Introducere

Intregul sistem de plati este strans legat de sectorul bancar. In calitatea lor de intermediari
financiari, bancile efectueaza platile intre vanzatori si cumparatori, intre debitori si creditori,
intre actorii de pe o piata monetara. Numai bancile, ca mari institutii financiare in sens larg au
puterea de a asigura mari lichiditati necesare complexelor operatiuni monetare si valutare din
economie. Lichiditatile sunt procurate prin banci si pentru ca acestea acorda marea majoritate a
creditelor. Rezulta ca participantii la sistemul si operatiunile de plati sunt moneda, bancile, banca
centrala, casele de compensatii, alte institutii financiare, agentii economice si persoanele
fizice.Clientii, actorii participanti la sistemul de plati sunt titulari de cont adica au deschise
conturi in banci. In aceste conturi sunt inserate, operate creantele si datoriile reciproce. Contul
reflecta orice operatiune de incasari si plati efectuata, de aceea de fiecare data el se afla intr-o
alta pozitie, sau situatia dintre banca si client este alta de fiecare data. Cand contul in banca al
clientului se crediteaza, inseamna ca a avut loc o incasare, iar cand se debiteaza, s-a facut o plata.
Reforma sistemului bancar romanesc s-a desfasurat si la nivelul operatiunilor efectuate de
bancile comerciale. Astfel, circuitul si decontarea platilor fara numerar din economie, decizia de
creditare, introducerea moneticii moderne sunt doar cateva din operatiunile bancare care au
suferit restructurari evidente sau au fost adoptate de catre societatile romanesti. Restructurarea
sistemului de plati a avut loc atat la nivelul instrumentelor de plata cat si a modalitatilor de
transfer interbancar. In prezent, in Romania functioneaza un sistem de plati interbancar unic,
proprietate a Bancii Nationale a Romaniei si administrat de catre aceasta si la care pot participa
cu drepturi egale toate societatile bancare. Platile din economie, pentru stingerea diverselor
creante ale agentilor economici fata de creditorii lor se pot face fie utilizand numerarul, fie prin
utilizarea monedei de cont.Atunci cand se alege a doua cale pentru efectuarea platilor(moneda de
cont), bancile la care isi are disponibilul din care se previzioneaza plata initiatorul
operatiunii(platitorul sau beneficiarul sumei) trebuie instiintate pentru efectuarea operatiunii prin
diverse mesaje de plata. Aceste mesaje de plata se materializeaza in instrumente de plata
completate de initiatorul operatiunii si depuse de acesta la ghiseele bancii. Aceste instrumente de
plata pot fi emise pe suporturi de hartie, pe suporturi magnetice sau pe suporturi electronice.
In cadrul operatiunilor de plati se foloseau urmatoarele
instrumeste de plata si de credit:

1.Ordinul de plata

2.Cambia

3.Cecul

4.Biletul la ordin

5.Cardul

Descrierea:

1.ORDINUL DE PLATA: este instrumentul cel mai des utilizat in platile fara

numerar. El este o dispozitie neconditionata data de catre emitentul ordinului, unei banci de a
pune la dispozitia unui beneficiar, o suma de bani. Pentru ca dispozitia data sa poata deveni ordin
de plata trebuie indeplinite urmatoarele conditii: banca receptoare sa dispuna de fondurile
banesti, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin incasarea lor de la cel ce a dat
dispozitia; nu se prevede ca plata sa fie facuta la cererea beneficiarului.Participantii la circuitul
ordinului de plata sunt: emitentul (non-bancar sau bancar): persoana care emite un ordin de plata
pe cont propriu; platitorul (client al societatii initiatoare sau insusi societatea initiatoare) sau
primul emitent; beneficiarul: client al societatii bancare sau insasi societatea bancara destinatara;
societatea bancara initiatoare, care este in primul rand societatea bancara a unui ordin de plata;
Bancara destinatara, care este ultima societate bancara din circuitul ordinului de plata (din lantul
transferului-credit), adica cea care receptioneaza si accepta ordinul de plata pentru a pune la
dispozitia beneficiarului suma de bani inscrisa in aceasta. In derularea transferului credit pot
interveni si alte noi societati bancare intermediare, altele decat societatea bancara destinatara.
Aceste trei tipuri de societati bancare pot fi emitatoare atunci cand emit ordinul de plata sau pot
fi receptoare atunci cand receptioneaza ordinul de plata. In vederea aducerii la indeplinire a
dispozitiilor platitorului exprimata prin emiterea ordinului de plata, societatile bancare
participante in cadrul transferului-credit trebuie sa efectueze in ordine urmatoarele operatii:
receptia, care este procedura de recunoastere a primirii ordinului de plata; autentificarea,
procedura prin care se determina ca ordinul de plata a fost emis de persoana indicata ca emitent
pe ordinul de plata; acceptarea (autorizarea), reprezinta procedura prin care se recunoaste ca
valabil ordinul de plata receptionat; refuzul, procedura utilizata in cazul in care o societate
bancara receptoare decide ca nu este posibil sa execute un ordin de plata dat de un emitent sau ca
executarea sa ar determina costuri excesive ori intarzieri in finalizarea transferului-credit;
executarea, este procedura de emitere a unui ordin de plata acceptat anterior.Derularea unui
transfer-credit se desfasoara pe baza unor principii de procedura, din care decurg obligatii,
respectiv drepturi, riguros stabilite pentru participanti.Societatea bancara initiatoare se obliga la:
returnarea sumei in caz de nefinalizare a transferului-credit; plata dobanzii de intarziere, cand
este cazul.Societatea bancara receptoare are obligatii cu privire la: receptia; autentificarea;
acceptarea sau refuzul; executarea ordinului de plata receptionat; plata dobanzii de intarziere
(cand este cazul).Societatea bancara destinatara, la randul ei are obligatii in legatura cu:
receptia; autentificarea; acceptarea sau refuzul; punerea fondurilor la dispozitia beneficiarului;
plata dobanzii de intarziere (cand este cazul). In cazul in care beneficiarul si platitorul au
conturi deschise la aceeasi unitate bancara, virarea sumei in contul beneficiarului se face in
aceeasi zi bancara, prin debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului.

Tipuri de ordin de plata:

1. - Ordine de plata formulare tipizate, tiparite in trei exemplare, autocopiante care trebuie
completate cu: numarul de document; data emiterii; suma in cifre si litere; denumirea
platitorului si codul fiscal al acestuia; denumirea si codul fiscal al beneficiarului; banca
platitorului; banca beneficiarului; scopul platii.
2. - Ordine de plata tip trezorerie, folosite numai in relatiile cu trezoreria si care se
deosebesc de ordinele de plata obisnuite numai prin culoarea exemplarului original , care
este de culoare portocalie.

3.- Ordinul de plata in valuta, care asigura transferul de fonduri in valuta. Ordinul de plata in
valuta se onoreaza de catre banca in limita disponibilului din cont, in valuta respectiva.

2.Cambia;este un titlu de credit negociabil si un instrument de plata care constata obligatia

asumata de un debitor de a plati la vedere sau la o scadenta fixata beneficiarului sau la ordinul
acestuia, o suma de bani determinata.
Titlul creat de tragator in calitate de creditor, da ordin debitorului sau, numit tras sa plateasca o
suma fixata la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma.
Cambia are doua forme de existenta dupa cum urmeaza:

- Biletul la ordin;

- Trata (cambia propriu-zisa).

Cambia este un titlu sub semnatura privata care pune in legatura in procesul crearii sale trei
persoane si anume:

TRAGATOR, care este creditorul, persoana care emite cambia si initiaza o relatie cambiala prin
ordinul dat trasului de a plati o suma fixa beneficiarului;

TRAS, este debitorul, cel care va trebui sa plateasca beneficiarului suma trecuta pe cambie;

BENEFICIAR, persoana care urmeaza sa primeasca banii.

- denumirea de cambie (in limba in care a fost redactat scrisul), trebuie sa figureze in text
ordinul de a plati, dat prin intermediul cambiei, utilizand formule precum: platiti in
schimbul acestei cambii;

- ordinul neconditionat de plata sau de a plati o suma determinata dat e tragator (creditor),
exprimata in cifre si litere;

- numele trasului (platitorului);

- scadenta - termenul de plata, care poate fi exprimat ca data calendaristica fixa, la un anumit
numar de zile de la data emiterii cambiei de regula 30, 60, 90, 180 zile la vedere sau la un
anumit interval de la prezentarea spre acceptare;

- locul efectuarii platii;

- beneficiarul (nume si adresa). Calitatea de beneficiar poate fi atribuita purtatorului.

Tragatorul poate fi chiar el beneficiar. Se utilizeaza formule precum: platiti catre mine insumi,
la ordinul meu;

- data si locul emiterii;

- trasul (nume si adresa);

- semnatura autografa a tragatorului, cuprinzand numele de familie in intregime.

Elementele facultative ale unei cambii sunt:

- dobanda;

- domicilierea;

- mentiuni diverse.

Raportul juridic nascut de emiterea cambiei presupune acceptarea acesteia, trasul avand
ordin din partea tragatorului sa efectueze plata, dar devine obligat cambial, numai in momentul
in care accepta cambia. Prin acceptare, trasul devine debitorul principal, el fiind obligat
cambial, solidar cu tragatorul, girantii si avalistii. Acceptarea se face prin mentiunea pe cambie
acceptat, dar este suficienta si numai semnatura trasului (trasul isi ia sarcina sa plateasca,
iar ceilalti obligati cambiali isi asuma obligatia de a face sa se plateasca), in mod efectiv ei
platind numai in cazul in care debitorul principal, trasul, nu isi onoreaza plata.

Ca mijloc de plata, cambia poate servi pentru plata pe care tragatorul o are la un
beneficiar (tragatorul are de incasat o anumita suma de bani de la tras si totodata, are de achitat
o datorie fata de o terta persoana beneficiar), inlocuind circulatia banilor in numerar. Astfel,
in loc ca trasul sa plateasca tragatorului si acesta sa achite datoria sa catre beneficiar, tragatorul
da ordin trasului sa plateasca direct beneficiarului. Pe de alta parte, datorita faptului ca trata la
ordin poate fi transmisa prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obligatiilor de plata intre
participantii la lantul andosarii. Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:

- facultativa putand fi facuta oricand pana la scadenta;

- obligatorie cand tragatorul indica expres in titlu acest fapt, existand sau nu, un termen
pentru prezentare sau atunci cand cambia este platibila la un anume timp de la vedere, in
termen de un an de la data emiterii.

Astfel beneficiarul unei trate, care are o datorie fata de un tert poate plati cu trata,
andosand-o in favoarea creditorului sau, care devine noul beneficiar al cambiei (acesta poate sa
o utilizeze in acelasi fel pentru plata propriilor datorii). Obligatiile sunt astfel stinse prin trata,
sub rezerva incasarii cambiei la scadenta de catre ultimul beneficiar. In primul rand, trasul este
obligat sa accepte cambia la prezentare(in caz contrar se recurge la protestul de neacceptare),
iar din momentul acceptarii trasul devine debitorul principal al obligatiilor de plata. In al doilea
 rand, cambia poate fi avalizata, un tert (avalist asumandu-si obligatia de a plati in locul
debitorului, daca acesta nu efectueaza plata). In cazul in care nu se poate realiza nici unul din
modurile prezentate mai sus, stingerea obligatiilor de plata mentionate in cambie, se poate
recurge la protestul de neplata. Datorita acestei sigurante ridicate, trata poate fi utilizata ca
instrument de garantare in cadrul unor tehnici de plata nesigure (cu grad ridicat de risc de
exemplu incasso-ul documentar) sau ca mijloc de garantare a indeplinirii unor obligatii
contractuale.

Cambia poate fi transmisibila in urmatoarele moduri:

PRIN GIR. GIRUL este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transfera altei
persoane, numita giratar toate drepturile izvorand din cambie. Girul poate fi facut in folosul
trasului indiferent daca a acceptat sau nu cambia, al tragatorului sau al oricarui obligat.
Acestia pot sa gireze la randul lor cambia. Girul trebuie sa fie neconditionat si semnat de
catre girant.

PRIN CESIUNE DE CREANTA. Daca tragatorul a inscris in cambie mentiunea nu la ordin,

titlul se transmite prin cesiune de creanta ordinara. Cesiunea de creanta ordinara este un act
prin care creditorul numit cedent transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane numita
cesionar. Cesiunea de creanta ordinara devine valabila numai incepand din momentul
notificarii ei debitorului sau din momentul in care debitorul o accepta prin act autentic.

Avalul reprezinta angajamentul neconditionat, prin care un tert sau un semnatar al

cambiei (avalist), altul decat tragatorul sau acceptantul devine garant pentru obligatiile unui co-
obligat fata de o cambie (avalizatul). Avalul se da pe o cambie sau pe un act separat, utilizandu-
se una din expresiile pentru aval sau pentru garantie urmate de semnatura avalistului.
Avalistul este obligat sa indice persoana pentru care da avalul. Scadenta este termenul la care
cambia trebuie platita. Scadenta poate fi: la vedere; la un anumit timp de la vedere; la un anumit
timp de la data emiterii. Scadenta este mentionata cu precizie in interiorul cambiei.

Scadenta la vedere, apare in cazul in care posesorul cambiei (beneficiarul) o poate

prezenta la incasare in orice moment de la data emiterii, iar trasul trebuie sa o plateasca in
aceeasi zi. Acest tip de scadenta are o perioada de prescriere de un en numar de zile
calendaristice (pentru Romania fiecare tara avand reglementat acest tip de prescriere), motiv
pentru care se considera ca trata este un mijloc de creditare pe termen scurt (mai ales ca forma
cea mai des utilizata este trata cu valoare de 90 zile);

Scadenta la termen, (la un anumit termen de la prezentare), respectiv la un anumit numar

de zile de la data acceptarii de catre tras (sau a protestului de neacceptare).

Scadenta de valabilitate (la un anumit termen de la data emiterii), cand este importanta
perioada de valabilitate mentionata expres a cambiei, valabilitate care nu elimina acceptarea de
catre sau alte proceduri cambiale, ci care constrange a se desfasura intr-un timp prestabilit.

Scadenta fixa (la o data fixa), cand textul cambiei cuprinde ziua, luna si anul in care se
face plata.

Plata cambiei se face cand este inaintata la plata fie trasului, fie bancii la care a fost
domiciliata (deoarece cambia circula de la un posesor la altul sub diverse conditii, lantul de
circulatie al acesteia nu intereseaza decat in cazul aparitiei de operatii specifice sau litigii).
Cambia cu scadenta la o zi fixa sau la un termen de la data emiterii trebuie prezentata la plata in
ziua scadentei sau in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza scadentei, iar cambia
scadenta la vedere poate fi platibila la prezentare, dar nu mai tarziu de termenul de prescriere
(legal sau precizat expres).

Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere trebuie sa fie prezentata spre plata
inaintea unei anumite date, termenul de prezentare curgand de la aceasta data.

Refuzul de plata, al trasului ca si exigibilitatea cambiei inainte de scadenta, transforma

obligatia de garantie a tragatorului, girantului si avalistului, in obligatia de plata. Posesorul
cambiei poate actiona in cazul nerespectarii obligatiei de plata, prin doua tipuri de operatiuni
cambiale: extrajudiciara si judiciara. Actiunea cambiala, cea mai frecventa este regresul (care
apare numai in caz de refuz de acceptare sau plata a tratei si numai dupa indeplinirea
formalitatilor de protest). In acest caz, beneficiarul actioneaza impotriva tragatorului si a
celorlalti semnatari ai documentului respectiv (andosatori si avalisti), sau daca intervine
falimentul trasului sau cel al tragatorului. Daca in cambie nu este indicat locul platii, aceasta va
fi prezentata pentru plata la domiciliul trasului, la cel al acceptantului prin intermediul sau la
domiciliul celui indicat la nevoie .

Prescriptia efectelor cambiale are mai multe particularitati. Astfel, in mod normal, ea se
prescrie intr-un an calendaristic (sau in functie de prevederile legale in vigoare) termen
asemanator si actiunii beneficiarului impotriva celorlalti semnatari, cand anul calendaristic este
socotit de la data protestului adresat in timp util, sau la scadenta in cazul unei cambii cu clauza
fara protest. In cazul actiunii in justitie contra trasului care a acceptat cambia, prescrierea
intervine la trei ani de la data scadentei. Actiunea unui andosator contra altuia sau impotriva
tragatorului se prescrie in termen de sase luni de la data cand acestia au platit sau au fost
actionati in justitie. De retinut este faptul ca actele de intrerupere a curgerii termenului de
prescriptie nu au efect decat in privinta celui care le-a efectuat. In concluzie tehnica platilor prin
cambii cunoaste o serie de operatiuni cum sunt:

AVALIZAREA reprezinta o operatiune asemanatoare garantiei, prin care tragatorul daca

nu este sigur de operatiune este o fidejusiune comerciala si nu produce efecte cambiale.

Astfel, se va inscrie pe fata sau pe dosul cambiei una din formulele: pentru aval, pentru
garantie sau avalizat la care avalistul va semna si va preciza data semnaturii (este foarte rara
utilizarea simplei semnaturi a avalistului si de aceea nu este indicata). Avalistul este de obicei, o
banca ce se obliga sa faca plata daca trasul nu va chita suma respectiva la scadenta, in aceasta
operatiune garantul fiind avalist, iar debitorul garantat fiind avalizat. Exista cazuri in care exista
unele indoieli asupra faptului ca trasul prezinta sau nu garantii suficiente ca este sau nu in
masura sa achite cambia la scadenta chiar daca a acceptat-o. De asemenea, aceste indoieli ar
putea sa existe si in ceea ce priveste tragatorul sau unul sau mai multi giranti.

Platind cambii, avalistul dobandeste drepturi izvorate din ea contra avalizatului, ca si

impotriva celor care sunt obligati fata de avalizat, in temeiul cambiei (totodata el poate cere
predarea cambiei cu protestul si un cont de intoarcere achitat).

TIPURI DE CAMBII

Cambia in alb, este un titlu ce cuprinde numai semnatura tragatorului si o parte din mentiunile
obligatorii, celelalte urmand a fi completate de catre posesorul acesteia inaintea prezentarii la
plata;

Contracambia, in situatia in care cambia nu este platita la scadenta si beneficiarul doreste sa

intre in posesia banilor cat mai repede, el poate trage o contracambie (o cambie noua) asupra
uneia dintre giranti. Ea va cuprinde aceleasi mentiuni ca si cea precedenta cu deosebirea ca
plata se va face la vedere;
 Cambia financiara, este o cambie ce se trage de catre banci intre ele sau alte institutii
financiare si au la baza tranzactii financiar-bancare.

OPERATIUNI CU CAMBII

SCONATREA reprezinta operatiunea prin care posesorul cambiei obtine de la o banca

comerciala, inainte de scadenta, suma inscrisa in titlu (valoarea nominala ), diminuata cu
dobanda aferenta sumei din acel moment pana la scadenta, plus un comision al bancii (numita
banca de scont ), numit scont.

RESCONTAREA este operatiunea efectuata in momentul in care bancile comerciale preschimba

cambiile pe care le are in bani, la banca centrala, unde se percepe taxa oficiala a scontului,
influentand astfel nivelul general al ratei dobanzii

3.CECUL: ca instrument de plata, pune in legatura in procesul crearii sale urmatoarele

persoane: tragatorul; trasul; beneficiarul.

Instrumentul este creat de tragator, care in baza unui disponibil constituit in prealabil la
societatea bancara, da ordine neconditionat acesteia, care se afla in dispozitie de tras, sa plateasca
la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in dispozitie de
beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse in legatura prin cec fac toate operatiunile legate de
acest instrument in nume propriu: tragatorul emite cecul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul
il plateste.

Tragatorul poate emite un cec numai in conditiile existentei prealabile la tras a unor
fonduri proprii disponibile in momentul emiterii acestuia care sa faca posibila efectuarea platii
de catre tras. Disponibilul trebuie sa fie lichid, cert si exigibil, adica sa nu existe nici un
impediment de ordin juridic sau material care sa impiedice efectuarea platii cecului. Intre
tragator si tras poate interveni o intelegere conform careia trasul va plati numai dupa ce
tragatorul a avut instrumentul respectiv. Aceasta intelegere nu poate fi pusa posesorului cecului,
acesta ramanand platibil la vedere.

Primirea avizului de verificare a autenticitatii cecului si de limitare a situatiei in care s-ar

efectua plata unor cecuri care se afla in mana unor posesori de rea credinta. Posesorul legitim al
cecului il incaseaza de la tragator prin intermediul trasului1[4]. Valabilitatea cecului este
conditionata de urmatoarele elemente esentiale: denumirea de cec redata in titlu, se exprima in
limita intrebuintata pentru redactarea acestui titlu; ordinul neconditionat de a plati (de a face
viramentul). Aceste conditii obligatorii, ca si procedura de altfel, sunt incluse in textul tiparit al
formularului astfel incat nu pot fi omise: suma de bani mentionata; denumirea bancii care trebuie
sa plateasca. Aceasta mentiune este evidentiata deoarece bancile comerciale ce dau carnete de
cecuri persoanelor fizice, juridice care isi au deschise conturi curente la ele, isi tiparesc vizibil pe
formularul de cec denumirea firmei bancii si adresa.

Cu toate ca, un cec nu poate fi tras, chiar daca trasul nu este o banca. Nu este permisa
emiterea unui cec in care tragatorul si trasul este una si aceeasi persoana.

Exceptie pot face: cecul de calatorie, cecul circular si un cec tras intre centrala unei banci
pentru sucursalele, filialele si sau agentiile sale si centrala bancii; locul platii; data si locul
emiterii; semnatura tragatorului. Este acela ce garanteaza plata, orice clauza prin care acesta
cauta sa se exonereze de aceasta garantie este considerata nescrisa.

Cecul poate fi de mai multe feluri, dupa cum urmeaza:

- Nominativ, cand se indica numele beneficiarului si se face mentiunea nu la ordin, plata

facandu-se numai catre persoana mentionata sau nominalizata. Aceste cecuri nu pot fi
transmise prin gir, ci numai prin cesiune de drept comun.

- La ordin, cand se indica drept beneficiar o anumita persoana fizica sau juridica.

El poate fi netransmisibil sau, in anumite conditii, transmise prin andosare si platit ultimului
beneficiar indicat de cec.

- La purtator, fara includerea numelui beneficiarului, cel care il detine putand incasa valoarea
acestuia oricand, asemenea unui bilet de banca. Acest tip de cec, fiind platibil oricarei persoane
care il prezinta la banca, dezavantajeaza beneficiarul de drept in cazul in care pierde cecul sau ii
este furat.
Cecul mai poate fi utilizat si pentru obtinerea de numerar de la banci. In acest caz, emitentul
trage un cec pe numele sau, asemenea unei retrageri de disponibil din cont sub forma de
numerar. De asemenea cecul mai poate fi utilizat si pentru amanarea platii (credit pe termen scurt
din momentul nasterii obligatiei de plata pana cand cecul este efectiv incasat).

Functiile cecului sunt: instrument de retragere din soldul creditor al propriului cont
bancar; instrument de plata cu moneda scripturala; instrument de credit. Circuitul cecului incepe
odata cu emiterea sa si implicarea beneficiarului si a bancii sau bancilor care deruleaza
operatiuni de plata. Urmatorul pas este reprezentat de depunerea cecului la una din bancile
implicate in circuit, moment cand are loc verificarea acestuia(chiar daca, din principiu, el nu
trebuie emis fara acoperire), fie prin intermediul mijloacelor de comunicare fie pur si simplu prin
inaintarea sa la plata (cand este depus chiar la banca emitentului) sau trimiterea cecului respectiv
la banca emitentului.

Dupa verificare urmeaza efectuarea viramentului sau a operatiunilor implicate)catre

beneficiar sau catre banca ce a inaintat cecul spre plata, urmand, dupa confirmarea viramentului,
sa se faca plata catre beneficiar. Acest circuit al cecului implica o perioada mai mare sau mai
mica de timp ce poate ajunge la 3-4 saptamani, operatiunile solicitand un timp oarecare chiar si
in cazul utilizarii transferului electronic de fonduri. In tara noastra, cecul emis are o perioada de
validitate de 8 zile daca este platibil in localitatea unde a fost emis si de 15 zile pentru plata sa in
alte localitati fata de cea de emitere.

Tipuri de cecuri:

Din punct de vedere al beneficiarului, deci al persoanelor catre care este platit, exista
urmatoarele tipuri de cecuri:

- cecul certificat, unde pentru acoperirea riscului de plata catre banca sa, prin inscrierea
mentiunii certificat pe formularul de cec, semnand cecul pe verso, banca garantand
existenta provizionului in contul ordonatorului pana la expirarea termenului de prescriptie de
6 luni sau a unui termen expres precizat;

- cecul bancar reprezinta cele mai mari garantii privind plata, el fiind emis de banca
beneficiarului pe contul sau;

- cecul barat denumit asa deoarece prezinta doua bare paralele pe fata formularului de cec
(barare generala), acesta fiind decontat intre banci prin virament (nu poate fi platit in
 numerar). Bararea poate fi: generala, daca nu prezinta nici o mentiune intre cele doua linii;
speciala,daca intre cele doua linii este mentionata denumirea unei banci.

cecul circular, emis de o societate bancara anume autorizata pentru suma incasata de la titular in
momentul emiterii, platibil la vedere in oricare din locurile aratate alternativ de catre platitor;

- cecul platibil in cont cand tragatorul sau posesorul interzice plata in numerar, inscriind
transversal mentiunea platibil in cont sau numai pentru virament;

- cecul netransmisibil, care poate fi platit numai primitorului sau la cererea acestuia, acesta
purtand mentiunea netransmisibil;

- cecul postal, care este un serviciu bancar prestat de posta si este facut pentru a fi utilizat in
localitatile lipsite de sucursale sau agentii ale bancilor;

- cecul de calatorie, prin care emitentul isi asuma obligatia de plata prin formula tragatorul
plateste acest cec de calatorie lui. sau la ordinul sau fiind utilizate in calatorie pentru
efectuarea platilor la hoteluri, restaurante, magazine, banci, statii de benzina.

Posibilitatea de circulatie (transmitere) ale unui cec sunt: simpla remitere cazul cecului la
purtator care in momentul emiterii nu indica expres beneficiarul sau poarta mentiunea la
purtator; cesiunea de creanta cand cecul este emis pe numele unei anumite persoane si
contine mentiunea nu la ordin, acest caz numai persoana nominalizata poate sa-l incaseze;
girarea operatiunea prin care se transmit o data cu remiterea si toate drepturile rezultate din
cec.

4.BILETUL LA ORDIN: este un instrument de plata sau titlu de credit prin care emitentul isi ia
angajamentul de a plati la o anumita data, suma determinata beneficiarului sau posesorului
legitim al instrumentului.

Biletul la ordin este considerat a fi o varianta a cambiei si este un inscris prin care o
persoana fizica sau juridica (emitentul) se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit
termen sau la prezentarea unui beneficiu. Fata de mecanismul cambial, in cazul biletului la ordin
exista doar: emitentul, care cumuleaza functiile tragatorului si trasului, fiind debitorul obligatiei
de plata din punct de vedere juridic si cumparator in economia reala; beneficiarul, creditorul
platii si persoana careia ii este adresat biletul la ordin.

Cu toate acestea, biletului la ordin ii sunt aplicabile, in general, toate prevederile referitoare la
cambie cum sunt: girul; avalul; scadenta; plata; regresul. Avand in vedere ca biletul la ordin
reprezinta un angajament de plata asumat prin formula: voi plati, nu se pune problema
acceptarii.

Elementele biletului la ordin sunt: denumirea de bilet la ordin inserata in titlu; locul si data
emiterii; locul platii; promisiunea de plata cu trecerea sumei in cifre si litere; scadenta; obligatia
(angajamentul) conditionat de plata; numele, adresa si semnatura emitentului; numele celui
caruia i se va plati. Daca lipseste scadenta, biletul la ordin este platibil la vedere, iar daca lipseste
locul platii, este luat in considerare cel mentionat dupa numele semnatarului.

5.Cardul

Cardul este un instrument de plata bazat pe electronica, ca alternativa la instrumentele

,,clasice de plata, numerarul si cecul, iar detinatorul lui are dreptul de acces la o procedura de
autorizare si plata cu card. ,,Cardul faciliteaza legatura financiara intrinseca intre comercianti si
consumatori fiind astfel o simpla cheie de acces intr-un cont bancar1.

Dat fiind componenta electronica si larga utilizare a cardurilor, emitentii de carduri au

anumite responsabilitati privind confectionarea materiala si informatiile minime pe care trebuie
sa le contina un card; ei trebuie sa asigure urmatoarele caracteristici comune:

fabricarea din material plastic cu aceleasi dimensiuni, indiferent de emitent (in

conformitate cu standardele internationale ISO 7810 si ISO 7813) ;

pe fata cardului sa se regaseasca anumite informatii despre client si despre banca si

anume :

- denumirea si sigla emitentului (banca sau alta institutie);

- numarul cardului;

- numele si prenumele detinatorului;

- data la care expira valabilitatea cardului;

 - o holograma vizibila la lumina naturala;

pe partea din spate (verso) sa se regaseasca:

-banda magnetica (inregistrabila pe cel putin trei piste care respecta prevederile ISO)
- spatiul (panel) de semnatura unde clientul semneaza la primire cardul;

- informatii pentru detinatorul cardului;

- adresa bancii;

Acesta este formatul general pentru toate tipurile de carduri emise in intreaga lume,
indiferent de marca sau de banca emitenta .

Asadar, cardul este o cartela de plastic (de aici denumirea de ,,bani de plastic), de
formatul unei carti de vizita, avand imprimate emblema emitentului - in general, o banca - si o
serie de date pentru identificarea titularului, client al bancii respective.

Cardul inglobeaza in banda magnetica, pe care o are inserata, informatii standardizate,

securizate si individualizate care, prin decodificare cu ajutorul unor dispozitive speciale, permit
accesul titularului la contul sau bancar, autorizarea de plati, efectuarea de plati sau obtinerea de
numerar.

VISA International

Este o organizatie non-profit, proprietate a membrilor ei, infiintata si subventionata prin

intermediul taxelor si a costurilor de participare.

Societatea este alcatuita din organisme financiare cum ar fi: banci comerciale, case de
economii etc. Este o societate cu marca inregistrata, ce include benzi colorate in albastru, alb si
galben si autorizeaza membrii in decontarea tranzactiilor internationale. Ofera o varietate de
instrumente de plata orientate spre satisfacerea diferitelor necesitati ale fiecarui client al
VISA.In prezent, VISA domina piata cardurilor, cu aproximativ 1 miliard de carduri, ce pot fi
folosite in magazine, statii de benzina, hoteluri si alte locatii comerciale, in peste 300 de tari.
Mai exact, cardurile VISA sunt acceptate in peste 18 milioane de locatii, care au afisat simbolul
unic VISA, si in peste 1 000 000 automate bancare.VISA are o cota de piata de 60% din
volumul mondial al platilor electronice si mai mult decat toate celelalte sisteme de carti de plata
la un loc.VISA a fost infiintata la inceputul anilor 70 prin asocierea unor banci americane care
aveau un tel comun: crearea, pentru clientii proprii, a unui sistem de plata universal acceptat. In
prezent, numarul institutiilor bancare asociate VISA depaseste 21 000 pe toate
continentele.Cardul VISA este folosit de clienti frecvent, astfel incat valoarea tranzactiilor este
mai mare decat a oricarui sistem de carduri. In 1999, clientii bancilor au efectuat plati de peste
1,4 trilioane de dolari pe carduri VISA, valoare superioara tuturor celorlalte sisteme de plata
luate la un loc.Sistemul informatic VisaNet proceseaza peste 2 700 de mesaje pe secunda intre
bancile membre si punctele de acceptare a cardurilor. ,,Autostrada electronica a VISA
depaseste 17 milioane kilometrii de linii de telecomunicatii. VISA are deja in circulatie peste 25
de milioane de ,,smartcarduri in tari din intreaga lume.

Carduri de tip VISA:

a) Carduri de tip ,,Classic(VISA Classic Card).

b) Cardul de tip ,,VISA Business

c) Cardul de tip ,,Gold Card/Premier

d) Cardul de tip ,,Electron Card

e) ,,VISA Cash

f) ,,Afiniti card

g) ,,VISA Travellers Cheque

Europay International

Europay International este o organizatie non-profit, proprietate a membrilor ei, infiintata

si subventionata prin intermediul taxelor si a costurilor de participare.

Europay Internationl cuprinde societatea MasterCard International, cu sediul in SUA, si

Eurocard International, cu sediul in Belgia, cele doua societati acordand reciproc dreptul de
emitere si acceptare a cartilor MasterCard si Eurocard pe teritoriul national al membrilor. Ca
rezultat al acestei structuri, bancile membre Europay pot emite si accepta atat carti de plata
Eurocard (care reunesc siglele Eurocard si MasterCard), cat si MasterCard (care nu poarta si
sigla Eurocard).Atat sigla Eurocard/MasterCard, cat si sigla MASTER CARD sunt marci
inregistrate, utilizarea lor fiind conditionata de calitatea de membru Europay.
 Europay International a creat o gama larga de produse pentru diversele categorii de
clienti:

a) ,,Eurocard/MasterCard - clasic card

b) ,,Cirrus

c) ,,Eurocard-ATM

d) ,,Eurocheque

e) ,,Edc

f) ,,Maestro

g) ,,Europay-CLIP - numerar virtual intr-o lume reala

1.2.3. American Express

Este un sistem global de plati prin carduri promovat de banca americana American
Express. Preluand modelul creat de organizatiile non-profit Eurocard sau MasterCard, banca
American Express a impus pe piata americana si apoi, treptat, a globalizat sistemul de carduri
sub sigla American Express.

Cardurile in varianta debit sau credit American Express destinate in special agentilor
economici sau persoanelor fizice cu potential financiar ridicat imbraca in prezent urmatoarele
forme:

a) Cardul ,,Business Card

b) Cardul ,,Gold Card

c) Cardul ,,Classic Card

Nevoia crescanda de securizare a acestui instrument de decontare, precum si dezvoltarile

tehnologice actuale au condus la existenta si functionarea a doua tipuri esentiale de carduri,
respectiv: carduri cu banda magnetica si carduri cu microprocesor.
 a) Carduri cu banda magnetica - asigura pe trei piste distincte inscriptarea si securizarea
unor informatii despre utilizatorul cardului, emitentul acestuia, precum si algoritmul unic de
codare/decodare a datelor de verificare a validitatii acestui instrument de plata.

b) Carduri cu microprocesor (chip) - cunoscute sub numele de carti inteligente (SMART

CARDS) cu memorie sau cu circuite integrate, includ in substanta lor o capsula operculata in
care sunt pozitionate dispozitivele electronice.

Dispozitivul nu depaseste marimea unei pastile plate si nu afecteaza eleganta cardului.

Chip-ul, atasat pe avers, asigura stocarea informatiilor de securitate direct in el, iar, optional,
asigura alimentarea si golirea financiara (transfer efectiv de fonduri). Aceste carduri
functioneaza pe principiul unui portofel electronic.

In memoria cardului sunt structurate informatiile in patru zone de stocare:

- nonconfidentiale (elemente de identificare a emitentului, numarul de cont al titularului,

termenul de valabilitate etc.);

- confidentiale (soldul disponibil);

- inaccesibile (valoarea PIN sau alte chei de codificare/decodificare);

- inregistrarile, care capteaza detalii unice, specifice fiecarei tranzactii si care sunt sintetizate
intr-o ,,agenda.

Aceste informatii mai sunt grupate si pe trei nivele logice de:

1. Securitate - controleaza accesul la continutul cardului;

2. Aplicatie - contine toate informatiile necesare bunei utilizari a cartii de credit, cum ar fi
crearea si verificarea balantelor, inregistrarea sumelor, emiterea de chitante si transpunerea
de date in ,,agenda.

3. Operare - include modalitati de indreptare a erorilor, data si ora utilizarii, anumite conditii
(exemplu: limita maxima de numerar ce poate fi retras).

Cardul cu microprocesor prezinta avantaje considerabile pentru intrebuintarile existente,

ele referindu-se la securitate: contrafacerea si falsificarea este aproape imposibila; controlul
codului confidential al posesorului in momentul platii este mai fiabil; mijloacele de lupta contra
abuzurilor sunt intarite prin dispozitive de control al frecventei si intensitatii utilizarilor pentru
plata.

Bancile aflate la originea introducerii lor sunt motivate pentru utilizarea acestora din
considerente de: securitate, diminuarea pe termen lung a costurilor, imposibilitatea de a
administra o masa de cecuri crescanda.

Concluzii

Transfer de credit din contul tu

Reprezint o serie de operaiuni n care tu, ca i pltitor, iniiezi o dispoziie de plat i o trimii
spre prestatorul de servicii cu scopul de a transfera o sum de bani unui destinatar al plii.
Transferul de credit poate fi iniiat att din numele clientului, ct i direct de ctre prestatorul de
servicii de plat. De regul, poi folosi transferul de credit pentru efectuarea tranzaciilor de plat
n favoarea persoanelor fizice i juridice.

Transfer de credit n contul tu

n loc s primeti bani n numerar, acetia pot fi transferai electronic, pe contul tu bancar. Este
o modalitate mult mai rapid, convenabil i sigur. Muli angajatori pltesc salariile angajailor
direct pe conturile bancare ale angajailor. Aceasta exclude temerile i riscul de a pierde sume
mari de bani n numerar. Plile de asisten social, de asemenea, pot fi transferate direct pe
conturile beneficiarilor.

n cazul n care tu i membrii familiei tale nu primii salariile, pensia sau alte venituri direct pe
cont, verific dac acest lucru este posibil. Este mult mai convenabil i mai sigur dect sa
primeti banii n numerar.

Debitarea direct i plile programate

O modalitate foarte comod de plat a facturilor o reprezint utilizarea plilor programate sau
debitrii directe. Cu acest tip de serviciu, cu ajutorul bncii, poi plti automat facturile tale, de
ex: facturile de telefon sau chirie. n cazul n care optezi pentru plile programate, trebuie s
specifici numele recipientului, ziua/data lunii cnd va fi efectuat plata (de ex., ultima zi a lunii)
i suma necesar. n cazul n care utilizezi debitarea direct, suma poate fi indicat ca fiind
variabil, de exemplu n cazul unei facturi de telefonie mobil sau consum de energie. Afl de la
furnizorii i beneficiarii ctre care faci pli sistematice care sunt rechizitele lor bancare i dac
 accept pli electronice. Apoi ntreab banca despre comisioanele pe care le percepe pentru
servicii i mai multe detalii cu privire la modul n care funcioneaz plile programate sau
debitarea direct. De asemenea, poi ntreba banca despre posibilitatea notificrii printr-un mesaj
pe telefonul mobil pentru confirmarea plii.

Cumprturi online

Poi plti pentru bunurile cumprate pe Internet cu cardul de plat. Cnd faci cumprturi online,
acceseaz direct pagina web, dar nu prin motoarele de cutare. Asigur-te c adresa de pagin
web are o iconi cu imaginea unui lact, care demonstreaz c pagina a fost bine securizat prin
criptare (adresa URL va fi https://www i nu http://www). n cazul n care marca comercial
este mai puin cunoscut, asigur-te c pagina web include o adres fizic la datele de contact.

Avantajele utilizrii instrumentelor de plat fr numerar:

Simplitate poi efectua pli simplu.

Securitate plile fr numerar sunt mai sigure i te scutesc de necesitatea de a purta sume de
bani n numerar. Mai mult dect att, emitenii de carduri de plat investesc n continuu n
tehnologiile de securitate ultra-moderne care pot identifica i preveni tranzaciile frauduloase
nainte ca acestea s poat avea loc.
Convenabil poi utiliza cardurile de plat pentru a accesa conturile tale de plat n orice
moment de oriunde n lume. Cardul de plat reprezint cea mai rapid i mai simpl modalitate
de a face cumprturi la locul de vnzare sau pe Internet .
Flexibilitate diversitatea de carduri disponibile n zilele noastre i ofer mai mult libertate de
a alege cum i cnd plteti pentru bunuri i servicii. Cardurile de plat sunt acceptate oriunde,
i-i ofer acces sigur i convenabil la banii ti.
Recompense diverse bnci ofer carduri de plat cu programe de loialitate care ii permit s
ctigi anumite sume de bani, bilete de avion sau alte recompense.