul
McJob, introdus n vocabularul englez pentru prima oara la mijlocul anilor 1980 s i
apoi popularizat de ca tre romancierul canadian Douglas Coupland n cartea sa
Generatia X, a devenit un cuva nt la moda pentru a defini o persoana prost platita , fa ra
prega tire, fa ra perspective de dezvoltare profesionala , fa ra beneficii s i cu foarte mica
siguranta). McDonald's contesta ideea conform ca reia slujbele n restaurantele sale
sunt fa ra viitor, sustina nd faptul ca pres edintele lor, Jim Skinner, s i-a nceput munca n
companie ca simplu angajat al unui restaurant s i mai mult, ca 20 dintre cei 50 de
directori de va rf s i-au nceput cariera ca simpli angajati.

In alte cazuri,compania s-a ara tat gata sa si modifice practicile de afaceri. Atunci ca nd
ambalajele s i resturile menajere poluante produse de ca tre restaurantele companiei
au devenit o problema de interes general, McDonald's a initiat un proiect mpreuna cu
Prietenii Pa ma ntului pentru a elimina recipientele din polistiren, doar n Statele
Unite, s i pentru a reduce cantitatea de des euri produse.

De-a lungul procesului McLibel reprezentantii conducerii companiei au declarat ca ei

nu ncearca deca t sa protejeze imaginea firmei de atacuri nefondate s i exagerate. In
ceea ce prives te numeroasele s i de cele mai multe ori controversatele lor activita ti de
copyright s i trademark, avocatii McDonald's au declarat ca ele protejeaza doar
proprietatea intelectuala a companiei. Acest argument nsa si pierde din credibilitate
prin prisma procesului Viz Top Tips, n care McDonald's a fost acuzat ca a copiat
textul din revista de benzi desenate britanica cuva nt cu cuva nt (vezi sectiunea
Campaniile de publicitate s i sloganurile McDonald's). Cazul a fost nchis n afara
tribunalului dupa ce McDonald's a donat o suma necunoscuta ca tre initiativa
filantropica Comic Relief.

Dupa aparitia fimului Super Size Me, ca teva persoane au declarat ca nu au

experimentat nici un fel de cres tere n greutate s i nici nu au suferit n vreun fel n
urma faptului ca au ma ncat doar de la McDonald's timp de o luna . Este adeva rat ca au
ales mult mai rational ceea ce au comndat din meniu s i au fa cut s i sport n acest timp.
Merab Morgan, o femeie din Carolina de Nord a putut chiar sa piarda n greutate.
Aceasta a afirmat ca informatiile nutritionale afis ate au ajutat-o sa aiba controlul
asupra caloriilor consumate zilnic.

2. CULTURA ORGANIZATIONALA

2.1.Dimensiuni ale culturii organizationale

7 / 12
a) Orientarea spre climatul autoritar in raport cu orientarea spre comunicatii ,
incredere si respect intre colaboratori:
Executarea intocmai a dispozitiilor sefilor ierarhici;
Respectarea ordinii si a disciplinei;
Respectarea procedurilor;
in raport cu:
Respectul fata de opiniile celorlalti , indiferent de functia lor si pozitia in
ierarhie
Increderea reciproca intre colaboratori, dar si intre subordonati si sefi
ierarhici;
Comunicatii deschise, sincere,atat intre colaboratori, cat si intresubordonati si
sefi ierarhici.

b) Ce li se cere salariatilor in raport cu ce li se ofera salariatilor:

Asumarea responsabilitatilor pentru consecintele propriilor decizii sau actiuni;
Orientarea spre inovare si imbunatatirea procedurilor;
Comportament etic si integritate;
Preocuparea pentru profitabilitatea intreprinderii;
in raport cu:
Satisfactia salariatilor fata de postul ocupat;
Evaluarea corecta a performantelor individuale si recunoasterea meritelor;
Secutitate/siguranta (personala, a postului etc.);
Buna dispozitie a salariatilor.

Actiunile esentiale ce trebuie intreprinse in procesul de implementare a valorilor sunt

urmatoarele:

incorporarea valorilor in codurile de conduita si dezvoltarea unor programe

specifice de pregatire;
acordarea unei atentii explicite valorilor in selectia salariatilor;
informarea tuturor salariatilor asupra valorilor, explicarea procedurilor si
perfectionarea managerilor;
asigurarea suportului motivational in vederea sustinerii de catre toti salariatii a
valorilor organizatiei.

2.2. Sistemul de valori

La compania McDonalds exista mai multe valori si credinte dintre care cele mai
importante sunt:
satisfacerea nevoilor consumatorilor este prima si cea mai importanta
preocupare, acestea fiind satisfacute 100%;
pentru a fi o mare o companie este nevoie de produse de inalta calitate;
restaurantele ofera produse 100% proaspete, de calitate, in orice loc si in orice
moment;

8 / 12
 respectul fata de clienti. Compania are o regula de aur ce trebuie respectata:
trateaza pe cei din jur ca pe tine insuti;
motivarea si asumarea de responsabilitati;
fiecare angajat este motivat si incurajat sa-si asume responsabilitatile;
scopul companiei: restaurantele McDonalds exista pentru a avea o influenta
pozitiva in cadrul societatii, sa faca oamenii sa se simta bine.

2.3. Principii generale n domeniul Resurselor Umane

Actiunile referitoare la motivarea personalului se desfa s oara n doua directii: cele

care vizeaza stimularea angajatului pentru obtinerea de performante cresca nde s i
cele care au n vedere elementul de recreere. Astfel se organizeaza tot felul de
activita ti, ies iri la pa dure, la discoteca , la picnicuri. Pe de alta parte exista o competitie
interna ntre angajati, cu actiuni de genul lucra torul lunii, prin care se alege cel mai
bun lucra tor s i i se da un premiu. McDonalds a instituit s i un sistem de premii sau
recompense care se dau n functie de vechime, respectiv la un an, la 3 ani, la 5 ani, la
10 ani s i la 20 de ani, aceste perioade trebuind sa fie vechime nentrerupta . Premiile
sunt bonusuri, cadouri sau produse inscriptionate cu sigla firmei.

Rolul cel mai important n motivarea lucra torilor l are managerul care trebuie sa
conduca prin exemplul personal. Daca atitudinea sa este pozitiva s i daca acesta este
motivat, atunci aceasta atitudine se va transmite s i lucra torilor pe care i
coordoneaza . In perioada de prega tire, managerii sunt nva tati ca cel mai slab lucra tor
din lume, demotivat, nu le este de nici un folos. As a ca managerul trebuie sa vorbeasca
cu lucra torii, sa asculte despre nevoile lor s i apoi sa ncerce sa le satisfaca .

Lucra torul, n ascensiunea sa poate ajunge la nivel de manager, sau chiar sa depa s esca
aceasta pozitie. De regula , studentii prefera calea de lucra tor pentru ca pot munci n
regim part-time, iar dupa ce si termina studiile si continua ascensiunea n cadrul
firmei, fiind avantajati de experienta s i cunos tintele acumulate.

La McDonald's exista angajamentul de atragere s i retinere a oamenilor de un nalt

calibru. Aceste lucruri se realizeaza prin asigurarea unei dezvolta ri continue, pe
termen lung, la nivelul individului, prin instruire s i implementarea unor practici
adecvate de resurse umane.

McDonald's si coopteaza angajatii n propria dezvoltare, chiar pa na la nivel de

organizatie. Lucra torilor li se acorda libertatea ndeplinirii activita tii s i
responsabilitatea de a merge la pas cu provoca rile ce apar.

Candidatii se pot ala tura echipei deja existente ca lucra tori sau pot ncerca o
traiectorie rapida care sa i propulseze n maxim 9 luni de zile la prima pozitie de
management din cadrul restaurantului, candida nd pentru pozitia de manager n
prega tire. Pozitia de lucra tor ofera aceeas i posibilitate de atingere a unui nivel
managerial la nivelul restaurantului. Totul depinde numai de capacitatea angajatului
de a parcurge succesiv etapele necesare pe o durata de timp mai ndelungata .
9 / 12
Daca angajatul este o persoana energica s i ambitioasa , ntr-un interval de 2-3 ani,
pornind de la pozitia de manager n prega tire, poate ajunge la cea mai nalta pozitie n
ierarhia firmei.

Ca la orice companie multinationala care se respecta , s i la McDonalds exista nis te

proceduri standard care se aplica la angajare.

Pentru crew (lucra torii comerciali) se face o preselectie a CV-urilor, la nivelul

restaurantului s i n colaborare cu Departamentul de Resurse Umane al companiei. Cu
cei selectionati urmeaza apoi un interviu s i o perioada de testare practica (on job
experience OJE) n restaurant, perioada care dureaza 3 zile. Aces tia primesc
uniforme, li se explica ce au de fa cut s i sunt supravegheati de personal specializat,
care realizeaza apoi o evaluare a muncii lor. Evaluarea finala tine cont de prestatia
candidatului n toate aceste etape. Nu se pun conditii de studii superioare.

Pentru pozitia de manager se urmeaza n mare aceleas i proceduri: preselectia de CV-

uri, primul interviu care este nsa structurat pe un formular mai complet pentru o
detaliere a activita tilor anterioare, a abilita tilor personale respective. Urmeaza cele
trei zile obligatorii de OJE, apoi al doilea interviu n care participa s efi de
departamente s i evaluarea finala cu ra spunsul corespunza tor.

In ceea ce prives te recrutarea, pentru posturile mai nalte, aceasta se realizeaza prin
intermediul anunturilor n presa , pe Internet sau prin apelarea la o agentie de
recrutare.

2.4.Codul de etica

McDonalss promoveaza un management participativ ale carui actiuni sunt corecte si

etice. Se considera responsabili fata de angajati, barbati si femei. Fiecare salariat este
considerat o personalitate. Respecta si promoveaza deminitatea si recunoasc meritele
angajatilor. Recompensa pentru munca este corecta si adecvata, in deplina
concordanta cu implicarea si eficienta angajatilor.
Angajatii sunt liberi n a face sugestii si propuneri.
Asigurarea de oportunitati egale pentru munca, dezvoltare si promovare pentru
fiecare angajat.
Actionarea cu profesionalism n nta mpinarea nevoilor clientilor, promovand
munca de inalta calitate.
Preocupare constanta pentru reducerea costurilor, n scopul mentinerii unor
preturi rezonabile si servicii de calitate.
Onorarea comenzile clientilor prompt si corect.
Crearea de oportunitati pentru furnizori pentru realizarea unui profit real;
Nediscreditarea competitorilor;
Tratarea echitabila a tuturor clientilor si furnizorilor;
Actionarea n interesul partenerilor prin realizarea proiectelor la standarde
profesionale riguroase;

10 / 12
 Promovarea corecta a imaginii firmei si evitarea tendintei de a induce n eroare;
Sustinerea de activitati si actiuni caritabile, platind la timp taxele si impozitele;
Incurajarea angajamentul civic, a educatiei si sanatatatii;
Mentinerea n ordine a proprietatii utilizate, proteja nd mediul si resursele
naturale;
Urmeaza cerintelor legislative n vigoare.
Revista Ethisphere a alcatuit topul celor mai etice companii din lume. Ierarhia celor
mai etice companii cuprinde nume precum Oracle, HSBC, Nike, BMW, Google,
McDonalds sau Ikea.

Revista Ethisphere a facut public, pe 3 iunie, clasamentul anual al celor mai etice
companii la nivel mondial. Cercetatorii de la Ethisphere au luat in calcul
performantele etice a aproximativ 5.000 de companii din peste 30 de sectoare de
activitate. Printre cele mai etice companii din lume se numara: Oracle (sectorul IT),
HSBC (sectorul Bancar), BMW (sectorul Auto), Nike (sectorul Imbracaminte),
McDonalds (sectorul Restaurante), Google (sectorul Internet) sau Ikea (sectorul
Retail).

Initial, revista Ethisphere a alcatuit un panel de experti. Acestia au stabilit o

metodologie de evaluare a companiilor din punct de vedere etic. Panelul a fost
alcatuit din avocati, profesori, reprezentanti ai autoritatilor si lideri ai unor
organizatii preocupate de domeniul eticii in afaceri.

Timp de un an, au fost adunate informatii de la mii de companii din intreaga lume.
Dupa stabilirea companiilor semifinaliste, acestora li s-au aplicat chestionare
detaliate privind comportamentul etic si respectarea reglementarilor in domeniu. Pe
baza lor, fiecare companie a primit un punctaj.

In ceea ce priveste criteriile folosite la realizarea topului, acestea au urmarit

performantele companiilor legate de:
responsabilitatea sociala;
guvernarea corporativa;
initiativele interne privind etica in afaceri si respectarea normelor legislative in
domeniu;
calitatea de lider la nivelul industriei;
gradul de implicare al managerilor;
istoricul legal si reputational;
numarul inovatiilor care au urmarit binele public.

La sectorul restaurante si cafenele, McDonalds a iesit pe primul loc, urmata

indeaproape de lantul de cafenele Starbucks Cofee Co.

11 / 12
BIBLIOGRAFIE

Cezar Militaru, Etica si cultura in afacerile economice international suport de

curs
Octavian Liviu Olaru, Constanta Chitiba, Management s i negocieri n afaceri
internationale - Note de curs, Ed. UCDC, Bucuresti, 2004
Nica Panaite & Iftimescu Aurelian, Management: concepte si aplicatii, Ed. UAIC,
Iasi, 2003
www.mcdonalds.com
www.mcdonalds.ro
www.en.wikipedia.org

12 / 12