Sunteți pe pagina 1din 509

INSEMNARI

DIN

RiS110113 ROMiNIE1 MARI


-

iF

DR VASILE BIANU
MEDIC COLONEL I. R.
FOST MEDIC PRIMAR AL SPITALULUI I. C. BRATIANU DIN BUZAU
SENATOR DE HUEDIN. ,

,
TOMUL H.
DELA MOBILIZARE PANA LA PACEA DIN BUCURETI.

4
-
CU MAI MULTE ILUSTRATIUNI.
. -

CLUJ,
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE <ARDEALUL,
1926. -
InsemnAri din RAsboiul RomAniei Mari.

Tomul II.
Insemnri din RAsboiul Romniei Mari.
Dela pacea din Bucure0i, 21 April/7 Maiu 1918, plini la Inca-
ronarea Regelui tuturor Romanilor din Alba-lulia, 15 Oct. 1922.

Dela semnarea pacii din Bucuresti i pang. astazi, 1/14 Maiu


1918, am clus'o inteo stare sufleteasca greu de spus. Nu-'mi eseau
din cap conditiunile pacii asa de dezastroase si de umilitoare,
unele mai grele deck altele, incat nu puteam sa-mi gasesc niei
un moment de liniste. A trebuit iar sa alerg la ajutorul artei mele
ea sa mai pot include ochii in timpul noptii; binecuvantata fie
puterea ei alinatoare! Dar dacd asa de amarat mi-a fost sufletul
din cauza pcii. apoi cu mult mai mare imi este durerea cand
\ ad. acum o multime de ziare, cu suflet strain, iscrise in dulcea
noastra ijinba. Afara de cele doua blestemate din Bucuresti, bote-
zate: Gazeta BucurWitor, a lui Ioan Slavici, si Lumina, a lui
C. Stere, cari in tot timpul rasboiului, dela ocupatia Munteniei
incoace, n'au facut decat sa laude binefacerile dusmanului i sa
ponegrease pe Regele, guvernul i armata tarii, care sangera
pe front pentru. apararea ultimului petec de pamant ce ne-a mai
ramas liber, si cari ziare au infectat acum si Moldova, afara de
aceste ziare a inceput sa apara si in Iasi, o droaie de ziare nu-
mite: Actiunea Romina, Arena, Iapl, Momentul, Timpul, Tri-
bnna i altele pe can nu ma mai rabda scarba ea sa le imir aci.
Toate aceste ziare canta osanale vraimasilor riostri, cari
De-au gatuit, si guvernului, care le-a inchinat Romania legata
de mani si picioare ea sa-i ruph bucati din trupul ei, preama-
nindu-1 ca ne-a dat, in fine, fericita pace! Iar in timpul acesta,
toate ziarele celelalte, earl mai simt romaneste, apar zilnic en
coloane intregi albe! Cum nu sa gandesc acestea vipere mon-
struoase ea, ()rick de spurcate i veninoase ar fi balele lor, nu
pot atinge sfinteniniuptei noastre, this& cu atata eroism pentra
desrobirea fratilor si intregirea neamului?!
In anul trecut la 1 Maiu st. V. (vezi Tomul I; ziva de: 1 14
Main 1917, pag. 116), am petrecut armindenul in conditiuni tot
asa de neplacute, cu oftatul pe inima si en gandul la Dumnezeu,
rugandu-1 ea sa sa indure ca eel putin Mahil viitor sa-1 praz-
6

nunn veseli i thing bunul obiceiu stramosesc. Pe semne nu sun-


tem inca vrednici de mila lui i mai trebuie s. ne i4a5im paca-
tele! Dar cum nici altii nu stint mai buni deck noi, eu voiu

:;- 93

Gheorghe Cbuc.
continua a trai cu neclintit incredere ch in anul viitor vom avea
sufletul vesel si luminat, potrivit acestei zile frumoase a prima-
verii!
7

3/16 Main 1918.


In zilele din urma o jale sdrobitoare a mai cutremurat su-
fletul romnesc de pretutindeni. Neamul nostru a incercat doua
mari perderi, cari nu sa mai pot repar. Sub ocupatie strhina,
in Bucuresti, a inchis ochii pentru vecie marele poet al taranimii
Gheorghe Gosbuc, care de pe plainrile Ardealului a adus neamu-
lui romnesc vigoarea celei mai desavhrsite poesii i exemplu
modestiei, proprie gerdilor marl.* Iar ieri a fost dus la locuinta
ecinica in Iasi Barba .5rtefdnescu Delavrancea, care prin scris
si pnin graiu a rascolit cele mai nobile patimi ale poporului ro-
!Min si care s'a dat sufletul soptind: Doatne, fd sd mi sd impli-
neusca visul eel mare!"" Din cuvanthrile duioase rostite la in-
mormntarea lui, voiu insemnh numai aceste cuvinte ale d-lui
I. Petrovici: Gulcd-te, ntdiestre, cu fata spre rdsdrit ca sd nu
auzi decal cantecul vdilor noastre inflorite si nu plansul tun-
titor!"
Vor trece ani dupg ani si vhile si muntii nostri vor rasuna,
tot mai tare preamarind numele (Weston doi mart chntareti ai lor,
bucati rupte din inima lor siingerhndh, dar pururea vie.
4/17 Main 1918.
De chteva zile a inceput sa s. fure animalele domestice ale
oamenilor din satele de pe thigh frontiera de chtre band.e inar-
mate, inadins organizate de autoritatile austriece, si sa fie duse
in Bucovina. Astfel din com. Plesesti, intr'o singura noapte s'au
furat 700 de oi, iar asta noapte unui om Ii s'a furat 45 de capete
de vita, man l. i mici. Din com. Horodniceni deasemenea s'a furat
in zilele acestea peste 80 de animale. Iii zhdar aleargh bietii pa-
gubasi dupg, ele, chci stint amenintati cu anna incarcata; femeile
laduve Wing smulgandu-si phrul chnd vad. cum li s. fura din
vatra vaca u lapte. Curtea Prefecturii este plina de acesti ne-
norociti de pagubasi, cari vin sa. ceara ajutorul autoritatii, ale-
gandu-sh, mai mult cu promisiuni goale. In urma repetatelor in-
ter\ entii ale Prefectului sa zice ca in curnd va sosi regimentul
27 de infanterie pentru paza granitei. fata inch una din bine-
facerile imediate ale tratatului nostru de pace. In legatura cu
acest tratat, cetim pe dealta parte in ziare ca un ordin circular
a pus in vederea comandantilor de corpuri i servicii ca sh, sl
oblige ofiterii i trupele romne sh salute misinnile dusmane!
Fericita pace!
* Numele adeitrat de farnilie al lui Cosbuc a fost Casian. Tata cum spune
duiosul nostru poiect ca Ii s'a schimbat numele. In satul srui de nastere s
arta un rutean bogat ce sit chiema CoOnc, care nu aN ea copii si era bun
prietin cu bunicul poietului, care sit. numea Casian si care avea 5 baieti. Cos-
hue i-a cerut si-i dea lui unul pe care s-1 infieze si s6.-I lase mostenitor,
bine in(eles, pentru a-i pa'str5, numele. Acel baiat infiat a fost bunicul poietu-
lui, dela care Ii s trage numele, pe care l'a ilustrat cu geniul sdu.
** Vezi pag. 388 din Tomul I al acestor Tnsemn'ari."
8

5/18 Maiu 1918.


Dela disparitia impusa a ziarului Romeinia, ma, mai man-
gaiam cu cetirea pretuitului ziar al Romanilor ardeleni i buco-
vineni din Basarabia: Romeinkt Nouei, de sub directia d-lui Dr.
Onisifor Ghibu, avnd ca prim redactor pe d. Dr. Ion Mcdeiu. Imi
racoream sufletul sorbind zilnic din acest isvor bogat in simte-
minte de cel mai cad. nationalism $i mai curat patriotism. Astazi
spre cea mai dureroasa surprindere am cetit in No. 82 ca. deoa- '
rem Tipografia romeineascd din Chisinau nu ne mai tipare$te ga-
zeta $i fiindca alta tipografie romaneasca, nu sa, mai gaseste in
intreaga Basarabia, ne vedem nevoiti a tipari o vreme oarecare
gazeta intr'o tipografie rusasca, cu Mere rusesti. Cerem iertare
cetitorilor nostri pentru acest lucru neobicinuit $i-1 rugam sa
aiba putina rabdare pang ce vom putea aparea din nou cu litere
latine, ceeace nadajduim sa o putem face peste putina vreme.
Pang, atunci gazeta noastra va esi numai de sionei oni pe sapta-
mana, mercurea i sambata." N'o fi cumva i aceasta vr'o ime-
(Hata binefacere a prea fericitei noactre paci?!
10/23 Main 1918.
Aceasta zi, asa de scumpa tuturor Romanilor si sarbatorita.
cu atata voie bung, i entuziasm in timp de-o jumatate de veac,
dela 1866 pana, la 1916, a trecut in anul acesta, pentru prima
oara, nebagata in seama $i a fost petrecuta inteo atmosfera grea
,$i apasatoare, cu inimile ranite de salbatacia $i cruzimea vrajma-
ilor, cari prin nenorocita pace dela Bucure$ti au sfasiat din
trupul sfant al Tarii noastre tot ceeace era, mai falnic 5i mai
mandril, muntii nostri, comoara sufletului romanesc, in frunte
en uriasul Ceahlein, cantat de Vasile Alexandni: olimpul nostru
plin de farmec, in care stau ingramadite atatea traditii $i amin-
tin deale neamului romanesc! Guvernul a avut bunul simt de a
amnet serbarea acestei zile sfinte pe alte vremuri mai bune, $i
bine a facut, caei ne-a lasat s. ne plangem durerea In taina cu
gandul i cu inima la ziva cea mare, care va sa vie cu siguranta,
cand vom putea-o serba in templul cel mare al neamultd intregitr
15/2$ Maiu 1918.
Conform ordinelor Directoratului sanatatii publice, la 10
Maim st. v. s'au inchis spitalele No. 227 si 229 ale Crucii Rosii din
Falticeni, pe cari le-am condus dela 11 August a. tr., iar astazi
s'a inchis $i Spitalul No. 255 (Stamate), evacuand bolnavii in
Spitalul civil $i cei mai multi la Spitalul din Lespezi, a$a c. ser-
viciul men inceteaza cu incepere de astazi, de$i inca nu sunt de-
mobilizat. In Spitalele Crucii Ro$ii am tratat dela venirea mea,
In timp de 9 hmi 1381 de bolnavi, dintre cari cei mai multi ra-
niti din timpul rsboiului 0, din luptele cu Rusii, en ocazia retra-
genii $i dezarmarii lor, la care nu vroiau sa consimta, flind ho-
9

tarati sa intrebuinteze armele pentru jafuri si pradaciuni; apoi,


am mai cAutat multi rAniti, oameni mari si copii, can ga--ind
imprastiate, pa tot drumul trecerii Rusilor, cartuse i granate
aruncate de ei, le luau in mani si ele faceau explozie ranindu-i
mai mult sau mai putin gray si din care cauza s'a marit foarte

Vasile Alexandri.

mult numarul infirmilor. In Spitalul 255 (Stamate), in timp de


2 luni i jumAtate. am tratat 235 de bolnayi, dintre cari cei mai
multi au suferit de boale interne, ayand prea putini raniti din
timpul rasboiului.
Traiul in FAlticeni a devenit foarte greu, intru cat mai bine
de o saptamana ne lipseste panea cea de toate zilele, care nu s
10

mai fabrica, nici nu sa mai vinde nicairi, si DU. sa mai gaseste


deck la particulari, earl au provizie de gran i isi fac panea in
casa. Populatia saraca, trecatorii i cei siliti a mama, la popote,
prin restaurante si birturi, nu gasesc deck mamaliga. In Spitale
nici aceasta n'a lost vr'o 2 zile, iar bolnavii s'au hranit numai cu
maucarile preparate, goale. Aceasta trista situatie a dainui pang
Ia recolta graului, ya sa zica, cel putin 'Inca 2 luni! In acelasi timp
furturile de vite de prin satele marginkse continua, pe scara, in-
tinsa, asa in una din zilele din urma numai din satul Baia s'a
_furat peste 300 de vite si au fost duse in Bucovina. Este o ade-
1, grata nenorocire si masurile luate de autoritatile noastre par
nefolositoare, asa de bine sunt organizate aceste furturi de catre
autoritatile nenitesti de peste granita. Baca lucrurile vor conti-
nua astfel incurand n'o sa, mai avem nici o vita', in acest nenoro-
cit judet, asa de ciopartit de pacea asa de mult laudata de catre
cei ce au semnat'o si ale caror ziare nu sa sfiesc s'o boteze fere-
NM"!
20 Maiu/2 tun. 1918
Vesti rele ne vin dela fratii nostri din Ardeal. Ungurii sa
arunca, cu ersunare sa starpeasc6 populatiunea romlina. Mi-
nistrul Vazsoolli, jidan ungurizat i botezat, o spune verde: Cat
am fost pretini cu Romania, zice el, am ingaduit Ca ea sal sa
amestece in treburile Romanilor dela noi. Acum e mai bine, caci,
daca sfarsim intreg rasboiul in avantajul nostru, mice guvern
ungurese isi va tine de inthia datorie sa-si pastreze mana libera,
si nu va lash ca Romania sa sal amestece in afacerile interne ale
patriei noastre ... Am spus ca pima acum nu ni-am indeplinit
datoria de a ra,spandi cultura maghiara. Cel mai insemnat lucru
ce trebuie s. facem este sa sfatifje,i coalele normale in care s
cresc invatatorii. Trebuie sa facem ficest lucru fa7iTa-doar i poate,
orice ar zice Bisericile. Pana vom statifich toale scoalele satesti,
trebuie votata o lege prin care guvernul maghiar sa fie pe deplin
imputernicit a lila in manile Statului, farg a da NIA) esplicatie,
mice scoala noug de sat." Guvernul maghiar a si hotarat ca din
Comitatul Caras-Severin liana la Bistrita, apoi in Comitatele Ma-
ramures, Bereg, Ting, Zemplin si Sams s sa infiinteze cat sa,
poate mai curand smile de stat unguresti si sa s statifice Inca
240 scoli romanesti, din partite Uniedoarei. Ziarele in zgdar pro-
testeaza in contra acestor samavolnicii.
Intru cat priveste votul universal, imgurii nu vreau sa-1
acorde decal color cari stiu scrie i vorbi ungureste. Drept ras-
puns la aceasta si la masura luata in contra scoalelor romanesti,
rednicul deputat roman din Camera ungara, ,Stefan C. Pop, in
sedinta dela 25 April a. c. a rostit urmatoarea protestare: Parti-
dill national roman pune l dispozitia gu-vernului toate mijloa-
cele sale pentru indeplinirea celor de nevoie binelui public, fat%
nici o tulburare, dar nu sa gaseste in pozitie s. voteze incredere
11

viitorului guvern i de aceea nu poate primi nici bugetul. De Cate


ori e vorba de o largire a dreptului poporului, totdeauna guver-
nul scoate la iN eala ca sperietoare primejdia nationalitatilor. Care
de care sa intrece a gasi mijloace de aparare contra'acestor pri-
mejdii. Ca avem tot dreptul sa fim amarati contra guvernului o
dovedeste faptul ca, in acela$i thnp cand pentru ca$tigarea drep-
tului de vot sa pune. conditia scrisului, cetitului i cunoasterii
limljii maghiare, $colile noastre tig inchid $i atunci cand sa pre-
tinde pentru dobandirea dreptului de vot o anume avere, sA pune
la cale o politica agrara care ne opreste, de a capata pamant. Va-
zand asemenea lucruri, suntem indrituiti a crede ca Guvernul
lucreaza contra noastra. Noi nu putem a$tepth nimie dela viitorul
regim $i pentru aceasta nu votam bugetul." Pe de alta parte fostul
deputat, valorosul Dr. Julia Mania, a scos de sub tipar o carti-
cica pe care a imparliro invatatorilor $i preotilor romani, in
care-i indeamna sa nu permit& ca poporul roman sa, invete un-
gure$te numai ca sa castige cu mice pret dreptul de alegator.
Apoi atrage atentiunea asupra faptului c In 'Maud Romanii
limba ungureasca pentru a fi alegatori, va birui astfel asupra lor
politica guvernului de maghiarizare $i de cotropire.
Administratia ungureasca in multe ora$e, chiar $i in Sibiiu,
nu mai da vole servitorilor, de ambe sexele, sa iasa dumineca $i
in sarbatori, imbracati in portul lor cel frumos, popular, pe
strazi. Ne$upu$ii sunt aspru pedepsiti.
D. lastin I1ie.0 publica intr'un numar al Gazetei Poporu-
lui" din Sibiiu, o frumoash poezie care sa terminal astfel:
Dar nu, eu sunt in alte tari,
St- tunurile mi eant:
Stri maica suparAri
La geam, $i tot prive*te'n zari,
Si dorul o fram'anta."
26 Maiu/S Iun. 191S.
lie cateva zile a inceput 2- ofensivd gerinand pe frontul
apusan. Dupa lupte crancene, desperate, cu mari perderi, Nemtii
au inaintat $i au ocupat ora$ul Soissons, oprindu-sa la Marna,
uncle an fost opriti. Toate sfortarile lor pentru a mai ch$tigh te-
ren in Franta au fost zadarnice. Pretutindeni asalturile lor s'au
sfaramat in fata rezistentei trupelor franceze. Luptele continua.
cu inversunare. In prima faza a ofensivei, germanii au cilstigat
ceva teren, rezervele franceze nefacandu-$i inca aparitia. Din
comunicatele ultimelor doua zile sa vede cal aceste rezerve au
intrat acitm in actiune. Primele efecte s'au inregistrat. Contra-
atacurile franceze au realizat progrese in cateva puncte $i au
reluat cateva bocalitji. S. pare ca ofensiva aceasta a intrat in a
2-a faza a ei. Acum ramane de vazut cu ce forte $i in ce punct
vor continua, Germanii ofensiva, care de aci inainte intampina o
rezistenta indarjita. In luptele din urma au participat cu succes
12

trupele americane. Probabil ca. Germanii vor continua sfor-


tarea. Operatiunile pe acest front sA apropie de faza care va ho-
tan soarta ofensivei actuale, dar care nu va putea hotAri soarta
definitil A a luptelor uriase, care sA vor dA incA pe frontul apu-
san. Aviatia franceza devine iarAj foarte activA pe intreaga zonA
de luptA, doborAnd in fiecare zi din avioanele germane $i arun-
cAnd un numAr mare de tone de proiectile asupra concentrArilor
de trupe germane, precum i asupra garilor din dosul frontului.
28 ltfaiu/10 Iun. 1018.
In Camera francezA prirnul ministru Clemenceau a tinut im
discurs in care din nou a cerut ca rAshoiul sA continue pAnd la
extrem. Camera in urma acestui discurs, i-a votat incredere cu.
379 voturi, contra fiind numai 110.
Lordul Cecil in Camera Comunelor a rAspuns la o intrebare
cu privire la tratatul de pace impus RomAniei de cAtre Puterile
centrale cA In telegerea are simpatii vii $i sincere pentru Routh-
nia $i cA sA considerA datoare ea la Conferinta finalA de pace sA
facal tot posibilul Ca sA sA revizuieascA acest tratat nenorocit $i
nedrept.
Am cetit cu mAndrie in uncle ziare cA douh divizii de Ro-
mAni Ardeleni, recrutati din voluntarii americani $i din prizo-
nierii fAcuti in Italia, luptd pe frontul occidental." Noroc sA
deie Domnul! 4
30 Maiu/12 Jun. 1918.
AsearA a incetat ubit din viatA bravul colonel Cesar Mihail,
comandatul Reghnentului 16 Suceava. LuAnd masa la popota
Regimentului, care sla intors decurAnd in garnizoana sa, am avut
de mai multe ori plAcuta ocaziune de a vorbi cu acest ofiter
distills, Wean viteaz $i om cinstit.
Colonelul Cesar Mihail, dupA marturisirile sefilor sAi, ale
camarazilor i soldatilor lui, a fost unul din cei mai merito$i co-
mandanti de unilati. El a luat parte cu viteazul sAu Regiment la
toate luptele dela inceputul rAsboiului, in ofensiva ijelioasd din
scumpul nostru Ardeal ca $i in retragerea eroich din Muntenia,
-precum $i in epopea dela Oituz-MArA$ti-MArA5e$ti, fiind intot-
deauna in prima linie. Colonelul a lost bolnav aproape de toate
boalele can au atins armata noastrA, a suferit de tifus recurent,
de gAlbinare epidemicA, de dizenterie, de bronchitd, $i intotdeauna
s'a tratat numai pe front, nevoind niciodatA $i cu nici un pret ca
sA fie evacuat, n'a cerut nici malcar un concedin de conyalescentA.
La urmA, cAnd a scapat de toate nevoile, s'a pomenit cti are al-
buminA in urinA si crezAndu-sA bolnav de rinichi a tirmat mai
multe luni un.regim de hranA foarte aspru, care l'a slAbit foarte
mult. In aceastA stare era Colonelul Mihail cAnd Pam vAzut pen-
tru prima oarA acum o lunA, dar ceeace mi-a atras atentia a fost
o mare greutate la respiratie,.pe care o avea cand vorhea ceva
13

mai mult, cand umblh mai iute si child urch scar& dela cazarma,
fart ca el sa-i deie vr'o important& sau sa sa planga de ea. Ba-
nuind o boala de inima, i-am propus ca sa-mi deie voie sa-1 exa-
minez si en odata, ceeace cu mare greutate a prima. In urma
acestui examen am constatat cu multa parere de rau Ca zilele
acestui bray colonel stint numarate. In adeyar, el suferea de un
aneurism mare al aortei, care-i producea o apasare in piept si Ii
ingreuih respiratia si nu-i dh pace sa doarm, nici nu-i permitea
ea sa vorbeasca mull si repede, nici sa umble mai iute, nici s.
urce scan. Sa intelege dela sine ca. nu i-am spus boala, d'impotriN &
l'am incredintat ca are inima bung., dar care este cam manila
din cauza emotiunilor, oboselilor si boalelor suferite pe front, si
Ca aceasta este adevarata cauza a respiratiei grele
Astfel s'a starts Inca un erou al neamului, cu pieptul bol-
nav, dar incdreat en decoratii Cif spade. S'a stalls colonelul Cesar
iiIihaiI cu credinta neclintita in yiitorul poporului roman, al ca-
rui fiu vrednic si devotat pang la moarte a fost. S'a stalls Inca
im visator al neamului cu sufletul imbacsit de idealul national,
pe care nu l'a invrednicit soarta ca sag vada realizat!
31 Maiu/13 Inn. 1918.
Prin ordinul No. 2167 al Directorului sanatatii publice, am
fost demobilizat pe ziva de astazi. Urmator acestui ordin am pa-
rasit oraselul Falticeni, care sa poate considerh drept o statiune
climaterica, prin maximea si frumuseta curtilor i gradinilor,
in care am petrecut un an fail 20 de zile. Despartirea a fost
duioasp. intru cat am dat aci de mai multe familii foarte amabile
si indatoritoare, traind bine cu toata lumea i putandu-mi in-
deplini in constiipta serviciul dela spitale. Nu pot sa, nu multu-
mese si pe aceasta cale familiei distinsului meu confrate Dr.
Gabriel Tatos, care m'a gazduit; domnului fost prefect al jude-
tului Const. Gr. Sturza, si domnilor Vasile Lovinescu, fost sena-
tor, si Octav Lovinescu, fiul, fost primar at orasului, precum si
familiilor lor, cari adeseori rn'au ospatat procurandu-mi multe
clipe placute si de multumire sufleteasca, mai ales in yremurile
grele prin cari am trecut in timpul din urma a rasboiului nostru.
Nu voiu uith nici odata timpul cand am fost amenintati en
evacuarea orasului atunci child Rusii sa. retrageau vertiginos in
fata Nemtilor, can sa. apropiau de granita Bucovinei, precum si
clipele cumplite cand o divizie ruseasca la 14 Ianuar st. v. a. C.
s'a apropiat de oras amenintandu-1 cu sabie si foc, dar care a
fost oprita si dezarmatg la satul Spataresti de catre bravul regi-
ment de graniceri No. 2. Daca am trecut cu bine prin toate ace-
stea si prin alte stari grele sufletesti din cauza evenimentelor, asa
de vitrege pentru iubita noastra targ, o datoresc in mare parte
bunilor mei prietini din Falticeni, in societatea cgrora am gasit
mangaiere si incuragiare.
In urma grevei fimctionarilor cailor ferate s'a schimbat mer-
14

sul trenurilor i n'ain putut plecit deck numai Ia ora 101/2 a. in.
sosind la Iasi Ia ora 5 dupa amiazi. Aci a trebuit sa ma despart
si de buna mea ordonanta, Papac Nicolae, care in tot timpul
rasboiului m'a servit cu credinta si devotament, impartasind cu
el tot binele i raul, precurn si toate primejdiile prin cari am
trecut impreuna, ceeace a facut ca aceasta despartire sa sa faca
cu o adevarata duiosie. El a plecat la Galati pentru a fi demobili-
zat si de acolo apoi sa va duce in satul lui Hanzesti de pe malul
Prutului, din judetul Tutova.
Inainte de a plech din Falticeni am primit din Buzau o
carte postala dela parintele Alexandra Movileanu, proprietarul
locuintei rnele. In putine cuvinte imi spune toata martirologia sa
din timpul ocupatiunii nemtesti. Intre altele s. plnge cd a slabit
cumplit, redus fiind numai la Tele i oase, neavand ce mancit
decat fasole si verdeturi ca vitele; carne, branza, lapte i orta,
toate le iau Germanii. In odaile mele locuiesc piste Nemtoaice,
probabil surori de caritate. Intru cat priveste lucrurile mole,
imi spune ca multe vor lipsi, dar totu*i voiu gasi mai multe deck
alti refugiati, ale caror casc stint goale puscallar ceeace este
mai ingrozitor este seceta: de trei lani n'a plouat in judetul Bu-
zau, asa e. sunt amenintati de foamete, ceeace este si mai cum-
plita deck rasboiul. Fiind ajuns intr'o stare de slabiciune foarte
mare a consultat un doctor neamt, care i-a recomandat s. steie
toata ziva la soare, probabil ca sa-1 vaza, dupa cum zice dansul,
ajuns mai iute in stare de pastrama.
Odata cu.aceasta am primit si din partea economului Spita-
lului I. C. Bratianu, d. Gk. Antonescu, o scrisoare prin care tot
spune ca spitalul nostru abia acum sa desarta, de Germani si nu
sa *tie cand sa va putea deschide, fiind stricat si devastat de
dusmani.
In Buzau va ramanea si dupa ratificarea pacii o divizie nem-
-teased din cele 6, cari vor stit in tar pana la pacea generala.
Purtarea Germanilor acolo a fost cat sa .poate de neomenoasa
f ata de populatie, s'ar putea zice chiar brbarei, mai ales in tim-
pul din urma. Nu era de ajuns ca toti Nemtii din Buzau traiau
bine, luand tot ce gaseau prin case, dar fiecare soldat trimitea
()data pe saptamana la familia lui din Germania eke o Mita de
lemn, de 5 chilograme, plina cu alimente luate prin rechizitie.
Acum in preajma ratificarii pacii, Nemtii awmai facut o rechi-
zitie alimentara, lasand locuitorilor hrana numai pentru 15 zile,
2icand ca de_atunci inainte sa va ingriji guvernul roman de ei,
care mutandu-sa la) Bucuresti le va aduce alimente din Moldova.
Toti cei ramasi in Buzau sunt de nerecunoscut, asa sunt de slabi
si de imbatraniti; figura lor exprima suferinta si jale, apoi im-
bracamintea le-a ajuns in asa stare incttt s. rusineaza sh mai
iasa pe strada, caci tot ce au avut mai bun le-au luat vrajmasii,
imbracaminte i rufarie. Intr'o zi s'au pomenit orsenii cu o
porunca dela Comandatura ca a 2-a zi, la ora 8 dimineata, toti
15

barbatii dela 16 liana la 50 de ani sa iasa in marginea orasului,


la Crang, i acolo dupa ce au fost inspectati de un ofiter au fost
impartiti la diferite munci, la taiat lemne din padure, la. sapat
$i altele, fara sa sa tie nici o seama de pozitiunea lor sociala.
Altadata, dupa o porunea prin care fiecare locuitor trebuia sa
mature trotoarul din fata casei, mai inulte doamne din societatea
aleasa au fost arestate la arestul preventiv, fiindea n'a fost ma-
turat trotoarul, i tinute inchise 24 ore. Este cu neputinta, sh sa
arate toate barbariile savarsite de acest popor reputat asa de cult
si care pretinde a fi cel mai superior din lume, pentru care isi
aroaga dreptul de a stapani pamantul, neavand mai mare decat
pe Dumnezeu, pe care in tot timpul si cn orice ocazie Ii fac corn-
plicele lor la toate aceste fapte barbare.
3/16 Iun. 1918.
De pe frontul apusan ne vine vestka ca a trek( ofensiva ger-
mana a inceput. Acum lupta 20 divizii nemtesti, dintre cari 5
au trecut cu perderi mari prin focul aparatorilor. Nona linie
franceza, putin mai inapoi decat fealalta, cel mult la 5 chilo-
metri, s mentine. Inaintarea germana pang, la raul Aronde a
lost insa anulata de contra-atacurile franceze, asa ea nu mai
ramane deck mica inaintare la vest de Oise. Cu toate incercarile
vrajmasul n'a putut atinge raul Aronde, iar trupele franceze au
inaintat putin 1iig. Mry i Gen lis.
4/17 Inn. 1918.
Noul parlament roman s'a desehis astazi la ora 12 de catre
M. S. liege le, insotit de printul mo$tenitor, prin urmatorul mesa-
giu. Domnilor Senatori, Domnilor Deputati. Simt ca intotdeauna
o vie multumire gsindu-Ma in mijlocul reprezentatiunii Na-
tiunii. De curand esiti din alegeri generale Imi aduceti sentimen-
tul real al Tarii asupra gravelor hotarari ce s. impun chibzuintii
noastre cumpatate. Redusa la propriile sale puteri, Tara a jertfit
cu generozitate $i patriotism inaltator floarea vitejilor ei fii. Pre-
lungirea insa a rezistentei armate ar fi adus sleirea pang
Ia istovire a fortelor ei, si Romania a incheiat pacea ce Ii sa
impunea ea o conditiune de viata pentru dansa. Tratatul de pace
va fi de indata supus aprobarii Corpurilor Legiuitoare conform
prescrierii Constitutionale. Elimpune, evident, sacrificii dure-
roase, dar Poporul Roman, le va cerceta cu barbatia ce to da
perceptiunea exacta a interesului ob$tesc fata cu realitatea. Sa
multumim insa Cerului ca, tocmai in acele ceasuri grele, simtul
superior al Neamului a facut ca, frumosul pamant moldovan
rupt din ogorul stramo$esc sa sa reintoarca la taxa Muma i ca
Poporul Basarabian sa sa arunce in bratele ei, pentru ai spori
puterea de munca i increderea in viitor. Buna primire ce au
facut acestui mare eveniment Puterile en cari tratam pacea a
pregatit calea pentru restabilirea pretiniei noastre ca pe trecut.
Mentinand bune raporturi en celelalte State, vom cauta sa re-
16

Nam relatiuni normale de vecinatate cu noile Tari in formatiune.


In sesiunea ce s. deschide, Ministrul de finante nu va putea
inca sa prezinte un buget normal pentru care sunt sigur ca Tara
va consimti Ia sacrificiile necesare. El v. va propune o serie de
masuri inenite s. inlesneasca tezaurului lichidarea sarcinilor si
intampinarea nevoilor esceptionale carora trebuie sa le facem
fata. Indreptari adanci de adus flu numai de ordin administra-
tiv, dar mai ales de ordin moral, cer o remaniere a asezaminte-
lor noastre in administra tie, in justitie, in instructiunea publica.
Am incredere ca Corpurile legiuitoare vor acorda masurile tran-
zitorii, oricat de radicale ar fi, cari vor inlesni pregatirea si re-
pedea lor realizare. Incununarea.insa, a operei Domniilor-Voastre
va fi sa fixati punctele de revizuit din Constitutia noastra, pen-
truca, in cel mai scurt timp i inainte de mice alta modificare
constitutionala sa ajungem la infaptuirea efectiva a reformei
agrare i la chemarea adevarata a paturilor adanci ale Tarii la
viata polifica. Recunoscatori catre armata care fara preget s'a
facut toata datoria si inaltand cugetele noastre pentru recladirea
si impodobirea Statului nostru prin sarguinta, prin cumpatare
$i prin jertfa, rog pe Atotputernicul sa binecuvinteze lucrarile
Doinnilor-Voastre. Sesiunea extraordinara a Corpurilor legiui-
toare este deschisa."
10/23 Inn. 1918.
S. anunta c. d. general A. Vditoianu a fost numit Comisar
general al guvernului roman in Basarabia. Probabil ca aceasta,
numire a fost motiyata de uneltirile strainilor si vrajmasilor,
cari misting in tara-sora i cari lucreaza din toate puterile i pe
toate caile, azute si nevazute, in contra unirii Basarabiei cu
Romania. Din acest punct de vedere aceasta numire a venit la
limp si persoana aleas inspira deplina incredere intr'un re-
zultat bun.
11/21 Inn. 1918.
De mai mune zile austro-germanii de pe frontul italian au.
luat ofensiva cu inane indarjire in scopul de a ocupa(cat sa
poate mai repede Treviso i apoi Venetia. Cu toate sforthrile lor
nu numai ca nu au reusit sa Ii ajunga tinta, dar au fost siliti
sa evacueze Montello i cateva sectoare din pozitiunile cucerite
pe termul drept al raului Piave, pentru a evith un dezastru. Tru-
pele italiane, ajutate de Aliati, au Molt adevarate minuni i
ofensiva austriaca in Italia pare definitiv oprit.
Pe frontul francez, clecand s'a oprit i ofensiva a 3-a ger-
mana, este completa liniste. tine stie ce ascunde aceasta tacere?
Probabil c sa prepara lucruri mari si poate ca incurand vom
inregistra alte fapte mari de arme pe a cel naprasnic front, asupra
carnia sunt _atintite privirile lumii.
12/25 Inn. 1918.
Inteo regretabila polemica ivita intre doi generali romAni,
17

dintre cei mai distim3i, s'a cautat de catre unul din ei sa sa veste-
jeasca laurn culesi de brava noastra armata In uriasa defensiva
dela Morw4i, care a intunecat gloria unuia dintre cei mai mari
general' germani, cunoseut sub numele de spargdlorul de iron-
turi, vestitul Macleensen, i aceasta pentru ca sa sa inalte mai
mutt stralucita ofensh a dela Aldrd4i. Au raspuns la aceasta doi
viteji luptatori, un anonim erou dela Marasti si bravul colonel
Alexandra L Laparu, care a eomandat cu mult avant o unitate
in defensiva dela Alarasesti, retras acum din armata din cauza
mfirmitatilor fizice ca.patate in cursul luptelor. Aceste rspun-
sun au lost publicate in Neamul Romdueso i din ele reproduc
numai urmatoarele.
Luptatorul dela Marasti intre altele spline: In sufletul nos-
tru, al tuturor acelora cari am fost la Marasti, adesea, poate am
avut un sentiment de melancolie Ltd de gloria la care s'a ridicat
batalia dela Marasesti, si de uitarea in care cazuse primul gest
romanesc de energie, de independenta i de ineredere in noi in-
sine dupa dezastrul din Novembre 1916. Dar acest sentiment,
care niciodata n'a fost invidia, it ascundeam in fundul sufletului
nostru. Si noi aplandam pe camarazii nostri dela Marasesti, pre-
cum ii aplauda toata suflarea romaneasca, toata presa mondiald.
In mintile noastre bdtdlia dela 3Iiirde$ti a devenit un simbol
slant, un simbol romnesc, independent de cei cari l'au faurit,
si care nu trebuie atins."
Fin scrisoatea viteazului colonel Lupascu public numai cele
ce urmeaza: Ca unul care am luptat pe frontul Marsesti-Pan-
ciu-Aluncelu, afirm ea Marasestii exista si vor exista, in marea.
lor splendoare, eel putin atat cat vor trai poporul roman i cel
german, eari an plant acolo, cn cele mai generoase si mai scumpe
jertfe, inscrierea pentru vecie in istoria lor si a omenirii intregi
a acestui sfant nume, a acestui altar, in care, deoparte si de alta,
s'au topit in lumina eternitatii, cele mai sublime virtuti civice $i
ostasesti si en care intreg neamul romanesc are, nu numai drep-
tul, dar i datoria de a sa mandri! Iar, clack prin imposibil, am
admite ca poporul roman ar disparea veodata, san ca ar deck"-
dea /Ana asi nega singur dreptul la viata, prin negatinnea san
chiar numai prin scohordrea color mai glorioase i mai sfinte
(Entre faptele sale, poporul german care va supravietui, va.
trebui totusi, plin de recunostinta i de pietate, s. evoace Marti-
$e$tii i sa vina chiar in pelerinaj aicea, spre a cinsti, precum
sa cuvine, miile de morti ai uneia din armatele sale cele mai re-
putate care, casi cea austro-ungara dela Oituz-Casm-Targul
Ocnei, s'a sdrobit de sufletul si vointa fermi de a trai a unm mic,
dar vrednic i viteaz popor. Iar, atunci eand si poporul german,
prin imposibil ar disparea sau ar decadea, sa vor scula din .sfm-
tele lor morminte de acolo gloriosii nostri morti, i 4n. lor.
cari vor reclama dreptul vietii lor eterne si in acaror lurainh,
stralucitoare ea i moartea ce an prima, sufletele rataelte sa vor
Dr. V. Diana Rasboiul Romnaiei Mari. 2
18

reculege, iar ochii orbiti de patimd vor putea s vadli, bine cd


Mdrdmtii exista in toatd maretia lor eternd, pe care i-au creat'o
vitejii si nebiruitii ostasi ai armatei I-a, din a doua parte a cam-
paniei noastre, dupd cum vor trdi Oilnzul i Alcirii$e$tii, in nu mai
putin strdlucitoarea aureola pe care le-au creat'o vrednicii si
vitejii ostasi ai armatei a II-a!"
13/26 Inn. 1918.
Deputatul satean din judetul Botosani, David Ion $erpeanii,
un bray ostas intors cu galonul de sergent de pe campul de ea's-
boiu, a rostit in Camera, o cuvantare frumoasd cu ocazia discutiei
la Mesagiu, din care estrag urmtoarele: Noi asa gandim cd nu
e bine ca unii sal traleascd in prea mult huzur, iar altii s piard
in uitare si sardeie. Noi n'avem ph'inant, 5i, tdranul dacd n'are
pdmant, ca i child n'are nimic. La rsboiu, generalii si coman-
dantii nostri de unitti ne-au spus el ni s. va dt pdmant, si sol-
laid s'au fcut cu mult, inim& datoria. Dar cu cat mai mutt ar
fi tras aceasta in cumpdna gandirli lor, s. fi stiut ei c. luptd si
pentru bucAtica de acasd. Aud c e vorba ca dreptul de vot stt si
deie numai pentru aceia earl stiu ceti si scrie. Noi" tdranii stim
prea putini carte. Apoi, din cei cati nu stiu carte cati nu sunt
oameni mai de ispravd ca oricare? Ba sunt oameni de toatd is-
prava. Si apoi cum oiu spune eu oamenilor din sat, gospodari
cuprinsi, c. ei nu voteazd pentru c. nu stiu carte, dar c. cutare
jdlbar, care jurd pentru cinci lei si face mice pentru o och de
rachiu, are drept de vot? Tdranii cari nu stiu carte au invdtat
in rdsboiu elite sase feluri de mitraliere si ate sase feluri de
pusti. Si, dacd la sate sunt Inca atatia cari nu stiu ceti si scrie,
suntem noi, taranii, vinovati si nu carmuirea dumivoastre? Si
atunci de ce ponosul sh-1 tragem astazi tot noi?" Iar cand a vor-
bit despre tratatul de pace, glasul s'a domolit pe nesimtite si vor-
bea foarte incet; la striatul unui deputat de a vorbi mai tare,
el a rdspuns: .,Apoi eu vreau ca despre asta sd spun mai incet,
si a spune si mai incet, ca A. and numai eu, fiindca ind doare."
Mai departe el a zis: S'a vorbit de tragere la rdspundere a vino-
vatilor. S. s faca, cdei, daca nu yeti face d-voastre, vom face-o
noi, tdranii, cdci mult amar am rabdat, si, dacd a fost cineva ju-
decat Wand astdzi, am fost tot numai noi si pentru cele rele, si
pentru unele din cele bune" ... Intr'un cuvant: nu ne uitati,
ajutati-ne acum la grea straintoare, cdci, cand va veni iardsi
vr'o nevoie mare pentru tars& v. vom ajuth si noi."
15/28 Inn. 1918.
Camera Deputatilor a votat ratificarea tratatului de pace
cu 135 voturi, Meal discutie, in thcerea imensei dureri nationale.
Gazeta ruseasca Ncoe Slava comunicd urnadtoarele: In re-
giunea Murmanului au loc serioase evenimente. Statele Intele-
genii ocupa incet cu incetul Murmanul 5i s. intaresc destul de
19

solid pe termurile MArii. .Albe, si mai cu searnA in locurile im-


portante din punct de vedere strategic ca Arhanghelsc, Onega,
Mezen. Vase le britanice de pazA strAjuesc tot termul nordic al
Rusiei europene. Statul-Maior al flotei britanice sA aflA in Ale-
xandrovsc. Patru statii de radio-telegrafie puternice, deservite
de ofiteri englezi, americani i francezi comunicA Marelui Cartier
cele mai amAnuntite stiri despre tot ceeace sA savarseste pe Mari
Si in largul lor. ToatA calea ferata din sectorul de Nord si termul
MArii sunt pazite de fortele Aliatilor. In Alexandrovsc, Canda-
lata si alte puncte din regiunile statiilor call ferate s. aflA numai
politie condusa de ofiteri englezi si americani. In portul Ar-
hanghel sal afl 5apte vase mari de ale Aliatilor i peste 5000
soldati franco-englezi ocupg orasul dispunAnd de tot tinutul
vecin."
Pe dealt parte sA anuntA c. Japonia va face ca trupele chi-
neze pe care le preghteste s intre in Siberia.
21 Iun.14 Iul. 1918.
Astazi s'a votat si in Senat proiectul de lege pentru ratifi-
carea tratatului de pace. Astfel pacea este ratificatkdar sufletul
nostru.adAnc ranit nu poate fi impacat; el isi cautA inainte drep-
tatea si. nu sg va astampAra pAnd cncl nu va gasi-o intreagA!
De pe frontul apusan ne vine imbucurAtoarea stire ca tru-
pele franco-engleze an dat cAteva contra-atacuri avAnd succese
frurnoase. Astfel intre Soissons i Villers Cotterets au inaintat
pe o adAncime de 2 chilometri i pe o hingime de 7, fAchnd peste
1200 prizonieri cu 18 ofiteri si 100 subofiteri. Germanii au mai
incercat un violent atac, care a fost inecat in sAnge; apoi, ei au
atacat si au incercat alte 2 contra-atacuri cu o violenta extrema
si cu elective mari, dar ele sau slArimat sub focurile Aliatilor
nostri de mitraliere si barajele de artilerie. Intr'un atac francezii
an luat punctul important Saint-Pierre Angle. In ultimele trei
ofensive dusnianii au avut perderi de peste nn milion de oameni,
pe cAth vreme perderile Aliatilor nostri nu tree de 500,000.
Pe frontul italian succesul Aliatilor nostri a lost mAret.
Austro-germanii au fost aruncati pe malul stAng al ritului Piave
ei intreagh linia italianA a fost restabilita. S zice cA-apele acestui
rhu ar fi fost inrosite de shnge si albia lui piing de cadavre deale
rjina.ilor, cari an avut perderi de peste 200,000 de oameni,
dintre cari 24,000 au fost fAcuti prizonieri. Afara de aceasta
Aliatii au luat un enorm material de rasboiu i muni&uni: 63
tunuri, 65 bombardiere, 1234 mitraliere, 37,100 pusti si 2 aero-
plane; afara de reluarea intregului material de artilerie ce fusese
parasit de trupele italiane in primele zile ale ofensivei. Coman-
damentul superior al trupelor austriace a fost inlocuit cu ofiteri
germani, in cap cu generalul von Bellow, trimitandu-le si trei
corpuri de armatA germana in Trentin. Ofensiva austriacg a
fost asa de bine pregatiff si superioritatea numerica asa de
2*
20

mare, incat reu$ita sa parea sigura, ceea ce a marit cu atat mai


mult succesul stralucit al Aliatilor nostri. S. zice ca pe frontul
italian au inceput sa lupte i trupe americane. De altfel s asi-
gura ca nuindrul trupelor americane de pe frontul francez s'a'r
fi ridicat la 900,000, $i Presedintele Wilson intr'o telegrama re-
centa cere Pre$edintelui Poincarr al Frantei sa reziste din toate
puterile $i sa fie sigur de tot concursul american, care va fi din
ce in ce mai inseinnat, conform planului initial.
23 Iun./6 lul. 1918.
Mare le filantrop din Basarabia, d. Vctsil Stroescu, care a
lacut atatea donatiuni pentru inaintarea culturii romanesti,
and numai fratilor nastri din Ardeal si Ungaria peste 3 mi-
lioune de lei, sa ELM, la Paris, asteptand cu nerabdare ziva feri-
cita in care sa va putea intoarce in Basarabia lui, mult iubita.
$iacum romaneasca pe vecie. Po$ta basarabiana a inceput sa sa
nationalizeze, inlaturandu-sa personalul strain, care nu voia cu
nici un pret sa Una seama de noua stare de lucruri; in locul strai-
nilor s'au numit numai basarabieni de nastere.
24 Iun./7 lul. 1918
Ani cetit cu deosebita placere ca la ChiPw s'au primit din
isvor sigur ni$te $tiri de cea mai mare importanta cu privire la
mersul viitor al rasboiului mondial si care ne intereseaza a$a de
mult $i pe noi, cei sdrobiti suflete$te de odioasa i barbara pace
care ni s'a impus si de care nu vom putea scaph deck la pacea
generala. S. anunta ca actiunea Ceho-Slovacitor i luarea in
stapanire a unor puncte din Urali si Siberia s'a intamplat dupa
un plan hotarat de mai inainte i dupa indicatiunile Intelegerii.
Acest plan al Inte legend s'a luat dupa hotararea ei de a impinge
in Siberia si Busia eilidpeang trupe japoneze, chineze $i ameri-
cane. Actiunea trupelor ceho-slovace este numai o parte din acest
plan. S. zice c. Ceho-Slovacii au luat asupra lor sarcina de a
indeplini urmatoarele: 1. S. puna mama pe sectorul de Vest al
liniei ferate din traiectul siberian dela Omsc pana la Sizrani;
2. Asigurarea podului de peste Volga, dela Sizrani, care are o
importanta mare strategica; 3. Pregatirea miei haze in Siberia
ve,tica pentru trupele Intelegerii destinate pentru operatiile din
Rusia europeana. Ceho-Slovacii sunt condu$i de statul-maior
aliat din Charbin. Ordinele sa transmit prin colonelul Paris din
armata franceza, care sa afla atasat pe laugh' trupele ceho-slo-
vace si este un ()flier foarte talentat $i energic. S. mai spune ea
Ceho-Slovacii au ocupat in noaptea de 21 Iunie Sizrani si au
Nat ofensiva spre Perm. In miilocul trupelor sa afla $i Mare le
Duce Mihail Alexandrovici, fratele nenorocitului i tradatoru-
lui tar Nicolae. Japonia are o actiune importanta $i activa, (land
13 divizii pentru operatiile din Siberia. Pentru a sa desChide
drumul trupelor japoneze, Ceho-Slol acii lucreaza cu mare si-
21

lintg $i tgrie. Pe de alt, parte Japonia preggteste in China marl


detasamente. 1n orasele ocupate de Ceho-Slovaci in Siberia s5,
creieazg linii noug de comunicatie dela un oras la altul. S. asi-
gull din partea autoritgtilor militare c, dupg ce Siberia va fi
in mana Japonezilor, ei vor lua ofensiva spre Volga.
20 Iun./9 mill. 191S.
Ambasadorul japonez Yshii a tinut la Fairhaven (Massachu-
sett, State le-Unite) un discurs in care a zis cg Japonia va aduce
contributia sa depling la rdsboiu, intr'un mod care va ajut
foarte eficace si foarte mult la succes. El a terminat discursul
astfel: Avem incredere in voi, Americani, vg iubim si dacg per-
miteti vom fi algturi de voi intr'o camaraderie bung si lealg in
toti anii urmatori."
Presedintele Statelor-Unite, Wilson, a argtat din nou sco-
purile de rgsboiu ale Aliatilor precum urmeazg: 1. Distrugerea
sat' reducerea la neputintg a arbitrarului si a fortei, cari ar pu-
tea turbura, pacea lumii. 2. Popoarele sg reguleze ele insile che-
stiunile teritoriale, economice si politico, cari privesc existenta
lor. 3. Raporturile intre popoare sg fie astfel, incat tratatele s
fie constiincios respectate. 4. Crearea unei organizatii de pace,
care sa fie o garantie cg drepturile popoarelor nu vor fi jicnite
si infiintarea de tribunale arbitrare pentru rezolvarea tuturor
conflictelor internationale.
Dela Berlin vine $tirea cg in ziva de 23 Iunie, inainte de
amiazi, doi necunoscut au cerut contelui Wilhelm de Mirbach.
ambasadorul german din Moscova, o audientg, care le-a fost acor-
data in prezenta consilierului de legatie Rietzler si a unui ofiter
german. Deodath cei doi necunoscuti scoaserg revolverele si tra-
sera asupra ambasadorului rgnindu-1 u$or la cap. Inainte de a
putea fi impedecati, ei aruncarg ateva granate de mng si fu-
girg, sgrind pe fereastrg in stradg. Conte le Mirbach, rgnit de
moarte, Ii (Mu -sufletul dupg chteva minute, fgrg sg-si mai fi
revenit in simtire. Consilierul $i ofiterul, cari erau de Ltd, au
scApat teaferi. Atentatorii n'au putut fi arestati pang acum. Sg
crede cg ei ar fi piste Ru$i, cari, din spirit patriotic, au voit sir
rgsbune Rusia de mi$eliile si jafurile comise de Germani, dela in-
cheierea pgcii i pang astgzi, bAtndu-si Joe de ea si tratand'o
ca pe o targ cuceritg. Ne putem astepth Inca. $i Ia alte fapte de
rgsbunare si mai drastice dacg ei vor continu6 sg sg poarte $i
pe viitor tot asa de neomene$te fatd de un popor pe care l'au
amagit prin vorbe si promisiuni desarte, cum a fost pacea fara
anexiuni si desphgubiri de rgsboiu!
27 Inn.110 Jul. 1918.
Ziarul d-lui Clemenceau L'Homme-libre vorbe$te despre
restabilirea frontului oriental astfel: Trebuie reconstituit fron-
tul oriental pentru a inlocui pe acela pe care l'am perdut in
22

urma intrigilor germane. Si aceasta s poate face numai prin


Japonia, care are o armata proaspatd si intact de 4 milioane
de oameni. E mai mult deck trebuie pentru a sfar$i odat cu
Gerniania $i a ii s. impune cu concursul Aliatilor din accident
pacea Dreptului.
Na 4a Rodina, ziar rusesc, publicd $tirea despre pregatirea
repede a unui mare numdr de vase, pand la 70, care vor face
debarcdri de trupe anglo-americano-japoneze. in Rusia. Wilson
$i Taft au declarat cd America va trimite toate rezervele sale
va form). un nou front.
.
In Albania, Italianii $i Francezii au obtinut un succes im-
portant. Italianii au cucerit muntele Malacastra, iar Francezii
au luat primele pante ale muntelui Tomorica $i inainteazd intre
aceasta indltime si Devoli, afluent al rdului Semeni. Austriacii
au perdut 1300 prizonieri.
28 Iun./11 Jul. 1918,
Sf. Sinod al Romniei, deschis la Ia$i, a invitat pe Arhiepi-
scopul Atanasie din Chisindu ca s vin i sa iee parte la $edin-
tele lui. La doud invitdri telegrafice, nurnitul Arhiepiscop rus,
n'a voit s dea nici un rdspuns. Drept aceea Sf. Sinod l'a consi-
derat demisionat $i a imputernicit cu conducerea timporald a
Arhiepiscopiei Chiinului i. Hotinului pe P. S. Episcop al Hu-
$ilor, pdrintele Nicodim, om luminat, cu culturd teologied in-
semnatd, care cunoaste $i vorbe$te bine limba ruseascd, fiind
doctor dela Facultatea de teologie din Chiew.
In ziva de 24 1. c. P. S. S. Episcopul Nicodim a fost primit
cu mare solemnitate in Chisindu Wand slujba religioasd in
Mitropolia de acolo in limbo romeineosed, ceeace s'a inamplat
pentru prima oard dela Unire incoace. Cu ocazia instaldrii sale,
pdrintele Nicodim a cetit gramata Mitropolitului Pimen al Mol-
dovei, prin care il imputernice$te timporal in calitate de Arhi-
episcop al Basarabiei, ea A, conducd afacerile bisericesti si s&
indeplineascd cu preotimea de acolo nevoile religioase ale popo-
rului basarabian, pand la alegerea Arhiepiscopului titular, care
s& va face de cdtre clerul si poporul basarabian, prin reprezen-
tantii sn in Parlamentul tdrii $i consistoriul superior bisericesc.
Prea Sfintia voastra, zice intre altele Mitropolitul Pimen, lund
arhipdstoria Bisericii basarabiene, veti restabili vechia lea:turd.
canonicd $i legald a acelei Biserici en Scaunul Mitropoliei Mol-
dovei si Sucevei, de care a fost despdrtitil in timpul marelui
mitropolit Veniarnin Costache, al cdrui suflet, amdrat atunci,
sl va bucurii acum in cer de isbanda adevdrului $i facerea drep-
tAtii. Acolo, in laturile dintre Prut si Nistru, veti gasi un popor
care pastreazd far& $tirbire sfanta credintd ortodoxd, din vre-
Inca marelui arhiereu moldovean Petru Movild $i vitejia. strdmo-
eascd din timpul lui Stefan cel Mare $i Slant, neuitatul Voevod
al Moldovei."
23

Prea sfintitul parinte Nicodim a tinut cu aceasta ocazie o


prea frumoasa cuvantare, din care reproduc numai cele ce ur-
meaza. Pacea am venit s propovaduiesc necontenit intre voi,
pacea care s'a nascut in dumnezeieasca lege a Domnului Hristos.
Legea pacii, legea dragostei, isvorata din Evanghelia Mantuito-
rului nostru, s'o vestesc in limba norodului acestei tari, potrivit
acelor porunci. Cad asezamantul dumnezeiesc este ea noroadele
sa asculte euvantul Domnului in limba lor." Mai departe zice:
In biserica in limba norodului sa inaltam spre cer rugaciunile.
Asa a fost si in scumpa noastra Basarabie pe vremea straluci-
tilor Voevozi, cand pastorea un Varlam, un Dosofteiu i alti ar-
hierei mari. Si daca o clipa, cad 100 de ani in viata unui
popor sunt o clipa, limba noastra a amutit, Dumnezeu a fa-
cut ca ea sa rasune astazi din nou. Prin toate faptele vremilor
din urma, petrecute in Basarabia, ii s'au redat limbii n'ationale
drepturile ei vechi."
Episeopii Dionisie al Cetatii Albe (Achermanului) i Gavrila
al Ismailului au plecat in Rusia. Inainte de plecare au adresat
Sfantului Sinod o scrisoare prin care ii esprima sentimentele
de gratitudine pentru condescendenta aratata de autoritatile ro-
manesti. Ei spun ca singurul motiv al demisiunilor lor este c
nu stiu limba romang i prin urmare nu pot sa-si indeplineasca
serviciul cum trebuie in Basarabia de astazi.
I/14 In]. 1918.
Astazi, in ziva doftorilor fara de argint, Cosma si Damian,
fiind 14 Julie st. n., sa sarbatoreste marea zi a libertiitii fruneeze,
sarbatoarea nationala a marei noastre surori Franta, si cuvine-sa
ca noi Romanii, cu totii, de pe toata suprafata pamantului, s
ne indreptam gandul la &Ansa si din tot sufletul sa facem cele
mai calduroase urari pentru Ea si nobilul sau popor francez.
Ziva de 14 I ulie nu este numai sarbatoarea Frantei; ea, este
scirbdtoarea libertatii pentru toate natiunile, cari misuna pe
scoarta svanturatului nostru glob. Si mai ales acum, cand Fran-
ta sangereaza din toate vinele ei pentru libertatea tuturor popoa-
relor si dela faptele de vitejie ale careia asteptam si noi Romanii
scaparea din robia amara, in care ne-a incatusat dusrnanii
nostri seculari prin salbateca lor pace dela Bucuresti, nu-i ini-
ma rornaneasca sa nu sa cutremure de nerabdare si de spe-
ranta.
Peasupra Legatiunii franceze falfaie mandrul tricolor al
Frantei_si noi pretinii Ei, din cauza vitregiei tirnpului prin care
trecem, nu ne putem arata toata simpatia pentru aceasta mare
sora latina, sora prin graiu, prin sacrificiu si nobil ideal. Co-
Ionia franceza din Iasi, a serbat aceasta zi, ca in familie, luand
parte si prietinii sinceri, carora le-a fost .permis sa manifesteze
dragostea neamului nostru. In Capela Spitalului Francez s'a
oficiat de dimineata un serviciu divin, cu care ocaziune inimosul
'24

ministru plenipotentiar al Frantei, Conte le de Saint-Aulaire, a


rostit o inflacarath cuvantare, aratand credinta sa neclintitd in
victoria finald a Intelegerii $i a Dreptului $i aducand un omagiu
vibrant eroismului llomaniei, care cuvantare a insufletit pe toti
cei de fatd. Dun serviciul bisericei s'au depus in cimitir trei
coroane pe mormantul soldatilor francezi molt in Romania pen-
tru datorie $i ideal. Dupd amiazi s'a organizat un concert fran-
co-roman de catre administratia spitalului francez, iar rnitii
din spital $i invitatii au avut multumirea sufleteascd s asculte
Yarsitieza, cantata, cu mandrie intr'un frumos decor de rasboiu.
Fie ca in anul viitor sa fie serbatd aceast mare zi cu toata, pom-
pa $i alaiul unei zile nationale romane$ti!
4117 Iul. 1918.
In ,numarul 182 al Neaniului Roinanesc am cetit un frumos
articolas sub titlul: Washington de A. Metroitiu, pe care ma, gra,-
besc a-I reproduce: Wilson a tinut sa, precizeze scopUrile rds-
boiului i conditiunile phcii cu prilejul -unei comemordri alui
Washington. S. spune cd, in principiu punctele" acestei paci
ar fi primite astazi $i de Cancelarul german. Nu $tim. Dar e
sigur, i lucrul acesta tirlem a'l sublinia, ca. ideile fixate
in acest memorabil discurs, cu atitudinea juridical $i larg umand
din care isvorasc, nu sunt numai o poza, de moment. Ele fac
parte din traditia politica, a Statului ameTican $i sa, gasesc esen-
tial formulate de insu*i Washington, luptdtorul $i intemeietorul
libertdtii americane. Marele presedinte a intreprins inadevAr
alta data rasboiul independentei fatal de Anglia, numai de mare
nevoie si cn gandul drepthtii: Siliti a lua, armele, spunea el
atunci, noi nu visam nici glorie, nici mdrire, ci vrem sh apartun
Wind la moarte bunurile $i libertatea noastrd, mostenirea pdrin-
tilor no$tri". Pupa, capitularea Yorktownului, prin care, pre-
cum zicea Lafayette, cauza omenirii fusese cdstigatei, Was-
hington spune niste vorbe ca acestea: Deie Dumnezeu ca aceste
evenimente sd invete nu nmnai pe Anglia, dar pe toti tiranii de
pe lume Ca drumul cel mai bun $i singurul care duce cu sign-
Tanta, la onoare, la glorie, la adevarata demnitate este drepta-
tee ... Aceastd lectie morala, ei n'au inteles'o desigur, $i nici
nu era cu putintal, caci firea omului e inerta, iar traditia tira-
nick intocmai ca i deprinderea, dar in schimb el nu s'ar fi
grabit, ca attia dintre contimporanii no$tri, a trage concluzii
pesimiste. S'a, dat bine seama, de thrdaneala groaznic de maie-
stoasa, en care inainteaza, omenirea", dar nu s'a indoit de inain-
tarea ei i nici de senzul acestei inaintdri. Noi am aruncat,
spune el, o samanta de libertate $i de unire care va rashri putin
cate putin peste tot palmantul. Odatd si odatd, dupa modelul Sta-
telor-Unite din America sa, vor constitui Statele-Unite ale Euro-
pei". Cu aceste vorbe intampina el *i respingea oferta de Monarh
ce ii sa. facea. Dinteinsele sa. vede insa, ca. urma$ii de astdzi tin
drumul Stramosilor.
25

5/18 Ira. 1918.


Mare le Colegiu electoral, compus din membri Sf. Sinod, din
Senatori i Deputati, a ,ales in ziva de 3 1. c. ca episcop al Ram-
nicului si Noului Severin pe arhiereul Antith BotoOneanul
ca episcop al Argesului pe arhiereul Teofil Ploie.1ecnwl. AstAzi,
cu ceremonialul obicinuit, M. S. Regele le-a incredintat carja
episcopald, dupd datina inaintasilor Sdi. Cu aceastA ocaziune M.
S. Regele t tinut fiecaruia rate o cuvantare de toata, frumuseta.
bin cuvantarea adresath celui dintaiu sunt vrednice de retinut
urmatoarele cuvinte: In tinuturile de peste Olt vei avea de pg-
storit a populatie vrednicd, insulletitd, de un puternic simtemant
religios. Aici au luat flint& cele dintaiu manastiri, sub aripa
cArora, s'a nAscut si a inflorit cartea si arta romaneascA. La ma-
nAstirea Tismana s paistreazd cu evlavie pomenirea sfintitului
Nicodim, intemeietorul vietii mandstiresti in timpul Basarabilor,
descAlecAtori de tard. La mandstirea Cozia odihnesc ranidsitele
lui Mircea cel Bdtran, alAturea cu ale Teofaniei, indurerata mai-
cA alui Mihaiu Viteazul. Pentru mandstirea Hurez, aceast co-
moard de arra alui Brancoveanu Voevod, Regina, impreund cu
Mine, avem cea mai duioasd dragoste. Ti s deschide, dar, un
camp larg de muncd, pentru ca darurile unui trecut asa, de begat
s fie cu sfintenie pdstrate i cu dragoste sporite in viitor".
Din cea adresatd episcopului de Arges voiu reproduce ace-
stea cuvinte pline de inteles, fata de incercArile vinovate ale unor
politiciani Med, dor de binele scumpei noastre tari: La Arges
vei avea in grija Prea Sfintiei Tale acel mAret monument al artei
noastre nationale, unde, aldturi de slavitii Voevozi din vremurile
bdtrane, s odihnesc rdmAsitele scumpului Meu Unchiu si ale
Reginei Elisaveta. Mormantul lor va fi de-apururea pentru po-
porul romanesc ca un simbol de trainicie a Dinastiei, liber aleasA
de dnsul si cu adana dragoste fauritd, de intaiul Rege al Ro-
mniei, care a fost chemat de glasul unei natiuni indelung sbu-
ciumate i din imboldul unui sentiment de conservare nationalA,
spre a curmit odard pentru totdeauna ddunAtoarele lupte pentru
schimbdrile de Domnie".
Apoi, adresandu-sA la amandoi episcopii, M. S. Regele ter-
mind cu urmdtoarele sfaturi pline de intelepciune: Plecand in
Eparhiile ce v -sunt incredintate spre pdstorire, sunt sigur c. vA
yeti incunjur de clerici inzestrati cu pricepere si tragere do ini-
rn d. pentru propovdduirea mantuitoarelor invatAturi ale Evan-
gheliei s pentru inAltarea sufletelor intru indeplinirea datoriilor
re isvordsc din dragostea aproapelui. AstAzi, mai mutt deck ori-
rand, Biserica este chemata s fie pArtase la munca pentru ope-
ra de concordie si de intdrire sufleteascd prin unirea si inalta-
rea tuturor inimilor romnesti. Atatea avem de apArat, atatea
sunt de reclddit. atatea rAni de vindecat, si, pentru ca aceastd,
patrioticd operd s se facd pe temelii sdnAtoase, fard, sdrunci-
26

nari primejdioase si nefolositoare, este nevoie ea pastorii sufle-


te*ti ai poporului sa se afle mereu in mijlocul credinciosilor, cu
neadormita priveghere, cercetandu-le nevoile si suferintele *i
aducandu-le liana in eel din urma satisor sfatul cel bun, alina-
rea si increderea".
Sinodul a recomandat ca arhierei in locul noilor episcopi si
guvernul a numit pe vrednicul roman basarabean, arhimandri-
tul Gurie Grosu, dela Chisinau, pentru Vicariatul Mitropoliei
din Iasi, cu titlul de Doto*aneanul, i pe parintele Platon Ciosu,
dela Curtea de Arges, pentru Vicariatul Mitropoliei din Bucu-
resti, cu titlul de Ploiesteanul.
8/21 Jul. 1918.
A patra ofensiva germana pe frontul apusan care, este tea-
trul celor mai formidabile sfortari pe cari le inregistreaza istoria
rasboiului mondial, a inceput in ziva de 2 1. c., in zorii zilei.
Germanii au intreprins aceasta ofensiva cu scopul cunoscut si
mrturisit de a sfarsi de astadata rasboiul. Intervalul la care
s'a produs aceasta ofensiva fata de celalalte trei cari au prece-
dat'o, este mult mai mare; ea a necesitat mai multa pregatire
si de aceea a fost asa, de mult asteptata. Aceasta ofensiva, cu pro-
portii cu mult -mai mari decht celelalte, s'a facut cu forte consi-
derabile si pe un front de 100 chilometri. Din cele cetite este greu
de judecat asupra desfasurarii sau asupra efectelor acestei ofen-
sive, dar nu mai e nici o indoiala ca., din primele ciocniri produ-
se si din sfortarile initiale facute, un fapt apare limpede: ofen-
siva aceasta, desi deslantuita pe un front atat de mare, intam-
pin o rezistenta pe care n'au intampinat'o celelalte ofensive.
In primele zile, ofensiva a fost oprita, pe intreg frontul, iar con-
tra atacurile Aliatilor nostri sunt asa de violente si de continue,
incat paralizeaza dela inceput acele inaintari vertiginoase ale
Germanilor, inregistrate in primele ofensive. In adevar, ofensiva
aceasta deslantuita pe un front de 100 chilometri a fost tintuita
pe loc, oprita pe o intindere de 65 chm., iar pe restul de 35, la
vest de Reims, inaintarea germana nu s'a putut produce decal
pe o adancime de 2-5 chilometri eel mult. Germanii anunta un
numar de 13,000 de prizonieri luati dela Aliatii nostri, cari in
schimb au facut 17.000 de prizonieri, land mult material de
rasboiu cu 360 de tunuri; perderile in morti si raniti sunt foarte
mari de ambele parti.
Este de asteptat ca Germanii vor aduce forte noui i vor
repeta atacul, dar frontul apusan prezinta o rezistenta si o
conzistenta necunoscute pang, acum. Macelul va continua, desi-
gur, cu furie crescanda. Prime le zile de lupt ins& prevestesc
ca si a patra ofensiva germana nu va lichida situatiunea de pe
frontul occidental, nu va fi ofensiva pacii, dupa cum au bote-
zat'o Nemtii chiar dela inceput. Sangele va curge inca si va cur-
ge multa vreme pe acest front, constituit de zidul de fer al Fran-
27

cezilor, Englezior, Arnericanilor $i Italienilor. Deocamdatg, prin


pozitiile recucerite de Aliatii nostri i pgrasirea tuturor puncte-
lor ocupate de Nemti la sud de Marna, si aceasta ofensiva ger-
mang pare a fi definitiv opritg. Ganeralisimul Foch a declarat
cg garanteazg nu numai siguranta Parisului, dar i a liniei de
luptg. a Aliatilor.
10/23 lul. 1918.
Succesul Aliatilor no$tri continua; insu5i comunicatul ger-
man anunta perderea la nord a localitAtii Meteren, intoarcerea
Francezilor la Soissons, precum si pgrasirea punctelor ocupate
la sud de Marna. Intre Aisne $i Marna lupta continua; trupele
francezQ au ajuns la Ploisy $i Parcy-Tigny, iar mai spre sud. la
Pliez i langg Courchamps. In alte puriete inainteazg trupe fran-
co-engleze. Aliatii no$tri au fgcut peste 20.000 de prizonieri, in-
tro cari 2 coloneli en statele lor majoare, $i au luat peste 400
tunuri, dintre cari o baterie de 210. Impgratul Germaniei, chiar
dela inceputul acestei marl lupte, a azistat la desfaisurarea ac-
tiunii. Pe de altg parte Italienii au luat Monte Cavento si. un alt
varf, iar in Albania continua a inainta.
Ziarele romane$ti, $i intre aceste nu pun toate ziarele scrise
in limba noastr, dintre cari, vai, cele mai multe apgrg cauza
straing fiind in solda dumanului, ziarele cu suflet romnese
toate salutg cu mare bucurie succesele Aliatilor no$tri i aratg.
cg Germanii nu sunt in stare sg nimiceascg puterea de luptg a
inamicilor lor. Baca in 4 luni ei au scos din luptg nuMai 180,000
de combatanti, apoi cat timp le va trebui ca s nimiceascg
cele 4 milioane $i 800.000 cat mai raman Aliatilor no$tri? Dar
pe cei cari continua a veni din America. cam 300.000 pe fiecare
lung?! De aceea ziarele cu simt romanesc au tot dreptul s spuie
cg Opinia noastrg publicg, stiind Ca interesele noastre sd hold-
rdsc aiureq, i fixeazei atenlinnea asupra eveninwntelor de acolo.
Opinia public& simte cal dac sa oferg astazi o pace onorahild
yi pentru adversar, aceea este pacea care va e$i din victoria
depling a Aliatilor no$tri, $i care, intocmind harta Europei pe
baza principiului nationalitgtilor, v.a consfinti libertatea popoa-
relor $i va intemeia un regim de dreptate intre State. Cei cari sA
opun acestei fatalitgti a timpurilor in cari trgim, oriclit de tall
s'ar crede, vor fi spulberati". Oricare Roman adevgrat nu poate
sg, treacg cu vederea momentul critic de astazi i pentru aceasta
ar trebui ca tot ceeace ne desbing sg disparg si. cu toti Rornanii
sg fim una, iar nu cum, cu durere, vedem ca, in loc de unire,
o praipastie mare s deschide in sanul nostru... Am plecat sg fa-
cern unirea $i am ajuns sg, ne rupem, cati eram irnpreung, in
doug". Blestemul lui Dumnezeu sg cadg asupra acelora care uitg
canza unitalii nalionale!
11/24 lul. 1918.
Bravul general Scdrisoreanu, comandantul Diviziei IX, a
fost trecut la pensie dupg cererea proprie, suferind de o boalg
28

contractata in timpul luptelor din transeie. Am avut onoarea sa


cunosc pe acest distins general in luna februarie a. c., pe chnd
Liivizia sa a venit pentru calva timp in Falticeni si luam masa
la popota ei, care adeseori erh prezidata de dausul.
Generalul Scarisoreanu poate servi de model tuturor coman-
dantilor de trupa; el sa, retrage obosit si bolliav, dupa ce s'a M-
eta pe deplin datoria i in mod glorios. El a suportat toate pri-
atiunile si greutatile rasboiului Fara murmur, tacut si linistit,
in transeiele luptelor aprige din Dobrogea, stand saptamni in-
tregi neprimenit si de multe ori flamand in mijlocul vitejilor
lui soldati, despretuind moartea ca un 3aponez. La indemnul lui
vioiu soldatii Diviziei sale sa aruncau cu cea din urma energie
asupra vrajmasului, al Carta foc nu inceth ziva si noaptea.
Intr'una din zile, fiind mai bine dispus, ne-a povestit la popota
cum odata fiind pe front in Dobrogea, la Topra-isar pe la amiazi,
pe chnd in toiul luptei sth cu alti ofiteri privind desfasurarea
atiwurilor, deodata un colonel ii zice: Domnule General, va rog
Nit. \ a departati de aci, caci sunteti amenintati de ghiulelele vraj-
inasului", cari cadeau cu droaia in apropierea lor. Generalul ii
raspunde: Vont ramanea aci, caci moartea ori uncle ne poate
ajunge!" Colonelul insa a staruit mereu si generalul sa opunea.
Intr'un moment dat colonelul prinde. de mana pe general si cu
forta ii trage repede la vr'o 25 de pasi de acolo, uncle abia au
ajtuis si o ghiulea cade tocmai in punctul in care erau mai ina-
inte!
In batalia dela Marasesti, generalul Scarisoreanu a stat zile
intregi sub bataia cumplita a tunului 'Ana ce divizia sa a obti-
nut succese legendare asupra trupelor bavareze, cari atacau nh-
praznic zi si noapte, taxa odihna. Tot astfel s'a purtat in luptele
dela Targu-Ocna, pe valea Trotusului, la Ciresoaia. la Cocosilk
far ca dusmanul sa poata rune frontul.
Acest general viteaz, cu fire linistita l fr preteutii in via-
ta-i zilnick erh asa de modest incht nu purth nici insemnele
gradului pe caciula si pe manta, si odata mergiind pe strada il
intalnesc niste ofiteri cari nu erau din divizia sa $i nu-1 cunos-
teau. Acei ofiteri crezandu-1 un inferior asteptau sa fie salutati,
dan el mergea inainte cu capul plecat. Duna ce s'a departat de ei
c-u cativa pasi, unul din ofiteri sa intoarce si sa uit lung dup
el, apoi indignat sa intoarce spre camarazii lui si le zice cu glas
tare: asi vrea sh stiu cine o ii racanul sta de nu ne saluta?!
Generalul Schrisoreanu era un om cumpatat la vorba si
drept, exemplu viu de munca si de morala, i un simbol sublim
de jertfa pentru subalternii si, iar in toiul luptelor erh idolul
unei divizii de eroi. El Nivea cu sange rece, Fara, A, se tulbure,
toate complicatiile situatiei de lupt si impunea prin figura lui
serioasa si mareata; pe raniti Ii vizith child gemeau pe targi si ii
imbarbath si mangaih cu vorbe notrivite, alinandu-le astfel -thi-
pulite si durerea. In imprejurari neprielnice ca teren, armament
29

$i numar nu s'a perdut nici odata capul in luptele cele mai grele
cu dusmanul i intotdeauna, multumita geniului sau de coinan-
dant, a reusit ca divizia lui sa savarwasca mari fapte de vitejie.
Generalul Scdri$oreanu a lost inlocuit cu generalul Traian
Mosoia, un alt viteaz $i unul din cei mai incercati comandanti
din fasboiul nostru.
12/25 Iul. 1918.
0 telegrama din Moscova, trecuta prin Nauen, anunta c.
lostul Tar al Rusiei, Nicolae II, a fost impuscat in Ecaterinen-
burg, dupa sentinta Sovietului din Ural. Decretul acelui Soviet
declara ca intreaga proprietatea Tarului si a Tarinei, precum
si a tuturor membrilor fostei case imperiale, sunt proprietatea Re-
publicei ruse. In confiscatiune sunt cuprinse i toate depunerile
familiei ex-Tarului la Bancile ruse $i la cele din strainatate.
Cauza pentru care a fost impuscat Tarul a fost pentru ca el sa
nu cada in manile Ceho-Slovacilor, earl sa aflau intr'o apropiere
amenintatoare. Astfel s'a stans in temnitele durerosului sari exil
acel puternic Tar de odinioara, acela care inainte de razboiul
mondial saluth romne$te in Constanta noastra steagurile unei
armate, care peste doi ani avea sa sangereze in tovard$ia puter-
nicelor sale armate, pentru realizarea idealulu national al nea-
mului $i care Inca nu s'a putut realizh din gauza evenimentelor
cunoscute i can l. au adus prhbu$irea marelui imperiu rusesc.
Lira cum descrie d. I. Rasu-Abrudeana asasinarea farniliei
imperiale, in cartea sa Pacostea ruseased, la pag. 197.
Dupa triumful revolutiei, intreaga famine imperiala fu are-
stata la Tarskoe-Selo $i sub guvernul lui Cherenschi In dusa
in surghiun la Tobolsk, in Siberia. Sub regimul teroarei bol$e-
viste familia Tarului fu transportata la Ecaterinenburg (Sibe-
ria), unde in vara anului 1918 a lost asasinata in conditiuni,
cari vor ramanea vecinic o pata, rusinoasa asupra poporului rus.
Dintr'o ancheta facuta $i publicata de ziarul bolsevist Pravda s'a
stabilit ca au fost omorite 11 persoane si anume: membri fami-
liei Tarului in numar de 7 $i alte 4 persoane din anturajul lor.
In calitate de inculpati au fost arestati 28 de insi, dintre cari 3
membri ai Sovietului din Ecaterinenburg: Grusinov, Yakhontov
si Malutin; doua femei Maria Apraxina $i Elisabeta Mironov.
Ceialalji inculpati apartineau arzii Tarului. Acesta si celelalte
persoane au fost impu$cati, insa, dupa cum sa hotarise n'au
fost chinuiji. Inculpatul principal, fost membru al Sovietului din
localitate, Yakhontov, a marturisit ca asasinarea familiei Taru-
lui a fost organizata de el pentru a discredit& puterea Sovietelor
si in interesul partidului din care facea parte: Socialist revolu-
tionar slang. Pupa marturia lui asasinarea Tarului Nicolae a
fost hotarita inca dela Tobolsk, dar Tarn! erh atunci prea bine
phzit. La Ecaterinenburg, chnd sefii Sovietelor isi perdusera ca-
pul, in urma inaintarii Ceho-Slovacilor, Yakhontov, profitand de
30

dreptul de a prezida comisiunea extra-ordinara, porunci A, fie


impuscata familia Tarului si persoanele din jurul lui. El a mai
declarat Ca a lost martor ocular al executiunii, ca este pe deplin
responsabil, dar ea nu e vinovat de jefuirea victimelor, care s'a
lacut dupa asasinarea lor. In expunerea sa, acest tradator ner-
lid a subliniat raspicat ultimele cuvinte pe cari le-a pronuntat
Tarul: Poporul va blestema pe bolsevici pentru moartea mea!"
Ceialalti inculpati, intre cari si Grusinov i Malutin, au declarat
ca nu sa indoiau de tradarea lui Yakhontov, dar ca au fost
numai simpli executori ai ordinelor lui. Pravda spune ca pentru
fapta sa Yakhontov a fost condamnat si impuscat.
Raportul generalului Almanv comunica cu privire la acea-
sta tragedie ingrozitoare urmatoarele. Tarul Nieolae, cu Tarim,
cu cele 4 mari ducese: Tatiana, Olga, Anastasia si Maria si cu
Tareviciul Alexis, sa gaseau Inchi.i intr'o casa din Ecaterinen-
burg. Suita lor, in care intrau printul Dolgorucov, printesa Hen-
dricova, generalul Tatisev si profesorul Botchin, era de asemenea
arestata. Regimul aplicat acestor detinuti, ca si a familiei impe-
riale, era salbatic. Din declaratia unui servitor al Tarului, singu- .
rul scapat cu viata prin fuga, s tie ea imparatul, imparateasa
cu cele 4 fete mari 0 cu baiatul lor, locuiau.ziva-noaptea o sin-
gur odaie mizerabila, o celula, fr nici o mobila si fara pat.
Din bunavointa fostilor lor supusi, cei 7 membri ai familiei im-
periale dormeau toti la un loc, pe scandura goala a dusumelii,
neavnd altcel a cu care sa se inveleasca decAt imbracamintea
de pe ei. Nu sa poate preciza ce Ii sa dadea de mancare, ins
e inafara de orice indoiala ea nimic mai mult decat prea putina
paine si aph. Batjocurile cele mai de rand erau cuvntul de sa-
lutare cu care pazitorii lor ii sa adresau h orice moment. Traiau
acolo viata de cersitori nemernici, fara sa fie crutati de lovituri.
In vremea aceasta trupe ceho-slovace inaintau asupra orasului
Ecaterinenburg, care urinii sa fie parasit de bolsevici. Temandu-
sa c. victimele ar putea fi salvate, bolsevicii dusera pe toti pri-
zonierii lor cu suita cu tot, intr'6 pivnita, uncle nefericitii fura
ingramaditi unul peste altul. Acolo in intunerec, bolsevicii ti-
nura sfat si scriserk intr'o pornire de neinchipuita ticalosie, pa-
gina cea mai marsava si mai neagra din istoria ruseasca. In fata
imparatului si a familiei lui, fura loviti crunt oamenii din suita.,
mai sus numiti, si apoi pe rand impuscati chiar acolo in pivnita.
Fu intrebuintat revolverul; prea mica departare dintre victima si
calau nu permitea intrebuintarea pustii. Cadavrele sa ingrama-
deau. Tata omul care fu Nicolae Romanov, si mama slab& ca-
re fu Tarina, flied de fata la repetarea, chiar acolo, in pivnita
langa cadavre, a unei murdare nelegiuiri: cele patru mari du-
cese, copilele Olga, Tatiana, Anastasia si Maria, fura din non
necinstite de brutele din jurul lor, cum erau zilnic de vr'o 2 sap-
tAmani. Nimeni n'a putut spune ce faceau in vremea aceasta
acolo MCA] si mama eopilelor. Sigur este ca gloantele cari s'au
31

tras mai pe urrna in aceste fiinte prea nefericite, lovira ni$te


fapturi despre cari nu sa mai poate spune ca traiau ... Marea du-
cesa Tatiana i$i dadea sufletul in spasmuri: un ms o lovi cu
patul pustii in cap, sfdramandu-i teasta. Tarul, despre care ser-
vitorul spunea plangand Ca in toata vreinea n'a scos un cuvant,
ci a privit, alb la fata, cu ochii stan$i, a cerut la urma o singura
bunavointa: sa fie omorit odata cu copilul sari, singurul lui bgiat.
Gratia i-a fost acordata: tinandu-1 in brate gloantele i-au patruns
pe amandoi in acela$i timp. Cadavrele au fost tarite $i scoase
afar& in curte. S'au adunat scanduri i lenme $i s'a improvizat
un xug, pe care au fost suite, dandu-i-sa apoi foc. E probabil ca
arderea nu s'a facuf complet. Ni$te chili au fost vazuti umbland
pe acolo in zilele urmatoare.
13/26 bd. 1918.
Pe frontul apusan continua succesele Aliatilor no$tri. Tru-
pele franceze au obtinut rezultate satisfacatoare de ambele parti
ale raului Ourcq, cu timid rezistenta opusa de Germani, cari au
adus rezerve noua. Tot asa i pe malul nordic al Marnei, cuce-
rind mai multe puncte importante $i inaintand mai bine de un chi-
lometru spre rasarit. Intre Marna $i Reims franco-englezii au
atacat puternicele pozitii germane progresand cu 11 chiometri,
iar la nord de Montdidier francezii au cucerit 3 sate, facand
peste tot 2000 prizonieri cu 30 ofiteri $i Wand 3 tunuri. In ulti-
mele lupte pe Marna, langa Dormens, a cazut ca un erou Quentin
Roosevelt, fiul fostului pre$edinte american.
0 telegrama din Berlin califica retragerea germang de pe
Marna ca nn mare succes de aparare i ca o stralucitd executare
a nonei schimbdri de (drm. Cornunicatul francez descrie retrage-
rea Germanilor pe Marna astfel: Aceasta au inceput Germanii
s'o fad, in thnpul noptii de 19 spre 20 Iulie (st. n.). Insa atentia
noastra flind atrasa de norii de fum pe care Nemtii Ii raspan-
dean in mare cantitate pe Marna pentru a acoperi miscarile lor,
am descoperit manevra lor si un teribil foc de nimicire am por-
nit asupra diviziilor du$manului. Sub o grinding de obuze $i sub
o ploaie de gloante de mitraliere, care sframa pe dusman si aco-
perea ambele termuri ale Marnei cu proectile, inamicul perzand
in morti mai mult de 80 la sutg din fortele sale, a putut in sfarsit
sa-si termine evacuarea. Germanii au suferit un adevgrat de-
zastru."
Pe frontul din Italia trupele italiene i engleze an obtinut
noi succese in regiunea Avamello i pe Asiago, facand mai multi
prizonieri i luand material de rasboiu. In Albania trupele ita-
liene si franceze au inaintat in regiunea Devoli, facand peste
2000 prizonieri $i_ luand 10 tunuri de calibru miilociu, 16 de
munte, 4 de tran$eie, 2 bombarde, 38 mitraliere si 2600 pu$ti.
Victoria a 2-a franceza dela Marna pentru noi Romanii for-
meaza zorii unei zile en soare....!
32

11 /27 lul. 1918


In numerile 191 si 192 ale Neamului Romdnesc s'a publicat
in traducere un articol important si semnificativ al lui Maximi-
lnm Harden, aprut in revista politica Die Zukunft din Berlin.
Cred intereant pentru cetitorii mei a reproduce acel articol, scris
de un publicist asa de cunoscut Ca Harden, si care articol este
plin de o prea frumoasa simtire pentru durerile unui popor stra-
in, departat, de care nimic nu il leaga decal o inalta i nobila
preocupare de dreptate. Regret foarte mult ca cenzura noastra
a taiat o mare parte din articol, desigur cea mai importanta pea-
tru noi, dar, chiar asa mutilat, acest articol ne arata pe omul in-
minat care crede ca ati iubi tara si ati apara neamul inseamna,
inainte de toate, a preveni pe ai ti cand sunt gata sa Lea o gre-
eala si, child au facut'o, a le arata toate urmarile ce pot rezulta
din ea. Plecand dela pdcile incheiate la Bucuresti: cea dela 1812,
intro Turcia si Rusia, care ne-a rapit Basarabia; cea din
1886, dintre Bulgaria si Serbia, incheiata prin mijlocirea Roma-
niei; cea din 1913, care ne-a dat Cadrilaterul, indsprind rela-
tiunile noastre cu Bulgaria, Harden sa acupa mai amanuntit cu
tratatul de pace din 1918, care ne-a rapit mult pamant romanesc,
ne-a furat multa bogatie si ne-a stirbit asa de simtitor demni-
tatea nationala, el continua astfel: Oare tratatul semnat
acum in prima saptamana a lui Main, la Bucuresti, va avea el
o durata mai lunga, deck cel dela 1913? Numai un spirit naiv
viseaza ca el ar creit cumva o stare de drept def initivd. Romania,
acarei armata n'a fost nimicita, ci s'a mentinut in Moldova, si
care nurnai prin retragerea Rusiei din rasboiu a fost silita sa
incheie pace, pierde Dobrogea cu portul Constanta, construit cu
truda i cu mari cheltuieli, indispensabil pentru viata ei econo-
mica., si teritorii considerabile si importante la granita austro-un-
gall; pierde lthera stapanire a supra partii sale de Dunare si
industria sa de petrol; ea trebuie, ptiud /a tin, terntin ce are sei fie
hotdrit ulterior, sa tolereze pe pamantul sau corpuri de armate
straine (sase sa le hraneasca, sa le imbrace si pla-
teasca, i sa conceada, con ducatorilor lor dreptul de a rechizitio-
na tot ce in 1918 va fi crescut In Romania, cereale, leguminoase,
mitret, vite, came, lank toate felurile de lemn si de produse ale
subsolului. Biruitorul renuntd la despdgubirea pentru cheltuelile
de rdsboiu: aceasta despagubire i-o compenseaza imbelsugat in-
datoririle de contributie puse in sarcina biruitului. Cad Roma-
nia trebuie s. despagubeasca pe partenerii tratatului 5 pe neu-
trali pentru orice dauna facuta prin incalecare militara din
partea vr'unei Puteri (deci si a Intelegerii), iar ea insasi nu e
despagubita de nimeni. Pe acest manunchiu de indatoriri apas-
toare, demna diplomatie de moda cea mai noua lipeste eticheta:
Pdrlite contractante renunld la despeigubirea pentru cheltuelde
de rdsboiu. Si ea zimbeste apoi in cercul celor mici, cari cu evla-
vie intoneaza cantecul lui Hlq despre Credinta si Lealitate".
33

(Aci urmeazd o parte a articolului, mai mare decht aceasta, care


a lost suprimata, de cenzura romang, pentru ca sa. nu sg supere
Nemtii din Bucuresti). Articolul lui Harden sg terming asa: Sin-
gurul rezultat sigur al pcicii tari este ca. un popor care pang
acum avea inclinatiune care Imperiul german, din pretineascg
admiratie, devine amdrat pang la urg. Cat timp mai stau trupe
germane in Romania, nu s va auzi mult despre aceasta. Dar
nici un Roman nu va uith 11111 ce s'a fgcut tarii lui si care nu-
mai cu consimtemant german, in partdsie la pradg, ii s'a putut
face. Sa, stie cat de ignominios s'au jucat in trecut aviditatea di-
nasticg i astutia cabinetelor, supusg ei, cu soarta acestor taxi,
acestor popoare. Pentru Impgratul lui Kaunitz, Bosnia era o
parte de (aril mizerabild, nedemna de serioasg luptg pentru ea;
on nepotul aceluiasi, arhiducele Carol, invingatorul dela .Aspern,
sfatuia pe stdpanitorul Hofburgului din Viena ca, sprijinindu-s.
pe Slavi si in unire cu ei, sa ia hegernonia in sud-ostul Europei.
Austro-Germanii i Maghiarii au astupat insg urechia Maiestatii
pentru acest sfat. Epoca rsboiului din Crimeia nu aduce Au-
striacilor, al caror ultimatum a fdcut pe Rusi sg se retraga din
Tara Romaneascg si Moldova, nimic deck ura tuturor Slavilor,
afarg de Poloni. Transilvania. pe care Romanii o pretind ca fiind
cuibul nationalithtii lor i pe care pacea dela Satu-Mare a dat'o,
Casei de Habsburg, ca targ autonomd, e incorporatg in Ungaria:
si de atunci ea este indispensabilg Maghiarilor cerbicosi... ACUDI
cinci ani Serbia, zavorita de proprietarii de pamnt i crescatorii
de porci maghiari, era condamnata sg lancezeascd in izolare; la
dreapta, caricatura de stat Albania independentd, la stanga, za-
gazul romano-bulgar trebuiau s apere Imperiul cu doug capete,
cu cloud suflete, cu cloud principii, impotril a puhoiului jugoslav.
Azi mizeria de 900 grame de paine de mglaiu pe saptgmand
Pentru posesorul unei cartele de pane si alte nevoi sa consoleazd
cu ideia c. Rusia, imbucata.titg, e scoasg din randul marilor Puteri
europene, si cd Ardealul, Transilvania lui Traian, unde dorinta
de unire a franturei reslatite a neamului a tremurat in friguri
mai arzdtoare deck veodata, in Bosnia, e pus la adgpost de fur-
tuna, prin asigunbrile (anexiunile) pacii celei mai noua din Bucu-
resti. Contele Czernin sa va fi visat un Machiavelli si un supra-
Talleyrand, cand asmutea pe Romani asupra Basarabiei: ocu-
pand'o contra vointei Rusiei, cgreia, dupg mascarada hatmd-
eased Ucraina ii va apartinea iarasi, si plgtind castigul de targ
cu ura Slavilor, ei vor fi redusi a sd sprijini pe Habsburgi, pe
puterea coroanei Sfantului Stefan, incapabili de aliantg cu Serbii
Grecii. sa fim veseli, hai sa ne culcam!" (Zickoare vienezg
cu intelesul: sa nu ne facem nici o grije) ... In Reichstag s'a
depus acum propunerea, ingretasator de amuzantg ca tratatele
de pace dela Brest-Litowsc sa fie mentinute (sa intelege rest(f bi-
lite) in cuprinsul lor intreg." Cat va dura, pand and asa ceva
sa, va cere si pentru cele semnate la Cotroceni? Si cel ce a obtinut
Dr. V. Bianu : Rzboiui Romtiniei Mari. 3
34

aceste tratate, secretarul de stat al oficiului de externe, subordo-


nat Cancelarului, i numai lui responsabil, a fost intampinat, la
intoarcere din adieri de miresme balcanice, de Cancelarul Impe-
riului, de patru secretari de stat, trei subsecretari de stat si de
un cor de alti demnitari, ca un triumfator. Un lux de ceremonial
cum nu s'a vazut in nici o tare', din lume, si care pe orice om
serios ar trebui sa-1 atinga ca pe o insulta adusa unui cufundat
in doliu ... Daca omagiul erh necesar, atunci Fasi fi ingkluit mai
lucuros celuilalt secretar de stat, care la 10 Maiu zicea in Reich-
stag: Trebuie sei previa ca sci ne ferim a dotepta sperm* ne-
roalizabile."
In legatura cu acest articol s'a tradus 5i o notita publicata
in revista Die Woche din 22 Junie 1918, sub titlul: Deutsche
Kriegswirtschaft in Rumaenien, in care sa da urmatoarele
date asupra unor alimente pe cari administratia militara in Ro-
mania le-a produs sau le-a ridicat din teritorul ocupat: 300,000
quintale metrice (1 quintal metric fare 100 chilograme) de mar-
melade in anul trecut, iar in anul acesta oft asteapta 1,600,000;
oarte mari cantitati de fructe uscate; marl cantitati de conserve
de legume; 2,800,000 chilograme de zeama de fructe pentru ar-
mata si lazarete; peste 5 milioane chilograrne peste; peste 2 mi-
lioane tone cereale; 10,000 chilograrne came de cal pe luna; apro-
ximativ 3000 de paseri domestice pe zi; oua, unt, branza, lapte
in cantitati mari. Pentru carnea de vaca, de oaie, grasime, etc.,
intrebuintate pentru armata de ocupatiune sau exploatate, nu
s arata date.
15/28 Iul. 1918.
Ziarul rusesc din Vologda Novaia Gazeta scrie ca indata
dupa ce luriev, presedintele consiliului Deputatilor a fost pus
inafara de lege, pentru ca a incheiat un tratat secret cu coman-
damentul englez, au inceput miscari in intreg tinutul Murmanu-
lui. Curentul este foarte puternic mai cu seama in localitatile
Candalocsi, PetrovscaAlecsandrovsca i Proventa. In Murman
s'a format o grupa, care a unit toate partidele politice locale,
creand samburele viitorului guvern al Marii Albe si Onegei. La
formarea nouei autoritati au ajutat foarte mult marinarii en-
glezi. Amiralul englez Kemp, comandantul fortelor engleze din
regiunea Murmanului, a avut discutii lungi cu oamenii politici
locali si in deosebi cu Iuriev, luat sub protectia engleza. Englezii
an consimtit s asigure nouei republici tot materialul necesar
precum si alimentele. In ultimul timp au sosit zece transporturi
militare cu gram Betasamente anglo-franco-americane, aflatoare
la Murman, pregatesc inaintarea spre Petrograd. Carelia a fost
proclamata Republica. Din America au sosit mari rezerve de
alimente, cari sa impart la populatie. La 28 Iunie a debarcat
10,000 de Francezi 5i Sarbi in portul Arhanghelsc. Ceho-Slo-
vacii au ocupat orasul Sizrani, unindu-sa cu Garda Alba, care
35

este in mare numar. Ei inainteazh spre Cuzneta i Penza. In


imprejurimile Ufei, trupele Sovietului au ocupat multe sate $i
inainteaza, mai departe.
Din Tochio vine 5tirea c. guvernul japonez a instiintat gu-
-vernele Angliei, Frantei i Italiei ch, a primit propunerea ameri-
'canal privitoare la o interventie comunh americano-japoneza in
Siberia.
18/31 Inl. 1918.
Comandantul suprem al trupelor de ocupatie din Ucraina,
feldmaresalul Eichhorn, impreung cu chpitanul adjutantul shu
personal, au chzut victime in urma unui atentat politic. Merglind
dela Cazind spre cash, pe la ora 11/2, un om care venia intr'o
lirje a aruncat asupra lor o bombh, care i-a rdnit gray. Amhn-
doi au murit In cursul zilei in urma rhnilor primite. Atentatorul
$i birjarul au fost arestati. Irnprejurhrile arat cL socialistii-
revolutionari au pus la cale acest omor. Atentatorul este un thrihr
de 22 de ani $i s. numeste Boris Donscoi. El sustine eh ar fi
marinar $i ar fi primit insarcinarea atentatului pe la inceputul
lunii Iu lie, dela Comitetul central al partidului socialistilor-revo-
lutionari rusi, care condamnase la moarte pe feldmaresalul ger-
man.
Acesta este al doilea atentat mare politic in Rusia, urmand
abia duph vr'o 22 de zile atentatului dela Moscova. Ziceam atunci
c ne putem a$tepta inch $i la alte fapte de rdsbunare si mai
drastice, dach Germanii vor continua sh sh poarte asa de neome-
neste fata de un popor mare, pe care l'au amtigit prin vorbe si
promisiuni desarte, cum a fost vestita pace Wit' anexiuni .5i des-
peigubiri." Nemtii dau vina asupra Aliatilor nostri, ceeace nu
pare a fi adevarat. Partidul socialist-revolutionar rus este destul
de bine organizat si lucreazh numai in interesul vital al poporu-
ini rus, care sh afl pe panta peirei sub calchiul vrajmasului.
Este cu neputinth ca purtarea Germanilor sh nu produch o reac-
tiune puternica, in raport cu dezastrul produs de ei, $i ura ome-
nirii este si va fi asa de mare in contra lor, incht nici un veac
de isphsire nu va fi in stare s'o nimiceasca. Rusia asa cum sh
ggseste asthzi, impartith in o multime de state, zise independente,
este sub ocupatiune germanh si dach aceasth situatie nu A. va
schimbit la pacea generala, ea va constitui cea mai mare anexiune
de tara, inreaistrata de istorie. Prin urniare, Germanii nu tre-
buie sh sh mire dach acum_incep sa culeagh ceeace au samanat
in timp de 4 ani de grozhvie.
19 Inl./1 Aug. 1918.
Ziarul basarabian Romania Nona, care a fost silita s. aparh
mai mult timp cu litere cirilice intr'o tipografie ruseasca, acum
a reusit, spre cea mai mare bucurie a Romhnilor adevarati, sh-si
inaugureze tipografia sa proprie, care-i poarth nurnele, in ziva
3*
36

de 15 Julie a. c. A fost o mare shrbatoare in acea zi si muff&


lume buna, s'a grabit sa fie de fata in localul larg si spatios al ti-
pografiei, care devenise neinchpator.
A luat parte la aceasta sarbatoare romaneasca $i consulul
francez, R. Sarret, din Chisinau. Serviciul religios a fost indepli-
nit de 6 preoti din 5 provincii romanesti. S'au tinut mai mulfe
cuvantari alese de catre preotul bucovinean C. Morariu, protopo-
pul din regat I. Tincoca, protoiereul basarabian C. Ursu, preotut
ardelean I. Cornnesci i preotul Huma din Basarabia.
Apoi a vorbit T. Jireghie, un colaborator iscusit al ziarului,
in cuvinte biblice de toata, frumuseta: Veniti fratilor, ascultati-ma
pe mine si va voiu spune you'd de Romdnia Noud. Astazi sa sfin-
teste ceea ce sfinteste. Astazi e ziva cea binecuvantata. Bucure-sa
cerul i sa sa, veseleasca pamantul! Astazi tot Romanul ce a fost
afundat in apa Siloamului s iasa, la lumina vindecat, i s sa de-
stepte si cel ce doarme si sa sa, scoale din morti, ca-1 va invia, Hris-
tos... Astazi Romania sa naste i $a boteaza, dar sdrentele pelnicilor
celor vechi inch, strang gatul. S rupem dar legaturile lor si sa la-
padam dela noi jugul lor, caci nu e bine ca Romanii, strdinilor sa
s5, inchine. Astazi raza lui Gheorghe Asachi Ii varsa lumina sa si
in intunecata noastra Basarabie. Veniti dar toti cei insetosati la
isvorul luminii si sorbiti din apa cea vie, care recoreste sufletele
si lumineaza, mintile bunilor Romani. Veniti si dati mama de aju-
tor la nasterea vietii! S5, sa," destepte si petrile cele mohorate cari
au fost arse in cobornita strainatatii, c multe sunt vrednice de
a fi margaritare in cununa tarii. Pipaeste Tomo, pipaiti bunilor
Romani si fiji credinciosi neamului romanesc ce sta la talpa
tarii. Rdscoliti temelia i o hnbuncikififi pe ea, daca voiti pace si
mangaere sufletelor voastre. C. de yeti vrea si ma yeti asculta,
bunatatile pamantuhii yeti manch, dar de nu ma yeti asculth
sabia va va manca. Gura pomnului a graft aceasta."
Dupa acesta au mai vorbit I. Busdugan, secretarul Sfatului
Tarii, I. Nistor, profesor la niversitatea din Cernhuti i membru
al Academiei Romane, invatatorul Druta, invatatorul de peste
Nistru M. Bulat, care a fost salutat cu aclamatii cand a afir-
mat ca si Romanilor de peste Nistru le va suna curand ceasul
redesteptarii depline cu ajutorul culturii nationale; apoi la star-
sit a vorbit 0. Ghthu, care impreuna cu I. Mateia, sunt sufletul
acestui ziar. D. Chibu, dupa ce multuineste tuturor celor ce s'au
interesat cu atata dragoste de aceasta institutie riationala, face-
un scurt istoric al tipografiei, relevand doua, fapte istorice de mare
insemnhtate: in aceasta. tipografie, care a fost infiintata de G.
Asachi in 1829, s'a tiparit /a 18.59 peutru intdia oard votul celef
d'intaiu vniri al tdrilor romano, al unirii Moldovei cu Munte-
nia, si in aceasta gazeta s'a tiparit la 27 Mart 1918 pentru intaia
oara, rota! celei de a doua man romanesti, a Basarabiel, cu Ro-
mania. Sh speram cd tot in aceasta tipografie s va tipdri si vo-
tul vllirij celei mari si vecinice a intregului popor romdn!"
37

20 Iul./2 Aug. 1918.


D. general Vditoiann, comisarul gen.eral al guvernului pe
langa Sfatul Tani din Chisinau, a inceput s. fac in toata Basa-
rabia o serie de inspectiuni pentru a sa incredinth de adevarata
stare a lucrurilor si a lud apoi in urma celor constatate toate
masurile trebuincioase pentru a aseza ordine i viata, nona in
toate asezamintele. D-sa a inceput cu Tighinea (Bender), cetate
istorica unde s'au dat in trecutul departat lupte memorabile, in-
tit fiMd de colonelul Manolescu, efuI statului maior al comi-
sariatului, de Dr. P. Cazacu, primul director si directorul finan-
telor, si de altii. A vizitat prefectura, zemstva tinutului, asilul or-
fanilor de rsboin, garnizoana, podul de peste Nistru, cetatea
lighinei, fiind primit bine peste tot locul. La banchetul ce ii s'a
,oferit, generalul Vaitoianu a raspuns primarului prin aceste cu-
vinte: Venit pentru prima data in orasul pe care cu atata price-
-pere Ii conduceti, sunt incredintat ch. noi vom avea prea putin de
lucru fata, de activitatea pe care o desfasurati. Nu voiu intarzi
ca in curnd sa transmit M. S. Regelui urarile ce-i faceti in nu-
mele orasuhn. Aveti un Rege democrat si cavaler, un Rege care
traieste in mijlocul poporului sau, care isi iubeste poporul si e
iubit de popor, un Rege care nu sa gandeste decat la binele po-
porului sau. Aveti o Regina pe care ostasii de pe front au numit'o
mama noastrd i mama tuturor, i acest nume Ii pune cu dragoste
alaturi de cel al Reginei romanesti. 0 sag vedeti incurand si
atunci veti intelege ce insemneaza un Rege care isi bazeaza pu-
terea pe cinste i dreptate. Oastea trimisa aci pentru liniste, inch"
odata cu sangele ei s'a facut datoria. Veti vedea ca fratii de sange
4i de inima a oSstirei, c fratii cei mai buni sunt soldatii ce va
pazesc pe teritoriul Basarabiei si atunci cand ei sa vor amesteca
cu Basarabienii, soldati si ei, s. va vedea ca lucrurile rin sa pu-
teau petrece altfel decat s'au petrecut, caci nimeni nu poate sterge
san intrerupe legaturile de sange." In alta cuvantare, generalul
Vaitoianu a zis: Basarabean prin &Inge dupa mama mea. basa-
rabean prin rnunca ca orice bun Roman, am prima cu mandrie
insarcinarea ce mi s'a dat de M. S. Regele Ferdinand. Voiu de-
pune toata puterea sufletului meu pentru indeplinirea misiunii
primite Cred c. cu ajutorul liii Dumnezeu s. va putea da
Basarabiei si poporului ei tot ce i-a lipsit pada acum si d-voastre
.veti contribui cu toata puterea de munch' de care e nevoie."
21 Iul./3 Aug. lols.
Pe frontul occidental evenimentele s desfasura tot in favoa-
rea Aliatilor nostri. Atacul german asteptat, care constituie a
5-a ofensiva a Nemtilor din acest an, s'a deslantuit de ambele
parti ale Reirns-ului, de ,catre o mas atacatoare cam de 40-45
divizii. Aceasta noua ofensiva, inceputa in ziva de 2 Julie, sa
remarca prin lunga ei preghtire (o lung), prin lungimea froutu-
38

lui atacat (90 chilometri) i prin repedea ei oprire (in 3 zile)._


Obiectivul imediat al ei pare a fi fost cucerirea regiunii delurease-
$i impadurarite care domina Reims-ul la sud, apoi ocuparea
unei baze largi pe Marna, in vederea operatiunilor ulterioare. In
ziva de 5 Iu lie, a 4-a zi dela inceputul ofensivei germane, si. cand.
ea sa 'Area deja oprita de trupele franceze, o puternic i neastep-
tata coulra-ojensivd irancezd sa produce pe frontul dintre Aisne.
si Marna, adeca pe frontul ofensivei a 3-a germane_ Cu toata
rezistenta apararii, trupele franco-anglo-italo-americane au reu-
sit sa inainteze in curs de 5 zile (pana la 9 Iu lie) pe o adancime
de 8-14 chilometri pe un front de 45 chm. Aceasta, contra-of en-
siva sa transforma in o a doua beildlie de pe Marna 0. continua
$i in a doua zecime a lunei curente, realizand succese mai apre-
ciabile intre Ourcq si Mama, precum si la sud-vest de Reims, $i
allele mai mici intre Aisne $i Ourcq, unde atacurile franceze s'au
lovit de o rezistenta indarjita. In a 10-a zi a contra-ofensivei
franceze, intregul mal nordic al Marnei a fast degajat de trupele
germane, iar in ziva de 15 Iu lie, raul Ourcq a fost trecut de for-
tele franceze in regiunea Fre-en-Tardenois, care a fost ocupat.
Prin aceasta operatiune s'a luat contact cu o noug linie de rezis-
1enta germana aleasa in regiunea Fere en TardenoisVille en
Tardenois. Luptele continua cu mare violenta $i nu sa poate,
Inca precizit daca aceasta contra-ofensiva sa va termina pe
aceasta linie. In sectorul sud-vest de Reims avantagiele castigate
sunt deasemenea rernarcabile; trupele franceze atingand in mod
simtitor linia de lupta, care urmeaza aproximativ pe lungul sose-
lei Reims-Dormans, in unele locuri chiar dephsind'o. Numarul
total al prizonierilor germani facuti pe frontul de batalie dela
Marna $i din Champagne in perioada dela 2 18 Iu lie (dela
inceperea ultimei ofensive germane si in timpul contra-ofensivei
franceze) sa ridica la 33,400, dintre cari 674 ofiteri.
In rezumat a doua beget-lie dela Marna sa terming printr'o
retragere a Germanilor, cari au preferat sa cedeze teren, decat
sa clued pana la sfarsit o lupta care s'ar fi putut termina. prin
un dezastru pentru ei.
Imparatul Japoniei a felicitat pe Presedintele Republicei
franceze pentru stralucitele succese repurtate de trupele aliate in
contra ultirnei ofensive germane.
22 1u1.4 Aug. 191S.
Venind la Fdlticeni pentru oarecari afaceri de serviciu. am
petrecut s r'o trei zile in familiile ospitaliere ale Lovinestilor (ta-
tal i fiul) $i in acest timp, profitand de bunatatea venerabilului.
d. Vasile Lovinescu, profesor pensionar si fost senator al judetu-
lui Suceava, am revazut sfanta Manastire Slatina a lui Lapus-
neanu-Vocla, pe care n'o mai vazusem de 33 de ani, din 1885.
Drept aceea am .plecat asfazi Dumineca, pe un timp admira-
bil, insotiti fiind $i de fiul sau, d. Vasile V. Lovinescu, procuror
39

pe ldngd Tribunalul Dorohoiu, venit acasd in vacantd. Dupd un


drum de 3 ore, pe o 5osea din cele mai bine intretinute, am sosit
la Mandstire pe la ora 10, unde am gaisit pdrintii chlugari in bi-
sericd, inltdnd rugaciuni de isbdvire chtre Provedintd, fiind de
fatd un mic numar de crestini tdrani.
In drumul nostru pdnd aci am admirat pepiniera de pomi a
Statului, apoi am trecut maretul pod de ciment armat de peste
apa Moldovei si am intrat in frumosul sat Mlini, unde am avut
placerea s. vedern clddirile cochete ale Domeniului Coroanei cu
un pare mare, bine ingrijit, apoi edificiile Scoalei, Primdriei,
Administratiei de plasd $i in fruntea acestora Biserica, cari toate
au fost dddite in conditiunile cele mai bune dupd indemnul i cu
ajutorul Domeniului. Locuitorii, dupd infdtisarea acaretelor par
a fi in burial stare, dupd cum de altfel sunt toti locuitorii satelor
de pe Domeniile Coroanei, unde sa, vede ca-i conduce si stalph-
neste o mand pdrinteascd, spre deosebire de locuitorii atator
mosii mari boieresti, acdror infatisare si stare materiald iti in-
spird milk.
La esirea din satul Mdlini oprindu-ne pentru odihna cailor
in dreptul locuintei unui Wean, acesta ne-a esit intru intampi-
flare si intrand in vorbd cu noi,'cu un adnc oftat ne-a intrebat
ca adevdrat este cal Neintii mananca bdtaie.dela Frantuji? Ade-
vt rat! Dar de ce ne intrebi? Cum sh nu va, intreb, cnd atata
jale ne-a cuprins si ne chinuieste sufletul decnd, odata cu pa-
costea de pace dela Bucuresti, ne-a smuls si pe noi cei de aici
dela sanul maicii noastre! Si o (lard ,de lacrimi i-a brasdat
obrajii. Intdriti-vd inimile, i-am raspuns, cdci pacea din
I3ucuresti a fost numai o incercare dela Dumnezeu, ca s. inghi-
tim paharul arndrdciunii pang, la fund; dar tot el s va indurd
acum, vdzandu-ne tari in credinta $i legea noastra, $i intdrind
bratul aliatilor nostri va sdrobi trufia nemteascd si vom esi cu
totii din aceastd crudd incercare iard$i veseli .ci cu mosia noastrd
marital pand in granitele harazite de strdmosul nostru Traian!
Sd vd audd Domnul! Si alt sireag de lacrimi i-a umezit fata
Trecand prin satul Draceni am avut aceeasi multumire sufle-
teased privind. Biserica si Scoala
Dupd sfarsitul serviciului .divin am fcut o vizit parintelui
Staret, Arhimandritul Vasian Bucovineanul, care ne-a primit cu
inultd bunavointa. Nuindrul calugarilor a scdzut la 7 din vr'o 60
cati erau acum 33 de ani, cand era staret vrednicul arhimandrit
Chelsie Dimitriu (Ardelean) i pe chnd eu am functionat, aproape
3 ani, ca medic sef al Spitalului rural Slatina, instalat in aripa
cea mare a clddirii de langd Paraclic, care mai inainte servea
d- locuintd Staretului si de arhonddric pentru vizitatori. N'arn
vdzut altd schimbare, afara de curtea Manastirei, care pe langd
cei patru brazi seculari, are acum aleie frumoase cu gard viu de
braduti, de jur imprejur.
Biserica, falnicd si trainicd, a fost inaltata de rapusneanu
40

Vocla, ale chrui osminte Ii fac somnul veciniciei sub piatra din
dreapta ei, aproape de intrare. Catapiteasma, bogata in sculpturi,
.zugraveli j aurituri, s pastreaza bine. In afara de Biserica,
laugh, zidul ei din dreapta sa mai vede grilajul mormantului ma-
.relui Mitropolit Veniamin Costache, care a fost ingropat aci, iar
scum osamintele lui sa odihnesc in mareata Catedrala a Iasului,
care a fost inceputh de el. Biserica kre multe odoare de pe vremea
intemeietorului ei, dintre can aerul, lucrat de manile Domnitelor
pe mhtash si numai cu fir de aur si de argint i cu pietricele scum-
pe, iar imprejur cu o inscriptie slavond cu litere mari cat palma,
cusute toate in fir. Acest aer l'am vazut si eu in 1884, cand l'a
ridicat raposatul profesor Gr. Tocilescu, pe atunci secretar ge-
neral al Ministerului Cultelor, pentru a'l duce la Muzeul din
_Bucuresti, spre cea mai mare jale a parintilor, carora ii s'a dat
in schimb pentru serviciul Bisericii un aer simplu din comert.
Spre partea nordica a Manhstirii sa inalta deahil Pahomie,
imbracat in brad, pe achrui poala sh afla zidit acest dant lhcas,-
care in partea din spre miaza-zi este udat de Suha mica. Langa
clopotnita am vazut doua clopote mari, scoborate cu multa greu-
tate acum de curand, pentru ca sa nu cada in manile Nemtilor,
dupa rectificarea granitei, ce va sa fie dupa schimbul de ratifi-
,chri a nenorocitei noastre paci. Mai inainte de a sa, intamplh
aceasta, cele cloud clopote vor fi repede transportate de aci cu
un autocamion. Clopotul cel mai mare a fost daruit de Mitro-
politul Veniamin Costache, dupa cum sa vede din inscriptie, si
-va fi dus laCatedrala din Falticeni; iar cel mai mic, daruit de
lvlitropolitul Sofronie Miclescu, va fi dus la Biserica alba a lui
Stefan cel Mare din Baia. SA speram ins ca ele vor ramanea pe
boo si vor fi ridicate in clopotnita, cu acelasi scripet, spre mai
marea lauda a Domnului!
Din timpul roclnicei mele activitati ca medic al spitalului
de aci, nu pot uith enigmaticul raspuns pe care mi l'a dat un
bolnav. In o zi de sarbhtoare s'a prezentat la Consultatiuni un
mosneag cam de 80 de ani, frumos la infatisare si la imbraca-
minte. Ce ai mosule? De, Domnule, mi i rusine sa-ti spui ea
o za zici: da bine omule, ce mai cauti pe la doftori la vrasta asta,
nu ti destul cat ai trait? Cu toate acestea, bine ai facut mo-
ule de ai venit; ia spune-mi de ce meteahna suferi? Nu nig
doare nimic, domnule, sunt inch', tare ca tunul, dar m nechjeste
din cand in chnd chte o ameteala de-mi vine sa cad jos. Nu-
mai athta mosule? Numa! Acum spune-mi mosule daca
in viata d-tale ai baut rachiu? Pupa un oftat adanc mi-a ras-
puns apasat: am Mut, domnule, si am baut atata rachiu, Inuit
fiV putea mdeina o stamboald, de poplooiu! Nu inteleg, mo-
sule! - Adeca am baut atat de mult rachiu, muck daca el ar
curge pe scocul unei mori ar putea invarti roata atata timp cat
ar trebui pentru ca, sa. sa macine o stamboala de popusoiu ...
Apoi bine, mosule, vrasta si rachiul care l'ai Mut sunt pricinile
41

ametelii de care suferi si care nu cam are leac. Daca-i asa,


(lomnule doftor, nu mai cer nirnic si iti multumesc de cuvantul
bun si adevarat.
In timp de 3 ani, pe lama bolnavii nostri, mai multe mii de
frati din Bucovina, de care ne desparte numai un sant drept
granita si care sa afla numai la o departare de o jumatate de
ora de manastire, s'au gasit alinarea si tamaduirea suferintelor
la acest spital. Veneau de prin toate satele de pe lng. granita,
,de pe lhrigg Gura Humorului i chiar de pe langa Suceava; ve-
neau ca la isvorul tamaduirii, caci sub stapanirea vitrega a lor
nu sa invredniceau de asa ceva.
Am facut si o mica. plimbare pe Suha mica, sub petrile ca-
reia multi pdstravi s adaposteau i cu placere imi aduc aminte
scu cata indemanare Ii prindea parintele Chelsie. De cand cu fabri-
cile dela Gainesti sa zice c i pastravii de pe ad s'au pustiit.
La ora 3 p. m. ne-am despartit de parintele Vasian, multu-
mindu-i de toate si rugandu-1 ca zilnic s inalte rugaciuni fer-
binti Celui prea inalt, pentru ca sa scuteasca acest dant lams de
-pangarirea vrajmasului nostru secular!
25 Iul./7 Aug. 1918.
Astazi am avut placerea s. intalnesc in Iasi pe avocatul
Emil Frunzesen, din Bucuresti, un vechiu pretin si contimporan
de TJniversitate. Nevazandu-ne de multi ani, abia ne-am recu-
noscut. El a ramas in Bucuresti pe timpul ocupatiei germane,
-mai ales ca acest popor cult si cu 'pretentii de a stapani lumea Ii
acaparase si pe el, trecandu-1 printre nemtofilii nostri. Ceeace
mi-a povestit din faptele Germanilor m'au ingrozit si mai mult
decat cele auzite dela altii.
Intre alte multe mi-a spus ca chiar dela inceputul intrarii
lor in Bucuresti, Nemtii au recbizitionat toate magazinele de co-
loniale si alimente, deschizand cu ele pravlii destinate numai
pentru ei i aliatii lor: unguri, bulgari, turci si evrei, asa c toti
acestia cumparau cele gasite in pravalie cu pretul din timpurile
normale, iar bietii Romani s. uitau cu jind cand treceau pe
acolo; lor nu li s vindea nimic i erau siliti s. alerge in alte
pravali destinate pentru ei i de unde cumparau lucrurile ce sa
gaseau, putine la numar si in mica cantitate, cu preturi ne mai
pomenit de mari. Pentru a putea pune mana i Romanii pe cate
ceva din pravaliile germane, ei erau siliti s. s roage de cate o
servitoare unguroaica ca sa. merga i sa cumpere ca pentru ea,
sau s. recurga la evrei, cari deasemenea aveau mare trecere la
ocupanti. Apoi 1111 era luna in care Nemtii sa nu faca rechizitii
prin casele locuitorilor, brand tot ce le placea si lasand numai
strictul necesar pentru proprietari, asa ea pang in cele din urxna
acestia n'au mai ramas cu nimic, o adevarata MAR de joc ei
Romnii au ajuns sa nu mai aiM cu ce s primeni, inbrach si
incalta. Au luat toate vasele de arama si au dat in locul lor vase
42

de tinichea, cu preturi de zece ori mai marl decat acelor luate. Are
rechizitionat dela cutare om 2 cai, cu Cate 200 lei calul, i dupg
cateva luni, dupd ce s'au servit de ei i caii au sldbit, i'au vandut
aceluiasi proprietar cu cate 600 lei, pentru a-i lua din nou dupg
catva timp iardsi cu pretul de 200. .Nu 'Asa s. sa, taie nici o pa-
Are, sub asprd pedeapsd, pentru ca sd aibd ei ce lua. Nu era.
permis ca cineva sd-si fabrice sdpun pentru tTebuintele casei
pentru ca sa. fie silit s cumpere sdpun din peal/Mile evreiesti
cu preturi colosale, etc. Ce sd-ti mai spun? incheie pretinul,
Nemtii au facut tot ceeace mintea omeneasc ii poate inchipui
in mai rdu, si s'au purtat cu Romanii in asa fel incat chiar si
nemtofilii i-au urat, i ura aceasta, a tuturor Romanilor, este-
asa de mare muck eu cred i sunt sigur ca dupd pacea generald
si cand vom scaph definitiv de armata de ocupatie, nu va mai
putea calch pdmantul tdrii romanesti nici un picior de Neamt."
27 Iul./9 Aug 1918._
Retragerea germand pe frontul apusan continua,. Trupele
aliate au trecirt 11'11 Vesle si au ocupat orasul Fismes. Dar ceeace
este mai important in comunicatul din uring este cd retragerea
care era localizatd in ultimele sectoare ale ofensivei germane, sa
intinde acum in zona primei ofensive dela 22 Mart (Montdidier).
Germanii au fost constransi s. pardseasca malul stang al raului
Avre, intre Castel si Menil St. Georges. Francezii au ocupat
Breches si Hagicourt, pdtrunzand pand in marginea vesticd a
padurii Courtemanches. Dat fiind miscarea de retragere in secto-
rul primei ofensive germane, este probabil cal armatele printului
Rupprecht nu sa vor opri pang la linia Hindenburg. Intre Fis-
mes si Reims armata franco-englezd este comandata. de Generalul
Berthelol, marele nostru prieten si care a lasat urme nesterse in
tara noastrd cu ocazia reorganizgrii armatei roman6 si a lupte- ,

lor dela Mrdsti, Oituz i Mgrasesti. Germanii sa retrag i la


Albert pe un front de 5 chilometri, pe malul drept al raului
Ancre. Francezii inainteazd la nord de Montdidier pe raul Avre,
intre Breches i Morisel.
28 Jul./10 Aug. 1918.
Dela bunul meu prieten, avocatul Emil P. Theodor, din Bu-
zau, am prima un rdspuns la prima salutare ce i-ant "trimis din
Iasi. Din acel raspuns cred interesant a citg cateva parti: Noi
am dus'o foarte ram din cauza ocupatiunii straine, fiindcd am
stat Mid lucru si am avut multe neplceri inerente stdrii de As-
boiu si a pozitiunii noastre de invinsi ... Pang acum am dueo
bine cd am avut ce mancit. nu ca altd data, dar nu am fldmanzit.
De acum nu stiu cum va mai merge, caci din cauza secetii, nu
avem Mind si o sa ne lipseascd panea cu desdvarsire. Mdlaiu
poate vom avea la toamnd, dar deocamdata si el e rar. Carne nu
g5sim deck la 10. 13 zile cafe 1-2 chilograme; grasimile de tot
4 3"

felul lipsesc, iar zachar, cafea, unt de lemn si alte bacanii nu


exista. Acum ne hranim cu legume sj branza., cat vor mai fi.
Speram insa sa trecem si acest hop, ea sa ne vedem mai liberi
si mai indestulati ea acum. Eu am perdut 26 chilograme si am
slabit ca dupa o cure. de 10 ani la Marienbad ..." ha cum
traiesc Romanasii nostri in tara lor bogata, sub stapanirea celni
mai cult $i, mai puternic popor din lume!
29 lul./11 Aug. 1918.
Ofensiva franco-engleza, inceputa de 2 zile, s'a facut pe un
front de 30 chilometri intre Morlancourt si Braches. Urmarind.
inaintarea lor la dreapta armatei a patra britanice, trupele fran-
ceze au sfaramat impotrivirea Germanilor si au luat 4 sate. Fron-
tul Mimic a fost patruns la centru pang. la 14 chilometri adan-
cime. Cavaleria urmareste trupele dusmane care s retrag in ne-
regula.. Afara de un material considerabil si numeroase tunuri
cari nu s'au putut numar inca, anglo-francezii au facut 14,000
prizonieri.
Aceasta ofensiva venind asa de repede, esact trei saptamani,
dupa contra-ofensiva dintre Aisne si Marna, ne arata ca ncnd
niarwl al Frantei, Foch, tine sa pastreze in partea Aliatilor ini-
tiativa, perduta in timp de 4 luni. Astfel deci, inainte ca Germa-
nii, reculegandu-sa din ewul strategic, suferit intre Soissons si
Reims, sa-si poata regrup fortele pentru a rasbunh acest esec,
pornind o ofensiva in alt parte a frontului in care sa intrebuin-
teze rezervele inca intacte ale Kronprintului de Bavaria, gene-
ralul Foch a inceput el operatiunile tocmai in contra acestui
Kronprint.
Situatiunea Germanilor, cari prin retragerea lor s'au de-
partat de obiectivele lor: Paris, Amiens si coastele Marii Nordu-
lui, a devenit foarte grea, si anul al cincilea de rdsboiu incepe
pentru ei, dupa marturisirea lor proprie, sub triste auspicii nu
numai pe frontul de' Vest, dar si la Est, unde cu toate acestea
pacea a fost incheiata. Pe frontul de Vest, in urma perd,erilor
mari suferite, Germanii multa vreme nu vor mai putea incerch
vr'o ofensiva, desi ei vor fi fortati sa caute cu orice pret ca sa
mai dea o lovitura pe acest front, chiar in acest an, fiindca jude-
cand dupa regularitatea si repeziciunea transporturilor in oa-
meni si material, trimise din America si Anglia, Aliatii nostri
or avea in viitor o superioritate covarsitoare.
N.

Pe fronturile din Italia, Albania, Macedonia, Salonic, Pa-


lestina si Mesopotamia, situatia militara a Puterilor centrale este
tot asa de nefavorabila, la inceputul anului al 5-lea de rasboiu.
Germanii trebuie sa poarte si in aceste parti toate greutatile ras-
boiului, fiindca fara ajutorul lor militar si economic, Turcii,
Bulgarii si Austro-Ungarii chiar, nu sunt in stare de nici o ac-
tiune militara mai de seama cu care sa poat a veni in ajutorul
frontului de Vest. Apoi la Est interventia Japoniei si Chinei,,
-44

inaintarea victorioasa a Ceho-Slovacilor si trupelor siberiene,


ocuparea Arhanghelscului si inaintarea Aliatilor spre Sud, uncle
au trecut de Onega, nesiguranta, in Ucraina, ca si aceea din toate
celelalte republici rusesti, sunt tot atatea greutati, cari adaugate
la cele de natura economicg, fac sa sg intrevada realizarea teme-
rilor germane GC/ al 5-lea an de rdsboin incepe sub cele mai triste
auspicii.
Nici vorba nu poate fi cleommdata; din partea Aliatilor, de
D pace apyopiata. In Anglia si in America nu sg pomeneste deck
de tratative dupci victorie. Regele Angliei adresandu-sa Aliatilor
sai a zis: Avem hotararea neclintita de a merge pang la victoria
finala." Iar Lloyd George, primul sau ministru, a declarat Colo-
niilor engleze ca: nici odata perspectivele victoriei n'au fost mai
stralucite. Stapanitorii Germaniei au aruncat masca modera-
tiuriii impartind Rusia si micsorand Romania ... Azi nici o in-
doiala nu mai e cu putinta: visul dominatiunii universale ... nu
sa va realiza niciodata. Tineti-va tari, termina el, noi vrem sa
facem ca nici un popor, cat de puternic, sa nu sa poata rasa,
tarat de ambitia militarismului, impotriva Dreptului, Mfg a fi
lovit de o sigura 5i grabnica. ispasire." In Italia spiritul rasboinic
a crescut foarte mult in urma respingerii Austriacilor dincolo
de raul Piave si a succeselor din urma in alte sectoare. In Franta
primul ministru Clemenceau ca si fostul ministru de rasboiu
Millerand, repeta mereu cuvintele: rasboiu, nimic decat rasboiu,
pang, la nimicirea completa a militarismului prusian. Belgia,
Serbia si Muntenegrul, cari au ramas neclintiti in alipirea caltre
cauza aliatilor: dreptul, care este si cauza lor, sunt gata safach
noi si mari sacrificii.
30 bd./12 Aug. 1918
Presedintele Statelor-Unite, Wilson, a rostit un nou discurs
In Congresul din Washington, precizand urmatoarele conditiuni
de pace! 1. Acorduri de pace incheiate deschis. 2. Libertatea
navigatiunii pe mari, inafara de apele teritoriale, afara de cazul
cand aceste marl vor fi inchise prin o actiune teritoriala in ve-
derea executarii de tratate Internationale. 3. Suprimarea pe
cat va fi posibil a tuturor barierelor economice. 4. Reducerea
armamentelor. 5. Arangiarea libera, inteun spirit impartial
a revendicarilor coloniale tinand cont de interesele populatiuni-
lor indigene. 6. Evacuarea tuturor teritoriilor rusesti si regu-
larea tuturor chestiunilor privitoare la Rusia, astfel ca sa asi-
gure cea mai bung si cea mai larga cooperare a celorlalte na-
tiuni ale lumii spre a-i O. Rusiei ocazia sa-si fixeze propria des-
voltare politica si nationala. 7. Evacuarea si restaurarea Bel-
giei, fara nici o tentativa de a limit& suveranitatea de care s'a
bucurat fata de celelalte natiuni libere. 8. Intregul teritoriu
francez va trebui evacuat si partile invadate vor trebui restau-
rate pe deantregul. 9. Reajustarea frontierelor italiane, ur-
45.

mand liniile nationalitatilor. 10 Popoarelor Austro-Ungariei


al cgror loc printre natiuni va fi salvat, va trebui sa li sg, dea
pentru prima oara ocazia pentru o desvoltare autonomg. De
doug luni Presedintele a spus ch. toate natiunile Austro-Ungariei
vor trebui, sa fie libere si el a recunoscut viitoarea republicg ceho-
slovack 11. Romania, Serbia $i Muntenegrul vor trebui eva
cuate. Serbiei ii sa va acordh liber acces la mare. Statelor balca-
nic li sa vor dh garantii internationale pentru independenta po-
litick economicg si integritate teritoriala. 12. Suveranitatea
$i siguranta vor fi asigurate imperiului otoman, dar siguranta
$i autonomia trebuiesc garantate nationalitatilor cari trgiesc in
prezent sub regimul acestui imperiu. Dardanelele vor constitui
o trecere liberg deschisg in permanenta, sub garantii interna,
tionale. 13. Un stat polonez independent va trebui constituit,
cuprinzand teritorii locuite de natiunile incontestabile poloneze,
carora li sg va asigura liber acces la mare. Independenta poli-
tica, economic g. si integritatea teritorialg a acestor populatiuni
sg vor garanth printr'o conventie internationalg. 14. 0 socie-
tate generala a natiunilor va trebui formata in virtutea conven-
tiunilor speciale, avand de scop sa dea garantii reciproce de in-,
dependentg politica si teritoriala, tuturor acestor state mici.
D-1 Wilson a terminat zicancl ca pentru apgrarea si triumful
acestui program State le-Unite sunt gata sa sacrifice tot ce au
$i sg-si pung in joc chiar existenta lor. Acest program si acesta
1 orbe, rostite fiind de cel dintaiu cetgtean al unui Stat formi-
dabil, au o putere si autoritate impresionanta si resunetul lor
va fi imens. Aliatii, desigur, vor pacea, dar nu o voiesc deck
in conditiunile la care le- dg dreptul posibilitatea ce o au de a
continua fara sovgire rasboiul pang.' la victoria deplinh!
31 Inl./13 Aug. 1918.
Do pe frontul apusan yin tot vesti bune despre succesele
Aliatilor nostri. Francezii au inaintat pe un front de 20 chilo-,
metri, ocupand Montdidler si alte 12 sate, Wand peste 8000 pri-
zonieri, luand 200 tunuri si mult material de rgsboiu.
Dupg cum sa vede situatiunea militarg a Germanior devine
din ce in ce mai critica. Cele doug objective ale Mr: Paris-Calais,
asa de mult rhvnite de marele stat major german sa departeazh'
din nou $i din ce in ce mai mult. Germanii visau sa impung pacea
Frantei ocupand Parisul si sg ameninte Londra ocupand orasul
Calais. Cat sange s'a vgrsat fara nici un folos pentru realizarea
acestui vis, si, astazi ce crudg dezamggire vazand armatele fal-
nice ale Germaniei silite sa bata in retragere, sa abandoneze linia
raului Lys, malurile Marnei, sub presiunea armatelor aliate de
sub conducerea maresalului Foch! Da patru ani, pentru prima
oarg sa intampla ca o contra-ofensivg sa urmareasca pe dusman
in timp de 23 de zile, fgra oprire si fall sa sufere cel mai mia-
insucces; si daca ne uitgm,la ultimele comunicate, aceastg contra-
46

oiensiv ia o desvoltare din ce in ce mai mare si rezultatele ei


chstigg in importantd. Inceputd la 18 1. c. pe un front de 30
chilometri, intre Soissons si Reims, astdzi Walla s intinde dela
Reims pang la sectorul Ypres, unde comandamentul german ii
aratd nedumerirea prin prdsirea pozitiunilor sale puternic orga-
nizate, situate pe rail Lys. In momentul in care armatele ger-
mane, sub presiunea Aliatior, au fost silite sd. pardseascg esindul
cuprins intre Soissons, Marna si Reims, sa. putea bainui c retra-
gerea lor s'ar opri pe raul Aisne, sprijinindu-sd pe renumita
pozitiune dela Chemin-des-Dames. Dar acum cand trupele aliate
au inaintat victorios la nord. de Montdidier, urmand cele doug
maluri ale rhului Somme, nu mai este probabil c linia Aisne
va putea servi de bazd rezistentei germane, al cdrei inalt coman-
dament trebuie s. prevadd un mare pericol, deoarece et abando-
neazd in mod spontaneu liniile sale a$ezate mult mai spre nord,
pe rdul Lys. ln rezumat, armatele germane sunt in plind, retra-
Are pe tot frontul, dela Reims _pang la Mare; numarul prizo-
nierilor fdcuti dela 18 1. c., sd. ridica la 80.000, iar numarul
tunurilor luate la 1000; apoi mult material de rdsboiu, mai
multe milioane de gloante $i obuze i nimicirea mai multor
depozite importante de aprovizionare. Numarul mortilor dease-
menea trebuie A, fie fRarte mare, teritoriul pd.rdsit fiind plin de
cadavre germane; pe marginile drumurilor, pe MAIO, pgduri,
prin viile Sampaniei, peste tot sg \Tad mormane de cadavre
Ceho-Slovacii inainteaza mereu in drumul lor spre Moscova:
ei au reu$it sd. pung mama pe ormul Cazan, ceeace le dd in 'nand,
toatd gubernia Cazanului si Volga mijlocie. Armata lui Denichin,
in jurul cdreia s'a adunat un mare numdr de Cazaci i ofiteri,
a inceput sg.inainteze cu putere spre Ecaterinodar, iar guvernul
Cabanului, creat de curand urmeazd clupd, armata pentru a
incepe s functioneze imecliat ce Ecaterinodarul va fi luat. Tru-
pele engleze dupd, ce au ocupat Arhanghelscul i Onega s. sco-
board spre Vologda si Petrograd, iar trupele japonezo-americane
debarcate la Vladivostoc Inainteaz i ele, mergAnd in ajutorul
Ceho-Slovacilor, a$a c. guvernul bolsevicilor sd vede din ce in ce
mai mult amenintat i in pericol de a sd prdbusi. Ouvernele
Intelegerii au adresat poporului rus un manifest prin care afirmd
vointa lor de a-1 scdph de Germani, respectilnd integritatea teri-
toriului rus. Marele duce Mihail, fratele fostului Tar Nicolae,
care, dupd cum s'a $tie, a fugit din Perm. s'a pus in fruntea
guvernului Siberian si a dat un manifest care populatie in care
spune cd a luat puterea in mand 5i indat ce se va putea va con-
voch Soborul Tdrii, care va stabili Constitutia.
1/14 Aug, 1918.
La Chisindu s'a tinut un congres al studentilor basarabeni,
la care au luat parte si studenti din toate jAribe locuite de
Romani. Cu aceastd ocaziune presedintele congresului, Nicolae
47

Crosu. a adresat o telegrama omagiala. de dragoste si. nestramu-


-tata c.redinta Suveranului nostru, la care M. S. Regele a rhspuns
astfel: Urarile ce Ne aduceti si sentimentele de dragoste si
-credinth ce-Mi arhtati, au gasit un resunet de vie multumire in
inima Mea. Intalnirea studentilor romani din tara muma cu
aceia din ambele tinuturi moldovenesti, uniti la Chisinau intr'un
gand si suflet, o privesc ca un semn Ihnevenit ch tineretul roman
_pe ambele maluri ale Frutului este adanc patruns de trainicia
legaturilor ce s'au strans rin alipirea Basarabiei si ca din
partea voastra yeti contribui din teate puterile la intdrirea
acestui lant care no uneste. Studentimea de dincoace si de din-
-colo de Prut poate fi intotdeauna s,gura de interesul viu ce
Il port."
Generalul Vaitoianu, comisarul regal din Chisinau, cu ocazia
zilei onomastice (Sf. Maria N agdalina, 22 Iulie st. v.) a gratioasei
noastre Suverane I-a adresat o telegrama, de felicitare in nu-
mele Basarabiei, la care M. S. Regina a binevoit a raspunde
-astfel: Cu deosebith multumire am primit prin cl-voastre, urhrile
-acelor ce intotdeauna au simtit romaneste."
A. S. Regal& principele Carol, mostenitorul tronului, ca
-sef al cercetasilor, a adresat d-lui Mehedinti, ministrul instructi-
unii publice, urmisitoarea scrisoare: Anul acesta am adapostit
in colonia cercetaseasch din Sculeni, pe leIngh refugiati elevi de
liceu si trei clase de elevi normalisti. Scoala de acolo, intovarasith
de munca casnic a. si agricolh, ne-a lamurit pe deplin asupra
viitorului rost al $coalelor normale. Ele trebuie sa fie la tara,
acolo de unde intotdeauna a venit shntatea si puterea. Acel ce
e menit sh imprastie la sate lumina, cinstea, stapanirea de sine
.si intelepciunea, trebuie ferit de moravurile oraselor in anii lui
de preghtire clescsaleasca. El trebue sh traiasca in sanatatea aeru-
lui ampenesc, sh munceasch ca un plugar, sa ingrijeasch vite,
.sa, lucreze in 'atelier, facanclu-si din scoalh zestrea casei pe care
13 va intemeih, sh ia parte la toata truda gospodareasch si sh
invete ceeace e hotarit, prin program si prin silinta profesorilor,
pentru cultura lui de invathtor. Noi credem ch numai la tara,
sh poate pregati bine si intreg indrumatorul curat al satului.
Una din cele mai vii dorinte ale noastre e s5. intemeiem pe o
proprietate de tara a Marii Legiuni, cu inceputul facut la Scu-
leni, o scoala normala de invatatori, care sh nu aibh din partea
Statului, la inceput, decat asigurarea corpului didactic. Elevii
vor fi intretinuti de noi in modul urmhtor: Fiecare cetatean cu
dare de mana si cu milostenie in suflet va avea un elev al sau,
pe care il va intretine in scoalh. Bursele celui d'intaiu an sunt
acoperite. Vor fi in aceasta scoala nu numai 20 de elevi, cari
s'ar pregati pentru misiunea de invatator, dar si sufletul daruitor
-a 20 de familii romnesti, cari sa vor interesh de sprijnitii lor.
-Nazuiln ca coala noastrh sa fie, acolo unde va fi asezath', si un
centru de via% socials& pildh vie pentru toata munca si pentru
84

tot sufletul satelor din acel centru de lucru. Pentru. a putea.


pregati prin ctitorii ei fondurile necesare a$ezamantului i avan-
tului gospodaresc, va rog s binevoiti a ne da asigurarea ca. aso-
ciatia noastra ca institutie particulara va putea sa intemeieze
scoala de invatatori pe care o doreste. Organizatia ei, planul de
lucru si localul asezamantului sh vor comunich mai ta-rziu."
La colegiul II de Camera din Iasi s'a pus candidatura
marelui Roman basarabean, Ion Pelivan, de catre mai multi
cetateni, in favoarea caruia partidele politice au renuntat de a$i
mai pune candidati. Toti Romanii buni saluta cu bucurie acest
gest patriotic $i doresc depling reusita, acestei candidaturi sim-
bolice. Ion Pelivan este unul dintre frunta$ii fratilor no$tri din
Basarabia, care infruntand marile primejdii ale vechiului regim
de sub jugul Tarului, a luptat pentru desrobirea Neamului
romanesc, pe care soarta vitrega Ii subjugase unei crunte sta-
paniri straine. Trecand prin toate greutatile, insufletit numai de
ideea nationala $i cu credinta in puterea de viata a poporului
roman, el a pregatit incetul cu incetul, a desvoltat $i infaptuit
Unirea mult dorita $i mult asteptata a fratilor moldoveni des-
partiti. Pelivan a fost unul dintre primii miniftri romani din
primul i ultimul guvern basarabean, si el trebuie sa fie primul
Basarabean ales in vechea capitala a Moldovei ca deputat in
Camera Romniei libere i marite.
3/16 Aug. 1918.
Ofensiva franco-engleza face progrese, cucerind. ora$elul
Fury $i. alte localitati. Totalul prizonierilor $i a prazii capturate
in batalia dela Mofitdidier sa ridica pang la 35.000 prizonieri i
peste 500 tunuri.
---In Ucraina sa ivesc incaierari sangeroase intre populatie si.
trupele austriace. Ceho-Slovacii inainteaza spre Vologda, paralel
cu linia Ecaterinenburg-Perm, cucerind statia Utkinskaia la 100
chilometri la sud de Ecaterinenburg; iar pe de alta parte ei merg
pe linia Sizrani-Reazani, cuprinzand orasele Samara $i Simbirsk,
cu toata regiunea Volgei de mijloc, unde este punctul cel mai
inaintat al frontului catre Moscova 5i. cuprinde fortele princi-
pale ale Ceho-Slovacilor, cari au ocupat statiile Doljencovo si
Ozinca, land dela bolsevici mai multe trenuri blindate; apoi pe
linia ferata Sizrani-Pensa au inveluit toata regiunea spre sud-
vest de Moscova, reali thud puternice haze de operatiuni pe malul.
drept al Volgei.
4/17 Aug. 1918.
In numarul 212 din Nearnal Romeinesc s citesc cu privire
la petrecerea inbitilor nostri Suverani, urmatoarele frurnoase
randuri: In muntii dela Bicaz, M.S. Regele, Regina si. Dorn-
nitele toate in portul dela tara sa gasese in mijlocul fru-
moasei $i a$a de nenorocitei populatii dela munte. Regele roma-
nesc strabate muntii dragi inimii lui. Regina imparte hrana
49

s6lenilor, adusi pe alocuri a sa hrani numai din fructe. Cutare


bdtrana vede intrnd in casa ei pe manclra femeie necunoscuta,
care-i aduce mangLerea mult dorita. La Curtea asa de simpla
din umbra Carpatilor atatia yin sa capete leacuri pentru boale
mult timp necautate. Cutare mos batra'n are acasa la el un
portret iscMit: Elisabeta. Si aratea binecuvntari fac sa sit uite
tot ceeace prostia si rautatea omeneasca sunt in stare a iscodi
pentru a injosi o tar& insasi in persoana acelora pe cari i-a ales.
ca sa fie simbolul ei."
6/19 Aug. 1918.
Trupele franceze urma.nd progresele lor intre Matz si Oise
au pus stapanire pe Ribcourt, Mc5,ncl mai multi prizonieri. Pe
frontul rhului Avre au inaintat spre Villers-les-Roye si St.-
Aurain d'Armencourt, ocupdndu-si pozifiile primelor lor linii.
La nord de rdal Avre. trupele franceze au patruns in padurea
Bois-des-Loges.
Trupele franco-anglo-americane prin terenul recucerit in
timpul din urma au redus la nimic progresul strategic pe care
il facusera trupele germane in cele cinci4 luni de sfortari supra-
omenesti spre marile obiective impuse comandamentului lor de
situatia politica, militara si geografica a Apusului. Intensitatea
si durata ofensivei maresalului Foch dovedese totodata c5. initia-
tiva a trecut in mod ferm in mama Aliatilor, iar retragerea con-
tinua a Germanilor dovedeste ca echilibrul de forte este restabilit
in favoarea armatelor Intelegerii. Aceste constatari formeaza.
c pilogul marei incercari nemtesti de a impune pacea prin victorie.
7/20 Aug. 1918.
In Rusia pentru a duce lupta la un sfArsit victorios in con-
tra dusmanilor (franco-englezi) Lenin, Trotchi si Sinoviev s'au
constituit in iriumvirat, decretndu-si singuri, puteri dictatoriale.
In vederea pericolului crescncl din Moscova, reprezentantii gu-
vernului german au fost siliti sa sa mute la Pskov, indaratul
fostului front german. Ceho-Slovacii sa afla aproape de Nijni-
Novgorod; in jurul Moscovei sa sapa transeie de aparare; iar
Aliatii din Nord inainteaza spre Petrograd. Sa pare ca partidele
politice rusesti, paralizate Vara acum de teroarea bolsevica, incep
a sa miscit pentru reorganizarea operei de guvernamnt. Din
acestea s'ar putea conchide cg. s'a apropiat sfarsitul puterii bol-
fxviste, precum si a influintei germane in Rusia-Mare.
Din Paris sa telegrafiaza ca frumoasa armata a generalului
Gouraud care, dupa propriele marturisiri ale Germanior, a
cAstigat o mare bane, este in urma ultimelor evenimente, intr'o
mare sarbatoare. Trei regimente au fost decorate cu medalia
militara pentru intreprinderile lor temerare. Unul din aceste regi-
mente are la activul au distrugerea a trei regimente nemtesti,
fiind decimate in inspaimntatorul macel dela 15 Iulie. Moralul
trupelor Aliatilor nostri este foarte ridicat.
Dr. V. Bianu RAsholul Romfiniei Mari. 4
to
8/21 Aug. 1918.
Cu privire la programul de pace al presedintelui Wilson,
d. Wopicka, ministrul plenipotentiar al Statelor-Unite, a Mcut
unui redactor al ziarului Miscarea, urmatoarele declaratiuni
importante pentru Romania: America a intrat in rasboiu pentru
3 scopuri: libertatea marilor, libertatea micilor natiuni i res-
pectul umanitatii. In America toata populatia este convinsa de
necesitatea de a realiza acest program, cu oricate jertfe. In ceeace
priveste nationalitatile din Austro-Ungaria, presedintele Wilson
este de parere ea aceste popoare trebuie s. aiba ele insile liber-
tatea de a alege natiunea sau statul de care doresc sa s ali-
peasca. De aceea d. Wopicka a declarat ca d. Wilson a redactat
programul sail de pace fara s fi cetit tratatele speciale intre
Romania i Puterile Intelegerii, dar c nu sa indoieste un mo-
ment ca aceste Puteri isi vor respecta in chip riguros angaja-
mentele lnate. De altfel acest program a fost primit la Legatiunea
americana la 30 Ianuar 1918, data. la care Romania era inca,
de fapt si de drept, aliata a Intelegerii, si prin urmare chestiunea
respectului tratatelor de catre Intelegere nici nu sa punea, ceeace
dovedeste Inca odata c presedintele Wilson nu luase :Inca cuno-
$tinta, de angajamentele Intelegerii MO, de Romania. Cauza
romana, spune d. Wopicka, era pang% in momentul calatoriei
mele in America foarte ran cunoscuta in State le-Unite, din
pricina propagandei germane care infatish rasboiul Romaniei ca
un rasboi de cucerire; dar eu am tinut sa lamuresc opinia publica
asupra adevaratului scop al rasboiului Romaniei, adeca elibe-
rarea celor patru milioane de Romani supusi Austro-Ungariei,
$i prin conferinte, discursuri si articole de ziar, am reusit sO
prezint cauza Romaniei intr'o lumina justa, care va este favo-
rabila. Astazi sunt fericit de a putea spune ca simpatia si toata
solicitudinea Statelor-Unite sunt castigate pentru Romania."
Iata cum a lucrat d. Wopicka pentru binele neamului nostru,
care, dupa cum spune d. Iorga in ziarul sat', n'a fost vn ministru
american in Romania, in concediu de odihnd acasa, ci ministrul
Ronuinilor in America, in plina activitate de propaganda.
10/23 Aug. 1918.
Pe frontul apusan evenimentele continua a sa desfasura in
favoarea Aliajilor nostri. Intre Matz si Oise trupele franceze, cu
loata rezistenta germana, au inaintat ocupand Lassigny, apoi
au eliberat 20 de sate si au realizat o inaintare de 8 chilometri.
Numarul prizonierilor facuti este de 10.000 5i s'a luat molt
)naterial de rasboiu.
La Vologda, in Rusia, 20,000 de Poloni s'au oferit ca lupta-
tori ai Intelegerii.
11/24 Aug. 1918.
Astazi este ziva nasterii M. S. Regelui, care implineste 53 de
ani. Gandurile tuturor Romanilor s. indreapta care Ace la care
51

are-a dat dovada stralucita a simtemintelor sale adanci. u a fost


durere care sa nu-1 induio$eze; nu este multurnire care sa revarsa
asupra neamului nostru la care sa nu contribuie $i El. Poporul
roman i$i arata $i astazi iubirea, fidelitatea $i recuno$tinta pentru
Suveranul, care facand. ale lui visurile cele mai scumpe ale nea-
mului peste care domne$te, a voit deopotriva sa lupte $i sa sufere
pentru ele. In aceste vremuri grele s. simte cu mai multa putere
.solidaritatea adanca $i definitiva dintre tara $i dinastie. Sufletul
unui popor intreg s. indrepteaza azi catre Regele stiu, in jurul
caruia ateapta revarsarea zorilor dreptatii $i binelui, urandu-i
Inca multi ani s. traieasca in deplina sanatate $i vigoare! Tra-
ieasca Regele tuturor Romanilor!
13/20 Aug. 1918.
Mare le Roman basarabian, d. Ion Pelivan, care la alegerea
partiala dela 6 1. c., pentru un loc vacant de deputat al colegiu-
lui II de Ia$i, a cazut in balotagiu, astazi a fost ales cu 924 de
voturi, fata de 514 obtinute de ignobilul sau adversar, al carui
nume imi este scarba sa-1 scriu aci. Prin alegerea deputatului
.con$tiintei nationale romane$ti, Ia$ul a scapat de o mare ru$ine
pe care o patimise acum -7 zile, datorita ma$inariei cu care a
lucrat o ceata bine organizata de scarbo$i agenti electorali, sur-
prinzand buna credinta a multor naivi, cari nu $'au dat bine
searna de ceeace fac. Acum avem multumirea sufleteasca de a
:saluth pe deputatul Ionita Pelivan, care va figura in Parlamen-
tul tarii ca simbol al Basarabiei noastre. Prin aceasta Iaul 'a
facut pe deplin datoria, dejucancl manevrele dosnice $i coalitiile
nemarturisite, $i a binemeritat cinstirea i recuno$tinta tuturor
Romanilor, ramanand tot el Iaptl Unirii, al nationalismului si
al dragostei de neam! Alegerea de azi este victoria Romaniei
Mari!
Cu ocazia depunerii scrutinului, d. Botez a salutat pe d.
Pelivan astfel: Ca primar al Ia$ului, vechea capitala a Moldo-
vei $i Scaunul lui Stefan cel mare, felicit pe Basarabianul care,
-prin candidatura lui, ne-a dat prilej s ne manifestam, &and do-
vada ca reunirea Basarabiei cu Patria-muma s'a intarit defini-
fiv." D. Pelivan a rasp-tins: Multumesc primarului Ia$ilor, pen-
tru manifestarea cetatenilor, ce mi-o aduce d-sa. Am luptat o
viata intreaga pentru realizarea visului TJnirii. Sper c. alegerea
de azi va fi un simbol pentru Unirea tuturor Romdnilor!"
14/27 Aug. 1918.
Aceasta zi ramane o data memorabila in istoria neamului
romanesc. Acum s. implinesc doi ani decnd Romania a pornit
-cu viteaza ei armata s scape pe fratii nostri de tirania Austro-
ungureasca, i pentru aceasta, ziva de 14127 August 1916 va 11-
mlinea adanc intiparita in cartea romanismului ca o prima si
viguroasei manifestare a de$teptaxii con$tiintii nationale. Daca
-Romania a fost silita de imprejurari ca sa depuna armele mai
4*
52

inainte de vreme si sa. trecem prin aceste zile triste, suportandl


cu resemnare toate umilintile unei ocupatiuni strEne, cu toe&
pacea dela Bucuresti al carui schimb de ratifictiri intdrzie mereu
sd sd foal, radand jefuirea nemiloasa a vr'ajmasului sub un
guvern asa zis romanesc, prietin slugarnic al cotropitorului, care,
a semnat toate conventiunile rusinoase si care este unealta unei.
vointi straine in tot ceeace face printr'un parlament de comanda,
compus din mameluci, daca Romania, zic, s gaseste astzi in
aceast trista situatie, nu-i permis s ne Verdem curajul. Vom,
astepta cu credint'a neclintifa victoria Aliatilor nostri, care a.
inceput sg, s. intrezAreasa si care ne va aduce recompensa cu
venit'a pentru toate jertfele Mcute i nenorocirile indurate. In
lupta" cu forte superioare, Romania a fost la un moment dat
paratonerul in care s'au descgrat toate loviturile. In luptai cu cea
mai formidabil'a Ayala' de forte, armata roman'a a inscris mo-
mentele de glorie neperitoare: Mdrd$tii i Ateirdwiiis eu aceste
cloud momente s'a incheiat razboiul Romaniei i avern toata in-
urederea ca in anul viitor, ziva de 14/27 August va fi s'arMtorita,
de toti cu mare alaiu, ca cea mai mare zi a neamului romanesc!
15/28 Aug. 1918..
Am cetit in numarul 223 al Neamului Romdnesc aceastA
poezie de V. Voiculeseu, cu adanc inteles i vrednia de a fi re
produsg, ad.
TARA!
Copii/or thi lacomi-
Copiii lacomi te vandura roaba,
Securi straine codrii ti-i doboara,
Spre alte termuri plutele coboara
A muntilor salbateca podoaba.
$i'n timp ce blanda-ti Incovoi spinarea,
Pe-a tale sfinte, rodnice ogoara,
Pe'ntinse sesuri arse de dogoare
Stapani sunt numai jaful si (mpilarea.
Din lumea 'ntreaga Imbuibata bine,
Tot rodul muncii tale il asteapta,
Cirezi de vite falnice sa 'ndreapta
Spre departate targuri apusene.
Ca'n largi prapastii gfaul tau sa varsa,.
In pantecul corabiilor grele
Avutul tau sa'nghite Intreg In ele;
Ramane numai tarina cea stoarsa.
Smerita vezi cum pleaca dela tine
Atatea bunuri, drumuri lungi de-apucar
Si trec hotarul, grabnice, sa duca
Indestulare gurilor straine.
53

bi-apoi, plngand de-un dor fax'a. de nume,


In umedul bordeiu te'nchizi trudith.
Si stai s'aracas, trista. si lipsitA.
Ca o vddana singura pe lume.
16129 Aug. 1918.
Din dulcea Bucovina ne vine trista veste ca Mitropolitul ro-
man Vladimir Repta, din Cernauti, a demisionat cu intreg con-
.sistorul. Biserica romana i fondurile romanesti s'au impartit in
domi, numindu-sa doi preoti ortodnxi: Tzimirischi pentru ucra-
nieni (ruteni) si Worobchievici pentru romani. Aceasta va sa
zica destrugerea completa i definitiva a Bisericii romane din
Bucovina, care a fost scutul natiunii noastre. Cu aceasta guver-
nul austriac vrea s intreaca in barbarie pe TJnguri, cari deocam-
data sa, marginesc numai sa retraga, ajutorul Statului dat Bise-
ricii romane dela ei. Nemtii au dat pe maim Rutenilor pe fratii
mostri pentru ca astfel sa dispara urma de Roman din tarisoara
In pamantul careia sa odihnesc osamintele lui Stefan cel Mare
ci Sfant.
Mitropolitul martir Vladimir s'a impotrivit la impartirea
diecezei si a fondurilor ei intre Romani i Ruteni, deoarece ace-
stia n'au nici un drept, necontribuind cu nimic la el. A fost ame-
nintat cu destituirea in caz de impotrivire, dar el a staruit in
hotararea sa Atunci dusmanii au recurs la arma ce sa fauri-
se in contra lui pe vremea ocupatiei rusesti, loyind fartt mila in
acest mitropolit corect i leal i l'au indepartat dela carma Bise-
TiCii sale. Traditia istorica a acestei Biserici a fost astfel violent
rupta si martiragiul acestui popor primeste cea din urma, lupta.
Vestea despre inlaturarea mitropolitului Vladimir dela carma
lisericii romanesti din Bucovina a produs o adanca mahnire in
inimile tuturor fiilor lui sufletesti. Avem insa mare speranta ca
bunul Dumnezeu nu va ajuta dusmanilor i c. cei ce sapa, groapa
altora, ei singuri vor cadea in ea.
D'Annunzio, marele poet al Italiei, cu gradul de maior, a
-comandat o escadrila, care s'a inaltat la Padua si care sburand
deasupra Vienei, a aruncat zeci de mii de manifeste redactate
de el, in loc de bombe incendiare. Intr'unul din acele manifeste
D'Annunzio spune: Ce? Mai asteptati o deciziva? E intocmai
ca i cu panea din TJcrain9,! 0 astepti mereu, si mori astep-
tand'o fara s'o mai vezi!" In alt pasaj poetul vorbeste de pacea
revoltatoare dela Brest-Litovsc si dela Bucuresti.
17/30 Aug. 1918.
Presedintele Republicei franceze, insotit de primul ministru
Clemenceau, s'a dus sa faca o vizita generalisimului armatelor
aliate, Foch, la postul sau de comanda, pentru a-i inmana basto-
nul de maresal al Frantei, in prezenta statului su maior si a
54

unui detasament de trupe. Ei au fost primiti de ministrul marl-


nei, de generalii Foch si Petain, acesta era comandantul trupe-
lor franceze, precum si de reprezentantii misiunilor aliate. Cu_
aceasta ocaziune presedintele Poincarr a rostit urmatoarele cu-
vinte: Domnule Maresal, sunt fericit de a v5, remite insemnuL
traditional al inaltei demnitdti, pe care guvernul Republicii v'a
conferit'o in aclamatiile Frantei intregi si a tuturor natiunilor
aliate. Dela inceputul rdsboiului, in diferitele posturi pe cari
le-ati ocupat ati indreptatit din ce in ce mai mult sperantele pe
care incd din timp de pace armata francezd le-a pus in d-ta.
Puse la incercare solidele doctrine pe care le expuneai altddatd
elevilor d-tale, ele au produs o intreaga serie de victorii, i ideile
&tale au stint sd s. adopteze nevoilor rasboiului nou. Ai ramas
credincios principiilor, cari formau sufletul invgaturii pe care
ai dat'o elevilor scoalei de rdsboiu: desvoltarea fortei morale. 0
bdtalie este o lupta intre doud vointe i islianda apartine acelui&
care va avea inthietatea sufleteascd. Ai stiut s. intretii aceasta
intaietate ca pe o flacard sfntd. De cafe ori, in ceasurile grele
ale luptelor de pe Iser si de pe Somme nu am fost martorul ener-
giei i tenacitatii d-tale. Ai dat clovadd de aceleasi insusiri mili-
tare chilcl ai fost numit presedinte al consiliului de raisboiu dela.
Versailles, consilier tecnic al guvernului, tot asa ca si peste Alpi,
uncle te-ai dus ca sa dai sprijinul d-tale comandantului aliat
pentru apararea liniei de pe Piave, aceastd Marna. a Italiei. Dar
masura minunatei d-tale pdtrunderi si a prezentei de spirit care
te caracteriza, ai dat'o mai ales in zilele tragice 24, 25 si 26 Mart
trecut. Si decdnd, multumita generoasei increderi a guvernelor
Angliei si Americei, ai fost investit cu comanda suprernd a ar-
matelor aliate, te-ai silit s realizezi unitatea de actiune strate-
gicd, atat de necesard in fata puternicei organizatiuni si a disci-
plinei germane. Prime le valuri ale fluxului urias, care soseste din
America, de abia atinseserd frontul i ai i isbutit prin operatii
abil cornbinate si continue sd surprinzi i s invingi pe dusman,
mai intaiu pe Marna i apoi pe Somme si pe Oise. I'ai slardmat
ofensiiia, i-ai inselat planurile, i-ai sleit rezervele Wand prizo-
nieri in masd, luandu-i tunurile, mitralierele si.munitiile. Glorie,
tie, domnule Maresal, si tuturor armatelor pe cari le comanzi.
Nu esti dintre acei cari sd. lasa. a fi descuragiati de primejdie,
nici dintre acei pe carf victoria ii orbeste. D-ta sti bine ca, nu-
suntem ajunsi la capdtul sfortdrilor noastre. D-ta te feresti in
acelasi timp de optimismul excesiv si de desperare. Increderea
d-tale asa de indreptatftd, ne aratd c noi trebuie sa, ne inarmanr
cu rabdare i s. ne infarim sufletele din ce in ce mai mult, pentru
a putea lucr fard preget si a scoate din lupta pe dusman. Rd-
mai incredintat c apelurile d-tale vor fi auzite de guvernul Re-
publicii si de guvernele aliate, ale cdror minunate armate sunt
vrednice de seful lor. Franta i Aliatii ei vor fi demni de solda-
tii lor. Avem vointd, decf vom invinger
55

18131 Aug. 1918.


In cursul acestor opt zile din urma Aliatii nostri au obtinut
succese marl pe frontul apusan. In deosebi ofensiva engleza. con-
tinua cu indarjire pe un front de 40 de chilometri intre Groisilles
$i Chau lnes; englezii au ocupat St. Lger $i Favreuil (la 2 chm.
nord-est de Bapaume); la centru ei au cucerit satul Thiloy, apoi
ora$ul Bray sur Somme; iar la dreapta au cucerit satele Cappy
$i. Fontaine la 10 chin. la vest de Perrone. La est de Albert En-
glezii au dat $ase asalturi si. elementele germane cari inaintau
in contra-ofensiva au trebuit sd sd, retraga. Tancurile lor dau
asalt la Bapaume. Numarul prizonierilor luati de englezi in ul-
timele zile sa ridica la 21,800. Pe de alta, parte Francezii au
inaintat la est de Bagneux. Germanii au parasit pozitiile de pe
Avre. Pe un front de 20 chm. trupele franceze sfarmand toate
rezistentele locale au realizat o inaintare de 4 chm., ocupand
sapte localitati si patrunzand pang la vest de Chau lnes. Numdrul
prizonierilor facuti de trupele franceze atinge cifra de 9,600.
Ceho-Slovacii au luat Sadrinsc, punct central de cale feratd.
La Sizrani le-a venit in ajutor Cazacii generalului Caraulov.
Langa Usuri ei s'au intalnit cu bande bolseviste.
19 Aug./1 Sept. 1918.
In ziarul 314carea dela 16 1. c. am cetit un frumos articol
semnat de C .M. si intitulat: Rolul Romtiniei in reisboild euro-
pean", pe care il reproduc pentru a procura aceeasi placere ce-
titorului pe care am simtit'o eu cetindu-1.
De$i a intrat in rdsboiul european doi ani mai tarziu deck
Aliatii shi, Romania din prima zi a isbucnirii conflictului mon-
dial sa declarase pe partea acelora ce reprezentau onoarea i
libertatea. Neutri nu puteam ramanea. Ar fi insemnat s ne sfa-
siem singuri steagul vechilor nazuinte de desrobire $i unitate
nationala. De altminterea popoarele nu sunt nici odata neutre,
sufletul natiunior nu poate trai fara un ideal, Med, acea inlan-
tuire misterioasa de nddejdi $i credinte, care uneste la olalta
prin jertfa si triumf trecutul si viitorul unui neam. In aceasta zi
trista si eroica aniversare, cand ramura vesteda de maslin a
peicii germane umbreste numai umilinta $i saracie, ma intorc cu
gandul la gloria fard de amurg a rasboiului nostru de hotare
si-mi impartasesc sufletul mahnit cu lumina vitejiilor fard de
seaman in istoria lumii. Pac in presa romaneasca .-.. (renzu-
rat) ... sa insulta mortii dela Oituz $i Marasesti, in schimb presa
europeand n'a incetat o clipa A. reverse cea mai calda si mai
cinstita, admiratie pentru luptatorii dela Jiu. Neajlov, Siret $i
Trotus. Numai cunoscand reflexul criticei militare si a judecatii
autorizate din apus, ne vom putea da searna limpede ce a insem-
nat rasboiul nostru pentru marea cauza a Aliatilor nostri $i in-
,
direct pentru cauza Romdnismului. Actiunea militara a Roma.-
niei ne era ceruta staruitor in vara anului 1916. Orice intarziere
56

4i. orice amanare ar fi insemnat perderea angajamentelor pe cari.


Aliatii le aveau fats. de noi. In adevar la acea data situatia
Quadruplei ajunsese la un punct critic. Presiunea german& dela
Verdun, apropiata ofensiva a lui Mackensen la Salonic, lovitura
pregatita de Falkenhayn impotriva armatei lui Brusilov in Ga-
litia, - toate aceste greutati au fost inlaturate prin interventia
Romaniei, care a atras asupra ei 40 de divizii, luate de dusman
dela Verdun, Somme, Salonic i Carso, lungind astfel frontul
kuterilor centrale cu Inca 360 chiometri. Si de pe frontul dela
Riga si dela Kovel s'au ridicat trupe i s'au adus pe frontul ro-
man. Coresponclentul din Petrograd al ziarului Times scriea
atunci: Un factor important pentru victoria (ruseascd) de pe
frontul de nord, a fost fdrd indoiald sleibirea pozitiilor 'germane
prin interventia Romania"; iar ziaristul englez A. G. Hales sa
rostea categoric: Numai oamenii 8ari cunosc Balcanii pot in-
ielege ce puternic ajutor a insemnat pentru marea Britanie
Aliatii ei intrarea in luptd a Romaniei: a insemnat salvarea
Ziarele franceze in frunte eu Le Temps socotea la 400,000
oameni scosi din lupta, perderile incercate de Hindenburg pe
frontul roman in primele patru luni ale campaniei. Cu drept
cuvant d. Lacour-Gayet, mernbru al Institului Frantei, pentru a
pune in evidenta insemnatatea actiunii romane fata de criza mi-
Mara a Aliatilor din vara anului 1916, a vorbit cu entuziasm de
Paratonerul Roman al carui rol a fost sa. atraga i sa descarce
trasnetul fortei germane. Rezultatul suferintelor si jertfelor noas-
ire uriase s'a vazut imediat. Victorgile franceze dela Verdun,
inaintarea Italienior pe Carso, cucerirea Monastirului de care
armatele dela Salonic, n'au fost deck urmarile intrarii noastre
in actiune. Dar rezistenta noastra a fost in cele din urma infranta
in trupul Patriei a sangerat sub navala ostilor superioare in nu-
mar si a miilor de tunuri si masini tie distrugere ale Puterilor
centrale. Sufletul insa n'a putut fi robit. Episodul stralucit dela
.Jiu, ispravile fantastice ale diviziei sburatoare dela Cerna, minu-
nile de vitejie savarsi.te in apararea pamantului stramosesc palma
cu palin, pe vaile Oltului, Argesului, Rahovei i Neajlovului, in
Dobrogea si la Dunaxe, ne-au indreptatit nadejdea biruintelor
iitoare. Primul ministru al Marei Britanii, Lloyd George, vor-
bind in fata poporului Londrei in iarna retragerii noastre spunea:
Tdranul roman a dovedit omenirii cd este cel mai bray soldat
din lume,-cand Ii sd dd putinta sd-k orate aceastei vitejie, ceea
ce nu ii s'a dat peind acum." Peste cateva luni Oituzul, Mdreistii
llfdrdsestii au indreptatit cuvintele profetice ale lui Lloyd
George. Marasestii nu sunt numai cea mai mare batalie din isto-
ria neamului romanesc, dar totodata fonneaza singura unul
din marile capitole ale rasboiului mondial. Presa lumii s'a gra-
bit sa consacre triumful nostru, iar marele om de stat englez
Asquith vorbea cu caldura de Romania invincibild." Aceste
marturisiri venite de departe sunt documentele vredniciei unui
neam si totodata chezasia unui triumf."
57

20 Aug./2 Sept. 1918.


Purtarea neomenoasa a Germaniei a inceput sa supere
ichiar i pe Senatorii guvernului. Dovada clespre aceasta sunt
.cuvintele rostite de d. Victor Miclescu, in sedinta dela 31 1. c.
.D-sa spune ch. 40,000 soldati romani continua a fi tinuti ca pri-
_zonieri-in Germania si. intrebuintati la munci agricole si in fabrici.
Este strut ca guvernul roman plateste Germaniei cate 2112 lei
pe zi pentru fiecare prizonier, sub tit1u de intretinere, ceea ce
face 100,000 pe fiecare zi! Noi am restitu1t Germaniei, zice d-sa,
toti prizonierii pe cari i-am facut. Ace lasi lucru s intampla si
ou Romanii basarabieni, facuti prizonieri pe cand erau in armata
rush. Este o chestiune de dreptate ca i aceia s ne fie redati, de
vreme ce Basarabia face acum parte din Romania. Inteleg cum
stau lucrurile. Ni s'a irnpus prin tratatul de pace legea invinga-
torului: Arta cea mare nu este a rasboiului, ci arta de a sti sa
fad o pace, bazata pe dreptate pentru ca sa poata reincepe ra-
porturile normale i amicale. Am facut o pace dureroasa in care
n'au fost rectificdri de granita, ci anexdri; n'a fost fr contri-
butiuni, ci cu foarte mart contribufiuni. Daca am prima aseme-
nea pace, pentru ce inca cu sabia ridicata asupra capului nostru?
Sa spunem lucrurile pe fata. Daca am primit pacea invingato-
rului, nu inteleg sa avem continue vexatiuni. Eu care am fost in
ceeace priveste politica extern& alaturea cu marele si inteleptul
Rege Carol, pot sa spun raspicat si deschis: Voiti pretinie, reda-
candu-ne la sapa de lemn? Poporul german trebuie sa stie a pre-
tui dreptatea pentru toata lumea. Chiar presa germana spune ca
nu sa poate obtine raporturi normale cu. o tara, vexata in acest
fel."
.Poate ch. cetitorul meu ar vrea s stie acum i raspunsul
ministrului nostru de externe. Nu-1 reproduc, caci mi-e rusine
mie ca Roman sa-1 scriu aci. Sin gura manghiere ce o mai putem
avea, dac s poate zice mangaiere, este ca," acest ministru al
Romaniei nu este Roman: numele lui este de ajuns ca sa arate
sufletului indurerat al Romanului, pentru ce naia sdruncinata a
neamului nostru este condusa intr'un mod asa de
21 Aug.13 Sept. 1918.
La Camera s'a validat alegerea d-lui I. Pelivan in aplauzele
unanime ale Deputatilor. D. Pelivan, fiu de Wan din tinutul
Baltilor, cu aceasta ocazie a rostit o scurta dar frumoasa si in-
teleapta cuvantare,: Sunt adanc emotionat, a zis d-sa, ca sa pot
gasi in vocabularul graiului meu moldovenesc cuvinte ca s va
multumesc pentru cinstea ce ati aratat, nu atat mie cat fratilor
mei Basarabieni, primindu-ma astfel. Ziva de 13 Angu,st va ra-
manea o zi din cele mai frumoase pentru Iasul traditional, caci
atunci Romanimea din Regat a trecut cel mai frumos examen de
maturitate nationala si cle constiinta adevarat romaneasca. Noi
58

Basarabienii am intins cei d'intaiu mama, la 27 Mart, pentrix.


unirea cu Patria-mumg." D. Pelivan aratg, cg nu a tinut sg. can-
clideze, i ca, acest frumos gest sg, datoreste acelora cari au luat
initiativa de a-i fixa candidatura. Vorbeste apoi de actul unirii
si de uneltirile rusificatilor, cari au cgutat s distrugg graiul
moldovenesc, gonindu-1 din scoli, biserici, justitie i administra-
tie. Unirea a adus 3 milioane de locuitori, intre earl 2 nail; oane
sunt Romani neaosi; ea a adus orase i cetti istorice, cum e
Cetatea Alba, a lui Stefan cel Mare. Basarabia, acest diamant, v&
impodobi coroana Regelui roman de astgzi si a Impgratului ro-
man de mane." D. Pelivan declarg ca nu apartine nici unui par-
tid politic si deci va cauth sa ntilizeze tot ce e bun in progra-
mele lor politice. Voiu lupth i eu pentru marele ideal national,
adecg pentru intregirea neamului romanesc de pretutincleni. Voiu
cauta sa sg. faca dreptate pentru cea mai numeroasg si mai
oropsitg clasg, clasa targnimei. Tgranimea aceasta nu a stiut nici
odatg, ce inseamng a fi lai i tradgtor; ea a luptat pentru apg-
rarea hotarglor Orli. Aceastg targnime trebuie sg fie indreptg-
titg. Voiu da tot concursul meu pentru democratizarea intregii
structuri a tgrii romanesti. Asi dori ca randurile cl-voastre sa.
fie completate cu alesii adevgrati ai poporului. Asi dori ca toate
moravurile rele din targ sg disparg!" D-sa terming strigand:
Trg leased, Regele Romniei, acest simbol al Romanimii de pre-
tutincleni", i multumeste acelora cari au luptat pentru d-sa in
alegeri, precum i Camerei care l'a primit cu pretinie.
22 Aug./4 Sept. 1918...
Dintre toti preotii cari s'au distins in timpul rgsboiului, un
loc de frunte Ii ocupg parintele lustin Serbdnescu, care intr'una
din luptele dela Mgrgsesti, cand toti ofiterii unitii pe care o-
servea el, au cgzut pe campul de luptg, el s'a pus in capul solda
tilor si a comandat atacul pang cand a cgzut si el rgnit. Pentru
aceastg, fapt eroich a fost decorat cu Mihaiu Viteazul. Acum
printele Serbanescu face serviciu de duhovnic la serviciul de .
triaj de pe langg gara dela Iasi, unde in ziva de 15 1. c. s'a cele-
brat un pgrgstas pentru doctorul Santoni, din Misiunea francezg,.
si pentru doamna Coatu, infirmierg, benevolg la acelasi serviciu,
precum i pentru cei 40 sanitari morti, indeplinindu-si datoria
in timpul epidemiilor din primul an al rgsboiului. Cu aceastg
ocazie Ministrul Frantei, d. Saint-Aulaire, a inmanat pgrintelui:
Serbgnescu Crucea de Rdsboiu francezg cu pa/me, in fata unei
numeroase j distinse azistentg. Ministrul Frantei in numele gu-
vernului francez isi exprimg fericirea pe care o simte constatand
axlancimea sentimentelor de dragoste pea cari intreg poporul ro-
man le phstreazg Frantei. El e fericit ca o poate spune comemo-
rand pe un erou francez, doctorul Santoni, i o eroing romang,
doamna -Coatu, amandoi morti de boalg luatg in, serviciul de.
triaj, pe langg care erau atasa ti, si sairbgtorind in acelasi timp,
59

pe un preot-erou, parintele Serb'aneseu, care i$i indepline$te


acum serviciul tot acolo. Sub steaguri a$a de asemanatoare, po-
porul roman $i poporul francez au luptat alaturi pentru un sfant
ideal. Culcati in pamantul romanesc, aceia din Francezi cari
niciodata nu-$i vor mai revedea Patria nu sa vor simti straini:
le va fi tot a$a de ocrotitor ca i pamantul Frantei. Aduce elogii
adelora dintre femeile romane, cari au inteles sa dud. indeplini-
rea datoriei pana la jertfa, ca Ortensia Coatu. Imbrato$ind pe
parintele sarbatorit, care impreuna cu un alt preot celebrase
serviciul divin, spune ca imbratiseaza Romania intreaga. Atunci,
d. general Lafant,* evocand pe acei cari au primit cea din urma%
mangaiere dela parintele Serbanescu $i pe tot" cei ce au fost con-
solati de sfintia sa, Ii imbratiseaza $i-i prinde pe pept Crucea de
Rasboiu, la care sarbatoritul preot ii raspunde prin cuirinte inal-
tatoare de suflet.
23 Aug.15 Sept. 1918..
La felicitarile ce ii s'au trimis de pretutindeni, cu ocazia zi-
Ai de na$te, M. S. Regele a raspuns multumind i dand tuturor
un sfat foarte folositor in grelele imprejurari de astazi i anume
sd avern incredere in noi. Dau aci cateva raspunsuri date Basa-
rabienilor. Sfatidui Tdrii din Chi$inau, M. S. Regele Ii r54unde
a$a: Cu deosebita multumire primesc urarile $i expresia devota-
mentului ce-Mi aduceti in numele Basarabiei. Poporul moldo-
venesc poate fi sigur ca-i voiu urma necontenit, cu dragoste,
toate straduintele pentru a-I aduce la o stare 'tot mai infloritoare,
a lui $i a tuturor claselor, care trebuie s lucreze impreuna $i
intr'un gaud, spre binele ob$tesc. Pe toti v imbrati$ez cu aceea$i
caldura." ArbiepisCopului Basarabiei M. S. Regele sa adreseaza.'
astfel: Urarile atat de calduroase ce-Mi aduceti cu prilejul ani-
versarii Me le $i vestea despre rugaciunile ce, impreuna cu clerul
ft poporul, ati inaltat care Atotputernicul, le-am primit cu o
vie $i adanca multumire. S. fie aceasta intaie sarbatoare a ani-
ve Regelui o cheza$ie pentru legaturile suflete$ti ce unesc
Tinuturile moldovenesti cu Tara-mama si cu Suveranul ei!" Iar
Comisarului general lvi. S. ii raspunde prin aceste frumoase cu-
vinte: Urarile ce-Mi aduceti din partea tinuturilor moldovene$ti
de dincolo de Prut le primesc cu o vie $i adanca multumire.
Va rog a multumi din parte-mi tuturor acelora care Mi-au adre-
sat felicitari pentru ziva de eri. Raspund la aceste calduroase
rnanifestari cu o inima plina de dragoste pentru noii mei supu$i,
acaror desvoltare pentru binele tarii intregi o urmaresc cu viu
interes si cu incredere."
24 Aug./6 Sept. 1918._
Lenin, dictatorul Rusiei $i apostolul mincinos al Oa uni-
versale, omul ro$u care a distrus Gel mai formidabil imperin, a
Generalul Lafont a murit dup cateva luni In Iasi, de gripli infectionA,
spre mai marea jale a tuturor Romanilor.
160

fost irnpuscat de niste fernei. In ziva de 19 .1. c., la ora 9 seara,


can d. Lenin sa intorcea dela o intrunire a muncitorilor din fabri-
ea Michelson, care sa gaseste intr'un cartir dincolo de Moscva,
fost oprit de doua femei. Acestea l'au atras inteo convorbire
referitoare la ultimul decret in chestia importului de alimente.
In timpul convorbirii s'a tras trei focuri de revolver, cari au ra-
nit pe Lenin la brat si in spate. Focurile au fost trase de o fata
tinara, numita Dora Caplan i e originara din Chiev; ea a fost
.arestata. Dupg buletinul medical, Lenin a, fost lovit de doua,
gloante: unul a patruns sub umarul stang in cavitatea peptului,
a 'Ana partea superioara a plamanului si a provocat o emoragie
in pleura; glontul s'a oprit in gat deasupra claviculei drepte;
celalalt glont a patruns in umarul stang, a sdrobit osul si s'a
oprit sub pelea aceluiasi umar, producand sr. el o emoragie in-
terna. Starea lui Lenin pare a fi grava.
Pe de all& parte in Petrograd a fost asasinat _Comisarul na-
tuna pentru afacerile interne ale Comunei muncitoresti dela
nord, tovarasul Urifchi.
Dreptatea cereasca sa apropie si nidi nu sa putea altfel,
caci nu sa poate ca un popor mare, care abia a scapat de tirania
tarista sa sufere o tiranie si mai salbatica si asa, de absurda,
care distruge odata, cu burghezia, cu inteligenfa, cu capitalul,
insusi nervii de viata ai natiunii, dupa cum este stapanirea lui
Lenin i a lui Trotcki-Braunstein. Aceasta stapa,nire, prin toate
laptele ei, n'a facut decat sa nimiceasca totul l sa samene ura
pana 1n straturile cele mai adanci, ura, care s'a intins tot mai
tare atingand toate categoriile sociale, Mira. s puna nimic bun
la loc. Omort'au pe Tar, pe generali, pe ofiteri, diplomati,
membri de seama ai diferitelor organizatii, apoi o mare parte
din burghezie si in urrna o buna parte din taranime,. &and im-
paratia pe mama tuturor declasatilor, lenesilor i betivilor, cari
sub ideia sfanta a libertatii si egalitatii au comis cele mai cum-
plite barbarii. Astazi dictatorul acestei stapan1ri nefaste cade
strapuns de gloantele trimise de mana unei femei. El n'a putut
scaph de destinul oricarui despot, cu toata paza l apararea po-
litiei. Si noi Romanii am fost amenintati de furia destructiva
a lui Lenin, care ne-a silit s. depunem armele. Dar poporul
-armata romana au scapat neatinsi de propaganda revolutionara
a steagului rosu. Bolsevismul n'a avut nici o influinta la noi si
n'a lasat nici o urma deck o trista amintire. Lenin ramane ca o
figura despotica. A fost un tiran, un destructiv, un rasbunator.
1\Pa cladit nimic, sau cel mult a dada schele pentru daramat.
Nimeni, scrie un ziarist, n'a distrus mai mult decat el, si cu
-drept cuvnt- diavolul l'ar putea invidih."
25 4ng.17 Sept. 1015.
Ofensiva franco-engleza continua victorioasa. In zilele din
urma Aliatii nostri au cucerit Chaulnes, Roye, Noyon, Bapaume,
6t
Cora les, Perrone, vestitul munte Kemmel si peste 50 de sate,
ajungAnd pang aproape de linia Hindenburg, de pe care au ple-
cat Germanii in ofensiva asa zisd a pdeii din luna Mart. Sunt mai
bine de 40 de zile de cand ofensiva Aliatilor nostri macind si im-
pinge frontul apusan, care pAnd acum n'a cunoscut o ofensiva
de vigoarea si durata celei de astazi. Rand pe rand linii intdfite
au fost strpunse, localitati importante au fost ocupate rdstur-
nand echilibrul de forte ce pdreau cd pentru mult vreme trebuid
sa asigure o epoca de stagnare pe frontul apusan. Operatiunile
sunt in curs. Rezistenta germand este pe alocuri energica, dar
miscarea ofensiva a Aliatilor nostri nu niimai ca nu e stAnjinit,
dar sporeste zilnic in intensitate. Vestita linie Hindenburg este .
aproape si pe ea sa vor clesfdsura, poate lupte si mai mari, de
rezultatul carora va depinde nu numai soarta unei mari ofensive,
dar poate insusi desnodamentul rasboiului. Suma prizonierilor
luati de Aliatii nostri dela 2 Iu lie pang la 18 August st. v. este de:
128,302 oameni (2,674 ofiteri); s'au luat 2,069 tunuri, 1,734 arun-
cdtoare de boambe si 13,783 mitraliere.
In ofensiva actuala a Aliatilor nostri au jucat mare roI
tancurile, multumita cdrora s'au obtinut aceste succese asa de.
stralucite. Prin efectul lor miraculos, tancurile s'au riclicat la
rangul inthiu si ofiterii de infanterie declard cd ele au devenit
indispensabile. De altfel tancurile, in numr de mai Halite mii,
formeazd un corp special, cu brigazi, batalioane si state majoare,
ca si aviatia si transporturile. Tancurile sunt de 3 feluri: tancuri
grele cu tunuri in numar de 3, cu 6 oameni si mai multe mitra-
liere; tancuri de aprovizionare, cari duc la posturile inain-
tate munitiuni si proviziuni, si pot trage in urma lor 20 vase cu
aph proaspatd, care ajunge pentru un batalion; in fine, asa
numitele whippets, niste card cu cafe 2 motoare de 600 cai fie-
care si cu 4 mitraliere, pe cari le manueste 1 ofiter cu 3 oameni.
Aceste masini groaznice, grele de 30 de toane, plead, la atac ne-
tinand searnd de transeie, santuri, OMR de 420, pante- de 4(T
grade, peste toate tree ca si cAnd ar merge pe loc drept, facand
in timpul unei zile cAte un parcurs de 26 mile si Ids-And in urma
lor mult prapad.
Din Washington sa anunta cd presedintele Wilson a semnat
legea referitoare la armata, public-And si o proclamatie in care
fixeaza ziva de 12 Septembre ca data inceperii inscrierilor. Nu-
mdrul_ barbatilor in etate de 18 pang la 45 ani, cari nu sunt Inca
inscrisi sunt socotiti la 13 milioane. Sd vor inscrie numai oameni
sanatosi si fard. familie. Wilson isi incheie proclamatia astfel:
Este intentiunea noastra de a obtine o victorie decisiva cu ar-
mele si de a inchind in mod constient o mare parte a Tortei mili-
tare barbatesti a poporului pentru realizarea acestei intentiuni."
Intr'un discurs tinut acum de curAnd. la Springfield, Roo-
sevelt a terminat cu cuvintele ca: Datoria Americei este SA. sfax-
seasca actualul rdsboiu cu o isbanda formidabila."
62

Lordul Cecil a fdcut in parlamentul englez urmatoarea


declaratie: Acum a venit timpul s. ddm inimicilor nostri ultima
lol iturd hotardtoare." Iar marele ziar francez Le Temps spune
cd maresalul Foch are sperantd ca s. dea in sase saptalmdni
deciziva.
29 Ang./11 Sept. 1918.
Astdzi la ora 3 p. m. am plecat din Iasi cu trenul demobili-
zatilor si am ajuns la Buzdu, in ziva urmatoare sara la 8112,
dupd, o calgtorie obositoare mai bine de 29 de ore.
Cred interesant a descrie aceastd caltorie, ca s s'a vadd
multele formalitati, cari trebuie implinite pentru a te intoarce
acasd, in teritorul asa zis ocupat. Demobilizatii au fatd de pri-
begi (ref ugiati) un mare avantaj; ei nu trebuie s, ceard dela
Nemti permisiunea de a sh intoarce acasd, vestitul ausweiss, pe
care Romhnul cu spiritul lui sarcastic l'a botezat, cu clrept cuvnt,
vnsvais, din cauzd c multi sau aproape toti cei cari au dorit sa-1
capete mai curnd, au cheltuit pang la 2-3 mi de lei; un mare
comerciant cu 3000 l'a obtinut in cinci zile, un alt boggtas cu
1500 in 10 zile; altmintrelea, nenoroci!ii ceialalti asteapta eke
5-6 sdpramni pentru a primi aceastd blestemata de permisiune,
venind zilnic pe la Ministerul de Interne din Iasi ca, s ceteascd
listele permisurilor aprobate, chci din nenorocire sunt tot asa de
multe neaprobate de Nemti. Din curiozitate am cetit si eu o ast-
fel de lista, ca s vdd eine sunt aceia, achror intoarcere in teri-
torul ocupat nu s'a aprobat de autoritatile germane, si aceasta
pentru ca sd pot ghici cauzele cari au putut motivd neaprobarea.
Pe aceastd list tot asa de lungd ca si cea dealdturea a admisilor,
am vdzut un doctor in medicind cu familia lui compusa din 3
persoane, apoi o vdduval cu 2 copii, o familie compusd din 6 per-
soane, etc., si atunci m'am intrebat cd oare ce vor fi gresit toti
acestia de nu-i lash Nemtii sd, s. intoarcd in Muntenia? Sunt
sigur c. la nici upul ni ii s'ar putea imputa vr'o actiune pagu-
.

bitoare intereselor politice i economice ale ocupantilor. N'am


gasit cu mintea mea nici o cauzd alta, decdt numai aceea c lo-
cuintele celor refuzati sunt ocupate de Nemti, cari nu vreau sd le
evacueze si pentru aceasta ii s'a refuzat permisiunea de asi re-
vedea caminurile.
Noi demobilizatii am scdpat de unsvaisuri. Este deajuns ca
s. te prezinti la Comenduirea pieii cu ordinul de demobilizare
ai dacd esti functionar civil si cu un ordin de serviciu dela auto-
ritatea de care depinzi. La Comenduire ti sit dd. permisiunea de
a plec in ziva urmatoare cu trenul asa zis al demobilizatilor,
pe cMar ordinul de mobilizare pe care il ai, apoi iti mai dd. un
tablou de demobilizare i un bilet de identitate cu toate semnala-
mentele, Mrd sa-ti mai dai fotografia, dupd cmn sunt obligati
nenorocitii de pribeji, cari 'mai trebuie astfel sii plateascd l fo-
tografului 5 lei. Dela Comenduire te duci la Serviciul de triaj
63

.dela garti, unde iti scoti un bilet de sdadtate, pe dosul caruia sa


noteaza cg nu esti bolnav de boale venerice (lumesti). Asa am
facut si eu cu o zi mai inainte de plecare.
Astfel, azi la ora 3 p. m., am fost la garg cu toate bagajele.
Pentru mine si pentru bagajul luat in compartiment n'am plata
nimic, dar pentru celalalt bagaj, pus in vagonul special am
pigtit 29 lei pentru 75 chilograme. In vagon am potrivit'o bine,
fiind putini si avand loc si pentru culcare. Mi-a venit insg greu,
caci desi vagonul era de clasa I, bancile erau de scanduri si-ti
intrau prin oase, asa cg mereu eram silk sg-mi schimb pozitia.
Cand s'a luminat bine de ziug am ajuns la Adjud, am intrat in
zona rgsboiului si am avut ocazia A. vgd urmele lgsate de born-
bardament. Nu departe de acest orasel, care sg zice cg n'a suferit
tocmai mult, am vgzut o padurice, ai cgrei copaci erau foarte
mutilati, unii rasturnati de tot, altii aplecati pe jumgtate, cu
crengile rupte si spulberate in difrite forme si dimensiuni, care-i
dgdea o infgtisare foarte tristg. liupg un sfert de org zarim nu-
_mai zidurile si cosurile unei mari falirici de ingrgsgminte, rupte,
sfaramate in multe chipuri, expuse ploilor; sa, luau rngsuri de
reconstruire.
Pe la ora 71/2 sosim la 111(17.00N, vestitul nostru Verdun,
care a inscris marea epopee a Romanisliaului in cartea neamu-
lui nostru. Gara a fost foarte maltratatg: ziduri sparte, feresti
desfundate si diformate in diferite feluri. S'au facut intr'o parte
a ggrii mici reparatiuni si s'a pus la adgpost de ploaie, asa ca sg
poatg functiona. Celelalte constructiuni dependente de garg sunt
in ruing.. Aci am stat pang la ora 21/2 p. m. avand mai multe
lormabilitati de indeplinit, dar cum acestea incepeau numai pe
la ora 10, m'arn repezit sg. vacl acest vestit sat mare si cu mare
jale ochii mei vazura numai ruine in toate partile, asa ca nu &a
mai recunosc stradele si proprietatile.. Va trebui mult timp si
multi bani pentru reconstruirea acestui sat istoric. Sa spergm
ca. Margsestii sg va renaste din glorioasa lui cenuse si sa va
inalta, in haina mandra vitejeascg, iar la centru va avea un ma-
ret monument grgitor pentru vecie a strglucitelor fapte de arme,
cari au dat Romaniei fairoa de invincihilii. Subscriptia deschisa
de Neamul Romdnesc in acest scop pare aida roade bune.
M'am intors la garg, trenul nostru sa formase si erA, tras la
rampa de mgrfuri. Toti demobilizatii am fost pusi pe 2 randuri
dupg judete, incepand cu Mehedintii. La ora 101/2 apare comi-
siunea compusg dintr'un cgpitan neamt, roscovan la fatg, si un
maior roman. Ne-a inspectat bagajele, in mod superficial, mul-
tumindu-sg, mai mult cu declaratia cg n'avem arme, nici scri-
sori. Din pachetul de ziare ce-1 aveam din Iasi mi-a luat toate
gazetele laisandu-mi nurnai Steagul (guvernamental). Forme le
implinite fiind ne-am urcat in vagoane de marfg, fiecare cu ha-
gajele lui si cum numgrul vagoanelor era prea mic in raport cu
numarul calatorilor, am stat inghesuiti care cum am putut. Dar,
64

nu stiu de ce, pang la plecare de vr'o trei ori ni s'a poruncit s.


esim pe rampa, apoi sa ne urcam iar in vagoane, i aceasta pe
o caldura aproape tropicala. La ora 12 ni s'a dat voie, la cei ce
am cerut, ca s. mergem la restaurantul de range'. garb: ca A, de-
junam. Inainte de plecare iar ni s'a facut o revizuire, cle acelasi
ofiter neamt, nu in vagoane, unde ar fi fost mai usor, ci afara
pe rampa, asa ea a trebuit sa esim fiecare din citbul su sarind .

peste bagaje. In fine am plecat si la 31/2 am ajuns in crawl


t nirii, care, din fericire, a suferit putin din cauza bombarda-
mentului.
La Focsani alte forrnalitati. A trebuit sa; mergem la Cazarma
regirnentului de artilerie din partea cealalta a orasului, uncle
ni s'a dat la fiecare cate un bilet doveditor ca am facut baie si ca.
am lost deparazitati, sa intelege c. acestea nurnai pe hartie, pIA-
find fiecare 2 lei. Apoi cu acest bilet am mers in pavilionul prin-
cipal de alaturi, la intrarea caruia am vazut deasupra usii de-
semnat un mare steag german si de desupt o inscriptiune nem-
tease care pe romaneste sunk asa: Noi Germanii ne temem de
Dumnezeu si pentru aceasta am putut trai pana acum in lume."
In cancelarie erh un capitan subtirel, cu parul rosu i cu
mustata stufoasa si sburlita. El st la masa, cu chipiul in cap,
cam de altfel stau toti ofi!erii nemti in timpul serviciului, iar
in fata lui un jidanas ca interpret (tolmeci); noi stam in picioare,.
la rand, cu capul descoperit. Ne-a inscris intr'un registru, cu
numeroase coloane, 5i ne-a dat alt bilet in locul biletului de ca-
latorie dela Marasesti, punandu-ne sa iscalim o declaratie tipa-
rita in limbile germana i romhna, prin care ne obligam prim
sernnatura proprie c6, nu vom intreprinde nici o actiune pagu-
bitoare intereselor politice si economice ale Puterilor ocupante
si mai pe sus de toate c. vom dh ascultare ordinelor primite dela
Comandatura locala."
Intorcandu-ma la gara si avand la dispozitie un tren de
persoane, care avea sa plece cu mult mai inainte decht trenul
nostru, mi-am luat un bilet de cl. I si mi-am dat laclitele la bagage,
platind cu totul 20_lei. Am venit foarte comod, vagoanele hind_
mari si lume putina. Cu surprinclere am vazut vagoane germane.
sistem vechiu, cu intrarile laterale, asa curn erau la noi la ince-
putul drumului de fier acum 30-40 de ani. Interiorul de altfeI
era curat, canapelele comode si captusite cu catifea rosie. La 81/2.
sara am ajuns in mult doritul Buzau, unde pe peronul garii era
mare aglemoratie.
31 Aug./13 Sept. 1918.
Locuinta fiindu-mi ocupata de un rabin al armatei germane,
Pr. Klein, Cu secretarul $i ordonanta lui, am fost silit sa dorm la
un vecin. Astazi, inainte de amiazi, mi s'a dat dormitorul, iar
antreul cu biroul mi-au promis ca mi sa vor d dupa cateva zile,
pana 151 vor gasi ocupantii alta locuinta, care sa le convina.
66

Odai le mi le-am gAsit devastate aproape de toate obiectele mai


de valoare si de o parte din biblioteca, in special de colectiile
nelegate de reviste, cu care s'au servit la aprinsul focului; ele
erau intr'o stare de murdarie cu neputinta de descris; stai $i te
miri cum acesti oameni, asa de culti si de curati la ei acasa, au
putut trai intr'o murdarie asa de cumplita.
Ceeace este la mine acasa sa vede la toate locuintele ocu-
pate de Nemti, cari au pretentia sa stapaneasca lumea ca find
poporul ales al lui Dumnezeu i cari toate nelegiuirile le comit
In numele aceluiasi sfant Dumnezeul La o inspectie a locuintelor
s'a constatat ca numai casele locuite de Germani erau murdare;
orclonantele nu le curateau niciodata cum trebuie i nu lasau
_nici pe proprietari sa fad. curatenie. In privinta traiului lor sit
povestesc lucruri ne mai auzite; multi din ei sa serveau de oalele
de noapte drept vase pentru alimente, tot astfel intrebuintau si
lighianele, dupa ce le spalau in mod cat sa poate de sumar. S.
zice ca unii soldati Ii preparau ceaiul in cazanul serviciului ba-
rometric al orasului, cu care s'a desertau latrinele, dupa, ce l'au
curatit in mod foarte superficial.
Dar ceeace m'a isbit in mod simtitor a fost aspectul lamenta-
bil al cetatenilor, pe cari nu-i vazusem aproape de doi ani. Mai
toti cei grasi, afara de trei, au o infatisare bolnavicioasa, si au
slabit mult, perzand unii pang la 25-30 chilograme din pricina
hranei neinclestulatoare si a starii rele sufletesti, produsa de ocu-
patiunea germana, -pe care au suportat'o i o supoarta cu mare
anevointa. De altmintrelea nu este greu sa te convingi, indata ce
ai sosit aci, de atmosfera grea si inabusitoare in care au trait si
traiesc aceste fiinte fara de noroc. Si noi am dus'o greu in Mol-
dova, $i Inca greu de tot, dar nimic din toate cele suferite de noi
nu sa poate asemana cu ceea ce a fost $i este aci. Chinul eel mai
mare al concetatenilor mei a provenit din lipsa de alimente si
greutatea de a le procura pe acelea care sa gaseau. Suferinta lor
era marita child vedeau cum Nemtii sa desfatau in toate si ea
toate, caci autoritatile i populatia erau obligate a le pune toate
la dispozitie in conditiuni cat s poate de avantagioase si cu pre-
turi derizorii. Nemtii isi au preiveiliile lor incarcate, de unde isi
iau tot ce le trebuie; ei au birturite lor, dupa categorii, unde sunt
serviti cu toate bunatatile.
Afara de ceeace consumg, Nemtii in Romania, ei mai hra-
nese i doua zeci de judete din Germania cu alimente dela noi.
Pe langa acestea, fiecare soldat neamt are dreptul s. trimita
acasa, la familia lui, in fiecare saptamana cate o Mita de
5 chilograme, plina cu tot ce poate cumpara sau mai bine zis
$terpeli de pe aici.
In ora$ sunt mai multe cazinuri; pentru ofiterii diferitelor
unitati, fie ei numai cinci sau ease, fiecare unitate isi are cazi-
nul ei, instalat in cele mai bune case si avand tot confortul; tot
asa au si soldatii. Toate cladirile marl, publice si private, sunt
Dr. V. Bianu: Bizboiul Romania Mari. 5
66

ocupate de ei. Palatul Comunal, in toath marimea lui, este ocupat


numai de Comandamentul Diviziei, iar Primaria noastra cu toate
Isirourile ei este inghesuita intr'o locuinta mich particularh. In
clhdirea Diviziei romane este instalat un Soldatenheim. Nu este
cash sh nu aiba musafirii ei nepoftiti. In casa vecinului meu,
mare si frumoasa, sade un locotenent cu ordonanta lui, ocuphnd
4 camere, si anume: salonul serveste de dormitor ofiterului,
iatacul sthpanului este dormitorul ordonantei, biroul este fuma-
torul, iar in odaia de alhturi ofiterul isi bea dimineata cafeaua
cu lapte; pranzul $i cina le ia la popota. Proprietarul cu nume-
roasa lui familie (9 persoane), traieste inghesuit in doua odhits
mici si intunecoase de pe galeria care duce la buchtarie. Ace lasi
lucru s poate valea aproape in toate casele bune; pretutindenea
Germanii A. rasfath din belsug $i sunt instalati ca si cand ar fi
sa," traieasch. o via% intreaga pe la noi.
Vrednic de insemnat este si iornatorul caz: Casa capitanului
pensionar Simionescu, acarui familia sh. refugiase in Moldova,
cash mare cu subsol, a fost ocupata toath numai de un maior cu
ordonanta lui, iar proprietarului ii s'a permis sa locuieasca in
odaia de servitori de Ihnga bucatarie; de closet sa serveau numai
maiorul $i ordonanta, care purta. cheia la el, proprietarul fiind
silit asi satisface trebuintele naturale in gradina, iarna si vara.
Dupg catva timp maiorul a somat pe proprietar ca sa sh mute
de acolo, chci lui nu-i trebuie spion in cash. Acel vestit major, care
sa vede treaba suferea si de insomnie, a dat porunch tuturor ve-
cinilor pe o distanta de 100 de metri de jur imprejur ca sa-si taie
toti cocosii, cari ii turbura somnul in timpul noptii prin can-
t atul lor.
Orasul Buzau n'a suferit stricaciuni, caci bombardamentul,
la venirea Nemtilor, n'a durat deck foarte putin timp. Un obuz
a atins frumosul turn al Palatului Comunal, facandu-i numai
mici stricaciuni, cari s'au reparat indath. In strada Targului au
ars 5 pravalii, chrora sa zice ca Rusii le-ar fi dat foc la retra-
gere. Gara a fost cea mai gray atinsa, in jumatatea ei din dreapta
fiind aprinsa tot de Rusi, dar Nemtii au reparat'o imediat pentru
ca sa sh poata servi de ea.
Spitalele toate au fost ocupate de Germani pan g. acum de cu-
rand. Spitalul Gar Iasi a fost evacuat de ei abia acum doua sap-
tarnani; iar al meu, spitalul judeitan I. C. Bratianu, il ocupa si
acum, deli au numai 8 bolnavi rhiosi, pe chta vreme Spitalul mi-
litar dela Crang, nou, mare, inchpator si bine amenajat -Ware
nici un phtimas. Cu toate acestea, la interventia primului nostru
ministru pentru evacuarea lui, au raspuns in mod cinic ca cu
parere de 'Au nu-1 pot evacua, avand mare trebuinta de el,
asa ca populatiunea noastrh saraca, din oras si dela sate, va con-
tinu sa sufere din lipsa ajutorului medical.
Carpi au ocupat orasul, la 2 Decembre 1916, Nemtii s'au
purtat cu populatia cat sa poate de barbar. In strada Dumbravii,
67

chiar in_prima zi, au dat afarg, din case pe toti locuitorii, man i
mici, ocupandu-le soldatii pe toate si jefuindu-le, farg, sg tina.
seamg cg este vreme de iarng, ... In celelalte strade, timp de trei
Ale, soldatil mergeau din cash in cast si luau tot ce le plhcea
Profanat'au bisericile, transformandu-le in locuinte pentru sol-
dati si chiar in grajduri. De asemenea in mai multe case au pus
cai si spre mai mare figtaie de joc au urcat cai chiar in etajul
Prefecturii, iar cand Ii dgdeau jos le asterneau pe scgri saltele
pentru ca sh s poatg scobori. In frumosul licea Hdgldu au pus
cai in primele zile si au ars bgncile, arhiva si mai mult de jumg.-
tate din frumoasa si bogata bibliotecd, intemeiath prin marea si
neadormita stgruintg a mult regretatului director Vasile lorgu-
lescu intr'o viata de om. Este de notat ca. la marginea orasului,
langg faimosul ening, s aflg cazarma regimentului 7 de artilerie,
cu multe, mari si bune grajduri; ei bine, in acelea grajduri n'au
pus nici un cal.
Fatg de popor sg, argtau aspri si despretuitori. Dgcleau or-
dine peste orlirie i neexecutarea promtg alor atrhgea amendg si
inchisoare grea. Pe vr'o trei locuitori de pe la marginea orasului,
ei i-au impuscat din pricing. cg au ggsit cate o puscg de vanat.
Din cand in cand, Nemtii dgdeau ordine ca toti cethtenii dela 15
ani in sus, fgra, nici o deosebire de clash si de pozitie social& sal
sh adune la obor si acolo, dupg ce Ii impgrteau in mai multe gru-
puri, ii trimiteau la diferite munci, mai ales agricole si minti au
contract diferite boale, cari i-au dus in mormant; si asa i-au
chinuit in tot timpul ocupatiei. In vremea iernii au dat ordin ca
fiecare locuitor s. curete zgpada dinaintea casei; doug doamne
vgduve, la cari servitoarele au fgcut aceasta, au fost amendate
Si arestate 1 zi pentru ca n'au mgturat ele trotoarul.
Intrand in oras si plimbandu-te pe stradele principale te
isbeste lipsa aproape totala a firmelor. Firmele vechi hind toate
scrise pe table de fief; ele au fost luate de Germani ca sg. acopere
cu ele diferite magazinuri si bgrhci pe cari le-au construit pentru
trebuintele lor. Tgblitele stradelor fiind mici i unele cam *terse,
ei le-au inlocuit cu altele mai marl de scandurg, pe cari au scris
cu negru numele stradei in randul intaiu, iar dedesupt cuvantul
.strasse. Mate autoritgtile au firme nemtesti, iar la cele romanesti
1i s'a pus si cate una germang.
Viata socialg aproape nu existg, fiecare isi vede de nevoile
lui, luptand din greu pentru asigurarea existentei zilnice. Pe
strade circula numai cei fortati de strictul interes; nimgnui nu-i
mai arde de plimbgri. Toti au inflisarea tnist i ganditoare;
vorbesc rar j incet ca sg nu-i audg. dusmanul, care e pretutin-
denea, i multe cuvinte sunt inlocuite prin oftat si dare din umgr.
Spectacole distractive pentru Romani nu mai sunt; cum insereath
stradele, slab Ruminate, sunt goale

5*
68

1/14 Aug, 1918.


Aliatii nostri din apus continua cu succes ofensiva, care
merge ceva mai incet din cauza rezistentei din ce in ce mai in-
darjite a dusmanului. Ultimele comunicate germane, chci de cele
franceze nu mai poate fi vorba ad., in teritorul ocupat, si dacg.
sunt publicate ele sunt trunchiate i traduse dupg capriciul cen-
zurei, comunicatele germane, zic, mgrturisesc singure inaintarea
franco-englezg. Trupele franceze 'au inaintat pang la Fontaine-
les-Cleres; au luat satul i moara din Lafaux, inaintand la rasa-
rit pe terenul Allemant; au castigat teren la est de Sancy i eel les-
sur-Aisne; in regiunea Mervel au luat satul Glennes, facand. in
cursul celor 2 zile din urmg 2700 prizonieri i 1'1-and mult mate-
rial de rgsboiu. Englezii i-au impins pe Nemti inapoi de liziera
rgsgriteang a localitgtii Havrincourt.
4/17 Sept. 1918.
Ziarele de azi publich cu lungi comentarii nota guvernului
austro-ungar, prin care monarhia dualistg invitg pe beligeranti la
o conferinfa de pace, o conferintg neoficialg si neobligatoare, in-
tr'un stat neutru, care sa caute modul cum s'ar putea deschide
calea spre intelegere. Nu voiu reproduce textul acestei note, de-
oarece ea nu precizeazg nimic si nu tine seamg de nici una din
declaratiunile guvernelor Intelegerii, prin care sg aratg hofgrat
modul lor de vedere i conditiunile in cari s'ar putea ajunge la
mult dorita pace. Nici chiar conditiunile Presedintelui Wilson,
destul de moderate, nu sunt discutate, aa cg sg poate chiar de
acum prevedea care va fi rgspunsul la aceastg notg ciudatg ci
care va face oarecare valvA in lume.
10/23 Sept. 1918.
Dupg cum era de asteptatnota Austro-Ungariei cu Privire
la conferinta de pace, privitg cu deosebitg favoare de Aliatii ei 5i
apreciatg in mod mai mult sau mai putin rece de cgtre neutri, a
fost respins g. de cgtre Aliatii nostri, de fiecare in parte. Nu s'a
dat un rgspuns comun, deoarece acea notg n'a fost adresatg gu-
vernelor aliate la olaltg ci fiecgruia in parte.
Rgspunsul Frantei l'a dat prim-ministrul Clemenceau in
discursul pe care l'a tinut la deschiderea Senatului. Franta, zice
el, a suferit timp de o jumatate de veac jicniri nedemne din par-
tea dusmanului ei. Dusmanul a crezut ca a sosit in srarsit mo-
mentul de a supune intreaga lume. Ce au facut soldatii francezi,
o va spune istoria. Noi stim de mai inainte, dar abia de eri Germa-
nia uimita incepe s'ar priceapg ce fel de oameni are inaintea ei. Cee-
ace a vazut lumea i ceeace nu va uit, sunt cmpiile pustiite, cgmi-
nurile distruse, pradhciunile metodice i maltratarile rafinate.
Nici o victorie n'ar fi putut face s s. uite aceste numeroase
crime, dar victoria anuntata de dusman n'a venit de loc. Soco-
69

leala cea mai grozavg dela popor la popor a fost deschisg si va


fi plgtitg. Ziva anuntatg de mai bine de un secol de imnul nostru
national a sosit inteadevgr. Franta nu mai e singurg in infgp-
tuirea operii de dreptate prin arme, cad cetatenii si soldatii, gu-
vernele si reprezentantele nationale ale Intelegerii, au fost cu totii
la datorie pang ce aceasta va fi implinitg. Am fi necredinciosi
fatg de noi insine dacg am uith Ca victoria cea mai purl sg. dato-
reste acestor minunati poilu", cari vor vedea confirmate de
istorie titlurile de nobletg pe cari si le-au dat ei insisi. Ei vor A.
desgvArseascg opera. Vor mereu si tot mereu sg lupte victoriosi-
pang in ceasul in care inimicul va prioepe cg intre criand si
drept nu este posibilitate de tratative. Noi cautain numai pacea.
Vroim numai pacea dreaptg si durabilg, o pace care ea asigure
pe ceice vor veni dupg noi de grozgviile trecutului. Inainte dar,
fii ai patriei, desavarsiti eliberarea ultimelor popoare de furia
for(elor necurate! Inainte, spre victoria nepatatg! Intreaga Fran-
ca., intreaga omenire ganditoare este cu voi!"
Anglia a raspuns prin glasul ministrului Sam de externe
Balfour, care recunoaste clorinta de pace a Intelegerii. El declarg
Msg. nota Austro-Ungariei ca nediscutabilg, cata vreme Germa-
nia n'a renuntat la Alsacia-Lorena, n'a restituit si despggubit
Belgia si n'a exprimat renuntarea la colonii si nevalabilitatea tra-
tatelor de pace dela Brest-Litovsc si Bucuresti.
Guvernul Italiei in rgspunsul &au aratg cal nu cunoaste
textul notei cleat din cele publicate de Korrespondenz-Bureau.
Dacg textul acesta este exact, atunci trebuie A creadg cg propu-
nerea nu are alt scop cleat acela de a da imagina unor tratative
farg vr'un temeiu real si Mid putinta de a da un rezultat practic
oarecare. Declaratiile bgrbatilor de stat ai Austro-Ungariei si
Germaniei, cari esclucl. orice cesiune de teritoriu si vor sa- pcistreze
intacte tratatele de pace dela Brest-Litovsc si. Bucuresti, fac im-
posibil orice inceput de tratative. Cunoscutele teluri"de rgsboiu
ale Aliatilor in general si ale Italiei in special, nu sunt invred-
nicite in nota Austro-Ungariei ca nici un cuvnt. Atka vrerne
cat guvernul Austro-Ungar nu va voi sa recunoascg telurile spe-
ciale si generale de rasboiu ale Italiei si ale Aliatilor, Italia nu
va renunta la lupta ei.
State le-Unite ale Americei au rgspuns prin ministrul lor de
externe Lansing. Textul acelui rgspuns glasueste astfel: Am
onoarea a confirmg adresa d.v. din 19/9, cu care mi s'a comuni-
cat o notg. a guvernului austro-ungar, cuprinzgnd o propunere
catre guvernele tuturor Statelor beligerante, dupg care acestea
sunt invitate sa trimita delegati la o convorbire confidentialg, Med'
caracter obligator privitoare la principiile fundamentale ale unei
incheieri a pacii. Cu aceastg ocazie s'a propus, ca delegatii sa fie
autorizati sg-si faca reciproc cunoscut conceptia guvernelor lor
privitoare la acele principii, sa primeascg comunicgri analoage
si sg cearg esplicatii categorice asupra tuturor punctelor, cari
70

necesitsa o precizare. Ca raspuns la aceasta am onoare a va im-


partasi ca cuprinsul comunicarii a fost inaintat Presedintelui,
care m'a insarcinat sa va acluc la cunostinta c guvernul State-
lor-Unite crecle ca nu poate d decat un singur raspuns la intre-
barea guvernului austro-ungar. El a stabilit in repetite randuri
$i cu buna creclinta conditiile, in cari State le-Unite ar fi dispuse
sa examineze o incheiere a pacii. El nu voeste sa sa ocupe cu o
propunere de conferinta privitoare la o chestiune asupra careia
el s'a spus punctul de vedere i parerea atat de lamurit."
14/27 Sept. 1918.
Sunt doua. saptamani decancl. m'am intors la Buzau, dupa
o absenta aproape de 2 ani, i manifestatiile de simpatie fata de
persoana celui care scrie acestea randuri continua inca din par-
tea bunilor sai concetateni, fara nici o deosebire de vrasta, de
stare sociala si materiala. Nu este unul care vazand'o sa nu-si
esprime bucuria ca o vede si mai ales ca. o vede sub o aparenta
buna, cad in Buzau multa vreme s'a crezut ca si ea figureaz
printre mortii de tifos exantematic din Moldova. Aceasta manifes-
tare m'a impresionat adhnc i m'a facut sa ma ganclesc cu pla-
cere i multumire sufleteasca la cei 25 de ani de munca constiin-
cioasa in cariera mea medicala, in multe privinte asemanatoare
cu un apostolat.
15/28 Sept. 1918.
1

Vesti bune ne sosesc de pe toate fronturile. Aliatii nostri au


inceput ofensiva si pe frontul macedonean, precum si pe frontu-
rile din Asia (Mesopotamia si Palestina). In zilele acestea sa.
anunta si o mare ofensiva italiana.
In Franta armatele franco-anglo-americane inainteaza. zil-
nic si sa crede ca in curand vor luh Cambrai si St. Quentin. Amal-
nuntele piecum i perderile suferite de vrajmasi nu le putem
cunoaste, deoarece in ziarele cari ne yin din Bucuresti nu sa
publica decat comunicatele germane, cari sa marginesc a recu-
noaste succesele Aliatilor nostri numai printre randuri si ate-
nuandu-le prin diferite fraze mestesugite, cum ar fi de exemplu
acestea: Englezii cu Belgenii s'au intins afacurile asupra Flan-
drei, continuandu-le contra localitatii Cambrai." Francezii si
Americanii au intreprins noi asalturi in Champagne, precum si
intre Argonne si Meusa." Dusmanul a reusit sa. ocupe pozitiile
noastre din palnii si in parte sa. patrunda in liniile noastre de
artilerie. Ofensiva inimica. S'a oprit dupg amiazi pe linia digului
de cale ferata dela sud de Dixrnunde-Paschendaele-Hollebecke."
La vest de Cambrai dirt- cauza perderii pozitiei de canal de pe
ambele parti ale localitatii Marquion, am retras eri dimineata
frontul nostru din zona libera intr'o pozitie inapoiata pe linia
Arieux-Aubigny. Miscarea a fost efectuata in cursul noptii, ne-
stingherita de dusman." Intre Ailette si Aisne am retras fara
71

amestec din partea dusmanului liniile noastre inapoia canalului


Oise-Aisne." Miscarea pregatita de cateva zile s'a desfasurat
conform planului si neturburata de inimic." Intre Suippes si
Aisne am dobandit un deplin succes de defensiva." Singurul
succes al Francezilor consta in cucerirea localith4ii Somme-Pp
si in mici scobiri fr in,semnatate ale frontului nostril de apa-
rare." In Argonnes din cauza inaintarii inimicului in valea
Airei, am retras noaptea linia noastra Oat in regiunea dela
sud-vest de Binarville." Americanii prin repetate atacuri au pu-
tut obtine succese locale la Apremont si la rasarit de Cierges,
unde ne-a impins inapoi linia pang, la padurea Cune i Fays."
Din aceste citatii sa poate vedea in ce hal au ajuns mandrii Ger-
mani in lupta lor imperiald $i cat de mare si stralucit trebuie sa
fie succesul Aliatilor nostri.
Pe frontul macedonean Aliatii nostri au spart frontal bulgar
luand Prilep-ul si Kprulu ajungand "Ana la Uskiib. Sa zice eh
aproape jumatate din efectivul armatei bulgare a fost facia pri-
zonier. Coloanele bulgaresti s. retrag intr'o debandada de ne-
descris $i soklatii fug aruncand armele. In Palestina trupele tur-
cesti s retrag Inca la vest de Iordan. Armata turceasca din re-
giunea dela rasarit de Iordan tine pept unor 'forte superioare,
este insa amenintata de revolta Arabilor, care s'a intins 'Dana in
tinutul Mauran. In luptele de retragere, trupele turcesti au stra-
batut victorios, zice tot comunicatul german, fortele -earl le im-
presurau, retragandu-sa, in ordine. Comunicatul englez insa
spune ca. armata generalului Allemby a distrus a 7-a si a 8-a
armata turca, facand 30,000 prizonieri si land 200 tunuri; restu-
rile turcesti fug fiindu-le amenintata retragerea.
16129 Sept. 1918.
Presedintele Wilson a tinut la New-York o cuvantare in care
a spus urmatoarele: Sfarsitul nu poate fi un acord, un corn-
promis, san o inselare de interese, ci poate consta numai in de-
plina 5i neechivoca acceplare a principiului ca interesul celui
mai slab este tot atdt de sfeint ca si al celui mai tare. Asta inte-
legem noi prin o pace durabila. Aliatii sunt unanimi de parere
ca nu sa poate incheia nici o pace printr'un fel de targ cu Pute-
rile centrale, deoarece Aliatii au negociat odata cu ele si au ob-
servat felul cum negociatarii lor au negociat cu alte guverne.
Chezasia unei paci sigure si durabile este dreptatea nepartini-
toare, iar mijlocul indispensabil pentru aceasta e Liga Popoare-
lor, intemeiata pe tratate cari trebuie sa fie respectate. Crearea
ligei popoarelor si intarirea scopurilor ei trebuie sa. constituie
partea cea mai esentiala a tratativelor de pace. State le-Unite sunt
gata sa ia asupra-le orice alti participare la raspunderea pentru
aplicarea tratatelor guvernelor, pe cari pacea trebuie sa sa inte-
meieze pe viitor."
Asquith, fostul prim-ministru englez, la o intrunire liberala
72

din Manchester a tinut o cuvantare, in care a relevat situatia


militarA favorabilg a Aliatilor si a aratat importanta progrese-
lor din Palestina si Macedonia. El a vorbit impotriva abando-
nArii jertfelor fAcute pada acum farA a sg, asigura o pace curatg,
care sA clAdeasca o noug politic a'. internationala si care in urma
sa incdtuseze pentru totdeauna furia asboiului. Cu privire la
nota austro-ungarA el a observat cA oricare ar fi motivele hotg-
rtoare ale lui Burian, propunerea sa nu sA recomandA ca prac-
ticA. Asquith a reprosat cancelarului german ca a pAstrat face-
rea in privinta desp5gubirii si restaurkii Belgiei. El a atras
atentia asupra refuzului lui Payer de a supune tratatele dela
Brest-Litovsc si Bucuresti conferintei de pace si a declarat Ca:
Noi putem accepta numai o pace, care sa acorde tuturor natiu-
nilor, 4tht celor mid cat si celor mari, siguranta impotriva poftei
de pradA precum si dreptul deplin de a dispune libere de soarta
lor." El a incheiat astfel: Cred ca Liga popoarelor este o afacere
destinatA unei dare cugetAri comune si a pentru capetele cele
mai alese printre Aliati a ,venit vremea de a ataca partea prac-
ticA a acestei probleme."
18 Sept./1 Oct. 1918.
In urma dezastrului suferit, Bulgaria a cerut Intelegerii ar-
mistitiul. Primul ministru Malinov a propus acest armistitiu Co-
mandamentului suprem al fortelor Intelegerii dela Salonic. DupA
stirile incomplete sosite 'Ana acum nu sg poate recunoaste cu
siguranta, zice comunicatul german, daca, Malinov a procedat in
intelegere cu comandamentul armatei bulgare, cu parlamentul si
cu regele, sau dac a. a facut aceasta pe socoteala sa proprie. Tot
Nemtii spun cA in Bulgaria ar fi un curent impotriva pasului lui
Malinov si CA partide importante precum si cercuri influente din
popor nu voesc sa stie nimic despre un armistitiu separat si a
ar fi iminentA o contra-actiune a elementelor credincioase Pute-
rilor centrale. Comandamentul armatei germane a trimis imetliat
- in Bulgaria rezerve disponibile pentru sprijinirea aliatului, tot
a$a a facut si comandamentul armatei austro-ungare. Ziarele
germane spun &A s'au luat toate contramAsurile impotriva unor
eventuale urmAri militare provocate de situatia de pe teatrul de
rAsboiu din Macedonia. Ziarele austriace anuntl ca regele Bul-
gariei a trimis impAratulhi Carol o comunicare prin care il asi-
gurA de fidelitatea sa de aliat. 0 astfel de comunicare a fost tri-
misa si impkatului Wilhelm. -

La cererea de armistitiu a Bulgariei, Aliatii nostri au decla-


rat guvernului din Sofia cg incheierea Oen ar aduce neapkat
ruptura definitiva. cu Turcia, Germania si Austro-Ungaria. Gu-
vernele aliate cer toate asigurArile pentru a garanta operatiile
lor si a impedech trimiterea de trupe germane in Bulgaria. SA
va incheia o conventie .militarA ca din partea Bulgariei sa fie
esclus oHce pericol pentru operatiunile aliatilor in Balcani. Che-
73

stiunea teritoriala sa va rezolva la conferinta generala a pacii.


Bulgaria va trebui sa evacueze imediat toate teritoriile ocupate
dela isbucnirea rasboiului.
Aliatii nostri inainteaza cu 5ucces pe frontul apusan. Tru-
pele engleze au pus mana pe St. Quentin. Apoi Aliatii au ocupat
Armentires si Lens, iar Germanii ,;au ocupat pozitii inapoiate
la rasarit de aceste doua orase." Maresalul Foch a largit atacu-
rile sale pe o fasie de 350 chilometri, &and lovituri uriase in patru
sectoare diferite, cu hotararea de a strapunge intr'una din ele
irontul si a risipi fortele adversarului prin atacul din flanc. In
ultimele lupte Aliatii nostri au Mout 240,000 prizonieri cu 5,700
ofiteri; au luat 23,000 mitraliere, 3200 tunuri, un mare numar de
aruncatoare de boambe i foarte mult material de rasboiu ei
munitiuni.
Pe frontul macedonean detasamente sarbesti au reusit sa
ocupe orasul Uskiib, printr'o manevra de inveluire. Generalul
francez Franchet d'Esperey a primit ordinul de a continua mar-
ul pe acest front. Pe frontul din Palestina .armatele engleze au
intrat in Damasc.
In legatura cu aceste evenirnente sa anunta mari prefacirri
interne in sens democratic in Germania 5i reforma in senaril
autonomiei nationalitatilor in Austro-Ungaria.
21 Septi4 Oct. 1918.
0 radiograma franceza anunta ca. la Salonic s'a Brrivat ar-
mistitiul sintre delegatii bulgari i cartierul general al armatei din
Orient. Aceasta stire a produs mare consternatie la Aliatii Bul-
gariei. Fremclenblatt, organul cancelarului Austro-Ungariei, ga-
seste c. actul iscalit de delegatii bulgari din Salonic este cea mai
rusinoasa sujugare a unei tari.
Cred interesant, ca document de mare valoare, a reproduce
o parte din memoriul publicat de cabinetul ingamfatului Rados-
lavov, in Octombre 1915, in care sa esplica necesitatea de a esi
din neutralitate si de a sa alipi la Puterile centrale: ,,Credem, zice
acel memoriu, ca nu sa poate spune poporului bulgar destul de
categoric ca, rasboiul european si lupta victorioas a Austro-
Germaniei sunt numai pregatiri pentru Bulgaria spre a porni in
contra Sarbilor. Caci independent de faptul c interesul nostru
politic ne impune datoria de a colabora la victoria finala a Austro-
Germaniei, situa,tia ingrozitoare a fratilor nostri macedoneni
reclama o repunere repede a Serbiei, inainte ca cel din urma
Bulgar macedonean sa fie macelarit. Este dela sine inteles ca Ger-
mania si _Austro-Ungaria vor conlucra cu atat mai bucuros la
infiintarea unei Bulgarii mari, cu cat le vom dovedi prin faptele
noastre ca tinem cu ele, adeca cu forte unite sa nimicim Serbia."
Fata de aceasta profesiune de credinta, din luna Octombre
1915, putem esclama astaziAnanium mutatis ab Mo!
74

22 Sept./5 Oct. 1918.


Ziarele ne aduc vestea plina de talc ea' Tarul Ferdinand a
abdicat in Tavoarea fiului sau Boris, care a fost proclamat in
mod solemn, in Catedrala din Sofia, ca Tar al Bulgarilor. Tata
sau a plecat din tiara.
In Germania a fost numit Cancelar si ministru presedinte al
Prusiei principele Max de Baden in locul contelui Hertlifig. Ca
secretari de stat, farsa portofoliu, au fost numiti deputatii: Groe-
ber, seful oficial al Centrului, si social democratul Scheidemann.
Noul guvern are in programul sau urmatoarele puncte: 1. Aso-
ciarea la raspunsul dat la nota Papei si la hotararea de pace a
Reichstagului. 2. Germania sa decked gata a intrl in Liga
Popoarelor. 3. Germania cere libertatea marilor. 4. Trata-
tele de pace incheiate pana acum nu trebuie sa" formeze o pedeca:
pentru pacea generala. 5. State le limitrofe ale Rusiei sh-si
infiinteze reprezentante ale poporului pe o baz'a larga. 6. Al-
sacia-Lorena va fi imediat declarat ca Stat autonom federal. -
7. Imediata introducere in Prusia a dreptului de vot general,
egal, direct i secret.
23 Sept.10 Oct. 1918.
Asfazi am avut o mare bucurie cand. am cetit in ziare ca.
dupg. Bulgaria a venit randul Aliatilor ei. In adevar, Germania,
Austro-Ungaria i Turcia au hoarat A, sa. adreseze simultan
Presedintelui Statelor-Unite, prin intermediul guvernelor insar-
cinate cu reprezentarea intereselor lor in State le-Unite, spre a
incheia un arinistitiu general i spre a incepe tratative de pace.
In executarea acestei hotarari plenipotentiarul austro-ungar din
Stockholm a fost insarcinat telegrafic de ministrul de externe ca
sa invite guvernul regal svedez sa transmita urmatoarea tele-
grama presedintelui Wilson: Monarhia austro-ungarli, care a
dus rasboiul intotdeauna .ca fasboiu de apgrare i a manifestat
de repetate ori dispozitia sa-de a pune capat varsarii de sange
si. de a ajunge la o pace dreapta, si onorabil'a, sa. adreseaza, prin
aceasta presedintelui Statelor-Unite ale Americei, cu insarcina-
rea de a incheia cu dansul i cu Aliatii sai imediat un armistitiu
pe uscat, pe apti si in aer si, in legatura directa cu aceasta, ssa.
inceapa. tratative asupra incheierii unei paci, pentru care sa* ser-
veasca drept baza cele 14 puncte din mesajul d-lui presedinte
Wilson catre Congres, dela 8 Februar 1918, si cele 4 puncte con-
tinute in cuvantarea d-Ilui presedinte dela 12 Februar 1918, ti-
nandu-sa. seamg. si de expunerile d-lui presedinte Wilson dela 27
Septembre 1918."
Cancelarul german, principele Max de Baden, a trimis prin
mijlocirea guvernului elvetian presedintelui Wilson urma.toarea
nota: Guvernul german solicita, pe presedintele Statelor-Unite sa.
ia in mang stabilirea pacii, sa puna in cunostintA de aceasa so-
75

licitare statele beligerante si s Ie determine ca s trimita pleni-


potentiari pentru eventualele tratative. Guvernul german ia ca
baza: pentru tratativele de pace programul formulat de presedin-
tele Statelor-Unite in mesajul Congresului dela 8 Ianuar 1918 si.
in manifestatiunile sale ulterioare, in special in discursul dela
20 Septembre 1918. Pentru a evith noi viirsari de sange, guvernul
german solicita imediata incheiere a unui armistitiu general pe
uscat si pe apa."
24 Sept.17 Oct. 1918.
Tratatul militar incheiat intre plenipotentiarii bulgari $i
generalul francez d'Esperey contine urmatoarele dispozitiuni: 1.
Evacuarea imediata a teritoriilor ocupate in Grecia $i Serbia,
de uncle nu trebuie sa sa ia rrici vite, nici altceva. La retragere
nu trebuie sa sa Lea nici un fel de stricaciuni. Administratia
bulgara in teritoriile ocupate functioneaza mai departe. 2. De-
mobilizarea imediata a armatei. 3. Predarea Greciei a mate-
rialului luat dela Greci cu prilejul ocuparii Macedoniel orien-
tale. 4. Trupele bulgare dela vest de Uskiib depun armele si sa
considera prizoniere; of iterii Irish i$i pastreaza armele. 5. Fo-
losirea prizonierilor bulgari fara reciprocitate. Prizonierii aliati
vor fi restituiti. 6. Germania $i Austro-Ungaria capata un
termin de 4 saptamni pentru retragerea trupelor lor $i autori-
tatilor lor militare din Bulgaria. In acela$i termin trebuie sa pa-
aseasca tara $i toti reprezentantii diplornatici si consulari ai
Puterilor centrale."
25 Sept.151 Oct. 1918.
Contele $tefan Tisza, fost prim-ministru al Ungariei $i unul
din factorii principali ai rasboiului mondial, s'a exprimat asupra
situatiei politice externe astfel: Tradarea Bulgariei i situatia
pe frontul apusan, ne-au decis ca, impreung cu Germania, a
intreprindem demersuri pentru pace. Vorn purth, de grije ca na-
tionalitatilor cari traiesc in Ungaria sa ii sa acorde, dupd posi-
bilitate, autonomia. Teritoriul Austriei cucerit de Italia va rarra-
nea Italiei. Parti din Galitia vor veni Poloniei noi. S'au luat toate
masurile militare la granita romang, asa ca nu sunt de temut
surprize din acea parte."
Din aceste declaratiuni ale acestui faimos conte ungur cu
care Romnii au avut asa de mult de lucru, trebuie sa retinem
doua lucruri: 1. Ungurii vor pura de grije sa acorde nationali-
tatilor din Statul lor autonomie, dupd posibilitate. In aceasta
privintal toata lumea $tie ce valoare trebuie sa sa deie promisiuni-
lor ungure$ti. Prin legea de nationalitdfi, dela 1867, ITngaria sa
obligh ca sa respecte drepturile tuturor locuitorilor nemaghiari
cu privire la limba $i la cultura lor nationala; nu numai atat,
dar Statul era dator dupa acea lege SA deschid i sa intreting
$coli secundare i primare in tinuturile locuite de nationalitati
76

cu limba de propunere a acestora. Care a fost rezultatul? Ungurii


nu numai c. n'au facut nimic, dar au maltratat toate $coalele
nationale, impunandu-le limba Statului in paguba limbei natio-
nale si fachndu-le fel de fel de $icane pang ce le-au inchis pe
cele mai multe, inlocuinclu-le cu $coli unguresti. In anii din uring
au atentat si in contra bisericilor nationale, infiintand Episcopia
greco-catolic& dela Hajdu-Dorog, la care au alipit un mare nu-
mar de corn une cu mai multe zeci de mii de suflete romnesti.
Ne putem usor inchipui ce va insemnh i aceasta autonomie,
acordatii de Unguri &pit posibilitate, acum child focul le-a ajuns
la degete! 2. S'au luat masuri de paza la granita romn. Ce
neru$inare este in aceast& declaratie, care este o mincinua mare
cat Lingaria, caci de ce ar mai trebui sa sa; ih masuri de paza la
granita romhna, cand sa. gasesc Inca in ford la noi vase divizii
de armata, austro-germane?!
28 sept.111 Ost. 1918.
Mu lt asteptatul raspuns al presedintelui Wilson la nota ger-
man& a sosit. Secretarul de stat Lansing a dat ministrului pleni-
potentiar elvetian acest r&spuns: Domnule! Am onoarea A. con-
firm in numele presedintelui primirea notei dv. dela 6 Octombre,
care contine comunicarea adresata presedintelui de catre guver-
nul german $i sunt insarcinat de presedinte sa fa rog s. faceti
cancelarului german comunicarea urmatoare: Inainte de a as-
punde la cererea guvernului imperial german si pentru ca ras-
punsul sa fie atat de sincer $i de limpede cum o cer interesele
importante cuptinse in aceasth cerere, Presedintele Statelor-Unite
crede necesar sa sa asigure de senzul precis al notei cancelaru-
lui. Crede cancelarul ca guvernul imperial german primeste con-
ditiunile expuse de Presedintele Wilson in mesajul sau care Con-
gresul Statelor-Unite dela 8 Ianuar $i in declaratiile urmatoare
ei ca scopul intrarii in discutie va fi numai sa sa inteleaga asupra
amanuntelor practice ale aplicarii lor? Presedintele Statelor-
Unite s& gaseste obligat A. declare cu privire la propunerea de
arrnistitiu, cd nu sa simte indreptatit sa propuie guvernelor, cu
care guvernul Statelor-Unite sa gase$te aliat impotriva Puterilor
centrale, un armistitiu, cat timp armatele Puterilor centrale sa
mai g&sesc pe teritorul lor. Buna credinta la mice discutie ar
depinde, fireste de consimtenantul Puterior centrale de a re-
trage imediat trupele lor pretutindeni din teritorul ocupat. Pre-
sedintele mai crede c. e indreptatit sa." intrebe daca Cancelarul
vorbeste numai pentru acele autoritati ale imperiului, care au
dus fasboiul pan& acum? El socotote raspunsul la aceasta intre-
bare ca extraordinar de important din toate punctele de vedere."
Acest raspuns luminat nu poate s& fie decht satisfacator
pentru toat lumea, caci el deschide usa tratativelor de pace.
Daca pre$edintele Wilson cere inainte de toate ca Puterile cen-
trale s-si retraga imediat armatele lor pretutindeni din terito-
7'T

rul ocupat, este ca s s inarmeze cOntra sireteniei Neamtului,


care este capabil s. profite de armistitiu pentru asi Intri fron-
tul si sh aduch astfel tot felul de greuthti in discutiunea condi-
tiunilor de pace. Cu trupele retrase in tara sa, guvernul ger-
man va trebui sa, primeasch pacea care ii s. va impune, asa
cum o cer interesele onlenirii! Sh nu creadh Kaizerul c. poate
face cu Aliatii nostri ceeace a Mcut cu Rusia si cu noi!
29. Sept./12 Oct. 1918.
Aliatii nostri continua' a inainth pe frontul apusan. Duph
ce au cucerit Cambrai, ei s. afla acum pe linia Naves-St. VaasI,
pe inaltimile dela vest de Solesmes $i Le Cate let, la vest de linia
St. Souplet-Vaux-Aubigny-Aisonville si pe malul apusan al raului
Oise, intre Origny.O. La Fere. Intre St. Etienne VI 'qui Aisne ger-
manii zic c 'au retras trupele nestingheriti de dusman, in linii
inapoiate, de ambele parti de Grandpr, pe malul nordic al raului
Aire. La sucl de Laon Aliatii nostri au ocupat vestitul Chemin-
des-Dames.
In Albania, Francezii si Italienii au ocupat Elbassan. In
Serbia au fost ocupate Prizrend i Pristina, iar armata shrbeasch
lupth acum la nord-vest si la nord de Lescovat pang la sud de
Nis, pe care l'au ocupat in ziva urmhtoare. Principe le mosteni-
tor al Serbiei a sosit cu cartierul salt general la Uskiib. Guyer-
nul sarb va sosi si el, cat de curand, in acest ora$ unde va lu
resedinta.
1/11 Oct. 1918.
Germania a rhspuns la intrebarile Pre$edintelui Wilson in
modul urmhtor: Guvernul german a adoptat conditiunile pe
cari le-a emis presedintele Wilsonr drept bazele unei 0.6, in
discursul shu din 8 Ianuar i in discursurile sale urmhtoare.
Scopul tratativelor de urmat n'ar fi decat acela de a lu intele-
gere asupra amhnuntelor practice a aplichrii bor. Guvernul ger-
man ia drept premiza faptul, c. discutiunile ce le poarth prese-
dintele Wilson sunt in asentimentul guvernelor Statelor aliate
Americei. Guvernul german, in intelegere cu guvernul austro-
ungar , sa declarh gata de a procedh la evacuare, pentru incheie-
rea unui armistitiu. Dansul propune Pre$edintelui Wilson intru-
nirea unei comisiuni mixte, care va avea rolul s. i deciziunile
necesitate de evacuare. Actualul guvern german, care poarta
rhspunderea propunerli de pace, este format prin intelegere cu
marea majoritate a parlamentului. Sprijinandu-sh in toate ac-
tiunile sale pe vointa acestei majorithti. Cancelarul german vor-
beste in numele guvernului i al poporului german."
2115 Oct. 1918
Germanii continua: s. s. retragh pe frontul apusan. Nu este
zi in care sh nu piarclh cateva 1ocalitti. Aliatii nostri 1$i datoresc
78

succesele unei superioritati strategice a numerice, putintei de a


manevr mai cu inlesnire $i mai cu seamg materialului de las-
boiu, material nou, cgruia Germanii nu-i pot opune unul ase-
menea. Este vorba de vestitele si infrico$atele tancuri. De odata
apar pe un front larg o multime de automobile mititele blindate.
Acestea nu sunt elemente de lupta: menirea lor este de a ras-
pandi o ceatg artificialg, care mascheaza sosirea pe teren a tan-
curilor adeMirate. Artileria inimica este neputincioasa in contra
lor, caci nu le zgreste, $i sansa de a lovi un tanc cu un obuz e
foarte mica. Pe de alta parte tancurile sunt destul de puternic
blindate pentru ca sa nu le pese de focul infanteriei sau al mitra-
lierelor obicinuite. Ele strgbat obstacolele de Axing ghimpata si
ajung repede pang la liniile artileriei. Daca aceste linii nu sunt
aparate pine prin mitraliere speciale $i cu granate de mang, ar-
tileria este primejduita. In dosul tanchrilor yin omnibusuri blin-
date pentru transportarea repede a trupelor cari, in caz de tre-
buinta merg la asalt sau sunt insarcinate a tine pozitiunile do-
bandite. Aceasta. este fizionomia generala a unui atac prin
tancuri, precum s'a desfasurat in ultimele luni dela Marea de
nord pang la granita Elvetiei.
4117 Oct. 1918.
Astazj am vazut trechnd. pe strada TJnirii un grup de %rani,
dusi intre baionete de catre soldatii germani la inchisoare (Ia-
gar). Intreband care este vina acestor nenorociti, mi s'a raspuns
ca n'au voit sa iasa la munca poruncita de comandatura nern-
teascg. Acest spectacol il avem aproape zilnic. Atat autoritatile
inilitare germane, cat si ofiterii a soldatii germani, continua a
sg purta, fata de populatie in mod cat sg poate de barbar si de
despretuitor, cu toate ca guvernul lor, impreuna cu aliatii lor,
cersesc mereu pacea si ca timpul despartirii de noi nu pare a fi
asa de departat. Un sgtean mi-a povestit ca in satul lor este un
Neamt, numit Steinberger, care umbra cu garbaciul toatg ziva si
ea sa serveste de el ori de cate ori da vr'o porunca sau face vr'o
mustrare, aplicandu-1 pe spatele celui cu care vorbeste intr'un
mod cat sa poate de simtitor, asa ca, cine-1 vede de departe sa
ingrozeste. S. vede ca Nemtilor le convine mai bine ca ura sama-
nata pang,' acum in inima poporului nostru sa ajunga la culmea
ei $i sa ramang tintuitg acolo pentru vecii vecilorl
5118 Oct 1918.
Raspunsul lui Wilson, acest apostol al omenirii, care este
predestinat s. gaducg, pace $i bung-invoire pe pgmant, la ultima
nota germana a sosit. Il reproduc in intregime pentru frumu-
seta lui. Acest raspuns a fost inmanat insarcinatului de afaceri
al Elvetiei, Care este reprezentantul intereselor germane in State le-
Unite, de catre secretarul de stat al externelor si are cuprinsul
urmgtor: Domnul meu! Ca rgspuns la comunicarea guvernu-
79

lui german dela 12 Octombre (st. n.) pe care mi-ati inmhnat'o


astazi, am onoarea s va. rog s. transmiteti urmatorul raspuns:
Acceptarea neingradita. a conditiilor fixate de presedintele Sta-
telor-Unite, in cuvantarea sa chtre Congresul Statelor-Unite, ti-
nuth la 8 Ianuar 1918 si. in cuvnthrile sale ulterioare, de chtre
actualul guvern german si de care o mare majoritate a Reichsta-
gului german indreptat,esc pe Pre$edintele sa. fach o declaratiune
deschisa si Mira inconjur asupra hotardrii sale, in privinta co-
municarii germane dela 5 si 12 Octombre 1918. Trebuie sa. fie
lamurit ca -efectuarea evacuarii i conditiunile unui armistitiu
sunt chestiuni cari trebuiesc lasate la aprecierea consilierior
militari ai Statelor-tnite si. ai guvernelor aliate. Presedintele sg
simte obligat sa declare cal guvernul Statelor-Unite nu poate sa.
accepte nici un aranjament care n'ar cuprinde asigurhri si ga-
rantii deplin asiguratoare pentru mentinerea actualei superiori-
tali militare a armatelor Statelor-Unite $i ale aliatilor pe cmpul
de lupta. Are increclerea ca. poate considera. ca sigur ca. aceasta
este si phrerea i hothrrea guvernelor aliate. Presedintele con-
sicierh de a sa datorie sa 4dauge ca. atht guvernul Statelor-Unite
cat si guvernele cu care Statele-Unite sunt aliate ca putere bell-
geranta, nu vor admite sa ih in consideratie mi armistitiu atita
vreme cat fortele militare ale Germaniei continua. sa intrebuin-
teze mijloace neumane si. ilegale, in cari mai sthruie. In acelasi
timp chnd guvernul german sa adreseaza, guvernului Statelor-
Unite cu propunerea de pace, submarinele germane sa, ocuph pe
apa. cu scufundarea de vapoare de pasageri si nu numai de va-
poare, ei si de barci, in cari cauth sa. sa. salveze pasagerii si echi-
pagiul. Armatele germane urmeaza in retragerea lor fortath din
Flandra si Franta o cale de distrugere cu reavointh, care a fost
totcleauna considerath ca direct opush regulelor si obiceiurilor
conclucerii civilizate a rasboiului. Orasele si satele, daP4 nu sunt
distruse, sunt jefuite de tot ce contin, adesea pang. $1 locuitorli
sunt luati. De aceea nu sa. poate Wept& ca natiunile aliate sk
acorde un armistitiu atAta timp cat sunt continuate actiunile
neumane i distrugerile si pustiirile, pe cari le privim cu drept
cuvhnt cu groaza si. cu suflet indignat. Spre a evith orice posi-
bilitate de neintelegere, preseclintele mai crede necesar sa. atraga
in mod formal atentia guvernului Germaniei asupra redactarii
si intelesului clar al uneia din conditiunile acceptate acum de
guvernul german. Aceasta este cuprinsa in cuvantarea pre$eclin-
felui dela 4 Iulie a. c. tinuta. la Mount Vernon si sunh: Distru-
gerea oricarui absolutism si puteri, care poate prin sine insasi
$i in tainh sa. tulbure pacea lumii, i daca. distrugerea ei nu e
pusibilg acum, cel putin sh fie reclush la o stare de neputinth de
fapt." Si puterea care a dominat pang acum poporul german este
de felul celei descrise aci. Ramane la alegerea natiunii germane
sg schimbe aceasth stare de lucruri. Cuvintele aeestea ale prese-
dintelui constituie, fireste o conditie care trebuie indeplinita.
80

inainte de pace, dac . cumva pacea urmeaza sa vina din actiu-


nea proprie a poporului german. Presedintele s simte clator sa
declare ca, dupa parerea sa, intreaga infaptuire a pacii va de-
pinde de precizia i caracterul satisfacator al garantiilor, cari
pot fi date in aceasta chestiune fundamentala. E absolut necesar
ca guvernele aliate impotriva Germaniei sa stie lamurit cu eine
au de a face. Presedintele va trimite un raspuns separat guver-
nului imperial si regal al Austro-Ungariei. Primiti, domnule, asi-
gurarea reinoita a inaltei mele stime." (semnat) Robert Lansing.
0119 Oct. 1918.
Aliatii ngstri au ocupat in ultimele zile unele parti din
Flandra i Franta de nord cu orasele Ostanda, Tourcoing, Rou-
baix, Lille si Douai. Germanii continua. cu retragerea rezistancl
pe cat puterile Ii ajuta.
Cu ocazia armistitiului acordat de care Intelegere, unii Ro-
mani s'au alarmat cu privire la Dobrogea, care ar fi fost cedata.
Bulgariei. Pentru a linisti lumea ministrul francez din Iasi a
cerut lamuriri guvernului sau. D. Pichon, ministrul de externe
al Frantei, a dat urmatorul raspuns: Asertiunea continuta intr'o
radiograma din Nauen, dupa conditiunile impuse Bulgariei, c.
ei ar 'Astra. partea Dobrogei situata la sud de Cobadin, e lipsitA
de temeiu. Armistitiul n'a stabilit decat conditiuni de ordin mili-
tar. Conform vederilor pe cari Aliatii le-au facut cunoscut in mai
multe rnduri, chestiunile teritoriale nu vor fi regulate decat la
pacea generala."
7/20 Oct. 1918.
Imparatul Austro-Ungariei ea SA preying prabusirea impe-
riului salt prin o pace generala, care ar satisface dorhitele na-
tionalitatilor de asi intemeia fiecare statul lor independent, a
publicat un manifest catre popoarele sale, prin care promite o
transformare fundamentala a monarhiei. Aceasta transformare
va schimba Austria intr'un imperiu federativ, compus din mai
multe State, al caror caracter nu-1 va determina insa frontiere
geografice-, ci frontiere etnice. Toti locuitorii de acrasi nationali-
tate, indiferent de locul geografic unde locuiesc, dad, sa. gasesc
inauntrul limitelor a ctualului imperiu habsburgic, vor forma
un Stat.
Aceasta transformare a Austriei a produs mare zarva in
TJngaria, care sa vede silita sa Lea si ea tot asa, si de frica
aceasta Ungurii sa. grabesc a cere independenta coinplet a Sta-
tului lor, ramanand ca singura legatura cu Austria numai uniu-
nea personald, lucru care s'a clesbatut cu mare sgomot in Camera
ungureasca. din Pesta. La desbaterile acelea au luat parte si de-
putatii romani i astazi am cetit In ziare cu sufletul plin de man-
drie hotararea partidului national roman, cetita, de inimosul de-
putat Dr. Alexandru Vaida-Voivod: Comitetul executiv al par-
81

tidului national roman din Transilvania i Ungaria la 12 Oct.


st. v. a. c. a tinut o sedinta in Oradia-Mare, sub presedintia d-lui
deputat Dr. Teodor Mihali, in care s'a adoptat cu unanimitate o
declaratiune, prin care, fata de situatia creata de rasboiul mon-
dial, natiunea romana cere dreptul sa hotarasca in mod cu totul
liber i taxa nici o influinta organizatia ei de Stat si raporturile
acestuia printre nationalitatile libere. Organizatia nationala a
Romanilor din Ungaria si Transilvania nu recunoaste nici parla-
mentului ungar, nici guvernului, nici unui alt factor strain drep-
tul de a reprezenta la Congresul general de pace interesele na-
tiunii romane. Afara de adunarea nationala sau a organelor, pe
ML'1172E11.'n;!inlai::'T

d. Alex. Vaida Voeyod.


care le va trimite aceasta, i afar& de actualul comitet executiv
al partidului national roman, nimeni nu poate fi indreptatit sa.
trateze sau sa ia vr'o hotarare asupra chestiunii referitoare la.
situatia politica a acestei natiuni." Aceasta declaratiune a provo
cat in parlamentul unguresc un sgomot enorm din partea tuturor
deputatilor maghiari, care a tinut mai mult timp. Pupa. ce s'a.
mai linistit acel sgomot infernal, d. Vaida Voevod a mai declarat
Dr. V. Mean 1111.aboiu1 Rale: Mari. 6
82

ca toate acorjurile *i hotararile care s'ar aduce fara aprobarea


natiunii romane prin reprezentantii ei, vor fi nule si neavenite."
Alt sgomot urias, dupa care d. Vaida continua astfel: Dupg
suferinte i lupte seculare, natiunea romana din monarhia Austro-
Ungark' asteapta, si pretinde afirmarea dreptului sau neinstrai-
nat si imprescriptibiI la viata, nationala depling." D. Vaida a mai
declarat apoi, cu privire la cuvantarea contelui Stefan Tisza
din sedinta precedenta, ca: Ori de cafe ori Contele Tisza a rostit
o cuvantare in Camera dela anul 1910 incoace, dupa. scurgerea
unui timp de 48 de ore el ne-a amenintat c. ne va sdrobi in bu-
catele. D. Weckerle este un adversar politic plgcut, dar contele
Tisza este si mai convenabil. In totdeauna am fost pedeplin la-
muriti asupra intentiunilor sale. D-sa a spus ea am pregatit
strainatatea cu un mare aparat in interesul cauzei noastre." In
adevar trebuie s. recunoastem ca d-sa a facut cauzei noastre
cele mai bune servicii. In baza politicei lui Banify si Apponyi,
el s'a pus ca -scop suprem sdrobirea nafionalitdfilor. Nu sa poate
inchipui un serviciu mai mare facut cauzei noastre decal cel pe
care ni l'a facut contele Tisza si dorim ca d-sa sa, fie ministru de
externe i ca d-sa s reprezinte Ungaria la Congresul d.e pace.
Cuvantarea sa de eri ne-a facut mai multe servicii decal am fa-
cut noi prin o actiune de zece ani." D. Vaida terming astfel:
Monarhia austro-ungara intotd.eauna a intarziat, acum nu mai
au loc discutii lungi, ci trebuie s s. acorde natiunilor nema-
ghiare dreptul de organizare. Aceasta este deja o afacere inter-
nafionald, o afacere de onoare a umanitatii intregi. Fiti siguri,
domnilor deputati, c natiunea romana intreaga vorbeste prin
rostul meu si eu am dat expresie acelor dorinte si ganduri de
cari sunt strabatute toate inimile romanesti." Sgomot mare de
pe bancile unguresti, aplauze furtunoase de pe bancile nationali-
tatilor, iar deputatul slovac Ferdinand Iuriga a strigat roma.-
neste: Sd trdieascd!
Momentul in care d. Vaida-Voevod a cetit in Parlamentul
unguresc declaratiunea Romanilor din Ungaria i Transilvania
este un moment hotarator in viata neamului romanesc. Istoria
va preamari pang in veacul veacurilor ceasul in care Romanii
din Ardeal si partile ungurene au proclamat In fata lumii intregi
independenta si dreptul de a hotara, singuri de destinele bor. Decla-
ratiunea dela Oradia-Mare este crezul unui neam. Ea deschicle
in, evolutia poporului roman o era. noua de propasire si de des-
voltare in toate privintele, si care-i va do. putinta de a sa afirma
si de asi ocupa locul de frunte pe care i l'a harazit destinul printre
popoarele din rasaritul Europei. Ceasul dreptatii celei mari a .
sunat pentru toate popoarele oropsite. Visul milenar al neamului
sa va implini, caci nimic si nimeni nu-i va mai sta. in cale. Daca
revolutiunea franceza a proclamat in lume drepturile omului,
rasboiul mondial proclama drepturile nationalitatilor!
In ziarul Berliner Tageblatt d. Teodor Wolf scrie ca Prese-
83

dintele. Wilson nu recunoaste noul stat federativ austriac si in


consecnat& nu poate trata cu el. Nu Viena va trebui sI hotreasta
de soarta popoarelor din Monarhie, ci popoarele vor hotara sin-
gure de soarta lor si indirect de soarta Impgratiei habsburgice.
Numai cu aceste popoare, care sunt singure judecattare, va pu-
tea trath Wilson. Intemeiati pe aceast& dreapta interpretare a
marelui ziar german putem intelege acum care este insemnatatea
declaratiunii d-lui Vaida Voevod, facuta in Camera din Pesta si pe
care am reprodus'o mai sus.
9/22 Oct.1918.
Guvernul german a raspuns la nota lui Wilson in modul
urmator: La primirea propunerii asupra evacuarii teritoriilor
ocupate, guvernul german a pornit dela ideia ca. procedarea de
urmat la aceasta evaeuare si conditiunile armistitiului sa fie la-
sate la aprecierea consilierilor militari si ca actualele relatii de
puteri pe fronturi s'a fie puse la baza conventiilor, cari sa le asi-
gure si s& le garanteze. Guvernul german lad,' la aprecierea pre-
sedintelui Wilson s'a creieze o ocazie pentru regularea amanun-
telor. Are incralere CA. presedintele Statelor-Unite nu va aproba,
o cerere care nu ar putea fi pus& de acord cu onoarea poporului
german si cu indrumarea unei phci de dreptate. Guvernul ger-
man protesteaz& contra '#avinuirii de actiuni ilegale si neumane,
ridicata contra fortelor de uscat si maritime germane si deci
_contra poporului german. Distrugerile sunt intotdeauna necesare
pentru acoperirea unei retrageri si sunt ca atare admise de drep-
tul international. Trupele germane au cele mai severe instruc-
tiuni de a crutit averea particular& si s, ingrijeasca in margi-
nea posibilittii de populatia civil. Dad totusi excese s'ar pro-
duce, vinovatii vor fi pedepsiti. Guvernul german contest& de
asemenea ca marina german& a nimicit cu intentie bgrci de sal-
vare impreun& cu echipagiile lor cu prilejul scufundarii de vase.
Guvernul german propune ca in toate acestea puncte lucrurile
sa fie l'amurite de comisiuni neutre. Spre a evith totul ce ar pu-
tea ingreune, opera de pace, s'a dat tuturor comandantilor sub-
marinelor ordine, in urma dispozitiei guvernului german, care
esclude torpilarea vaselor de pasageri. Totusi din motive tecnice,
nu s& poate oferi o garantie ca acest ordin va ajung,e fiecare sub-
marin aflator in larg inainte de inapoierea lui. Ca conditie fun-
damental& pentru pace, presedintele desemneazal inraturarea ori-
cgrei puteri bazate pe absolutism, care ar putea turbura pacea
mondial& necontrolat& si dup.& bunul plac. La aceasta guvernul
german easpunde: In imperiul german nu s'a recunoscut pana
atum reprezentantei poporului vr'o influint& asupra alatuarn
guvernului. Constitutia nu prevedea vr'o colaborare a reprezen-
tantei poporului la hotgriirea despre r&sboiu si pace. In aceasta
situatie s'a produs o schimbare radicara. Noul guvern e format
in deplin acord cu dorintele reprezentantei poporulul aleasa
61.
84

dup ar. dreptul de vot egal, general, secret si direct. Safi marilor
partide din Reichstag fac parte din membri sL. Si in viitor nici
un guvern nu va putea sa-si inceapa sau sa-si continue activi-
tatea fr. sa sa bucure de increderea majoritatii Reichstagului.
Raspunderea Cancelarului fata de reprezentanta poporului va.
fi stabilita, i asigurata pe cale lega1. Primul act al noului gu-
ern a fost sa prezinte Reichstagului o lege prin care Constitu-
tia imperiului sa. modifica in senzul ca. pentru hotararea despre
pace si rasboiu e necesara aprobarea reprezentantei poporului.
Garantia pentru durata noului sistem rezida nu numai pe ga-
rantiile legale, ci si in vointa neclintita, a poporului german, care
in marea lui majnritate sprijing aceste reforme i cere energica.
lor continuare. La intrebarea presedintelui: cu eine are de a face
el j guvernele aliate impotriva Germaniei, s raspunde astfel in
mod clar i Fara echivoc prin aceea, ca oferta de pace i de ar-
mistitiu porneste dela un guvern. care, iiber de orice influinta.
fortata, si lipsita de raspundere, e sprijinit de aprobarea majori-
tatii covarsitoare a poporului german."
Manifestul imperial catre popoarele Austriei, invitand pe
toti deputatii din Reichsrath *sal sa constituie in adunari natio-
nale, spre asi formula dorintele natiunii lor, deputatii romni din
parlamentul austriac s'au constituit in Adunare nationala. Im-
preuna cu deputatul socialist Grigorovici sunt 6 deputati. A fost
ales presedinte Iosepescu-Grecti, iar Simionovici ca vicepresedinte
al adurCarii nationale romanesti.
Pe frontul apusan Aliatii nostri ii continua inaintarea.
In Flandra au mai ocupat Bruges, Thielde i Courtray ajun-
gnd la sud-est de Sbuise la frontiera belgo-olandeza, la vest
de Maldegen-Ulsel, la Poakl i Markegem; la nord-rest de Cour-
tray au trecut peste raul Lys si. la slid-est de Courtray au ajuns
la soseaua Courtray-Tournai si de ambele parti de Douai au
urmat la rasarit de linia Orchies-Marchienne.
Pe frontul balcaniC Sarbii au ocupat Zaiciar, din valea Ti-
mocului.
11/21 Oct. 191S.
Raspunsul Statelor-Unite la nota Austro-Ungariei are ur-
matorul cuprins: Domnule! Am onoare a confirm& nota d-v.
din 4 Oct. c. In care faceti Presedintelui o comunicare a guver-
nului i. i r. al Austro-Ungariei. Sunt insarcinat de Presedintele
ca sa va rog s. binevoiti a transmite guvernului i. i r. urmatorul
rgspuns: Presedintele considera de datoria sa, sa comunice gu-
vernului austro-ungar, c. nu sa poate ocupa de propunerea fa-
cuta, fiindca dela mesagiul san dela 8 Ianuarie au intervenit
anumite evenimente de cea mai mare insemnatate, care au
schimbat in mod necesar competinta i responsabilitatea guver-
nului Statelor-Unite. Intre cele 14 conditiuni formulate atunci
de Presedinte era si urmatoarea: Popoarelor Austriei i Unga-
85

riei, al caror loc voim sa-1 vedem asigurat si aparat in mijlocul


natiunilor, sa li sa acorde cea mai larga posibilitate de desvoltare
autonoma". De cand a fost scrisa aceasta fraza si pronuntata in
_
fata Congresului Statelor-Unite, guvernul Statelor-Unite a recu-
noscut ca existenta starea de rasboiu intro Ceho-Slovaci si im-
periul german, ca si cel austro-ungar, si ca consiliul national
ceho-slovac este de facto un guvern beligerant, investit cu auto-
ritate corespunzatoare de a conduce afacerile militare si poli-
lice ale Ceho-Slovcilor. A recunoscut si in modul cel mai larg
indreptatirea nazuintelor de libertate national& a Jugo-Slavilor.
Presedintele nu este deci in situatia de a recunoaste simpla au-
tonomie a acestor popoare ca o baza de pace, ci este silit sa sta-
ruie ca ele, i nu el, sa hotarasca ce actiune din partea guvernu-
lui austro-ungar poate satisface aspiratiunile si conceptiile po-
poarelor despre drepturile si despre rolul lor ca membri ai fa-
miliei natiunilor".
12/25 Oct. 1918.
Deputatul roman Isopescu-Grecu a depus in Parlamentul
din Viena, o propunere cerand ca problema nationalitatilor sa
fie rezolvata de co mun acord in Austria si Ungaria. Singura so-
lutiune buna ar fi cea propusa de Wilson, adeca State le-Unite
Dundrene la cari ar participa, si Romanii. Deputatul Grigoro-
vici a vorbit de revendicarile ucrainiene asupra teritorului bu-
covinean; oratorul a protestat contra acestor dorinti anexioniste
si a declarat ca toti Romanii din Bucovina, Banat si Transilva-
nia cer incorporarea bor intr'un Stat independent.
14/27 Oct. 1918.
Secretaruf de Stat dela externe al State lor-Unite a dat in-
sarcinatului de afaceri al Elvetiei, care apara interesele germa-
ne la Washington, urmatorul raspuns la ultima nag a Germa-
niei: Domnule! Luand in consideratiune nota guvernului ger-
man dela 23 Octomvrie, transmisa de d-v., am onoare sa, va in-
stiintez ca Presedintele m'a insarcinat sa va dau la aceasta ur-
matorul raspuns: Presedintele Statelor-TJnite a primit declaratia
solemna si clara a guvernului german, cumca accepta MA rezer-
va prelhninarele conditiuni de pace, pe cari le-a prezentat Con-
gresului Statelor-Unite in mesagiul sau dela 8 Ianuarie 1918,
precum si principiile unei regulari a pacii, cari au fost anuntate
in mesagiile sale urmatoare, mai ales in cel dela 27 Septemvrie,
ca guvernul german doreste sa inceapa discutiuni asupra de-
mersurilor ce urmeaza sa se faca si asupra aplicarii lor, si ca
aceasta dorinta si telul ei nu este exprimata din partea acelora
cari au dictat pada acum politica Germaniei si au dus actualul
rasboin in numele Germaniei, ci din partea unui minister care
vorbeste in numele majoritatii Reicstagului si pentru majorita-
-tea covarsitoare a poporului german. Deoarece Presedintele a
primit in acelasi timp si promisiunea guvernului german ca. le-
86

gile umanitatii si ale lumii civilizate vor fi respectate de &are


fortele combatante germane, WI pe apg, cet si pe uscat,
Presedintele crede ce, numai poate refuz se, aducd la cunostinta.
gm, ernelor cu cari State le-Unite sunt aliate, chestiunea unui ar-
mistitin. Presedintele crede insg de datoria sa de a declare. din
nou, ca singurul armistitiu ce s'ar socoti indreptatit a-I pre-
zentit pentru desbatere, ar fi un armistitiu care ar lase.
State le-Unite si puterile aliate cu ele in situatia de a putea
de, oricgrui acord ce ar trebui incheiat, destuld putere spre a face
cu neputintd o reluare a ostilitatilor din partea Germaniei. In
ccinsecintg, Presedintele a transmis corespondenla cu actualele
autoritati germane guvernelor cu cari guvernul State lor-Unite
este aliat, ca putere beligeranta, cu propunerea ca, in cazul cand
aceste guverne sunt thspuse se. realizeze pacea in conditiile si
principiile numite, se. invite pe sfetnicii lor militari si pe acei ai
State lor-Unite, a prezenth guvernelor aliate in contra Germaniei,
conditiile necesare unui armistitiu, cari ar apard in totul inte-
resele popoarelor respective si drepturile nelimitate ale guverne-
lor aliate, pentru asigurarea amanuntelor pacii, cu cari guvernul
german s'a declarat de acord, presupunand ce. socotesc cu
putintg un armistitiu. Acceptarea acestor conditioni de armisti-
tiu de cgtre Germani va constitui cea mai build si mai concrete.
dovadg cd accepta conditiile si principiile pgcii, din care rezultd
intreaga actiune. Presedintele socoteste ca n'ar fi sincer dace.
nu ar accentud si incg intr'o forma cat mai dare' cu putintg,
motivul pentru care trebuiesc cerute asigurgri extraordinare.
()richt de importante ar 'Area modificgrile de Constitutiune, de
cari Secretarul de stat german dela externe vorbeste in nota sa
dela 10 Octomvrie, nu se: pare totus ca. ar fi fost deja complet
acceptate acum principiile fundamentale ale unui guvern res-
ponsabil fate de poporul german, sau ce. existe, o garantie ce.
schimbarea sistemului si aplicarea mdsurilor asupra cgrora s'a
obtinut acum in parte un acord, va fi durabila. Pe Ung aceasta
ese tocmai in eviclenta dace. a fost atins fondul chestiunii actuale.
E posibil ca rgsboaiele viitoare se. fie puse acum sub control, dar
in resboiul actual aceasta n'a fost cazul si noi avem a face cu
actualul rasboiu. Este clar ca poporul german n'are nici un
mijloc sa ordoane ca autoritatile militare se. se supuie vointei
poporului, ca, puterea Regelui Prusiei, de a tine politica Impe-
riu lui sub controlul sem este Inca indestructibilg, eh initiativa ho-
thritoare se. mai afla tot la acei cari au fost phe. acum stapani-
torii Germaniei. Avand sentimentul ce. intreaga pace mondialg
depinde acum de vorbe si de fapte lainurite, Presedintele con-
siderg de a sa datorie se. declare, fgra se, face, vr'o incercare
de a atenua vorbe care ar puted fi considerate cd prea aspre,
ca popoarele lumii n'au si nu pot avea incredere in vorbele ace-
lora cari au stapanit pang acuma politica Germaniei, si sa mai
accentueze ce, la incheierea pacii si la incercarea de a vindech
87

suferintele si. nedrepthtile nemhsurate ale acestui rhsboiu, gu-


vernul Statelor-Unite nu poate trath cu altcineva decht cu re-
prezentantil poporului german, cari oferh garantii mai bune
pentru o adevhrath atitudine constitutionalh decht stapanitorii
de pang acum ai Germaniei. Dach ar trebui sh tratam cu sthph-
nitorii militari si. autocratii monarhici ai Germaniei, sau dac .

ar existh numai perspectiva ca. am putea avea de a face cu clan-


$ii mai thrziu la discutiunile militare cu poporul german, atunci
Germania nu trebuie s cearh. pacea, ci trebuie sh, se supuna.
Aceste lucruri esentiale nu pot ramhnea nespuse."
15128 Oct. 1918.
In urma marilor transformari cari s proiecteazh in Au-.
stria, provocate de cunoscutul program al Presedintelui Wilson,
Ungurii sh sbat ca pestii pe uscat. Ei nu stiu cum sh fac i cum
s dreagh numai ca sh-$i scape Ungaria lor: independentd, uni-
lard i nestirbitd. Vestitul manchtor de Romani, contele Tisza,
s'a grdbit sh declare ch Ungaria va d i ea dupd posibilitate au-
tonomie nationalithitlor, si. ca. el, Tisza, care a redactat vesti-
tul ultimat dat Serbiei, nu s'a gandit de loc la un rdsboiu de
cucerire, ci numai la o rectificare strategicd de granitd, bunt
oarh, zicem noi, cum a fost rectificarea granitei Romniei prin
tratatul dela Bucuresti! Primul ministru Wacker le $i cu fu-
riosul ministru de odinioarh at $coalelor Apponyi, sunt dispusi
s acorde in Sta,tul unitar ungar oarecari liberthti nationalita-
Won Andrassy s'a gabit s meargh in Elvetia ca sh.ia contact
cu oarecari factori politici tot in interesul Ungariei. Conte le Mi-
hail Khrolyi s'a dus la Praga ca sh se inteleagh cu Cehli, cari
pretind s fach un regat mare in unire cu Slovacii din norciul
Ungariei, promitndu-le c. Ungaria este gata sh. le cedeze de
bundvoie judetele Tiirces, Arva, Neutra, si Trencin, numai sa
renunte la rest; iar din .Praga s'a repezit si. el in Elvetia sh, fach
acelasi lucru ca si. Andrassy. Dar sh vede,ch treaba nu merge
asa usor cum $'au inchipuit ei. Pupa multe svarcoliri $i situatia
devenind din ce in ce mai critich, primul ministru Wacker le a
prezentat imphratului-rege demisia intregului guvern, care a
fost primith. De asemenea si ministrul de externe, cancelarul Bu-
Han a demisionat si. in locul lui a fost numit contele Iuliu An-
drassy, probabil pentru succesele ce le va fi obtinut prin Elvetia
in consfhtuirile avute cu diferiti factori politici.
Ziarul francez Le Temps aminta. ca, la Versailles s'a intru-
nit o conferinth a Aliatilor pentru a sh intelege asupra conditiu-
nilor armistitiului.
Corespondentul din Washington al ziarului Times din Lon-
dra, scrie ch' Presedintele Wilson va continua sh rhmana in es-
"pectativh. El este convins c. s. poate obtine a victoria cu armele.
Curentul general in America este impotriva unor trathtive de
88

pace, cari nu s'ar face pe baza unei complete capitulari a Ger-


maniei.
16/29 Oct. 1918.
La ultima nota alui Wilson, Germania a raspuns astfel: Gu-
vernal german a luat cunostinta de raspunsul Presedintelui Sta-
telor-Unite. Presedintele cunoaste schimbarile radicale cari s'au
petrecut si s petrec in viata constitutionala a Germaniei. Trata-
tivele de pace vor fi urmate de un guvern popular, in mnile caruia
ad gaseste cu adevdrat autoritatea constitutionala. Acestui guvern
ii sunt subordonate si autoritatile .militare. Guvernul german_
asteapta acum propunerile de armistitiu, care vor trebui sa, pre-
gateasca o pace dreapta, asa cum a caracterizat'o Presedintele
In mesagiile sale."
Pe de alta parte Austro-Ungaria a dat urmatorul faspuns:
Ca raspuns la nota dela 18 Octombre, adresata guvernului
austro-ungar de care d. presedinte Wilson si in senzul hotardrii
domnului presedinte de a trata, in mod separat cu Austro-Unga-
ria cu privire la chestia armistitiului si a pacii, guvernul austro-
ungar are onoare a declara c e de acord, ca i cu mesagiile
anterioare ale domnului Presedinte, si cu conceptia continua in
ultima nota cu privire la drepturile popoarelor din Austro-Unga-
ria,, in special ale Ceho-Slovacilor si ale Jugo-Slavilor. De oarece
Austro-Ungaria a acceptat toate conditiunile de care d. Prese-
dinte a fdcut dependenta inceperea tratativelor de armistitiu si
de pace, nu _mai exista, dupg parerea guvernului austro-ungar,
nici o pedicd pentru inceperea -acestor tratative. Guvernul austro-
ungar sd declara deci gala, far% sa astepte rezultatul altor tra-
tative, s intre in tratative cu privire Ia o pace intre Austro-
Ungaria i adversarii sai i cu privire la imediata inch eiere a
unui armistitiu pe toate fronturile Austro-TJngariei i roaga pe
d. presedinte Wilson A. binevoieasca a face pregatirile necesare
in aceasta privinta."
Prin aceste raspunsuri sa pare ca pacea va fi incurand in-
faptuita, fiind foarte mult dorita, mai cu seama de Puterile cen-
trale, cari umbla cu gura cascata dupa o pace onorabild ot
dreaptd, acum rand nu mai pot duce lupta! Ce ar fi fost, Doamne,
daca ele ar fi fost in\ ingatoare? Ar fi pomenit ele atunci de o
pace onorabild i dreaptd fa td. de dusmanii tor invinsi? Ar mai
fi fost atunci cu putinta SA le ceri cea mai mica concesiune fata.
de drepturile popoarelor si in special ale popoarelor mid? Do-
vada au dat'o prin pacile impuse la Brest-Litonse i Bucureeit
Monarhia austro-ungafa, care de frica mortii a intrat inter),
transformare fundamentala, raspunzand dorintii lui Wilson de
a trath deosebit cu ca pacea, sa declara gata, dupa ce a primit
toate conditiunile prealabile puse de Presedintele Wilson, sa in-
ceapa a discuta imediat conditiunile armistitiului si ale pacii,
89

f Ail s'a sa mai astepte rezultatul altor tratative. S. pare ca aceste


cuvinte sa. referA, la chestiunea Ceho-SlovacA si la cea Jugo-slavA.
Pe noi Ronianii ne intereseazA cu deosebire fraza Ca Monarhia
austro-ungarl este de acard cu conceptia cuprinsA in ultima
notA cu privire la dreptul popoarelor din Austro-Ungaria, in
special ale Ceho-Slovacilor si ale Jugorslavilor", deoarece aci
nu sa. pomeneste de loc de Romani. ImpAratul si. regale Carol cat
fimp a stat in Budapesta a primit in audietita si s'a consultat cu
oamenii politici, fruntasi ai tuturor partidelor, numai cu ai par-
tidului national roman nu. In proclamatia cAtre popoarele sale,
pomenesle de toti, pang si de kuteni (Ucraini), iar de Romani
nu sung, nici un cuvant! Ministrii din Viena ca si cei din Pesta
deasemenea A, fac ca nu stiu de existenta neamului nostru pe
suprafata monarchiei lor, desi au inceput si Romanii sa sA cam
miste. La aceasta poate ch si guvernul d-lui Marghiloman este
intrucatva de vinA, revocand delegatia ministrului nostru din
Washington, Doctorul Angelescu, numit de guvernul liberal, farl
ca sA trimita un altul in locul lui, asa ca. tocmai acum n'avem
pe nimeni acolo, ca sA-i aducA aminte lui Wilson cg, si noi trAim
pe acesf pAmant. Ar fi multe de zis in aceasta privintA, dar imi
pun mana la gura, oftez si ... tact
Ziarele publicA senzationala veste cA vestitul general Luden-
dorff, primul comandant al marelui cartier general, mana dreap-
tA alui Hindenburg, a dernisionat si impAratul i-a primit.demisia.
Ludendorff a trebuit sA place din motive politica, si anume din
cauza supunerii fortei comandamentului militar sub control
parlamentar. Toga'. lumea stie cal aceasta mare personalitate mi-
Mara german facea si politica si Inca politica conservatoare,
amestecandu-sA in toate afacerile politica si economice, ceeace
a cum i-a sdruncinat strAlucita lui pozitie militara.
17/30 Oct. 191S.
In monarhia austro-ungarA lucrurile par a s'a fi incurcat
Thu_ si s'a svoneste chiar de isbucnirea unei revolutii in Ungaria.
Ziarele de azi publica o telegram& pe care a trimis'o noul mi-
nistru de externe, Andrassy, secretarului de stat al Statelor-
Unite, asa de curand clupA raspunsul dat abia acum trei zile la
ultima nota alui Wilson. AceastA telegrama sung asa: Indata
dupa primirea conducerii ministerului de externe am raspuns
oficial la Nota d-voastre din 18 Octombre, primind in intregime
conditiunile pe cari presedintele Statelor-TJnite le-a formulat in
toate mesagiile sale. In complet acord cu nazuintele d-lui Wilson
de a asigura pacea viitoare, si de a crea o federatie a popoarelor,
am luat toate masurile ca popoarele Austro-Ungariei s poata
hotara cu totul nestingherite asupra organizatiunii de stat pe
care o doresc. ImpAratul-rege Carol dela urcarea sa pe tron s'a
strAduit necontenit sA termine rasboiul cat mai repede. Popoarele
Austro-Ungariei sunt pAtrunse acum mai mult deck oricand
90

de convingerea ca soarta lor viitoare poate fi formata numai


intr'o lurne impaciuita, scapata de sdruncinarile $i amaraciunile
rasboiulhi. Ma adresez deci d-voastre, domnule secretar de stat,
cu rugamintea de a inzista pe liana domnul Presedinte ca in in-
teresul umanitatii, in interesul tuturor popoarelor cari tradesc
in Austria si Ungaria, sa sa decida fara intarziere armistitiul pe
toate fronturile Austro-TJngariei $i. sa sa inceapa tratativele
de pace."
18/31 Oct. 1018.
Ministrul Turciei la Berna a predaf legatiunii franceze si
celei engleze o nota a guvernului otoman, prin care sa cere ar-
mistitiu $i tratative cle pace.
Pe frontul apugan Aliatii nostri continua a inainth. Pe fron-
tul italian, in cmpia Venetiei, Englezii $i Italienii, intrebuin-
thnd toate mijloacele de lupta, spune comunicatul austriac, au
isbutit sa largeasca punctele de strapungere dela null $i sud. de
Monte llo. Comunicatul austriac sfarseste prin urmatoarele cu-
vinte seinnecative: Conform cu deciziunea noastra, de repe-
tate ori exprimata, de a inchei un armistitiu $i. o pace, care sg
puna capat luptei.-dintre popoare, trupele noastre, care lupta pe
parnant italian, vor evacuh teritoriile ocupate." Aceasta insem-
neaza ca Austro-Ungaria considera deja rasboiul ca terminat
pentru ea. Pe frontul balcanic aripa de est a armatei din Serbia
a executat trecerea pe malul nordic al Dunarii. Retragerea pe
Sava 5i Drina continua conform planului, iar ariergarda fortelor
austro-ungare din Albania are de combatut numai bande izolate.
19 Oct./1 Nov. 1918.
,

Pedeapsa lui Dumnezeu a inceput. Conte le Stefan Tisza, cel


mai mare duman al Romnilor, a fost in-muscat de &are niste
soldati in locuinta sa, in fata sotiei si ficei sale. El a murit zi-
cand: Sunt lovit, mor, trebuih s2a sa intample asa!" Odata. cu
asasinarea acestui calau al .neamului nostru, incepe $i. prabusi-
rea Ungariei, care are ,Soarta Austriei, cu care a facut un trup
si. suflet pada acum in chipul unui monstru botezat Austro-
Ungaria, sub jugul caruia au vietuit athtea nationalitati in chi-
nuri mai bine de o jumatate de veac. Tisza este ultimul repre-
zentant intreg al maghiarismului. Politica sa sa rezuma in hege-
monia maghiara peste tot teritorul Coroanei Sfntului Stefan,
$ care nu poate fi sustinuta cleat daca sa va mentine in Austria
statul habsburgic, cu birocratia sa $i cu metodele ei. El $tiea ca,
puterii de atractie pe care o exercitau asupra popoarelor Mo-
narhiei afinitatile $i identitatile de rasa, va trebui sa ii sa. deie
odata o ultima lupta interna, dad o victorie comuna inafara nu
le va legh Inca pentru catva timp. Pentru aceasta Tisza a fost cel
mai strasnic partizan al rasboiului mondial, s'ar putea zice drept
91

unul din autorii lui, daca nu cumva principalul autor. Inainte


de a cadea sub gloantele ucigase, en putin timp, el a reclamat
pentru sine acest titlu, spun-and ca el a redactat ultimatul dat
Serbiei, fara amestecul guvernului german. Tisza, pana cancl
s'a dat sufletul, a Jost cel mai mare dusman al chestiunii natio-
nalittilor, si mai ales al chestiunii nationale romane. Tratati-
vele liii cu partidul national roman au fost numai de forma,
pentru ochii lumii, si nu au dat nici un rezultat, caci el a res-
pins chiar ti cele mai mici cereri ale Romanilor. In mandria lui
de magnat, de reprezentant al rasei dominante, nu putea s. intre
conceptia egalittii tuturor locuitorilor tarn unguresti inaintea
legii; de altfel, el vorbea cu caldura 5i cu multe figuri oratorice
despre libertate si dernocratie, dar in fundul constiintii lui feu-
dale, dogma superioritatii rasei maghiare inalusea mice Wind de
propasire a patriei inafara de preponderanta absoluta a rasei
lui. Chiar in ultimul timp, cand ideile despre drepturile popoare-
lor de asi fauri ele singure soarta, isi urmau victorios drumul
in himea intreaga; el s'a opus din toata puterea votului obstesc
in Ungaria, de frica ca nu cumva acest vot s. rapeasca ceva din
atotputernicia Maghiarilor. Acurn s poate vedea bine cum po-
litica urmata in timp de cincizeci de ani de cei doi Tisza, tatal si
fiul, a fost cauza directa a prabusirii i desmembrarii Austro-
TJngariei, monarhie dualista, cladita pe hegemonia germana in
Austria si hegemonia maghiara in Ungaria. Mie imi pare foarte
rau ca acest mandru conte maghiar a murit tocmai acurn, cand
ar fi -trebuit s fie martor ocular al falimentalui .politicei al carei
reprezentant aprig a fost in tot cursul vietii, oho."' aceasta ar fi
fost cea mai dreapta pedeapsk pentru nelegiuirile lui si ale nea-
mului sau.
20 Oct./2 Nov. 1918.
Arhiducele losif din Pesta, asa zisul homo regius, a primit
in audienta intre altii i pe deputatul roman Aexandru Vaida-
Voevod, in numele partidului national, care a publicat urma-
toarea relatie asupra acestei intrevederi: Alteta sa regala m'a
invitat sa esplic parerea mea asupra situatiunii poporului roman.
M'am exprimat cu toatk francheta. In cursul audientei de o ora,
amintit, am ca. dela 1886, sunt prirnul om politic roman, care a I'm-
tut sa s. prezinte oficial inaintea unui Habsburg, caci guvernele
ungare au gasit totdeauna mjlocul pentru a tine pe conducatorii
natiunii romane departati de tron. Situatia actual a Monarhiei
s, datore$te sfetnicilor rai ai Coroanei; efii natiunii romane n'au
nici o raspundere. Starea de spirit morala a natiunii romane
este cat sa poate de amarata. Cu toate jertfele ei mari pentru Di-
nastie si Patrie, ea a fost eliminata din viata Statului i dreptu-
rile ei istorice au ramas nerecunoscute. Iar cand. Maiestatea Sa
a, acorclat amnestie tuturor popoarelor austriace, Romnii cari
s'au asteptat a fi tratati la fel, au fost desainagiti. Natiunea ro-
92

mana,' st pe temelia declaratiei acute in Parlament. Ea vrea


sa-si exercite dreptul de anto-determinare recunoscut de minis-
trul de externe al Monarhiei. Ea cere o viata national i o viat
de Stat nelimitat, coordonatg, cu aceea a celorlalte natiuni; drep-
tul de a decide singura de soarta ei si, in raport cu aceasta,
dreptul de a fi reprezentat la Congres printr'un delegat al ei,
deoarece, dup experientele Mcute, ea nu poate avea increelere
in factori politici si oameni de stat straini. De altmintrelea, drep-
tul de a lila o deciziune definitiva, apartine excluziv adundrii
nationale romane. Descurcarea e posibila numai prin barbati ne-
compromisi prin politica trecutului." Deputatul Vaida a conchis
declarnd ca". alteta sa regaM a exprimat in repetite randuri
stima i afectiunea sa pentru natiunea romana; ca soldat a avut
pcazia ssa, cunoasca. virtutile strAlucite ale Romnilor, cari i-au
inspirat cea mai mare simpatie.
21 Oct./3 Nov. 1918.
In urma notei contelui AndrAssy catre Wilson, cerand pace
separath, cu Austro-Ungaria, relatiunile intre Berlin si guvernul
central din Viena s'au ra'cit. La Berlin sa declar5, acum in mod
oficios ce: Germania s'a considerg libera de orice obligatiune fa-
% de guvernul austro-ungar. In centrul Europei apare o con-
stolatiune noua, care nu seamn6 cu vestita Mittel-Europa, du-
p care umblau Nemtii si Ungurii. Austria sa prAbuseste va-
zhnd cu ochii. Germanii autriaci s'au format un Stat propriu in-
dependent; tot astfel au Mcut Ceho-Slovaci si dup5. ei Jugo-
Slavii, cari au proclamat Statul lor independent format din
Croatia, Slavonia, Dalmatia Bosnia si Hertegovina in unire
cu Serbia si Muntenegru, avnd aproape 16 milioane de locui-
tori. In Ungaria s'au petrecut iargsi lucruri marl. In noaptea de
17 spre 18 Octomvrie, printr'o revolutie s'a rasturnat vechiul
regim. Consiliul national al Ungurilor, I frtulte cu contele Mi-
hail Karolyi, a-publicat o proclamatie prin care spune ca. Unga-
ria este acum pe deplin independent. Ungurii au devenit o na-
tiune libera, care intinde -frAteste mna celorlalte natiuni din
patrie; promite toate drepturile de lihertate, dreptul de vot uni-
versal, egal, secret, pe -comune, un drept de vot care sa," intinde
si asupra femeilor; impartirea egala si dreaptg a cercurilor elec-
torale; improprieMrirea poporului; amnestie militarA si civil,
etc. In ultima sedintA a Consiliului national, care are o insemna-
tate istoricil, s'au pus bazele nouei organizatiuni, iar chestia for-
mei Statului s'a rezervat unei Constituante, aleasA, dupa o noutt
lege electoralg, in virtutea chreia poporul va putea decide asupra
chestiunii fundamentale: Monarhie sau Republia. AceasM Con-
stituantai sa, va intruni pAna in sase AptAmni i va avea ca
baza dreptul de vot universal, egal, secret, rarg, deosebire de sex.
Pe frontul italian trupele austro-ungare au incetat ostilita-
tile in baza armistitiului incheiat. Tot asa 5i pe fronturile din
93

Asia in urma armistitiului acordat Turciei. A mai ramas numai


frontul apusan, und.a. Germanii continua a sa retrage dup, pla-
nuri hotarite.
22 Oct/4 Nov. 1918.
Intre minunile acestui rasboiu mondial sa numara si recon-
stituirea Statului national al Evreilor. Pupa, aproape douazeci i
unul de veacuri de intuneree, Evreii i$i reconstituesc Statul na-
tional. Dela anul 135 inainte de Christos, cand imparatul Adrian
a ina,bu$it ultima incercare a poporului israelit, care voia sa.
scuture lanturile robiei, pang, in timpurile moderne, Evreii fa.s-
panditi in toata lumea, n'au facut nici o miscare mai de seama.
pentru recastigarea independentei lor. Imprejurarile mondiale
nici nu le permiteau asemenea incercari. Acum sub obladuirea
Angliei si. a Statelor-Unite, Palestina sal. va reconstitui intr'un
Star liber. Frunta$i intelectuali evrei din toate %rile vor lua con-
ducerea noului Stat. Primul guvern al Palestinei reconstituite
s'a compus astfel: Louis Brandeis, presedinte al Inaltei Curti de
Casatie americ,ane, prim-ministru;* Nahum Socolov, publicist
rus, ministru de interne; IsraiI Zangwil, romancier englez, mi-
nistru de externe; Max Nordau, publicist, ministru de culte; pro-
fesorul Oppenheimer din Berlin, ministru de lucrari publice;
Otto Warburg, profesor universitar in Germania, ministru de
comert; Urzinovsclii, ministru de agricultura; Albert Rotschild,
ministru de finante; Goldschmidt, ministru apararii nationale si.
Mendelstamm, la justitie.
23 Oct./5 Nov. 1918
Inima'mi salta de bucurie. Idealul national, pentru care
neamul nostru a suferit, jertfit i sangerat asa de mull, este pe
cale de a sa infaptui. Cetinci ziarele de azi am avut o bucurie
asa de. mare ca si atunci and s'a unit Basarabia cu scumpa
noastra tara. Dulcea Bucovina, vesela grading, a poetului Pe-
trino, pamantul sfant in care se odihnesc rnoastele sfinte ale lui
Stefan cel Mare, a proclamat unirea ei cu Romania.
Reprezentantii poporului roman din Bucovina s'au intrunit
in Palatul National din Cernauti in ziva de 11 Octomvrie sub
-presedintia lui Iancu Flondor, care a rostit urmatoarele cuvinte:
Domnilor. 0 iebagie nationala de aaoape un secol i jumatate,
pe cat de dureroasa, pe atat de rusinoasa, este pe sfarsite. Popo-
rul roman din Bucovina e pe cale de a sparge $i a lapada, lan-
tul care i-a ferecat sufletul. Liberi, in puterea suveranitatii na-
tionale, d-voastre yeti hotari ce veil afl de bine pentru un
viitor fericit $i falnic al neamului romanesc din Bucovina. Dail
sa nu uitam ca acest moment inaltator s'a nascut din suferinti
greIe si adanca jale si e sfintit cu sangele abondent al eroilor
nostri. Va. invit sa. va sculati in picioare ca semn de juruinta ca
Dup'a, ce Palestina s'a proclamat Republica, Brandeis a fost numit Prese-
dinte al Republicei, iar Socolov a trecut ca prim-ministru In locul lui.
94

nu-i vom uit, nici ()data 0. c. ne vom arata intotdeauna clemni


de sacrificiile lor. Incheiu cu rugamintea ferbinte: Deie Dumne-
zeu ca momentul acesta mare i acelea care vor mai urmit sa
afle in randurile noastre numai suflete mari!"
Apoi Dori Popoviei, intr'o cuvantare plina de caldura pro-
pune urmatoarele: 1. Reprezentantii poporului roman din Buco-
vina, intruniti astazi, in ziva de 14 Octomvrie 1918, in Capita la
Bucovinei, sa declara in puterea suveranitatii nationale, Consti-
Mantel a acestei taxi romaneti. 2. Constituanta hotarWe
unirea Bucovinei integrale cu celelalte tari romanWi intr'un
Stat national independent 0. va purcede spre acest scop in depli-
na solidaritate cu Romanii din Transilvania i TJngaria. 3.
Spre a conduce poporul din Bucovina i a-i aparh drepturile
ei spre a stabili o legatura stransa intre toti Rornanii, Constit ii-
anta in*titue un consilita national de 50 de membri. Acest Con-
siliu National ne va reprezenta prin mandatari i 1 Conferinta
de pace, O. inafara, de el nu recunoaMem nimanui dreptul asupra
poporului roman din Bucovina. 4. Constituanta respinge cu
'hotarire Tice incercare care ar tinti la tirbirea Bucovinei; do-
rete insa sa se :inteleaga cu popoarele conlocuitoare.
Aceste deciziuni s'au prima cu unanimitate de voturi cu un
entuziasm mare. Sedinta s'a suspendat pentru 10 minute, pentru
a sa stabili lista membrilor. In timpul acesta sala rasuna de
cantece nationale. Cei 50 membri, aT1ei in unanimitate, ai Consi-
liului National sunt: Gheorghe Ba1mo, Gheorghe Bancescu,
Dionisie Bejan, dr. Vasile Bodnarescu, Gheorghe Bonche$, Di-
mitrie Bucevschi, Ion Candrea, Cornel Clain, Toader Cud lu, Di-
mitrie Dan, Nicu Flondor, dr. Iancu Flondur, dr. Octavian,
Gheorghian, Gheorghe Grigorovici, dr. Cornel Hominca, dr. Ale-
xandru Hurmuzachi, Constantin Hurmuzachi, Mihaiu Iacoban,
Ion Iliut, dr. Const. Isopescul-Grecul, Const. Iescu, Toader Leu-
tean, dr. Florea Lupu, th. Vasile Marcu, Nic. Mihlescti, Die
Odochean, Aurel Onciul, dr. Dorhnedont Popovici, dr. Eusebie
Popovici, Niculita Popovici, Alecu Procopovici, dr. Sextitl Pu--
cariu, dr. Romul Reut, dr. Stefan Saghin, Gheorghe Sandru, Gh.
Sarbu, dr. Radu Sbiera, Modest Scarlat, Teofil Simionovici, dr.
Ipolit Tarnovschi, Ghi. Teleaga, Victor Tomasciuc, Laurentiu
Tomoiaga, Aurel Turcan, Dim. Turcan, dr. Nicu Vasileschi, Gh.
Votico, Aurel Voronca i Toader Zama.
In timp ce s constituia Consiiul National, multimea de
peste 1000 de capete, barbati i femei, strabatea strazile Capita lei
cantancl cantece nationale. La Palatul guvernatorului i inain-
tea Primariei din Cernauti, multimea, din ce in ce mai sporita,
a manifestat pentru Unirea tuturor Romani lor. Momentul cuT-
minant a fost cnd la Primarie s'a desfaurat Steagul tricolor.
Intrancl apoi in sala unde Consiliul National 10. tinea .5edinta,
manifestantii au arborat tricolorul in fereastra Palatului Natio-
nal. Induio*atoare a fost clipa in care octogenarul Bejan, salu-
95

tand tineretul a rostit cuvintele cuviosului Simion: Acum slo-


bozeste Doamne pe robul tau, &ad ochii mei vgzufa mantuirea
neamului." 1.1n soldat desfacandu-sa din multime a declarat cO
regimentele bucovinene vor purta de aci inainte numele Buco-
vina.
Consiliul national s:a constituit astfel: presedinte Iancu
Flondor.; vicepresedinti, Dionisie Bejan, Dori Popovici si Sextil
Puscariu; secretari, V. Bodrarescu, R. Sbiera, L. Tomoiagsa; ca-
sier, Gh. Bancescu. Acestia impreuna cu presedintii celor 3 sec-
tiuni: de externe, de alimentare si de administratie si tu toti
ceilalti deputati din Camera formeazg, Comitetul executiv.
In aceeasi zi au tinut i Nemtii din Bucovina in Casa Ger-
mank o adunare a oamenilor de incredere, luand decizia de a sa,"
alipi Statului viitor roman Bucovina si de a cere alipirea ace-
steia de Transilvania.
In Camera Romaniei, in sedinta dela 20 Octomvrie deputatul
I. Zelea Codreanul, hind. cuvantul a spus: Stiri pe cale parti-
culara, dar sigure, ne-au adus vestea c. Romanii din Bucovina,
intruniti sub presedintia d-lui Iancu Flondor, au proclamat
unirea Bucovinei cu Romania (aplauze furtunoase si indelung
repetate), sub forma colaborgrii politice cu Transilvania, in ve-
derea alipirii la Patria-mamr. (Aplauze i ovatiuni).
24 Oct.16 Nov, 1918.
Guvernul nostru a publicat urmatorul comunicat: In Bu-
covina de sud s'a desrantuit o violent& miscare bolsevistg. Popu-
latia din Itcani, Suceava, Gura Humorului, i alte localitati s'a
refugiat in mare numar la noi, cerand ocrotire i adsapost. D.
Flondor, presedintele Comitetului national roman, s'a adr-3sat
guvernului roman, cerandu-i calduros sg, via, in ajutorul po-
pulatiei din Bucovina, cazutg, pradal bolsevismului. Guvernul a
dat imediat curs acestei cereri si a ordonat trupelqr de graniceri
si de jandarmi s'a tread, in numgr suficient granita Bucovinei,
-pentru a restabili ordinea in partea de sud si a inainta orivade
necesitatea va cere".
Si astfel drapelul romnesc flutura asfazi deasupra plaiu-
rilor incantatoare ale Bucovinei. Mormantul dant al lui Stefan
cel Mare este pazit de vitejii osteni ai trii romanesti. Tarisoara
care ne-a fost luata prin tradare i viclesug, s. intoarce iar la
sanul Patriei-mume. Bucovina ne-a chemat s'o seal-Am de urgie
si la chemarea ei guvernul nostru i-a trimis ajutor grabnic.
Ordinea si linistea In aceastg, provincie strabun5,, atat de greu
incercaa in acest crunt rgsboiu, sunt garantate astaizi de oastea
Tomana. Pa'zitorul drepfatii si sigurantei in Bucovina va fi de
a,zi inainte soldatul roman, pe care il salu.t i celelalte nea-
muri de acolo ca pe un liberator. Este greu de a descrie insare-
-tia acestui moment, care inplineste atatea doruri nepotolite ale
neamului nostru. Dupa intregirea cu Basarabia si Bucovina, as-
96

teptam eu liniste i incredere porunca dreptatii dumnezeiesti si


en aceasta neclintita credinta in dreptatea cereasca in curand
vom putea striga: Trdiascd Romania Mare!
25 Oct./7 Nov. 191.S.
In Transilvania i Ungaria s'a constituit in zfua de 17 Oct.
st. v. Consiliul National Roman, compus din delegati ai partidu-
lui national roman si ai partidului socialist roman. Delegatii par-
tidului national sunt: Teodor Mihali, Vasile Go ldj?, dr. Alex. Vai-
da-Voevod, dr. Stefan C. Pop, dr. Avrel Vlad 0. dr. Aurel Lazdr;
iar ai partidului socialist sunt: loan Flueras, Area Grapini, Ti-
i
ron Albani, losif Renoiu losif Jumanca.
Printre cele d'intaiu trupe care s'au grabit s recunoasca si
sa sprijine cu armele independenta ceha, au fost vitezele regi-
mente romne 2 infanterie, recrutat la Brasov, si 51 infanterie,
recrutat la Cluj. Aceste regimente s'au pus la dispozitia Comite-
tului provizoriu ceh, declarandu-sa gata a lupth pentru apararea
libertatii cehe. Dupg isbanda, Comitetul national ceh provizoriu,
recunoscator pentru serviciile acluse de Romanii transilvaneni,
s'a declarat gata a le inlesni transportarea in Ardeal, unde ei au
cerut sa fie trimisi, spre a ajuth la clesrobirea neamului roma-
nesc.
Liga nationala a Romanilor din America, reprezentand pe
Romanii din Transilvania, a facut o declaratie publica, prote-
stand impotriva planului de federatie propus de catre Austria,
precum i impotriva, planului noului guvern Karolyi al Ungariei
de a retine nationalitatile oprimate sub puterea sa. Liga respin-
ge mice fel de autonomie sub conducerea Austro-Ungariei.
Ziarul Romania Noud din Chisinau publica stirea ea_ un
numar de 250 ofiteri si 250 subofiteri ardeleni i bucovineni, in.
numele alor 100,000 soldati romani din Austro-Ungaria, fosti
prizonieri de rasboiu in Rusia, au trimis guvernelor din Europa
un memoriu prin care cer alipirea la Romania a tuturor terito-
-,
riilor romanesti din Austria si din Ungaria.
26 Oct.18 Nov. 1918.
In 7iva de 21 Oct. st. v. s'a oficiat la Chisinau un Te-Deum
la Catedrala cu ocazia primei aniversari a proclamarii autono-
miei Basarabiei, dupa, care publicul in frunte cu d. Wonicka, re-
prezentantul Americei, cl. general Vditoianu, cu toti directorii
si deputatii Sfatului Tarii, s'au indreptat spre sala Eparhiala.
Aci cl. Halipa, vicepresedintele Sfatului Tarii, a inceput seria
cuvantarilor, evocand_ in cuvinte miscatoare zhia de 21 Octom
vrie 1917, dupa care a dat cetire urmatoarei declaratiuni: Noi,
Romnii din Basarabia, cari ne putem mandri de a fi fost cei
d'intaiu dintre Romanii subjugati, cari cu mari jertfe ne-am
dobandit dreptul de a hotari in chip sloboci de soarta noastra,
tinem de datoria noastra frateasca de a cere in fata lumii civili-
zate acelas drept, sfant i inalienabil, si pentru fratii nostri
. 97

robiti din Monarhia austro-Ungara, care ameninta sa se pra-


buseasca sub povara crimelor i netrebniciei sale. Ne simtim in-
demnati de a afirma cu toata hotarirea dreptul acesta, care con-
stitue articolul fundamental din simbolul credintei politica uni-
ersale, intru cat si fratii nostri din Ardeal si BucoNina s'au ala-
turat la el si au luat hotarirea nestramutata de a jertfi totul pen-
tru dobandirea lui. In numele nostru ca si in numele intregei
constiinti nationale, declarant sus si tare, ca nesguduita hota-
rite a Romnismului este de a nu primi in aceste momente, rand
toate %rile locuite de acelas neam sa topesc in o singura iata
libera, alta alcatuire politica decal Stolid national traitor. Tra-
ieasca, creasca si intloreasca Basarabia, traleasca Ardealul si

MM. RR. Regele si Regina, Principele Carol, Principesele Elisaveta si M4rioara.


pi reprezentantii Basarabiei: Pant. Halipa, J. Inculeti. D. Ciugureanu la Iasi.
BucoNina, unite pentru N ecie en tara-rnuma, in hotarele largi
cuprinzatoare ale Roinaniei Mari!"
Pupa d. Halipa vorbeste directorul agriculturii, d. Catelli,
apoi d. dr. &dolmen, presedintel Comitetului refugiatilor arde-
leni si bucovineni, d cetire unei declaratiuni prin care Romnii
ardeleni si bucovineni, aflatori pe teritorul Regatului Roman_
cer liberarea de sub jugul Monarhiei austro-ungare si constitui-
rea intregului neam intr'un singur Stat national si liber sub
domnia Dinastiei romane.
A luat apoi cuvantul d. dr. I. Nistor, iar dupa acesta d. Sar-
re, consulul Frantei, urcandu-sa la tribuna in aplauzele i acla-
Dr. V. Bianu: BAzboiul Romania; Mari. 7
98.

matiile azistentei, a aratat rolul Romaniei in actualul rasboiu,


$i a spus ca a sosit ora ca toti Romanii sa se grupeze intr'o
singura natiune. Pentru aceasta s'au adunat toti amicii Roma-
niei spre a sarbatori realizarea Romaniei Mari dela Tisa 'Dana
ja Nistru.
Ministrul Americei pe lane, guvernul roman, d. Wopicka,
primit la tribuna cu indelungate ovatiuni, a declarat: ma bucur ca
am fericirea de a azisth la aceasta mareata intrunire. Cu toate ca
Romania prin forta imprejurarior a fost scoasa din rasboiu, gu-
vernul american n'a incetat de a o considerh in $irul aliatilor,
cart lupta pentru isbanda dreptului i liberthtii popoarelor. Sun-
tern aproape de victoria finala, care va aduce unirea Transilva-
niei si a Bucovinei cu Romania, caci Basarabia este deja unita.
Va zic in numele Statelor-Unite: Ura! S. traieasca Romania Ma-
re! Romania cea frumoasa, impreuna cu Transilvania, Bucovina
si Basarabia, pentru care vom lupth pe toate chile pentru a-i
da posibilitatea la noua inflorire i cu idealul realizat! Traieasch
Romania Mare!"
27 Oct./9 Nov. 1918.
Guvernul Marghiloman a demisionat $i in locul lui a venit
un nou guvern compus din d-nii General Const. Coandd, prim-
ministru $i ministru la externe; General Artur Vditoianu, la
interne; General Eremia Grigorescu, la rasboiu; Petre Poni, la
culte i instructiune publica; Fotin Enescu, la industrie $i co-
inert; Anghel Saligny, la lucrari publice; Alex. Cotescu, la do-
menii $i agricultura; Dim. Busdugan, la justitie $i Oscar Chiria-
cescu, la finante. Minitril fara portofoliu I. Inculet si
D. Ciugureanit pentru Basarabia. SA zice ca vor rnai fi numiti
ministri d-nii: Flondor i I. Nistor, pentru Bucovina, iar *Al.
Vaida-Voevod i Stefan C. Pop, pentru Transilvania.
Acest guvern, dupa cum sa vede, este un guvern nepolitic,
format din elemente straine vechilor si noilor partide. Regele ar
fi voit la inceput sa formeze un guvern rational, compus din toa-
te partidele politice, dar aceasta nu s'a putut din cauza luptelor
violente dintre partide. Rolul noului guvern, care poate sa dureze
pana la Conferinta pacii, este ca sa mentina ordinea, ca sa nu
sa produca nici un fel de neorandueli.
Cu ocazia schimbarii guvernului, M. S. Regele a dat urmato-
rul manifest: Romani! Imprejurarile ne dau din nou putinta
sa indeplinim ceeace ram fagaduit $i ceeace in sufletril Meu
n'arn incetat sa voiesc-. Reformele constitutionale care asigura
tuturor cetatenilor votul obstesc i taranilor proprietatea a doug
milioane de hectare din proprietatea mare particulara, precum
$i mosiile Domeniului Coroanei, Statului, Asezarnintelor de bine-
facere, guvernul rneu le va infaptui. Pe temeiul lor vom asigurh
viata sociala i economica cu mai multa dreptate $i mai mult
spor pentru cei cre muncesc. Guvernul Meu va luh fara intarziere
99

mhsurile cuvenite pentru ca aceste ref orme $i l fiinth. In ve-


chiul Begat, ca si in Basarabia, voim ca cuvantul dat sh se im-
plineasch. Romani! Mai mult decal oricand azi taxa are nevoie
de unirea tuturor. Orice atatare la urd si clesbinare este vatd-
matoare si vinovath. Numai prin concordie si prin ordine vom
putea indeplini inaltele clatorii obstesti. Mh iudreptez chtre voi
cu dragoste si credinth, sigur ch la voi ghsesc aceleasi sentimente
de iubire si incredere in Regele vostru, care prin unirea noastrh
va da scumpei noastre Romanii putere si prophsire."
Generalul Zadic, comandantul trupelor romane cari au tre-
cut in Bucovina. a dat urrnhtoarea publicatie chtre popor: Rhs-
punzand la chemarea. Consiliului national bucovinean, armata
romanh din inaltul ordin al MaiestAtii Sale Regelui Ferdinand I
al Romaniei, a sosit pe phmantul marelui voevod Stefan, spre a
ocroti viata, avutul i libertatea locuitorilor de orice neam si cre-
dinth, impotriva bandelor de criminali, cari au inceput opera lor
de destrugere in frurnoasa voastrh tarh. Trecand hotarul pus
intre noi de o soarth vitregh acum o suth si mai bine sle ani,
hotar care n'a putut s. desparth niciodath inimile, trupele
romane sosesc in mijlocul vostru dandu-vh dragostea si sprijinul
lor pentru libera infhptuire a dorintelor nhscute din dreptul le-
gitim al popoarelor de a dispune de soarta bor. Sfatuiti de aseme-
nea sentimente si cu credinta in sinceritatea cererii voastre de
ajutor, invitAin pdpulatia bucovineanh sh nu sh abata, sub nici
un motiv dela viata i ocupaliile sale normale. Subsemnatul ga-
ranteazh fiechrui locuitor libera exercitare a drepturilor sale ci-
vice si face cunoscut, in acelasi timp, ch va reprimh cu toath
severitatea orice incercare de dezordine, acte de violenth sau
nesupunere la ordonantele date de noi".
Generalul N. Petala, comandantul corpului 4 de armath, a
dat urrnhtorul ordin de zi: Ofiteri i soldati ai corpului 4 de
armatA! S irnplineste un an de cand prhbusindu-sh imparatia
ruseasch, fratii nostri basarabeni ne-au chemat la ei, spre a de-
shvarsi desrobirea inceputh si a inchegh unirea intreagh si veci-
nich a dou jan surori. Astazi ursita neamului romanesc mer-
gand spre implinirea sa ne chiamh pentru a doua oara. Buco-
vina, pamant scump rornanesc smuls de aproape douh veacuri
din trupul Moldovei, isi indreapth glasul chtre noi si ne cere
ajutorul armelor noastre spre a o manful de focul aprins din
clipa in care victoria Aliatilor nostri a prhbusit pentru totdeauna
imparAtia austro-ungara. Regele nostru iubit i carmuitorii thrii
au rhspuns cheingrii lor frhtesti si v'au ales pe voi ostasi ai
Corpului IV spre a duce cuvantul de pace si de unire pe ogorul
romanesc al Bucovinei. Ostasi! In clipa in care, purtatori ai
unei solii atat de inalte si de sfinte, yeti phsi in taxa care ph-
streazh moastele Marelui Stefan, sh fiti phtrunsi cu totii de mh-
retia faptei pe care o savarsiti. Sh stiti ch de sub portile Sucevei
va privesc veacuri de jertfh si de vitejie romaneasch, si c. ph-
7*
100

mantul pe care il yeti aka. astazi sub cutele steagului Romaniei


Mari, cuprinde mormintele atator eroi, cari au luptat si au murit
pentru ca sa se fug, cu putinta infaptuirea visului, pe care voi
il impliniti astAzi. Insufletiti de aceasta mareata ainintire a tre-
cutului, fiti vrednici, Ostasi, de inaintasii vostri, de acei mucenici
cari au presarat campia cu trupurile lor, pe calea insangerat.
catre acelas ideal, care duce dela Selimbar la Marasesti. Fiti
Irednici de clipele mari pe cari le triti i aveti neclintit in fata
ochilor vostri credinta ca numai pgstrand in toate imprejurarile
o discipling de fer i fiind in tot timpul soldati ai cinstei, ai
legalitatii i ai ordinei in apararea avutului si onoarei locuito-
rilor, yeti raspunde cu adevarat chemarii pe care Providenta si
inorederea Regelui v'au harazit-o voua. Cantand Desteapta-te
Romane" i inaltand catre ceruri Stindardul sdrentuit in lupte,
mergeti Ostasi ai Corpului IV sa cuceriti sufletele fratilor Bu-
covineni j fiti soldati ai Infratirii tuturor Romanilor!"
D. lawn Flondor, presedintele Consiliului national din Bu
covina, la intrarea armatei romane, a adresat M. S. Regelui ur-
inkoarea telegrama: Astzi la orele 11 falnica armata a Rege-
lui Romaniei, intrata, in Bucovina, intampinata de entuziasmul
general, aduce M. V. plina de recunostint si iubire, omagiile Bu-
covinei liberate". M. S. Regele a raspuns astfel: Cu cea mai
adanca emotiune i cu inima plink' de bucurie patriotica pri-
rnesc stirea ca trupele Me le au intrat in Capita la Bucovinei ro-
mane, aducand ordine si liniste sufleteasca pentru toti acei cari
in aceste momente istorice au simtit si au lucrat pentru indepli-
nirea visului secular. Imi inchipthesc bine cum inima voastra.
calda de Roman a trsarit de bucurie patriotica la vederea tri-
colorului national purtat de ostasul roman, frate de sange si de
suflet. Din adancul inimii iti sunt recunoscgtor pentru caunca
patriotick ce ai depus i pentru iubirea de neam ce ai aratat cu
atata barbatie. Iti multumesc cum i tuturor acelor cari te-au
ajutat cu inima curata, in aceste timpuri marete. Sa dea Atotpu-
ternicul ca tot poporul din Bucovina sk aseasca mereu ocrotire,
dreptate i libertate sub cutele drapelului tricolor".
La o telegramg a profesorului I. Nistor, din partea Romani-
lor bucovineni din Chisinku, M. S. Regele a raspuns prin urma-
toarea telegrama: Cuvintele calduroase si sentimentele de un
infocat patriotism pentru cauza noastra sfana ce-Mi adresati
din partea fratilor nostri refugiati din Bucovina, au 0...sit un viu
si adlinc rksunet in inima Mea si le primesc cu sufleteasck mul-
tumire. In momentele aceste marete, cand toaa suflarea roma-
neasca s. indreapfa cu rugi ferbinti, cu vointa nestramutata, spre
apropiata infaptuire a visului de veacuri al neamului romanesc
nu pot deck sk ma bucur cand vad cat de tare este intre voi cre-
dinta in ideal, credinta in dreptate, credinta in virtutile stramo-
sesti. Aceasta credinta M'a calauzit cand am luat armele si nu
m'a parasit cu toate suferintele, cu toate durerile prin cari am
101

trecut. Purtata in milioane de inimi din toate colturile, unde su-


tra dulcele graiu romanesc ea va birui, cad ea neteze$te orice cale
urnpland vaile i sfarimand muntii."
Romanii din Ardeal i Bucuvina, intruniti intr'o aclunare
la Iasi, au votat urmatoarea declaratie semnata de vr'o 30,000
de Ardeleni i Bucovineni $i care declaratie s'a trimis imediat
Comitetului national din Ardeal, a$a dupa cum urmeaza: Ro-
manii ardeleni $i bucovineni aflatori pe teritorul Regatului Ro-
man, in numele nostru $i al fratilor subjugati de-acasa, a caror
constiinta. este siluita $i deci in imposibilitate de a sa manifesth
liber, declara cele ce urmeaza: 1. Cerem sa fim liberati de sub ju-
gul monarhiei austro-ungare si suntern hotariti sa luptarn prin
toate mijloatele i pe toate cile, ca intregul nostru neam ro-
manesc sa fie constituit intr'un singur Stat national $i liber,
sub domnia Dinastiei romane. 2. Nu recunoa$tem monarhiei
austro-ungare dreptul de a sa ocupO de soarta Romanilor din
Ardeal $i Bucovina, deoarece veacuri dearandul ne-a tinut in cea
mai rusinoasa robie. Toate incercarile de faleralizare ale Casei
de Habsburg sunt geauri desperate ale unei irnparatii osandita
A, se descompuna $i sa piara. Soarta Romanilor din Austro-
Ungaria s'a hotarit prin rasboiul Regatului Roman i prin vo-
inta libera a intregului popor romanesc, i o va consfinti Con-
gresul de pace generala, la care vor luh parte $i rprezentanti .
oficiali ai Romaniei eliberatoare. 3. Cerern ca intreg teritoriul
din monarhia habsburgica, revendicat de Statul Roman, recunos-
cut si garantat prin tratatele de alianta incheiate de Romania cu
Puterile Intelegerii sa fie liberat si unit cu Patria-muma, 4.
Toate declaratiile Romanilor din Ardeal $i Bucovina ce s'ar face
impotriva acestor aspiratiuni nationale le consideram stoarse cu
forta de autoritatile dusmane i aceste declaratii nu vor putea in-
duce in eroare opinia lumii, care a poclamat principiile de drep-
tate $i de libertate pentru toate neamurile asuprite." .
20 Oct./10 Nov. 1918.
Traim zile fericite. Multumesc Provalintei ca am ajuns sh le
petrec si eu. Sunt cateva zile decand ma lupt cu insomnia, dar
aceasta lipsa de somn produsa de bucurie, nu sa poate comparh
cu insomnia care m'a chinuit pe timpul dureroasei retrageri in
Moldova din Decemvrie 1916 si cu aceea suferita in Faticeni in
Iu lie 1917, cand cu retragerea Ru$ilor din Galitia i inaintarea
Germanilor pana aproape de granita noastra din spre Buco-
vina, 'Ana la 15 chilometri, i pe cand ne pregateam sa evacu-
Am $1 nordul Moldovei. Insomnia de astazi o suport cu placere,
caci ea imi inmulte,$te clipele de fericire, gandindu-ma la rea-
lizarea deplina i grabnica a idealului nostru.
$tirile fiecarei iIe irni misca iuima $i iau ziarele in mana
cuprins de o emotiune placuta, care ma sile$te sa cetesc repede
titlurile mari ale evenimentelor a$a de favorabile noir& Sub ma-
102

rele titlu: Intelegerea pentru infciptuirea idealului national ro-


man, cetesc cu mare bucurie nota lui Lansing, secretarul de Stat
dela externe al Statelor-Unite catre guvernul roman si care sung
wpa de frumos si de inaltator dupa cum urmeaza: Guvernul State-
lor-Unite s'a gandit intotdeauna la prosperitatea i integritatea Ro-
maniei ca Stat liber si independent. Inainte ca State le-Unite sa se fi
aflat in rasboiu cu Austro-Ungaria, Presedintele a trimis Regelui
Romaniei un mesagiu, in care ii exprimg simpatia si stima sa.
Situatia s'a schimbat mai tarziu i Presedintele doreste ea sa va
aduc ia cunostinta ca guvernul Statelor Unite a aprobat dorintele
poporului roman inauntru 5i inafara de granitele Regatului.
GUN ernul Statelor-Unite este martor al marilor suferinte si sa-
erificii facute de poporul roman pentru cauza libertatii fata de
dusmanii 5i asupritorii sai. Simpatizand cu spiritul unitatii na-
tionale i dorintele Romanilor, guvernul Statelor-Unite nu va
intarzia sa-si impuie la timp influenta pentru obtinerea dreptu-
rilor politice si teritoriale indreptatite ale poporului roman si
asigurarea lor impotriva oricarui atac din strainatate."
Aceasta notg americana, dupa toate dovezile de dragoste si
sprijin pe cari poporul roman le-a primit in cursul celor patru
ani de rasboiu mondial, vine ca un balsam de alinare peste rg-
nile adanci din cari sangera Inca corpul sau. In cuvinte misca-
toare, prin cari inalta autoritate a poporului american isi expri-
mA intotdeauna sentimentele de generozitate si de dreptate cari
o calauzesc, Presedintele si guvernul Statelor-Unite asigura po-
porul roman ca-si insusesc aspiratiunile lui inauntru i inafara
gianitelor Regatului. Cuvintele inteleptului apostol Wilson gsesc
un ecou de recunostinta in toate,inimile romanesti, 5i in ceasul
maret al infaptuirii aspiratiunilor, legitime i drepte, Romanis-
mul intreg va trimite poporului american expresiunea multumi-
rii sale pentru isbavirea de asuprire.
29 Oct./11 Nov. 191S.
La Berlin s'a primit din partea secretarului de stat dela
externe al Statelor-Unite urmatoarea nota cu privire la tratati-
vele de armistitiu: Guvernele aliate au cumpanit cu ingrijire
schimbul de note intre presedintele Statelor- Unite si guvernul
german. Cu urmatoarele conditiuni ele declarg ca sunt gata sa in-
cheie cu guvernul german pe baza conditiunilor de pace, fixate in
mesagiul presedintelui dela 8 Ian. 1918, catre Congres, ca si a prin-
eipiilor din cuvantarile sale ulterioare. Trebuie s. releve insa c.
obicinuita asa zisa conceptie asupra libertatii admite diferite inter-
german. pe mbaza condiitunilor de pace, fixate in mesagiul pre-
sedintelui dela 8 Ianuarie 1918, catre Congres, ca si a principii-
lor din cuvantarile sale ulterioare. Trebuie sa releve insa ea obi-
cinuita asa zisa conceptie asupra libertatii admite diferite inter-
pretari dintre care pe unele nu le-ar putea primi. Trebuie sa-i
rezerve deci deplina libertate asupra acestui obiect la inceperea
103

Conferintei de pace. Presedintele a mai declarat in conditiunile


de pace, fixate in cuvantarea sa dela 8 Ianuarie 1918 care Con-
gres, c teritoriile ocupate trebuie nu numai evacuate si liberate,
ci si. restaurate. Guvernele aliate sunt de parere c. asupra in-
telesului acestor conditiuni nu trebuie sa existe indoiala. Ele in-
teleg prin aceasta ca. Germania trebuie sa restituie toate pagu-
bele pricinuite populatiei civile a Aliatilor i proprietatii acesteia
prin atacurile Germaniei, pe uscat, pe apa si in aer. Presedintele
m'a insarcinat sa comunic ca este de acord cu interpretarea con-
tin nth. in partea din urmd a memoriului. Presedintele m'a mai
insarcinat sa va, rog s. comunicati guvernului german, ca. ma-
resalul Foch a fost imputernicit de State le-Unite si de guvernele
aliate s. rimeasca reprezentantii autorizati in regula ai gu-
vernului german si sa le comunice toate condiitunile armisti-
tiului."
In urma acestei note guvernul german s'a i grail a trimite
ca, delegati insarcinati cu tratativele de armistitiu, pe secretarul
de stat Erzberger, pe ministrul plenipotentiar imperial contele
Oberndorff si pe Generalii von Giindel 0. von lVinterfeldt.
30 Oct./12 Nov. 1918.
Astazi am cetit cu surprindere unnatorul anunt pe strade:
Feldmaresalul von Mackensen a primit din partea guvernului
roman un ultimatum cu termin de 24 de ore, care 'n'a putut fi
acceptat. Prin aceasta guvernul roman a restabiljt starea de ras-
boiu dintre Germania si Romania". Alkturi de acest anunt era
afisata o ordonanta din partea Comandantului pietii, prin care
ad pune in vederea cetatenilor c. toti cei ce posed arme sa le de-
punk la Comandatura; once tainuire sau dosire de anne sau
soldati romani va fi aspru pedepsitA; s. opreste vanzarea, beutu-
rilor spirtoase; sa. interzice mice intrunire de persoane pe stra-
de; circulatia pe drum trebuie sk inceteze la 9 ore seara, etc.
Patrule de ate 7 soldati germani, cu cascile de metal in cap si
cu pustile pe umkr, s plimba a lene, cu gravitatea lor teutonica,
pe strazile orasului, si la vederea lor bunii nostri cetateni surid.
acum Toate acestea au produs oarecare constemare in pu-
blic, care nu-si putea inch' (l seama de cauza si tenoarea lor.
En i astazi n!a, venit in Buzku nici un ziar, asa ck de doua.
zile nu mai stim nimic din ceeace s petrece in lume. Sa. vantura
diferite vesti, cum ar fi de exemplu acestea: c. Kaizerul si Re-
gele Bavariei au abdicat; ca in Germania sa petrec lucruri revo-
lutionare; ck sk prabuseste i marele i mandrul imperiu german
ca si colosul dela nord cu puternicul sau Tar; apoi ca guvernul
roman face o noua mobilizare, c. trupele noastre au trecut deja
in Ardeal pe la Oituz si au ocunat Brasovul, etc.
Nemtii din Buzau au plecat cam repede si au venit in locul
lor cei dela Focsani, can i ei vor pleca mane sau poimane. Dar
ceeace este mai rail este ca. ei fac iarasi rechizitii, mai ales de cai
104

si de trsuri, apoi de vite cornute si de oi, pe earl le due cu ei,


asa ea bietii oameni sunt mult amariti din pricina aceasta.
Nemtii cari au stat liana acum in Buzau, inainte de a pleca au
\ andut tot ce aveau prin depozite, cu diferite preturi, uneori de-
rizorii. Mai mult, din unele birouri i de prin cazinurile lor
an vandut mobilierul rechizitionat de pe la cetateni, in loc sa-1
inapoieze la proprietari; cumparatorii sunt de obiceiu Evreii. SA
ede ca Nemtilor nu li sa pare ea s'au facut destul de urati prin
purtarea lor din timpul ocupatiunii, si acum, la plecare, vreau
sa devina cu totul odiosi.
31 Oct./13 Nov. 1918.
Astazi este a treia zi decand n'am primit ziare, asa c. suntem
cu totul izolati de lume, i, Doamne, greu este sa fi in aceasta
situatie, mai ales acum and evenimentele s. suced cu o repezi-
ciune, s'ar putea zice, vertiginoasa. Fel de fel de svonuri eircula
prin Buzau. In politica intern& sa svoneste ca avem un nou gu-
ern Bratianit i c. generalul Coandd an fi luat comanda arnaa-
tei, care sa mobilizeaza din nou, i aceasta mobilizare are sa se
fad, si in teritorul ocupat, pe masura in care va fi evacuat de
Nemti, iar in locul dusmanului inainteaza armata romana, care
s zice ca a ocupat deja Focsanii, Braila si Ramnicul Sarat.
Aceasta mobilizare ar avea de tinta si eventuala ocupare a Ar-
dealului cu tot teritorul romanesc pan la Tisa! Nemtii sa poarta
foarte rau in retragerea bor. Ei sa considera in stare de rasboiu
cu Romania i sa comporta in consecinta. Ei strica linta ferata
si podurile de pe unde sa retrag; rechizitioneaza toate trasurile
si carale, toti boii si caii earl le cad in drum, iar cu populatia
sa. poarta tot a5a de barbar ca si in timpul cand au ocupat Mun-
tenia. Sa spune ins ca nu sa, vor bucura de acestea rechizitii,
can ii sa vor lila la granit de care armata noastra care nu-i va
lash s. treaca decAt en armele.
SA mai svoneste ea generalul Berthelot, marele pretin al Ro-
maniei, in fruntea armatei Intelegerii dela Salonic, a trecut Du-
narea in Muntenia $i ca in cateva locuri au avut loc ciocniri
sangeroase cu Nemtii, terminate in favoarea sa. Sa mai aude cA
Germania a primit toate conditiunile armistitiului dictate de Hu-
strut maresal Foch, cari ar fi foarte grele, i ea in curnd vor
incepe tratativele de pace.
1/14 ,Nov. 1918.
Timp ploios cu viscol; temperatura rece; miroasa a iarna.
Miscare mare de Nemti, cari pleaca sau s gatese sA plece; pe
strada Carol sa vede trecand o ciurda de vite cornute, de toate
marimile, manate de cativa Nemti, s. due spre Dragaica si de
acolo mai departe in lunga lor calatorie. Birjarii stau ascunsi,
cu rotile scoase dela trIsuri sk-cu call adapostici pnin beciuri de
fried ca sa nu-i rechizitioneze. Pe la mahalale si prin sate, pe
unde tree acesti barbari, este iarasi mare jale; poporul este sa-
105

tul pana in gat de ei; o singura mangaiere ii mai sustine, ca


aceasta suferinta are sa fie cea din urma. Lumea din oras alear-
ga, prin birourile si cazinurile germane, ca sa-si iee mobilierul
si alte obiecte rechizitionate, dar cei mai multi umbla dejeaba
negasind ceeace cauta, iar cei cari gasesc cate ceva le \Id in asa
stare de stricaciune hick abia le recunosc.
2/15 Nov. 1918.
Toata noaptea a viscolit. Azi dimineata stradele i casele
erau acoperite de un strat de zapada, gros de o palma. A venit
iarna cu toate neplacerile ei pentru cei saraci, iar in anul acesta
si pentru cei bogati. Lipsa de lemne este cea mai simtita din toate
lipsurile; copiii tremura de frig in casa. Primaria noastra n'a
lost in stare sa vie in ajutorul populatiei, desi luase masuri din
vreme, aprovizionandu-sa cu lemne, dar greutatea transportu-
lui fiind insurmontabila din cauza lipsei animalelor de tractiune,
lemnele n'au putut fi aduse in oras; apoi drumul de fier Nehoias-
Buzau nu circula decat pentru armata germana. In anii trecuti
s'au ars gardurile, zaplazurile i copacii de pe strazile plantate
si frurnosul ming, devastat pe jumatate de catre teutoni.
Sunt cinci zile de cand n'arn primit nici o gazeta si ne tor-
tureaza dorul de a sti ce A. mai intampra in lume; traim ca in
surghiun. Acum i svonurile au incetat.
Gripa, asa zisa spaniola, continua a bantui cu mare furie
populatia. Sunt multe cazuri mortale din cauza complicatiunilor,
mai ales a celor din partea plamanilor (bojocilor), $i anurne
bronco-pneumonia, care secera, multe viett, mai toate tinere.
Ajutorul medical se cla cu greu, pe deoparte din cauza micului
numar de medici, fata de numarul foarte mare al bolnavilor,
iar pe de alta parte din cauza neputintei de a sa transportit la
domiciliul suferinzilor, birjarii stand tot ascunsi.
In toata aceasta mizerie, o licarire de bucurie si de, speran-
ta avem cancl vedem pe Nemti cu ranita incarcata pe spate,
la care sa mai adauga i greutatea armei, mergancl pe strada,
iinbracati cam sumar, cu eke o manteluta invechita, sgribu-
rind de frig. Aceasta ne aduce aminte de suferintele ce le-am
indurat noi in timpul retragerii din lunile Noemvrie si Decem-
vrie 1916, si acum ne rade inima child Ii vedem i pe ei intr'un
hal mai rau, batuti j huiduiti, strabatand pe jos sute i mii de
chilometri pang ce vor ajunge acasa la ei, in Germania, unde
numai de bine nu vor da. Este o pedeapsa bine meritata dela
Dumnezeu, pe care, Med, rusine, l'au facut complicele lor, si
aceasta ne consoleaza mult.
447 Nov. 1918.
Astazi am avut o surprinclere placuta. Bunul si vechiul meu
pretin Ion Hagiescu-MiriVe, membru la Curtea cle Apel din Chi-
sinau, detasat ca inspector judiciar, voind sa se inapoieze din
Bucuresti in Basarabia, a venit cu trenul pada in gara Buzau,
106

de unde trenul n'a mai putut inainta, a$a cg toti caltorii au


fost siliti sg rgmang aci pang cand sg va restabili circulatia.
Vizita acestui pretin bun mi-a. reamintit multe suveniruri pl-
cute din timpul cand a fost numit pentru prima oarg in magi-
straturd, ca substitut de procuror de pe langg Tribunalul de aci,
in anvil 1895. Dar mai mult placere ne-a fgcut starea sufleteas-
eh in care ne-am ggsit amandoi, in aceste timpuri cu adevgrat
fericite pentru tot Romanul. Ne-am intretinut despre evenimen-
tele dela ordinea zilei ,si indeosebi despre acele privitoare la nea-
mul romanesc. Ne-am dus cu gandul la brava noastrg armatg,
care a scris cea mai stralucita epopeie la Marg$esti; la acea ar-
math, care dupg ce a dus tricolorul roman in Basarabia, dupg ce
l'a infipt in pamantul sfnt al Bucovinei, acuni il poartg victo-
rios prin scurnpril i mult ravnitul nostru Ardeal, de uncle il va
duce pang pe malurile Tisei, din care va face hotarul apusan
al Rornaniei Mari! Am lacramat de bucurie $i ne-am imbrgtisat
felicitandu-ne ca Providenta ne-a invrednicit ca s. trgim $i s.
vedem realizandu-sh idealul nosru national pedeplin.
7/20 Nov. 1918.
In sfarsit am scgpat de Nernti. Astgzi au plecat utimele spe-
cimene, dung ce mai intaiu au ars arhiva Comandaturii locale $i
a Postei germane de rasboiu, ca sa nu sg poatg constata jafurile
si crimele savarsite in timpul ocupatiei. Nici la despartire ei
n'au voit sg fie mai civilizati. De eri $i pang azi au dus'o aproape
toti intr'o betie, cantancl i Wand tot felul de scandaluri, spar-
gaud geamuri $i trantind la scaune 5i mese. Uf, bine cg am scg-
pat de ei, pare ca ni s'a ridicat o piatrg grea de pe piept! -
Dung aparentg s'ar crede ca lor nici nu le pasg de ceeace
sg intamplg la ei acasg, sg arat de o inconstienta revoltgtoare.
In vremurile triste si grele ale rgsboiului nostril, atunci cand.
ni sg strangea inima sub calcaiul vrajmasului, cgrui Roman i-ar
fi ars de petrecere?! Nu vecleai decat figuri triste $i resemnate,
de$i aveam credinta, tare in destinele neamului nostru $i toti as-
teptarn vremurile bune i inaltatoare pe cari le petrecern asfazi.
Din dosarele ggsite dupg plecarea Germanilor sa poate vedea
tot ceeace armata de ocupatie a exportat din tara noastrg in tg-
rile inamicilor no$tri. Mfg tabloul rezumat al statisticelor pu-
blicate de ei i din care rezult, cg dela 1 Ianuarie 1916 pang la
31 Octomvrie 1918 au exportat: 1,273.182 tone de gran; 495,370
tone porumb; 94,613 tone de alte cereale $i leguminoase; 262,592
tone plante alimentare si furaje; 36,148 tone oleaginoase; in to-
tal 2,161.905 tone. Apoi: peste 3.000.000 hectolitri de Yin; peste
550.000 hectolitri de tuicg si rachiu; peste 600.000 cai; peste
1.000.000 boi $i vaci; peste 400.000 vitei; peste 4,400.000 berbeci
$i oi; peste 2,000.000 miei: peste 1.000.000 porci. S'au mai expor-
tat enorme cantitgti de petrol, de benzing", de uleiuri minerale.
Ei au distrus toate fabricile, arsenalul Statului, pirotecnia, etc.,
107

au nimicit orice urm5. de industrie. Cea mai mare parte din ma-
sini, in buna stare, le-au expediat in Germania, Austro-TJnga-
ria, Bulgaria si Turcia. Mai mult de 1,000.000 tone de instru-
mente agricole au fost luate i peste 5.000.000 chilograme de Yana
au fost exportate. Afara. de toate acestea trebuie s. punem la so-
coteala si cantitatile enorme de articole alimentare expediate de
cdtre fiecare soldat la familia lui in ldite de chte 5 chilograme,
ei aceasta in fiecare saptarnana odath, in tot timpul ocupatiei.
Apoi trebuie sg, mai adaugam la acestea i cantittile de hranA,
tot asa de enorme, consumate de armata de ocupatie, care traia,
din belsug si facnd mult risip, pana la o adevOrata bataie
de joc.
8121 Nov. 1918.
Ziva sfintilor voevozi Mihail, -Gavril si Rafail a fost o zi
frumoas pentru noi Buzoienii. La ora 2 p. rn., armata romand,
reprezentat prin Brigada 9 de Infanterie, cornandatO de vredni-
cul colonel Lascar Caraca,5, care poartO pe bratul clrept dublul
semn al rhnirii pe chrnpul de rgsboiu, iar pe pept mai multe
decoratii cu spade, s'a facu'A intrarea triumfal in oras. Trupele
au fost primite la garb., i salutate de catre autoriati. Dela garb.,
cu muzica, in frunte si intovOrhsite de un mare numdr de ce-
tOteni, soldatii au mers la Primarie, trecnd pe sub un splendid
arc de triumf, impodobit cu steaguri, flori si verdeata, iar in
rnijloc avand desemnath, o harta a Romaniei Mari, cu un soldat
de sentinelO, care prin trompefa anuntg infptuirea ei. La Pri-
marie s'a oficiat mai inthiu un Te-Deum, intru amintirea mare-
lui Voevod Mihalu Viteaznl, al carui cap cOzuse in Cmpia Tur-
zii, de unde a strOlucit in cursul veacurilor ideia de mamtuire a
neamului si acOrui zi onomastica sa. serbeazA astzi. Apoi s'au
rostit mai multe discursuri pline de entuziasm si inaltare sufle-
teased, dup g. care trupele au defilat prin fata publicului azistent
in urale nesfarsite.
La ora 8 seara, Prim Aria a dat un banchet de 75 tachmuri.
Masa a fost prezidatO de noul prefect al judetului, d. Mihail Ha-
ralamb, avnd la dreapta pe colonelul Caracas, comandantuI
brigizii, iar la stanga pe primarul orasului, d. Cons!. Filoti. Mu-
zica militarg j un taraf de lautari au inveselit azistenta. Seria
toastelor a inceput'o Prefectul in onoarea Maiestatilor Lor Re-
gele i Regina, apoi a vorbit directorul liceului, d. Nazarie, si
alti vr'o dou zeci de cetAteni. Intre acestia a fost si scriitorul
acestor insemnari, care a rostit cu glas tare urmatorul toast:
Domnilor. Acum cincizeci de ani, bardul national Dimitrie Bo-
lintineanu, intr'o inspiratie profeticg a zis cg: Viitor de aur Ro-
mania are i prevdd prin secoli a ei indllare! N'a trecut mai mult
de o jumgtate de secol si viitorul de aur al Romaniei s'a arOtat,
caci astgzi s infaptueste Romania Mare. Aceasta infaptuire sA
datoreste armatei romane, acOrei intrare triumfala in orasul Bu-
,
108

zau o sarbatorim astazi.'Armata romana prin luptele dela Mara-


sesti a scris cea mai stralucita epopeie in istoria Romanismului.
Aceasta epopeie a pus in admiratie atat pe dusmanii nostri cat
si pe puternicii nostri aliati, ceeace a facut pe ministrul Angliei,
Balfour, sa declare in plin parlament englez Romania invinci-
bild! Da, invincibila, caci la Marasesti a apus steaua unuia din
cei mai straluciti generali ai Germaniei, a feldmaresalului von
Mackensen, supranumit spdrgeitorul de fronturi, -care in fata vi-
tejiei romane dela Marasesti s'a inthinat si a esclamat zicand:
acum cunose si eu pe soldatul roman! Fiindca astazi sarbato-
rim armata romana este bine si inaltator ca sa relevam unul
din cele mai stralucite fapte de arme, ca i care nu s'a mai va-
ztit decal la Iaponezi. in rasboiul lor cu Rusia. Intr'un moment
dat, un regiment roman, nu-I numesc, caci oricare regiment ro-
manesc ar fi fost in stare s'o faca, un regiment roman, zic, s'a
vazut atacat de o divizie germana; pericolul era mare, si atunci
printr'o hotarire.instantaneie, toti, dela comandant pang la cel
din urma soldat, s'au lapadat hainele pana la camase i Casella
din cap, si cu baioneta la pusca s'au repezit ca leii la atac... La
Nederea lor, dusrnanii au fost asa de inspaimantati, incat nu nu-
mai c n'au mai lost in stare sa raspunda prin atac, dar i-a apu-
cat un tremur cu armele in mani, de nu mai puteau nici sa pa-
reze loviturile, asa ca. au fost culcati la pamant pana la unul!
Acesti pui de lei au facut Romania invincibild i ei au cimentat
temelia Romaniei Mari! Domnilor! Am primit astazi cu mare bu-
curie invitarea domnului Primar la aceasta mash. istorica a Bu-
zaului si am venit cu deosebita.placere ca sa reprezint aci Ar-
deatul, ca fiu al lui scumpul si mult doritul nostru Ardeal, in
pamantul caruia s'a scurs sangele slant al marelui voevod Mi-
haiu Viteazul. Am venit aci ca prin vocea Ardealului, impreuna
scu a d-voastra, s'o spunem cu mndrie ca soldatul roman, fiul
Romei eterne, transplantat in rasarit de catre divinul Traian,
sentinela latina dela gurile "Dunarii, dupa 18 veacuri de suferin-
te, a reinviat Dacia fericitd, numita, astazi Romania Mare! SA.
strigam dar cu totii, din toata puterea sufletului nostru: Sa
traiasca Imparatul Romanilor Ferdinand I si Imparateasa Ro-
manilor Maria, cu intreaga dinastie! S. traiasca armata roma-
na si tot Romanul cu sentimente bune!"
In Bucuresti s'a oficiat in biserica lui Mihaiu-Voda un ser-
iciu religios. Biserica i curtea ei erau arhipline de profesori,
studenti si delegatiile tuturor scoalelor secundare, norrnale, se-
minarii, etc. Profesorul universitar, D. Oncinl, a tinut urmatoa-
rea cuvantare: Romani, tineri i batrani! Sarbatorim azi o
indoita serbare: Pomenirea marelui Voevod, care acum 31.7 ani
s'a jertfit viata pentru Unitatea Nationala, i serbam triumful
acestei idei marete. Tot pamantul romanesc dela Nistru pana la
Tisa si din Carnati la Mare, formeaza azi un singur Stat roma-
nese. S. aclamam pe Regele Ferdinand al tuturor Romanilor.
109

Azi toata suflarea romaneascd este insufletita de un singur gaud,


de aceeasi simtire: Isbanda Dreptului. Toate jertfele strdmosilor
nostri si grelele noastre incerchri sunt azi rdsplatite. In vreme
ce dinastiile dusmane sd prabusesc, a noastra si ale Aliatior
nostrii ilustri sunt puternice si mandre. S. multumim lui Dum-
nezeu ca credinta noastra de veacuri a fost desavarsit prin lap-
td, si astazi putem serba, isbanda IdealuLui nostru national. Sd,
cuAine dar ca Regelui Ferdinand, care a pasit la fapta care a
desavarsit credinta, sa-i aratdm recunostinta noastra. Traiasca
Regele Ferdinand! Traiasca Regina Maria! Triasca Dinastia!
Traiasca Romania Mare!"
Apoi intreaga azistenta cu toti studentii au format un cor-
tegin impunator, care intonand cantece nationale au parcurs bu-
levardele Maria si Elisabeta pang la Statuia lui Mihaiu Viteazul
care era frumos impodobita cu coroane si ghirlande, iar in cele
patru colturi ale ei erau inscriptii Ca: Alba-Iulia, Calugdreni,
etc., invocand faptele marete ale Eroului nostru national. Cor-
tegiul s'a oprit acolo si scoalele au fost oranduite imprejurul Sta-
tuei.Toata piata, sc'drile si ferestrile Universitatii au fost intesate
de lume. La Statuie au vorbit V. V. Haney, Bogdan-Duica, direc-
torul liceului Mihaiu Viteazul, si studentul Dimancescu. Dupa
aceasta cortegiul s'a refacut si a pornit pe Bulevardul Elisabe-
ta, Ca lea Victoriei, pang. la Palatul Regal si. intrand in Gurtea
Palatului s'a intonat imnul regal. Pe tot parcursul acesta in vre-
me ce studentii.si liceienii intonau cantece patriotice si Marsilie-
za, publicul le-a facut oN atiuni.
Astfel s'a terminat aceasta mareata manifestatie a scoale-
lor din Capitala la Monumentul lui Mihaiu Viteazul si publicul
a putut sa vada cata maretie era in pacinica demonstrare a sen-
timentelor, cat de impunatoare poate fi marturisirea linistita
a unui crez. S. zice ca a fost o priveliste de a frumuseta morald
unica, pe care cei de fata nu vor uita-o nici odata, iar generatii-
lor tinere, can au insufletit'o cu avantul lor cald si curat, le va
ramnea o amintire scumpa si sfanta din zile mari si glorioase.
9/22 Nov. 1918.
Mare bucurie. Dupd 12 zile de izolare ne-a venit primele
ziare astazi, pe can le-am cetit pe nerasuflate. Am aflat multe
lucruri mari, cari s'au petrecut in timpul acesta si cari ne-au
umplut inima de mare veselie. Multe din svonurile can circulau
s'au confirmat. Mai intaiu am aflat ca Germania a prima toate
conditiunile de armistitiu impuse de Aliatii nostri, conditiuni te-
ribile dar bine meritate, can s pot rezumh astfel: 1. Evacuarea
imediatd a Belgiei si Alsaciei-Lorenei. 2. Cedarea a 5000 tunuri
(2500 tunuri grele), 25.000 mitraliere, 3000 aruncatoare de mine,
1700 avioane, etc. 3. Evacuarea tarilor de pe malul stang al Ri-
nului si ocuparea lor de catre Aliatii nostri, cari vor tinea prin-
cipalele puncte de trecere ale Rinului: Malaita, Coblenza si. Co-
110

Ionia, cu capuri de pod de ate 30 chilometri pe malul drept. 4.


Constituirea unei zone neutre pe malul drept al Rinului de o
adancime de 10 chilometri. 5. Preclarea a 5000 locomotive, 150
de mii vagoane si 5000 camioane automobile. 6. Imediata repa-
triare a prizonierilor aliati, Meg, repatriarea prizonierilor ger-
mani, cari rarnan Inca la Aliati. 7. Completa renuntare la trata-
tele de pace dela Bucuresti si Brest-Litovsk. 8. Predarea tuturor
submarinelor. 9. Aliatii nostri au dreptul sa ocupe toate portu-
rile germane, intrarea dela Kategat si a curall minele. 10. Toate
porturile din Marea Neagra vor fi evacuate de Germani; preda-
rea tuturor vaselor rusesti luate de ei pe aceasta Mare. 11. Ina-
poierea tuturor vaselor capturate dela Aliatii nostri; toate provi-
ziile de carbune 5i materiale pentru semnale vor fi, lasate pe loc,
etc. 12. Durata armistitiului va fi de 36 zile.
Incheierea armistitiului a provocat o revolutiune in Germa-
nia, intocmai ca in Rusia, unde prabusirea militara a fosf ur-
math de revolutiune. Imparatul, sau mai bine zis Kaizerul si pu-
ternicul Rege al Prusiei, a abdicat si a fugit in Olanda, la Ame-
rongen, in Castelul Contelui Godard Bentincke, alungat de furtu-
na populara, iar Kronprintul s'a refugiat la Wieringen, tot in
Olanda. Regii Bavariei, Wiirtembergului si Saxoniei, precum
i toti ducii si printii diferitelor State, cari formau Confederatiu-
nea germana. sau Imperiul german, proclamat cu atata fast in
Palatul dela Versaililes, langa Paris, in 1871, au trebuit sa-si
paraseasch cu totii tronurile si sa fuga care incatrau, cei mai
multi in Elvetia.
Revolutiunea germana s'a manifestat mai intaiu nu atilt prin
abdicarea Imparatului, care este mai mult un efect al rezultatu-
lui rasboiului, cat prin chemarea la postul de Cancelar a social-
democratului Ebert. Ca in palatul in care a stapanit Bismarck,
Cancelarul de fier, timp de decenii nu numai in spirit reactio-
nay, dar intr'un spirit franc dusmanos socialismului, sg, intre
ca sef atotputernic un membru al partidului social-democrat,
aceasta-i simbolul cel mai lamurit al revolutiunii germane.
Germania ca imperiu s'a prabusit pentru vecie. Rasbaiul
din 1870 a nenorocit'o, caci semetia i-a intunecat mintea, si Ea
a voit sa supuna la picioarele ei lumea intreaga. Bismark n'a in-
teles indreptatirea nationala decal pentru Germani. De aci dis-
pretul lui fata de Francezi Poloni, Boemi, Romani, etc. Brutali-
tatea Germaniei fata de Poloni va ramanea proverbiala.. Imperrul
german, p1M de pacate, s'a ruinat repede. Tot ce sa. cladise dela
Frideric cel Mare pana la Bismarck s'a risipit intr'o noapte de
toamna. De pe balconul istoric al Palatului Imperial din Berlin,
deputatul socialist-revolutionar Liebknecht a v6rbit multimii en-
tuziaste, dupa care a fost proclamata Republica. 0 manifestatie
impunatoare a avut loc pe Alexanderplatz. Noul guvern a fost
format de socialistii Ebert 0. Scheidemann, in unire cu grupul
socialistilor-minoritari al lui Haase. r
111

Ebert, seful Germaniei de astgzi, este fiul unui croitor din


Heidelberg. El este absolvent a patru Vase primare numai, dar
are o culturg superioarg. El a isbutit sa uneascg pe socialistii lui
Scheidemann cu minoritarii lui Haase si sg impedece astfel cre-
area partidului bolsevist, a partidului de rgsbunare socialg nu-
mit Spartacus (dupg numele sefului sclavilor revoltati contra
vechii Rome). Lumea asteaptg sg vadg acum dacg guvernul
socialist republican va reusi mai bine in Germania, decal guver-
nul bolsevist in Rusia.
Cu privire la ultimatul Romaniei, despre care amintesc in
insemnarea zilei de 30 Oct.-12 Nov. 1918, ziarele ne comunicg
doug documente imPortante, din cari sg poate vedea cum s'au
desfsurat evenimentele, care au avut drept urmare actiunea
armatelor noastre si ale Aliatilor, pentru liberarea teritorului
ocupat. Vineri, 25 Oct./7 Nov., a sosit dela maresalul Mackensen
la Mare le Stat Major al armatei romane la Iasi urmaloarea te-
legramg: Cu incepere de azi-noapte am inceput evacuarea tru-
pelor germane din teritoriul ocupat, fortancl trecerea min Transil-
vania. In acest scop am minat podul de paste Dungre, toate lucrgri-
le de pe chile ferate si exploatgrile de petrol. In intentiunea de a
cruta Romania de un nou clezastru si in dorinta de a cruta podul
care poartg numele neuitatului Rege Carol I, vg ruggm sh interve-
niti de urgentg, prin guvernul roman la guvernele Intelegerii spre a
nu fi urmgriti si stingheriti in retragerea noastrg, in care caz vom
fi nevoiti sg aruncgm in aer tot ceeace am minat spre a ne pro-
teje. retragerea." Fatg de situatiunea creata, de imprejurgri
guvernul roman a trimis urmgtorul ultimat maresalului Ma-
ckensen: Un nou fapt a venit sg facg nefolositoare demersurile
pe care comandantul german ne-a cerut sa, le facem in scop de a
impeded), inaintarea trupelor aliate pe teritorul roman. Suntem
instiintati ca, ofensiva lor pe teritorul nostru a si inceput. In con-
trazicere cu asigurgrile date, Puterile Centrale au sporit efecti-
vele lor in Romania si au construit fortificatii noi, ceeace a silit
armatele Aliatilor A, con centreze trupe pe Dungre si sg bombar-
deze orasele romanesti, in care comandamentul german cu buns
tiintal asezase baterii. Cu toate cg, comandamentul grman stie
cg conform termenilor armistitiului incheiat cu Austro-TJngaria,
trupele germane nu dispun decal de 15 zile pentru a trece prin
acea tar& acest comanclament n'a luat mgsurile necesare pentru
a libera Romania in acest inte'rval si a provocat astfel ofensiva
Aliatilor pe teritoriul roman. Pentru a impedeca, ca Romania sg
redevie teatru de luptg este absolut g. nevoie ca trupele germane
sg pgraseascg in termin de 24 ore teritoriul roman. Odatg acest
termin trecut trupele vor trebui sg depung armele i sg, se ab-
tie dela mice destructie si violentg, pentru care guvernul german
va fi fgcut rgspunzgtor. Asteptgm un rhspuns pang maine sarg
la ora 9. Dacg nu-1 vom primi, vom fi siliti sg intrebuintgm forta
pentru a ajunge rezultatul de mai sus".
112

10/23 Nov. 1918.


Pe la orele 11 a. m. un aeroplan care sbura. pe deasupra ora-
sului Buzgu, s'a scoborit la nivelul caselor si a aruncat mai mul-
te sute de foi volante. Lumea a alergat dupd ele i fiecare sg si-
lea s pung mane, pe cate o foaie. Un prietin mi-a dat si mie una.
Am cetit pe o parte manifestul Regelui, dat cu ocazia venirii la
putere a guvernului generalului Coandg, i pe care cetitorii mei
l'au azut publicat in ziva de 27 Oct.19 Nov. 1918. Pe fata a doug
sg aflg decretul de mobilizarea armatei i punerea ei pe picior de
rdsboiu pe ziva de 28 Oct./10 Nov., insotit de doug manifeste:
unul adresat Romanilor si celalalt Ostasilor.
Primul sung astfel: Romani! Gaud la 14 August 1916 v'am
chemat la lupta pentru desrobirea fratilor vostri, am avut cre-
dinta nestramutata c. dreptatea cauzei noastre va birui si cg.
isbanda va fi de partea puternicilor aliati de cari ne legam soar-
ta. Desi neinvinse si insufletite de eel mai bgrbatesc avant arma-
tele noastre, incunjurate de vrjmasi din toate pgrtile prin prg-
busirea Rusiei, an fost silite, iarna trecuffi, sa intrerupg lupta
pe care aliatii au urmat'o cu atata hotgrare i cu atata glorie.
Azi fiindu-ne iargsi cu putintg, sa. unim ostirile nbastre cu cele
ale Aliatilor ..untern datori s reintrgm in luptg algturi de ei,
pentru ca tot impreung cu ei sh mergem la biruinta definitivg,
care ne va aduce roadele intregi ale jertfelor si ale vitejiei noa-
stre. RomAni! Suferintele neamului romnesc atat de greu in-
cercat in cursul veacurilor sunt pe sfarsite. in clipa in care
Aliatii tree Dung'rea si ne putem reggsi langg ei ca sg isgonim
pe inamicul care de doi ani incalca si jefueste parnantul stramo-
$esc, Sunt incredintat cg yeti rdspunde chemgrii Mele cu a ceeasi
dragoste de targ i cg Romania va vedea implininduj-se visul de
veacuri al Neamului nostru: Unirea tuturor Romeinilor. Liberi
at uniti, o viatg shngitoasg i puternicg s. asigurg intregului po-
por roman. Copiii copiior nostri vor hinecuvntt strgduintele
voastre si vor slgvi pe cei ce s'au jertfit pentru idealul neamului.
Cu Dumnezeu inainte!"
Al doilea manifest are cuprlinsul urmgtor: Ostasi! Ora.
mult asteptatg de toffi suflarea romaneascg si in deosebi de voi,
vitejii Mei ostasi, a sunat in sfarsit dupg lung i dureroasg as-
teptare. Trecerea trupelor aliate peste Dungre, ne impune ca o
sfantg si patrioticg datorie sg lugm iargsi arma in mang ca s.
isgonim impreung, cu ele pe vrgjmasul cotropitor din tar i sg.
adueem liniste populatiunii asuprite. Regele vostru vg chiamg, din
nou in luptg ca sg infgptuiti visul nostru de atatea veacuri: Uni-
rea tuturor Romanilor, pentru care in anii 1916-1917 ati luptat
en atata vitejie. Sufletele acelor cgzuti pe campul de onoare vg
binecuvnteazg pentru aceastg ultimg sfortare; privirile credin-
ciosilor nostri aliati sunt indreptate cu dragoste i incredere
spre Tara noastra i fiii ei, eamarazii vostri de axing din birui-
113

toarele armate franceze i engleze, cari vin in ajutorul nostru


cunosc vitejia voastra dela Oituz, Maraati ai Marasesti; aratati-le
c tunpul de aateptare n'a putut sa slabeasca bratul Ostaaului
Roman. Fratii noatri din Bucovina ai din Ardeal v chiama pen-
tru ultima aceasta lupta ca prin avantul vostru sa le aduceti
eliberarea din jugul strain. Biruinta e a noastra i viitorul va
asigura intregului neam romanesc viata pacinica i fericita..
Inainte deci cu vitejia stramoaeasca. Dumnezeu este cu noi!"
In urma mobilizarii, Regele a luat comanda suprema a ar-
matei romane. Mare le Cartier General constituindu-sa, genera-
lul Prezan, a fost nurnit ca ad al lui.
Generalul francez Berthelot, marele pretin al Rornniei,
dupa ce a luat parte cu vitejie la marea ofensiva franceza de pe
frontul apusan si dupa, ce armatele germane au fost invinse,
conform promisiunii ce ne-a facut la despartire (vezi ziva de:
28 Fehr.113 Mart. 1918), s'a grabit sa vina, la Salonic i de acolo,
in fruntea armatei Aliatilor noatri, s'a repezit sa ne vina In aju-
tor, trecand Dunarea, intre Rusciuc ai Zimnicea, stabilindu-ai
deocamdata marele cartier la Giurgiu.
In momentul cand trupele franceze au trecut Dunarea, ge-
neralul Berthelot, comandantul armatei dunarene, a adresat po-
pulatiei urmatorul apel: Romani, la arme! La arme, Romani!
Trupele franceze tree astazi Dunarea pentru a va ajuth sa va
eliberati de jugul sub care inamicul credea & va ingenunchiew.
De opt luni de zile ati fost cu totii in masura de a judech brutali-
tatea inanricului, care va socotea in puterea lui. Voi mai cu deo-
sebire, oarneni din Oltenia ai din Muntenia, care de cloi ani de
zile ati suferit ocupatia, ati pu tut constath obrAznicia si barba-
ria dusmanului, care sa numeste ci ilizat. Germanii au pustiit
cmpiile voastre si au golit grajdurile voastre, au pradat casele
lo-tstre, au asezat robia i foametea la vetrele voastre, ferm both',
rift, ei insisi an spus'o, sd nu vd lase deceit ochii pentru a pldnge.
Ceasul rasbunarii, sau mai bine zis, ceasul dreptatii a sunat. In-
ins pretutindenea, acolo unde nu este sdrobit, dusrnanul este
pretutindeni pus pe fuga. Clipa a sunat de -a arde sdreanta de
',Artie care ne-a fost adus5. la Bucuresti. Soldati! Batalioanele
oasstre sa, se uneasca cu ale noastre. Tarani, sculati-va si luati
armele impotriva cotropitorului. Acesta este apelul Patriei Ro-
inane, pentru care voi ati suferit. Acesta este apelul guvernului
ostru, care a jertfit totul pentru Marea Romanie". Acesta este
apelul stramoailor, a umbrei lui Stefan cel Mare, Mihaiu Vitea-
zul, Mircea cel Baran. Acesta este strigatAl feciorilor $i fratilor
voatri cazuti cu glorie pe clunpul de bataie dela Oittz, Maraati ei
Maraaesti, i pretutindeni unde a lost nevoie de apararea Oman-
tului. Iar maine eti vedea steagul englez ai tricolorul francez,
falfaind alaturea de tricolorul vostru la puternica suflare a vie-
toriei ai a libertatii. Sculati-va, frati Romani, si arurrcati-va asu-
pra duamanului!"
Dr. V. Bianu Etriaboiul Romniei Mari. a
114

D. Victor Antonescu, fostul ministru de finante i actualul


nostru ministru plenipotentiar la Paris, sosincl in Bucuresti, a
facut urmgtoarele destginuiri: In urma tratatului de pace pe
care Germania il impunea Romaniei sirnpatiile pe cari le-am
avut in Franta au crescut din cauza nenorocirii nemeritate care
ne isbise. Aliatii au avut constiinta cg intenn moment greu au
rout Romaniei un sacrificiu mare pe care ea l'a dat i deci
n'au pregetat un singur moment sa, o cheme la victorie. Mesa-
giul pe care l'am adus din partea guvernului francez tgrii mele,
la Iasi, era un mesagiu de pretinie stransg prin care ne chiamg
sg participgm la victoria finalg. Nu ni se cerea de data asta
sacrificiu, ci cooperarea intr'o solidaritate stransg cu Aliatii, in
momentul victoriei ce sg apropih cu pasi repezi. Tara noastrg
a inteles c momentul istoric pentru ea sung si n'a ezitat sg-si
facg ultima ei datorie. Sunt convins cg sacrificiile imense ce
Romania s'a impus vor rodi peste asteptgri si cg, de data aceasta
Congresul mondial va da satisfactie integralg aspiratiilor noastre
nationale. Cum am venit? nu prea importg; ceeace este esential
e c trebuie sg-rni fac datoria cgtre tail i cu orice riscuri s
aduc tarii mele cuvantul mantuitor al Frantei kki al marelui bgr-
bat care stg in fruntea ei, d. Clemenceau. Am venit cu aeroplanul
dela Salonic la Iasi, fiindcg nu aveam alt mijloc de a veni. Am
sosit la Iasi acum o lung si timp de trei sgptgmani, afarg de pu-
sine persoane, nimeni 'n'a fost in curent cu sosirea mea. Sper
cg, mane voiu Wee& la Giurgiu spre a intalni pe d. general Ber-
thelot si de aci la Salonic sPre a vorbi cu generalul d'Esperey,
Besle 12 zile cel mult cred c. voiu fi iargsi la Paris".
11124 Nov. 191S.
Astgzi s'a oficiat in Catedrala Episcopiei din Buzau un Te-
Deum i s'au ingltat ruggciuni de multumire celui Atotputernic
pentru ajutorul clat neamului romanesc spre a sg intregi si asi
vedea realizat visul secular.
M. S. Rage le Angliei, George R. I., a trimis Regelui nostru
urmgtoarea telegramg: Cu prilejul incheierii armistitiului cu
'Germania, trimit un mesagiu de salut amical Orii tale valoroase,
aliatei noastre. Biruitorii dela Mgrasesti pot ramanea asigurati
ca faptele sgvarsite si jertfele lor nu vor fi zadarnice si cg
pot privi viitorul cu noi sperante i cu incredere. Gandurile male
au fost mereu la tine si cu regina in tot timpul zilelor negre care
au apgsat asupra tgrii tale".
Preseclintele republicei franceze a primit dela d. Tacke Iones-
err, urmatoarea telegramg: Istoria va spune dealungul veacu-
rilor cg, sub presedinlia voastrg Franta s'a reggsit teritorul sari
si Alsacia si Lorena. Impartasim bucuria voastrg i tim ca nu-
mai victoria armatelor voastre va putea sa ne deie unitatea noa-
strg. Consiliul National al Unitgtii romane vg exprhng profunda
sa admiratie si eterna sa recunostinth". La aceasta Presedin-
115

tele Poincar a raspuns astfel: VA multumesc cordial pentru


calduroasa telegrama si va reinoesc toate promisiunile mele in ce
priveste grabnica realizare a Unitatii Nationale a Romaniei, pre-
tina Frantei,"
Comitetul national al unitatii romane din Paris a adoptat
intr'o sedinta o adresa de multumire catre Presedintele Wil-
son, care sung, astfel: Mesagiul d-voastre catre natiunea roman&
ne umple inima de bucurie. Intrarea Americei in rasboiu pen-
tru a scapit dreptul la viata libera si independenta. a tuturor
natiunilor man i mici, a dat natiunii americane o stralucire
rW.ZR'MgFVM:.W7.7.MM'.lMC,WMMNfgnm7;:,v

' 571,, . .0.

Tache Ionescu.
"V ecinica. Noi irnprumutam frumoasele si dreptele cuvinte ale
deputatului roman Vaida Voevod, care in parlamentul opreso-
rilor din Budapesta a declarat ca dela crestinism cel mai impor-
tant eveniment este mesagiul Pre5edintelui Wilson. Natiunea ro-
manr unita intr'un Stat in intregime democratic si infintat pe
dreptatea pentru toti, rectum& onoarea sa intretie totdeauna re-
latiuni de cea mai sincera pretinie cu marea democratie a lumei
noi."
s*
116

12/25 Nov.191S
Monitorul Oficial cu data de 8 Nov. st. v. public& doug de
crete de mare important& Primul declard disolvat parlamentul
actual si convoaca o Constituanta pe baza votului universal. La
alegerile acestea va particip& i Basarabia. Al doilea decret de-
clard anulate toate lucrarile fostului parlament.
Legea de expropriera, de improprietarire $i legea electoral&
b a vor promulga, imediat dup& disolvare pe calea legilor-decrete.
Aceste legi-decrete desavarsesc principiile introduse in Consti-
tutie cle Constituanta din 1917. Noile alegeri s. vor face pe baza
votului universal la inceputul lunei Ianuarie 1919, asa c. Corpu-
rile legiuitoare sa se poata deschide la 24 Ianuarie, in ziva Uni-
rii Principatelor, care t a deveni astfel marea zi a Unirii tuturor
Rowouilor.
Un grup de 28 soldati alsacieni-loreni din armata germand,
idapostiti in Spitalul Brancovenesc din Bucure$ti, au adresat
d-lui Greceanu, directorul asezamantului, urmhtoarea bcrisoare:
Ziva de 11 Noemvrie 1918 a fost o zi de triumf pentru Romania;
ea a marcat evacuarea precipitata a Capitalei de catre trupele
germane cari, de doi ani o coplesisera sub povara legilor lor. A
fost o zi de bucurie nu numai pentru Romania, ci i pentru Al-
sacia-Lorena, care, tot la acea data, a fost ocupata de glorioasele
inmate franceze, liberand'o astfel de suferintele indurate timp
de 48 de ani, din call. ulthnii 4 si jum&tate adevarata munch' sil-
nic& Astzi, duph atatea suferinte, recucerind impreun liber-
tatea, simtim aceeas dragoste. SA ne intindem deci o man& fra-
t -Ise& i sti strigAin la olalt: Trdieasca Franta! Traieasca Roma-
ma! Traieasca Alsacia-Lorena! i acest strigat esit dintr'o sin-
g lira inima rasuna puternic in sufletul fratilor no$tri din Ro-
mania, Paris, Mulhouse, Strasburg si Metz".
13/26 Nov. 1918.
Zmrele publica cele cloud discursuri pe cari le-au rostit la
deschiderea Camerii franceze, in sedinta dela 5 Septemvrie a. c.,
domnii Paul Deschauel, presedintele Camerii, $i George Clemen-
eau, presedintele consiliului de ministri, cari vor ramanea isto-
rice 5i cred ca, fac o plAcere cetrtorilor mei reproducandu-le aci.
Discursul d-lui Deschanel este acesta: Raspund irezistibilului
aant al inimilor noastre, adresand omagiul admiratiei, dragostei
ci recuno$tintii noastre nemarginite armatelor noastre; sefilor,
cari prin dibacia, si puterea combinatiilor lor; soldatilor, cari
Erin minuni de eroism $i impingand pan& la limitele extreme spi-
ritul de jertf au invins armatele germane, inaltand Franta mai
presus de ea insasi si salviind cinstea familiei omenesti. Gandu-
rile noastre fratesti s. indreapta in acelasi timp spre gloriosii
no$tri Aliati, ale caror victorii vor ramnea in fata veacurilor
atrimoniul comun al universului civilizat si a caror bretinie ne-
\ a fi tot -isa de scumpa in thnp de pace ea $i in rasboiu. Popoa
117

rele libere, cgci acest rgsboiu este triumiul democratiei si al liber-


tAtii lumii, intemeieazd impreung o noug. ordine. Prin mgreata
vitejie a acelora cari isi dau liata, prin jertfa mortilor, cari luptg,
Ampreung, cu cei vii, omul in aceste momente sfinte, paiseste peste
cel mai mare popas pe care l'a strabdtut veodatg pe calea sange-
roasd a dreptgtii".
1). Clemenceau a vorbit astfel: Domnilor. Inflgcgratele cu-
vinte ale presedintelui d-voastre, intgrite cu aplauzele d-voastre
unanime, sunt ele insile pentru glorioasa noastrd armatg ferici-
tele inceputuri ale inaltelor recompense ce nu lipsesc niciodatg
datoriei implinite. In acelasi timp, bunii, vitejii nostri Aliati vor
fasi in ele dreptul tribut al unei recunostinte pretinesti ce nu le
va fi niciodatd precupetitd, nici de voi, tovardsii lor de arme,
nici de copii, cgrora le lgsgm mostenire aceastg, amintire perma-
nentd. Soldatii nostri, marii nostri soldati, ca s le zicem pe nu-
inele lor adevgrat, sunt pe cale s respingg, sg. asvarle in mod
victorios hoardele barbariei. Aceastd sarcing, va fi continued
pang la intreaga desgvarsire ce o datorim marei cauze pentru ca-
re a fost varsat din belsug cel mai frumos, cel mai bun sange
francez. Soldatii nostri ne dau aceastg zi mare ce ni sg, datoreste
de mult, ziva libergrilor triumfgtoare, cand vom vedea cAzdnd
vechile lanturi ale celor mai strigAtoare impilgri ale trecutului
pentru asezdri noui de dreptate, pentru desvoltgri noui de liber-
tate. In momentul cand ludm act de evenimentele, cari incurand
vor fi cele mai mari, ale celei mai mari Istorii, e drept ca guver-
nul sd se intoarcd spre Adungrile parlamentare dela earl i-a ve-
nit forta, puterea de a lucrtt impreung cu mijloacele de a impin-
ge victoria pttng la punctul cand roclul glorios al atator jertfe
trebuie sg. ne fie asigurat. Trebuie sg, aducem aceastg marturie
Adungrilor Republicei cal in zilele cele mai negre, ele n'au so-
vgit, nu's'au indoit niciodatg. Prin hotririle lor statornice in cele
mai inalte nezuinte ale datoriei patriotice, ele ne-au dat mijloace
materiale ,si morale ca sg, invingem, au preggtit, au fAcut victo-
ria. Recunostinta trii Ii sg datoreste. Cu totii voim ca aceastd
victorie sd fie, prin vointa Frantei si a tuturor popoarelor Inte-
legerii, o victorie a omenirii. Sarcina este destul de frumoasg.
Cei cari vor veni dup g. noi sd continue munca!"
Generalul Ptain, ridicat la rangul de maresal, eroul dela
Verdun, astgzi comandantul fortelor, cari conform clauzelor ar-
mistitiului, ocupg Alsacia-Lorena i teritoriile din dreapta Rinu-
lui, a dat trupelor de sub ordinele sale urmdtorul ordin de zi:
Armateloi franceze! Mu WA vreme ati luptat. Istoria va celebra,
tenacitatea si mandra energie desfasuratd in acesti patru ani
-pentru Patria noastrd care trebuia, sg, invingh, ca sg, nu moard.
Mane, ca sd dictdm si mai bine pacea, vom duce armatele noa-
stre pang la Rin. Veti udtrunde pe pgmntul Alsaciei-Lorenei,
care ne este scump, ca liberatori. Veil pasi mai departe in tara
germang sg. ocupati teritorii care sunt zglogul necesar al unor
118

drepte reparatiuni. Franta a suferit in tarinele ei pustiite, irp


orasele ei ruinate; are jale multd si crudd. Provinciile liberate.
au avut de suferit impildri de neindurat $i jicniri sangeroase.
Dar nu yeti rdspunde crimelor savar$ite cu violente cari v'ar
putea parea legitime in excesul resentimentelor voastre. Veti IA-
manes, disciplinati, respectand persoanele si averile. Dupd ce ati
infrnt dusmanul prin arme, ii yeti impune si mai mult prin
demnitatea atitudinei voastre $i lumea nu va sti ce trebuie sd
admire mai mult, purtarea voastra in isbanda sau eroismul vo-
stru in lupte. Gandul nostru duios A. mearga spre mortii no$tri,.

4,h:A

Marealul Ptain.
spre acei acdror jertfd ne-a adus Victoria) Trimit un salut de
dragoste intristatd, fratilor, mamelor, vdduvelor si orfanilor
Frantei, care i$i sterg lacrimile o clip& in zilele acestea de bucurie
nationald, ca sa, aplaude triumful armatelor noastre. MA inchin
inaintea drapelelor voastre mdrete!" lncheiu aceastd zi, inchinatd.
dulcei Frante, inregistrnd $i manife6tatiuni1e patriotice din Par-
lamentul francez cu ocazia cetirii conditiunilor armistitiului.
Dupd cetirea acestor conditiuni, d. Clemenceau a zis: Gaut in
zadar ce asi putea adhugh intr'un astfel de moment, dupd acea-
119

sta cetire in fata Camerei Reprezentantilor Frantei. Numai un


cuvant: in numele poporului francez, in numele Guvernului Re-
publicii franceze, trimit salutul Frantei, una i indivizibila, Al-
saciei si Lorenei recapatate. Apoi onoare marilor nostri morti,
can ne-au adus aceasta victorie". Dupa aceste cuvinte pline
de emotiune i intretaiate de aplauze entuziaste, presedintele Ca-
merei, d. Deschanel, a pronuntat aceasta cuvantare vibranta,:
Iata in sfarsit ora pentru care traim de 47 de ani, in timpul ca-
rora n'a incetat de a patrunde in inimile noastre strigatul de des-
perare al lui Gambetta si Jules Grosjean, acela d.e victorie al lui
Edgard Quinet si al lui Georges Clemenceau, patru zeci si sante
de ani, in timpul carora Alsacia-Lorena, sugrumate n'au incetat
sa intoarca catre Franta inima lor indurerata. Maine vorn fi la
Strasburg si la Metz. Nici o vorba omeneasca nu poate egalh
aceasta fericire. Proyincii cu atat mai scumpe inimilor noastre
cu cat ati fost mai nenorocite. Un dusman barbar voih sa faca.
din voi semnul cuceririi noi, zalogul unitatii noastre nationale!"
In fine, in mijlocul unei emotiuni de nedescris, deputatul so-
cialist Albert Thomas a propus sa se acorde onorurile sedintei
celor doi deputati din Alsacia-Lorena: d-nli Albert i 1Veil, cari
sa, aflau in acel moment intr'o tribuna a adunarii. La aceastA.
propunere Camera isbucneste in Vivats. Apoi deputatii s ame-
steca, cu publicul care intoneaza Marsilieza.
14/27 Nov. 1918.
In Viena au fost mari lupte pe stDade, multe cldiri impor-
tante au suferit stricaciuni mari de pe urma bombardarii. In un-
ma acestor turburari s'a proclamat Republica. In acest mod s'a
prabusit pentru vecie Imperiul Austriei l cu el intreaga Monar-
hie Austra-Ungard, care s'a descompus in: Republica Austriei
germane, Republica Ungariei, Republica Ceho-Slovaca, Statut
Poloniei la Nord, Statul Iugo-Slav la Sud, iar Italienii s'au ali-
pit la Italia, precum Romanii s'au unit cu Patria-Muma, for-
mand Romania Mare!
Imparatul si Regele Austro-Ungariei a Minas in suspensie
ii cine stie unde isi va gasi vr'un cuib? Toata lumea stie ca Im-
periul Austriei in timpul existentei sale seculare a trait prin min-
ciung si a guvernat printeo politica perfida, opunand pe nnii
contra altora, neutralizand in mod mutual revendicarile, aspi-
ratiunile diferitelor nationalitati din cari s. compunea, dupa:
maxima: divide et impera, i care monarhie a comis fata de toate
nationalitatile ei cele mai mari nelegiuiri dupa, interesele momen-
tane i variabile a Dinastiei de Habsburg, cu toate ca pe frontespi-
ciul Palatului imperial din Viena eta: scris cu litere maxi: Justitia
Regnorum Fundamentum. Nu sa, poate gasi in intreaga istorie
un exemplu asa de tipic prin care cuvintele sa ascunda mai cu
nerusinare adeveirul. Dupg o viata destul de sbuciumata de mai
multe veacuri, Austria ar fi avut o bun& ocazie dupg dezastrul
120

dela Sadova din 1866 ca sa-si schinthe radical organizatia de


Stat, constituindu-sa intr'o monarhie federalisticd, in care toate
nationalitatile sa fie autonome, sa se guverneze i sa se desvolte
fiecare dupa geniul sau. multumind astfel toate popoarele si
tinandu-le stranse prin dragoste i devotament In jurul Tronului.
Dar, in loc sa faca asa, ea s'a transformat, dupa staruinta si sub
amenintarea Ungurilor, intr'o Monarhie dualistica, in monstrul
cu doug capete, numit: Austro-Ungaria, imnartind Imperiul
babsburgic in douh jumatati, &And Nemtilor egemonia in Austria
si Maghiarilor egemonia in Ungaria. Omenirea intreaga a fost
martora la suferintele pe cari le-au indurat nationalitatile in
-Limp mai bine de o jumatate de vea.c si cum acestea cautau sa-si
gaseasca scaparea in mice parte ar fi. Multumita, de o miie de
ori multumita acestui mare rasboiu mondial, acestm rasboiu
sfant, care a intrecut prin maretia lui toate rasboaiele de pe pa-
mant si in urma chruia a rhsarit Soarele libertdfii pentru in-
treaga suflare omeneasca; astazi din cenusa acestui monstru bi-
cefalic, s'au renascut atatea State tinere si viguroase, cari de a-
cum inainte vor putea sa arate lumii toate comorile ascunse
In fiinta lor si toata puterea de viata, care era comprimata in
sanul lor sub capacul de fier al barbarilor, contribuinci si ele la
civilizatia omenirii.
15/28 Nov. 1918.
La intrarea armatelor romane in Transilvania, seful statului
major, generalul Prezan,k dat urmatoarea proclamatie catre Ar-
deleni: Romani! Din inaltul ordin al M. S. Regelui Ferdinand I,
in urma chemarii Comitetului National Roman, armata noastra
a trecut Carpatii pentru a desfiinta hotarele cari sa ridicau in-
tre noi, rupand in doua trupul aceluias neam. Pasind cu dra-
goste frateasca pe pamantul Transilvaniei, ostirea romana vine in
numele unor sfinte drepturi nationale i omenesti pentru a ga-
ranta libertatea deplina a tuturora. Insufletiti de aceste ganduri,
asiguram pe toti locuitorii pamantului romanesc panh la Tisa si
Dunare, frh, deosebire de neam si de lege, ca vom pazi cu cre-
dinta viata j avutul tuturora. Indemnam deci intreaga popora-
tie ca, sub paza oastei romane, sa-si continue ocupatiile obicinui-
te, astfel ca viata normala in sate si orase sa nu sufere nici o
turburare. Fiecarui locuitor Ii sa va respecta libera exercitare a
drepturilor sale tetatenesti, dar in acelas timp sa pune in
vedere tuturora ch. orice incercare de a provoch dezordine, de a
shvarsi acte de violenta sau de nesupunere s va pedepsi cu
torah' severitatea. Romani! Pe campiile Turzii, unde deodata cu
trupul Marelui Voevod Mihaiu a cazut infrant i visul nostru
secular, astazi flutura din nou mandrele flamuri romne, infap-
tuind pentru vecinicie Unirea tuturor Romdnilor!"
Generalul Traian Mwiu, comandantul Diviziei a 7-a, in
mornentul intrarii sale in Ardeal in fruntea trupelor romane, a
121

Tub heat urmatoarea proclamatiune: Romani! decand pe malul


Capusului Voevodul Gelu a murit ca un erou, rezistand cu in-
versunare cotropitorului barbar, stapanire strain& s'a asezat in
mandrul nostru Ardeal. 0 mile de ani au trecut de atunci, $i in
tot timpul acesta, o singura data lanturile sale au fost sfarimate
de catre cel mai mare visator al neamului nostru. Dar Mihaiu
Viteazul a cazut rapus miseleste i visul s'a spulberat. Iarasi
veacuri de amara robie care v'au infrant, dar v'au otelit sufle-
tele. Clipa visata de toti, prevestita de glasul atator profeti, sfin-
Alia cu sangele atator martini luptatori ai idealului nostru a so-
it acum. Astazi lanturile cad pentru totdeauna. Armata roman&
paseste increzatoare in Ardealul fratesc. Dorobantii pasesc cu
incredere, si, in fruntea lor, umbra marelui Mihaiu Voevod. sa
indreapta spre pamantul visat, spre parnantul unde miselia stra-

-,.

Genera Int Traian Moin.


inilor au pus sfarsit minunatei sale vieti. La sarbatoarea vic-
toriei si a implinirii destinelor, grabesc umbrele marl ale eroilor,
earl au crezut in acest ideal si au murit pentru el. Sosesc Horia,
Closca i Crisan, si Ianeu vine cu mandri lui Moti. Sufletele
noastre, sub privegherea lor, sa se uneasca intr'un singur suflet,
in marea sarbatoare a Unirii celei ecin ice. Romani! Cu noi
N

aducem Libertatea, iar pe steagurile noastre este scrisa Prep-


tatea! Din ordinul M. S. Regelui Ferdinand I, a Celui mai viteaz
si mai intelept dintre Regi, trecem peste nedreptele hotare cari
ne-au despartit zece veacuri, i, tergand arnintirea timpurilor de
durere si de umilinta, v. intindern o mama, frateasca pentru a in-
122

taxi leatura care de acum nu trebuie sk se mai desfack nici nix


sI va mai desface!"
Inima imi tresalta de bucurie cand veld c mandrele armat&
romane au intrat din nou in Ardeal, i acuma pentru a nu-1 mai
parksi niciodatk. Ardealul, visul de aur al lui Mihaiu Viteazul it
al nostru tuturor; Ardealul, care cuprinde milioane de suflet
romanesti; Ardealul cantat de poetii nostri; Ardealul cu doine
fermecatoare si cu aur mult in sanul lui; Ardealul este acum al
nostru si numai al nostru!
Toti Romanii din Ardeal si din partile ungurene sunt ho-
tkriti sk se uneasck cu Romania, formand o Romanie Mare. Pen-
tru aceasta s'au format garde nationale din regimentele roma-
nesti, cari cu un devotament i o disciplink vrednick de admirat
vegheaza, la pstrarea ordinei, in contra bandelor inarmate de
Unguri, card incearck s provoace turburari. Conducktorii popo-
rului roman opresc pe fratii nostri de a sa. decla. la rasbunkri,
vrand sal dovedeasck lumii ca sunt vrednici de timpurile marl.
pe cari le trkim. In tinuturile romnesti nu existk bolsevism,..
deoarece fiecare roman. este ptruns de demnitatea care sk cere
cettenilor din Romania Mare.
Doi delegati ai Consiliului national al Rornanilor din Arcleal
ai Ungaria, profesorul Nicolae Beikin din Sibiiu i Capitanul Pre-
cup au venit la Iai ca sa se punk in atingere cu oamenii guver-
nului nostru, cu oamenii fruntasi ai partidelor politice i cu re-
prezentantii Puterilor aliate. Domnul Ion I. C. Brtianu, indru-
nratorul rsboiului nostru national, primind. pe acesti delegati le-a
declarat urmatoarele: Ambele aceste man l. provincii sa, vor uni
card autonomie. Aceasta pentru ca in comun sk se cimenteze un
puternic partici democratic national, care sa realizeze marile re-
forme sociale si politice, cari von pune bazele Romaniei viitoare!"
D. Bratianu a sfatuit delegatia ca s. lupte impreunk cu dernora-
-Oa din Regat pentru infaptuirea integrala a votului universal, a
improprietaririi taranilor i pentru marea revendicare socialk
care este cointeresarea tuturor lucrktorilor la beneficiile industrii-
lor la cari particip cu munca lor. In ce priveste nationalitatile,
d-sa a declarat c trebuie sal se deie deskvarsit libertate de des-
voltare culturala," i libertate deplink tuturor confesiunilor. Acea-
sta pentru a asigura in granitele Romaniei Mari dreptate i li-
bertate pentru toate natiunile.
Mergand la ministrul Frantei, delegatia a exprimat recuno-
stinta adanch a poporului din Ardeal si Ungaria pentru sprijinul
cald pe care Franta Ii l'au acordat intotdeauna. Romanii de pe-
ste munti sunt convinsi c acest sprijin Ii vor avea si mai de-
parte. Paria astAzi despkrtiti de Franta prin politica de oprirnare
a TJngurilor, Romanii transilvaneni nu au putut s. ath un con-
tact mai strans cu marele popor francez. Ei spell ck dupa ce
vor face unirea s. vor putea bucura. si ei de toate binefacerile-
civilizatiunii i spiritului francez. Apoi clelegatii au supus la cu-
12

no$tinta ministrului francez c Romanii din Ardeal $i Unga-


ria au hotarit unirea lor cu Romania. Ministrul Frantei, d. de-
Saint-Aulaire, rAspunzand a spus c Transilvanenii i Romanii
din Ungaria, cari au fost in vremea din urma in Romania, cu-
nose toath, solicitudinea $i loath. dragostea pe care o au Franta
si d-sa pentru poporul roman din Ardeal i Ungaria. D-sa spell
c. Unirea cu Romania s. va indeplini n cele mai bune conditi-
uni. D. de Saint-Aulaire a invitat apoi $i pe d-nii Barclay, mini-
strul Angliei, Wopicka, ministrul Americei, $i pe Auritti, repre-
zentantul Italiei, carora le-a prezentat pe delegati, cari le-au re-
petat $i lor aceleasi declaratiuni. Reprezentantii Aliatilor au
luat act de declaratia delegatilor i au promis ca vor comunica
guvernelor lor dorinta de unire a Romanilor din Transilvania
ii TJngaria.
Din ziare am aflat ea in toate satele i orasele din Ardeal,
si partile ungurene s'au format sfaturi nationale. In Arad. consi-
liul national roman sa. compune din putinii deputati, cari au
putut fi alesi tinand pepturile impotriva baionetelor ungure$ti
$i din alti frunta$i ai neamului nostru. Consiliul acesta s'a de-
clarat in permanenfa. El are la dispozitie legiunea romand din
Arad, push sub comanda Lt. Colonelului Sarbu. Conducdtorii le-
giunii romane au raspandit o proclamatie care toti Romanii din
Comitatul Aradului, indemnandu-i s vina cat mai repede suli
steagul tricolor. Sfatul national din Sibiiu a publicat urmatorul
apel: Frati Romani! Au cgzut lanturile robiei de veacuri. Na-
tiunea roman6 astgzi e 1iber, i sigura pe soarta ei. Noi vrem
insa o lthertate in randuiala. Pjar. dintre noi dezordinea $i anar-
hia. De aceea pentru a apgra, interesele sfinte ale neamului si
a tinea buna randuiala si. liniste, am format sub comanda ro-
maneasca; a ofiterilor de un sange cu noi o legiune romand, sub
steagul nostru tricolor, chruia ii juram credintg nestrairnutat5...
Apelgm la toti Romanii buni de arme i iubitori de neam din Si-
biu si. jur s. intre in aceastal legiune care va fi condussa de Maio-
rul Valeriu Liuba".
Consiliul national roman din Ardeal are la dispozitia sa
aproape intreg Corpul 12 austriac, compus in majoritate de sol-
dati romani arcleleni. Cu con cursul acestor trupe s'a putut cap-
tura la sud de Sibiiu 30 trenuri germane cu alimente furate din
Romania.
Intreaga retea de cale ferath din Ardeal este in stapanirea
Roramilor $i pusa: sub paza i conducerea trupelor ardelenesti.
16/29 Nov. 191S-
Teri, Joi, 15/28 Nov. 1918, s'a proclamat in Cernguti Unirem
Bucovinei cu Romania, de care Congresul general al Bucovinei,
care s'a intrunit in sala Sinodului. Congresul a fost &Acids de
chtre octogenarul consilier consistorial Dionisie Bejan, ca pre$e-
dinte de vrasta.". Congresul a ales apoi ea presedinte pe d. laneu
12A

Flondor, care, in aplauzele nesfarsite ale Congresului, ocupa


-scaunul prezidential i intr'o frurnoasa cuvantare plina de avant
-arata. scopul maret al Congresului, salutand pe oaspetii basara-
bieni i ardeleni. A dat apoi cetire urmatoarei rezolutiuni, care
a fost primita cu aplauze si ovatiuni nesfarsite:
Congresul general al Bucovinei intrunit astazi, Joi 15/28
Noemvrie 1918, in sala sinodala din Cernauti, considerand ca
dela Fundarea Principatelor Romane, Bucovina, care cuprincle
vechile tinuturi ale Sucevei i Cernautilor, a facut pururea parte
din Moldova, care in jurul ei s'a inchegat ca Stat; ca, in cuprin-
sul hotarelor acestei taxi sa gaseste vechiul scaun de Domnie dela
Suceava,gropnitele domnesti dela Raclauti, Putna i Sucevita;
precum si alte multe urme i amintiri scumpe din trecutul Mol-
dovei; ca liii acestei tari umar la umar cu fratii lor din Moldova
$i sub conducerea acelorasi Domnitori au aparat dealungul vea-
curilor fiinta neamului impotriva tuturor incalcarilor dina-
fara, si cotropirii pagane; ca in 1774, prin viclesug, Bucovina a
fost smulsa din trupul Molclovei si cu deasila alipita Coroanei
Habsburgilor; ca 144 de ani poporul bucovinean a indurat sufe-
rintele unei ocarmuiri straine, care-i nesocotea drepturile natio-
nale si care prin strambatali 5i persecutie caulk sa-i instraineze
firea si sa.-1 invrajbeasca cu celelalte neamuri cu cari el voieste
sa tralasca ca frate; ca in scurgere de 144 de ani Bucovinenii
au luptat ca niste mucenici pe toate campiile de batalie din Eu-
ropa sub steag strain pentru mentinerea, slava i marirea asu-
pritorilor lor si c. ei clrept rasplata aveau sa indure micsorarea
drepturilor mostenite, isgonirea limbei lor din viata publica, din
scoala si chiar din biserica; ca in acelas timp poporul bastinas a
fost impedecat sisternatic de a sa folosi de bogatiile si isvoarele
de castig ale acestei taxi si despoiat in Mare parte de vechia sa
mostenire; dar ca, cu toate acestea, Bucovinenii n'au perdut na-
dejdea, ca ceasul mantuirii, asteptht cm attita dor si suferinta,
va sosi si c. mostenirea lor strabuna, taiata prin granite nele-
giuite, s. va reintregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui
Stefan; ei au nutrit vecinic credinta ca marele vis al neamului
sa va infaptui prin Unirea tuturor tarilor romane dintre Nistru
$i Tisa intr'un Stat national unitar; constata c ceasul acesta
mare a sunat! Astazi, cand dupa sfortari si jertfe uriase din par-
tea Romaniei si a puternicilor si nobilior sai Aliati s'a intronat
in lume principiile de Drept si Umanitate pentru toate neamu-
rile, si cand in urma loviturilor sdrobitoare Monarhia austro-
ungara s'a sguduit in temeliile ei si s'a prabusit, si toate nea-
murile incatusate.in cuprinsul ei s'au castigat dreptul de libera
hotarire de sine, cel dintaiu gand al Buoovinei desrobite sa in-
dreapta catre Regatul Romaniei, de care intotdeauna am legat
nadejdea desrobirii noastre. Drept aceea, noi, Congresul general
al Bucovinei, intrupand suprema putere a tarii si fiind investit
. cingur cu putere legiuitoare, in numele Suveranitatii nationale
125.

hotarim: linirea neconditionald i pentru vecie a Bucovinei, in


vechile ei hotare pang la Ceremus, Colaciu si Nistru, cu Regatta
Ronuiniei".
Acest act, votat in unanimitate, in aplauze furtunoase si
cu entuziasm delirant, a fost adus la cunostinta M. S. Regelui
Ferdinand al Romniei, precum $i la cuno$tinta reprezentanti
lor Puterilor aliate prin firul telegrafic. Telegrama catre M. S.
Regele sun a$a: Congresul general al Bucovinei, care intru-
peaza suprema putere a tarii, in numele Suveranitatii Nationale,
a votat astazi in unanimitate Unirea neconditionata $i pentru
vecie a Bucovinei in hotarele ei actuale cu Regatul Romaniei.
Multumind Proniei cere$tti ca ne-a invrednicit de a vedea ispa$ita
nelegiuirea ce s'a saviir$it acum 144 de ani fata de tara noastra
si mandri c. avem fericirea de a aclama. pe Maiestatea Voastrh
Domn liberator 5i purtator de grije al Bucovinei, rugam s ne
primiti sub sceptrul Maiestatii Voastre si, reinodAnd firul istoric
rupt cu silnicie inainte de un veac $i jumatate, sa reinoiti strain-
circa Coroanei lui Stefan. Maiestate, sa traiti multi $i fericiti ani!
Traiasca M. S. Regina! Traiasca Dinastia!"
Dupa votarea acestui act istorie, s'au tinut mai multe cuvn-
tan inflacarate $i lumea s'a indreptat spre piata principala a
orasului, unde s'a incins o mareata Hora a Unirii, iar piata a
primit de azi inainte numele de Plata Unirii.
Vrednica de amintit este i telegrama data M. S. Regelui de
d.prof. universitar Sextil PuFariu *i care glasue*te astfel: Maria
Ta! Venim ca soli ai bucuriei, 5i multumim lui Dumnezeu c.
ne-a mvrednicit pe noi cu cinstea aceasta, ca sa aducem inimile
si sufletele Moldovenilor do peste Mo lna, inimile pline de multu-
mita $i eternal recuno$tinta pentru ocrotirea ce ne-ati dat ca sh
nnplinim visul parintilor nostri, i ufletele primenite in anii gret
de suferinta. care nu cunosc alta dorinta cleat de a putea lucra, si
ele la aleatuirea RomAniei. Venim, Maria Ta, sa v. aducem eti
ea, in clipa cand vechiul tinut al Sucevei si Cernautilor cu ocoluI
Ciimpulungului i Cotmanului au fost unite cu Tara Mama, sub
lespedea din Putna, Sfntul dupa o sutil patru zeci i trei de ani
de somn greu, turburat de visuri 'trite *'a aflat iar odihna, caci,
de acum *tie ca, soarta fiilor sal este pusa in mitna Regelui Ferdi-
nand, eliberatorul tuturor Romanilor ! sit teie*ti Maria Ta !"
17/30 Nov. 1918.
Capitala Tarii, in culmea bucuriei, dupit doi ani de robie, sa
pregate$te sa-$i primeasca, dupa cum sa cuvine pe iubitii Suve-
rani, insotiti de eroii biruitori. Steagurile pretutindenea I.i flutura
laBile tricolore, iar glastrele $i jerbele impodobesc balcoanele, so-
clurile de marmura ale statuielor sa incing cu ghirlanzi, inspriptii
frumoase sa ridica pe sttapi de lemn frumos impodobiti dealungul
stritzilor, apoi deasupra trecatorilor principale sa indoaie minuriate
arcuri de triumf. Pregatirile sit urmeaza necontenit i fara oboseala.
126

'Tribune sa ina1it in anumite locuri, impodobite cu flori, verdeat6


si stegulete. Ziva mare, strglucioare ca i invierea unui neam
Intreg sa apropie, este aci, este ziva de mane...
Prilraria orasului Bucuresti chiamil la aceasth. mare s'arba"-
-toare pe toti locuitorii ei prin astfel de cuvinte, lipite pe la toate
rIspAntiile : Cetateni ! Dupl doi ani de grele suferinte, in care
timp vrajmasul trufas si crud. nu v'a scutit de nici o umilinta i
de nici o suferintl, zile mari, zile de glorie s ridic pentru voi
-i pentru toata, romanimea. CetAteni ! Duminecsa, dimineata, M. M.
1. L. Regele si Regina tuturor Romanior, insotiti de augusta lor
familie, intrg, in iubita lor CapitaTh, incunjurati de slavA si de dra-
gostea fara margini a Poporului intreg. Maiestatea Sa Regele re-
vine in mijlocul nostru, pAsind glorios I frunteabravelor armate
Tomane apgrltoare dame ale pgmantului strIbun. Virtutilor mi-
nunate ale acestor ostasi, trup din trupul nostru, le datorim zilele
(le glorie neperitoare care sunt : Oituz, Warasti i MAra'sesti. Lor
le datorim libertatea tarii si m'arirea Patriei. CetIteni I Al6turi de
voinicii nostri pasind impreuna frhteste vor intra. trupele Aliatilor
mostri. Ele ne aduc solia isbandei depline si a pAcii. salutam
cu iubire i cu respect. Sunt soldatii cari au suferit i s'au jertfit
pentru cauza dreptAtii si a civilizatiei. Niciodatl in tot timpul
Istoriei, virtuti mai multe nu s'au pus in slujba unor scopuri mai
nobile. In capul acestor minunate osti, CetAteni, veti recunoaste
pe iubitul general Berthelot, soldat al Frantei i soldat al nostru.
Salutati in el un mare ostean i un mare prietin al Romaniei. Ce-
! SA esim cu totii inaintea Suveranilor nostri, inaintea o--
tenilor nostri si bravilor nostri aliati. SI le facem primirea care sa,
cuvine sI fie fIcut1 de un popor de cetAteni liberi i constienti de
insemngtatea istoria a zielor pe cari le traim. Trumuseta si mg-
retia primirii sa" stea in entuziasmul nostru, in dragostea noastrg
si in simtul nostru de ordine. SiL argam tuturor ca", in sufletele
Romanilor stau neclintite doul credinti : in Patrie si in Rege. Ri-
dicati-va inimile la intiltimea vremurilor, fiti marl ca ele sj. insem-
nati-vg, in amintirile voastre si in ale copiilor vostri, ziva cu care
incepe viata glorioasg, a Romaniei Mari."
Tin ziarist dela Chemarea din Iasi, intreband pe iubitul nostru
Suveran ce poate spune asupra situatiei de fat5., Maiestatea Sa
i-a zis : Pune mama pe inima d-tale, ea bate ca si a, mea. Ascult-o
si ea. iti va spune ce gandesc Eu in clipele acestea". La intrebarea
cit te crede Maiestatea Sa de efectul pe care l'au Drodus decretele-
legi in cercurile politico, Regele, Mfg dea un raspuns direct,
i-a raspuns: Datorrn soldatilor %rani cuvantul Meu. Mi l'am
tinut".
Tin alt ziarist iesan, intreband pe iubita noastra Suverana, and.
va merge in Ardeal, M. Sa i-a zis : In Ardeal ? E cea mai tainica,
dorintl a mea. Sunt atatea lacrimi de sters, atatea dureri de alinat
si atati orfani de mangaiat, dar eine stie Cat timp va mai trebui
sit treacit pang, voiu merge in Ardeal... Dar pang atunci mit voiu
127

<duce la Bucuresti pe care il iubesc asa de milt. A suferit atata


cit suferinta mi-I face si mai drag."
Am cetit in ziarul Chemarea din Iasi urmItorur toast rostit
de M. S. Regele la serbarea Cavalerilor Ordinului Mihaiu V itea-
zul: Camarazi! Am dorit sit fim astazi impreuna. Si in toti anii
loresc ca de ziva marelui Voevod, toti Cavalerii Ordinului Mihaiu
V iteazul sa, ne intrunim pentru a 'Astth cultul pentru primul
Domn ,al Romani lor. Pentru noi marele Voevod e prima fulge-
rare a vrerii neamului romnesc. Pe aceleasi drumuri, ale muntilor
Carpati, pe unde au trecut ostile lui Mihaiu, au trecut astazi ei
.armatele noastre. Gandul meu sit indreapta, in aceste clipe solemne
-dare ostasil cari au perit apa'rand pitmntui Patriei si cu jertfa
vietii lor, mIrind gloria neamului. Amintire nestearsI gloriosdor
nostri morti, iar voug, camarazi, sInItate !"
D. Ion I. C. Brdtianu a trimis Primului Ministru al Frantei, d.
G. Clemenceau, urmatoarea telegramit : MultumitI sfaturilor pe
cari pretinia voastra pentru tara noasted ni le-a trimis prin Mi-
nistrul Frantei i prin Victor Antonescu i multumitI actiunii Co-
mandamentului francez, reprezentat prin generalul Berthelot, Ro-
mania a putut sA-si rei locul situ alIturi de acei de care au le-
zat-o cele mai nobile sentimente si cele mai scumpe aspiratiuni. Cu
o emotiune usor de inteles in aceastl orit decizivI pentru viitorul
neamului romnesc, gandurile noastre sI indreapta spre d-voastre
pi spre Franta voastrI glorioasI si de data aceasta vecinI". La
aceasta telegramI, d. Clemenceau a rIspuns : VI multumesc sin-
-cer pentru sentimentele pe cari ni le-ati exprimat prin telegrama
pe care ni-a transmis'o d. de Saint-Aulaire. Guvernul francez, pe
-care o veche i increzItoare pretenie Ii uneste cu Romania si care
_a simpatizat cu ea in cursul incercIrilor pe care le-a percurs, sit
felicitd de a o valea reintrata in alianta sa i lucrand la realizarea
unitatii tIrilor romane. Fac toate urrile pentru desvoltarea sa
si pentru prosperitatea sa."
Intre guvernele Romaniei i Italiei a avut be urmAtorul
schimb de telegrame cu ocazia reintrarii Romaniei in alianta Inte-
legerii. D. prim-ministru, generalul Coandd a expediat urmatoarea
telegramI : Intreg poporul roman a salutat cu buctirie ziva, and
as putut sit sit regAseascl alIturi de aceia de cari i-a despIrtit de-
fectiunea Rusiei, dar de cad nu s'a despIrtit niciodatl. Dimpotriva,
-el shntia ca' incercIrile la care-1 condamna soarta crudI, creatI
prin aceastl defectiune, sI adaugI la jertfa ce s'a impus in lupta
pentru asi asigura, frAteasca simpatie a fratilor siti de arme. In
vremurile de incercare ca, i astIzi and trebuie sit sl implineascI
unitatea vechii Dacii, gandurile sale statornice i frAtesti, merg
-spre ilustra Roma' a clrei mare si nobila amintire fu neperitorul
sprijin in luptele noastre seculare. Tin sI exprim Escelentei Voa-
-stre sentimentele aceste in numele guvernului regal, caH sunt ex-
presiunea fidela" a. sentimentelor Romanior de pretutindeni, intr'un
-ceas atat de. hotIrator al istoriei lumii si a desvoltArii popoarelor
zwastre." D. Orlando, presedintele consiliului ministrilor Italiei, a
128

raspuns astfel : Esprim Escelentei Voastre viile mele multumirt.


pentru sentimentele ce a binevoit sa-mi esprime prin amabila sa
telegrama, In numele guvernului si al poporului roman, care s'a
ridicat din nou ca sa-si apere libertatea si independenta. Victoria
armatelOr aliate, care pecetlueste triumful cauzei libertatii si a
dreptului deschide de asemenea pentru eroica Romanie ziva rein-
vierii. Natiunea italiana unita cu nobila natiune romana prin le-
gaturi de veche i frateasca simpatie, saluta cn bucurie aceasta zi
si esprima urarile sale cele mai calduroase pentru un viitor prosper
si glorios al natiunii romane."
Incheiu insemnarile acestei zie cu Convocarea Adunftii
Nationale din Alba-Iulia de catre Mare le Slat al Natiunii Romane
din Transilvania si Ungaria, pentru ca sit voteze Unirea cu Ro-
mania: Istoria ne chianm la fapte. Mersul irezistibil al civi-
lizatiunii omenesti a scos si neamul nostru romanesc din intune-
recul robiei la lumina constiintei de sinesi. Ne-am trezit din som-
nul de moarte si vrem sit traim alaturi de celelalte natiuni ale lu-
mii, liberi i independenti. In numele dreptatii eterne i a princi-
piului liberei dispozithmi a natiunilor, principiu consgcrat acum.
prin evolutia istoriei, natiunea.romana din Ungaria si Transilvania
vrea sa-si hotarasca insasi soarta, sa de acum inainte. Toate nea-
murile din preajma noastra s'au determinat viitorul prin rezolu-
tiuni in conformitate cu sufletul Mr national. E randul nostru
acum. Natiunea Romana din Ungaria i Transilvania are salt
spuna cuvantul sau hotarfttor asupra, sortii sale si acest cuvant,
va fi respectat de lumea intreaga, el este chiar asteptat, pentru
ca Ia gurile Dunarii si pe drumul larg, mule comunica pulsul vietii
economice intre Apus i Rasarit, sa sit poata infaptui ordinea
neamurilor imprejmuitoare sa li sa procure tihna trebuitoare la
munca binectivantata spre desavarsirea umana. In scopul acesta
convocam Adunarea Nationala a natiunilor romane din Ungaria ti
Transilvania la Alba Julia, cetatea istorica a neamului nostru,
pe Dumineca 18 Novembre Ia orele 10 a. in. La adunare vor lua
parte: 1. Episcopii romani din Ungaria si Transilvania. 2. Toti
protopopii in functiune ai celor doua confesiuni romanesti. 3. Cate-
un esmis al fiecarui consistor si capitlu. 4. Cate doi exmisi ai
Societatilor culturale (Asociatiuni, Fondul de teatru, Asociatiunea
aradana, etc.) 3. Cate doua exmise din partea fMcarei Reuniuni
femeesti. G. Dela fiecare scoala medic (gimnaziu, scoala reala),
apoi dela fiecare institut teologic, pedagogic si scoala civila cate .
un leprezentant al colegiuhii profesoral. 7. Cate doi delegati dela
tiecare reuniune invatatorea,sca. 8. Garda nationala va fi repre-
zentata prin ate un enter si Un sodat din fiecare sectiune comi-
tatensa, 9. Cate doi delegati dela fiecare reuniune de meseriasi-
10. Delegatii partidului social-democat roman ca reprezentanti
ai muncitorimii organizate. 11. Tinerimea romana universitara
prin doi exmisi ai ei; i, in fine, 12. Fiecare cerc electoral, in
care locuesc Romani, va trimite 5 reprezentanti. Suntem convinsi
cit afara de cei cari vor reprezenta in chipul aratat mai sus toate-
129

pAturile sociale ale natiunii noastre la aceastil istoricrt adunare,


unde sac va hotAri soarta neamului nostru. pentru vecie, sit va pre-
zenta lust'si poporul roman in numrtr vrednic de cauza mare si
sfantra. SA, vor lu, ingrijiri ca toti cei veniti sA fie adapostiti
sa fie partasi la consacrarea celor ce sit vor hotari. Biroul Consi-
liului National a, fileut toate pregAtirile pentru reusita, adunarii,
iar fratii Romani de pretutindeni sunt rugati i ei sA dea tot
ajutorul. Inainte de inceperea adunrtrii sA, vor face rugAziuni In
cele dourt biserici din Alba-1111a, cea. ortodoxl rAsIriteanit i cea
greco-catolicA. Toate informatiunile mai departe sit dau din partea.
biroului Consiliului national central roman din Arad. Fi tare
neam romanesc in credinta ta, cAci iatA, sit apropie ceasul mantuirii
tale. Amin si Doamne ajutal
18 Nov./1 Dec. 1918.
AstAzi s'a fAcut intrarea triumfalit a Suveranior in Capita 1it
in fruntea armatelor rornane i aliate. Pe un timp nouros, iluminat
ins& de entuziasmul unui popor intreg s'au inceput serbitrile de
azi. Familia rekalii a sosit din Iasi la ora 10 in gara. Mogosoaia.
Pe amandouil laturile soselei Chiselef sit &fig insirata armata,
cercetasii i scolarii cu cocarde si drapele i o lume mare de popor.
In fata, garii S'a format cOrtegiul. Ivirea. suveranilor a starnit un.
entuziasm indescriptibil i uralele nu mai incetau. Infrttisarea lor
ert mandr1 i stalucitoare de fericire. Regele, la mijloc, calare,
multumea publicului. surizand. Regina in uniformit de colonel de
rosiori, era, deasemenea cAlare deastInga Regelui, veselg, strrtluci-
toare de sitniltate si de voie buni-t. La dreapta, numai in tunicit, era.
generalul Berthelot, marele nostru pretin si.pe care l'a aclamat
lumea. Pkintul Nicolae tinea cu multrt sigurantl franele calului
sAu i sta la stanga Mamei sale, Cortegiul format s'a pornit spre
rondul intaiu dela sosea. Acolo Suveranii s'a.0 oprit pentru a
azista la un mic serviciu religios, cu care ocazie s'a filcut si tin-
tuirea unor drapele noui. Dupit terminarea serviciului religios,
cortegiul s'a pornit spre Piata Victoriei, unde Wept& Consiliul
Comunal, In frunte cu d. Heildceanu, ajutorul de primar, apoi
membri guvernului, cu fostii ministri, i membri corpului diplo-
matic, etc.
D. lirthiceanu, oferind Suveranilor panea i sarea, a rostit
urmiltoarea cuvantare: Sire! Prea gratioasil Doamnrt i Reginal
Cu ernotiune sfanfa Poporul Capitalei, salut pe iubitii sal Suve-
rani. El vede astAzi implinite toate nildejdile ce 1-au frAmantat in
timpul grelelor sale suferinte i visurile pe atunci atat de
indrAsnete cu care s'a alinat amarul zilelor de robie. Dumnezeu
a. drtruit MaiestItilor Voastre, gloria i buturia de a fi straits
laolaltA pe toti fiii neamului, indeplinindu-i astfel sperantele cu
care s'a hritnit in cursul veacurilor. Ati desAvarsit menirea istoricit
a unui popor vechiu, mandru de originile sale si ati dat civili-
zatiunii o fortrt care va sti sa, sit cinsteascil. Dumnezeu sit bine-
cuvinteze pe MaiestAtile Voastre si pe urmasii vostri. Ostenllor
9
130

cari au facut din pepturile lor pavrizrt la hotare, care s'au


-tarii,
eastigat prin marile lor virtuti admiratiunea lumii, care in toate
imprejurarile au pastrat neclintitil increderea in Dumnezeu dra-
gostea catre Tron i cinstirea cAtre rosturile Tarii, PoportA Ca-
pitalei le advice prinosul sill' de recunostintri. Aliatilor nostri, care
de 4 ani, sa luptil pe toata intinderea globului, impotriva celei mai
IndrAsnete incercari de a sit sugruma libertatea lumii, Poporul
roman le aduce omagiile si dragostea sa. Capita la Romaniei este
mandril de a adriposti astAzi frumoasele si vietorioasele armate
ale civiizatiei. Potrivit traditillor Tarli, ingriduiti-ne Sire si
Ina ltri, Doamml si Regina, sit VA inchinrun Voaul si Oaspetilor
nostri panea si sarea, semnul dragostei si al ospitalitatii noastre.
St trriieascri MM. LL. Regele si Regina tuturor Romanior! Sit
trAieasca august.% lor familie! Sit traieasca in veci glorioasa
Armata Rom Ana si bravii nostri Aliati!"
M. S. Regele, emotionat, a rrispuns astfel: Cu o vie bucurie
revAd Capita la mea dupli, doi ani de stiferinte prin cari a trecut.
unt fericit ca, ma pot intoarce in fruntea, iubitilor mei ostasi si
tnsotit de Aliatii nostri, in zidurile Capita lei, pentru ca impreuna
u poporul Meu si cii armata biruitoare sit culegem roadele unei
credinte nestrilmutate in ursita, Romaniei. Masa cea mare a popo-
rului a indurat cu demnitate i rAbdare, toate restristae pAstrand
nesdruncinate sentimentele de iubire critre Patrie si catre Tron.
Bucuria mea de a MA intoarce iarrisi in CapitalA, de a mai fi iariti
in mijlocul inbitilor mei Bucuresteni este nesUrsitri. Plecat acum
doi ani cu sufletul mahnit, Mit intorc astazi vesel cu pretinii
nostri. Frumoasa i crilduroasa primire ce Mi-ati facut, sentimen-
tele alese pe care intotdeauna vi le-am cunoscut vor fi pentru
' Mine de aci inainte arnintiri neuitate."
Urale nesfarsite au acoperit cele din urmil cuvinte ale Suve-
ranului. Poporul a facia ovatinni cAlduroase famiiei regale. M. S.
Regele a strans mana Generalului Coanda, presedintele consiliu-
lid de ministri. Suveranul vilzfind pe d. Ion I. C. Bratianu, fost
prim-ministru, i-a adresat cateva cuvinte, care la randul sau a
salutat respectuos pe Stiverani, urandu-le bunrivenire. M. S. Re-
gina s'a intretinut cateva rnomente cii d. BrAtiarni. Apoi Suveranii
au vorbit en mernbrii corpului diplomatic si cu ministri. Dona
aeroplane executau in acest timp interesante viraje Ia o inaltime
mica.
Cortegiul s'a pornit. Urale nesfarsite. Corurile tuturor scoale-
lor intoneaza Imnul regal si cantece patriotice. Din toate partile sit
aud strigatele de: Traieasca Romania Mare! Traieasca Imparatul
Rornnilor! Traieasca Aliatii! 0 mare imensa de flori acopera dru-
mul cazand din toate partile, i in ochii multora sA, vad lacrimi
de bucurie. Imnul regal alterneaza cu Marsilieza. In urale ei
manifestatiuni cAlduroase, cortegiul ajunge in Bulevardul Univer-
sitatii. In fa,ta statuei lid Mihaiii Viteazul, la, orele 12 sosesc Suve,-
ranii i defilarea armatei incepe: armata, romadirt cu drapelele ciu-
nate; cercetasii; legiunile din Transilyania, Bucovina, Crisana gi.
131

Ilaramures, apoi vin armatele aliate, francezit i englezil, la ve-


derea carora publicul isbucneste in urale entuziaste si nesfarsite.
Fiecare Roman a simtit strabatandu-i sufletul un fior aline si
puternic de legitima mandrie si de inalta insufletire. Uralele nu
mai conteneau; flori plourt de pretutindenea. Studentii canta Mar-
silieza 5i striga Vive la France! Trdieascei Alia(ii! Trdieascei Suve-
ranii! Este cea mai mare zi pe care au trgit'o cetatenii Capitalei.
Soldatii aliati pasesc mandri pe ptimantul taril noastre, unde I-a
primit sufletele noastre pline de dragostea ce le "Asti-Am.
Dupa defilare Suveranii pornesc spre Mitropolie, unde ajung
la ora. 1 i unde au fost intampinati de Mitropolitul Pimen al
Moldovei,* Arhiepiscopul Nicodim al Basarabiei si de clerul inalt,
de fata fiind i mucenicul Mitropolit Vladimir de Repta.** Mitro-
politul Pimen, dupa primele rugaciuni, a cetit stand in genunchi
o rugaciune de multumire lui Dumnezeu pentru ajutorul dat
zrmatei romane i armatelor aliate, apoi a filcut ruglciuni pentru
ostasii morti pe campul de onoare, care au fost ascultate de Suve-
rani si de azistenta tot in genunchi. Dupa aceasta d. general Ere-
mia Grigorescu, ministrul de ra'sboiu, eroul dela Marasesti, azistat
d. general Coanda, prim-ministru, d. general VAitoianu, mini-
stru de interne, d. general Prezan, seful marelui cartier general,
si de alti generali, a inaintat in fata M. S. Regelui si a dat cetire
urmatorului act, prin care M. S. Regele a fost ridicat la cea mai
Malta treaptli ostaseasca, adeca Maresal al Armatei Romane. Iatit
.acel document: Carte de Mareal. Neamul romanesc si Ostirea au
luptat sub inalta conducere a Mariei Tale, spre a intruph visul
nostru stramosesc. Pentru vitejia, eu care ai stat darz, in fruntea
Eroilor dela Carpati, Dobrogea, Cerna, Jiu, Olt, Neajlov, Oituz,
Mrtrasti i Marasesti; pentru neclintita credintit ce ai avut in
biruinta flamurior noastre, in zile de grea cumpaniti; pentru
inteleaptit carmuire a trebilor dinillantru si din afaril din vremea
*) S'a remarcat absenta Mitropolitului Primat Conon, .dela toate aceste marl
-serbari, despre care ziaTele nu pomenesc nimic. Pentru lamurirea cetitorilor voiu
-arata ca acest prelat bltran i mconstient, ispitit de diavolul, a cazut in negrul
pleat al tradarii nationale. In timpul ocupatiei germane a publicat in foi volante,
scu iscalitura sa, o chenlare catre vitejil nostri soldati, cari luptau atunci la Oituz,
Marasti i Marasesti, poftindu-i al nu mai lupte contra Nemtilor, card ne vreau
.binele, 1 alt dezerteze In masa, treca.nd la dusanand, uncle vor fi bine tratati i
Tecompensati. Aceste foi volante au fost aruncate din aeroplane pe frontul roman,
in transedele soldatilor nostrri, In sute i mii de exemplare de catre agenti germani,
dar n'au prins, caci bravii nostri soldati la cetirea lor ii faceau cruce ca de
satana; au avut aceeasi soarta ca si bol$evismul rusesc, care nu s'a putut apropia
de sufletele lor. Eu cred ca ziarele au -Mout pentru ca sa nu turbure seninatatea
acestor zile mari, dar, desigur, in curand va veni tinmul cand acest prelat nevrednic
va esi din ascunzatoarea in care sa nfl acum i si va scobori in locnsul pacatosilor
Impreuna cu toti tradatorii, lasand sA, si inalte In locu-i un adevarat apostol al
neamului, dupl., placul lui Dumnezeu.
**) Acest mare mitropolit a foot persecutat de guvernul austriac si dat jos din
scannul sau pentru purtarea lui romaneasca. (vezi la ziva: 16 29 Aug. 1918), iar
acum a foot Teinstalat In toate drepturile sale bisericesti de catre Sfatul National
roman al Bucovinei. Populatia i-a facut o manifestatie de dragoste la reintrarea
sa in Cernauti. I. P. S. S. a venit In Bucuresti acum, impreuna cu d-nii: Iancu
Flondor, I. Nistor, Bodnaresca, Bejan, Dori Popovici si alti fruntasi bucovineni
ca soli ai Bucovinei, sa aziste la intrarea triumfala a Suveranilor in Capitala. Ce
deosebi e intre I. P. Sfintia Sa i parintele mitropolit Conon!
9*
132

acestui cumplit rilsboiu; pentru dragostea si dreptatea de bun


parinte ce ai dovedit prin fapte fata de taranimea obijduitri,
Arinata Ta, prin mine, smeritul sfetnic al Mariei Tale Te roagri,
pe Tine, cel dintAiu Domn i Stapanitor de veci ad tuturor Oman-
turilor romitnesti, siti primesti ridicarea la cea mai inaltit treapti-i
ostaseasea, care in graiul marilor popoare, nourt pretine i spriji-
nitoare, sa chiama Rang de Mareal. Dumineca, in a optsprezecea
zi a lunii Novembre, din anul mantuirii 1918, in Sfantul locas al
Mitropoliei din Bucuresti cu prilejul intrarii biruitoare in Cetatea
de Domnie."
M. S. Regele, plin de emotiune, a ra'spuns prin aceste euvinte:
Doresc ca acest dar s. nu mi-1 faceti numai Mie. El trebuie sa
fie un dar al tuturor vitejilor, cari s'au scri s. numele in cartea
neamului nostru, prin vitejia lor."
Dupa aceasta M. S. Regele l familia regalA, in mijlocul ova-
tiilor s'au intors la Pa lat. Spre saris Bucurestenii au alergat cn
totii spre centru, unde lipsee iluminatiile de alta data, dar in
schimb entuziasmul lor a fost cu mult mai mare. Palatul regal
era iluminat a giorno. M. S. Regina a trecut la orele 5 si mai
tarziu iarrtsi, de mai multe ori, prin mijlocul poporului insufletit
de o bucurie de nedescris
Sara I fost un pranz de mare gala la Pa lat, de 180 de-
tacarnuri. Manifestatiile din fata Palatului nu mai conteneau. Mai
tarziu a transpirat in public vestea pe care M. S. Regele a adus'o
Ia cunostinta participantilor la pranz, ca in Alba-Iulia s'a procla-
mat in cursul zilei Unirea Transilvaniei cu Romania. Aceasta
veste a produs in multime o bucurie fara seaman. Fiecare tinea
sa-si manifeste senthnentele de dragoste fata de fratii nostri de
dincolo, cari au suferit atatea veacuri dominatiunea straina.
M. S. Regele a tinut la azest pranz urmittorul discurs: Per.
aspera ad astra, glasueste o veche deviza ce cu drept cuvant s.
potriveste cu vremurile din urmil. Au trecut doi ani decand, cople-
siti de forte mult superioare, am fost siliti sa parasim-Capitala
Tara si o mare si o bogata parte a teritorului nostru sa o lasrtm in
manile unui vritijmas care a vrut sit ne pedepseasca pentru crt am
tras sabia impotriva lui, impinsi de un ideal re nu putea fi infaptuit
decal, prin lupta i prin singe. Am trAit acest restimp dipe de-
mare multumire sufleteasca, eind vitejii nostri ostasi au tinut
pept unui vritijmas puternic i trufas, and pe muntii Moldavei
Pe malul Siretului au aratat ostirilor teutone cei pe aici nu sa.
trece. Ramasi singuri, in urma evenimentelor dela vecinul --nostru)
am fost siliti si noi sa ne supunem pentru un timp unei forte mai
tari, si a urmat a epocrt de durere, de Suferinte si de chinuri sufle-
testi, pentru Mine si pentru poporul meu. In aceste timpuri am
avut insri o mangaiere din cele mai duioase, care M'a sustinut 1).1
care a otelit si inima i mintea Mea, spre a fi mereu credincios ho-
tiiririi ce luasem in August 1916, Ca mtvoiti inceta a Ma impotrivi
unei situatii impuse Ora ce nu vom eapitita ce era dreptul nostril
slant, ce era scris in cartea neamuld acestuia iubit de Dtuneieu.
133

Mangaierea aceasta, $i totodata un indemn tare, era iubirea poporu-


lui Meu i credinta ce impreuna eu Mine insuflete$te marea massa
t.rpu$ilor Mei iubiti in dreptatea cauzei noastre, credinta mai tare
ca orice vrajmas $i care birue$te toate obstacolele $i deschide u$a
-unui viitor mai bun. Prin lupte crancene, prin vitejia osta$ului
roman, armata a binemeritat dela patrie, prin demnitatea lui in
-zilele de grea incercare, prin increderea in viitorul Tarii, poporul
Meu a castigat stima lumii intregi, iar pentru Mine si Casa Mea
a isvorit din bucuria $i din suferintele impartasite in comun o
legaturit care ne-a unit suflete$te cu sulfetul supusilor Mei, cum
rnai tare nu sa poate inchipui. In aceste momente am inteles inima
poporului roman, am cunoscut puterea lui de rezistentit i toate
insusirile lui care i-au permis pilstreze nationalitatea in cursul
veacurilor cu toate vremurile grele ce soarta Ii rezervase. In
aceste momente am castigat eonvingerea ca talpa itrii, titranul
roman $i toti care muncesc- $i cari cu bratul i sangele. lor aparau
pilmantul stritmosesc en vitejia stramoseasca, merita o solicitudine
deosebitit l cit improprietitrirea taranului este rasplata bine meri-
tata, pentru jertfele ce a adus pe altarul titrii. Cand am luat
mo$tenirea Intemeietorului Romaniei moderne, am fagriduit ina-
intea reprezentautilor Natiunii ca voiu fi bun Roman. Cred cit
Warn tinut de euvant Grele au fost timpurile, mari au fost jertfele,
iar stralucitit este ritsplata,.$l astitzi pot spnne cu fruntea seninit:
fatil de Dumnezeu $i fat& de Poporul MeU am con$tiinta curatit.
Per aspera ad astra. Dupit zilele negre de restri$te, dupit luni de
grele incereari, a, rilsitrit soarele asupra zilei de bueurie, cand
putem culege roadele inerederii noastre in noi in$ine $i in traini-
cia neamului nostru. Ceea ce stramosii au visat, ideia pentru care
generatiile trecute au suferit i au luerat, ideadul pentru care toatil
suflarea romaneasca a nadajduit, iar osta$ii no$tri s'au varsat
sangele, azi a devenit un fapt indeplinit. Azi Mama Romania poate
strange pe toti copiii iarasi la sanul ei. Basarabia $i Bucovina, cele
doua fiee rapite, s'au intors una dupa alta la casa parinteasca;
iar Ardealul, frumosul leagitn al poporului roman, de unde au des-
calecat intii Voevozi ai Tarilbr romanesti, a votat azi la Alba
Iulia Unirea en Regatul Roman. Salutand printre noi pe solii din
tilrile romanesti, care ne-au adus din partea fratilor lor aceste
bune ve$ti, sa-Mi fie ingaduit sit adue prinosul Men de adancit
neperitoare recuno$tintit poporului Meu i tuturor bitrbatilor cu
iubire de neam, cari in patriotismul lor cald, cu sfatul lor chibzuit,
cu vointa nestrilmutatil, M'au ajutat pe Mine i pe Taril sit putem
inflptui visul nostru secular. Sit unim .deci sufletele noastre, sit
unim toate puterile noastre, inehinand toate energiile bineitti
Iobstese, ca sit putem face fatit unui viitor strillucit, care sit des-
chide inaintea privirilor noastre, intemeiat pe haze sanatoase si
democratice. Bineeuvantarea generatiunilor viitoare va fi ritsplata
noastra neperitoare. Si acum, in aceastit zi mareata, sit unim gla-
surile noastre $i sa strigam din adancul sufletului: TraieascA
'scumpa noastra Romanie, intregita $i deapururea nedespiirtita!"
134

Duprt acest frumos i inaltator discurs, muzica a intonat imnulf


regal roman. In urma, Suveranul a rostit urmatoarele cuvinte adre-
sandu-se reprezentantilor State lor aliate: Fie-Mi permis in aceasta
zi de bucurie pentru Tara Mea s MIt adresez reprezentantilor Tit-
rilor aliate. Sunt interpretul credineios al poporului Meu, espri-
mand azi via Mea recunostinta pentru sprijinul statornic si eficace
pe care Romania l'a gasit Ia dansii, in zilele de bucurie ca si in
zilele de restriste. D-voastre, Domnior, ati trait aceste clipe,.
impartAsind sentimentele noastre i aratandu-ne necontenit o prie-
tenie sincera i o simpatie imbarbatoare, cari au contribuit sit
restranga si mai mult legAturile care uneau de mai inainte Tara,
Mea cu Puterile Intelegerii. Nciodatt Romania nu va uitt mania
servicii ce ii le-au adus misiunile militare, care au creat o fratie-
de arme cu atat mai puternia, cu cat ea. e cimentata de sangele-
nobililor fii ai Frantei, cad au luptat si au murit pentru cauza
comuna alaturi de camarazii lor Romani. Nestearsa va, ramanea
amintirea ingrijirior date de medicii, infirmierii i infirmierele-
francezi, englezi i americani; amintirea lor va rAmanea pe veci
intiparita in inimile acelora pe cani i-au ingrijit cu irn devotament
ci un eroism admirabil i ne vorn aduce vecinie aminte cit foarte-
multi rrtniti si bolnavi de ai nostri au fost salvati de acesti ingeri
ai milei. Dar recunostinta noastra sit indreapta mai ales spre vite-
zele armate aliate care, min victoria Ion, in care am avut intot-
deauna o incredere nestrAmutatit, an asigurat triumful dreptatik
si al justitiei, triumf care pentru Tara Mea s'a tradus in Unirea
tuturor Romani lor. Cu aceste senthnente de recunostinta i de-
sincera prietenie inehin paharul in sAratatea Senior de Stat ai.
TArilor aliate!"
Muzica militant a. intonat pe rand imnurile aliatilor nostri.
Discursurile acestea ale M. S. Regelui au starnit in azistentat
nn entuziasm indescriptibil en o adanca emotiune; urale i ovati-
uni prefungite care pareau ca nu mai au sfarsit. Si in adevar, dis-
cursul prim, rostit de iubitul nostru Suveran sit poate rezuma, in o,
singura fraza: Spovedania imui bun Roman. Mid a luat moste-
nirea Intemeietorului Romaniei moderne, Carol I, M. S. Repele,,
a promis cit va fi /in bun Roman. Cele petrecute de atunci si
pana a.gtazi, dovedese cu prisosinta cA. M. S. s'a tinut pe deplin
cuvantul i cit greutAtile vremilor si jertfele flirt numar n'au facut
decat sa scoata, si mai mult in evidentA stralueirea fruntii senine
si constiintii curat a Celui mai bun Roman dintre toti bunii Roma-
ni. M. S. Regele a fost bun Roman cand in toamna anului 1916 s'a
invins pe Sine insusi, si pentru infilptuirea idealului nostru natio-
nal, care nu putea fi atins decat prin luptit i sange, n'a sovAit a
singura clipt si a tras sabia contra celor de care il began atatea,
sfinte i nepretuite amintiri. Bun Roman a fost M. Sa si atunci
cand impreunt cu ostasii SA1, a cunoscut urcusul calvarului pant.
la Siret i cancl partasi al suferintelor obstesti din timpul refugiu-
lui nu S'a cautat mangterea decat in dragostea poporului Stu .
si credinta nestrAnnitatA in triumful dreptttii si al cauzei noastre.
136

Este drept ca datoria noastr a. a tuturora si a Regelui nostru in.


primul rand, este ea sa, fim buni Romani. De asta data insa,
exemplul cel mare a venit dela Rege, dela Ace la care in clipele
de restriste a stiut sa sit scoboare din inaltul Tronului pang, la
talpa Tarii, iar in ziva mantuirii sd-ei Ong cuvantul dat si s.
recunoasca in mod solemn, ca pamantul stramosese trebuie
apartina in primul rand acelora care au stiut sa-1 apere cu sAn-
gele lor. Sa intelege dela sine cit pentru un Rege asa de mare,
Romania de eri ar fi fost prea mica. Dumnezeu insa ,ne-a avut in
grije si de asta data, i intregindu-ne cu mostenirile lui *tefan eel
Mare si a lui Mihai Viteazul, ne-a daruit un Rege Roman cu adeva-
rat mare pe tronul Romaniei Mari.
Iata, cum a decurs sarbatoarea acestei zile istorice. Cetatenii
Capita lei au trait una din acele zile unice, pe care indivizii s'o!
smulg din amintire pentru a o trece deadreptul in istorie, iar popoa-
Tele o sapa cu litere de aur pe frontispiciul templului in care Ni
pastreaza patrimoniul lor national. Cetatenii Capita lei s'au cinstit
Suveranii, armata si aliatii tarii cu entuziasmul unei spontaneitati
sufletesti pe care de data a,sta au infratit'o cu cea mai curata tO.
mai luminoasa virtute romiineasca. Dragostea si recunostinta lor
pentru Cei can soseau dupa o lipsa de doi ani, sit simtea plutina
in aer ca i tiunultul uralelor, ca si ploaia florilor, ca i faldurile
drapelelor. Dupa doi ani de doliu, cetatenii Capita lei s'au imbracat
pentru prima oara si trupul i sufletul in haina zilelor mari de sar-
batoare pe care pana atunci o pAstrasera, neatinsa in fundul litzi-
lor si al constiintii fiecaruia din ei. Stieau bine ca ziva aceasta
are sa vina odata, si ziva aceasta a sosit in fine &And i celor
ramasi credinciosi, prilejul sit sit ridice impreuna cu Cei care
soseau, pana, la acele inaltimi nepatate de unde ochiul omenesc nu
ma zAreste decat contururi contopite si nuante unificate. Credin-
ciosi dar traditiei lor glorioase, cetatenii Capita,lei s'au cinstit Suve-
ranii, armata si aliatii tarii cu tot prinosul dragostei lor acumulate
in timpul celor doi ani de umilinta si de speranta. Cinstindu-i
astfel, ei s'au cinstit pe sinesi i dovedind cit au ramas totdeauna
ba inaltimea vrernurilor, ei s'au aratat din nou vrednici si de unii
si de altii.
19 Nov./2 Dec. 1918..
Cu ocaziunea intrarii triumfale in Capita la a prea iubitilor
nostri Suverani, ziarul Viitorul a publicat delta articole frumoase
vrednice de reprodus. Primul este intitulat: Regele, i glAsueste
astfel: Din ziva in care s'a urcat pe tron, Regele a impartit frit-
teste cu poporul situ nadejdile, credintele i aspiratiile care alca-
tuese de veacuri zestrea sufletului romanesc. A luat sceptrul in
vremuri de furtuna si le-a tinut pept cu barbatie, iar in ceasul canul
cumpana istorica a rupt echilibrul pacii deschizand armatelor noa-
stre strAmtorile Carpatilor, Regele nu $'a masurat o clipa jertfele,
dovedind ea e cel d'intAiu Roman si eel d'intaiu Soldat, gata sa-ai
sacrifice pentru Tara Sa totul, nu numai legaturile de familie, pre-
tiniile i averea, dar chiarsi amintirile. Maretia hotarAtului Sau
136

gest a fost rilsplAtitit de dusmanii onoarei i ai dreptului cu insul-


te de o brutalitate teutonit si amenintftri de o vremelnicie ger-
manA. Trufia i ura Berlinului au depitsit legile rAsboiului, cAutAnd
cu ajutorul aeroplanelor i zepelinurilor imperiale, rAsbunare prin
crima Impotriva Regolul i Augustei Sale Paulin. Kaizerul nu
putea ierta lealitatea unui Hohenzolern, care voi srt-si tie cu
orice pret jurAmantul filcut poporului romAnesc i destinelor sale
glorioase. Din ziva isbucnirii ritsboiului nostru de hotare, n'a fost
suferhitit pe care Ferdinand cel Leal sit n'o cunoaseit; n'au fost
lacrimi in tara cotropitil, ori durere in Moldova refugiului, care sit
nu atingil, marele Situ sufet. In zadar vrajmasii intreiti la numitr
au voit sit sfarme legitturile solide i firesti dintre Rege i popor,
in zitdar s'au folosit intru. acest scop nelegiuit de autohtoni slu-
garnici ori venali, ein'au putut clinti sthJpli Tronului regal pe
care noi i-1 clitdisem in fiecare suflet. Niciodatil solidaritatea in
suferintil n'a atins culmi de o mai epia, mitretie, rodind sperante
volute, care sunt insusi victoria. Oituzul, Mitr
fji. pi Marlsestii,
Muncelul i Grozestii, sunt mitrturia vecinia i grandioasit a biru-
intii sufletului asupra otelului. DupA cum credinta tu isbandA a
sfArmat tunurile lui Mackensen, tot astfel triumful dreptAtii a
rupt cittusele- vechilor hotare. Basarabia, sfAsiindu-si vAlul de in-
tunerec al unei sclitvii de peste o Sal de ani, a inAltat steagul
Invingittor dela, Milasesti i. a proelamat Unirea. Celea doug mili-
oane de plugari de peste Prut, sapati de ostasii Regelui Ferdi-
nand de Stafia. Tarismului i de furia bolsevistit, L'a,u numit
Intr'un glas Regele Tdranilor, salutAnd astfel marile reforme de-
mocratice menitil sit desIvirseascii infrAtirea Romanilor de pretu-
tindeni. Bucovina, s'a, reintorS deasemenea, la f Agasul istoric. Sfin-
tele osAminte dela. Putna odilmesc de acum inainte sub faldurile
tricolorului liberator, care de pe turlele acestui Ierusalim al vite-
jiilor romAnesti trinaite pe spinarea vntului porunca dumnezeiascA
Unirii in vitae trezite la libertate ale Transilvaniei. Acolo, in
piimAntul &spit cu lacrirn i sange, in care eroul dela Turda
viseazil de trei sute de ani sorocul intregirii hotarelor trase de el
cu sabia. Sfatul national al fruntasilor ardeleni hotAreste tot astAzi
la Alba-Iulia, unirea tuturor tinuturilor dintre Tisa. i Carpati sub
sceptrul Regelui nostru sarbittorit. Triumful Romnismului este
acum slAvityretutindeni deopotrivg. Sangele generos i viteaz
vitrsat in brazdele rodnice ale Patriei noastre greu incercate, a
sfintit vAsduhurile dintre Tisa si Mare cu mireasma dumnezeiestii
desrobiri. De aceea astAzi, Mud Regele tuturor Romanilor Ii face
intrarea triumfa3.5. in Capitala martirl, gAndul nostril al tuturor sit
intoarce cu evlavie crttre mortii glonioi, ziditorii noilor hotare si
fAuritorii Romaniei Mari. Bine Te-ai tutors Maria Ta in Metropola
Romnismului! Nu numai inimile i cugetele noastre Te binecuvin-
teazA, dar i sufletele eroilor citzi4i cu cinste la Jiu, la Neajlov,
pe Siret ori pe Trotus, care plutesc acum in vAzduhurile libere si
senine, Te slAvesc din InAltimi si-Ti impletese o neperitoare Co-
roanil de luminii."
137

Al doilea articol poartil titlul: Reginei Maria i sung astfel:


,,Prea cinstita Doamnil, vii din cetatea Moldovei, din cetatea Zim-
brului, de pe tronul Mariel lui Stefan cel Mare si Te cobori intre
noi, cu aripile nemitirginirii, ea un inger al Pacii, pe painntul
acesta obidit 5i plans, dupg leatul clurerii ce i-a fost dat, vii
Prea cinstit Doanma, sa-Ti asezi iariti marirea i credinta in
Tronul Doamnei Despina si Stanca Marelui Voevod Mihaiu. Te-au
-asteptat mamele i fecioarele, batranii i pruncii, zile indelungate
de amaraciune i tristeta; Te-au asteptat cu lacrimi in ochi si pe
guru cu zambete, in mni cu flori si in suflete cu dragoste si dor.
Bine ai venit, Imparilteasa, slgvita, Imparateasa tuturor Romanilor,
redinta, care ai veghiat Ca. o fitelie la capiltalul bolnavilor si la
mormantul eroilor, straje neobosita si inger de paza al Titrii aces-
teia, Te salutam Slavindu-ti pasii, i ingenunchiem sub ocrotirea
-aripilor Tale de Heruvim neadormit, ca. sa primim binecuvantarea
Ta de Imparateasit si de Mama, a tuturor Romanilor! Te-am vilzut
cu ochii sufetului i Te-am iubit cu culdura sangelui, c Ti-ai
jertfit Doamna toatig cugetarea i toate clipele le-ai &unit Ostasi-
Jor Tui. Cand pactul nenorocit pecetluia Tara. aceasta, eu sigiliul
rusinei si al pierzarii, in vreme it. sarbatorilor de Pasti, cand clopo-
-tele vestea,u patimile Liberatorului Cerese, Tu Doamna Maria,, ai
plecat dintre ai Tili, purtandu-Ti tragedia, sufletului, printre mor-
minteIe din Valea Susitei. Acolo ai stat saptamana patiruilor i in
noaptea Invierii, in noaptea supremei liberuri, ai aprins mil de
lumanari pe rale de morminte, care-Ti sarutau umbra si Iti bine-
cuvantau gestul. Binerai venit, Imparateasa noastra, bine-ai venit
Icoang a credintii i a dorului de tara! Doamna, a tuturor Romani-
lor, primeste inchinaciunea noastra, de dreptate! Vezi in lumina
ochilor palpuirea, sfauta a miilor de lumingri, cari au veghiat pe
mormintele de pe valea Susitei, din mila, dreptei Tale, pe care
.o sarutam smeriti, cu toatii recunostinta sufletului nostru." (Cla-
vdia
20 Nov.i3 Dec. 1918.
In ziva cand MM. LL. Regele si Regina s'au facut intrarea
triumfalit in Capitalui, in fruntea armatelor romane i aliate, Du-
mineca, la 18 Novembrel1 Decembre 1918, s'a, savarsit cel din
urma i cel mai mare act pentru intregirea neamului romanesc,
care a Merit ca, aceasta zi sit fie cea mai mare dintre mgretele zile
ale poporului roman. In ziva de 17/30 Novembre viscolea puternie
,si sit parea, zice d. Dr. I. Bordea, unul din cei Ele fa,til si din seri-
sul cgruia am imprumutat i en o bunit parte in insemnarrie acestei
zile, cit i natura sprijinea, aetiunea desperata a Ungurilor, cari pe
toate citile i prin toate mijloacele lucrase i luptase ca Unirea
srt nu fie rezultatul dorintii i vointii tuturor Romani lor. Dusmanii
nostri seculari au recurs la, toate armele cele mai odioase, la ras-
pandirea de ,pamflete prin toate colturile locuite de Romani, la
propaganda prin viu grain prin trenuri i localuri publice cu aju-
torul tuturor organelor administrative in contra. Unirii, pang si la
138

incercarea de a corupe cu bani constiintele, cheltuind peste 3CD


milioane coroane, pentru ea, eel pupn un glas de Roman sit, mearga,
la marea serbare si sit strige din toata, puterea ca, este impotriva....
Unirii Transilvaniei en Romania. Dar n'au isbutit i cu durerea In
suflet ziarele unguresti au trebuit, a doua zi dupla unire, sit scrie-
cu multit arnaraciune Cit pant% i socialitii romani ne-au pa,rasit.'
Cu tot timpul ran si cu toate greutittile drumului, valuri-
valuri de Romani din toate colturile Ardealului, ale Maramure-
sului si ale Crisanei sit indreptau spre Alba-Iulia. Rana i chinuitii
Banateni, cu toate greutittile acute de armata asa zisilor nostri.
pretini Sarbi, s'au strecurat cum au putut si pe unde au putut
si au venit i ei in numitr destul de mare. Ch Mr si Romanii din_
satele de dincolo de Tisa au tinut sit vie nu numai ca sit iee parte
Ia aceastil mare serbittoare a neamului, dar sit cearit CU staruinta,
unirea, satelor lor cu Patria Muma. In afaril de reprezentantii
oficiali, trimisi de toate organizatiunile romanesti din Ardeal ei
din toate tinuturile ungurene locuite de Romani, o multime irnensit,
de popor a nitpadit c,etatea istoricit pentru ca prin prezenta eL
sit pecetluiasca marele act istorie ce avea sit sa savarseasca. Peste
o sutti de mu de Romani, dupa aprecierile ziarelor unguresti, au_
luat parte la aceasta, mare adunare. Inca de vineri au inceput Sit
sosesel la Alba-Iulia taranii nostri in haine de sarbatoare: bittrani
cu pletele citrunte, varsand. lacrimi de bucurie i preamilrincl pe
Domnul cit i-a invrednicit sit traiea.sca, aceasta zi; barbati in floarea
varstei; flitciti plini de viatit; fete mandre in costume nationale;,.
calareti plini de foc soseau sit consfinteasea, pentru vecie marele
act istorie al Unirii tuturor Romdnilor.
Duminecil dimineata Alba-Iulia avea un aspect maret. Zit-
pada acoperise pitmantul i primele raze ale soarelui dildean a,
infatisare deosebitit orasului si cetatii, i ceva deosebit plutea in.
aer. Pe la orele 7 dimineata, in marea piata a orasului, Alba-Iulia,
a inceput defilarea in perfectiti ordine, defilarea sirurilor nesfar-
site de Romani din toate partile. Imbracati toti in costum natio-
nal, impodobiti cu cocarde si panglici tricolore, cu steaguri i ste-
gulete, in randuri de cate patru si in grupuri de cate 150-200
cantand De$teaptcl-te Roincine, Pe-al nostru steag e scris Unirea
La arme i alte antece nationale, defilau pe dinaintea localului
in care erau adapostiti membrii marelui consiliu national. Femei
tinere si fete, imbraeate in frumoasele i variatele costume natio-
nale, en drapelul in frunte, defilau in grupuri deosebite, cantand
ca priveghietorile duioasele i inaltittoarele versuri ale neuitatului
poet ardelean Iosif. Calareti pe mandri cai impodobiti cu tricolor
treceau falnici, indreptandu-sit cu totii spre Cetate, unde avea sit
sit sfinteasca, marele act istoric.
In acest timp in cele douit biserici romanesti s'a, oficiat ser-
viciul religios. In vechiul locas al bisericei ortodoxe parintele-
episcop Joan al Aradului, ajutat de vestitul cor al d-lui I. Popovici
aducea laude lui Dumnezeu cit, dupa atata amar si jale, ne-a, in-
vrednicit sa ajungem aceste clipe fericite, iar parintele Miron alL
139)

Caransebesului cetea cu vocea-i sonora rugaciuni de rnultumire


cdtre Atotputernicul, dupt care corul cu toti credinciosii intoneazI
De.9teaptd-te Ronidne. La cuvintele: Interim Mai bine in luptei,.
manile tuturora sa ridica in sus, ca si cand ar fi depus un so-
lemn juramant. La sfarsitul scrviciului divin, parintele episcop.
loan rosteste formula de incheiere astfel: Cel ce a inviat din
morti si a inviat i neamul romanesc ", celelalte cuvinte nu sI
mai aud si vocea Arhiereului sit stange lasa loc lacrimilor,
plangea veneratul pririnte si cu dansul toti cei din biserica plan-
geau; curgeau lacrimile pe care graiul omului nu le poate talmaci
si numai o pana maieastra ar fi in stare sti, le sprint rostul dupa
cum sa cuvine.
Adunarea s'a tinut sus in cetate, in cetatea Alba-Iulia, loe
de mandrie nationala, caci in ea s'a facut intrarea marele Yoe-
vod Mihaiu-Viteazul; loc de chinuri si de lacrimi, cad acolo au
fost inchii eroii neamului Horia, Closca si Crisan. Aceasta cetate
asezata pe un platou inalt sifrumos, este legatt cu orasul printr'o
aleie bine ingrijita. Ea este incunjurata de ziduri mari i grease,
in numar de trei, cu santuri adanci i largi printre ele, i cuprinde
cladiri mari, impunatoare. ih aceastli, mandra cetate s'a pecetluit
actul
Mama adunare nationala a avut loc in sala cea vasta a Ca-
zinului miitar, care era frumos impodobitit cu brad si cu dra-
pelele Romaniei, amestecate cu ale Aliatior, cu ale Frantei, An-
gliei, Italiei, Belgiei, Serbiei, Greciei si Americei. Aceasta frumoasa
salt a primit pe toti delegatii oficiali ai Ardealului i partilor
ungurene locuite de Romani, in total peste 2000 de persoane care
stateau ticsite. Iar sus in galerii era o cununa mandrit de doamne
si domnisoare. 0 mast lunga era asezata pe o scent improvizata.
pentru prelatii si membrii marelui consiliu. Jos era o mast rezer-
vatit pentru ziaristi. La ora 10 s'au urcat pe scent, aclamati de
urale i aplauze furtunoase conducatorii partidului national, arhie-
reii ambelor biserici i conducAtorii partidului socialist democrat..
A fost un moment de mare emotiune cand reprezentantul Basa-
rabiei, d. P. Halipa, a fost imbra'tisat de fostul deputat ardelean
Dr. Ion Suciu.
Primul care a luat cuvantul a fost presedintele consiliului.
national roman din Arad, d. ',Stefan C. Pop, care a tinut un discurs
de o rara, frumusete, intrerupt de lungi i repetate aplauze. D-sa,
a aratat suferintele indurate de Romani din partea Ungurilor, Iii
timpul rasboiului, cand fiii natiunii an fost trimisi in foc de
stapanirea maghiara, iar parintii lor au fost tinuti prin puscarii
pi internati. Apoi s'a constituit biroul in frunte cu venerabilul
Gkeorghe Pop de Bdse$ti, ca presedinte, iar episcopii Ioan Pap
al Aradului, Dr. Dumitru Radu al Ortzii Mari, impreunt cu
d-nii Dr. Teodor Mihali, Dr. Stefan Cicio Pop $i Ion Fluera$
(socialist) ca vicepresedinti; st mai aleg sapte secretari.
Cnd venerabilul presedinte, d. Pop de Beise$ti, 'a ocupat
locul si prin cateva cuvinte bine simtite a proclamat adunarea
140

deschisa, sala intreaga s'a cutremurat de striggtele: trdiascd Ro-


mania Mare! Trdiascd Regele Ferdinand! Trdiascd Pnteri le alia-
te! Trdiascd Brdtianu! Ochii tuturor erau inrourati de lacrimi,
iar doamnele din loji cereau neconditionat unirea fruit conditiuni.
Entuziasmul sit transforma,se in delir i azistenta Orel c. nu-si
mai da seamit pe ce lume trAig; sit parea ca nu numai fiintele ome-
nesti din sa1t, dar chiar si pitreii sitlii, drapelele din sala i in-
treaga cetate cereau en nesfarsitil putere unirea en Romania,.
Cronicarul mai sus pomenit spune cit a avut senzatia,, in acele mo-
mente, cit intreaga sala era strilbatua de un huruit puternie, sgo-
motul asurzitor, produs de ultimele siruri de Ianturi, care mai
tineau incatusatit o parte a neamului nostru. Prime le verigi ale
lanturilor de robie au fost sdrobite in Basarabia., au lost continuate
in Bucovina, iar in Regat proclamarea votului obstesc. si a impro-
prietgrirei a. produs desrobirea eoonomicA i socialg a acelora, cari
au creat Margstii i Marasestii, i =um la Alba-Iulia. sit sfarmaserii
ultimele cAtuse de robie.
Dupg multe minute sufletele din salg s'au linistit, dupg care
s'a dat cuvantul d-lui Vasile Goldi. D-sa a fgeut un frumos
istoric al suferintelor romanesti de pretutindeni i in deosebi a
robiei Romani lor de sub dinastia habsburgica piing de ingrati-
tudine. Ungurii voiau sit ne extermine i cu rAsbolul a,cesta voiau
sit incoroneze aceastit opera de exterminare a Romanior. Cand
Romanii din Tard a.0 luat armele pentru a. ne desrobi, noi_ numai
cu sufletul eram a d'ansii; astazi eliberati alergam la, dulcea noa-
tra mamg: Romania Mare. Nimic nu e mai firese ea eliberaxea
aceasta sit insemneze i Unirea cu Romania (apla,uze furtunoase,
strigate puternice de: Traleaspa Romania Mare.) Apoi ci. Goldis
ceteste PrOiectul de rezolutiune, lare s'a votat cu unanimitate si
Scare constitue actut iin.irij, in cuprinsul urmItor:
I. Adunarea nationalg a tuturor Romanilor din Transilvania,
Banat si Tara Ungurea,seg, adunati prin reprezentantii lox indrep-
tatiti la Alba Julia, in ziva, de 18 Novembre (1 Decembre) 1918,
decreteaza unirea ac,elor Romani si a tuturor teritoriilor locuite
de &Ansa cu Romania. Adunarea national& proolamg .indeosebi
dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul, cuprins
intre raurile Mure$, Tisa, i Dungre
Adunarea nationalg rezervg teritoriilor sus indicate auto-
nomie provizorie pang la intrunirea Constituantei aleasg pe baza.
votului universal.
III. In legaturg cu aceasta ca principii fundamentale la alcg-
tuirea noului Slat Roman, Adunarea nationall prociama urmAtoa-
Tele: 1. Depling libertate nationalg -pentru toate popoarele conlo-
cuitoare. Fiecare pepor sa va instrui, administra i jud.ecit in lim-
ba, proprie, prin indivizi din sanul situ i fiecare poplar va primi
drept de reprezentare in Corpurile legiuitoare si la guvernarea
-tgrii in proportie cu numilrul indivizilor cari Ii alciltuesc. 2. Egala
indreptiltire i deplina libertate a,utonomg confesionalg pentru
-t bate confesiunile de Stat. 3. Infaptuirea, desavarsitg a unui regim
14t
curat democratic pe toate terenurile vietii publice. Votul obstesc,.
direct, egal, pe comune, IA mod proportional, pentru ambele sex&
in varsta de 21 ani, la reprezentarea Ir comune, judete ori parla-
ment. 4. Desavarsita libertate de presa, asociere i intrunire; libera
propaganda' a tuturor gandirilor omenesti. 5. Reforma agrara ra-
dical.", Sb va, face conscrierea. tuturor proprietatilor, in special a
proprietWor mari. In baza acestei conscrieri, desfiintand fidei-co-
misele si in temeiul drpptului de a micsora dupa trebuintit
latifundiile, Ii srt va face posibil taranului sa-si creeze o proprie-
'tate (arator, plisune, padure), cel putin cat s'o poata munci, el si
familia lui. Principinl conducator al acestei politici agrare e pe
deoparte promovarea nive1,rii soeiale, pe de alta parte potentia-
rea productiunii. 6. Muncitorimii industriale Ii sa asigurd a,celeasi
drepturi i avantagii, care sunt legiferate in cele mai inaintate
State industriale din aims.
IV. Adunarea nationala diii espresiune dorintii sale ca Congresul
de pace sit infaptuieaSca comuniunea natiunior libere in asa chip,.
ca dreptatea i lihertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile
mari i mici deopotriva, iar in viitor sit stl elimine rishoiul ca.
mijloc pentru regularea. raporturior internationale.
V. Romanii adunati in aceasta adunare salutit pe fratii din
Bucovina., scapati din jugul monarhiei austro-ungare si uniti cu
tara mama' Romania.
VI. Adunarea nationala saluta cu entuziasm i iubire liberarea
natiunilor subjugate 'Ana, azi in monarhia austro-ungara, anume
natiunile: ceho-slovaca, 4,ustro-german, jugo-slavii, polona FA
rutean i hotareste ca acest saint al eau, sa sit acluca la cunostinta
tuturor acelor natiuni.
VII. Adunarea, nationala cu smerenie sit inching, inaintea me-
moriei acelor bravi Romani, caH in acest rasboiu s'au varsat
Sangele pentru infaptuirea idealului nostru, murind pentru liber-
tatea i unitatea. neamului nostru.
VIII. Adunarea nationala, dii espresiune multumitei i admira-
titinii sale tuturor Puterilor aliate, cari prin stralucitele lupte pur-
tate cu cerbicie impotriva unui dusman pregatit de multe decenii.
pentru rasboi, au scapat civilizatiunea din ghiarele barbariei.
IX. Pentru conlucrar& mai departe a. afacerilor natiunii.
romane din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, Adunarea
nationali hotareste inst,ituirea unuf mare Sfat National, Roman,
care va avea toata indreptatirea sit reprezinte natiunea roman/
oricand i pretutindeni fat'a de toate natiunile lumii i s. ia toate
dispozitiunile, pe care le aflA, necesare in interesul natiunii."
A urmat apoi o inimoasti cuvantare a d-lui liu Maniu,
din care estrag aci aceste-pasagii: Nal suntem un. popor de tarani.
Tot ce vedem inaintea noastri, in haine negre i cu frunti lumi-
nate a esit din popor. Nici unul nu poate zice cii obirsia lui nu
este dela plugul roman, dela pAmantul romanesc, de unde isi
scoate credinta sa in viitor. De aceea marele Sfat National cere
o reform& agrari radicala, ea sa, sit mparta pamant taranilor, ca.
142

aceastit clasa taraneasca, isvorul nesecat al fortelor nationale sit


fie puternic& Un neajuns in structura noastra este ca industria
si comertul nu s'au desvoltat. Trebuie sit tinem apoi seamI de
.greutatile unei tranzitii la Unire. De aceea marele Sfat National
a hotarat ca paint la intrunirea Constituantei, sit sit dea tinuturilor
noastre o autonomie, ca aceasta tranzitie sit sit facit fart greutati.
Cad. nu in 2-3 zile sit poate face o perfecti unitate in organi-
zatia administrativa i judetean& Natiunea noastra nu poate lisa
apoi din vedere intocmirea generala viitoare a omenirii. Trebue

D. In lin Manin.
sa ne spunem dar cuvantul i in aceasta privinta, cerand ca in
legaturile maxi internationale sa nu domneascil rigiditatea unei
Suveranitati, ci sit sit aplice fratietatea universal& iar printr'un
juriu international sit sit impedece in viitor ciocnirile cu arme.
Salutam pe Bucovineni, cari au suferit acelasi jug i s'au unit
cu Romania."
In fine socialistul roma.n. Iosif Jumanca a rostit un interesant
discurs. Acest simpatic socialist, mic de statura, cu fruntea, larga
si parul peptilnat in sus, cu un aer de moderatie, tipograf de
meserie i vorbitor distins a impresionat adane publicul prin de-
claratiunile sale: Sufletele noastre de Romani ne-au trimis aci
pe noi socialitii. romani, ca sit spunem Muni intregi, cit noi vrem
unirea cu patria mama, cit noi socialistii romani nu zicem
cd acolo 'Uncle ti este bine este Patna, ci zicem cit acolo nude
143

este Patria sd-fi fie bine, ch, noi socialistii romni vrem ca in
Romania Mare, in mod cinstit s luptarn pentru nivelarea aspen--
-tittilor pentru ridicarea nivelului cultural si material al mun-
-citorilor."
In timpul srin mijlocul discursurilor, urarile de Tritiasca
I-Anastia Romanh, Traiasch Franta, Anglia, Italia si America nu
mai conteneau. Apbstolul Wilson a fost preamarit. $i in timpul
..acesta pe platoul cel mare de langit cetate, peste 100,000 de
oameni ascultau cuvantitrile tribunilor poporului. In diferite parti
<erau ridicate tribune si de pe ele episcopul Miron Cristea al Ca-
ransebesului i episcopul lu liu Hossu al Gherlii, precum si neo-
-bositul luptiltor Aurel Vlad i altii, anuntau poporului ca marele
..ct al Unirii s'a pecetluit pentru vecii vecilor. Bucuria multimii
_nu avea margini. Urarile din salii sft repetau pe platou, indreptan-
du-sh spre cer
Hothririle Adunarii Nationale s'au telegrafiat M. S. Regelui
nostru astfel: Chtre M. S. Regele Ferdinand I. Adunarea Natio-
nalI a Romanilor din Ardeal, Banat si Tara Ungureasca, tinuth Ia
_Alba-Iulia, glorioasa cetate a lui Mihaiu Viteazul, a decretat intr'un
<elan de entuziasm fhra, margini, cu unanimitte, unirea teritoriilor
sale cu Regatul Romaniei. Vestindu-V5, hotttrirea aceasta care
Incoroneaza, aspiratiile de veacuri ale neamului romanese, rugAM
pe Maiestatea Voastrh sh primiti omagiile ce venim a Vi le exprimh
"-tcu profunda supunere. Traleasch M. S. Ferdinand, Regele Roma-
niei! Trhieasch M. S. Regina Maria! Traieasch Augusta lor Fa-
mine! Traleasch Romania Mare!"
Femene romane de acolo an telegtafiat bunei noastre Suve-
sane aceste cuvinte: Prezintitm omagiile si admiratia M. S. Re-,
ginei Maria, Doamna tuutror Romnilor."
M. S. Regele a adresat Adunhrii Nationale din Alba-Iulia
urmittorul mesagiu: Vestea fericith, care Mi-sh comunich din
-vechea cetate a lui Mihaiu Viteazul, inaltul fapt al Unirli cu
-vechiul regat al Romaniei, umple inima Mea de o bucurie indes-
qtriptibila. Multumesc Atotputernicului ch mi-a fost dat cu vitejia
.soldatilor mei.a contribui la acest mare act si de a teal alaturi cu
poporul Meu aceste momente sublime. Cum am suportat cu voi
-suferintele i durerile imparthsese cu voi bucuria care acum e a
tuturor Romanilor. Tralasch Romania Mare si indivizibilft!"
La sfarsitul sedintei s'a ales o comisiune compusit din epis-
-copii Miron Cristea i Iuliu Hosu, Dr. $tefan C. Pop, Vasile
si Dr. Alex. Vaidi-Voevod, care va. merge la Bucuresti ca sit
prezinte M. S. Regelui rezolutiunea votath pentru Unirea tuturor
-Romanilor din Ardeal i phrtile ungurene cu Patria-mamh.
Astfel s'au petrecut lucrurile in vechea i sfanta cetate Alba-
Iulia, care acum 300 de ani s'a deschis portile ca sh prirneasch pe
anhaiu Viteazul, cel dintaiu fitptuitor al intregirii nearnului roma:
mese. Visul trait o cliph de eroul dela Turda, ia astazi fiinta i
sceptrul Regelui Ferdinand, sub care sh mandrese astAzi pe langa
-vechile thri romanesti si Basarabia si Bucovina, Ii intincle bine-
144

cuvantarea de libertate i fericire peste piimanturile strilmosesti


ale Ardealului i Banatului i peste tinuturile Crisurilor si Mara-
muresului. Sarbatoarea de astazi intregeste i sufletul 'si trupul
neamului, romnesc, iar Rornanii de. pretutindeni adunati de azL
inainte sub o singurg coroanI Ii privese viitorul cu mandrie si
increderea pe care le-o chi fericitul augur al celor mai marete
destinuri istorice.
Infaptuindu-sit visul de segole al atator eroi i mucenici, s'au_
tilscumparat nenuma,ratele jertfe i riturile de &Inge, care in
curgerea a zeee veacuri au adapat cu viata, fara de asfintit ideia
sfanta si mAreatit, astazi triumfatoare. Eroismul cu care frantasii
si apostohi Romnilor de peste munti au infruntat, in tre-
cutul viforos si naprasnie, urgia distrugerii maghiare, a pre-
gatit ceas u ceas biruinta dreptului si a libertatii. A fost cea mai
crancenit luptit pe care o cunoaste istoria, fara comparatie prim
salbittacia impilatorilor, dar i filth seaman prin indaxjirea i vointa.
de a invinge a. celor impilati. Este de ajuns sit pomenhn numele lui
Horia, Closca i Crisan, si a lui Avram Iancu, ca sit ne aducem.
aminte cite valtori i furtuni s'au deslantuit in jurul acestor sim-
boluri ale desrobirii, cite lanturi i catuse au zitngitnit in temnitele,
unguresti, cite lacrimi au intunecat privirile insetate dupa, lumina
tricolorului liberator.
Astazl insa, steagul invingator dela Maxasesti isi intinde bine-
cuvantarea-i glorioasit asupra stramosescului Ardeal, asupra, tinu-
turilor rornanesti ale Banatului, Crisului i Maramuresului, impre-
unand sub sceptrul Regelui Ferdinand toate parnanturile mostenite
dela legionarii Romei. Sufletul, vecinic liber prin credintil si nildej-
de a sfaramat robia vremelnica a trupului. Dela Tisa. pang la Nistrtr
si dela Carpati la Mare, manile can sit citutau de ireacuri Wit
odihnit s'au impreunat si in sarbfttoarea uriase de astazi 16 inili-
oane de frati sit imbraiseaza! Suferintele de veacuri ale Romanilor
au fost rlisbunate in ziva de 18 Novembre (1 Decembrie) din anuI
1918 si un nou capitol_ sil, incepe in istoria neamului romanesc.
Pe cand sit savarsea maretul act al Unirii in Alba-Iulia, in
aceeasi zi neuitatti, in tot Ardealul si in toate tinuturile locuite de-
Rwani pang la Tisa, cei ritmasi acasit stirbatoreau i ei Manta
Ninire. Preotii in timpul serviciuhd divin inalta.0 Domnului ruga,-
ciuni i laude de marire i 1. sfIrsit esiau in usa altarului cu sfanta
Evanghelie si ridicand-o spre cer antau impreuna cu toti credin-
ciosii Desteaptd-te Romane. Praznice, zice d. Bordea, s fIceau
in toate satele, codrii rasunau de antece de veselie, cmpiile pit-
reau ca au imbritcat haina albit de arbatoare, paserile ciripeau in
lazduh, copiii alergau in toate partile, striga.nd; Trdieascd Roma-
nia Mare; titranii si intelectualii sit salutau cu aceste trei cuvinte,,
fetele si femeile it saIutau la fel, ceva feeric sit petrecea peste tot .
pilmantul rornanesc si in aer, peste tot locul, sit pitrea cit nu sa.
mai aude altceva. cleat: Trdieascd Romania Mare. Treiiascd Ro-
mania Mare sil parea cit striga biltranele ziduri ale cetittii Alba-
Julia, portile cetatii, in frunte en marea poartit de sus, prin care
145

intrase Mihaiu Viteazul, cu statuia regescului tata al Mariei Te-


reza, in manile caruia Romanii i-au pus in aceasta, zi mareata un
falnie drapel romanesc, chiar si celulele de sub aceasta poarta
in care au fost inchisi martirii neamului nostru; aceleasi cuvinte
sublime pareau ca sa inalta spre cer si de pe dealul furcilor,
locul de supliciu al mucenicilor Horia, Closca si Crisan si pe care
deal cei o suttt de mii de Romani au rupt lanturile robiei inftiptuind
Romania Mare!
Un cronicar anonim scrie despre adunarea nationa,la din Alba-
Julia astfel: Poporul romanesc din tot cuprinsul Ardealului 0 clip.
Maramures, Crisana si Banat, a alergat Ia Cetatea Sfanta in haine
de sarbatoare cu tobe si surle, in frunte cu preotii 0 invalatorii
si intr'un gand cu totii au dat glas puternic dorintii inabusite in-
teo mie de ani de amara suferinta, scuturandu-si lanturile robiei.
Din zeci de mii de piepturi au rasunat canteeile romanesti trium-
fatoare si mandrul tricolor s'a desfasurat stralucirea. La Alba-
Iu lia, in mareata zi de 18 Novembre (1 Decembrie) 1918, s'a ark-
tat rodul gloria vecinicti, dela Maritsa, Oituz 0 Marasesti, iar cal-
varul unui crunt rasboiu, dupg urcarea Golgotei si rastignirea de
o clipa, a luminat ziva invierii! Fericiti sunt cei ce au vazut cut
oehii minunea. acelei'zile. In ochii lor inlacrimati 0 in surisul lor
de pe buze s'a vtizut bucuria concentrata dupti zece veacuri de
Suferinta si amar, in care Romanii nu s'au putut bucura 0 n'au
putut rade. S'au vazut acolo, la Alba-Iulia, primele sclipiri de
veselie tasnite din ochii, cari din tatil, in fiu si veac dupa veac au.
mostenit lacrimile sclaviei. S'a vazut la Alba-Iulia minunea visata,
de toat a. suflarea romaneasca, minunea mareata si triumfalti asa
dupa cum a lost inftitisata in tabloul intrarii lui Mihaih Viteazul
pe sub portile aceleiasi cetati. Venit' au in palcuri de pe coaste 0
din \rad ca sa sit imbratiseze acolo si sa cante imnul libertatii
voinici in haine albe cu plete negre, cu ochi scanteietori, pe cal
de munte, cu steagurile desfasurate, si batrani cu plete inargintate
inveseliti si intineriti; venit'au toti acestia cu inimile vesele ca sit
arate lumii cum stie eel mai sbuciumat popor ca sa-si canto cel
mai stralueit apogeu, fticand sa rasune de hohotul celei mai sub-
lime si. mai legitime bucurii muntii si vaile, apele si padurile, si
tot ceeace altil, data amintea suferinta 0 mucenicie, iar soarele
dreptatii, intunecat atatea veacuri, a rtisarit cu mare stralucire
pentru a nu mai apune niciodata!
In ziva urmatoare, Luni 19 Novembrel2 Decembre, s'a con-
stituit guvernul romdnesc in modul urmator: Dr. Iu liu Maniu,
presedintele consiliului si la interne; Dr. Alex. Vaida-Voevod, la
externe si presa,"; Dr. Stefan C. Pop, la apararea nationalii; Dr.
Aurel Vlad, la finante; Dr. Romul Boild, la lucari publice si co-
municatie; Dr. Victor Bontescu, la comert, agricultura si econo-
mie nationala; Vasile Goldiq, la culte si. instructiune publica; Jo-
` sif Jumanca (socialist), la industrie; Ion Flueras (socialist), la
sociale; Dr. Jon Suciu si Dr. Emil Hafeganu, codificatori; Dr.
Vasile Lucaciu, Dr. Valer BraniVe i Octavian Goga, MIA' porto-
Dr V. Mann R liaboiul Romilniei Mari. 10
140

foliu: Dr. Ion &deli, trimis extraordinar al consiliului national


diriginte la Budapesta pe lAngg, guvernul unguresc, cu Noise
Balla ca secretar; Dr. Cains tiediceanu, secretar general la ex-
terne; ion Conw, secretar general la comert $i Dr. Silviu Drago-
mir, director al biroului presei la externe.
D. Iancu Flondor, comisarul general al Bueovinei, a trimis d-lui
Mania urmatoarea telegrama: Informat de solul Bucovinei la
Inaltatoarea serbare a Unirii Ardealului cu Romitnia, despre mit-
retlil act dela Alba Julia, mil inchin energiei nesecate a leaganului
romnismului, care de un mileniu infruntit en eroism vijelia bar-
bara a suprimarii elementului rornanese din vechea cetate a zamis-
lirii noastre. In numele Bucovinei readuse la matca ei de origine,
va rog sa prhniti pentru toti fratii,nostri din intreg cuprinsul Tran-
silvaniei, Maramuresului si Banatului asigurarea inaltei noastre
fericiri pentru ceeace s'a silva,r$it in Cetatea lui Mihaiu Viteazul
$i o cald'a imbratisare de frate, ca simbol al conluerarii intime si
necontenite ce s a trebui sa sa stabileascA, farA intilrziere intre
d-voastre si noi, pentru poporul statornic al marii noastre patrii
c onnme."
22 Nov.15 Dec. 1918.
Astazi ministrul Frantei, d. de Saint-Aulaire, a oferit un dejun
Regelui, Reginei si ofiterilor aliati. Suveranul purtit pentru prima
oara epoletii de Maresal al Romaniei. Acesti epoleti constau in
galonul de aur al gradului de general, peste care, in loc de trese
' de argint, sunt dona. bastoane de aur. Suverana purta, o toaletti
alba en Marele Cordon Regina Maria, Marea Cruce de rasboin
a Frantei si Medalia de aur pentru cornbaterea epidemiilor, bIttutit
in special pentru Maiestatea Sa de eittre guvernul Republicei
Franceze.
Cu aceastA. ocazie, d. de Saint-Aulaire a rostit urmiltorul
disc,urs: Sire! Tin sit nuiltumesc MaiestAtii Voastre si Maiesttitii
Sale Regine cit ne-au acordat onoarea i bucuria augustei lor pre-
zente. Ai voi deasemenea, sit exprim gratitudinea guvernului Re-
publicii pentru primirea caldA i. entuziasta ce a fost Rena tru-
pelor franceze de cAtre Maiestatea Voastra ca, toi din-partea
armatei i natiunii romane. Dar inzadar asi Anti", cuvinte ce ar
putea fi vrednice. AtClt voiu spune ca dacg n'asi fi stint de mult
ca sufletul Romniei sA, identifica cu acela al Frantei, a$i fi invAtat
auzincl pe tot parcursul trupelor noastre, uraganul de aclamatiuni
populare si vazAnd in acelasi timp Ochii celor mai incercati al
nostri poilus", plini de laerimi de bucurie, de manclrie si de dra-
goste. Impreunand in fata MaiestAtii Voastre aceste douit tricolo-
ruri ale noastre, aproape la fel si cari simbolizeazA, azela$i ideal,
acest fapt istoric face si mai frAteasca, indt, dacit sA, mai poate,
alianta pe care o *Hearn deja neuitata Ca. i amintirea intemeietori-
lor ei, soklatii francezi, citzuti pe acelasi painnt i pentru aceea,$i
cauza: ca si amarazii lor romni. Deo& nu pot uitet cit cea mai
mare onoare a carierii mele este Ca, am semnat pactul care leagil,
147

Romania de Franta, si mai putin uit ca-i vine caracterul ei sacru,


nu fiindca a fost inregistrat cu cerneala diplomatilor, ci fiindea, e
sfintit eq sangele eroilor nostri. Name le Maiestatii Voastre va
rainanea cu dreptul alipit de intrarea. Romaniei in aceasta cru-
-ciada a tuturor natiunilor cu suflet impotriva Statelor monstru-
,oase care, neavand suflet niciodat, sa pravalesc indata ce forta
materiala ii s'a sdrobit. Posteritatea cea mai departata va dii. slal
\ ederii limpede i statornice Suveranului care, desvaluind viitorul
Rornaniei de umbrele trecutului, l'a, ingradit cu durere dar si
Lii maretie in ziva and, in valmasagul luptei uriase, and tot pa-
mantul sa entremura, el, cu o mana care nu tremurk a iscalit
decretul de mobilizare al armatei sale. Credinta care insufletea
.atunci pe Maiestatea. Voastrit n'a paritsit'o nici o clipa in cursul
.groaznicelor incercari. Cei cari au trait acele momente alitituri de
Maiestatea Voastra sunt datori s'o marturiseascit Aceasta credinta
era atat de puternicit ineat Maiestatea Voastra, intemeind de mai
Inainte ordinea, norta, care naste astazi pretutindeni din triurnful
desavarsit al dreptului, a orientat hotarit pe Romania, pe calea
institutiilor democratiee. Prin aceasta intuitiune cu atat mai
infailibill, cu cat era mai cu seamit un avant al sufletului Situ,
Maiestatea Voastrit mai adauga la stralucirea, Domniei i la inti-
mitatea arnandoror tilrilor noastre, in celasi timp and. Ea indepli-
neste, dintr'o singura data, indoitul ideal al poporulni Sau: Unita-
tea nationala i Reforma sociala. Generatiile viifoare o vor bine-
cuvanta in vecie repetand ca, cub a Sa Domnie, Romania a intrunit
pe toti copiii sai si le-a impartit razele gloriei si .brazdele parnan-
tului ei. Gandul tuturor a apucat inainte asociand pe Maiestatea
`S(a, Regina Maria. Pe vremea lungilor Incercari neinchipuite, dar
sustinute de nadejdi neinfrante, energia sa suverana i impodobita
cu atiit0a podoabe, era cu atat mai cornuhicativa fiindea pare*
lesne, fiind foarte fireasca, i cu atat mai binefacatoare, fiindca
toti o admirau prea mult ca sit nu-si uite suferinta. Pretutindeni,
in transeiele de linia intaiu, la capatairil contagiosilor, aceasta
vrednicie zambitoare si acoasta oredint,a radioasit au fost, In tea-
surile intunecoase, un punct luminos i vestitor ca i zorile al ca-
ror ameazi ne incalzesc acum pe deplin. Sire! In numele guvernu-
lui Republicii, urez Maiestatii Voastre tot atatea zile lungi si pros-
pere pe cat ,ziva aceasta este glorioasit I meritatit Si urarile ce
le facem pentru Dinastia i poporul Situ, vor fi ascultate pentru
cil Maiesetatea Voastra a legat soarta lor de lucrurile eterne: ()boa-
rea, datoria i dreptatea. Ridic paharul meu pentru Miestatea Voa-
strit, pentru Maiestatea, Sa Regina, pentru A. S. Regalia Printul
mostenitor i pentru intreaga fi,rni1ie regala!"
M. S. Regele a ritspuns astfel: Domnule Ministru. In numele
Meu si in numele Reginei, vit nmlturnese din toata inima pentru
cuvintele amabile ce Ni le adresati. Sunt bucuros ca vit pot spune
-cata plitcere simt cit ma gasese in mijlocul amicilor nostri francezi.
Cand acum doi ani am tras spada pentru realizarea idealului recu-
zioseut legitim de cittre puterile Intelegerii, eu am urmat sentimen
10*
148

WI aproape unanim al poporului Meu, care nu admitea lupta de


cat alaturi de natiunile spre care il indreptau deopotriv i mintea
si inima. Evocati in mine amintiri de bucurie pentru poporul Meu
ti amintiri de glorie pentru armata Mea. Suntem mndri c. bratul
vitejilor Nostri soldati a oprit inaintarea cotropitorului pe Oman-
tul nostru i aceasta rnandrie este pentru noi cu atat mai Mare cu
cat avem sentimentul ca prin rezistenta noastra indarjita,
care a atras asupra-ne atacul unui numar considerabil de
divizii du5mane, noi am putut servi ca aliati credinciosi,
vitezelor armate cari luptau pe frontul. francez. Acestor zile de
glorie a urmat pentru tara Mea o era de suferinta si de grele in-
cercari, in timpul careia am fost constransi s asteptam cu arma
la picior, pastrand totusi in inimile noastre credinta in Aliatii nov-
tn i speranta arzatoare de a reincepe lupta. Cu cat aceasta, astep-
tare fuse mai lung& si mai dureroasa, cu atat si bucuria fuse mai
mare, cand evenimentele permisera sa" ne lurtm locul alaturi de
amicii nostri; si tot asemenea, entuziasmul pe care intreaga popu-
latie a Capita lei l'a manifestat eri la vederea bravilor soldati aliati
si a eelor doua tricoloruri ce fluturau unul langa altul, a fost ex-
presia credintii unanime pastrata' atata timp in inimile noastre.
A fost salutul de recunostinta al sufletului romanese catre sora
sa mai mare, sufletul francez. Bucuria noastra insa, a fost si mai
mare cand am vazut in fruntea trupelor aliate pe generalul Ber-
.thelot, pe Berthelot al nostru, caci el este al nostru si prin calitatea
sa de cetatean roman si prin pretinia ce n'a incetat s arate Ord
Mele. Interpret al acestor sentimente, ridic paharul Meu in sana-
tatea domnului Presedinte al Republicii si in onoarea Frantei si a
glorioasei sale armate. Ridic, in fine, paharul Meu in onoarea.
d-voastre, domnule ministru. Inima d-voastre a fost in toate oca
ziunile inspiratoarea i sfetnicul cuvintelor si actelor d-v., iar $er-
viciile pe care le-ati adus cauzei romane vor ramanea totdeauna
prezente atat in inimile cat si in amntirea noastra."
24 Nov.17 Dec. 1918._
Germania plateste seump jaful pe care l'a inflptuit in anur
1870 prin rapirea Alsaciei si Lorenei. Omenirea, intreaga, a trebuit
sa sangereze cumplit pentru. ca s. scape de apasarea prusieneasca.
Chnd Germania biruitoare a pus acele dezastroase conditiuni,
Emile 011ivier, care fusese prim-ministru al Frantei in momentur
isbucnirii rasboiului franco-german, a adresat Begelui Wilhelm I
al Prusiei o scrisoare prin care aura s6,4 readuca la o judecatA,
snatoasa. Tonul demn i rationamentul rece, din can s. vede-
totusi atata, durere stapanita, far., din acea scrisoare seurta o ade-
varata opera' literara. In momentul de fata pot vedea Germanii
ce profetie grozava,' cuprindeau cuvintele celui Invins. Aceasta
scrisoare, publicata la 15 Julie 1914 pentru prima oara, cu cateva
zile mai inainte ca Wilhelm II i ultimul, sa-si arunce armatele-i
furioase asupra ornenirii are cuprinsul urmator: 1 Octombre 18\70.
Sire! Ati fost fericit, fiti mare. Am indemnat Ia rasboiu, nu ca sat.
149

impedecAm Unitatea germanti, nici si luam Rinul. Sunt 12 ani


declind refuz Frantei dreptul de a irnpedeca unitatea germana sau
.cle a lua Rinul. Am indemnat la rAsboiu numai pentruca o natiune
mandra nu putea primi ceeace Mommsen a nurnit cu orgoliu iits-
punsul dela Ems. Imi cunosc tam mai bine deal ziaristii &v.
germani. Data respectati teritoriul nostru, multumindu-va en glo-
ria imensit pe care ati catsigat'o i cu usurinta. de acum incolo
asigurata pentru d-v. de a facd in Germania ce yeti voi, yeti asi-
gurit lumii o lungit i frurnoasit pace. Daca vit atingeti de teritoriul
nostru, incepeti un nou rilsboiu de treizeci de ani. Daca sunteti
dezinteresati, preparati alianta, indisolubilit a raselor latine si ger-
mane; daca sunteti cuceritor, preparati, contra Prusiei, alianta ra-
selor slave si latine. II invocati pe Dumnezeu in proclamatiile d-v.
Si en cred in Dumnezeu si in dreptatea lui. El ne loveste spre a
ne pedepsi pentrua ne-am molesit intr'o lunga prosperitate, dar
fiti sigur, va, fi pedepsit poporul si rasa voastra, ingilmfate de vic-
torie. Smulgeti cu violentit Patriei franceze populatii cari tin de
ea prin toata fiinta, lor. Strigatul celui slab, apAsat, sit va urea,
pitnit la Ace la care da victoria si plangerea, lui va fi auzitit. Nu
clespretuiti cuvAntul men, Sire, pentru cit e al unui invins. Napo-
leon, dupA Iena, a despretuit si el cuvantul invinsilor i acesti
Invini i-au raspuns prin Waterloo. Fie ca spiritul de blAndetA si
dreptate sA, vA umple sufletul! Sunt cu respect, Sire, servitorul
vostru." Emile 011ivier.
Victor Hugo, clupa rasbniul franco-german din 1870, a tinut
in parlamentul francez un discurs in care sA, cuprind urmatoarele
cuvinte profetice: Noi plangem Germania, care a fost un popor
si nu mai este acum decal un imperil. Cucerirea Alsaciei i Lo-
renei este un jaf; din jaful acesta va isvori ura. Ura contra cui?
Contra popoarelor? Nu! Contra Regilor. SA culeaga deci Regii ce
au samilnat. Franta sit va reface si va recuceri Alsacia-Lorena.
$1 Franta va zice: SA fim uniunea de pe continent, sa firn liber-
tatei. Europei! $i acum, Germanie, ne-am facut una alteia un
serviciu: Tu m'ai liberat de imparatul meu, si eu te scap de al
tit&
25 Nov.18 Dec. 1918.
Liga Culturala din Buztin, impreunit cu Ardelenii din local--
-tate, hotAxind sit sitrbtiloreasca. Mari le Evenimente ale Romanis-
mului, a invitat pe ziva de astazi, dumineca. pe toti bunii Romani
sit participe la Te-Deurnul care sit face in biserica Episcopiei, la
ora 11 a. m., precum si la procesiunea patrioticA, care va 'Irma
serviciului religios.
La ora fixatA biserica era plinI de eredinciosi, iar curtea bi-
sericii era ocupatit de tin detasament de soldati ardeleni, de elevii
liceului eu steagul lor, si de multa lume care nu incapuse in bi-
sericii. Serviciul religios a fost oficiat de trei preoti si un diacon.
Dupa aceea a luat cuvantul d. Gh. Rascanu, profesor la liceu si
resedintele ligei culturale, care prin o cuvantare avantatA i pli-
150

nd de insufletire a ardtat importanta actului sdvarsit la Alba-


Julia, prin care s'a proclamat Unirea, Transilvan1ei, a, Banatului
a tuturor tinuturilor locuite de Romani pang la Tisa cu Romania,,
infaptuind astfel Unirea tuturor Romanilor intr'un Stat mare si
mandru, sub un singur Domn i o Lege.
Apoi a luat cuvantul scriitorul acestor randuri, vorbind in
numele Ardelenilor astfel: Lumineazil-ne Doamne mintea ca sit
fim la inalthnea maretelor zile pe cari ne-ai invtednicit ca sit le-
trahn si deschide-ne glasul ca sa-ti putem multumi, dupd cum
sa cuvine, pentru indeplinirea visului secular al neamului nostru:
Unirea tuturor Romani lor!" Aceste cuvinte an fost rostite en fata
spre altar, apoi intorcandu-sit catre publicul credincios a conti-
nuat astfel: Frati Romani! Optsprezece veacuri au trecut de-
cand soarele rilsaritului a salutat cu razele-i arzetoare pe fii lui
Traian in DachL 18 veacuri au trecut decand au inceput sit ra-
sune aecentele limbii romanesti in vaile i muntii Daciei Traiane.
18 veacuri au ti*ut decand vers de bucurie si de fericire sit auzea
pretutindeni in aceasta patrie cunoscutit sub numele de Dacia feri-
eittt. Total era maret i sublim. Romanii duceau o viatit pacinicd
fericita in aceastit tara, care era una din cele d'intaiu, cea mai
bogata in aur si cea mai frumoasii, provincie a lumii romane. Dar
fericirea strabunilor nostri n'au tinut decat abia doug veacuri,,
cand incepu invaziunea, barbarilor asiatici: Gotii, Hunii, Gepizii,
Avarii, Longobarzii s. a., car/ venira cu sabie si foe si prefacurd
in cenuse si ruine tot ceeace geniul roman produsese, fasand in
urma lor nunlai jale, o jale adancg. Abia scapard Romanii de ei
si un nou puhoiu de barbari s'a pornit din ritsarit ca, sa-si caute o
patrie, prin-veacul al 8-lea; erau Ungurii, cari venira cu furie, prit-
&Ind i omorind tot ce le esea In cale. De aci incolo incepu trage-
dia poporului nostru, care a lost inlantuit inteo robie trupeasca,
economica i sufleteasca, cum nu sit mai pomeneste alta in intrea-
ga istorie a omenirii; veacuri dearandul poporul roman pe paman-
tul salt stramosesc a, fost socotit i tra,tat ca struum i sclav. In
aceasta tristit stare 11 gasi anul 1784, cand suferintele poporului
roman ajunsera, la eulme i atnnci sit ridicara cei trei viteji, cei
trei mucenici ai neamului: Aoria, Clo$ca $i Cr*n ii cu stindar-
dul liberidtii, egalitdfii i frdtietatii sa, repezira impotriva impi-
latorilor. Incercarea lor desperata n'a reusit i trupurile lor au
fost frante sub math,' in cetatea falnica, a lui Mihaiu Viteazul,
Alba-Iulia. In aceasta cetate de trei or sfantd, a Romanismului,
in care cel mai mare viteaz al neamului Mihaiu-Vodd, prin bra-
tul sau puternic si geniul sau scanterietor, isbuti sit intrupeze
Unirea tuturor Romani lor. Dar, daca acea unire n'a durat deck
o clipa, cat o fulgerare a unei schntei electrice, ea a ramas steaua,
conducatoare a neamului nostru pang in ziva de astdzi, pang in
acest moment, cand avem marea fericire sa sairbatorim Unitate&
politic& si nationald g,ktuturor Romaniilor. De azi inainte falnicii
Carpati nu vor mai fi zid de despartire pentru frati; ei vor fi
ii vor ramanea pentru vecie inima Romanismului, i prin acea-
151

sta sa infaptue$te acel vis neimplinit, copil al suferintii, de-al


carat dor au adormit i mosii i pdrinfii!" Frati Romani! Astazi
sa impline$te prima saptamana decand, in Dumineoa trecuta, la
18 Novembre11 Decembre 1918, Poporul roman din Transih ania
$i Ungaria, prin reprezentantii sal, adunati la Alba-Iulia, a proc-
lamat Unirea cu Romania. Peste o suta de mii de Romani, din
toate paturile sociale i reprezentand toate partidele, au votat cut
mare insufletire actul istoric. care insenmeaza realizarea visu-
lui de veacuri al neamului romanesc; au votat acest act maret
intre adieri de steaguri, urale, cantari si ovatii. De astazi inainte
hotarele Romaniei s'au mutat la Tisa, si dela Nistru pan' la Tisa
tot Romanul ... nu sa va mai plange, ci va salta de bucurie sub
razale calde ale Soarelui libertatii. Si in aceasta bucurie gene-
rala, Liga Culturala din Buzau a organizat aceasta manifestatie.
nationala, in\ itandu-ne pe toti ca sa venim in acest sfant loca$
ca sa ne inchinam si sa inaltam rugaciunile noastre catre Atot-
puternicul pentru c ne-a invrednicit sa ajungem aceste zile,
malt ca s ne rugam pentru odihna sufletelor soldatilor romani,
cari prin vitejeasca lor moarte au dat viata vecinica unui popor
de 16 milioane, dovedind si de astadata lumii intregi, ja Oituz,
Marasti j Marasesti, ca el, soldatul roman, este cu aclevarat fiul
Romei eterne, transplantat in rasdrit de Imparatul Traian $i a
ramas. sentinela neclintita si neadOrmita a Imperiului latin dela
Gurile 1) unrii. S. ne inaltam cu gandul la fauritorii acestor
marete clipe i s. uram din .,tot sufletul inaintea sfantului altar
ca s. traiasca Maiestatile Lor Ferdinand $i Maria, Imparatul i
Imprateasa Romanilor, en intreaga dinastie; ca s. traiasca
oamenii mari si alesi ai neamului, cari au purees i condus acest
rasboiu slant de desrobire nationala, in frunte cu cel ce poarta
Un nume pralestinat, cel mai mare fiu al marelui Ion Bratianu,
$i toti eroii romni, ale caror name vor fi scrise cu litere neperi-
toare in Cartea de aur a Romaniei! S. traiti i voi, nobili $i
mandri cetteni ai Buzaului, cari ati alergat cu inimile vesele
ca sa sarbOoriti pe iubitii nostri frati din Ardeal 5i Ungaria,
cari, dupa fratii Basarabieni si Bucovineni, s'au grabit sa pro-
dame cea din urma UNIRE, care intregeste pe deplin neamul
rornnesc! S. traiasca Romania Mare, una $i nedesprtita, a cum
si pururea, si in vecii Necilor!"
Dupa aceasta toata lumea a esit din biserica, in curtea Epis-
copiei, si acolo s'a format un impozant cortegiu, in frunte cu
inuzica militara, care pe tot parcursul a irdonat Deeeaptd-te
Romdue i Pe-d1 imstru Wag e scris wnirea; imediat dupg mu-
zica veneau soldalii ardeleni, can sa gaseau in trecere in Bu-
zau, apoi Comitetul Ligei culturale $i cetatenii, iar la urrna elevii
liceului, toti cu drapele. Cortegiul a trecut pe Bulevardul I. C.
Bratianu, pe strada-Unirii, trecand pe sub cele doua arcuri ri-
dicate cu ocazia intrgrii armatei romane in 'oras, pada in fata
splendidului Palat Comunal, de pe treptele caruia a vorbit pa-
1.52

rintele C. Provian, directorul Seminarului, $i avocatul Artemiu


.Moldoveanu, amandoi isbutind sa ridice sufletele auditorilor hi.
inaltimea serbarti prin cuvinte alese si rdspicate, mult aplaudate
de public. Dela Primarie cortegiul s'a pornit prin stracla Carol
si in dreptul locuintei autorului acestor insemndri s'a oprit ca-
teya momente, in cari profesorul Rascanu i-a adresat cateva cu-
Yinte de cinste, cari sal refereau tuturor Ardelenior stabiliti in
-tard, cari au luptat cu deosebita ardoare pentru unitatea suite-
teascd a tuturor Romani lor, ceeace a adus unitatea politica, pe
care o serbam in aceste clipe mdrete. De aci cortegiul s'a dus pe
strada Cuza-Vodd oprindu-s in dreptul locuintei dentistului
loan Munteanu, ginerile valorosului nationalist pdrintele Dr. Va-
sile Lucaciu, cdruia, d. RScanu, deasemenea i-a adresat cateya
cuvinte omagiale, ardtand meritele neperitoare ale acestui frun-
ta$ ardelean, care a cutreerat lumea $i in acest moment ea gd-
seste la Paris, stdruind pentru inlaptuirea iclealului nostru na-
'tional. In urind cortegiul a ajuns in Piata Liceului Hdedu, unde
s'a incins o hord mare a Unirii, in care s'a prins toata azistenta,
intr'un elan si un entuziasm yrednice de Romania Mare!
27 Nov.00 Dec. 1918.
Domnii Al. Vlaufd .5i. I. Al. Breitesou-Voinoti in No. 5 al
2iarului Dacia, fac urmdtoarea propunere sub titlu: 0 sfcintd
tlatorie: Socotincl ca, suntem ecoul dorintii firesti a oricarui Ro-
man, propunem cd in piata Victoria, pe unde a intrat in Capi-
tala Tarii inthiul Rege al tuturor Romknilor, sd se ridice un
arc de Mum], monument neperitor, care sa vorbeascd tuturor
generatiilor viitoare, de infdptuirea visului secular al neamului
nostru. Dorim un monument mdret, in care s fie eternizate ma-
rea bucurie a isbandei precum $i indelungatele suferinti $i jertfe
care au adus aceasta isbanda. Nu s'a poate astepta, numai dela
Stat implinirea tuturor indatoririlor cerute de vreme, cu atat
mai putin acum cancl toatd opera de reparatie $i de reconstruire
ii impune atatea cheltueli; dar nici n'ar fi bine ca opera aceasta
sd fie facutd de Stat. Aceasta simbolizare a implinirii dorului
unui neam intreg, trebuie sa, isvoreascd din sufletul fiecdrui Ro-
man, Mid imboldul stapanirii. Ziarul Dacia e fericit cd, poate
s'd ia initiativa acestei mi$cdri, propunand constituirea unui ma-
re comitet pentru realizarea acestui scop".
In legaturd cu aceast propunere, in No. 8 al aceluias ziar,
vdrul meu loan bianu, profesor universitar $i membru al Acade-
miei Romane, scrie: Prea stimati $i iubiti pretini. M. gralesc a
ma asocia din toatd inima la ideia fericita ce ati avut $i apelul
ce faceti pentru a ne indeplini o sfanta, datorie" ridicancl un arc
de triumf monumental in Piata Victoria, care sa vorbeasca" ge-
neratilior yiitoare despre realizarea visului nostru secular si
despre jertfele facute pentru aceasta isbanda", intocmai pre-
cum dupa aproape cloud mii de ani vorbe$te Columna lui Traian
153

din Roma despre jertfele cu cari s'au irnplantat de Mare le Strg-


bun raddcinele neamului nostru in Coroana Carpatilor i in
Valle lor. Inscrieti-m, vg. rog, cu contributia de 100 lei pentru
.arcul de triumf monumental. Dar o altg, datorie sg. impune tot
atat de impetuos i initiatil a pentru realizarea ei cade in sarcina
ziarului vostru chiar prin numele Daca" ce Ii l'ati dat. Co-
lumna lui Traian din Roma a rgmas neclintitg. ca prin minune
timp de aproape doug' mii de ani, scpancl de valurile distrugg-
toare ale popoarelor barbare, cari au ajuns pang la Cetatea
Eterng in lungile secole ale invaziilor din evul media. Aceastg
Column& este actul de nastere al neamului romanesc, act cum
nu mai are nici un alt popor pe pgmant. Inainte cu 40-50-60
de ani unii (Entre cei mai luminati, mai inteleggtori si mai sim-
titori bgrbati ai neamului: Odobescu, Hasdeu, Urechia si altii
au stanza sg se facg in Capita la noastrg o reproducere in bronz
_a mgretei Columne de marmorg din Roma, in ale cgrei relief uri
aunt reprezentate fazele rsboaielor prin cari Traian a supus pe
Daci si a sdit aid la Carpati si la Dungre neamul ronanesc.
Atunci nu s'a putut realiza mgreata icleie, dar trebuie si sun-
tern datori sg, o realizam acum, nand neamul s'a intregit si s'a
intors la marele rol si la inalta rnisiune pentru care a fost sgdit
aici acurn doug mii de ani. Monumental acesta sg. fie ridicat in
Alba-Julia in amintirea Unirii de acum. Deschideti in Dacia"
o deosebit listg de subscriere pentru acest monument al neamu-
lui intregit si inscrieti-mg si -pe mine cu 100 lei."
28 Nov./11 Dec. 1918.
Generalisimul armatelor aliate dela Salonic, Franehet d'Es-
perey, invinggtorul Bulgarilor, a sosit in Bucuresti. A fost in-
tampinat la garg de generalul Berthelot, generalul Prezan, ge-
neralul Grigorescu, ministru de rgsboiu, generalii d'Anselme
Nerel, marchizul de St.-Aulaire, etc., si un public numeros. Pu-
pa salutdrile din garg, generalisimul a mers in piata ggrii, unde
a trecut in revist trupele franceze, cari au dat onorurile. Muzica
militard a intonat Marsilieza, Imnul regal, De4eaptd-te rozdne
$i Santhre et Meuse. Publicul l'a aclamat indelung i l'a ovatio-
nat in tot parcursul dela garg 'Ana la Palatal Cotroceni, unde a
avut loc dejunul oferit de M. S. Regele.
Primarul capitalei a inmanat generalisimului d'Esperey ur-
mgtoarea adresg, de multumire pentru inalta cinste ce a fAcut
Bucurestilor prin aceastg vizitg: Escelent! Sunt insgr-
cinat de consiliul municipal al Capita lei s vg exprim urgrile
de bung venire in mijlocul nostru. Dupg, zilele triste si deja atgt
de depgrtate ale invaziei germane, in timpul cgrora dusrnanii
nostri i ai vostri, s'au acoperit de rusine, astazi avem nemgrgi-
nita fericire de a, ne veclea tara liberatg 5i unitatea nationalg a
tuturor popoarelor romane infgptuit. Gloria si fericirea aceasta
le datorim sfortgrilor noastre, sacrificiilor noastre i suferintelor
154

noastre, cum $i nepretuitului sprijin al tuturor marilor no$tri


Aliati. Sunteti, Escelentd, unul dintre cei mai strdluciti repre-
zeritanti ai acelor admirabili soldati cari n'au avut odihnd ina-
inte de a vedea indeplinitd opera ordonath de justitie $i de Bum-
nezeu. Prin vitejia 5i geniul vostru ail descoperit partea slabd
a formidabilei puteri teutone. Sub loviturile voastre indrasnete
s'au fdcut priinele spdrturi. De atunci prabusirea gerrnand n'a
mai contenit. AstAzi gratia bravurei soldatilor Vostri pe toate
fronturile, Germania e pusd la pamant $i civiIizata salvatd. Ora-
$ul nostru e fericit cd va, are ca oaspe. El NI felicitd pentru fap-
tele voastre strdlucite -si va multurne$te cu recuno.stinta, pentru
puternicul sprijin dat cauzei romane. Binevoiti, vd, rog, Escelen-
td, a primi expresia celei mai inalte consideratii".
Cu ocazia banchetului oferit de cdtre pre$edintele consiliului
de ministri, d. general Coandd, acesta a rostit urmdtorul toast:
Altet Regald, Domnilor. Cu prilejul victoriei finale pe frontul
occidental o radiotelegramd ni-a anuntat cd d. Clemenceau ne
mai gasind cum sail exprime mai bine recunostinta fat de
armata victorioasd i-a adresat acest sigur cuvant: Merci. Roma-
nia asemenea cu inima mi$catd de recunostinta salutd pe nobila
Franta cu acela$i cuvant, avand fata de dansa sentimentul care,
in mintea Marelui Francez, sintetiza toate cuvintele ,de gratitu-
dine. Va multumesc, domnilor"generali, pentru c ne-ati liberat
de dusman prin stralucitele d-voastre fapte de arme, pentru ca
ne-ati asigurat integritatea teritoriului i ne-ati luminat cu o
lumina mare granitele vechei: Dacii. Guvernul roman, interpret
fidel al sentimentelor taxii, care in 1916 a rdspuns fara ezitare
Ia chemarea d-voastre pentru Dreptate si pentru liberarea popoa-
relor, salutd, astazi in persoana d-tale, domnule general coman-
dant al trupelor all-ate din Orient, intreaga armata francezd atat
de glorioasd prin traditiile sale. Ridic paharul meu in sanatatea
d-lui Pre$alinte al Republicii $i in sanatatea d-lui general Fran-
chet d'Esperey. Trdiascd Frantar
La aceste cuvinte' d. general d'Esperey a rdspuns printr'o
i.orhire de o rara elocinta, ardtand in cuvinte mi$catoare i cat
s poate de calduroase, clragostea pe care Franta o avea pentru
Romania, dragoste care astazi nu mai este o simpla afectiune,.
dar un adeveirat i etern dinar. Ilustrul general s'a exprimat in
cuvinte din cele mai elogioase toatd admiratia sa $i a armatei
franceze pentru Regele $i Regina noastr i pentru viteaza, noastr
armatk despre care a zis: Rolul armatei romane a fost de o.
importanta extraordinara in timpul nestui rasboiu. In mai multe
randuri, ea a salvat armata rusa de dezastru, iar in timpul
atacurilor dela Verdun, aruncandu-sa in balanta sabia romana,
aceasta a contribuit mult la succesul aliatilor."
29 Nov./12 Dec. 1918-
Dobrogea in limitele grapitei dela 14 August 1916, adeca
155.

irnpreung cu Cadrilaterul, a fost eomplect evacuata de inimie.


Ca urinare a-uteritatile romane s'au instalat in toata Dobrogea,
Sfatul Tarii din ChiOnAu a admis unirea neconditionatd a
Basarabiei prin botarirea luata, in ,sedinta dela 27 Nov 10 Dec.
a. c., $i care sung, astfel: In urma unirij en "Romania-mama a
Buccginei, Ardealului, Banatului $i Tinuturilor ungure$ti locuite,
de Romani, in hotarele Dunarii 5i Tisei, Sfatill Tdrii deelara c.
$i Basarabia renunta la conditiile de unire din actul dela 27
Martie a. c., fiind ineredintat ca, in Romania tuturor Romanilor,
regimul ctirat democratic este asigurat pe viitor; Sfatal Tdrii, in
pi eziva Constituantei Romane, care a a alege dupg votul uni-
Nersal, rezolvand chestiunea agrara, dupg nevoile $i cererile noro-
dului, anuleaza celelalte conditiuni din actul unirii dela 27 Mart
si declara unirea necondifionatd a Basarabiei cu Romania-lIare."
In Bucuresti a sosit preotul Martinovici din Banat, si intr'un
grup dq ziaristi s'a exprimat astfel: Am venit sg adne tgrii-mame
cuvantul de credintA i inima Banatdlui. Nici iadul nu ne abate
dela dabaria noastra de Romani."
Sasii transilvanent din Buctiresti, in -numgr de 500, intru-
nindu-se in sala Transilvaniei" ub presedintia clocforului Frank
Adolf, au votat urmatoarea motiune: Colonia sa$ilar transilvg,-
neni din Bucure$ti, reprezentata prin societatea lor ,,Transil-
vania" $i prin numerosi menthri ai comunitatii evanghelice din
Buduresti, adunndu-se ast'azi in sala Transihania" a primit
cu unanimitate declaratinnea urmatoare: Sasii transilvaneni din
Bucuresti au. luat cu mare bucurie i cu satisfactie cunostinta
despre declaratiunea adunarii nationale a tuturor Romanilor din
Ardeal, Banat $i TJngaria, tinuta, Ip ziva de 1S Nov. st. v. a. C.
Spiritul de dreptate si de libertate, care straluceste cu deosebire
in punctul 3 al acestei de,claratiuni a, imprastiat toate grijile care
cdprinseserg, pe Sasii transilvaneni din cauza evenimentelbr din
timpul din urma. Din toatg, inima deci Sasii traitori in Bueuresti
sa unesc cu hotaririle relative la: libertatea nationala, la intre-
buintarea liber:a a limbei materne in invAdmiint, administratie 5i
justitie, la reprezentarea in Corpurile legiuitoare proportional cu
numgrul locuitorilor, la garantarea dreptului egal $i a autono-
miei confesionale si la libertatea desgvarsita a presei, a asocierii
$i a intrunirilor. Sasii saluta cu entuziasm unirea Ardealului cu
Romania, sgvarsit in azest spirit. Cu toate c Sasii transilva.-
n6ni nu sunt autorizati sa vorbeascal in numele natiunii sasesti
din Ardeal, totusi intemeindu-sa pe indelungata lor convietuire
en Romnii, din Begat, nu voe5c s piarda prilejul de a (la cona-
tionalilor din patrie sfatul bine gand,it, ca pe, temeiul asigurgrilor
din actul unirii dela Alba-Iulia s voteze si ei unirea Ardealului
-cu Romania."
30 Nov.13 Dec. 1918-
Ministerul prezidat de d. general Coanda a demisionat si in
156

locul lui a venit un nou guvern compus astfel: Ion I. C. Brdtianu,


presedinte al consiliului $i ministru la externe; G. G. Mdrzescu,
_la interne; Al. Constantinescu, la industrie si comert; I. G. Duca,
ia culte $i instructia publica; generalul Viiitoianu, la rasboiu; D.
Busclugan, la justitie; Fo tin Enescu, la domenii: Anghel Saligni,
la lucrari publice; Oscar Chiriacescu, la finante; M. Ferechide,
fara portofoliu; I. Inculet i D. Ciugureanu, ministri Basarabiei.
Noul guvern a publicat urmatoarea declaratiune: Chemati
la guvern in imprejurari atilt de insemnate pentru Neamul Ro-
inanesc $i continuand opera nationala $i. democratica a ministe-
rului care ne-a precedat, credem de datoria noastra sa afirmam
din nou tinta ce urmarim. In politica externa, guvernul, stran$
legat de Aliatii nostri, va urma politica care a calauzit destinele
Romaniei dela declararea rasboiului. El prive$te ca nule $i. inexi-
stente toate actele ce s'au savarsit dupa incheierea armistitiului
si rezemandu-se pe tratatele incheiate, va lucra, pentru deplina
_realizare a drepturilor neamului, sprijinite pe atatea jertfe $i
,exprimate cu hotarire de toate tinuturile locuite de Romani. In
politica interna guvernul va concentra, toata munca lui pentru
desavarsirea far a. intarziere a celor doua reforme inscrise in Con-
.stitutie si. a$teptate de tara: votul obstesc $i improprietarirea
satenilor prin expropriere. In mijlocul lipsurilor de cari sufere
mai ales populatia muncitoare $i a jafurilor $i distrugerilor Ma-
micului, guvernul va da o deosebitg atentie chestiunilor de refa-
cere $i. de aprovizionare. Totdeodata in indeplinirea misiunii sale
$i in opera de consolidare a unita,tii nationale guvernul va fi
insufletit de spiritul democratic manifestat cu caddurg. de Romanii
de pretutindeni $i va urmAri infaptuirea ideilor cuprinse in pro-
gramul Partidului national liberal".
1/14 Dec. 1918.
Bucure$tii sunt iarasi in sarbatoare. De mai multe zile s'a
fait sa. primeasca pe cei mai iubiti. $i mai a$teptati oaspeti, pe
fratii nostri de peste munti, cari vor acluce fericita solie a Unirii,
comunicand in mod oficial marelui nostru Rege, guvernului $i
poporului, ceace in mod neoficial s'a infaptuit: Unirea pe vecie
a Romnilor din Ardeal $i din Ungaria cu Regatul Romaniei.
Prin acest din urma, semn, tirania maghiara s'a prabu$it pentru
totdeauna si. Dacia fericita a reinviat.
Primaria Capita lei a publicat in privinta aceasta urmatorul
apel: Cetateni! Neamul nostru s'a leganat cu un vis. In el a
gasit puterea s s'a ridice deasupra a.sprimei vremurilor si pentru
isbandirea lui nu a pregetat sa, sacrifice ceace inainta$ii zidisera
cu mult greu $i infrumsetasera. Dumnezeu ne-a miluit fericirea
Tara de a-1 vedea infaptuindu-se. Romanii de pretutindeni i$i
dadurg mana $i incheiara astazi la rasaritul Europei un Stat man-
dru, locuit de un popor vechiu $i. nobil, care va $ti sa ting cu
cinste locul ce s'a cucerit sub scare. Dupg Basarabiar $i. Bucovina
151

.vine Ardealul. Astazi So lii fratilor nostri, din fosta Tara ungu-
reasca, vor sosi in Capita la, pentru a aduce la cunostinta M. S.
Regelui i poporului Roman, cuvantul hotaritor dela Alba-Iulia.
In curand vom auzi ceeace nimic i nimeni nu mai poate
schimbh: hotararea poporului, porunca lui Dumnezeu. S. eslin
cu totii inaintea fratilor nostri. Sh-i acoperim cu flori, ea-i incun-
juram cu dragostea fratelui care isi regaseste fratele dupg o
lung i dureroasa despartire."
Asara la ora 5 a sosit in Capita la Delegatia Marelui Consiliu
National din Alba-Iulia, dupg un drum de cinci zile, venind dela
Sibiiu. Un public numeros astepta sosirea iubitilor delegati, cari
aduceau cu ei euvantul mangaetor al Unirii tuturor Romani lor
sub un singur sceptru. Dintre persoanele oficiale au fost de fatti
d-nii ministri: Ion I. C. BrAtianu, M. Ferechide, I. G. Duca,
Anghel Saligni, Oscar Chiriacescu, apoi d-nii: Vintila BrAtianu,
G. Corbescu, general Prezan, loctiitorul de primar lIglaceanu,
etc. Pe peron s aflau i toti ofiterii unui batalion din Regimentul
Avram Iancu", in frunte cu comandantul regimentului colonel
l3ordea, o delegatie a coloniei sasesti din Bucuresti, etc.
Trenul era adus de o locomotivg ungureasca, condusg de un
mecanic roman din Sibilu. Steaguri tricolore i cetine de brad
impodobeau locomotiva si vagoanele. La intrarea trenului in
garA un formidabil ura isbucneste din pepturile celor prezenti.
Ovatiunile devin din ce in ce mai calde si tin cateva minute pang
in momentul cand s. scoboarg din tren: episcopul Caransebesului
Dr. Miron Cristea, episcopul din Gherla Dr. Iu lia Hosu, apoi
domnli Dr. Alex. Vaida-Voevod i Vasile Goldi$, vajnicii luptatori
ai Romanilor ardeleni in parlamentul unguresc, Dr. Caius Bre-
diceana, secretar general la externe si Mihail Popovici, delegat
pe langa guvernul din Bucuresti.
Ochii tuturor celor prezenti la acest moment istoric sunt
plini de lacrimi. Loctiitorul de primar, d. HAlAceanu, intamping
delegatia cu urmatoarele cuvinte: Fratilor, zilele marl ale Nea-
mului incep sA implinesca. Tara Roma-I-leased. liberg, ajunsg.
la o stare de inflorire care-i adusese multe dusmgnii, n'a pre-
getat s. puie in cumpgnA tot ce s. cladise pang atunci, pentru
realizarea visului nostru al tuturor, Unirea Neamului Romanesc
de pretutindeni .Noug ne-a fost dat sa indeplinim cu multe jertfe .
si en multe suferinte, sti dela noi si dela voi, aceasta datorie.
Cetatea Bucuresti, martirg a cruzimei unui vrAjmas neiertgtor,
isi vede azi rasplatite toate suferintele. Alaturi de imensa fericire.
a libergrii Tarii ea, aude, cum strAbat din departare spre dansa,
apelurile fratesti ale Neamului raslAtit. Orasul Bucuresti salutg
cu dragoste adanca pe fratii iubiti, care aduc Regelui nostru cu-
vantul de dragoste si de unire de peste Carpati. El vg zice din
toata inima: Fiti bineveniti i binecuvantati!"
Episcopul Miron raspunde astfel: Frati Romani! Am venit-
adesea pe la d-voastre. De multe ori am calcat pe acest pgmant
_158

sfant al Patriei-mame. Am venit aci manati de o necesitate sufle-


teasca, ea, intorsi acasa, s putem rezistit impilarilor asupritori-
lor nostri. Cand am venit insa ultima data in Bucuresti, nici unul
dintre poi nu s'a gandit ca vom reveni aci in astfel de irnpre-
jurari. $i iata, ea visul de veacuri al Neamului intreg sa," impli-
neste, iat'a c Romanii de pretutindeni, din Ardeal, din Banat si
din Tari le unguresti, din Bucovina si din Basarabia, sa vad strnsi
laolalta. Bunul Dumnezeu a indreptat lucrurile intr'o directie
favorabila Neamului Ronaanesc, liberand Nate neamurile asu-
prite. Voi, iubitior frati, din Regatul Romaniei, ati fost nadejdea
noastra, sprijinul nostru. In numele legaturilor noastre firesti,
vA salutam cu iubire. Sa I,utam i pe surorile noastre latine, pe
!Anglia puternica si, pe inteleptul Mesia al popoarelor asuprite,
Wilson. Voi, fratilor, ati adus jertfe mari pentru eliberarea noa-
stra, si adanca recunostinta avem pentru voi. Exprinfam salutul
nu numai al celor patru soli veniti cu mine, ci al Arclealului
intreg, cdci avem manclatul Adunarii Nationale din Alba-Iulia, de
a lega intreg pamantul nostru strarnosesc de Tara mama, si a
vesti aceasta iubitului nostru Rege. Ca preot si bun crestin va
indemn sa fim cu. multumire catra bunul Dumnezeu, C. dat ne
este sa traim cele mai frumoase zile ale vietii noastre. S traiti
voi fratilor din patria mama!" (Strigate entuziaste: Sa traim Ell
lotii!) Sa' traiasca Regele tuturor Romanilor!, Sa traia5ca Regina
noastra, acest anger pazitor al Romanilor de pretutindeni! SA
traiasca Romrinia Mare si democratich!" (entuziaste aclamari
$i strigate de ura).
D. prim-ministru Bratianu, foarta miscat, rosteste urma-
toarele cuvinte; In numele acelor cari de atatea veacuri .au
suferit i au crezut; in numele acelor cari au luptat si au infp-
tuits, in numele acelor can cle acum pe veci sa vor bucurh de
roadele zilelor de azi, \TA zic: bine ati venit! Triliasea Romania
Mare!" Cuvintele acestea au fost acoperite de ur.le indelungate.
D. Bratianu a imbratisat pe episcopul Miron i pe ceilalti delegati.
In urma delegatia, impreuna eu persoanele oficiale au trecut in
salonul de receptie al aril. Acolo au stat de vorba ckteva minute,
s'au facut prezentarile oblcinuite, dul)a care delegatii s'au urcat
in automobilele trimise de Palatul Begal, unde au fost gazduiti.
Ziarul Viitoral a salutat astfel pe delegati: Bine ati venit
soli ai Transilvaniei! ... B:ne ati venit purtatori ai cuvantului
de infratire si simbol al cauzei sfinte, pentru cari ati luptat cu
credinta para. la isbInda definitiva. Veniti s ne aduceti sufletul
curat si nealterat al. Rornnifor pang eri subjugati, dovada san-
Velui romnesc i maretia glasului unanim prin care vointa fra-
Uor de peste munti s'a contopit cu dorinta celnr de pe. malurile
Dunarii. Veniti s ne-anuntati c. Golgota neamului romnesc s'a
prbusit i c zitta Teinvierii celor rastigniti a sosit in fine. Voi
ne aduceti mult asteptata veste a rasbunarii tuturor martirilor
neamului, dela ce i. mai mari liana a cei mai marunti, dela
159

islitrojo, Roria, Closca i Crisan, .si A ram Iancu, pang, la mul-


-tirnea anonimilor, pe cari istoria dacA nu i-a scris Inc a. in pagi-
pile e:, ii cunosc in schimb temnitele ui guresti 5i mormintele din
muntii Abrudului i vAile Muresului. Trocand Carpatiis cari plina
mai eri va desparteau de noi, voi ati de.avarsit opera drumurilor
noastre sufletesti, pe care soldatii Regelui nostru i al vostru,
le neteziser in toamna anului 1916, iar astAzi ajunsi
in Capitala Romaftiei Mari, puteti striga Med team& impreuna.
cu noi, c pentru neamul nostru intregit, Carpatii nu mai
existal. Bine ati venit dar soli ai Ardealului, ai Banatului si ai
tuturor Romanilor din fosta tar ungureasca. Bine ati \ enit s
ne strangem cu totii laolaltA i pe soclul de granit al pol estii
neamului nostru, plAmAdit panA azi in noaptea suferintelor,
seculare, sA infigem cu bArbAtie si credintg in viitorul nostru,
rAshritul unui soare orbitor de o stralucire i o mAretie ne mai
vazutA!"
2/15 Dec. 1918.
Eri la ora 11 s'a oficiat la, Mitropolje un Te-Deum pentru
comemorarea elei in care s'a coniunicat Regelui i guvernului
tarii, actul de unire a Ardealului, Banatului si tuturor tarilor
locuite de Romani cu Patria-mamA, Au azistat ministrii Orli,
ministrii Angliei, Frantei, Italiei, Americei, Greciti i Serbiei,
generali i mult public in frunte cu consiliul comunal. In Qu rtea
.fiflitropoliei era, o companie din Reg. 1 V anAtori. Delegatii Ardea-
lului au sosit In echipagitle Curtii. La scoborarea episcopului
Miron, corul a intonat Pre stgpanul i arhiereul nostru", iar
compania de onoare a dat salutul militar. La ora 11 au sosit
1egele si Printul mostenitor. Slujba diving a fost oficiatA de
episcopul Nifon, al Dunarii de jos.
La esirea din Catedral, Regele a trecut in reyistA compania
de onoare, pe cand corul inlon. inmul regal. Reteleisi delegatii
.ardeleni au fast ovaVonati de &are multime pe tot drumul pang
la Palatul Regal. Acolo Regele a primit delegatiunea, de fata.
fiind toti ministrii i inaltii demnitari.
D. Yasile Goldi?, reprezentantul delegatiuhii, a rostit urmA-
Ioarea cuvantare: Maiestate! Romanii din Transilvania, Banat
si Tara UngureascA, adunati prin reprezentantii lor legali la
Alba-Iulia, in ziva de 18 Novembre (1 `Decembre) 1918, au
decretat Unirea si a acestor teritorii cu Regatul Roman. Prin
aceasta, Unire, dup. acea a Basarabiei, apoi a Bucovinei, s'a
implinit visul de o miie de ani al Neamului Romanesc: Unirea
.inteun singur Stat al tuturor Romanilor. AceastA unire este o
pretentiune a istoriei i o cerinta a civilizatiunii omenesti. Ea
,e5te o cerinth a istoriei, findcA Neamul Romnesc dela zAmislirea
lIui si pang astAzi a rAmas unul si etniceste nedespArtit, posednd
In aceleasi margini geografice pAmantul lui Traian. Desi imbu-
cAtAtirea lui sub diferite dominatiuni strAine, a fost o nedreptate
160

istorica, aceasra nedreptate s inltur astazi. Dar Unirea tuturor


Romanilor intr'un singur Stat este totodat si o pretentie a civili-
zatiunii omenesti. Progresul acestei civWzaiuni pretinde comu-
niunea natiunilor intr'o unire de ordin social superior, care A,
asigure Ithertatea i dreptatea cleopotriva, pentru toate natiunile
tnici si mari. Ca natiuni etniceste si geograficeste unitare, dar
politiceste rupte in bucati, aceasta comuniune a natiunilor este
o imposibilitate. Deci unirea tuturor Romndlor intr'un singur
Stat rectifica o mare gresald a istoriei i sa." conforma necesitatilor
civilizatiunii omenesti. Tot astfel insk scopul istoric al acestei
reuniri integrale a natiunii romne are s fie potrivit cauzei sale
aficiente. Aceasta unire pe deoparte va trebui gradat sa, infalptu-
iascd egalitatea conditiunilor de viata pentru toti indivzii cari o
alcatuiesc, pe de alfa, parte ea va trebui s s. intemeieze pe
principiul liberrat;i si egalei indreptAtiri a neamului. Sire! Unirea
tuturor Romnilor intr'un singur Stat a trebuit A. vie, ea s'a
infaptuit prin suferinte p sacrificii. Istoria A, face prin legile
firii mai presus de orice putere omeneasca, dar obiectul si mijlo-
cul acestor legi este bietul om muritor. Fericiti suntem noi_ Ro-
mnii de astAzi ca prin noi istoria s'avarseste actul mare al
Unirii tuturor Romanilor intr'un singur Stat i prea fericiti
suntem c. norocul tocmai acum a destinat Statului roman do-
minarea unui Rege Mare, care a inteles chemarea sfntrt a
Istoriei si s'a facut Luceafar conducator al sufletului ronanesc.
Pentru aceea, Sire, noi iti aducem psautntul strAmosilor nostri,
dar tot atunci iti aducem i sufletele tuturor Romnilor de azi,
cari traiesc in Transilvania, Banat si Tara Ungureasca. Primeste
cu dragostea cu care t'o aducem hotarArea de Unire a acelor
patru milioane de Romani locuitori pe acel pmnt si intinde
asupra lor scutul puternic al Maiestatii Tale. Patru milioane de
Romani oteliti prin suferinte si tari in credinta ca" stanca din
muntii dulcelui Ardeal strigg astazi in extaz de fericire: Tralasca.
Maiestatea Sa Regele Ferdinand I! Tediasca Maiestatea Sa Re-
gina Maria! Trada,scal scumpele odrasle ale Dinastiei Romnet
Traiasc a. fericital in veci Romania Mare!"
Apoi d. Alex. Vaida-Voevod prezintg. Suveranului, scris prea
frmnos pe un pergament, textul Actului de Unire, reprodus si in
aceste insemnairi la ziva de: 20 Nov.I3 Dec. 1918.
M. S. Regele, luand Actul Unirii, a raspuns astfel: In nu-
mele ,Romanilor din vechiul Regat, din Basarabia i din Buco-
vina, astAzi uniti, cu profuncra recunostintA primesc hothrhrea
fratilor nostri de paste Carpati de a savarsi Unitatea National a
tuturor Romnilor si declar pe veci unite in Regatul Roman
toate tinuturile locuite de Romani dela Tisa pang la Nistru. Cu
dragoste netermuria nui-arn inchinat viata scumpului meu popor,
plin de credinta in menirea lui istorica. Prin lupte i prin jertfe
Dumnezeu ne-a dat ssa, inftiptuim azi aspiratiunile noastre cele
mai sfinte. Multumindu-i din adncul sufletelor, ne indreptgm
161

gandurile catre cei care cu sangele lor au cladit noul temeiu al


desvoltarii noastre nationale. Prin devotament neclintit, pentru
opera lor, le vom arata recunostinta noastra, prin el vom asigura
roadele binefacatoare ale crudelor incercari. Pe acest terneiu
al unei puternice democratii si al vietii featesti intre popoare,
vom raspunde totodata simtemintelor Aliatilor nostri alaturi de
care am luptat pentru marea cauza a libertatii i a dreptatii in
lume. SA' traiasca Romania in veci unita!"
Cu o nespusa emotiune au fost ascultate aceste doua di-
scursuri. Din acest moment Romania Mare este pentru veci in-
faptuita! Inca odata Suveranul, prin cuvinte pornite din Unruh',
multumeste Sailor Ardealului, pe fata carora sa cetea o multu-
wire fara margini si cari sunt viu felicitati de ministri si membrii
torpului diplomatic. Receptia s'a sfarsit la ora, 1.
Dupa receptie a avut loc la Otelul -Bulevard banchetul oferit
delegatiunii de membri guvernului. Cu aceasta ocazie ci. Ion I. C.
Bratianu, presedintele consiliului de ministri, a rostit urrnatorul
toast: Prea Sfinti Parinti! Fratilor! De o miie de ani v. asteptam
si ati venit ca sa nu ne mai despartim niciodata. Sunt in viata
unui neam clipe de fericire at:at de marl incat rascumpara veacuri
lungi de durere. Bucuria noastra nu este bucuria unei singure
generatii; ea e sfanta cutremurare de fericire a intregului popor
romanesc, care de sute si sute de ani a stat sub urgia soartei
celei mai cumplite, Med a per& eredinta lui nestramutata in
aceasta zi ce n uneste sicare trebuia sa vie, care nu putea sa,
nu vie. Fratilor, bine ati venit! V'o spunem noi cei de fata, v'o
spune suflarea romaneasca, de pretutindeni, v'o stria toti mortii
nostri, cei dela Turda i cei din muntii apuseni, cei din Carpati
si cei de pe Siret. Si multumind, bunului Dumnezeu ca ne-a dat
clipa asta s'o traim, ne indreptam andul spre Regele care a stiut
sa fie al tuturor Romanilor, spre Regina care a stiut sa fie a
tuturor suferintelor, spre Ostire care a luptat neclintita in nadej-
dea isbandei, spre marii nostri. A1ia, cari ne-au- adus timpul
Dreptatii. Triasca Romania Mare!"
Al. Vaida-Voevod aduce un calduros omagiu fantiliei Bra-
.

liana, al caruia, nume_este begat de atatea fapte mari aI Istoriei


Romniei. Daca batranul Ion Bratianu a aut gloria de a realiza
Independent(' i Regatid Romaniei, fiului san i-a fost dal sa, desa-
varseasca opera inceputa si s. infaptuiasca Romania Mare. De
aceea numele Breitianu s bucura in tot Ardealul de o mare
4ubire si de o popularitate fara de margini. Ridica paharul pen-
tru d. Bratianu si pentru guvernul roman.
Dupa banchet, delegatia a facut vizite la legatiunile Aliatilor
nostri, incepand cu a Frantei si la urma a facut o vizita d-lui
prim-ministru Bratiaau.
La ora 8 jumatate sara &a dat Ufl pranz de gala, la Palatul
Regal, la care pe lama, delegatii ardeleni, au lut parte ministri,
reprezentantii Puterilor aliate, diferiti oarneni po1itic, generali
Dr. V. Bianu RiLsboiul Romtinlei Mari. 11
162

si oameni insemnati. La sfarsitul banchetului M. S. Regele a


rostit urmatoarea cuvantare, care a imprestonat mult pe cei de
fata: In aceasta zi plina de cea mai curata bucurie, cancl venind
ca soli din frumosul Ardeal, Mi-aduceti hotararea dela Alba-
Iulia, luata de un popor intreg de a fi unit deapururea cu Regatul
Roman, va zic din adancul sufletulut: bine ati venit lii zidurile
acestui Palat, care a fost martor celor mai marl -evenimente din.
istoria moderna romana. Ne-ati adus nu numai dorul implinit a
catorva milioane de suflete, ne-ati adus si nimile lor, i, in pri-
mirea plina de dragoste frateasca ce ati gasit'o intre noi, ati
putut simti pulsul Tarii-Mume, ce bate in aceleas ritm cu al
vostru. In frumoasa cuvantare cl. Go ldis a ppus astazi ca Unirea
tuturor Romanilor era o necesitate istorica. Aceasta, necesitate
a fost inteleasa de toti oamenii cu inima patriotica de dincoace si
de dincolo de Carpati. dela Nistru i 'Ana la Tisa; dar daca asa
fusese scris in destinele neamului romanesc, evolutia istorica
avea nevoie de instrumente. Dumnezeu care a ocrotit necontenit
in cursul veacurilor pe poporul Romnilor, i-a dat barbati cari
au stat neclintit pe bresa, tinand sus stindardul ideiei nationale,
lor le-a daruit suflet romanesc, le-a intarit mintea i otelit bratul,
ca sa duca barca Romanismului prin toate vijeliile vremurilor
pang. la limanul dorit, unde dupa atatea trude, atatea suferinte,
culegem roadele binemeritate ale unet lupte seculare. Azi and
vedem inaintea mintii si inaintea ochilor nostri savarsita, cladirea
mareata ce Mihaiu Viteazul incepuse i pe care generatii intregi
apoi au visat'o, aduc prinosul Meu de recunostinta tuturor acelor,
cart in toate colturile unde suna dulcele graiu romanesc, au pus
suflettil i puterile lor in serviciul idealului national. Dip Basa-
rabia, dupa Bucovina, mai lipsea o piatra din cele mai scumpe:
Ardealul cu tinuturile din Ungaria locuite de Romani. Azi ne-ati
adus si aceasta ultima piatra,' a claclirii, care incoroneaza marea
opera de unire. Putem privi cu incredere in vii_tor, caci temeliile
sunt puternice, bazate pe principii democratice ce sunt o che-
zasie pentru desvoltarea fireasca a unei vieti sanatoase, ele sunt
cimentate prin creclinta nestramutata a unui sir intreg de gene-
ratii, de apostoli ai idealului national, ele sunt i sfintite prin
sangele vitejior Mei ostasi, cart au luptat si au murit pentru
unire. Daca gandul meu s'a oprit cu emotie la acesti barbati
romani, nu putem uith in aceste clipe de veselie pe Aliatii nostri,
cart prin sprijinul lor necontenit au fost si sunt colabOratorii
nostri pretiosi la realizarea visului nostru secular, si cari prin
victoria lor au contribuit atat de mult ca s putem trai momentele
marete ale prezentului. Privinci opera istorica infaptuita in zilele
noastre, sa ne inchinam toate fortele noastre, unind cele din
veehiul Regat cu cele proaspete ce ne aduceti, ca s fim demni de
prea frumoasa cladire ce am zidit'o; s o pgstram cu sfintenie,
sa o intarim ca s o putem lash mai mareata, mai puternica
generatiunilor viitoare, asa c mostenitorii vor putea spune de-
163

spre fiecare din noi: exigit monumenturn aere perennius*). S.


iconsacram unirea gandurilor, unirea sufletelor, dar si. unirea in
anima. roditoare, prin strigatul: Traiasca Romania Mare, puter-
nic i unita!"
3/16 Dec. 1918.
Ziva de eri a fost consacrata memorial lui Mihaiu Viteazul.
Delegatii marelui consiiu national din Alba-Iulia, s'au indeplinit
o pioasa datorie de a depune prinosul lor de dragoste si recuno-
.stinta aceluia dintre mai marii Voevozi ai Tarilor romanesti,
-care prin vitejia i agerimea lui de minte inseamna o dunga
luminoasa in istoria Romanismului: Unirea tuturor Romani lor
sub un singur sceptru.
La aceasta pioasa datorie s'a asociat cu tot avantul populatia
'Capita lei, desi n'a fost anuntata decal in dimineata zilei de eri.
Guvernul a luat parte prin d-nii Ion I. C. Bratianu, I. G. Duca
si Oscar Chiritescu. Cortegiul a pornit dela Palatul Regal la ora
11, avand in frunte pe Episcopii Cristea i Hosu, Al. Vaida-Voe-
-vod, Vasile Go ldis, ajutorul de primar Halaceanu i alti membri
.ai consiliului comunal, generali, oameni politici marcanti, profe-
.sori, avocati, etc. Cortegiul a trecut printr'un dublu gard format
de public, care intampina pe delegati cu urale i aclamatiuni.
Ajungathi la Statuia lui Mihaiu V4eazul, cortegiul a fost
intampinat de ministri mai sus amintiti. Drapelele societatilor
.cari au luat parte la aceasta manifestatie at batalionul ardelenesc
.Avram. Iancu" au luat loc deoparte a Statuiei, iar in cealaltai
parte erau delegatii ardeleni i membri guvernului. Statuia mare-
lui Voevod era impodobita cu ghirlande de brad si cu stegulete
-tricolore, precum s"). cele dou'a tunuri cu bataie lune. luate dela
Germani si asezate la stanga si la dreapta Statuiei, in locul calor
.doua tunuri din rasboiul Independentei din 1877, duse de Turci
In anul trecut la Constantinopol. In fata Statuiei era o coroada
de lauri cu panglici tricolore depusa de Iiga Culturala.
La urcarea pe tribuna improvizata a episcopului Miron Cri-
stea, multimea a isbucnit in urale indelungate, care tinura mai
multe minute. Iata cur.;.ntele rostite de parintele Miron: Iubiti
Trati! Dumnezeu a incredintat marelui slat al natiunii romane
-din Ardeal, Banat si Tara Ungureasca un loc insemnat in istoria
neamului. Si noi cei patru soli venit'am sa v, vestim marea bucu-
rie c robia ce ne apash de 10 veacuri nu ne-a infrant. Cu aju-
lorul vitezei armate romane, cu ajutorul nepretuit al valorosilor
Aliati, am putut rupe cle pe trupul neamului lanturile sclav;e].
-seculare. $i cand intaia oara ne-am sfatuit, intr'un elan de insu-
fletire necunoscuta dincolo pang atunci, am luat in cetatea lui
Mihaiu Viteazul, hotarirea unanima ea vrem unirea pamantului
stramosesc cu patrla noastra mama. Si eri am avut rara misiune
*) A ridicat un monument mai trainic dectt bronzul." (Horatiu, oda HD.
11*
164

de a inchinit celui mai mare Voevod si Rege din ciiti Domnitori


avut'a Neamul Romlinesc, nu numai paimantul strhmosesc, ci si'
inimile celor mai credinciosl. supusi ai sai de peste Carpati. $i
am simtit o rard tericlre dud am vhZut c6, din ochii Mariei
Sale curg lacrimi cand i-am adus Nestea cea mare a Unirei,
lacrimi de bucurie. Iar azi avem fericirea de a veni la voi si de
a va: face rugilinintea de a v5. deschide larg sufletele, de a ne
primi si a ne contopi intr'un trup si o gandire pe veci nedesOr-
tite. Noi am venit la voi cu toat dragostea i increderea fed,-
teas* sa ne alipim de Dinastie cu cea mai mare caldurk fiind
convinsi cA Regele vostru a stint s'a s'a inspire dela masele adanci
ale poporului, dela isvoarele cele mai limpezi -ale Neamului. In
fata acestei sfinte Statui a Aceluia, care prin intrarea sa in
Alba-Iulia ne-a aratat pentru inttlia oard in cursul veacurilor
idealurile nearnului, rog mai ales tinerimea si pe toti dela opinca,
panal la VlAdicd, sa ne pregatim, s. ne punem lit munca, ca prin
muncd incordafa s facem din Romania Mare sentinela civilizatiu-
nii latine in faisdritul Europei, i prin aceasta s indeplinim misi-
unea ce o avem fata de Aliati pentru sprijinul ce ni l'au dat.
Tu, suflete a lui Mihaiu Viteazul, in aceste clipe neuitate pentru
intreg neamul romitnesc, de acolo de unde plutesti, afl i te
bucura. c visul -tau cel mare s'a implinit!" (ovatiuni indelungate
si calduroase).
D. HdliIceunu, ajutorul de primar, a rostit urmatoarele cu-
vinte: Domnilor si iubiti frati! In clipele de inaltare sufleteasa
pe cari le trairn asfazi, noi toti Cali ne-a invrednicit Domnul s.
vedem implinit misiunea pe care o miingdlit sufletele noastre, ne-
indreptam cu pietate si smerenie privirile spre irnaginea marelui
Erou, care actmr trei veacuri ne-a luminat calea si a insemnat cu
sabia hotarele Neamului. Ceeace minunatele noastre Osti au inde-
plinit in Ardeal, pe culmile si in Valle muntilor, in Dobrogea
scumph i pe Siretul neincalcat; ceace ati savArsit voi frati risipiti
ai neamului la Chisinau, la Cernauti si la Alba-Iulia, sunt im-
plinirea poruncii imperative, care ne vine de atat de sus si atat
de departe. Sufletul lui Mihaiu Vod'a a intAlnit, intr'o sfant
tovarasie, sufletu inritului nostru Rege. El i-a dat credinta
neclintit in drepturile neamului i tarie de fier in incleplittirea
bor. Dela minunile arsite de ostasii Voevodului pornesc ca un
torent nesttipinit, virtutile militare i avntul minunat al sol-
dafului de astazi. Am slujit si noi de aici si voi de .dincolo, cu
credinta, si far& contenire, la altarul acelorasi datorii. AstAzi Inl-
tandu-ne glindurile spre SraNitul Domn, putem spunem: De-
acum odihneste in pace Marite Domn, Porunca Mariei Tale s'a
StUdentul Hano a vorbit astfel: Frati Romani! In numele
tinerimii universitare salutam azi pe solii binecuvantati ai Ar-
dealului. In fata acestui simbol al credintii noastre, noi, tinerimea
unhersitara, jurdin c5, vorn lupta eu toat6 dragostea si viata
165

awastrg pentru ingltarea neamului. In fata acestui simbol jurgm


cg studentii universitari sunt strans uniti si eh vor lupth pentru
cimentarea sufleteascA a tuturor Romanilor, pentru egalitate si
bnestitate si vor lua pozitie impotriva acelor cari s'au argtat
potrivnici intregirii neamului; cA, suntem alAturi de oamenii
nostri maxi, cari s'au jertfit pentru infgptuirea idealului national.
Noi, tinerimea universitarg, jurgm cg nu vom osteni sh ne spunem
.glasul pentru Romanii din Serbia si Macedonia, ca, ne-am in-
credintat sufletele noastre marelui Rege Ferdinand I. Noi, tine-
rimea universitarg, vg imbrAtisam si vg zicem: bine ati venit!"
D. ministru Duca a rostit urmgtoarele cuvinte: Fratior!
In numele guvernului aduc salutul nostru solilor de peste munti.
Bine Mi venit, purtAtori ai Unirii tuturor Rornanilor! Inapoiati-
vg acasa ,si spuneti bucuria ce ne coplesise la auzul vestii ce ne-ati
adus. Da, fratilor, azi neamul romanesc, despgrtit pang acura.
prin graniti nefiresti si nedrepte, dela Nistru pang la Tisa, nu
mai e decat o singurg taxg: a Romanilor! Ceeace au sperat gene-
ratii intregi sg infaptueste astdzi. Ceeace a infgptuit Mihaiu Vi-
teazul o clipg, sa infaptueste azi pentru o vecie! Neclintitg ne-a
fost increderea, si a voastrg dincolo, sub apasare si urgie,
si a noastrg, aci. Niciodatg nu ne-a pgrAsit credinta cA, ceasul
acesta vasosi. Putem privi cu liniste si incredere viitorul. Vom
munci cu totii sa, asezAm Romania Mare pe temelii larg democra-
tice si avern increderea nestramutata cg Romania va putea sg
ocupe locul ce-1 meritg si-i este hgrgzit intre popoarele lumii.
In aceasta sperantg, vg zicem you& primilor soli ai Ardealului,
l3anatului si Romanilor din Tgrile unguresti: SA, trgiti fratilor,
-cu. Romania Mare, sub sceptrul glorios al marelui a iubitului
Rege Ferdinand If"
Dela Statuia lui Mihaiu, toga, lumea s'a indreptat spre Sta-
tuia lui Gheorghe Lazdr, unde d. Al. Vaida-Voevod a. cuvantat
cele ce urmeazg: Fratilor! SA cuvine in aceste momenta mari sg
aducem .prinosul nostru si Aceluia, care simbolizeazg munca in-
telectualg, ideia. Rdsboiul acesta a dovedit cg numai cu armele
nu s'a. poate aduce la indeplinire idealurile popoarelor. Idealul
cel mare reprezentat de Mihaiu Eroul a fost intaia expresie a
idealului obstesc. Cu armele n'a biruit insg, pentru cg n'a avut
moralul cu care sg susting ceeace a infgptuit. A trebuit sg treacg
veacuri, sg ving Gheorghe Lazar, pang cand poporul a ajuns in
irandul popoarelor culte. La noi, in Transilvania, sa cultivg man-
dria, cg dela noi a venit lumina in tgrile de dincoace, Ca de acolo
au venit daschlii ach, Azi Ms s'a schimbat rolurile. CAci dela
focarul de aci ne-am adgpat noi, ca sit putem duce lupta, impo-
triva asupritorilor nostri. and veneam aci la sArbgtoarea de
10 Maia, ziva aceasta ne clit increderea cg cu armele, Romania
va sti sg fie biruitoare. Dar o si mai mare ;ncredere ne dadea o
vizita, la Academie si la Universitate. SA cuvine, dar, sg aducem
prinosul nostru de recunostintg si lui Gheorghe Lazar, dupg ce
166'

am lost Ia statuia lui Mihaiu Viteazul. Romania Mare sa, va pu-


tea sustine numai atunci, cand armele i tiinta vor merge mama'.
in mama. Tin sa aduc si eu recunostinta mea Regelui Ferdinanl
si Reginei Maria, cari au stiut s cultive deopotrivA Armele, Li-
terile, Stiintele si Artele, i s ne grupam in jurul Lor, temelia
puternical pe care nici child nu vor putea dusmanii s, o cm-
teascL S. ne ajute Dumnezeu s'A aclucem la indeplinire marele,
act al Unirii tuturor Romanilor!"
ADOi delegatii i ministri s'au indreptat din non spre Sta-
tuia lui Mihaiu Viteazul, unde s'a incins hora mare a Unirii in.
jurul ei, manA'n mang, cu poporul; dupA care cortegiuI s'a in-
dreptat spre Palatul Regal, cu muzica i drapelele; acolo s'a in-
emus o noug bora mare, in care s'au prins si soldatii francezi
fiind un entuziasm de nedescris.
La ora 1, Primaria Capita lei a dat un banchet in sala de
marmurA a Otelului Bulevard, in onoarea delegatilor ardeleni,
care a fost prezidat de d. prim-ministru Ion I. C. Breitiann. Seri&
toastelor a fost inceputa, de ci. Hdlciceanu, ajutorul de primar.
care a rostit urmAtorul discurs: Iubiti frati, domnilor Ministri,.
domnilor. Cetatea Bucuresti, Capita la si sufletuI rarii, este feri-
cita, i mandrA ca-i este dat s'A sArbAtoreascA pe trimiii iubitului
Ardeal i ai Tarilor romane de peste munti. Ei ne sunt de doua.
ori scumpi. Ca frati de cari am fost despartiti atata amar de,
vreme i ca Vestitori de dragostea i unirea a patru milioane de.
Romani. In aceste clipe, cele mai mari ale neamului, gancluL
nostru al tuturor s indreapta cu dragoste si respect in spre stra-
lucitul Tron al TArii. Acolo, in credinta nestrarautatA a Suvera-
nilor, in dragostea lor de popor, in intelegere adancA a rosturilor
si menirii neamului, sta isoru1 curat al isbanzilor de astAzi.
Rare ori popoarele s'au incrucisat destinele cu stApanitori mai
luminati si mai pAtrunsi de sfanta lor misiune. AstAzi ca i eri,
Neamul intreg Ii binecuvanteaza, si le ureazA din toate colturile,
si din toate cAminurile romanesti. S trAiasca. ani multi si bine-
cuvantati i sa domneascA cu strAlucire peste vechile asezAri ale
stramosilor nostri. S tralasca. MM. LL. Regele si Regina. SA
trAiascA Altetele Lor Regale Principii i Principasele Romanieff
Domnilor! M. S. Regele intr'una din mandrele sale cuvantgri
spus c. in momentele hotaratoare ale Neamului, fortele ascunse,
ale rasei, indemnurile i datoriile ei Ii gasesc in mod necesar
expresiunea. Asa a fost in trecut, asa este si astazi. Conducato-
rilor poporului roman, celor cari au crezut cu arie in dreptu-
rile sale sfinte si in virtutile necesare pentru indeplinirea lor;
celor cari au pus tot sufletul kr si toata, flinta lor in sIujba ace-
stui mAret ideal, Capita la recunoscatoare le aduce expresiunea-
veneratiunii i dragostei sale netarmurite. Ostasilor tarii cari cu-
Avant sublim, cu brat si suflet tare, au fAcut straje la toate ho-
tarele; cari nu $'au taggduit nici o datorie si nici un sacrificiu
Capita la ii slAveste i Ii admira- Voug, iubiti i nepretuiti oaspeti;,
167

lucratori alaturi de noi la minunata zidire ce infaptuim astazi,


voila, care ne aduceti neatinsa lumina credintei neamului, pe care
ati pastrat'o *i aparat'o cu atata virtute, dela o vreme grea la
alta .5i. mai viforoasa, timp de o miie de ani, voua cu emotiune
sfanta va zicem: bine ail venit! S traiti voi *i cei ce v'au trimis
*i man& dela mama, cu gancl curat s pornim la cladirea man-
drului Stat care va fi mane o noua Glorie a latinitatii. Sa traiti!"
(urale *i ovatiuni).
Episcopul Juliu Hosu a tinut o cuvantare ale carei cuvinte
calde i elocvente au aratat in mod emotionant dragostea Ira-
teasca: Visul care a framantat indelung pe inainta*ii nostri,
ne-a fost dat noug sa-1 indeplinim. Am venit aici imbracati in
dragostea a patru milioane de frati ca sa ne plecam capul in.
inchinarea datorita celor ce au facut azi Regatul tuturor Roma-
nilor. Imbracati in dragostea aceasta i imbogatiti de mostenirea
veacurilor, am venit sa, infaptuim acea unire pe care am a*tep-
tat'o, cu atala rabdatoare suferinta, in lungul vremii, acea im-
brati*are pe care au voit s ne-o deie osta*ii vostri cand. au ple-
cat de aici din inima Trii. Ei au trecut muntii granitei de eri,
fara a putea savar*i visul nostru al tuturor. 0 soarta Grua.' i-a
impedecat dela aceasta. Azi insa venim noi sa plecam capul pe
acea inima iubitoare *i pe acel pept scump pe care am voit s-1
strangem in calda noastra imbratisare. Caci noi am fost intot-
deauna uniti in suflet i in simtiri, fratilor. Noi am vazut intot-
'deauna in Bucure*ti, Ierusalimul aspiratiunilor noastre natio-
nale. Eu n'am venit sa fac fraze, caci eu in timp de trei ani *i ju-
matate am insotit in spitale pe cei ce calcau drumul durerii. Ii in-
sotearn ca preot strain la patul suferintelor i vedeam ca toti ra-
nitii aceia n'aveau alt gand deck dorinta BrIcure*tilor invinga-
tori. Clopotele triumfului navalitorilor in Romania, au fost pentru
ei clopote de ingropaciune. Si au varsat lacrimi adevarate and
au aflat c. Bucure*tii au cazut. Sufleteie noastre erau pline de
aceea*i dragoste, infocate de aceea*i caldura pe care ati avut'o
in tragica clipa a parasirei Capita lei. Venim acum sa implinim
imbratisarea pe veci, care nu ne-a fost data atunci, nici noua,
nici voua.. Pentru noi era o singura nadejde ca M. S. Prea 11361-
tatul Rege sa. urmeze sfatul intrarii in rasboiul de liberare. Ca EI
gandit'au toti ai nostri. Osta*ii ardeleni a*teptau momentul ca
acel sfetnic care l'a indemnat la aceasta sa revina, i un singur
gand era in sufletul acelor eroi: iar4i vine Brdtianu! Gland vine
Brdtianu?" $i Bratianu a revenit ca sa. reinoieasca tam ca s'o
reinvie, ca sa. sfatuieasca pe cel destinat de legile istoriei, cari nu
in*ala, sa fie Regele tuturor Romanilor! Iata, ca sa va spunem
dragostea lor, ca s'o ilustram venit'am noi. Ingaduiti-mi dar sa
zic, in numele celor patru milioane ce ne-au trimis, ca. nu pot
exprimh indeajuns toga simtirea, focul *i dragostea cu cari
ne-au imbracat ei child am plecat; suntem ajun*i la un punct
mort al manifestarilor avantului nostru. Ne simtim neputincio*i
168

de a va marturisi tot adncul simtemintelor noastre. Rog pe cel


Atotputernic sa indrume $i s. lumineze pe inaltul nostru Rege
Ferdinand I; sa Ong intru multi ani pe M. S. Regina Maria; sa
sustina ca sa fie inteajutorul Familiei Regale pe scumpul nostru
Ionel Bratianu. Staphnit de aceste sentimente, dati-mi voie sa
exprim in numele nostru si a celor pe can ii reprezentam, mul-
turnirile noastre fata de orasul Bucure$ti, impartasindu-va dra-
gostea $i recunostinta noastra. Dupa cum fiecare crestin crede
in Ierusalimul credintelor cucernice, tot asa, in cele nationale,
pelerinagiul eel mare e calea binecuvhntata care duce la Bucu-
resti. Pentru stramosii nostri Romani toate drumurile duceau la
Roma; pentru noi Ardelenii, toate drumurile duc la Bucuresti!"
(Sfnitul cuvhntarii parintelui episcop Iuliu, precum si unele
fraze de inalta, tonalitate morala, au fost obiectul entuziaAtelor
ovatiuni ale azistentei).
D. Dim, Onciul, profesor universitar, spune ca: Sarbatorim
azi cea mai mare zi din istoria Romnimei. Sarbatorim Romani-
mea de peste munti, unita en cea de aici intr'o singura targ, ro-
maneasca, una si nedespartita pentru toate veacurile viitoare.
Moclul cum au fost imbrati$ati solii Ardealului e cea mai deplina
manifestare a entuziasmului unanim. E un punct culminant care
incheie o lunga perioada de lupte sbuciurnate pentru existenta
nationala, care deschide o era, noua pentru neamul romhnesc. Sa
spune de obiceiu ca. Romnii de peste munti au catat la noi ca la
o sofa mai mare. Am putea zice mai degraba ca Romania de
peste munti este mama noastra." D. Onciul face cu. acest prilej
o consideratie retrospectiva asupra vechii Dacii, a centrului de
comunicatie ardelenesc de acum 18 veacuri, arathrid ea Transil-
vania a fost leaganul civilizatiei daco-romane i fortareata cea
mai puternica a elementului daco-roman in timpul invaziilor bar-
bare. Din Ardeal a venit in Romania adevarata cultura. Din Ar-
deal a venit j Romania ideia de reinviere a Daciei Traiane. In
numele trecutului gloriOs i al istoriei, salut pe Romhnii de peste
munti $i inchin in sarnatatea reprezentantilor ion!"
D. C. Diinitriu in cuvinte calde $i vibratoare arata actiunea
Ligii Culturale pentru infaptuirea ITnirii tuturor Romnilor $i in
deosebi activitatea, celui mai vrednic al ei presedinte de acum
25 de ani: Grigore Brdtianu. Voua cari ati pastrat graiul $i
inima romitneasca, urmeaza d-sa adresandu-sa solilor
Ara aducem inchinarea noastr. Ridic paharul meu in onoa-
rea di,stinsului $i vechiului meu pretin Alexandru Vaida Voevod.
Chnd fam cetit discursul din camera ungureasca,* pretine, am
vazut ldmurit ca s'a botarht prabu$irea monarhiei habsburgice.
Am vnut atunci inchegarea marei sarbatori de astazi. Imi dai
voie s. te salut vechiule pretin si s zic sa traiasca Alexandru
Vezi ziva de 7 20 Oct. 1918.
169

Vaida Voevod!" (Nesfarsite ovatiuni s'au facut marelui luptator


ardelean).
1). Vaida-Voevod raspunde: Este prea mare omagiul ce mi s.
aduce mie, un indivicI vremelnic, prin glasul rechiului meu pre-
tin Dirnitriu si trebuie sa-1 declin. Individualitatile noastre tre-
buie lasate sa conlucreze pentru binele neamului. S. nu crecleti,
ca noua celor de dincolo in s'a cerut o bdrbatie deosebita. Am f a-
cut ceeace trebuia, s facem. Am fost siliti de imprejurayi sa lup-
tam si meritul este si al acestor imprejurari. E drept c am si su-
ferit. Sate intregi au fost silite s. treaca la legea ungureasca. Noi
ne-am jertfit viata si sanatatea pentru un ideal strain, dar n'arn
avut dreptul s. ne cumparam pmant de casa, pentru odihna
bdirdnetelor. Noi nu puteam maGar sa alegem numele copiilor
nostri, i pe acela trebuia sa-1 luam din registrele strainilor. Ori
cat de eminent ar fi lost un student roman, daca el nu corespun-
dea la limba maghiara nu mai inainta nici odata. Stapanitorii
concepusera acum in urma planul dracesc sa ne alunge de pe
vetrele noastre j sa acluca Secui in locul nostru. Decat o astfel
de viata, fratilor, am fi preferat de o miie de ori moartea. 0 fetita
a mea de 9 ani mi-a spus intr'o zi ca n'ar Iva de barbat un
Neamt. Dar de ce? am intrebat'o. Fetele nu-si aleg barbatul.
Li-1 da Dumnezeu. Pentru ca daca ar invinge Nemtii ar tre-
bui sa ma prefac vesela, child in realitate voiu fi trist; iar daca
vor invinge Romanii va trebui sa In. prefac trista, pe cata vreme
eu voiu rade in inima mea. Ei bine, Domnilor, noi am trebuit
sa ne prefacem cu. totii 'Ana in asa hal, incat ne era greath de
noi insine! Cei umiliti sa inalta ins& azi! Acum trebuie sa ne
gandim la cultura si civilizatia noastra. Ne-au cazut catusele, ni
s'au deschis portile libertatii, acum sa ne trudim s fim alaturi
de neamurile civilizate. S. ne aducem aminte de cei cari au lup-
tat inaintea noastra, de intemeietorii Ligii culturale. Mi-a tre-
sarit inima de bucurie nemarginita cand am vazut pe d. Ion I. C.
Brdtianu, primul ministru al Tarii, jucand astazi hora in fata
Palatului Regal in mijlocul poporului. Iata ce ne misca pe noi:
democratia. Astfel de pilde sa ne dati mereu, asa cum va vom da
si noi. Pe baza acestei democratii sincere sa intemeieaza astazi
noua Romanier (Sfarsitul vibrancl si ferm al acestei cuvantari
a reunit, intr'un elan extraord.inar, unanimitatea aclamatiunilor
conmesenilor).
D. Mihalcea-Vriinceanu arata cal sarbatorirea solilor arde-
leni reuneste toate clasele de oameni, cari trebuiesc a fi solidari
pentru crearea Romaniei Noi. Evoac figura pribeagului Cartan
si originala lui propaganda; consacra un omagiu memoriei lui
.Nicolae Filipescu i alai Barbn, Delavrancea; aduce elogii d-lui
Ion I. C. Breitianu, luptatori ai realizarii idealului national. A
inchinat pentru Imparatul si Imparateasa Romanilor!
D. .N. Stoica, in numele meseriasilor romani, area', c61 s'a
realizat profetia poetului Bolintineanu: Viitor de aur Romania
170

are si prevad prin secoli a ei inaltare" ... Arata sentimente


calde de iubire pentru meseriasii din Ardeal; arata ca avem da-
toria sa facem ca sa, triumfe democratia, ridicand in acelat timp .
tronul cat mai sus, in straluoire, facand apel la toate clasele so-
ciale pentru ca tara sa sa intemeieze cat mai solid pe bazele ma-
rilor, liberthti si sfarseste asigurnd tronul a va fi totdeauna
consolidat si aparat de bratele muncitorilor.
D. Dumitreseu-Militari, vorbeste in numele comertului si
industriei Capitalei, arMand a ambele sunt multumite, dupa pa-
gubele si nevoike suferite, sa sa refaca in triumful Romanismului.
si saluta pe reprezentantii cari au adus bunul cuvant de peste
munti si pe seful partidului liberal-national, d. Ion I. C. Brcitiamt..
D. Ion Grddi4eanu zice: In aceste momente de inaltare na-
tionala nu trebuie sa uitam institutia careia ii, datorim totul:
armata romeind; ea ne-a dat Romania Mare, prin devotamentul
si barbatia ei, ea ne va pastr si in viitor! (Ovatiuni, urale).
D. Ion I. C. Breitianu, prim-ministrul Tara, incheie seria
cuvantarilor astfel: Incheiu cu cuvintele d-lui Gradisteanu: sa,
trhiasca armata romans& putere care, impreuna, cu cea a cul-
turii si credintii a ingaduit Romanimei sa lupte veacuri intregi
pentru Tara si pentru Domn. Avem aci doi reprezentanti ai is-
voarelor de cultura si credinta religioasa ale neamului romanesc
de peste munti. Din Ardeal s'a aprins facliea culturii romanesti.
Am neclintita incredere ca dela clerul ardelean va isvori o noug
inflorire a idea noastre religioase. Sa ridicam paharul in sang,
tatea marior prelati ardeleni si pentru vigoarea armatei romne.
In d.esvoltarea, acestor doug mari institutii e temeiul puterii noes-
tre morale si materiale. Sa traiasca, Romania viitoare!" (Ovatii
prelungile).
Banchetul s'a terminat pe la ora 3, and delegatii ardeleni
s'au dus la Cazarta Mihaiu Vitectzul, sa viziteze Regimentul vo-
luntarilor ardeleni. La intrarea in cazarma, ei au fost salutati
de d. general Gdvdnescu, inimosul comanclant al corpului de vo-
luntari ardeleni, de colonelul Silviu Boi:cla, comandantul Regi-
mentului, si de maiorul Cernea, comandantul Batalionului I, for-
mat din soldati din armata austro-ungara si fugiti din captivi-
tatea ruseasa. Voluntarii erau asezati in careu in curtea cazar-
mei in ordine perfecta si al-luta admirabila. Ei primira delegatii
cu urale nesfarsite. Parintele vicar I. Popa din Fagaras, confe-
sorul regimentului, a aratat cat de nespusa este bucuria volun-
tarilor de a primi in mijlocul lor pe inaltii reprezentanti ai Ar-
dealului liberat.
Parintele episcop Miroti a multumit aducancl aminte sufe-
rintele grele prin cari a trecut neamul romanesc din Ardeal. Nici
un sacrificiu n'a fost insa mai dureros ca acela care s'a cerut
Romanilor cu ocazia rasboiului de asi varsa, shngele pentru o
cauza straina: pentru, asupritorii, pentru calaii nostri. Si culmea
a fost and am primit ordin de a ridica, arma chiar incontra fra-
1711

tilor nostri din Romania liberg. Pgrintele episcop felicitg pe vo-


luntarii ardeleni pentru el au inteles rostul si datoria lor de a
veni sg lupte algturi de soldatii romani din Regat incontra asu-
pritorilor pentru a readuce ordinea i buna oranduialg in Arcleal.
Voluntarii ardeleni constitue inceputul armatei transilvgnene, care,
dupg ocupatia Ardealului, va avea sfanta misiune de a-I apgrit
incontra incalcgrilor tuturor dusmanilor. Terming &and bine-
cuvantarea voluntarilor.
Parintele episcop /u/iu la randul sgu salutg pe acesti volun-
tari, dintre cari multi ii sunt cunoscuti din timpul &and Prea
Sfintia Sa a trait in mijlocul lor prin spitalele din Viena si din
Moravia, aducand soldatilor rgniti din armatele austro-ungare
manggierea sufleteascg a credintii si a sperantei zilelor de man-
tuire. Iata acum a venit rgsplata istoriei pentru suferintele celor
cu gandul curat. Acum toti Romanii una sunt i una vor fi, gata
asi da viata pentru strglucirea cat mai mare a Romaniei Mari.
Terming aducand un strglucit omagiu de recunostintg pentru
Mare le nostru Rege Ferdinand I, Regele tuturor Romanilor, pen-
tru iubita noastrg Regina Maria si fgcand urgri de sanatate
pentru intreaga familie regalg.
Amandoug cuvantgrile au fost acoperite de urale indelung
repetate. Apoi membri delegatiei trec in randurile soldatilor in-
tretinandu-sg cu ei in mod pretinos i dorindu-le fericitg rein-
toarcere la caminurile lor. Cu lacrimi de bucurie, soldatii sgru-
targ manile prelatilor multumindu-le ca. i-au vizitat. Printr'o
delicatg atentiune soldatii francezi, incvartirati in aceastg ca-
zarma, au venit i ei sa salute pe solii Ardealului. In numele
acestora d. Caius Brediceanu adresg in limba franceza un emo-
tionant omagiu vitejiei soldatilor Frantei, cari au contribuit asa
de mutt cu sangele lor la triumful cauzei dreptului O. a libertatir
si la Unirea tuturor Romani tor. La orele 4 delegatii pgrasesc ca-
zarma in ovatiunile entuziaste ale soldatilor.
Sara la 81/2, Liga Culturalg a oferit un banchet la Otelul
Bulevard delegatilor ardeleni, de fa-fa fiind primul ministru gi
alti multi oameni politici, generali, profesori, etc. Primul care a
toastat a fost ci. I. Gradisteanu salutand chlduros in numele Li-
gei pe solii unirii Transilvaniei i schitand in cateva cuvinte isto-
ricul Ligei, care a luat nastere la 1895, in acelasi Otel Bulevard.
Ureazg infaptuitorilor Unirii o via% Iimga ca s poatg profit&
sufleteste de rezultatele ei.
D. Vasile Goldis spune ca ofi de cate ori conducatorii popo-
rului ardelenesc cgdeau in urma loviturilor perfide ale asupri-
torilor, cgutau contact cu poporul i atunci sg simteau
Conducgtorii de azi ai poporului roman din Transilvania sunt
esiti din targnime; care este talpa de granit care a rezistat dea-
lungul veacurilor. Crede ca taranimea ardeleang va transforma
si pe cea din Regat. Tgranul va forma temelia Statului Roman.
IlL Onciul aratg ca credinta nestramutata a Regelth rn po--
172

por si a acestuia in Rege, creclintg pe care iubitul Suveran a jurat


din momentul cand s'a suit pe Tron, ne-a adus Unirea. Inching.
in sangtatea unei Romanii crescut i infloritg.
D. Petre Grddi$1eanu, fast vicepreseclinte al Ligei, face o
scurtg schitg istoricg asupra activitgtii Ligei. Transilvgnenii, ori-
care ar fi fost indoelile din Tara asupra dorintelor \lor, an avut
implantat &lane in suflet crezul Unirii si n'au asteptat deck mo-
mehtul prielnic spre a-I infgptui. Inching in sgngtatea primului
roman, d. Ion I. C. Brgtianu.
D. I. Grddi$teanu salutg, prin cateva cuvinte cglduroase pe
solul Bucovinei, profesorul I. Nistor.
D. Vaida-Voevod spune cg n'a avut pang acurn ocazia sg dea
expresie sentimentelor de recunostintg ale Ardelenilor fatd de
institutia Ligei, cgreia ii s'a datoreste asa de mult. Aduce omagii
armatei romane, fr concursul cgreia politica nationalg n'ar fi
putut triumfa. Inching in saingtatea Marelui ei Cgpitan.
D. M. Dragoinirescu aratg, rolul frurnos pe care l'au avut
fruntasii bisericii din Ardeal, care a pdstrat acest fond sufletesc
dela care a pornit Unirea.
D. loan Nistor, profesor la Universitatea din Cernguti, arat6
importanta Bucovinei din punct de veclere istoric, relevand cg
elementul romanesc a fost cel mai autorizat din acea targ. Aduce
prinosul de recunostintg persoanelor din Regat, ca'ri prin incura-
jarea lor au ajutat la infgptuirea Unirii. Inching in sngtatea
sfetnicilor Regelui, cari au prefgcut in faptg credinta in unitate.
D. prim-ministru Ion I. C. Brdtianu rosteste urrrigtoarele:
E sigur cea mai mare cinste pe care o are un om de a repre-
zenth tara la un moment hotgrator. Fie ca acei earl vor lucra
pentru dansa sg gseascg in dezinteresarea lor idei cari sg, sg,
impung usor. N'am ggsit nici o indoiald asupra drumului ce-I
aveam de urmat. M'am intalnit pe aceastg cale cu toti hunii Ro-
mani si am putut s ne ggsim impreung spre a ne impune vointa
hotg,ratoare pentru infdptuirea visului nostru. Precum este azi,
sit fie si in viitor. Sg fie o constiintg permanentg, care sg, domine
viata noastrg, incat in momentul determinat toate energiile si
convingerile sg, fie indreptate intr'un singur scop. Beau pentru
propgsirea i desvoltarea Statului Roman crescut in granitele
sale. Fie ca el sg sg organizeze si s. trgiascg astfel ca s, poatg
da pentru el si pentru Romania Mare o puternicg desvoltare."
Astfel s'a terminat ziva de 2/15 Decembre, atat de bogatg in
momente ingltgtoare si care va rgmanea nestearsg In memoria
celor cari au petrecut'o. Fericiti sunt toti cei ce s'au bucurat
inteansa!
4/16 Dec. 1918.
D. Dr. Cornet Corneann, secretarul episcopului din Caran-
sebes, a dat ziarului Isheinda urmgtorul salut din partea Mira-
tenilor: In cele mai srbatoresti momente ce le trgieste neamul
173

romAnesc gAndul nostru al BAndtenilor sa indreaptA spre Tara-


mama ,rugdnd'o cu toatd ardoarea sufletului nostru romAnesc sa
desdvarseascd. lucrarea -sa de mAntuird a tuturor lionanilor. Be:.
natul sa fie cea mai pretioas piatrA scumpd din coroana de
otel a marelui liege al tuturor Romanilor Ferdinand I. Visul lui
Mihaiu Viteazul sa-1 intruchipeze Mihaiu Viteazul al II-lea, care
sd va incorond la Alba Julia. Acest vis va putea fi insd numai
atunci realitate, dacd la acest praznic va hid parte si intreg Ba-
natul nostru pand la Tisa. lath., fratilor, acesta este salutul nostru
al BAnh"tenilor, cand venim, ca prin reprezentantii nostri adeva-
rati sA v. aducem la cunostintA hotairarea mdretei adunAri dela
Alba Iulia." ,
6/19 Dec. 1918..
Apostolul umanitkii, Wilson, presedintele Statele-Unite a so-
sit in Franta. La debarcarea lui la Brest, primarul i-a cetit o
adres d. votata de consiliul muncipial de cuprinsul urmator: Con-
siliul municipal din Brest, care a avut cel d'intdiu din toate Adu-
ndrie populare din Franta, onoarea de a celebr sosirea presedin-
Mui Wilson, salutA cu respect pe eminentul om cle stat, care per-
sonifia cu atka nobletA libertatea i dreptul popoarelor. PAtruns
de Malta valoare a misiunii generoase indeplinite, de marele pre-
sedinte pentru binele omenirii si pentru pacea al cdrui autor prin-
cipal a fost el, ii adreseazd, cu cele mai cordiale urdri de bun sosit,
expresiunea viei sale recunostinte. Consiliul municipal hotAreste
ca' Un estract al prezentei deliberdri sd fie conservat in muzeul
orasului, pentru a perpetua printre generatii suvenirul acestui
eveniment memorabil i ridicA sedinta in strigke de: Trgiascd
apdrAtorul si apostolul dreptului international!"
7/20 Dec.1918.
Sosind in Capitala Frantei, la primAria din Paris a fost o
reeeptie in onoarea lui Wilson. Comuna Parisului i-a oferit o
medalie de aur, iar doamnei Wilson, o brose cu diamante. I'a ti-
nut discursuri primarul si prefectul Senei. Wilson a raspuns
astfel: Primirea ce mi-ati Mcut a desteptat in mine mari sim-
patii. Poporul american a vAzut altfel deck ca o banalg, simpa-
tie, suferintele poporului francez. Multi din compatriotii mei au
fost chiar martori directi."
La discursul presedintelui Poincar, Wilson a rdspuns in
terminii urmAtori: Domnule Presedinte. V. stint profund recu-
noscgtor de primirea gratioasa. pe care mi-ati fdcut'o. Mi-e foarte
plAcut ca gdsesc in Franta si shut acest viu contact de simpatie
si pretinie sincerd i adevdratd intre reprezentantii Statelor-
Unite si aceia ai Frantei. Sunt sigur c. distrugerile comise de ar-
matele Puterilor centrale au fost privite de Americani cu aceeasi
oroare i indignare profundd ca si de Francezi i Belgieni. Sunt
convins ca si d-voastre, domnule presedinte, de necesitatea de a
inserd in regulamentul final al problemelor rdsboiului dispozi-
174

tiuni, care nu numai vor fi conclamnarea unor asemenea acte de


teroare a de jefuire, dar care vor face tuturor si in toate locurile
proba c asemenea lucruri nu pot scapa nepedepsite. Stiu cu ce
-entuziasm j cu ce calclura soldatii j marinarii Statelor-Unite au
dat pentru acest rsboiu, rasboiul 1ibert4li, ceea ce aveau
mai bun in ei. Ei au aratat cu adevarat spiritul american. Ei spun
are c idealul lor e comun cu acela al tuturor popoarelor libere
si sa bucura de rolul ce II s'a dat de a indeplini realizarea acestui
ideal cooperand cu armatele aliate. Suntem mandri de ceea ce au
facut i fericiti ea au fost uniti cu tovarasii de arme pentru o
cauza care ne este comu.na. Cu asemenea sentimente speciale,
domnule presedinte, m. gasesc in Franta, unindu-ma cu. d-voastre
pentru a ne consfatui la victoria castigata. Legaturile care unesc
Franta cu America sunt foarte stranse. Nu stiu in ce alta frgtie
de arme am fi putut lupta cu mai mult avant si entuziasm. Va fi
pentru mine o -placere s'a. m. consfatuesc zilnic cu omenii de stat
ai Frantei a al Aliatilor, pentru a prepara impreung niasurile
din care va rezultA trainicia acestor fericite relatiuni de pretinie
ti de cooperare, i stabilirea pentru intreaga lume a acelei sigu- .
rante i libertati durabile a pe cari nimic nu le-ar putea asigura
afara de o statornica asociatie i o pretineasca cooperatie. V salut,
,domnule Preseclinte, mu numai cu cel mai mare respect personal,
ci ca pe reprezentantul marelui popor al Frantei. Imi permit sa
ad aduc salutul unui alt popor catre Franta, de care il leaga' in-
terese profunde i eterne."
8121 Dec. 1918.
D. de Saint-Aulaire, ministrul Frantei, a trimis d-lui Corne-
liu Manoleseu Rdmniceanu, primul presedinte al Inaltei Curti de
Casatie, cu ocazia discursului pe care d-sa l'a pronuntat la deschi-
derea noului an judecaoresc urmatoarea scrisoare: Domnule
Prim Presedinte. Am fost adanc miscat de cetirea prea frumosului
discurs pe care l'ati pronuntat cu ocazia deschiderii Inaltei Curti
de Casatie. Ati pronuntat pentru Franta cuvinte de recunostinta,
Carl vor atinge pe toti Francezii, fiindca ele arafa cat de mult
sufletele de elitsd din aceasta. tara ca a intregul popor, au apre-
ciat sfortarile pe cari ai nostri le-au facut pentru cauza dreapta
a Romaniei, pentru care un mare numar de Francezi au murit.
Binevoiti a crede, d-le Prim Presedinte, c noi nu vom uit nici
odata, nici ajutorul eficace pe care Romania intr'un mod atat
de generos l'a adus cauzei noastre comune, in orele cele mai cri-
tice pe cari le-am trait, si caruia d-nii generali Franchet d.'Es-
perey i Berthelot i-au adus acum de curnd omagiul lor autori-
zat. Nu voiu uith deasemenea nici sacrificffle la care intreaga
d.-Voastre tara a consimtit a vom cauth ca cu toate fortele noas-
tre s. realizam pe viitor a mai mult aceasta alianta dintre Franta
si Romania, pe care cei mai buni dintre fiii nostri au pecetluit'a
cu sangele bor."
175

10/23 Dee. 1918.


D. Lloyd George, presedintele consiliului de ministri al An-
.gliei, a trimis cl-lui Ion I. C. Breitianu, urmatoarea telegrama:
VA sunt foarte recunoscator pentru cordialul cl-voastre mesa-
giu, care nu e cea mai mica multumire, consecintele invingerii
Germanilor, hind liberarea nobilului popor roman de pacea in-
justa si intolerabila ce i-au impus Puterile centrale. Ca lea este
.acum deschisa pentru desvoltarea libera, a natiunii romane i va
trimit in numele poporului englez cele mai bune urari pentru un
viitor stralucit."
12/25 Dec. 1918.
Trupele romane inainteaza incet j cu sistem in Transilvania,
Lind primite in mod. stralucit de catre populatiunea roman& Tot
drumul dela Odorheiu pang la Sighisoara a fost impodobit cu
.arcuri de triumf i inscriptiuni, cu drapele romane i cu drape-
lele tuturor Aliatilor. Populatiunea in haine de sarbatoare a, in-
tampinat trupele in fiecare sat. In Sighipara s'au adunat toate
.satele d'imprejur; flacai calari, caluseri cu caciuli dorobantesti,
preoti, femei, copii, toti purtau cu vadita mandrie haine Impod.o-
bite cu colorile nationale. In piata orasului, d-rul Cornea, prese-
sdintele consiliului national local, a urat trupelor bun sosit. Multi-
mea a isbucnit in urale aclamand Familia Regala. S'a incins la
urma. o hora la care au luat parte ofiterii, trupa si tot poporul.
Aceeasi nrimire mareata s'a, facut la Blaj, leaganul culturii ro-
luanesti. Gaud trupele romane au intrat in Cetatea sfanta alui
Mihaiu Viteazul, in Alba-lulia, entuziasmul poportdui a ajuns
pang. la delir; fericirea sa. putea ceti in lacrimile tuturor ochi-
lor i fericiti erau toti cei ce au vazut cu ochii infaptuirea visului
stralucit, al visului de aur al poporului roman. Alba-Iulia a va-
zut pentru a doua oara infaptuirea acestui vis, infaptuire care
acum va fi eterna, trupele romane fiind adapostite in zidurile ei
si cari vor sti s'o apere cu pepturile lor. 0 fericire mare o asteapt
din nou si in scurta vreme, cand marele nostru Rege, al tuturor
,Romanilor, va chick triumfator pe sub portile ei, pe urmele lui
Mihaiu Viteazul. Ajungancl trupele romane la Turda, popula-
-tiunea nu mai stiea cum sa-si arate fericirea i bucuria ca vede
rasbunarea crimei comisa acum trei sute de ani pe campia Turzii,
de catre o sluga blestemata a Imparatului austriac. Din ulti-
mele comunicate sa vede c. trupele noastre au ocupat Ageirbiciul
oi Dejul, apoi Gherla i Ditrdul, fiind primite cu mare entuziasm
de afro populatie.
13/26 Dec. 1918.
Presedintele Wilson a fost sarbatorit la Sorbona din Paris,
care i-a conferit cu mare solemnitate, in marele amfiteatru, titlul
1'76

de doctor honoris causa", ca jurist si mare istoriograf. S'au


rostit mai multe discursuri pline de laude la adresa lui Wilson,
care, in raspunsul sail, a spus c in rasboiul actual s'a luptat
incontra acelui sistem de cultura, care s'a servit de stiinta fara
constiinta, ridicand tiintii orice constrangere morala, spre a co-
plesi omenirea cu nenorociri. Sistemul acesta al agresiunii a fost
invms de sistemul care reaminteste toate traditiunile cele mai
matte ale omenirii, reaminteste toate luptele pentru Drept 5i Liber-
tate. Sarcina celor ce sa adung pentru aranjamentele pacii e
simplificata prin aceea c. ei nu sunt stapanii nimanui. Ei sunt
servitorii umanitatii. Daca nu vom asculth glosul umanitatii, vom
merith cel mai eclatant falliment.
Cu ocazia intrarii armatelor franceze in Mayenta, generalul
Fayolle a pronuntat un discurs, din care dupg ce a trecut in re-
vista toate cruzimile inutile comise de Germani in timpul rasboiu-
lui, vorbind de rolul armatei franceze in Germania, a declarat
urmatoarele: Armatele franceze au traversat tara voastra fara
a va aduce cea mai mica paguba. Primiti dar in mod leal si in
interesul vostru, o situatie care este consecinta greselilor Germa-
niei si a infrangerii sale si socotiti-va fericiti c. aveti in fata
voastra un popor, care, fara sa-si uite soarta ce l'ar fi asteptat
dad, ar fi fost invins de voi, va ramanea incununat de laurii vic-
toriei, credincios principiilor de dreptate pe care le-a aparat in-
totdeanna in lume." Ce luminoasa caracterizare a sufletului
francez reieasa din aceste cuvinte! Ce deosebire este intre sufletul
francez I sufletul german, care s'a aratat arama in purtarea
Nemtilor din Franta, Belgia, Serbia si mai ales in Romania!
Adevaratul suflet german s'a facut bine cunoscut cand armatele
Kaizerului au trecut Carpatii romanesti i cand indestularea sto-
macului german erh singura ratiune politica, a atitudinii lor fata
de populatiunea romaneasca jefuita, pana si de cenusa din latra.
Generozitatea marelui si nobilului popor francez este asa de
mare incat dezarmeaza papa i pe cel mai, inversunat adversar.
Astazi guvernul nostru a fost remaniat prin trecerea d-lui
I. G. Duca la ministerul domeniilor si enirea in locul sau la
instructiunea publica a d-lui Dr. C. Angelescu, fost ministru la
lucrarile publice in momentul declaratiunii rasboiului Romaniei
Mari. -- Sal zice.ca or mai intra in gui ern, fara portofolii, d-nii:
Dr. Al. Vaida-Voevod i Vast le Goldis, din partea Ardealului,
1. Thstor, din partea Bucm inei.
14/27 Dec. 1918.
Bunri, noastra Regina, care a -Thst bolnava de griyei in timpul
sosirii in Bucure$ti a Delegatiei ardelenesti, fiind acum In con-
alescentd, s'a exprimat dorinta de a o vedea si M. Sa. Intreve-
derea a avut loc in camera Ei de convalescenta. Suverana s'a
aratat marea bucurie ca actul Unirii tuturor Romanilor este
astazi fapt indeplinit, spunancl ca e fericita ca Dumnezeu i-a dat
177

putinta de a veni in contact cu Solii Ardealului. D. Goldi$, in


numele delegatilor, a exprimat Suveranei multumirile Ardeleni-
lor, cari cunosc jertfeie pe cari M. Sa le-a facut in tot timpul
rasboiului. D-sa a mai adaugat ca delegatii vor fi fericiti a intor-
camlu-sa acasa pot ssa spuna poporului ardelean cata parte a
luat Regina la indeplinirea marelui act al Unirii.
Generalul Berthelot a trimis d-lui Cernaleanu, prefectul ju-
detului Ialomita, urmatoarea scrisoare ca raspuns la urarea ce
ii s'a facut de bun sosit: Domnule Prefect. Sunt foarte magulit
de omagiul de recunostinta pe care ati binevoit sa.-1 exprimati
Frantei si. armatei sale. Soldatii nostri au fast fericiti sa dea ul-
timele lupte in acest mare rasboiu pentru liberarea Romaniei si
pentru realizarea idealului ei national. Ei nu vor uita niciodata
primirea frateasca pe care le-au facut'o si populatia si armata
romana. Doresc din toata inima ca amintirea dureroag a ocu-
patiei sa dispara si ca Romania Mare sa gaseasca inteo pace
glorioasa rasplata sfortarilor si suferintelor ei."
15/28 Dec. 1918.
Trupele romane au ocupat orasul Cluj, capitala Transilvaniei..
Cu ocazia intrarii trupelor noastre -in acest oras, delegatiunile
intregului popor romanesc din nordul Ardealului asteptau so-
sirea ostasilor romani. In jurul Statuei Regelui Mateiu Corvinul,
cel invins de Stefan cel Mare la Baia in Moldova, peste 100,000
de Romani au incins hora vnirii. CAntece nationale si ovatiuni
pentru Familia Regard umpleau vgzduhul. Cu aceasta ocazie,
cl.. Di.. Stefan C. Pop, seful armatei st. sigurantei publice din Tran-
silvania a trimis Regelui nostru urmatoarea telegarma: Dela
seful armatei si sigurantei publice din Cluj catre Maiestatea Sa
Regale nostru Ferdinand I, Domnitorul tuturor Romanilor. Di-
vizia a 7-a a vitezei armate romane, azi, la ora 11, a ocupat cu
glorie Clujul, cuibul de tristg. amintire a suferintelor Neamului
nostru; falnicul stindard romnesc, infipt azi in zidurile ce alta-
data rasunau de gemetele minor de Romani, vestese cu WA.' ea
s'a incaptuit stpanirea peste Transilvania a Maiestatii Voastre
si a scumpei Coroane Romane. Cu ocazia acestui eveniment, in
numele armatei calor de dincoace de Carpati, aduc MaiestAtii
voastre expresiunea celui mai omagial clevotament. Tediased Ma-
rele nostru Capitan Ferdinand I, Regele tuturor RomAnilor!
Trgiasca Maiestatea Sa Regina Maria, nobila noastra Mama!
Tradasca Augusta Familia Domnitoare! Ura Romania Mare!"
10/29 Dec. 1918.
Comunicatul oficial spune ca in Transilvania, trupele ro-
mane au intrat in Dicio-Sdn-Mcirtin, Sdn-Craiul de Miro, Am-
dul de sus si de jos, Bcigitu si Adverem. Din Zlatna, Abrud i Cam-
pent, autoritatile si familiile unguresti s'au retras spre interiorul
Ungariei. Toga populatia romang din Muntii Apuseni, Motu cei
Dr. V. Dia= RiLaboinl Romardei Mari. 12
178

vestiti ai lui Avram Iancu, este foarte insufletitg i asteaptg en


nerabdare sosirea trupelor romane. 0 delegatiune de Moti s'a
prezentat Comandantului roman din Ardeal, cerand sa trimitg
trupe romanesti si la ei, ca s5, sg poatg inveseli de dragul ostasi-
lor romani toatg suflarea romaneascg
17(30 Dec. 1918.
Abia acum mi-a cazut sub ochi aceastg interesant5, scrisoare
pe care Vicariul general al Arhiepiscopiei din Londra a trimis'o
I. P. S. S. Mitropolitului Pimen al Moldovei, in timpul grelelor
lupte si ale suferintelor marl ale Neamului romanesc: 20 Februar
1918, Lambeth Palace S. E. Prea venerate si scumpe frate. In
aceste timpuri ale rgsboiului mondial si de deosebite incercgri si
restriste in. tinuturile in care I. P. S. Voastrg sunteti asezat spre
a conduce turma lui Hristos, tin a vg asigura, in numele Dorn-
nului Nostru, de profunda simpatie ce simthn pentru d-voastre
si poporul d-voastre, pentru suferintele ce ati fost chemat a in-
dura. Drile de seamg cari ne-au sosit despre acele teribile in-
cercgri desteaptg in inima noastra adaneg simpatie, care este
egalg cu admiratia noastrg pentru curajul i perseveranta cu
care poporul roman a infruntat acele pericole. Ster deci cg I. P.
S. Voastrg imi va permite s5, vg exprim, in numele a zecimi de
mii de crestini englezi, confraternitatea ,noastrg cu d-voastrg in
grijile prin care treceti i speranta noastra," ca, la timpul cuvenit
valoarea d-voastre va ggsi legitima ei rgsplatg. Apostolul scrie:
La timpul cuvenit vom acluna roadele, dacg nu clesnaclgjduim."
Si poporul roman nu a desngcigjduit, nici nu a slait in sufletul
bau. Iar Dumnezeul paciTi; cel ce a sculat din morti pe Domnul
nostru Isus Hristos; marele pastor al oilor, prin sangele Legii
celei vecinice sg vg facg si pe voi desgvarsiti in tot lucrul bun
pentru indeplinirea vointei sale, facand intre voi tot ce este plg-
cut inaintea lui prin Isus Hristos, acgruia slavg este in. vecii
vecilor, amin. Raman cu frgteascg consideratie si simpatie, Al
Inalt Prea Sfintiei Voastre bredincios serv intra Domnul nostru
Isus Hristos. Randall de Canterbury."
La aceastg, scrisoare I. P. S. Mitropolit al Moldovei a rgspuns
urmatoarele: Iasi, 6119 Decerabre 1918. Prea venerate si scumpe
frate. Scrisoarea Frgtiei Voastre din 20 Februar a. c. am primit'o
la 4 April si, cu toata dorinta ce aveam de a vg raspunde imediat,
din cauza grelelor imprejurgri si a armistitiului ce sg incheiase
intre noi si dusmanii nostri, nu mi-a fost posibil a indeplini
aceastg dorintg. Aceastg, scrisoare, al cgrei cuprins porneste din
o inima bung si pling de dragoste cresting, intemeiatg pe invg-
tatura Mantuitorului Hristos, a proorocior i sfintilor lui Apo-
stoli, ni-a adus nou5, si poporului incredintat conclucerii noastre
sufletesti cea mai mare manggiere in acele vremuri de grozave
nenorociri. E adevgrat c5 poporul i tara noastrg au indurat din
partea dusmanilor nostri cele mai sglbatice acte ce -s'au vgzut
179

pang, astazi in vr'un rasboiu, indrasnind a invoca numele lui


Dumnezeu in desert; dar, Romania, constienta de drepturile sale
istorice, a intrat in lupta cu toata. increderea. in dreptatea dum-
nezeiasca pentru liberarea fratilor de sub stapanire straina, spri-
jinita de clragostea, intelepciunea si ajutorul Aliatilor ei si mai
_ales al puternicii natiuni engleze, care, alaturi de natiunea fran-
ceza, a luptat totdeauna pentru libertatea popoarelor. Aceasta
ne-a inlaturat orice temere. Ca nu ni-a dat noul Dumnezeu
4cluhul temerii, ci al puterii si al dragostei si al intregii intelep-
ciuni." Pentru aceea poporul roman, in fata desavarsitei biruinte,
purtata de Aliati asupra vrajmasilor, cu evlavie Ii aminteste de
.cuvintele Scripturli Sfinte: Inalth-te-vom, Doamne, c ne-ai ridi-
Rat pe noi si nu ai inveselit pre vrajrnasii nostri asupra noastra."
Multumind Eminentei Voastre i iubitorului de Hristos popor
,englez pentru simpatia i cuvintele de admiratie ce aveti pentru
.curajul i perseveranta poporului roman, va. asiguram de nemar-
ginita noastra dragoste si de recunostinta vecinica ce vom pa.stra
puternicei natiuni engleze. Raman al Eminentei Voastre credin-
cios j prea devotat frate in Domnul nostru Isus Hristos, Pimen,
Ifitropeflitul Moldovei i Sucevei."
18/31 Dec. 1918.
In Monitorul Oficial al Romaniei (No 212 din 13/26 Dec.)
a. aparut decretul regal prin care sa confirma. hotararea Marli
Adunari din Alba-Iulia cu privire la. Unirea Ardealului, Bana-
tului si a tinuturilor romanesti din Ungaria pang la Tisa. Acest
Zecret este insotit de urmatorul raport adresat M. S. Regelui de
d. Ion I. C. Breitianu, preseclintele consiliului de ministri i mi-
mistru al afacerior straine: Sire. De veacuri neamul romanesc
stinde spre unitatea lui. De aceea cnd. prin rasboiul general o
parte din omenire a intreprins lupta pentru libertate i drepturile
natiunilor, Regatul Roman a socotit de datoria lui sa sa alipeasca
acestor Puteri i impreuna cu ele sa-si jertfeasca fiii pentru des-
robirea fratilor nostri asupriti. Dupa mari suferinte vitejia minu-
math. a ostirei noastre isi gaseste rasplata. Alaturi de gloriosii ei
Aliati, Romania este. astazi printre invingatorii lumii. Basarabia
4i. Bucovina s'au unit cu Patria-muma, iara. peste Carpati Ro-
manii, care impreuna cu noi de atata vreme asteptau ceasul in-
tregirii neamtilui, indata ce s'au putut spime gandul, au procla-
mat prin marea lor Adunare Nations, la intrui7itti la Alba-Iulia,
in 18 Noembre (1 Decembre) 1918, unirea lor neconditionata $i
-deapururea cu Regatul Romaniei. Delegatia Adunarii Nationale
a infatisat Maiestatii Voastre actul unirii, pe care cerem prin
.decretul-lege de fata Maiestatii Voastre sa.-1 intareasca spre a da
o forma definitiva Unitatii noastre nationale, acum deplin In-
laptuita peste toate tinuturile locuite de Romani. Unirea aceasta,
in ziva cand marii nostri Aliati sunt invingatori, isvoreste din
Tuterea de viata a poporului roman, din vitejia soldatilor nostri
12*
180

$i din vointa hotarata a Romanilor de pretutindeni. Ea sa inte-


meiaza pe fiinta insa$i a neamului romanesc, care de aproape-doug.
mii de ani, in mijlocul tuturor vitrejilor vremuri, a $tiut sa-$i
pastreze neatins caracterul de con$tiinta nationala. Ea sa reazima.
pe cerintele istoriei, can Ii impun desfiintarea tuturor granitelor
nedrepte j nefiresti i statornicirea Statelor dupa principiile na-
tionalitatilor. Ea e voila, in fine, de nevoile neamului romanesc,.
care nu poate trai despartit, i care numai prin unirea la olalta
a tuturor fiilor lui, Ii poate indeplini cu folos pentru omenire
$i cu stralucire pentru el misiunea civilizatoare in aceasta parte.
a lumii. Consfintind prin acest decret-lege vointa Adunarii din
Alba-Iulia Maiestatea Voastra inscrie in Istoria poporului roma-
nese de totdeauna $i de pretutindeni, eel mai mare act al Isto-
riei noastre nationale, acel pentru care generatii intregi au luptat
$i au murit, acel in nadejdea caruia au trait dela Nistru $i pang.
la Tisa toti Romanii, despartiti de o soarta, nemiloasa, $i puneti,
Sire, pentru vecie temelia unei Romanii Mari $i a unei vieti na-
tionale pe care sa sa poata de aci inainte desvolta in pace $i in.
fericire intregul neam romapesc."
Prin alt decret regal, aparut in Monitorul Oficial, d-nii Ale-
xandra Vaida-Voevod, Vast le Goldis si 'Stefan C. Pop au fost nu-
miti ministri fara portofoliu in guvernul roman, ca reprezentanti
ai Romanilor din Ardeal, Banat $i tinuturile locuite de Romani
din Ungaria.
Pentru Statul romanesc, pentru viitorul neamului nostru,
incorporarea Ardealului reprezinta o forta istorica, un simbol de
intarire nationala, un tomplement de o neaparata trebuinta pen-
tru vigoarea i dainuirea noastra. Nicolae Beilcesca, vorhind de.
Ardeal, scriea astfel: Uar nu numai artistul $1. naturalistul; ci
Inca strategicul, politicul i arheologul au de multe a s5 minuna
inteacest impodobit tinut. Cel d'intaiu va privi i va cerceth cu
mirare aceasta puteimic j intinsa cetate naturala, scaparea nea-
murilor in epocele gtele ale istoriei lumii. De oriunde vei veni, ai
s. urci mult spre a ajunge la clansa $i nu poti patrunde in ea
fara sa fi strabatut una din cele $apte porti intarite de maul*
lesne de-aparat, anevoie de cuprins. Politicut i a admir felurimea
natiilor $i a religiilor adunate din toate (urile lumii pe acest
parnant, unde -Dumnezeu insusi pare a fi chemat, intinzand di-
naintea lor o masa. a$a de imbelsugata, cum $i minunatele insti-
tutii democratice ce au ocrotit acesti iii mti pe cand despotismul
le matur a. din toata Europa. In sfar$it istoricul arheolog va cer-
ceth cii interes suvenirile i ramasitele Dacilor, ale acelui viteaz
$i nenorocit popor, cea din urma odra,19, din acel neam minunat
al Pelasgilor, care sa arata la leaganul civilizatiei tuturor po-
poarelor si forma Irasta eroica a omenirii. El va intalni insa la
tot pasul urmele de uria$i ale poporului roman, domnii lumii,
caci Ardealul e cea mai frumoasa parte a Daciei fericite (Dacia.
felix); draga tara a Cezarilor."
181

Ardealul reprezinta adevarata obarsie 4 neamului romanesc,


locul tainic in care s'a plamadit si de unde a venit infusiunile
datatoare de viata puternica romaneasca. In Ardeal au fost
primii scriitori cari au sustinut i justificat ideia unitatii natio-
male. Samoil Clain (Mien) a publicat prin veacul al 18-lea Histo-
ria Daco-Romanoruin sive Valachorum, in care arata trecutul
tuturor Romanilor, punand in aceeasi perspectiva intregul trecut
al neamului nostru, MIA deosebire de granite. Gheorghe Sincai
a scris Cronica Romdnilor si a altor neamuri invecinate cu ten-
dinta de justificare a Unirii tuturor Romanilor. Aceasta cronica
a fost oprita de a fi tiparita de catre cenzura ungureasca, prin
hotararea: Opus igne, author patibulo dignus", ceeace pe ro-
maneste va sa zica: Lucrarea este vrednicd de foc, iar autorid de
furci (spanzuratoare). Petri( Maior arata foarte documentat ori-
gina lating a poporului roman.
In acest mod s'a intretinut in Ardeal credinta miintuitoare
in unitatea noastra etnica si in latinitatea noastra de origina.
Cultul pentru ideia unirii, constiinta nationala vie si puternica
s. intalnesc la tot pasul in Ardeal in scrisul, in vorba, in mani-
festatiile carturarilor si in afirmatiile instinctive si populare. Uni-
Tea Romaniei cu Ardealul e o adevarata renastere nationala, o
infuziune de viata curata, de o viata insufletita de cel mai cald
rornanism si de cea mai vie constiinta nationala. Unirea cu Ar-
dealul va pune pe Rornanii din Begat in atingere directa si per-
manenta cu acea minunata rezerva de suflet curat romanesc, de
unde a venit curentul puternic de intregire si unitate nationala.
Cand vedern entuziasmul cu care sunt primite pretutindenea tru-
pele romane; cand ne dam seama de sarbatoarea ce inveqeleste
sufletele Ardelenilor, la ideia c sa vor uni $i sa vor contopi pe
vecie cu Romanii din Regat, este usor de inteles ca in Ardeal, Ro-
mania era chemata de mult $i c. unirea de ac..um nu este deliLL
actul extern si vazut al unei porniri seculare, al mauls iniitiact
'care a calauzit inimile Ardelenilor in tot decursul victudinilor
istorice, .cari fac din viata lor politica un lung rratiragiu..ive,
epoca tragica din istoria Europei latine din rasatite
20 Dec.1918/2 law. 1910.
A aparut in Monitorul Oficial decretul regal prin care sa.
decreteaza cal Bucovina in cuprinsul granitelor sale istorice, este
si ramane deapururea unita cu Regatul Romaniei. Acest decret
este insotit de urmatorul raport al d-lui prim-ministru Ion I. C.
Brdtianu: Sire! Vitejia neclintita a Wirii romane, luptand pen-
tru o cauza sfanta, alaturi de gloriosii ei Aliati, nestirbita incre-
dere ce a aratat poporul roman de pretutindeni in triumful Uni-
tatii sale nationale, au sters pe veci nedreptatea facut la 1774
vechii Moldove, careia Ii s. rapea, luandu-i Bucovina, nu numai
obarsia desvoltarii sale de neam, dar si mormantul Voevodului
ce o intrupase, Stefan cel Mare $i Bun. Acum, dupa 144 de ani
182

de robie straina, in libertatea deciziilor sale Congresul general


al Bucovinei, intrunit in Cernauti in ziva de 15/28 Novembre
a. c., intrupand suprema putere a Trii i fiind investit singur
de puterea legiuitoare, in numele Suveranitatii Nationale, a ho-
Carat Unirea necondlitionat i pentru vecie a Bucovinei, in ve-
chile ei hotare pada' la Ceremus, Colaciu i Nistru, cu Regatul
Romaniei. Consfintinci prin acest clecret lege vointa Congresului
general al Bucovinei, Maiestatea Voastra implineste i pentru
Bucovina dorul cel mai scump al unui neam intreg si asigurl
temeliile Romaniei Mari."
Alt decret-lege priveste noua organizare a Bucovinei. El pre-
vede ca' in guvernul roman vor infra, doi ministri, fara porta-
foliu, bucovineni, i anume: unul cu resedinta in Bucuresti, care,
va reprezenth Bucovina in guvernul roman central si celalalt, cu
titlu de ministru delegat al guvernului, cu resedinta la Cernauti
si care va fi seful guvernului local. Pentru primul loc este numit
d. loan Nistor, iar pentru al doilea d. Iancu Flondor. Ministrul
delegat va avea un secretar general si mai multi directori pentru
diferitele resorturi si va fi seful intregii administratii locale. Nu-
mai armata, posta cu accesoriile ei, siguranta publica, externele,
vamile l altele cateva resorturi vor fi administrate de functio-
nari dependenti direct de ministerele respective din Bucuresti.
Pentru orice numiri de functionari sa va luh avizul ministrulut
delegat, pentru primele numiri cMar i pentru resorturile de-
pendente direct de Bucuresti; jandarmeria va fi la dispozitia
ministrului delegat. Orice modificari mai importante alo legilor
tarii, sa pot face numai pe cale parlamentara; modificarile de-
venite necesare prin actul unirii sa pot face si prin decret-lege
Prin participarea la conducerea Statului Roman a fruntasi-
lor din Ardeal si din Bucovina sa, incepe opera de inchegare a
noului i marelui Regat Roman. Participarea aceasta va strange
legaturile sufletesti clintre toate provinciile romanesti, grabind
coord.onarea actiunii de consolidare a Romaniei Man i a ac-
tiunii de unificare a Statului Roman sporit. Actul acesta, prin
care dupa 1800 de ani sa pecetlueste implinirea Unitatii noastre
nationale, este salutat de toti Romanii cu bucuria si multumirea
fireasca care sa desprinde dintr'un asemenea eveniment pentru
intreg neamul romanesc. Participarea fruntasilor Romanilor de,
pretutindeni in guvernul tarii, mai este o garantie c acei- care
au contribuit inhuntrul hotarelor acelor provinci romanesti la
infaptuirea Unirii, vor contribui prin actiunea lor in guvernur
tarii la consolidarea definitiva a noului Stat Roman marit.
22 Dee.191S/4 Ian. 1919-
In zilele din lima s'au mai publicat in Monitorul Oficial: decre-
tul de improprietdrire a thranilor prin exproprierea mosiilor;
decretul votului universal, farg, nici o restrictiune, dupa care sh
vor face alegerile pentru C(Mstituanta in Martie anul viitor, ti
183

decretul pentru organizarea muncitorimei din uzine, ateliere


fabrici. Prin aceste decrete sg indepline$te opera de dreptate so-
cialg dinguntrul tarn i sa face cu putintg unitatea noastrg na-
tionalg. In vechiul Begat proprietgtile mari sg desfiinteazg i tree
in manila tgranilor, tot astfel va fi i in Basarabia, Bucovina si
Transilvania, uncle proprietatea mare in intregime erg in man&

r:
r.

Mihain Viteazid in Alba julia.


tot

1.=
cr" di

qg

Noe ,+" it
khoi

-N ONO

Kx,

o?

ruseascg, evreo-nemteasc i ungureascg. Cu aceste reforme gu-


vernul liberal s'a inscris cea mai frumoasg paging in istoria nea-
mului nostru, cgci numai prin ele tinuturile romane$ti de peste
Carpati $i Prut pot fi contopite la fa,ga$ul istoric si pot dobandi
acea cimentare puternicg $i statornicg in frontierele noui, mai
ales intr'o epocg de largi prefaceri sociale $i adncg democratic..
184

europeand. Aceste reforme s realizeaza, prin deplind armonie si


deosebita, grije pentru binele obstesc. Aceasta, minunatd evolutie
in viata Statului Roman a biruit toate rezistentele si. deschide in
viitor o epoca de desvoltare $i propdsire care promite neamului
romanesc culmi infloritoare de civilizatie $i de culturd.
23 Dec. 1918/5 Ian. 1919.
In campia cea mare dela Turda, uncle a fost ucis 14ise1este
Voevodul Mihaiu, s'a slujit de cdtre ostasii romani ajun$i acolo, o
pomenire pentru cel mai mare $i. mai viteaz dintre Voevozii nostri.
0 multime clepeste o sun'. de mii de oameni, din cele mai depdr-
tate tinuturi locuite de Romani si cari veniserd sd aclame tru-
pele romane, au azistat la aceasta. pomenire. In cele patru parti
ale campiei sau ridicat patru arcuri mdrete pe care era scris:
Trdiasca. armata romand", Tradascd Romania Mare", Trad-
ascd Impdratul Ferdinand"; iar pe arcul dinspre intrarea ora-
sului era scris: Spre locul de odihnd a Voevodului Mihaiu."
Chiar pe locul uncle fusese ucis mare le Voevod A, indltase o ca-
peld improvizatd de ostasii nostri $i in care s'a oficiat serviciul
divin. Aphritia trupelor a starnit un entuziasm de nedescris; zeci
de mii de oameni aclamau steagurile; tricoloruri falfdiau, iar
Moth venind de departe, imbrdtisau pe soldatii romni si. cereau
stt mearga cu ei in munti. Ofiterii $i soldatii erau purtati in triumf;
uralele si ovatiunile nu mai conteneau. Peste tot locul trupele
romane au fost primite cu un entuziasm pang la delir. Este un
mars triumfal care continua. pang la Tisa.
24 Dee. 1918/6 Ian. 1919.
Generalul Berthelot, marele pretin al Romaniei, voind sa. cu-
noascd pe Romnii de sub jugul Ungariei, a plecat in sara de
12/25 Decembre din Bucuresti, insotit de mai multi ofiteri din
Statul sau major; a pereurs Banatul, Crisana si Ttransilvania,
intorcandu-sd in Capita l'a in ziva de 21 Dec. 1918/3 Ian. 1919.
Primirea ca ii s'a facut peste tot locul de populatia romand
a fost cat sa poate de stralucitd; nu numal intreaga populatie a
localitatilor prin cari a trecut a esit intru intampinarea genera-
lului Berthelot, dar bdtrani, femei si. copii au venit cale de 2-3
zile, din muntii Abrudului, ai Bihorului, din 1V1aramure$ $i. chiar
din Bucovina, ca sd salute pe marele si bunul nostru pretin.
Ploaia, brutalitdtile autoritatilor ungure$ti si sarbe$ti, precum
$i faptul ca. trecea noaptea prin unele localitati, nu au putut s
impedece, tardnimea romand de a veni sa, vadd pe acest viteaz
general. In unele localitaiti populatiunea a asteptat 10 pang la
14 ore trecerek trenului. Pretutindenea primirea a fost mareatd.
Dupd localitati, sute, mii si chiar zeci de mii de Romani, in haine
de sarbdtoare, au primit pe general cu cantece nationale, cu Mar-
silieza si. cu strigate de Traiascd Franta", Trdiascd Roma-
nia Mare!"
185

In toate cuvantarile s'a aratat de cMre reprezentantii tuturor


claselor sociale, de oameni de toate vrastele $i de femei de toate
conclitiile, vointa nestramutata de a ramanea uniti pentru tot-
deauna si multumirea netermurita ce o datorim Frantei si mare-
lui ai fiu. Generalul Berthelot a vorbit cu multa bunavointa tu-
turor, interesandu-sa de starea morala si. fizica a popu.latiei, de
hrana, de agricultura $i recomandand. poporului, care a suferit
atatea sute de api, sa mai alba putina rabdare 'Ana la hotararea
Congresului de pace, din care va e$i cu siguranta Romania Mare.
Toate regiunile, thate localitatile au rivalizat intre ele pen-
tru ca primirea sa fie cat mai mareata, $i este cu neputinta sa sa
fac . vr'o clasificare, caci dad, numarul celor esiti intru intampi-
nare a variat, dupa marimea localitatii, caldura primirii a fost
peste tot aceeasi, caci venea din aceeasi inima romneasca si a f a-
cut sa apara si mai puternic unitatea desavarsita a natiei ro-
mane de peste tot. In localitati ca Arad, Alba-Iulia, Sibiiu, Bis-
trita $i Brasov, unde avand mai multa vreme disponibila $i gene-
ralul Berthelot a putut merge in oras, a fost dus in trasuri pla-
nate de surugii romani, incunjurate de sute de calareti, in bo-
gate costume nationale cu cai acoperiti de scoarte foarte fru-
rnoase, si a trecut printre multimi cp zeci de mii de locuitori din
satele din jur, cari l'au primit cu o insufletire ce nu sa poate
descrie. Veselia, bucuria de a sa vedea in sfarsit neatarnati si
uniti cu Patria-muma sa vedea pe toate fetele, iar emotiunea era
atat de mare incat multi plangeau, iar de mai multe ori s'au va-
zut lacrimi $i in ochii generalului. Batrani, batrane ingenunchiau
$1. multumeau Cerului de a le fi dat sa vaza ziva aceasta $i toti ce-
reau cu inzistenta ca Regele si Regina sa mearga cat mai curand
in mijlocul bor.
La Sibiiu manifestatia populara a avut forma unui stralucit
cortegiu etnografic, care a defilat pe dinaintea generalului frau-
cez, in piata cea mare a orasului, un cortegiu format din popor
venit din vr'o 70 de sate. Cu steaguri franceze si romane, fiecare
sat in frunte cu figura impunatoare a preotului, mergancl in
haine de sarbatoare, intr'o ordine $i disciplina exemplare, si in-
sufletit de spontaneitatea si caldura manifestatiilor pentru Fran-
ta si pentru stralucitul ei fiu, cortegiul etnografic al celor 30
40,000 de %rani, barbati si femei, pe jos, calari si in carute im-
podobite, avea ceva din maretia si stralucirea multicolora a unui
covor lung, nesfarsit si bogat in tasaturi nationale. In aceea$i zi,
un cortegiu mai mic de 15 sate a defilat la Sdli$te in fata genera-
lului. Jocurile nationale: bdtuta, caluprul invdrtita au in-
.i.

cheiat cortegiul etnografic din ambele localitati. Ordinea perfect


in care au decurs toate, bucuria ce sa vedea pe toate fetele, au
facut asupra tuturor, cari au avut fericirea sa fie de fata la
aceasta serbare, o adanca $i neuitata impresiune.
Braprul romanesc a facut generalului Berthelot o primire
cum numai acest colt de raiu parnantesc poate sa o faca. Dupa
186

ce la toate ggrile din tara Barsei Ii s'au fgcut cele mai calde ova-
tiuni de populatiunea romaneascg, imbracata in haine de sgrbg-
toare, la Brasov a fost intampinat de zeci de mii de Romani si
un impozant olaiu de cglgreti din toatg tam Barsei, intre cari
s'au distins costumele bogate si pitoresti ale Junilor din Scheiu.
Protopopul, Dr. Saftu, incunjurat fiind de notabilithtile fomane,
intr'o calduroasg, vorbire in limba francezg. a exprimat bucuria
pe care o simt raffle de Romani din acel judet de a vedea in mij-
locul lor pe nobila Franca, reprezentatg prin viteazul organizator
al armatei romane. Generalul a raispuna astfel: Sunt foarte
miscat de cuvintele de dragoste ce mi le adresati. Am cutreerat
toate tinuturile romanesti din Banat pang aci $1. vg asigur
sufletul romanesc vibreazg pretutindeni la aceeasi. ingltime ca
si sufletul francez. Dacg am ajuns azi aurOra zilelor de libertate.
si de fericire, avem sg multumim in aceeasi masurg si armatei
romane. Eu, care am vgzut nobilul ei curaj la Oituz, Mgrgsti si
Mgrasesti, vg. asigur cg soldatii romani, cari au sangerat acolo,
au creat Romania Mare." Dupg ce generalul a trecut in re-
vista compania de soldati, care fgcea onorurile, si multimea de
cglgreti imbrgcati in costume nationale, in fruntea cortegiului,
scgldat in flori si in razele irkviorgtoare ale soarelui, a -trecut prin
arcurile de triumf in spre Biserica Sf. Nicolae din Scheiu, unde
pgrintele Saftu a recitat o adanc simtitg, ruggciune de multumitg
pentru victoria Aliatilor, i apoi a exprimat bucuria ce o simt
Romanii din comitatul Brasovului, vgzand in mijlocul lor pe
viteazul reprezentant al Frantei. Generalul emotionat a rgspuns:
Pretinia care este intre natiunea francezg si natiunea romang
e o pretinie cu leggturi vechi si puternice. Cand zicem: Traiasca
Franta! intelegem si Traiascd Romania Mare! Dati-mi voe sg.
citez in acest sfant locas cateva cuvinte din Marsiliezg: Drapelur
tiraniei era ridicat incontra noastrg, astgzi este la pgmant." Ziva
de glorie a sosit, idealul nostru este implinit. Aceastg Implinire
este pentru veacuri nesfarsite. Anul 1919, care incepe acum, e
unrinceput de inviere, libertate si independentg pentru Romani.'
Urale puternice au acoperit aceste cuvinte i miile de Romani au
cantat De?teaptd-te Romane.
In sala festivg a liceului romanesc, frumos impodobitg cu
covoare nationale, generalul a fost primit cu un potop de flori, iar
pepturile oaspetilor au fost decorate cu cununite de iederg si
brgdet, legate cu panglici nationale. Vestitul cor al lui Dima a
intonat Marsilieza, primitg. cu nesfarsite ovatii. Profesorul Ion
Pricu, intr'o cuvantare avantatg, in limba francezg a salutat pe
ilustrul oaspe in numele institutiunilor culturale ale Romanilor
din Tara Barsei. Iar doamna Constanta C. Popovici in cuvinte
emotionante multumeste in numele femeilor romane natiunii fran-
ceze pentru jertfele ce le-a adus pentru cucerirea libertgtii noas-
tre. Generalul a dat un rgspuns care a stors lacrimi de mandrie
din ochii asculigtorilor: Sunt constiu de tot ce vgd si tot ce stiu
187-

despre cl-voastra". Hotararile Providentei nu le putem valea. Am


ajuns o zi, care pentru d-voastra este consacrarea klealului astep-
tat de vacuri. Ati meritat'o cu drept. Ceeace face atat de mare
bucuria ce o simtiti astazi, sunt suferintele mari prin cari ati
trecut. Cine stie, daca in loc de oprimatori ati fi avut in jurul
vastru pretini, bucuria, bucuria unirii voastre ar fi putut sa,' fie
atat de mare? Cand acum patru ani am intrat in rasboiul, pe
care nu noi l'am provocat, am simtit in ce parte este clreptatea.
Puterile centrale erau conduse de forta bruta. Acestei puteri noi.
i-am opus forta dreptatii. Atunci am simtit a noi inteadevar
eram mai tari. Si cauzei noastre drepte ii s'au alaturat in curand
18 popoare din Europa, Asia si America. IR ce priveste Romania,
s'a credeti ca. jertfele aduse de armata romana la Bucuresti, Ar
ges, Marasti, Oituz si Marasesti, au meritat rasplata de astazi. Azi
soarele straluceste pe cer ca bucuria in inimile d-voastre; sa. dea
Dumnezeu ca aceasta, bucurie sa ting, cat soarele de pe cer. Trig-
asca Romania Mare!"
Dupa ce s'au terminat uralele entuziaste, vestitul cor al lui.
Dima a cantat: Trei culori cunosc pe lume. Fazand cerc in jurul
sau, generalul a multumit mgestrului Dima pentru emotiile ce ii
le-a procurat prin cantarea inaltatoarelor arii bisericesti si na
tionale. Pe livada din fata liceului ii s'a prezentat generalului
un tablou de arta, curat romaneasca: danturi nationale executate--
de sute de perechi in costume minunate romanesti. Toate erau-
armonios arangiate si executate sub supravegherea destciinicului
componist si artist coreografic Dr. Tiberiu Brediceanu. S'a jucat
Ceiluerul, Bdtuta, Hora mare i altele. Delegatiile trimise de sa
tele sasesti si unguresti 11 gasesc pe generalul francez prins in
ritmul captivant al Horei noastre. La vorbirile acestor delegati
genei alul raspunde ca. Conferinta de pace va face dreptate tutu-
ror. La intrebarea unui ungur, fost deputat in Parlamentul din
Budanesta, ca, de ce nu s'a arborat si steagul maghiar, generalul
a dat explicatia ca fiindu-ne Maghiarii inimici, steagul lor nu
poate flutura alaturi de ale Aliatilor, cari au suferit impreung.
Banderiile de calareti au condus apoi la garg, pe ilustrul pretin
si binefacator al Romanilor, care in cele trei ceasuri petrecute
in mijlocul Brasovenilor a intiparit in inimile lor amintiri ne-
*terse.
Comandantul armatelor aliate ale _Dunarii a constatat cu
ocazia acestei calatorii, pe Yana. modul in care Ungurii au res-
pectat armistitiul si atitudinea dusmanoasa a acestora fat5, de
noua stare de lucruri din Ardeal. Generalul Berthelot a vs62ut
necesitatea unor masuri de ordine militare si a promis la plecare,
reprezentantilor organizatiilor romanesti, s'a contribue la o grab-
nica indreptare a situatiei. El a marturisit cu acest prilej buna
impresiune pe care i-a facut'o minunata organizare a vietii pu
blice romane in comunele ardelene si a acgentuat in mai multe-
randuri cu vii clogii, la adresa Romanilor, diferinta de mentali
188

tate, de conduita si de organizare pe care a constatat'o intre cele


trei elemente clusmane din Transilvania.
Intorcandu-sa in Bucuresti, generalul Berthelot a adresat
presedintelui Consiliului diriginte roman din Sibiiu, d. Dr. lu liu
Maniu, urmatoarea scrisoare de multumire: Adanc miscat cle
manifestatiile de simpatie ale caror obiect am fost in timpul
calatoriei mele in Banat, Crisana i Transilvania, ma gandisem sa
mnitumesc individual clomnilor presedinti ai comitetelor locale
romanesti, care au venit s. ma, salute in toate garile prin cari am
trecut. Trebue sa renunt, atat de mare a fost numarul bor. $i
aceasta imposibilitate este cel mai frumos omagiu pe care il pot
aduce vitalith,tii neamului romanesc, care traeste in tinuturile
artificiale ale vechii Ungarii. In timpul celor optsprezece luni
petrecute in Romania si in contact strans cu armatele sale, am
putut sa studiez i s. inteleg bine caracteristica sufletului roma-
nesc, caruia cu placere viu sa-i dau o noua marturie. Sederea
printre Romanii de peste munti m'a convins c. sufletul lor este
acelasi ca si al acelor dela Bucuresti si dela Iasi. Am fost de ase-
menea foarte miscat de manifestarile unanime de stima si iubire
pentru Franta, cari au avut loc pretutindeni la trecerea mea, de
sinceritatea i delicateta exprimarii lor. De aceea, din adancul
inimii, va rog, domnule presedinte, sa prhniti si s. transmiteti
tuturor, barbati i femei, fete si copii, sateni si oraseni, si tuturor
membrilor comitetului diriginte si ai comitetelor locale, expresiu-
nea celei mai vii recunostinte si a urarilor mele afectuoase pen-
tr realizarea aspiratiilor voastre nationale. Binevoiti a primi,
domnule preseclinte, expresiunea inaltei mele consideratiuni si
permiteti-mi de a strigit impreuna cu d-voastre: Traiasca Ro-
mania Mare!"
27 Dec. 1918/9 Ian. 1919.
Zile le nasterii Mantuitorului nostru Isus Christos in anul
acesta au fost triste ca infatisare; cerul noros, ceata i ploaie ma-
runta ca prin sita, acarei raceala te patrunclea pang la oase, dar
inimile noastre au fost vesele, caci acesta este primul Creiciun
petrecut in Romania Mare. Inimile ne-au fost vesele, dar bucuria
noastra nu s'a putut manifesta, in toata exuberanta sa, din cauza
lipsurilor si a necazurilor ramase de pe urma barbarilor, cari
timp de doi ani ne-au tinut sub o stapanire vitrega de impilare
si de sugrumare a tot ce era maret i sfant.
Acesta a fost primul Craciun in care ne-am bucurat cu totii
la olalta, atat cei ce au ratacit i pribegit de groaza dusmanului,
cat i cei ramasi la vetre ca sa-si pastreze ce bruma au putut din
avutul lor. Odata cu cei plecati in pribegie acum doi ani, s'au
intors i timpurile bune, iar clopotele, care au mai scapat din
ghiarele dusmanului, au rasunat in faptul diminetii si in asfin-
titul zilei vestind primele ceasuri de adevarata sarbatoare, cari
ne-au fost date sa le traim din nou de puterea si vointa Celui de
189

sus. Barbarii au trecut si tropotul lor l'a inghitit pamantul, iar


Soarele ce sa inalta lumineaza o Tara Mare cu hotare noi $i in-
tinse, din ale carei treburi chibzuile vor incolti roadele binecu-
vantate ale vietii de mane. Alaturi de Voda cel intelept si de mi-
lostiva lui Doamna, precum $i alaturi de sfetnici lui si de toti
luminatorii neamului vor lua. loc de aci inainte si cei dela tura:
preotii, invatatorimea si intreaga taranime, care s'a castigat prin
vitejie pamantul $i drepturile ei.
Sarbatorile din anul acesta au fost mari, caci Mo$ Craciun
a adus scumpei noastre tari o singura constiinta romaneasca $i
un singur suflet tare pe care nu J'a putut clatina nici tunul, nici
ademenirile vrajmasului. Pe rand', granite noua si intinse, Cra-
ciunul a adus pamant si vot universal pentru sateni, cari im-
preuna cu preotii si invatatorii lor, vor intra in Sfatul Tarii, chib-
zuind cu oamenii Stapanirii asupra trebilor obstesti spre folosul
tuturor. Mtg. pentru ce Craciunul din anul acesta, desi timpul a
fost trist, ne-a inveselit inimile si cu mare multumire am inaltat
rugaciuni celui Atotputernic pentru bucuria de acum, care ne
infrateste pe toti intr'o tara noua, o tara mare si libera: Romania
tuturor Romanilor!
28 Dee. 1918/10 Ian. 1919,
Am cetit in ziarul Viitorul frumoasa poezie de Claudia Mi-
lian intitulata: Seirbdtoarea Neamului, pe care cu placere o re-
produc aci:
Ierusalimul visurilor noastre,
Ierusalim de azi nu vei mai plange,
Caci re'nviat din propria-ti Wan&
De-asupra ta, din culmile albastre
Pecetluinci calvarul tau de sange
S'a pogoilt dumnezeieasca mama...

E mama ce ne-aduce azi lumina


Sa.pand in piatrA, al lumii ideal
Si.'n suflete credinta $i speranta
E mama ce ne-aduce Bucovina
Si ne deschide drumul in Ardeal,
E mama lui Isus Christos E Frantal
Te-au necinstit batandu-te pe Cruce
Si rstignit ai fost Ardealule Isus I . . .
Dar azi privind spre visul tau sublim
Vezi focul $i furtuna cum sa.. duce,
Vezi Templul tgu, lucind in soare, sus
Ardeal sfintit, Ardeal Ierusalim.
29 Dec. 1918/0 Ian. 1919.
Astazi a plecat la Paris d. Ion I. C. Breitianu, presedintele
190

consiliului de ministri, pentru a lua parte la lucr&rile Conferintii


-de pace. Primul-ministru este insotit de d-nii: Constantin I. Bra-
tianu, secretarul delegatiunii romane la conferint& colonelul
Toma Demetrescu din Statul Major general $i Ion PleRa, wful
s'au de cabinet. .
D. Wilson a informat oficial pe ci.. Clemenceau cg, nu vrea
s& fie considerat la Conferinta 'Axil ca sef al Statului, ci ca pri-
mul sgu ministru, conform Constitutiei State ler Unite, care sta-
bileste c Presedintele este nu numai seful Statului, dar si seful
guvernului.
31 Dec. 1918113 Ian. 1919.
Comitetul national al Sasilor din Ardeal, urmancl exemplul
-Sasilor din Bucuresti, a luat urmatoarea rezolutie: Evenimen-
tele mondiale au creat situatiuni noi in tinuturile in care poporul
Sasilor transilvaneni s'a creat acum 800 de ani viata national&
Regele Ferdinand al Romanid, prin decretul-lege din 27 De-
-cembre 1918, a eleclarat deplina stapanire asupra tinuturilor
Transilvaniei. Poporul cel mai numeros al Transilvaniei si al
tinuturilor locuite de Romani, in care A, asesc si elemente ma-
ghiare, a declarat in Adunarea Nationala din Alba-Iulia alipirea
la Romania a tuturor tinuturilor Transilvaniei locuite de Romani.
Aceasta este o alipire a teritoriilor nationale bine determinate
prin circumstante etnografice. Luand. in consicleratie aceste fapte
si convinsi c prin aceasta s aduce la indeplinire un vechiu ideal
...si sa", infaptueste un eveniment istoric universal, folosindu-ne
de dreptul popoarelor de a hotari singure de soarta lor, noi po-
porul sas din Transilvania declartim alipirea noastra la Regatul
_Romaniei si aclres&na poporului roman salutul nostru fraAesc $i.
urarile noastre de bine la indeplinirea idealurilor sale nationale.
Poporul sas din Transilvania tine socoteala prin aceasta, nu nu-
mai de evolutia evenimentelor jstorice universale, ci i de dreptu-
rile naturale ale poporului roman la unirea sa i la fondarea
Statului su, i isi exprimg, totodatg speranta nestramutatA c
poporul si conduatorii poporului s&sesc vor pune la dispozitia
poporului roman virtutea strmoeasc i vor Ii calauziti fat&
de dansul de sentimentele de dragoste, abnegatie i dreptate de
care poporul sas a dat dovadg in cursul veacurilor, Poporul sas
a avut o autonomie constitutional& care contrar asigurgrilor so-
lemne i legale i-a fost sustras. Poporul sas este convins c. noul
-stat roman ii va oferi si ii va recunoaste tot ce are el trebuint&
pentru existenta sa. De altfel, in Adunarea national& din Alba-
Iu lia, s'a afirmat categoric, a fiecare popor va avea dreptul sa",
se conduc& sa-si administreze averea, sg, se judece in propria sa
limb& si prin proprii si fii, precum si s& fie reprezentat in ma-
sm.& corespunlatoare in legislatie, precum si in atlininistratiile
care garanteaza autonomia bisericii, scoalei, precum si asigura-
rea libertatii nationale, politice, economice si culturale a popoa-
191

relor. Poporul sas adera la hotaririle dela Alba-Iulia, prin care


ad cere asigurarea in mod. egal la Congresul pacii a libertatii tu-
turor natiunilor mari si mici, i vede in aceasta, chezasia unei
paci durabile pentru popoare. Sasii spera si doresc ca si celelalts
nationalitati din Ardeal sa se ralieze la aceasta hotsarire. Poporul
sas, constient de insemnatatea, botaririlor sale, sg, consider& de
azi inainte ca facand parte din Regatul Roman, iar fill si ficele
sale ca cetateni romani. Roaga deci pe Dumnezeu, ca acest pas
plin de raspundere, pe care il considers& de datoria sa de a-I face,
sa fie calauzit spre bine si A,' fie insotit de binecuvantarea sa."
Cetind aceasta rezolutiune, cel ce nu cunoaste istoria tragica
a Romanilor din Arcleal, ramane incantat de frumoasele senti-
mente pe care poporul sasesc spune c Is poarth fata, de poporul
roman; dar, cel ce a invatat istoria fratilor nostri i stie chinurile
pe cari le-ap suferit ei in decursul.veacurilor din partea Sasilor,
in partile locuite de ei, nu sa poate opri s nu zambeasca in mod.
ironic cand ceteste c& poporul si conduatorii poporului sas vor
pune la dispozitia poporului roman virtutea strgmoseasca si vor
fi calanziti fata de dansul de sentimente de dragoste, abnegatie si
de dreptate de care poporid sas ctdat dovadd in decursul veacu-
rilor". Risum teneatis! Este de ajuns s ne aducem aminte de fai-
moasa conjuratiune cunoscuta sub numele de unio trium natio-
num, facuta indata dupg revolutiunea din 1437, prin care Un-
gurii, Secuii i SASH sa, insotir& intre ei ca s asupreasca si sa
nimiceasca cu totul pe Romani. Cat de mult s'au schimbat vre-
murile! ...
I114 Ian. 1919.
Ziva anului nou sa deosebeste mult de zilele nasterii Man-
tuitorului nostru. Craciunul s'a aratat moros, intunecos, cetos
ii trist, iar anul nou este vesel, cu cerul senin $i luminos; soarele
Ij trimite razele stralucitoare asupra tuturora, raze vesele, pari
fac ca inimele noastre sa, fie cuprinse de un mare simtemant de
bunatate fata de tot si de toate.
Anul care a intrat in negura veciniciei, anul 1918, a fost ma-
re pentru noi. El a insemnat pentru neamul romanesc o raspan-
tie hotaritoare. Destinele noastre istorice s'au desfasurat dela
tragedie pang la apoteozg. Suferinte cumplite au alternat cu cele
mai marete sperante si mai stralucitoare triumfuri: o primavara
de doliu i jale, de armistitiu silit i o pace brutal& cu o toanina
rodnica in bucurii si piing, de cele mai marete infaptuiri ale vi-
surilor noastre de sute de ani: Unirea tuturor (ardor romane in-
tr'un mare si meindru regat!
Anul 1918 este pentru poporul roman anul biruinftlor: bi-
ruin% inafara i biruinta inguntru. Drepturile noastre nation ale,
recunoscute si consfintite in intregima lor istorica s'au realizat
prin sfortarile noastre proprii si prin sprijinul marilor nostri
Aliati i pretini din Apus, aparatorii libertatii i ai onoarei, iar
192

pe de altA parte poporul roman a obtinut marea impropriearire


ai votul universal, reforme cari II deschid un viitor de democratie
si de culturA strAlucitA, aaa cA, generatiile viitoare vor cldi ai vor
intAri marele edificiu de civilizatie ai de progres al Romaniei
Mari. Fie binecuvantat pentru vecii vecilor anul 1918!
Anul nou 1919 incepe sub cele mai bune auspicii. Conferinta
pAcii care sa deschide la Versailles va statornici prin dreptate ai
armonie echilibrul lumii, consfintind pentru vecie drepturile nea-
mului romanesc, aaa cA putem privi viitorul cu sperantA ai in-
credere!
In lipsa d-lui prim-ministru Bratianu, d. M. Ferechide,
care-i tine locul de preaedinte al consiiului de miniatri, duchn-
dusa la Palatul Regal, pentru a prezenta, Suveranului felicitri
cu ocazia anului nou, a rostit urmatoarea cuvantarea: Sire. Cu
ocaziunea anului nou aducenk.urgrile noastre cele mai calcluroa-
se pentru sAnAtatea ai fericirea MaiestAtii Voastre. Anul incepe
sub auspiciile cele mai imbucurAtoare. El va desAvarai infaptui-
rea operei marete pentru care Maiestatea Voastra, in capul vite-
zei noastre armate, 9i urmat de intreaga suflare romaneascA, ati
muncit cu o trudA ai tenacitate, care sunt obiectul admiratiunii
lumii. In ziva cand ati urcat treptele tronului, Maiestatea Voa-
strA ati rostit acest cuvant care a rAsunat in inimile noastre ale
tuturor: Voiu fi bun Roman. Recunoatinta nemarginitA a Roma-
nilor de pretutindeni slAveate inaltarea sufleteascA cu care Ma-
iestatea VoastrA ati indeplinit fAgaduiala VoastrA Regal& Este
dar firesc ca astAzi mintile Romanilor dela Nistru pane,' la Tisa
sa'. se indrepteze cu dragoste care Regele lor, care, dupg ce a dat
'exemplul celor mai nobile sacrificii a avuti fericirea s indepli-
neasca, visul lor secular, intregirea neamului ronginesc; mai cu
seama cand tot in anul acesta de mgrire nationalg, populatiunea
rurald, atat de scumpA Maiestatii Voastre, sA va bucura de sta.-
panirea pamantului i de votul universal; tot astfel i care
M. S. Regina, care, cu o energie neinvinsa de nici o durere, cu o
generozitate i o induioaare neobosith, n'a incetat de a infari toa-
te avanturile ai de a, alina, toate suferintele. In numele lor ca ai in
numele nostru urAm Maiestatilor V astr e. din adancul inimii, la
multi ani: S trAiti, Sire! S. traiasca M S. Regina! SA traiasca
augusta Familie RegalA!"
M. S. Regele a adresat armatei urmatorul ordin de zi: Pe
pragul unui an nou, gandul meu s. indreaptA cu adancA dragoste
si cu cea mai vie recunoatinth catre iubita, Mea caste. Tara nu va
uit nici o clipg c vitejiei o tasului roman sa, datoreate in cea
mai mare parte fAurirea Rom.tniei i e astAzi ai de maine. Voi toti
cari va aflati in fruntariile echiului Regat i cei cari ati dus
drapelul roman in tinuturile liberate, peste cari sA vor intinde
hotarele nouei Romanii intregite, aduceti-vA necontenit aminte
ca pe steagurile voastre sunt scrise cuvintele: onoare i patrie;
on unde va aflati, voi sunteti purtAtorii acestor doug idei. Cu vie
193

multumire M'am putut convinge ch in toate imprejurhrile v'ati


arAtat phtrunsi de misiunea vgastrA de a fi apAratbrii Thrii i ai
Tronului i pAzitorii ordinei. Duph un lung timp de incercare si
de privatiuni, dar si de lupte eroice, unde ati miles lauri neperi-
tori si stima j dragostea Begelui vostru, a Patriei si a fratilor
vostri de arme, anul care incepe ne promite tuturora pacea, atat
de dorith. V. urez si vouh, iubitilor Mei ostasi, un an pacinic si
plin de fericire, ca s. puteti culege in liniste roadele muncii voa-
stre. Dar Ong la momentul acesta, asteptat de toti cu athta dor,
cer dela voi toti: ofiteri, suhofiteri i soldati, sA stati fiecare la
postul shu, fachndu-va. datoria cu sfintenie asa cum vh impune
jurAmntul vostru de ostasi. Din adAncul sufletului vh urez: La
multi ani!!"
2/15 Ian. 1919.
Cu ocazia anului nou si a Sfantului Vasile, care este patro-
nul scriitorului acestor rnduri, am primit felicithri si urAri dela
bunri mei pretini si cunoscuti. Intre acestea s. distinge una prin
dragatasenia, duiosia si inaltele-i sentimente nationale, venlig, din
partea doamnei An4oara N. PCiunescu din Bucuresti, pe care o
cunosc si chreia i-am dat ingrijirile mele medicate, ori de chteori
era trebuintA, din momentul in care a venit pe lurne si pang in
clipa child am avut deosebita multumire sufleteasch de a-i pune
in deget inelui de logodnh. D-sa este unicul copil al bunului si ve-
chiului meu pretin Nicolae I. Barbulescu, foat pe vremuri Prefect
si Deputat al BuzAului, iar acum este Director al 13ancii Natio-
nale a Romhniei, in Bucuresti. Cu deosebith plAcere reproduc aci
prima parte a scrisoarei d-nei Phunescu: Zi cu zi -ne trezim
ca dinteun vis wit din somnul gren ce ne-a inchtusat mintile
si sufletul athta vreme, ne trezim in chldura lzbanzii, in strh-
lucirea zilelor de mArire; zi cu zi ne reluhm firul vietii, intro-
rupt par'cA o cliph, regasim ghnduri vechi, obiceiuri dragi
adormite in chte un coltisor tainic pe timpuri de restriste, si cari
ni sA par de douh ori mai scumpe, dup h. asa lungh desphrtire ...
Tina din aceste deprinderi, dragh intre toate, era aceea de ati scrie
dp Sfntul Vasile. Dup g. doi ani de thcere, doi ani in cari tocul
s. odihnea trist Si mut la locul shu, pe chnd urArile ne-au rhmas
inAbusite in inimile ingrijorate, imi vine s m intreb de trhiesc
aievea acum ... si poti sh-ti inchipui, scumpul nostru Nenea Bia-
nu, cu ce emotie astern rAiridurile acestea ... Dar lash-m pentru
astA data sh incep cu althi urare, urare care decigur iti e tot atht
de scumph ca i mie, urare pe care noi Romnii trebuie s o
purtam smeriti i cu sfintenia pe buze, cum sl spune mArturia
de credinth din noaptea Invierii, : Sa
ne trtiascii Romania Ma-
re! Sa ne traiascA Impheatia noastrh mandrh i frumoash, Im-
phrtitia isului strhmosilor 5i al copilriei noastre, pe care Pam
N

vhzut implinit ... 0 prixim cii teama care pare ch inoteste fe-
ricirile prea mari, fericirile care cople5esc ... Si e a noastrh,
Dr. V. Bianu. Fazboiul Romftniei Mari. 13
194

toata, toat! , Si sk-ti mai spun oare cat te-am asociat la vese-
lia ce am simtit, i c. inaintea multumirii noastre ne-am Wanda
la bucuria d-tale de ardelean, gene Bianu, care a-i stiut, pe cand.
eram inck de o schioapa, sa-mi faci atat de dragi prin d-ta pe
fratii nostri indepkrtati? si cu prinosul recunostintii mele
pentru farmecul anilor crescuti in alintarea i afectiunea-ti pk-
rinteasca, cu iubirea noastra a amanclurora, iti zicem: S
traiesti! SA-ti deie Dumnezeu ani multi, multi, ca s vezi ajunsk
la inflorirea ei deplink Romania noastra nouk. Sk-ti deie, Dom-
nul, sanktate i voie bunk, s-ti dea tot binele pe care ti-1 dorim
din suflet, iar Anul nou, anul care incepe cu un asa maret rk-
sarit de soare sa-ti aduca numai caldura si lumina ..."
5/18 Ian. 1919.
Astazi a avut loc sedinta solemnk de deschidere a Conferintei
Peicii in Palatul ministerului de externe din Paris. Presedintele
Republicii franceze, d. Poincar, a pronuntat un elocvent discurs,
expunand ideile i principiile pentru cari au luptat Aliatii si pe
baza ckrora s. va face pacea. D. Poincar a adresat delegatilor
tarilor aliate urmktoarele cuvinte: Ceea ce v. da astazi dreptul
de a fixa o pace dreapt este faptul csa, nici unul din popoarele
pe cari le reprezentati nu s'a abatut din calea dreptatii. Lumea
intreaga poate avea incredere in domniile voastre, pentruck nu
sunteti, din aceia cari veodata au violat drepturile omenirii. Nu
e nevoie de a mai aduce informatiuni exceptionale pentru a sta-
bill origina acestui rasboiu, destul de cunoscute i deplin dovedite
de arhivele imperiale: pofta de a cuceri Europa si de a stkpani
mai apoi intreg globul. Imperiile centrale, strans legate prin-
tr'o complicitate secreta, au inventat pretextele cele mai odioase
spre a putea trece paste corpul Serbiei, faindu-si un drum spre
Orient. In acelasi timp au indepkrtat angajamentele cele mai so-
lemne pentru a putea trece peste corpul Belgiei ti asi croi drumul
spre inima Frantei. Aceste sunt cele doua crime de neuitat cari
au deschis drumul rksboiului." D. Poincar arat c toate na-
tiunile aliate s'au aruncat succesiv in niijlocul popoarelor comba-
tante, pentru a veni In ajutorul drepfatii amenintate ,si ck in in-
sasi aceastk dreptate vor gsi cu tatii bazele pe cari vor clkdi pa-
cea de acum. Dreptate in problemele teritoriale, dreptate in pro-
blemele economice". Presedintele enumerk apoi principalele obiec-
te ale acestei paci de dreptate: pedepsirea vinovatilor, siguranta
contra unei noui agresiuni, mijloace de traiu Statelar noui. El
anunta apoi Liga Natiunilor, care formath din popoarele victo-
rioase, va fi o garantie de pace, nici de cum o armata, de fasbu-
nare sau de dominatie.
Duphce d. Poincar a cetit discursul sau, ascultat in picioa-
re de toti delegatii puterilor aliate, s'a retras, iar d. 'Wilson a pro-
pus Conferintei s. aleag de presedinte definitiv pe d. Clemen-
ceau: ,.Franta, zice d. Wilson, si Parisul ar merita, prin sine in-
195

susi aceasta onoare, dar trebuie s. aducem asemenea omagiul


nostru omului si. marelui servitor al Vara sale". Aceasta propu-
nere a fost primita cu unanimitate.
D. Clemenceau a multumit Conferintei pentru onorarea ce-i
face, schitand. cam astfel opera ce o asteapta: D. pre$edinte Wil-
son are o autoritate speciala ca s. ne spuie c. e prima oar& and
s. intruneste o delegatie a popoarelor civilizate din lumea intrea-
ga. Cu cat a fost mai mare catastrofa sangeroasa, care a pustiit
.5i. a ruinat una din cele mai bogate regiuni ale Frantei, cu atat
mai larga $i mai frumoasa trebuie sa fie satisfactia, nu numai
satisfactia pentru. fapte savarsite, satisfactia vulgara, daca pot
zice astfel, satisfactia care ni sa datoreste tuturora, ci satisfactia
mai nobila si mai inalta, pe care ne vom sili sa o dam popoarelor
pentru ca sa scape in sfarsit de aceasta obsesiune fatala, care
ingramadind ruinele i durerile terorizeaza populatiile, nein-
gaduindu-le sa se dea lucrului liber. E o mare si nobila ambitiu-
nea ce o urmarim cu totii $i trebuie sa dorim ca succesul sa in-
coroneze silintele noastre. Nu va putea sa fie altfel cleat numai
daca nu avem idei bine fixate $i bine precizate. Succesul nu e
posibil cleat daca ramanem strans uniti. Am venit ad ca pretini;
vom tre,bui sa prasim aceasta sala ca frati. Acesta e primul gand
-ce tin a vi-1 comunich. Dealtmintrelea totul trebuie sa fie subor-
donat necesitatii unor legaturi cat mai stranse intre natiunile
cari au luat parte la acest mare rasboiu si. necesitatii de a rama-
nea pretini 5i mai departe. Liga Natiunior este in d.-voastra; de
4:1-voastra depinde s'o faceti sa traiasca; inima d-voastra trebuia-
sa fie patrunsa de ea. Acum cateva zile am spus presedintelui
Wilson ca nu exista sacrificiu ca sa nu fiu gata a-I face pentru
realizarea acestei legaturi, si. nu ma indoiesc ca i. d-voastra sun-
teti patrunsi de acelea$i sentimente in aceasta privinta, voi face
aCeste sacrificii, dar cu conditiunea ca noi sa ne silim, intr'un
spirit impartial, de a reconcilia interesele in aparenta contra-
dictorii, pentru realizarea unui plan care sa aduca o stare mai
fericita omenirii. Aceasta este, domnii mei, ce doream sa va spun.
Sunt mi$cat de cuvintele de vadita bunavointa si pretinie ce mi-o
aratati. Programul acestei Conferinte a fost expus de pre$edintele
Wilson. Nu mai este mult: pace mai curand sau mai tarziu a$-
teapta teritoriile; ea insa va trebui sa fie, nu o pace a continente-
lor, ci o pace a natiunilor. Acest program cuprinde in el insu$i
totul. Nu este o imparechiere de puvinte superficiale. S. incercam
a lucra, repede $i bine."
Conferinta a decis discute mai intaiu responsabilitatea au-
torilor rasboiului, sanctiunile contra crimelor de rasboiu, precum
ei legislatia internationala a muncii.
Delegatia Romaniei sa compune din d-nii: Ion I. C. Brana-
gan, prim-ministru, $i N. Mi$74, ministru Romaniei la Londra; iar
consilieri tecnici sunt d-nii: general Coanda si colonel Sergiu
loneseu, in comisiunea militara; I. C. Creanga, Baicoianu i Pi-
13`
196

lidi, in comisiunea economica; Gheorghiu, in comisiunea vaml


lor; Eftimie Antonescu 0. C. Antoniade in cornisiunea juridica $i
administrativa; Caracostea 0. Mereutd, in comisiunea transpor-
turilor cerealelar; Tdndsescu 5i. Marinescu, in cea a petrolului $i.
a minelor. Din partea Ardealului d-nii: Alex. Vaida-Voevod *i.
Caius Brediceanu; din partea Bucovinei: Nicu Flondor si Al.
Vitencu, i din partea Basarabiei: I. Pelivan, Herta i Dr. P. Ca7
zacu.
6119 Ian. 1919
Prewdintele Republicii franceze, d. Poincar, a trimis M. S.
Regelui nostru urmatorul mesagiu: Telegrama pe care M. V.-a
binevoit sa mi-o adreseze la 11 Noemvrie, in momentul sosirii
trupelor franceze la Duna:re, n'a sosit la Paris $i. abia astazi am
luat cuno$tinta prin ministrul Frantei la Bucurasti. Va. rog sa,
ma iertati de a nu Va. fi putut multumi mai de vreme, fiind. feri-
cit de a putea vedea fraternitatea de arme intre armatele romane,
$i. franceze $i. reluarea locului Romaniei intre Aliati. Nu ma in-
doiesc ca printr'o pace ulterioark poporul roman i$i. va Osi con-
sacrarea unitatii nationale. Franta sa va fi felicitat de a fi amt
tot ce atarnt de ea pentru a ajuta Niteaza voastra tara sa--$i rea-
lizeze idealul sau patriotic. Multumesc M. V. $i M. S. Reginei
pentru urarile adregate Frantei $i Va rog sa le primiti pe ale mele.
pentru M. Voastre $i. pentru Romania. Nu ma. indoiesc ca. prin
pacea, care va consacrk in anul Acesta victoria dreptului,
sa va realiza unitatea nationala a poporului roman, sa. va strange
Si mai mult Inca intre-larile noastre, legaturile traditionalei lor
pretinii".
8121 Ian. 1919._
Ziarul Universul a reproclus dupa. Le Petit Marseillais un
imn de recuno$tinta, scris de C. Mauclaire, intitulat a$a tie potri-
yit: Salut sacrificatei, din care Neainul Roindnesc a citat urma-
toarele pasagii duioase: Sa inclinam steagurile noastre, sa in-
clinam constiintele 5i gratitudinile $i. mila $i dragostea noastra.
in fata nobilei si. nenorocitei Romanii! Romania a lost chemata.
staruitor $i a venit. Incotro? In spre tradari ingrozitoare ale.
acestei Ruii, care a angajat'o cu risic mortal, care a luptat ala-
turi cu dansa in 1877 si care o ura pe ascuns in chip neinteles.
Prima tradare a lost acea a Tarismului, al carui ministru Sttir-
rner a fortat armata romana sa se arunce asupra Austriei, pentru
ca apoi s'o abandoneze, frustrand'o de concursul trupelor ruse,
promis pe Dunare. A venit apoi dezastrul $i invazia in Muntenia.
Armata romana refacuta de dare Franta, cw $i armata sarbeas-
ca, redeNenind puternica $i amenintatoare ataca pe austr6-ger-
mani. At nci sa gzu tradata a doua ,oara: de care Rusia, deve-
N

pita rel. olutionara. Ofensiva ei era, legata de ofensil a rusa din


Galitia. A fost abandonata de turmele de dezerfori 5i a Minas
197

Jzolata in fata inamicului. Atunci s'a gandit s treaca in Rusia


meridionara, in Ucraina. Mai credea in pretinia Slavilor, cari o
..atrasese pentru cauza lor. A treia tradare! Ucraina s'a inchis
portile in spatele acestei armate leale, nelasanclu-i decat puterea
kle a alege intre capitulare i moarte, dung Q aparare desperata.
l'a spus rece: Nu Va. primim. Muriti. sub ochii nostri sau mai
bine preclati-va. Noi numim aceasta fraternizare". Atunci, dar
ammai atunci, ajunsa. la aceasta inaltime a calvarului ei, Roma-
nia a cedat, a ingenunchiat in sudoarea de sange. Si nici atunci.
Avea toate motivele din lume ca sa se Tecunoasainvinsk sa cea-
ra pace, sa blasteme Rusia i sa," nu ceara avizul celoralalti Aliati,
cari nu mai puteau face nimie pentru ea. Gine ar fi indaznit s'o
blameze? Cine n'ar fi scuzat pumnul de oameni incremeniti fi
perduti, daca ar fi fraternizat", cancl atatea milioane de Rusi o
faceau voluntar? Totusi Romania a avut maretia sufleteasck
lard o mustrare, sa ne consulte, s. ne arate ramie sale si s
ne spve: simplu: Am facut destul sau vroiti s mor? Baca acea-
_sta va, este dorinta, voiu mull!" Nu, exist& in istorie un gest mai
sublim decal acesta. Nu ajunge ca opinia publica franeeza sai in-
teleag necesitatea tragica care-i ia armele din mama vitezei si
lealei Romani. Nu-i ajunge ca sasi pgstreze o stima respectuoasa
si o inima recunoscatoare. Ci trebuie ca aceasta scurta epopeie a
istoriei romane sa se inscrie in mintea copiilor nostri, iar numele
Romaniei sa, le fie scump. Orizontul este negru. Totusi vom in-
vinge monstrul i ceeace este distrus sa. va reface. Cu cat este mai
profuna caderea pentru onoare, cu atat mai mare va fi renaste-
rea in cinste. Vei retrai mai frumosa, Romanie martira! Franta
care te-a sustinut, care te-a ajutat sa-ti porti crucea, te iubeste
i te admirAl spera inteansa mereu, intotkleauna!"
10/23 Inn. 1919.
D-1 profesor universitar Simion Miindrescu, fiind in misiune
la Roma, in calitate de presedinte al Societatii Romanilor din
Transilvania, Banat si Bucovina, cu data de 10 Maiu 1918, a
adresat M. S. Regelui l poporului roman un omagiu de recunos--
-tintk care merita s fi reprodus aei, mai ales ca cele exprimate
in el sunt astazi o realitate: Maiestatii Sale Regelui Romaniei.
Ingrijorat de viitorui poporului roman si interpret al creclincio-
silor vostri supusi, Maiestatea Voastrk la 27 August 1916, a dat
ordin armatelor romane s pa.trunda in Austro-Ungaria, pentru
sfarima lanturile de seravie ale Romani lor si ale altor nationa-
litati nemaghiare i negermane din monarhia habsburgica. Prin
aceasta Maiestatea Voastra a dat poporului roman ocaziunea sa
arate, prin sacrificii de necrezut, gradul de dragoste fata de fratii
sai din Transpvania si Bucovina si s'a inscris in acelasi timp nu-
inele in istoria noastra. nationalk araturi de Mihaiu Viteazul, in-
iemeietorul unitAtii noastre nationale. Baca tradarea Rusiei a in-
frnt efortul maret al Romaniei si a silit'o s. semneze eu cutitul
198

la gat pacea, inainte de asi fi atins tinta rasboiului sau, aceasta


pace nu poate micsora intru nimica recunostinta pe care Roma--
Mi din Transilvania si Bucovina o datoresc Maiestatii Voastre 4
poporului roman. Inimile tuturor Romani lor V. apartin pe veci.
Romanii din Transilvania si Bucovina sunt legati pentru totdea-
una de Maiestatea Voastra, Regale lor de astazi si de maine, si de
Augusta Voastra pamiie. Din momentul in care refugiatii si pri-
zonierii de rasbmu, cari au putut scapa, reprezentand Romanii
din monarhia habsburgica au alergat sub drapelul roman si au_
depus juramantul de credinta Maiestatii Voastre, nroclamandu-
VA prin acest fapt, Regale tuturor Romanilor. Romanii din Tran-
silvania si Bucovina n'au alta patrie decal Romania. Ei nu re-
cunosc alt Rege decat pe Maiestatea Voastra, nici pe alta Regina
decat pe gratioasa voastra consoarta, careia un ostas ranit in
rasboiul nostru national, i-a murmurat inainte de a muri cuvin-
tele: Sa traiesti Maria Ta! S ajungi Imparateasa tuturor Roma-
nilor! Noi Romanii din Transilvania si Bucovina, consideram
dorinta muribundului erou ca realizata. Intrarea Romaniei in
rasboiu, alaturi de Puterile cari lupta pentru dreptatea si liber-
tatea popoarelor, a proclamat Unitatea nationala_ a tuturor Ro-
manilor sub sceptrul vostru. Biruinta marilor Aliati o va con-
sacra".
12125 Ian. 1919-,
In timpul pribegiei din Moldova, dupa ce sa facuse pacea
dela Bucure4i, pe care fauritorii ei o credeau definitiva, geniala
noastra Regina, care lacrima si suferea pentru toti si care prin
vorbele Ei aducea in tot locul alinare si inviorare, a trebuit sa-si
Stapaneasca cugetul i sirntirea i s tacd. Ii sa impunea o td-
cere inabusita, neputand vorbi despre morti, despre credinta in
ziva cea mare a isbanzii, despre muntii cari ni sg. furau, despre
calea marilor care ni sa inchidea, despre oastea noastra imputi-
nata, dezarmata iumiit, despre hrana luata dela gura popula-
tiei si trimisa in tara dusmanului in tristele zile ale armistitiului
si ale pacii impuse, ca sa nu supere pe vrajmasii cari ocupau Ca-
pitala Tani. Cu cata, durere toate acestea n'au fost s6rise pentru
ca Regina unei Ari cotropite nu putea sa-si ridice gIasul!" Si
pe cand multi din fiii cei mai buni ai tarii desperau si treceau
poate prin incloiala Apostolului Toma, Ea, Regina astepta cu in-
drasneala Ziva Invierii.
Dupa ce au trecut toate si vrajmasul a fost silit sa para.-
seasca tara cu nepusa masa, buna noastra Regina a serfs despre
acea tdcere cele ce urmeaza: Acum cateva luni am scris: Sam-
bta Marti lor. Ca tot ce am scris in rastimptd calor doi ani de
rasboiu, a fost ca sa impartasesc gandurile male cu poporul meu,
sa-i vorbesc de durerea mea ca si de a lui. Dar cand trebuia sa
dau la lumina ranclurile in care pusesem o parte din sufletur
meu, mi s'a dat a intslege ca n'a venit limpid sa-mi ridic glasuL
199

c. o Regina. acarei tara era in mnile unui du$man neinduplecat,


trebuia sa taca, orice sentimente ar avea. Cum, nici despre morti
sa nu pot vorbi? Sa nu pot aminti celor in viata ca. cei ce zac
in pamnt, linititi, cu ochii Inchii, asteapta ca noi sa. ducem
opera lor mai departe? A$teapta dela noi sa dovedim lumii ca.
lupta noastra a fost pentru o cauza sfanta. $i ca nici unul din noi
n'a perdut credinta in ziva cea mare a isbanclei. Tacere! N'au pu-
tut sd-mi piece capul, sa-mi sfarme gandurile, sa-mi smulga cre-
dinta din suflet $i speranta din inima, dar au putut sa, ma. sileas-
ca s, tac $i sa privesc nedreptatea cea mare care sa savarsea.
Tacere! Da, nu trebuie sa vorbesc despre vitejii no$tri, despre
faptele i despre moartea ior glorioasa, nu trebuie sa vorbesc
cum osta$ii nostri au pus stavila cu pepturile lor dumanului ca-
re navalea asupra scumpului nostru pamant. SA% nu mai vorbesc
despre idealul nostru, sa nu mai chiem pe aceia cari ca $i mine
n'au $ovait nici o clipa, nu s'au Incloit i n'au dat nici odata ina-
poi. Nu trebuie adun imprejUrul meu, A, nu le triniit nick
un cuvant, sa. nu trezesc revolta in inimile lor! racere! Trebuie
sa tac, sa nu zic nici a vorba. $i sa ma. arat ca $i cum a,$i consindi
la o pace care nu este pace. Trebuie sa. vad cum ne sunt rapiti
muntii j inchisa calea marilor. Sa nu merg In mijlocul poporu-
lui care a fost trecut dusmanului ca oile, sa nu le dau nici un
ajutor, sa nu le zic cuvintele scumpe: Ne vom vedea, ne vom
vedea!" Sa privesc oastea noastra dezarmata, imputinata i umi-
Eta.. S. indur ca hrana sa fie luata, dela gura populatiei noastre
di sa fie trimisa in taxa dumanului. Trebuie sa. ingaduim ca
spionii in toate colturile sa controleze viata noastra., sa, las ca
agenti staruitori sa. unelteasca impotriva existentii noastre, sa
ne strice tam Nici in $oapta nu trebuie sa. protestez cand pre-
tinii $i aliatii no$tri sunt isgoniti din tail,. Trebuie sa ma. uit cum
ii duc trenurile si cum noi ramanem singuri, fara. ajutor, calcati
in picioare j uitati in mijlocul intunerecului $i a tacerii care Ca-
de asupra noastra ca o cortina de fier ca sa ne desparta de cei vii.
Toate trebuie SA le vad. $i sa nu spui nici un cuvant! Mere! Tre-
buie sa. tac i sa, nu ridic glasul cand cauza in care credem este
tarifa. in noroiu, cand tot ceeace afli savarsit este osandit $i toti
cei ce ne-au ajutat sunt judecati ca facatori de rele, cand nu ne
mai este iertat sa pronuntam cuvintele de Unitate nationalci. Tre-
buie sa tac $i s. vad cum cei slabi cad, isi fagaduiesc credinta $i i$i
tinesc glasurile lor cu ale acelora cari osandesc, sa.-i vac]. $i sa
nu pot strigh: fiti beirbati! sa nu le strig: Staruiti in credinta
voastra, fiti cu rabdare si hotarire, caci aceste sunt numai zile
de incercare, insa cauza noastra nu este o cauza. perduta, acum
trecem prin intunerec, dar lumina nu s'a stns, o vad Inca. sell-
pind ca o stea luminoasa care ne arata calea, chiar daca, e de-
parte, foarte departe!" Da, trebuie sa tac;, caci Regina unei tar'
cotropite nu poate sa.-$i ridice glasul."
Iar la timpul bucuriei $i al rasplatirii, Regina nu cerea ni-
200

mic poporului shu, deck Ii adresa aceste cuvinte inaltatoare:


Maret este ceasul nasterii 5i ca mama, care isi iubeste copiii, cu
atat mai dragi, cu cat i-a fost mai mare chinul si suferintele cari
le-a indurat cu ei, te rog, poporul Meu, cla-mi si Mie un loc prin-
tre cei cari au intocmit o Romanie mai mare si mai buna, pentru
care am luptat cu. totii impreuna, in care avem o inflacarata
credinta, Eu cu voi toti."
24 Ian./0 Febr. 1919. .

Astazi este ziva mare -si sfanta a Unirii .Principatelor Roma-


ne, care in anul acesta a fost mai semnificativa deck oricand,
deoarece acum s'a serbat Unirea tuturor tarilor. locuite de Ro-
mani-, unirea neamului intreg. Sunt 60 de ani decancl s'a pus
ternelia edificiului maret i trainic, care, sa incheie- in anul acesta
cu Vointa Celui Atotputernic. Nici odata n'a aparut in mai plina
lumina insemnatatea istorica a actului dela 1839. Unirea Prin-
cipatelor a fost si este temelia mandrului Regat al Romaniei de
astazi. Dela unirea principatelor incepe opera de inaltare 5i de
intarire a Romaniei Si de atunci sfortari de uriasi an facut din
doua trl mid i fr. insemnatate un Stat independent, care, prin
politica lui chibzuita, prin organizarea economica, financial% si
militara, ca si prin munca lui culturala, sa joace un rol interna-
tional in acest rasboiu mondial, sa poata incheia un tratat de
a1iant2a i sa poata prin puterea lui de Slat fiber sa creeze Roma-
nia Mare, aducand la sanul sau Basarabia, Bucovina, Ardealul
cu Banatul i cu toate tinuturile locuite de Romani pang, la Tisa.
Tata pentru ce in anul acesta ziva de 24 Ictnuarie este mai scum-
pa si mai mareata deck oricand, i pentru aceasta ea s'a serbat
in Bucuresti cu un fast deosebit, clupa initiativa luata de Socie-
tatea Tinerimea Romand, la care s'a asociat: Societatea ortodoxa
a femeilor roniane, societatile: Carpatii, Transilvania, Cercul Ro-
manilor de peste munti, Inainte 0. Macedonia. Zma intreaga a
fost consacrata sarbatoarei Unirii, la care au luat parte sr repre-
zentantii Basarabiei, Bucovinei si Araealului, cari au salutat
Tara si noua lor patrie, iar Macedonia, visancl si ea la o unire
cu noi, s'a marturisit speranta in viitor. La noi, in Buzau, dea-
semenea s'a serbat printeun Te-Deum la, Episcopie, fiind. de fata
autoritatile, elevii liceului i o mare multime de cetateni.
20 Jan./8 Febr. 1919.
In ziva de 2L Ian./3 Febr. a. c. Camera franceza a primit pe
Presedintele State lor Unite, Wilson. teremonia a fost MIA prece-
dent in analele parlamentului. Presedintge Repthbieii franceze,
Poincar, presedintele consiliului de ministri Clemenceau si pre-
sedintele Senatului Dubost, au sosit tomati dupa cateva minute
de Wilson, care a fost prima cu toate onorurild in marea sala de
receptie, and. a intrat in sala, de sedinte, muzica a intonat Mar-
silieza, iar Senatorli si Deputatii cu totii au safutat pe Wilson,
201

Galeriile erau ticsite de lume. Doamnele Wilson, Poincar si De-


schanel erau in loja prezidentialg. Erau de fatg: Lloyd George,
Lansing, Balfour si alte personagii mari. Presedintele Camerii.
Deschanel, a tinut o scurtg dar cglduroasg cuvantare de bung
, venire, de care Wilson a luat cunostintg in traclucere englezg.
Apoi presedintele Wilson a rostit un discurs dela tribuna Came-
rei, prin pare a argtat necesitatea cregrii Ligii Natiandor, pentru
a garanta integritatea Frantei ca j libertatea lumii, continuand
astfel: Am vhzut nobilul oras Reims in -mine si nu m'am putut
opri de a-mi zi0e: Ai fost distrus pentru cg conducgtorii lumii
n'au prevgzut la timp mijloaCele ca sg fi crutat. Conducatorii
lumii s'au gndit la relatiile intre guVerne, uitand relatiile intre
popoare. Ei au fost preocupati de manopere, de combinatii inter-
mationale, cnd ar 4i trebuit sg se preocupe mai bine de soarta
bgrbatilor si femeilor, de siguranta vetrelor lor, chnd ar fi trebnit
sg se ingrijeascg de fericirea popoarelor lori ei fiind la adgpost
de primejclie. Conducgtorii lunaii stiu acum cg singurul mijloc de
a ajunge la aceastg tintg este de a face ca faptele cari s'au pro-
dus in fata noastrg sa, 8e reproducg intotdeauna, pentru ca Fran-
ta sau alt popor liber ori de chteori ar fi amenintat, universul
intreg sg se Nidice pentru a-i apgra, libertatea. Iatg pentru ce,
cred eu, intmpin in Franta pentru liga natiunilor un entuziasm
inteligenf i cAlduros. Franta. vede Societatea Natiunilor ca o vi-
ziune clarg; ea nu o priveste ca o necesitate pentru ea insgsi, ci
ca o ncesitate pentru intreaga omenire. Ea stie cg sacrificiile ce
trebuie fgcute pentru liga natiunilor nu s'ar putea comparg cu
sacrificiile ce ar fi necesare dacg liga natiunilor n'ar exista."
Presedintele Wilson s'a terminat cuvantarea astfel: Lumea a vg-
zut esuand marele complot i poporul francez poate fi acum sigur
ca. prosperitatea sa ii este garantatA, cg vetrele sale ii sunt asi-
gurate, &ci omenirea intreagg este gata, cu loath. forta si re-
sursele de cari dispune, sg-i garanteze integritatea si. siguranta.
Astfel cnd tinem sedintg in fiecare zi la Quai d'Orsay, m. gam- -

dese in mine insumi la cuvintele generalului Pershing: Vom face


o lume pentru voi in care sg va putea trgi si in care natiuniie sg
vor putea bucor de libertatea pe care Intelegerea a pratifo atAt
de scump".
28 Iap./10 Febr. 1919.
Cei cg vin din Ardeal nu ggsesc cuvinte prin can sg descrie
bucuria i fericirea fratior nostri de acolo sub noul regim roma.-
nese-. Toate oficiile inalte stint ocupate de Romani," limba oficialg
este cea ronalineascg'. Eu primesc dela toate rucleniile scrisori Vi-
ne de entuziasm i voie bung. Sora mea dela Blaj, Valeria, sotia
canonicului Alexandra Uildcanu, imi scrie astfel: Nu pot sg-ti
scriu chtg fericire si indestulire, catg voie bung este pe la noi, de-
cAnd ne-a. dat bunul Dumnezeu fericirea asta mare .si ne-a in-
vrednicit ca de aci incolo sg trgim toti Romnii in Romgaia Ma-
202

re! Trei zile deardndul s'a jucat in piata cea mare si frumoasa.
a Blajului, in fata sfintei Manastiri, hora Unirii cu Armata Ro-
mnd, care s'a oprit in treacat pe la noi si in toate senile s. fd-
ceau petreceri cu dant la Otelul cel mare; nimeni n'a mai stint ce
este soninul trei zile si trei nopti. Toate casele erau impodubite cu
steaguri nationale. Pe turnurile Mandstirii i astazi le bate van-
tul cu fald." Apoi octogenarul meu unchiu, tot din Blaj, ca-
nonicul prepozit Simion Pop Matein, nu stie cum sd. multu-
meascd. Provedintii c. l'a invrednicit sd. ajungd pe al 86-lea an al
vietii t a sa, poat repeth plin de fericire cuvintele cuviosului s'au
patron: Acum slobozeste Doamne pe robul tau c. ochii mei vd-
zura mantuirea neamului meu!"
2/15 Febr. 1919.
Cu, ocaziunea expunerii d-lui Ion I. C. Brdtianu, fdcutd in
fata Conferintei de Pace, a drepturilor Romaniei, marele ziar
francez Le Temps, a publicat un prim-articol, din care cred inte-
resant a reproduce urnadtoarele parti, din can s poate vedea
rolul nostru in Orient: Saturatd de teritorii, ocupatd, de munca
consoliddrii interne, Romania Mare ya putea fi in lumea de
maine un element stabilizator. Ea va putea sa fie, ca sal zicem
asa, puterea occidentald, a Orientului. Bulgarii s von plange, caci
prezenta unui vecin asa de putertic Ii va impedeca probabil sa
mai deslantuiasca rasboiul pentru a patina card. Si aci este un
motiv mai mull pentru ca natiunile arhice ale pd0ii s doreasca
marirea Statului roman. Franta care are atatea motive sd iu-
beascd Romania, nu ea va abtine de a formula dorinta asta." Mai
departe ziarul Le Temps vorbeste despre menirea tarn noastre
ca un ultim zagaz in contra turburarilor anarhice din partea de
rasarit a Europei. Dacd vrem ca Romania de maine sa contri-
buie in mod eficate la mentinerea ordinei,internationale, trebuie
s'o facem destul de puternicd pentru ca ea s nu mai aibd a sd.
teme de un asemenea pericol (al atacului pe doud fronturi). Nu
va fi nici odata prea armat aceasta sentineld a p&cii." Prin acea-
sta s. desempeaza rolul Romaniei Mari ca.una din %rile menite
sa starpeascd dezordinea i sal fie un zid de apdrare a civiliza-
tiei apusene fata de curentele contrarie venite din Rasdrit.
9/22 Febr. 1919._
In dimineata zilei de 7/20 Febr. a. c., pe la ora 9, in momen-
tul in care d. Georges Clemenceau, primuI ministru al Frantei,
trecea in automobil, in coltul strazii Franclin, un individ a tras
doud focuri de revolver asupra lui, ranindu-l. D. Clemenceau,
foarte linitit, s'a j.'ntors acasa spunand celor din jurul sau cd.
nu-i nimic." Agentii politiei s'au aruncat asupra necunoscutu-
lui, care incercase sd. scape. Trecatorii sdrira in ajutorul lor si
puserd maim pe criminal, care a spus c. sa numeste Cottin. Bu-
letinul medical publicat arata ed. d. Clemenceau a fost atins in
20a.

spata dreaptg, avnd o rang. adncg. prin care glontul a patruns


in plganam. Starea generalg a pacientului este bung. Toed lumea
a fost consternatg la aflarea acestui atentat. Presedintele Repu-
blicii, ministri i membri corpului diplomatic s'au prezentat la
locuinta rgnitului, pentru a sg interes de starea Iui si a-I felicita
cg a scgpat cu viata. Toti suveranii tgrior aliate i neutre i-au
trimis telegrame de simpatie, tot astfel au Mout si toti sefii gu-
vernelor aliate. Fang si papa Benedict XV i-a trimis prin cardi-
nalul Parisului, .Amette, cordiale felicitgri pentrucg a scgpat de
pericol urgndu-i grabnicg insgngtosire. Primarul Anversului a
telegrafiat ministrului Pichon urmgtoarele: Populatia Anver-
sului adnc. miscatg de odiosul atentat sgvarsit in contra d-lui
Clemenceau, ii trimite expresiunea viei sale simpatii i ureazg
o grabnic g. si completh insangtotsire omului eminent, care a con-
trthuit la victoria Umanitatii."
Sub titlul: Splendidul Octogenar, Petronius publicg in Vii-
torul urmgtoarele: In timp ce attea suflete sg indoiau de o vic-
torie care avea sg consfinteaseg in lume o dreptate imanentg, un
mosneag stg dgrz in fata mortii, in fata dezastrelor, in clipele
tragice cnd umbreie lui Cezar aliate cu Mane le Ioanei d'Arc, tre-
murau in negura asteptgrilor. El simtea cum in viata lui trgiesc
energiile unei rase superbe si cum trgieste in perindarea zilelor
ideia nemuritoare a patriei triumfgtoare. Si admiratorul lui Ho-
mer, filosoful i eruditul, medicul din tinerete si le tqmbeur des
cabinets" din toate fazele vietii bogate, Clemenceau, cgci el este
mosneagul splendid al Frantei salvate i salvatoare, a stat stan-
c. de care sg sparg valurile, si a pus trufiei teutone in pling pu-
tere a ei, acel non posumus at frazei: Nu este tranzactie posibilg
intre crimg si drept". Si acest om, care a tinut sub imensa lui
putere sufleteascg sufletele contimporane, era A.' fie scos din ran-
dul viilor i trimis mai de grab& n Panteonul uncle va sta dea-
pururi. Dar nebunia, inconstienta sau tradarea n'a putut s cur-
me zilele celei mai strglucite vieti de om politic. Clemenceau trg-
ieste i mosneagul care a sfidat o lume de nebuni, st g. eroic si in-
telepteste ca sg arate tuturor calea cea dreapth. $i dupg cum
ideia nu moare, persoana ce o intrupeaza in unele momente mari
ale raselor nu poate peri inaint6 de asi srarsi misiunea ei diving".
12/25 Febr. 1919.
Mare le ziar parizian Journal des Dbats a publicat un arti-
col semnat de Aug. Gauvain, in care sg aratg. rolul pe care l'a
jucat Romania in timpul marelui rgsboiu european, precum si
recunostinta ce trebuie sg-i arate marile puteri pentru toate sa-
crificiile facute de ea in vederea victoriei comune. D. Ion Bra-
tianu, zice d. Gauvain, este indeajuns cunoscut la Paris unde
conteazg pe numeroase i calde simpatii. Fiu i mostenitor po-
litic al bgtrgnului Ion Bratianu, care impreung cu amicii sai,-
Michelet si Edgar Quinet, fuse fondatorul Romniei moderne, d.
04

Ion Brgtianu a fgcut studii strglucite Ia .Scoala centralg din Pa-


ris. La moartea lui Dimitrie Sturdza, el deveni seful partidului
liberal. Contrar insg predecesorului sgu, care era un partizan
infocat al extinderii influentei germane, Ion Beatianu Ii orientg
partidul sau spre politica Statelor latine. Presedinte al consiliu-
lui de ministri in momentul child isbucni conflictul european, Ion
Brgtianu refuzg sg execute tratatul de aliantg incheiat de Regele
Carol cu Puterile Centrale. El fuse sprijinit de altfel in Consiliul
de Coroang de toti oamenii nolitici, afarg de Petre Carp. Dar
pratianu merse si mai departe. El intrevhzu din momentul acela
interventia militarg a Romniei algturi de Ptiterile Intelegerii.
Din nenorocire insg, Romania sg gdsea la cheremul Puterilor
centrale, care singure Ii puteau furniza munitiuni si material de
rgsboiu. Pe de altg parte eseoul expeditiunii din Darclanele in-
chise comunicatia pe mare si ainang proiectul de interventiune
al Romniei algturi de Intelegere. Este bine sg reamintim cu
ocazia asta cg complicitatea si mai tarziu alianta guvermilui tun
cu -Germania, permise acesteia sg. reziste Inc. doi ani mai mult.
Dac . stramtorile insg ai fi fost deschise in 1914 si Romania s'ar
fi putut alipi la noi inainte de 8drolnrea Serbiei, Anstro-Ungaria
s'ar fi prgbusit ind din anul 1916 si Germania, famasg in 'pro-
priele ei forte, ar fi trebuit sg capituleze. Va trebui dar s. tratgm
Turcia in consecintg. Aceastg putere acgrei prezentg in Europa
este cauza atator incalculabile calamitgti, n'a stint nici odatg sg
facg alt lucru decal sg distrugg, i pentru aceasta va trebui gonitg
pentru totdeauna din Europa. S. stie in ce mod Regele Ferdi-
nand si cl. Ion Brgtianu au decis interventia romaneascg in Au-
gust 1916 si ce grele incercgri furg consecintele acestei interven-
timai. Sg stie de asemenea cg dupg infrangere si ruing, acesti doi
oameni, cu care Regina Maria impgrtea si patriotismul i spe-
rantele, nu sg inclinarg in fata destinului. Dad pentru a sdph
ce sg mai putea scgpa Ind si a preggti posibilitatea unei revan-
se apropiate, Regele Ferdinand consimti a chema pe d. Alex.
Marghiloman la putere, lasandu-i sarcina de a negocig pacet
dela Bucuresti, in schimb, El nu ratificg acest tratat, care din
punct de vedere constitutional nu este decal. o -literg moartg pen-
tru Romania. In acelasi timp Regele Ferdinand fgcu cunoscut la
Paris si la Londra intentiunile sale. El nu s'a tradat niciodatg
aliatii. Ceva mai mult, dupg semnarea tratatului dela Bucuresti,
El rgmase la Iasi refuzand sg. se intoarcg in Capital i ferindu-
sg de orice contact cu Germanii, impreung cu fostui sgu prese-
dinte de consiliu si, cu incuragiarea sefilor partidelor democrati-
ce, nu incetk o singurg clipg de a preggti reintrarea efectivg a
tarii sale in lupta comung pentru civilizatiune. E drept cg mij-
loacele sale de acti-une erau recluse, in schimb tnsg dorinta de IL
lucra, era foarte mare, desi nu depindea numai de sine realizarea
-planurilor sale. Asta'zi insg, d. Ion Brgtianu, revenit la presedin-
lia consiliului, isi rei i sarcina pgrgsitg Meg vole. El vine sg
205

susting la Conferinta de Pace interesele unei taxi surori, cari nu


cere decat sa se alipeasnl si mai mult de noi si de amicii nostri.
El merita deci sg, fie inwarajat i Romania A, fie ajutata a traver-
s cu bine aceasta, criza tragick"
15/2s Febr, 1919
In. catedrala romano-catolica. din vestita cetate a rasbeiului
prin care am trecut, Przeinysl (ceteste Pseuds, din Galitia s'a
gasit o icoana. alui Stefan cel Mare. Icoana marelui Voevod este
de maxime naturala i s. anal in partea dreapta. a bisericii, la
intrare.. Ea reprezinta pe Stefan cel Mare, Miran cu barb& al-
ba. La capul icoanei sa ceteste urmatoarea inscriptiune: Stefa-
nus Magnus dux Vallachorum, anno domini 1494", (Stefan cel
Mare Voevodul Nalachilor in anul domnului 1494). In alte in- .

scriptiuni sa arata faptul ca. din porunca marelui Voevod au fost


decapitati doi calugari de legea apusank aratandu-sa numele
lor. In redaetarea inscriptiunii sa mai arata ea Stefan cel Mare
era eretic. Aceasta," icoana reprezinta pe Stefan cu zece ani inain-
te de moarte.
21 Febr. II/Mart. 1919
Din Ardeal si din regiunile locuite de Romani din Tara un-
gureasca ne yin de cateva zile stiri ingrijitoare. Furia ungureas-
ea (furor asiaticus) s'a deslantuit asupra poporului roman. Ho-
arde unguresti ajutate de trupele armatei regulate -s'au napustit
asupra oraselor el satelor romanesti reinoind actele de grozaxie
pe care Ungurii le-au lasat de atatea ori in amintirile cele mai
tragice ale sufletului romanesc. Intelectuali, preoti, profesori, in-
vatatori j arani mai de seama au fost masacrati cu sutele, de
Care acei earl vor sa. reinvieze maghiarismul sangeros. Grothvia
continua de mai multe zile cu aceeasi inversunare i dispret pen-
tru civilizatiune. Aceasta este o noua. dovada a suferintelor pe,
cari Romanii au trebuit sa le indure sub tirania milenara a, T.Jn-
gurilor.
Din lunga serie de orori i de masacre, pe cari Ungurii le-au
savarsit in regiunile neocupate inna de armata romank masac--
rul dela $iria este eel mai revoltator. Aproape o suta de Romagi
din frumosul si istoricul sat romanesc Shia, de langa. Arad,
an fost macelariti Med nici o provocare. Singura lor villa' a fost
c. s'au nascut si au voit sa; moara, Romani. Intre cei omoriti s.
afla, doctorul Hotdranu _cu. mama 1ui. Despre moartea lor, iata,
ce spune sora doctorului: Am auzit de moartea lor numai in-
tamplator. Plecand la Siria am gasit casa parinteasca complet
jefuita., pe mama si fratele meu ucii, desbracati de vestminte
si a$ezati in pozitie de rastignire. Langa cadavrul fratelui meu,
Ungurii au asezat un cap de pore afumat. Dupa constataxile me-
dicului, inainte d,e a fi omorit, doctorul Hotaxanu, fiul, s'a luptat
-cu inl ersunare cu agresorii si. Victima Nara rani numeroase
206

pe corp. Doaroma Hotaranu, incercand. s. scoata. din manila Un-


gurilor cadavrul fiului sau a fost impuscata in rinichi; rana ne-
fiind mortalal Ungurii i-au dat o lovitura de baioneta in inimV.
Comunicatul oficial descrie macelul din Siria astfel: Trupe
regulate maghiare au incunjurat Siria, comuna romaneasca, cea
mai fruntasa din comitatul Aradului. La ordinal prim-pretorului
ungur, a fost arestat si dus batranul advocat Hotaranu, pre$e-
dintele consiliului national din Siria. Ce s'a facut cu el nu sa
$tie. n urma au intrat in sat patraule paternice. Una, compusa
din 4 solclati, au venit la casa advocatului Hotaranu i gasind
poarta incuiata au sfaximat-o, au spart ferestrile si au patruns
inauntru. Patrula a impu$cat pe d-na Hotaranu, femee batra-
na in etate de 60 ani, cu focuri de salva. Sarind In. ajutorul ma-
mei, doctoral Hotaranu, fiul, au tras i asupra lui o salva. RA-
nit de moarte in pantece Ungurii l'au legat i l'au luat cu ei omo-
Tindu-1 in drum spre gara. A inceput apoi un macel ingrozitor.
Majoritatea populatiei a fost ucisa. Sunt intre 50-100 Romani
ucisi. Intreg comitatul Aradului e intr'o stare groaznica. Bande
si trupe regulate maghiare cutriera satele, prada., fura, impusca,
spanzura $i cauta cu orice pret sa punk mama pe intelectualii ro-
mni, Ingrozita, populatia romaneasca fuge spre munti, cerand
zadarnic ajutorul trupelor romane."
In satul Bse.5ti, unde s afla fruntasul roman, octogenarul
Gheorghe Pop de Base.5ti, pre$eclintele particlului national roman
din, Ardeal si una din cele mai marl figuri pe care le-a avut Ro-
manismul de pretutindeni, hoardele maghiare s'au dedat la acte
salbatice de jaf, impilare si asasinat impotriva populatiunii ro-
mane. Badea Gheorghe, dupg cum ii zic Romanii, e$ind intru in-
tampinarea vandalilor i vazand salbataciile lor a fost cuprins de
o emotiune asa de mare incat a fost lovit de un atac de apoplexie
(l'a lovit guta). Astfel s'a stins batranul frunta$, care s'a inchinat
viata intreaga pentru binele neamului sau romanesc, s'a stans,
dupa ce $'a vazut visul implinit, cu sufletul multumit! Inainte
de a muri, clausal a adresat Consiiului Dirigent din Sibiiu, ur-
matoarea telegrama: Pe teritorul neocupat i cel mai pretios,
bancle nenumarate unguresti jefuesc pe locuitori, maltrateaza 5i
alunga pe frunta$ii satelor, preoti $i invatatori, cari s'au parasit
locurile; ele demoralizeaza poporul cu bolsevism i ruperea de
catre Romania, ajungancl pang in proxima apropiere de Basesti.
Garde le sunt desfiintate, jandarmeriile reinfiintate; ocupatiunea
trebuie executata fara amnare ca sa nu ramang poporul fara
aparare. Rog a lua masurile necesare, la ceeace ma simt incirep-
tali pe baza luptelor mole de 60 de ani". La inmormantarea
venerabilului Badea Gheorghe a tinut s. aziste un mare numar
de Romani din satele invecinate. Cortegiul insa a fost atacat in
drumul spre cimitir de linguri, cu mitraliere 5i salve de pu$ca.
Inspaimantati, Rornanii s'au imprastiat pentru a nu cadea vic-
lima bandelor unguresti. Din fericire armata romaneasca era
207

numai la cativa chilometri de satul Basesti. Solicitat de fugari,


Comandantul roman a dat ordin trupelor sg ocupe imediat satul
Rasesti. La sosirea soldatilor romani, Ungurii au rupt'o de fugg,
pgrasind satul. Stgpang pe sat, armata romang a facut frunta-
$ului Pop de Base$ti o inmormantare vrednicg de viata cinstitg
a curagiosului luptgtor $i dand toate onorurile marelui Roman.
Lista atrocitatilor ungure$ti este prea Iunga ca s'o pot repro-
duce aci, este de ajuns sg amintesc ca actiunea salbaticg a Un-
gurilor.a starnit in poporul nostru o legitimg indignare $i o mare
revoltg sufleteascg. Aceastg purtare neomenoasg a hoardelor ma-
ghiare nu poate sg ramang fr sanctiune. Dar i pang atunci,
Ungurii sa scot singuri din randul popoarelor civilizate, arg-
tand. lgmurit cg locul lor nu ar trebui s fie in Europa. Lumea
civilizatg din apus i membrii conferintei de pace vor lila, de
sigur, cunostintg de felul cum inteleg Maghiarii sg primeascl
noua erg de dreptate $i de libertate pe care sg strgduesc con-
ducgtorii lumii s. o introneze pe pgmant. Si in momentul acesta
de suprem& revoltg sufleteasca, o singura sperantg ne mai poate
consola: ca cei din urmg mucenici ai cauzei romane$ti nu-si vor
fi varsat sangele In zadar $i c sacrificiul lor va fi servit sa do-
vedeasca omenirii intregi ca in mijlocul lumii civi1izate.a rgmas
un popor primitiv, cu instincte barbare, care va trebui sa fie
tratat in consecinta.
De altfel generalisimul Foch, in numele Republicii franceze,
a cerut comandamentului superior francez din tara noastrg sg-i
trimitg de urgent& comunicgri exacte asupra actelor de bandd-
tism savar$ite de Unguri in tinuturile romanesti de peste munti,
precWand. cu nume $i date toate aceste fapte, impotriva cgrora
protestat la timp Consiliul Dirigent roman din Ardeal.
In ultimul moment a sosit o telegram& diu Paris prin care
sg aratg ca Consiliul interaliat de rgsboiu din Versailles a luat
hotArarea c& linia de demarcatie stabilitg in Conventia de armi-
stitiu sg fie mutata spre Vest. Trupele romane vor primi ordin
s. inainteze pan& la Satmar, Careii Mari, Oradia Mare si Arad.
Teritoriul dependinte spre Vest de aceastg linie pang la limita
,extremg a revendicarilor romane va fi ocupat de trupe franceze.
22 Febr./7 Mart. 1919.
Cardinalul dr. Bourne, arhiepiscopul de Westminster, $eful
bisericii catolice din Anglia, petrece in Bucuresti de patru zile.
El sa intoarce in Anglia dinteo calgtogie pe care a lacut'o in
Orient $i este oaspele Curtii noastre regale, hind ggzduit in Pa-
latul din calea Victoriei. Intr'o convorbire pe care a avut'o cu
mn redactor al ziarului Viitorul, inaltul prelat a spus cal a venit
din Orient, unde in timp de doug luni i jumatate, a vizitat pe
toti preotii duhovnici atasati pe langg flotele $i armatele de
uscat engleze. A vazut Egiptul i Palastina, a fost la Beyruth si.
Mudros, apoi la Constantinopol, Salonic, Sofia, si, in fine, la
208

Bucuresti; de unde va merge prin Belgrad, Agram, Leibach et


Triest la Roma. A profitat de aceasth &Calorie pentru ai da
seamh personal la fata locului de tot ce se petrece si in special
de chestiunile politice si religioase, earl 'continu a. inch sa, maL
agite pe unele locuri. Fara s. aibh vr'o ruisiune oficialh, inaltul
prelat Ii va comunich -observatiunile SfAritului Scaun i Guyer-
nului englez.
Peste tot locul pe unde a umblat, a constatat aproape acelad.
lucru: toath lumea s. aratA multumith de sfardtul rhsboiului,
dar in acelasi timp, sufletul tuturor tremurg de mari lemeri
pentru viitor. Cum ins& trhinicia phcii i fericirea popoarelor
de mane atarna numai de hothraxile Conferintei dela Paris,
datoria tuturor este sh sh roage bunului Dumnezeu s fach asa
ca ele sh multumeasch deopotrivh toate popoarele, fiindch fra:
ajutorul lui, oamenii oricat de superior ar fi de dotati, ei nu
vor puteh nici odath ajunge la deciziuni juste. Phrerea prelatului
englez este ch vom trhi timpuri turburate de diferitele chestiuni
sociale. Petaru a preveni insh pe cat s. poate eventualitatea
acestor dezordini, doug, lucruri sunt de o trebuinth absoluth,
Primul: s. s. susting autoritatea guvernelor, $i al doilea: sh ed
propovhduiasch $i sh sh propage cat mai mult rAbdarea, deoarece
dupt cele petrecute, omenirea oricat de multh bunhvointa, s'ar
pune, nit poate reintra in oraine numai decal.
Povestind diferitele etape ale calatoriei sale in Orient, inal-
tul prelat spune ch in trecerea sa prin Bulgaria a observat o
atmoSfefh general& de regret si pochinth fata de intreaga ei
atitudine din trecut. Despre Romania a spus urmAtoarele: Noi
dim err totii cat ati suferit d eke Va lipsesc in momentele de
fath. Inimicul v'a furat. Acesta este terminul exact. Sh diti hash'
Ca in Anglia. poporul roman este apreciat duph, cum se cuvine
$i cL noi am fost intoldeauna foarte mahniti de soarta Romaniei
abandonate, areia adevhratii ei pretini nu-i puteau veni pe
atunci in nici un fel de ajutor. Pacea dela Bucuresti va, pot
spune ch a fost socotith de toath lumea ca un lucru irnpus cu
forta 1 deci fAra, nici o valoare. Intru cat priveste simpatia de
care vh bucurati in Anglia, puteti conth pe ea tot asa de bine
$i azi ca i eri. S. nu desperati deci, eh in curancl vor trece si
greutAtile timpului de fatal. In calaloria mea dela Dunare pang
la Bucuredi, ru'a frapat fertilitatea pAmantului d-voastre.
Aveti o tara, bogath it pumeroase resurse cari nu asteapth decal
sa fie exploatate pentru a va: face sa, uitati usor toate lipsurile
prezente l nacazurile trecute". Prelatul englez ma terminat
convorbirea admirnd calittile Suveranilor nostri, cari sh
ocuph cu at:Ma rhyda de prosperitatea tarii, spuTrand cA are
toga, increderea ch, ded timpurile de azi sunt extrern de grele,
Ei sh vor bucura $i in viitor de acelad sprijin ca i in trecut
d. de azistenta intregului neam de pretutindeni.
209

27 Febr.112 Mart 1919


De mai multe zile Regina noastra, impreuna cu domnitele
Elisaveta, Marioara i Ileana, sa. afla in capitala Frantei, care
i-a facut o primire calda, entuziasta. Presa din Paris a avut
accente lirice la adresa Ei. Voiu schita numai cateva clipe din
sirul zilelor petrecute in orasul-lumina, Capita la lumii.
In ziva de 18 Febr./3 Martie, M. S. Regina a primit la
Otelul Ritz pe d. Jules Gamljon, secretar general al ministerului
de externe, cu care s'a intretinut aproape trei sferturi de all.
Apoi a Mat parte la un dejun oferit de d. Balfour, fiind de
fata si prirnul ministru englez Lloyd George.
La 21 Febri6Martie Suverana noastra a primit pe repre-
zentantii presei. Dupa ce le-a infatisat nelinistile din ultimii ani
de incercare, Regina a vorbit de iubirea Idea margini a Roma-
niei pentru Franta. A reamintit toate suferintele poporului ro-
man dupa semnarea tratatului dela Brest-Litovsc i viata dela
Iasi, povestind toate vexatiunile comise de Germani dupa tra-
tatul dela Bucuresti, rezultatul izolarii sale. Pupa. aceea Regina
a multumit cu emotiune Americei, care ajuta atat de eficace
Romania, exprimandu-si increderea ca peste 6 luni, mizeriile
din Romania vor fi remediate complet, gratie interventiunii
Aliatilor. Spuneti ca Romania adoara Franta si ca am venit
pentru a-i cere ajutor contra bolsevismului si pentru salvarea
poporului meu din mizerie. N'avem decat o viata si in aceasta
viata un scop: Regele i cu mine voim fericirea poporului nostru
si o Romanie Mare. Suntem fericiti pentru ca. am realizat vi.sul
nostru si al poporului nostru".
Mare le ziar parizian Le Temps a consacrat un articol ace-
stei primiri. Descriind rarele calitati ale Suveranei noastre,
acest ziar, dupa ce releva arta cu care M. S. Regina pledeaza
cauza Romaniei Mari, face urmatoarele reflexinni: Ea cunoa-
ste arta de a placea, dar mai bine pe acea de a sti sa intereseze.
Ea nu e straina de faptul ca. noi avem fibra nationala. foarte
slaba, si ea ataca aceasta fibra ca o virtuoasa. La,povestirea ei,
de altfel foarte miscatoare, ce ne-o face asupra nenorocirilor
Romaniei pe care tradarea Rusiei a predat'o Germaniei cu ma-
nile i picioarele legate, ea adauga. elogiul d.-lui Clemenceau, al
generalului Berthelot si al Crucii Rosii franceze. Ea ne vorbeste
de timpul petrecut la Iasi, in mijlocul Francezilor Ei, cari au
incuragiat'o, sustinut, inveselit in clipele cele mai critice. Si ne
face multe tablouri, sintetice sau episodice, descrise cu arta con-
sumata. Ea sa fereste cu o discretie scrupuloasa de a pune in
scena propria ei persoana, i daca e obligata, la asta din cauza
unei intrebari mai directe ce ii se face, ea generalizeaza indata
chestiunea. Child unul dintre noi ii reaminteste chipul admira-
bil cum s'a implinit datoria de sora de caritate, Regina nu vrea
sa retie decat un singur lucru: efectul magnetic ce-1 producea
Dr. V. Mall% Rzboiu1 Romrazdei Mari. 14
210

asupra ranitilor sad, chiar asupra celor mai gravi rniti, chiar
asupra muribunzilor, de ate ori trecea printre lungile rnduri
de paturi. Toti o recuno$teau la moment $i tresaturile lor cris-
pate sd inseninau. $i ea discutd chestiunea din punct de valere
medical. Intr'un cuvnt, aceastd seducdtoare e un om, care $tie
c totul nu e sd p1ci, dar c trebue s. i convingi. Ea pune in
acest scop o pasiune arzdtoare, convingdtoare, care nu exclude
nici logica, nici calculul, i e un spectacol totodata curios $i
mi$cdtor de a vedea, pe aceastd luptatoare la care renaste, cu
mai multi nervi si. cu mai multd flachra.", geniul patrunzator $i
subit al unchiului ei, Eduard. VII".
Inconjurata de reprezentantii marilor cotidiane pariziene.
Regina noastrd, in cuvinte de aur a vOrbit fiecdrui in parte,
atacncl diverse probleme, cari, la olaltd, apartin unei $i ace-
leea$i mari cauze: cauzei noastre nationale. Evocdnd cele -mai
cumplite momente din timpul rdsboiului, Suverana Romniei in
convorpirea acordatd ziarului L'Oeuvre" a spus narand cal-
varul neamului: $i amenititdri din toate partile. Unde s mer-
gem? Nu pot sd te iau in Rusia, imi spunea Regele, cu
copiii thi, pentru c veil fi uci$i!" Sau urmatharea mdrturisire
fAcutd ziarului Petit Parisien": Aui s'a crezut ca. la noi ar fi
revolutie! dar n'am avut nici un fel de revolutie. A fost o simpld
grevd!" $i apoi ziarului L'Intransigent: Cuvntrile d-lui Cle-
menceau and le cetesc cred c le-am facut eu!" In cuvinte de
aur Regina Maria a fa:cut s. vibreze la Paris aspiratiunile le-
gitime ale neamului romnesc intregit. Impresia pe care M. S.
a liisat'o asupra ziaristilor a fost din gele mai puternice. Unii
din ei, mai entuziasti, e$eau in culoarele localului exprimn-
du-si admiratia astfel: Asta nu e o regind, e un om de stat,
un militar. ..." In adevdr M. S. in cursul convorbirilor pO cari
le-a avut cu ziari$tii, a dovedit pricepere $i cuno$tintd in toate
chestiile mari ale zilei. Nota simpld i intimd a convorbirii,
ironia aldturi de verva caldd in momentul evocdrii clipelor de
ultimd rezistentd, toate au uimit pe specialitii scrisuhti din lu-
mea intreagg. Regina a exprimat dorinta de a vizith pe d. Cle-
menceau: Voiu vorbi cu el pe fatd, a$a cum obicinue$te. De alt-
fel acela$i caracter il am i Eu". Ziari$tii au rds. Erau printre
ei nume mari, stdphni temuti ai presei pariziene $i mondiale.
In ziva de 22 Febr./7 Mart., dimineata la ora 11, buna
noastrd Regind s'a dus la ministerul de rdsboiu ca sa. facd o
vizitd d-lui Cleinenceau. In curtea ministerului, o companie a
regimentului 11 de infanterie, a dat onorurile militare, iar mu-.
zica gdrzii republicane a cntat imnul regal roman. Regina a
fost intAmpinatd pe peronul ministerului de generalul Mordarg.
$eful cabinetului militar al pre$edintelui de consiliu. Dupd ce a
conferit cu d. Clemenceau, Regina a fost condusd pang la trd-
surd de primul ministru, plecnd salutata. de aclamatiunile unui
public numeros.
211.

In aceeaai zi, mandra neastra Regina. a primit in audientA


spe un redactor al ziarului Petit Parisien, caruia i-a facut urma-
toarele nobile declaratiuni: Am avut intotdeauna incredere hi
-cauza Aliatilor. Am fost sigura de victoria finala a Ithelegerii.
Aceasta. siguranta n'am pierdut'o nici in momentele cele mai
critice. Am suferit totusi mult; alta in locul meu s'ar fi indoit
uneori. Eu insa sunt tenace. Am petrecut ceasuri grozave, intaia
oara cand Ru$ii au depus armele. Din fericire soldatii romani
.I.e-au luat locul, luptandu-sa ca ni$te eroi. Mai tarziu canci a lost.
-vorba de retragere, de pace inevitabila, multa vreme n'am vrut
sh cred. De fapt insa eram izolati, parasiti. Stiti la eine am
gasit imbarbatare? La soldatii nostri ra'niti. Vazandu-ma aba-
tutu, ei imi spuneau: Maiestate suntem cu d-voastra, vom muri
pentru d-voastra, pentru Romania. Nu vrem sa plangeti". La
sfar$itul convorbirii, Suverana a comunicat ziaristului intentia
-de a vizith regiunile franceze devastate, adaugand in urma:
Stau ad numai cateva zile, caci ma due la Londra pentru edu-
-eatia fiului meu Nicolae. M. voiu intoarce insa prin Paris. Nti
Ti voiu opri totusi ci. Cand ai suferit atata, inima nu poate
tral deck imparta$ind alte suferinte. Doresc sal vizitez regiunile
,d-voastre devastate de inamic, precum $i campurile d-voastre de
lupta. Vreau s. \Tad Verdun-ul i sa plang pe mormintele Beide-
francezi".
La 23 Febr./8 Mart., Academia de bele-arte a primit la ora
4 p. m., cu toata simplicitatea ei obicinuita, in sectiunea de pie-
tura, pe regeasca sa membra corespondenta, Regina Romaniei,
Tare a sosit in automobil cu domnitele, insotite de d. Victor
Antonescu, ministrul nostru la Paris, si. de d. Flameng, vice-
presedintele Academiei. Surizatoare, eleganta i svelta, Suverana
a fost primita, de d. Charles Girault, presedintele Academiei, si
.43. Charles Widor, secretarul perpetuu. D. prim-ministru Bra-
tianu era de fata. Presedintele Girault a rostit urmatoarea cu-
vantare: Doamna. In numele confratilor dela Academia de
lele-arte, exprim Maiestatii Voastre, respectuoasa noastra re-
cunotinf. pentru onoarea ce binevoie$te s ne fad, venind s.
ia locul printre noi. Este pentru institutia noastra o zi de sar-
batoare, este pentru intreaga Academie a Frantei un eveniment
fara precedent, care va insemn in analele ei; nici o femeie
pang, azi printre atatea celebritati, n'a ph$it pragul acestei sli
ca s ia locul la $edinta. Alegerea dela 19 Ianuarie 1918 a in-
-trunit utanimitatea voturilor. Gestul M. Voastre pentru litera-
-tura si. artele frumoase, ocrotirea statornica ce ati acordat ar-
tistilor, primirea ce confratii nostri francezi au gasit sub egida
sa la Curtea Romaniei, partea ce ii s'a pastrat in ridicarea sau
restaurarea monumentelor, au captivat atentiunea institutiei
Tioastre. Atractunea ce M. Voastra are pentru arta nu s'a
oprit la incuragiare. In pagini vredthce de cei mai buni maestri,
ea a dat delicate interpretari ale naturii, a ilustrat delicios, In
14*
212

genul maestrilor cari lucrau chenare in evul mediu, Evanghelial


reginei Elisabeta. M. VoastrA veghiazd personal la restaurare&
credincioasd a cldirilor romne. La palatul Cotroceni totul a..
fost conceput i rnduit prin grija sa; arhitecturile, decoratiu-
nile, mobilele i pang in cele mai mid amdnunte. La cetire&
paginilor atAt de pline de emotiune ale lucrdrii Mon Pays",
fiecare din noi a simtit dorinta de a cunoaste tara romaneascd,
cerul ei, orizonturile ei, obiceiurile ei, poeticele sale frumuseti
solitare. In timpul anilor teribili, M. Voastrd n'a pdrdsit cultul
literaturii i artelor decal ca s. sd ducd s sa aseze la cdpdtdiul
rdnitior i bundtatea sa a stint s facd minuni. Tot asa, pecAnd
lupta era in toiul ei si tunul bubuia la portile Parisului, am avut
cea mai delicatd satisfactiune, primind pe M. Voastrd in insti-
tutiunea noastra. Acea zi de alegere a fost pentru noi a zi radi-
cask in care am vrut sa, ardtam cht de simtitori eram la neno-
rocirile patriei romdne, si ce pret punem pe legAturile indisolu-
bile, cari unesc scumpele noastre cari. La fel cu soldatul acela,
cdruia augusta voastra, persoan Ii clAdea ajutor pe patul de
durere, Va urdm, Doamna, S vd tie Dumnezeu, iar regatul
vostru sd sal intindd intr'o zi pests toti Ramanii. El sd intinde,
Doamnk i peste noi Francezii, peste inimile tuturor acelara,
cari au fericirea sa sA apropie de voi, s. admire pe M. VoastrA"..
Presedintele Republicil franceze i d-na Poincar, an oferit.
in aceeasi zi un pranz in onoarea iubitei noastre Suverane si a
Domnitelor romne. La sosirea Reginei la Palatul prezidential,
regimentul 11 de infanterie, cu chapel ,si muzick a dat onorurile
militare. Inafard de persoanele din suite. M. Sale, au luat parte-
la acest prAnz presedintele consiliului nostru de ministri cu
d-na Bratianu, ministrul RomAniei pu d-na Antonescu, minis-
trul de externe al Frantei cu d-na Pichon, maresalul cu d-na
Foch, presedintele Academiei de bele-arte, etc. La sosirea Sa la
Eliseu, ca i la plecare .Regina RomAniei a fost cdlduros ada-
math de populatiunea Parisului .
Suverana noastr a mai fost obiectul unei manifestatiuniii
de simpatie cu ocaziunea mergerii Sale la Opera cea mare din-
Paris. In momentul child ea a psit sore loja care ii s'a rezervat,
pavoazatd, cu tricolorul roman si cu steagurile tdrilor aliate,.
tot publicul din said s'a ridicat in picioare, facand o cald si
prelungitA manifestatie iubitei noastre Regine, iar orhestra ope-
rei a intonat imnul regal.
In ziva de 26 Febr./11 Mart., inainte de ameazi, M. S. Re-
gina s'a facut obicinuita plimbare la Champs-Elyses. La
ameazi a luat parte impreund cu Domnitele la un dejun oferit de-
d. Balfour, la care au participat Lloyd George, Lordul Robert
Cecil si Lady Derby. La ora 6 Suverana a oferit un ceaiu nota-
bilitatilor din colonia romand si societAtii pariziene. Comitetur
societAtii oamenilor de litere, dupd propunerea presedintelui, af.
numit prin aclamatiune pe Regina Romaniei ca membrA a ace-
r
213

-stei sooietati. Apoi Suverana a facut o vizita. la Elyseu pentru


..a multumi de distinctiunea acordata de guvernul francez, care
i-a conferit Mare le cordon al Legiunii de Onoare. In tot timpul
.sederii M. Sale la Paris, presa franceza n'a incetat de a scrie o
-serie lunga si binevoitoare de articole despre Ea. Intrebata asu-
pra primirii ce ii s'a facut de catre presa, Regina a raspuns:
,,Asi dori SA am toate calitMile pe cari mi le-a acordat presa".
Astazi Suverana noastra a plecat din Paris la Londra, in
-.aclamatiile calduroase ale populatiunii. La gara a fost salutata
,de presedintele Republicii si d-na Poincar, precum si d3 mini-
strul de externe si d-na Pichon.
Cu privire la calatoria Reginei la Paris, ziarul Viitorul, a
publicat urmatorul articol de that& frumsetea: Cea mai iubita
,dintre Suverane, Regina noastra este astazi sarbatorita cu entu-
ziasm in %rile aliate, glorioase si biruitoare. Omagiul adus Re-
ginei Maria de presa si personalitatile europene, rsplateste mai
intaiu marele Ei suflet, care n'a fost clatinat de nici o nenoro-
cire vremelnica, crezand statornic in victoria onoarei si a liber-
-LAW, apoi se adreseaza tarii pe care Suverana o reprezinth, si
care ca si dansa a stat nestramutata. in bataia vanturilor soar-
tei, stiind cal la capataiul suferintii este mantuirea. Contopirea
.dintre popor si Dinastie, dintre Coroang si baioneta, s'a savar-
sit nu ca un miracol pe care istoria zadarnic sa stradueste sa-1
priceapa, ci ca un fapt firesc, ca a legatura de fratie in iubire
si jertfa, ca o porunca a solidarittii in fata primejdiei care
ameninta deopotriva tronul ca si bordeiul. Pe front, in bataia
tunului si in raza ucigase a mitralierelor, Regele si ostasul au
impartit frateste pericolul mortii si setea de isbanda. In spitale,
in tabere, in targuri si sate, orinnde era o suferinta si nadejde,
.Regina aparea ca o craiasa si cu vraja ei micsora suferinta si
.sporea nadeidea. Vitejia Regelui si bunatatea Reginei desavar-
. seau opera de inaltare morala care a preschimbat ca prin far-
mec o ostire in retragere, batuta de nevoi si biciuita de crivat,
in armata invingatorilor dela Oituz si Marasesti. Eroismul, jert-
fele si credinta acestui popor nu puteau gasi un mai stralucit
_interpret in Franta si Anglia, cleat in Suverana Romaniei Mari,
.simbolul a.spiratiilor unui neam, care asteapta eastazi consfin-
Urea hotarelor sale drepte si firesti. Regina Maria, care e tot-
odata o mare scriitoare, a primit cu gratia simpla a firii sale ar-
tistice pe reprezentantii presei franceze si le-a vorbit cu insu-
Retire tie poporul Ei, care iubeste Franta ca pe o patrie spiri-
luala, vibrand vecinic cu -ritmul iepopeei scrise d.e Jofre si Foch,
care e in acelasi timp epopeea umanitatii. Solia purtata de Re-
-gina Maria in Apus -a avut cel mai calduros resunet. Aceasta
,exuberanta de iubire pe care Suverana a pus'o in slujba tarii
sale, nu face dec.-at sa creasca aureola pe care fiecare Roman
-:s'o impleteste in sufletill sau si sa cimenteze mai puternic le-
tgaturile dintre Coroana, si Romanism. A fost un prilej mai omit
pentru Latinii din Rasarit ca sa-i arate admiratia i recuno
stinta pentru Aliatii lor de totdeauna, i aceasta marturisire- a
fost cu atat mai simtita, cu cat ea venea de pe buzele unei Regine-
care sintetizeaza sufletul urias al neamului romanesc. Insemnara
cu recunostinta, in amintirea noastra, entuziasmul cu care-
Franta a primit pe Augustul Sol al admiratiei i recunostintii.
Romaniei Mari pentru Aliatii cali au contribuit la faurirea ei.
Patria noastra nu poate uita. acest omagiu adresat unui Rege-
viteaz i unei Regine slavite, omagiu care de fapt revine oleo-
potriva Romaniei, fiindca, Poporul i Dinastia noastra alcatuesc
o singura flint& eterda i nedespartitr.
Poetul nostru Octavian Goga, care sa afla la Paris, inteun
interview acordat corespondentului ziarului Epoca, vorbind. de-
situatia Romaniei la Conferinta, de pace, spune urmatoarele:
Despre situatia noastra la Conferinta de pace nimeiaea, cred,
in. momentul de fat4 n'ar putea da lamuriri precize. Delegatii,
marior puteri, comisiunea de experti, au examinat in mai multe
randuri problema noastra. Romanii cari ne gasim la Paris si
cari prin infiintarea Consiliului Unitatii Nationale, am cautat
sa savarsim o opera de propaganda utila cauzei, nu putem avea
destule cuvinte pentru a arath deosebita bunavointa ce ne-au
aratat Aliatii. Chestiunea romaneasca in intregimea ei intru-
neste o recunoastere unanima. Strainatatea ne vede astazi mai
limpede i calitatile i defectele. Poporul nostru, %midi cu virtu-
tile lor, fac sa traga cumpana in favoarea Romaniei. In perioada
aotuala de vulcanism continental, sa apreciaza rostul Statului:
nostru, menit s. faca parte din cordonul sanitar impotriva bol-
sevismului rusesc i sa: bareze pe viitor o noua repercusiune a ger-
manismului spre orient. Pentru ludeplinirea acestui rol, Aliatii
ne indica pastrarea raporturilor de alianta cu Polonii, Ceho-
Slovacii, Jugo-Slavii i Grecii. Conferinfq de pace cauta s ga-
seasca formula pentru perpetuarea acestei aliante, dorind. sa
inlature sau sa concilieze chestiunile de controversa. Aceasta
tendinta de echilibru va determina granitele Romaniei noui. In
orice caz putem astepta cu increclere solutia finaI. Atmosfera
de simpatie a devenit zilele din urmei mult mai caldd, deceind
cu sosirea Regijiei Maria la Paris. Suverana noctstrei cu infdti-
sarea ei fermeceitoare, cu tactica si discretia cu care a stiut set
arate durerile de acasd, cu prestigiul nefdlciritei pretinii dove-
dite Aliatilor in tot cursul reisboiului, a cucerit intreaga opinie
publicd. Parisul o primeste cu flori si cu aplauze, oamenii politici
o urmeiresc cu admiratie, strada o aclandi i ziarele publicd zi cu zi
lungi articole despre Regina ambasadoard". Presenta Reginei
Maria aici este un pretios argument estetic pentru cauza roma.
neascet."
1/14 Mart. 1919.-
In numarul 49 al Neamului Romeinesc am cetit ca. d. D.
Rosetti-Tetcanu a publicat in, anul 1871 in Lausanne din Elve
215

tia, o brosurA intitulatg: La Nuit, l'Aurore et le Jour, ou


l'Empire, la Dietature et la Nation, in care autorul plange
Franta invinsk dar prevede cA ea sa. va ridica din nou pentru
a merge pe drumul libertatii i termina cu aceste cuvinte entu-
ziaste: IatA pentru ce spuneam cA Franta este chematA sa,
joace un mare rol in viitor, dupg cum a facut'o si in trecut.
Cei cari vor fi combAtut'o, vor vor s'o alba' ca aliat i pretinii
el vor ft toate popoarele oprimate, toate nationalitkile ingbu-
site, toti acei cari vor avea un cuvant de spus in contra tiraniei.
Franta s va ridich atunci maiestoasA i sublimA, ea va aduce
atunci imprejurul ei pe toti copiii libertatii si sA va arunch
asupra mercenarilor despotismului. Atunci sA va angaja acea
lupta. inspAimantkoare de care am vorbit, acea lupta care va
hotri nu de soarta unui popor, ci de a popoarelor. Oh, FrantA
scump, ridicA-te, lucreazA la mantuirea ta i la aceea a lumii,
inainteaz, tu nu vei peri niciodatA, pentru ca. tu ai Inca drep-
turile omului de proclamat, tronuri de fasturnat i robi de eli-
berat.Dac prezentul este al dusmanilor tai, viitorul iti apar-
.

tine pe deaintregul. Da, cand. oamenii vor sa-i castige libertatea


pe care le-a dat'o Dumnezeu i s vor acluna toti i vor form
un imens ocean, acest ocean va napAdi pAmantul i va inneca
nedemna cetatuie a nepotismului, Fi primul val care va rtt-
sturna stanca robiei; fi primul glas care va canta, un imn de
multumire pe grAmada fiarglor sfdramate; drapelul tricolor s.
fie cel d'intaiu implantat in solul fraternitAtii, aceastA patrie
a umanitAtii, si fie ca piciorul' tau s. sdrobeasca cel d'intaiu
capul monstrului. Ascult viitorul care te chiamd, desteapa-te,
sperA: eri tu ai plans, asta-zi soarbe-ti lacrimile, mane te vei
rAsbunal"
Acestea sunt cuvintele pe care le adresa Frantei un tanAr
roman, student in Elvetia, ca o frAteasca incuragiare i preva-
zand mAretul viitor care sa. realizeazA acum dupA 48 de ani.
3f16 Mart. 1919.-
Alteta sa regalg, Principe le Carol al Romaniei, a adresat
tinerimei din Ardeal urmAtorul apel: Tineril Un vis mai bine
de 18 veacuri, intrerupt o clip de marele voeval Mihaiu, a luat
pentru vecie fiin. Visul a devenit viatA prin jertfa flAcsailor
din vechiul regat i prin libera hotrare a mai marilor vostri.
Nimeni poate mai mult deck cercetasii romani nu s'au bucurat
mai adanc de aceasta mare zi de sArbAtoare, cAci ei au fost
crescuti in crezul c aceasta necesitate istorica trebue sa. se
indeplineascA cat mai curand. Chiar din prima zi a intrarii
noastre in invAlmAseala luptelor, ei au fost cu sufletul i cu
munca lor alAturi de ostasii fAuritori ai Romaniei Mari. Fiecare
dup puterile lui au stiut sA intrebuinteze prilejurile ce Ii sA,
infAtisau spre a fi folositoare aceleeasi cauze sfinte. Sute de
tineri crescuti de noi intr'o netarmuritg dragoste de tarA si
21a

neam a muncit cu tot focul ca sa usureze suferintele atator ne-


noroFiti si sa inlocuiasca pe aceia, pe cari datoria Ii cherna in
alta parte. Cercetasii au lucrat cu ravna in spitale, la autoritati,
si unii dintre ei la Targul-Jiu au luptat alaturea cu soldatii
impotriva cotropitorului. Deviza lor fiind gata oricdnd" ei
sunt pregatiti sa-si indeplineasca datoria atat in timp de pace
cat si in timp de rasboiu. Institutia CercetdOei este un ase-
zamant de cultura, ce s'a pus ca suprema lozinca. sa lucreze
vecinic pentru binele patriei si al neamului. Zile le de lupta, im-
potriva cotropitorului s'au sfarsit; acum incepem vremurile de
lupta pentru inaltarea culturala i sufleteasca, a neamului. Con-
dusi de acest program suntem siguri in consolinarea Romaniei
Mari. Cercetasia va juch un rol de frunte. Baza pe care lucram
noi este legea noastra, un cod de cavalerism, care sa potriveste
tuturor credintelor i care trebuie urmat de ori care om cinstit.
Cetind'o on i cine poate ad aTh un program de viata cetata-
neasca. Desvoltand prin mijloace samatoase si placute copiilor
aceste percepte, voim sa pregatim tineretul de astazi ca sa de-
vie cetatenii folosifori de mane. Spre a fauri viitorul, ma indrept
catre copii si lor le strig astazi: Veniti la noi i urmati-ne pe
calea adevarului si a dreptatii. Prime le incercari facute la Bra-
sov si la Blaj ne indreptatesc sa, credem c. chemarea noastra
nu va ramanea fara rasunet. Toti trebuie sa raspunda fara deo-
sebire de credinta sau de origina, cad potrivit articolului 6 din
legea noastra, toti suntem pentru noi frati. Si in aceasta vad un
mare rol al Cercetasiei, noi voni ajuth din toate puterile noastre
la cimentarea sufleteasca a Romanilor din toate tinuturile tarii.
Va adresez acest apel in numele tinerilor din vechiul regat,
acaror mare dorinta este de a o vedea cat de curand ihceputh,
legatura de fapt intre toti locuitorii Romaniei Mari. Pasim cu
incredere in voi, la munca noastra, Mei toate luptele culturale
la Romanii de peste Carpati ne indeamna sa, credem C misca-
rile isvorate din o adnca iubire de neam ne vor fi primite de
voi cu o -deosebita pricepere. Unirea politica facuta, voi aveti sa
infaptuiti unirea cercetaseasca i s. aratati din nou lumii intregi
hotararea neamului ca. de acum inainte Carpatii nu mai sunt de-
cat o pocloaba geografica a Romaniei Mari. Ca un prim gest al
vostru uniti-va intr'un glas cu cercetasii Romaniei si strigati:
SA tradasca Regele! S. traiasca neamul!"
9/22 Mart. 1919
D. Alexandru Vaida Voevod, reprezentantul consiliului di-
rigent din Sibiu la Conferinta de pace din Paris, a acordat zia-
rului Patria un interview, in care face urmatoarea expunere cu
privire la activitatea desfasurata de reprezentantii Romaniei:
Lucrurile progreseaza mai incet deck sa asteapta lumea. Ro-
mania are toate simpatiile si bunavointa marilor puteri; nu pu-
tern fi &cat foarte multumiti de primirea care ne-a facut. Sun-
217

tern ascultati cu toata atentiunea cuvenita. Dar aliatii cei marl.


,clovedesc fata de cei mici oarecare grad de prevenire. Revendi-
carile noastre sunt privite de unii Fara rezerva, altii sustin tema
ca prin intrarea Americei in rasboiu, principiile Wilsoniene
modifica intru catva situatia si ca tratatelor anterioare le revin
numai o valoare etica. Astfel si tratatele Romaniei si Italiei ar
putea sa formeze numai cadrele in baza carora sa va rezolvi
chestiunea unitatii nationale a acestor popoare. Aceasta era si-
tuatia cand am sosit la Paris. Dela inceput am sustinut tratatul
integral dela 1916 in deplina concordanta cu actul dela Alba
Iulia. A trebuit apoi sa ne orientam asupra situatiei si sa im-
Ortim programul de munca. 0 parte a lucrurilor sa face in di-
feritele comisiuni, in care am delegat reprezentantii nostri. In
acelasi. timp urmeaz a. cea mai vie preocupare a noastra: inf or-
marea factorilor hotaratori, cat si informarea presei. Mare le in-
convenient este ca foarte putini din membri Conferintei cunosc
din intuitie proprie starile si popoarele din orientul Europei. De
aceea judecand unul ori altul situatia numai dupa scrierile pe
cari le-a citit si influintat de mentalitatea proprie a tarii si na-
tiunii sale, ajunge la concluzii gresite, pe cari numai dupa ex-
puneri temeinice si repetate sa vede indemnat a le supune unei
revizuiri. In fata Conferintei ca si in fata Comisiunii de 10, d.
Ion I. C. Bredianu a pledat in mod stralucit pentru revendica-
rile noastre. In fata Consiliului militar din Versailles, d. general
Coandd, colonelul Dumdreseu 5i era am facut tot ce am putut
face pentru a obtine invoirea ca sa mutam frontul nostru pang
in linia stabilita in tratatul dintre noi si Intelegere. Principala
preocupare este: fixarea frontului apusan la granita tratatului
si asigurarea integritatii teritoriale a Banatului. Sa intelege ca
am struit far incetare pe Una. Comandamentul suprem aliat
pentru eliberarea oamenilor nostri deportati in Siberia, cat si
pentru evacuarea Banatului de trupele sarbesti si pentru ince-
tarea actelor de banditism ale armatei maghiare bolsevizate.
Presa aliatilor dal rapoarte zilnice despre cele ce se petrec la noi.
Afara de aceasta prin foarte multe brosuri de propaganda. si
prin nenumarate memorii am facut si facem tot pentru asigu-
rarea unei judecati objective si echitabile a marilor puteri in
favoarea cauzei noastre. Aliatii cauta sa grabeasca sfarsitul
Conferintei si spera ca la finele lunei Mart preliminarele sa
vor putea semna, iar in luna Maiu pacea definitiva. Speram
ca dung incheierea pacii raporturile cari s'au creat intro Ro-
mania si Aliati, si cari s'au cimentat prin multe legaturi de
ordin personal, vor fi desvoltate si fructificate pentru cererea
unor relatiuni folositoare Romaniei Mari."
13126 Mart. 1919
In Budapesta, presedintele Krolyisi guvernul sau a demisio-
nat si a venit la carma un guvern in frunte cu Alexandru Garbai,
218

care se chema mai inainte Grunsbaum; ceialalti membri ai nou-


lui guvern sunt: Bela Kuhn, fost Kohn; Pogony, fost Psolak;
Bogarly, Candva Benestok; Ronai odinioar& Rosenstingenit. Ace-
lasi lucru ca si in Rusia, uncle Trotki este Braunstein, etc. Nici
unul din acesti,despoti ai lingariei n'au nici o picatur& de
sange unguresc.
Din modul in care s'au desfasurat evenimentele sa poate ve-
dea ca. nu este vorba de o revolutie sociala sau politick', ci de o
lovitura de stat, montata. de guvernantii maghiari contra Inte-
legerii. Primul act al guvernului Oarbai a fost dezarmarea si
arestarea misiunilor aliate, facand in acelasi timp apel, intr'un
manifest adresat poporului maghiar, la Republica Sovietelor
din Moscova, preconizand pe fat& o actiune militarg cu Rusia
de Nord in contra Aliatilor. Aceasta. actiune a Ungurilor la-
mureste in mod definitiv opinia publica, universal& asupra va-
loarei morale si intelectuale ale acestui nenorocit popor. In
adevar, nu trebuie s, sa. piarda din vedere ca. Ungurii au intre-
tinut in Wile mari ale Apusului, chiar in timpul rasboiului,
emisari cari au prezentat pe poporul unguresc ca pe un factor
civilizator in Europa central& si acarui nenorocire a fost ca a
cazut prad& a politicei austro-germane. Campionii propagandei
maghiare au facut o deosebire intre poporul unguresc si condu-
catorii sai, afirmand ca. politica acestora nu ar putea sa, anga-
jeze raspunderea maselor populare. Kontele Kara ly adoptase
acelasi punct de vedere. El a fundat Republica Poporului",
pentru ca sa demonstreze ca. actiunea sa sa sprijine pe vointa
poporului, si prima sa masura a fost introducerea votului uni-
versal si obligator pentru arnandou& sexele, cu scopul de a putea
vorbi efectiv in numele poporului maghiar. Acesta l'a urmat
orbeste in intreprinderile lui. Si astazi poporul maghiar intreg-
s'a acomodeaza, cu lovitura de Stat preparata de guvernantil sai
si A. solidarizeath cu actiunile sale. Nici o deosebire nu SA mai
poate face intre raspunderea conducatorilor si aceea a popo-
rului maghiar. Toti sunt de acord in actiunea lor criminall de .
astazi, care dovedeste adevaxata lor stare sufleteasca de primi-
tivi insetati de rsbunare si de dorinta de a face ram Este greu
de admis c acesti unguri isi fac iluzii asupra eficaciatii actelor
bor. Ei stiu prea bine ca, Aliatii nu vor lash nepedepsite crimele
comise, nici ofensa facuta reprezentantilor bor. Cu toate acestea
ei n'au ezitat sa. fac& ceeace au facut, avand sa. supoarte toate
urmarile.
10129 Mart. 1919.
Mare le ziar englez Times a publicat sub -titlul Opera unei
Regine", o scrisoare din partea corespondentului &au special din
Paris, earuia buna noastr& Suverang i-a acordat o audienta pe
cand sa, Oa in capitala Frantei. Iata cum sh exprima ziaristul
englez: Populatia parizian& poarta un viu interes vizitei Re-
2191

ginei Romaniei, Desi Suverana. petrece aci de mai multe zile,


lumea sa ingramadeste intotdeauna pandind ocazia s'o vada si
s'o aplaude de cateori iasa. Este o greseala sg, sa creada c. Pa-
risul iubeste o Regina numai pentru simplul motiv ca ea poarta
o coroana. Motivul ca Parizienii admira o femeie desavarsita.
$i ca admiratia lor creste cand aceasta femeie este frumoasa si
ca pe langa. aceasta ea este Regina unei brave si nenorocite taxi
aliate. Teri, inaintea dejunului dat in onoarea sa la Palatul
Eliseu, presedintele Poincar a avut, cu privire la Regina Ro-
maniei, una din acele atentiuni delicate care caracterizeaza pc-
adevaratii oameni de stat. El a invitat pe Suverana sa treaca
impreuna in revista garda de onoare comandata pentru ca s'o
primeasca $i sa-i dea onorurile. Pentru prima oara. s'a intam-
plat ca o femeie sa treaca in revista o companie de sold.ati fran-
cezi. Indata clupa dejun, Regina a binevoit sa-mi acorde o lunga.
audientA. Ea m'a primit in Otelul Ritz, in salonul plin de o mul-
time de flori aduse din toate circumscriptiile Parisului $i. in pri-
mul loc de catre frumoasa $i leala colonie romana din Capita la
Frantei.
Vedeti aceste flori, imi zise Maiestatea Sa aratandu-mi-le
cu un gest circular. Este un adevarat potop. Insa, and nu le-al
vazut de asa mult timp. si caml ai avut sufletul absorbit de lu-
cruri cu mult mai putin frumoase, aceasta revenire in lumea
florilor sa pare un precursor al pacii $i. o fericita prezicere a
viitorului, Noi am petrecut grele momente in Romania, insa po-
porul nostru a fost splendid. D-voastre ati auzit cum s'au batut
Romanii. Dar nu puteti sti cat au suferit, suportand. cele mai
mari lipsuri si fiind. ferm convinsi ca daca ei isi vor sti pastra
curaful si. nu vor despera, nici Germani, nici Bulgari, nici Turci,
nici Maghiari, nici Bolsevisti, nu vor fi biruitori asupra Aliati-
bor, nici nu vor putea impedeca unitatea noastra nationala.
In Romania, intrebai eu, devastatiile an fost marl? Stri-
cat'au Germanii castelul Pe les, in care Regele Carol $i Regina
Carmen Syiva aveau obiceiul sa petreaca lunile de vara, $i Peli-
sorul, in care Maiestatea Voastra rezidati atunci cand erati
Principesa de Coroana?
Unele parti din tall, raspunse Suverana, au suferit imari
stricaciuni, IDA. Felesul si. Peliprul sunt Inca in picioare. Cate-
suveniri imi redesteapta aceste nume! Ati cunoscut pe Regele.
Carol $i pe batrana Regina, $i cunoa$teti pe sotul meu. Ca fe-
meie tanara recunose ca am avut oarecare greutate ca sa, ma
acomodez cu Regele Carol. Eu nu pricepusem ideile sale asupra
desvoltarii rani. Mai tarziu am cunoscut scopurile sale $i m'am
interesat mult de opera sa. Am devenit colaboratoare si aveam
pentru el o mare admiratie. Insa eand a isbucnit rasboiul, sen-
timentele gi vederile noastre s'au despartit. RegeIe, lucru de-
stul de natural, credea ca Germania si Austria trebuie sa
stapaneasca totul. Cat despre Regina Carmen Sy lva, pentru ea
.220

zra un articol de credinta ca Germania era clestinata sa fie-


nber alles in der Welt. Cat despre mine, inima mea a fost dela
inceput cu Aliatii, intocmai dupa cum aceea a poporului nostru
era cu ei. Nu stiu eu pentru ce am impartasit intotdeauna send-
mentele poporului nostru; si, daca am castigat oarecare popula-
ritate, sau daca am fost in stare sa fac Romanilor oarecari ser-
vicii, eu n'am nici un merit: aceasta a fost pentru mine rezul-
tatul unui sentiment spontaneu de solidaritate $i de iubire fata
.de ei.
Maiestatea VoaStra, observai eu, confirma teoria unui
filosof francezo-american, care avea obiceiul de a afirma, cg.
acei cari fac binele din iubirea binelui n'au nici un merit spe-
.cial. Numai aceia sunt merito$i cari fac binele iubind faun
Da, probabil acesta e adevrul, raspunse Regina. Poate
at rasboiul a desteptat in vinele mele batranul sange rasboinic,
facandu-ma sa ma gandesc: Acum este momentul de a fi fe-
meie!" Timpurile au fost mai usoare dupg prima batalie dela
Marna. Regele Carol si Regina Carmen Sy lva intelesera in ace-
Iasi limp ca nu va mai fi o victorie germana alrobitoare. Re-
gele Carol a zis: Acesta nu va mai fi un 1870, insa eu asi dori
sa-i vad sfarsitul." Aceasta dorinta nu trebuia sa s realizeze.
Cu toate acestea, Doamna, intrerupsei eu, Regele Carol
de mult sa temea de isbucnirea rasboiului. In Septembre 1911,
cand eu am vazut pentru ultima oara Pelesul, el mi-a zis fermi-
-nand: Anglia are o frumoasa mica armata. Ea n'are armata
de campanie. Ea trebuie sa aiba una. Pacea Europei poate sa
atarne de aceasta.
Este foarte aclevarat, raspunse Regina. Regele Carol
-prevedea si s. temea de rasboiu, insa nand el a venit, dansul ar
fi dorit ca Romania sa-si insuseasca calm germana. Acesta
-era un scump batran $i poate ca a fost bine de n'a trait sa
Tula sfarsitul. Maiestatea s'a exprimat apoi asupra viitorului
In acesti termeni: Acura iata-ne in fata unei intregi serii de
noi probleme. E chestiunea agrara, asupra careia n'am nevoie
sh insist. Taranii trebuie s. aiba mai mult pamant i greutatea
.este de a rezolvh chestiunea a$a incat asigurandu-le o impartire
dreapta, productiunea graului sa nu sufere mult. Avem multe
migoace pentru aceasta. Poporul nostru are o inteligenta vie
ft va fi acum in atingere permanenta cu fratii Ai de peste ho-
tare. Problemul cel mai serios este aproape acela al educatiunii
sale. In aceasta, Anglia ar putea sa ne ajute. Limba engleza
trebuie sa fie vorbita mai mult deal este astazi. Sper ca tara
voastra ne va trimite buni profesori, $i in special bune i inte-
ligente guvernante pentru copiii burgheziei i ai claselor supe-
rioare. Poporul englez va intelege el ca aceste guvernante, daca
-sunt instruite $i de bung conditie, vor putea indeplini o escelenta
opera patriotica? Voiu pleca cat de curand in Anglia, unde
:sper s. stau doua sau trei saptamani. Sper sa excit sentimentul
221

de interes pe care poporul vostru il poarta pentru A meu, cad


cred. ca. am dreptul sa vorbesc pentru poporul meu, atat pentru
Romanii din vechiul regat, cat si pentru cei din Ardeal, din Ba-
sarabia si din celelalte tari cari sunt acum unite cu noi.
D-voastre, Englezii, eu vorbesc astfel, desi eu sunt engleza
din unele puncte de vedere, dvoastra aveti un mod de a privi
popoarele continentale cu un fel de superioritate despretuitoare.
D-voastra ar trebui sa va interesati serios de afacerile din Eu-
ropa si sa vedeti cat de mult interesele d-voastre proprii atarna
de aprecierea inteligenta, a situatiei celorlalte popoare, la desvol-
tarea carora d-voastra puteti cooper:1, si cari doresc cu ardoare
ajutorul vostru."
20 Mart12 April 1919.
Consiliul dirigent din Sibiiu, in fata pericolului bolsevist.
din Ungaria, a decretat mobilizarea generala. D. Iuliu Maniu,
preseclintele Consiliului, odata cu mobilizarea, a publicat urma-
torul manifest: Romani! Evenimentele zilelor ultime petrecute
in tara. ungureasca, uncle s'a instapanit duhul rasvratirii ne
face sa grijim de oranduiala bun in tara noastra proprie. Gu-
vernul maghiar a ordonat mobilizare generala in scopul de a
tinea si mai departe sub jugul secular pe fratii nostri Inca ne-
eliberati. Nu numai atat, ci vrea sa-si indrepte cetele sale in
contra Ardealului postru, pentru a-I subjugh din nou si pentru
a prad satele noastre infloritoare si. a jefui casele cetatenilor
nostri pacinici. Ne este sfanta datoria sa punem pedeca puter-
nick acestor staruinte, care ne ameninta cu peirea. Nu avem
dorul de a cuceri, nici a prada tara altora, ci vrem numai sa
ne aparam Patria si sa ne mantuim Tara noastra proprie,
ceeace numai printeo armata puternica putem ajunge, care va
asculth si va urma. cu insufletire si cu vitejie stramosea sea po-
runcile Maiestatii Sale Regelui nostru Ferdinand I. Nu frica de
pedeapsa sa va. due& la implinirea acestui ordin de chemare, ci
manclria constienta ca. indepliniti o sfanta datorie fata de pa-
mantul nostru liberat, fata de patria noastra. romana. Este cea-
sul dant, cand trebuie sa punem stapanirea noa.stra pe intreg
pamantul mostenit dela stramosi, cand trebuie sa punem temelia
unui viitor demn si corespunzator jertfelor si suferintelor de
veacuri ale parintilor nostri! Aveti sa raspundeti chemarii pen-
tru a dovedi lumii intregi ca ne iubim Tara si mosia si ca stim
sa o stapanim cu vrednicie, ducancl cu noi liniste, libertate-
si staparire .dreapta in toate colturile arid."
22 Mart./4 April 1919..
Ziarul Excelsior a publicat urmatoarele declaratiuni ale
primului nostru ministru, d. Ion I. C. Bralianu. cu privire la
evenimentele din Ungaria: Este o fatada care sa prabuseste si:
care lag sa A, vaa o realitate pe care- noi o cunoastem de multa
222

vreme, dar pe care unii nu voiau s'o vadg. Departe de a ma ne-


linieti, evenimentele din Ungaria au o parte bung, si anume sg.
desvgluie rana pentru ca nimeni sg nu mai poatg neg pericolul
pe care noi 1-am semnalat de mult, i s. ne convingem cg bol-
$evismul este o organizatie sistematicg dirijatg in realitate de
dusmanii nostri si amenintand intreagg Europa. Rgsboiul nu
va fi terminat inainte ca aceastg. organizatie sg. fie distrusg.
Sub aparentg bo1evist s agith, toate fortele puse in mi$care
de Puterile centrale cu scop de a impedeca rezultatele victoriei
moastre comune. In ceeace priveste Romania, noi stim cle multg
vreme c primul efOrt al inimicului va fi dirijat in contra ei ei
in acelasi timp in contra intregii peninsule balcanice, cu scopul
de a pune main, pe Orient, .pe Pesta $i Viena, pe centrul Eu-
ropei. Romania va rgmnea insg vecinic solidarg cu acela$i
.suflet cu care a luptat i cu care e in comunicatie de sentimente
$i de interese. Ea este in Europa citadela inaintath, incontra pe-
ricolului bolsevist."
23 Mart./5 April 1919.
In Londra s'a fgcut M. S. Reginei aceiasi entuziastg primire
ca la Paris. Lord.ul-maior al Londrei a oferit, In numele Capi-
-talei Marei Britanii, un pranz in onoarea iubitei noastre Suve-
rane, la care au luat parte tot ce Londra are mai distins din
lumea politica, diplomaticg, intelectualg, comercialg. $1. indu-
.strialg, La Opera, unde s'a dat o reprezentatie de gala, intrarea
in salg a Maiestatii Sale, Regina a fost salutatg prin intonarea
imnului regal roman, ascultat in picioare de intreaga azistentg,
-care a fgcut ovatiuni cglduroase Suveranei noastre. Conform
-uzantelor engleze, un foarte mare numgr de personalitgti din
lumea aleasg, a venit in fata Maiestgtii Sale si i-a prezentat
omagii. Regina a avut locuinta in Palatul regal Buckin gam.
24 Mart.f16 April 1919.
In numgrul prim din anul acesta al revistei Democratia
s'a publicat Tratatul nostru de aliantd dela 4/17 Aug. 1916 si Con,-
ventiunea militard, anexatg, la acel tratat. Cred. interesant pen-
tru cititorii mei a reproduce aci acele doug acte mari, pentru
-ca sg poatg vedea cat de nedrepte sunt acuzatiile celor cari
spun cg. Romania n'a fost pregatitg pentru rgsboiu i cg nici
planuI executat n'a fost bun si din acestea doug cauze ar fi
urmat dezastrul Romaniei.
Tratatut de aliantd sung a$a: I. Rusia, Franta, Anglia $i
Italia garanteazg integritatea teritorialg a Romaniei, in toatg
intinderea fruntariilor sale actuale. II. Romania sg. obligg sg,
declare rgsboiu si sg, atace Austro-Ungaria in conditiunile sta-
bilete prin Conventia militarg; Romania sg obligg de asemeni
sal inceteze dela declaratia rsboiului, orice leggturi economice
$i orice schimb comercial cu toti dusmanii Aliatilor. --L. III.
223

Rusia, Franta, Anglia *i Italia recunosc Romaniei dreptul de a


anexa teritoriile Monarhiei Austro-Ungare prevazute si. hotarni-
cite in articolul 4. IV. Marginile teritoriilor despre cari este
vorba in articolul precedent sunt hotarate dupa cum urmeaza:
Linia de hotar va incepe ctela Prut dela un punct al fruntariei
actuate dintre Rusia i Romania aproape de Novosulita $i va
urea rant pang, la granita Galitiei la intalnirea Prutului cu
Ceremu*ul. De aci va urma, linia de desnartire dintre apele
Tisei *i Vizului ca sa ajunga la Tisa, la satul Trebuza, mai sus
de locul unde sa uneste cu Vizo. Dela acest punct ea va cobori
malul Tisei pang la 4 chilometri mai ios de locul und.e s. intal-
ne*te cu Same*, lasand satul Vasares Nameni Imniei. Va
continua apoi directia Sud-Sudest pang, la un punct la 6 chilo-
metri la est de orasul Debretin. Dela punctul acesta va atinge
Cris-tit la 3 chiometri mai jos de locul de intalnire a celor doi
afluenti ai sai (Cri*ul alb *i Cri*ul repede), s va uni apoi cu
Tisa la inaltimea satului Algyo, la nord de Seghedin, trecand la
apus de satele Groshaza *i Bekesamson, la 3 chilometri de care
va face o mica incloitura. Dela Algyo linia va cobori malul Tisei
pang, la varsarea sa in Dunare *i in sfar*it va urma malul Du-
'Aril pang la frontiera actuala a Romaniei. Romania sa obliga
sa nu ridice fortificatii in fata Belgra,dului pe o zona ce va fi
stabilita ulterior *i s nu tie in aceasta zong, cleat forte nece-
care serviciului de politie. Guvernul regal roman sa obliga s.
despagubeasca pe &Arbil regiunii Banatului, cari parasindu-*i
proprietatile vor voi sal emigreze intr'un spatiu de 2 ani dela
incheierea pcii. V. Rusia, Franta, Anglia i Italia de o
parte i Romania de alta parte sa obliga sa nu incheie pace se-
t:Para-Ca sau pace generala, decal in unire *i in acela*i timp. Ru-
zia, Franta, Anglia *i Italia sa obliga de asemenea ca in trata-
tul de pace teritoriile Monarhiei Austro-Ungariei, prevazute in
articolul 4 sa fie anexate la Coroana Romaniei. VI. Romania
s. va bucura de acelea*i drepturi ca $i Aliatii sai in tot ce pri-
ve$te preliminarile, tratativele de pace, ca i discutarea chestiu-
nilor cari vor fi supuse hotararii Conferintei de pace. VII.
Puterile contractante sa obliga sa pastreze in sec et prezenta
conventie pang, la incheierea unei pad generale Facut in 5
<cinci) exemplare la Bucure$ti la 4/17 Augu t 1916."
Convenfiunea militard cuprincle urmatoarele: Art. 1. Ca
urmare la tratatul de Alianta, intervenit la 4117 August 1916
intre Franta, Marea Britanie, Italia, Rusia i Romania, Roma-
nia sa obliga, mobiliznd toate fortele sale de use-tt si de mare,
sa atace Austro-Ungaria cel mai tarziu la 15 ti August 1916
(opt zile dupa ofensiva dela Salonic). Actiunile ofensive ale ar-
inatei romane, vor incepe chiar in ziva declararii rasboiului.
Art. 2. Dela semnarea prezentei Conventiuni *i in toata du-
rata mobilizarii i concentrarii armatei romane, artnata ru-
:seasca sa ubliga, sa lucreze intr'un mod cu totul energic pe tot
224

frontul austriac in scopul de a asigura, operatiunile romane mai


sus mentionate. Aceasfa actiune va fi in special ofensivd i vi-
guroas in Bucovina, unde trupele rusesti vor trebui, cel putin,
sa-si pdstreze pozitiunile lor ca i efectivele lor actuale. Cu ince-
pere dela 12/25 August 1916 flota rusg, va trebui s. garanteze
siguranta portului Constanta, sg, impedece debarcarea de trupe
mimice pe coastele romane si .orice incursiune pe Dundre in
susul gurilor acestui fluviu. Din partea sa Romania va recunoa-
ste flotei ruse la Marea Neagr dreptul de a utiliza portul Con-
stanta si de a lila m'asurile necesare contra flotei submarine-
vrajmase. VaSele de rasboiu rusesti can s vor servi de Dundre,
atat pentru a apgra malurile, cat i pentru a da concurs ar-
matei i flotei romane, vor fi sub ordinele Comandantului sef al
armatelor romane i vor coopera pe acest rau cu escadra de
momtoare romanesti. Amainuntele acestei cooperri vor fi stabi-
lite ulterior in conformitate cu articolele prezentei Conventiuni.
Art. 3. Rusia s obligd, in momentul mobiizrei armatei
romane, s, trimifa in Dobrogea doug divizii de infanterie i una
de cavalerie pentru a coopera cu armata romanA contra armatei
bulgare. Aliatii s. obligh a face ca intrarea in rgsboiu a Ro-
mniei A. fie precedath, cel putin cu opt zile inainte, de o ofen-
siva afirmata, a armatelor dela Salonic, in scopul de a usura
mobilizarea j concentrarea tuturor fortelor militare romane.
Aceasfa ofensivd va incepe la 7/20 August 1916. Dacg in cursul
operatiunilor militare, Puterile aliate, in urma intelegerii dintre
Statele-majore respective, ar decide mgrirea aporturior militare
cooperand cu armata rtornan'a, aceasta marire de forte nu va
modifica intru nimic stipulatiunile conventiunilor incheiate.
Art. 4. Franta, Marea Britanie, Italia si Rusia s obliga a
procura Romaniei munitiuni si material de rasboiu, cari vor fi
transportate de vase romanesti sau aliate si transitate prin Rusia..
Aceste preddri j transporturi, vor trebui astfel executate pentru
a le asigura sosirea in Romania intr'un mod cat s, va putea
continuu de minimum trei sute tone pe zi, calculat la ()lung de
transport. In cazul child Aliatii ar avea la dispozitia lor noi ci
accesibile, usurand transportul munitiunilor, Romania va putea
beneficia. Art. 5. Aliatii s'a obliga deopotrivg de a procura
Romaniei in limitele posibilului, caii, cauciucurile, medicamen-
tele, articolele de subsistentit si de echipament, pe cari le va
cere in cantitaitile i categoriile can sa vor fixh de comun acord.
Art. 6. Aliatii vor pune la dispozitiunea Romaniei perso-
nalul tecnic necesar pentru fabricarea in tard a munitiilor ei
materialului de rasboiu. Art. 7. Indatg dupg incheierea
prezentei Conventiuni Statele-majore ale armatelor ruso-romne
ca i Statul-major al armatelor dela Salonic s. vor pune de
acord pentru a stabili modalifatile coopefarilor. Acordul in
timpul operatiilor militare ale armatelor romane-ruse, sau orice
schimbare, Famurire sau adaus in vederea unei legaturi perma-
225

nente sh va stabili la Cartierul general respectiv astfel cum sa.


va arata mai jos. Art. 13. Cooperarea armatelor aliate nu
implica subordonarea uneia din partile contractante celeialalte,
ea nu implich decat libera acceptare a dispozitiilor sau modifich-
rilor datorate situatiunii generale, necesithtilor cerute de telul
urmarit si de camaraderia de arme. Art. 9. In principiu,
trupele regale romane si trupele imperiale ruse, vor conserva
comandamentul lor propriu, zona lor distinct de operatiuni si
o completh independenta in conducerea operatiunilor. Linia de
demarcare intre cele doug armate va trece dela Dorna Vatra pe
la Bistrita si vaile raurilor Chaio si Sames la Debretin. Tinta
principald a actiunii romane, intru atat cat situatia militara la
sudul Dunarii o va permite, va fi prin Transilvania in direc-
tiunea Budapesta. Trupele ruse prevhzute la Art. 3, destinate a
coopera cu armata romana vor fi sub comandamentul superior
al armatei romane. In cazul cand contingentul rus, operand la
sudul Dunarii ar fi considerabil marit astiel ca sh fie de forth
egala sau superioarh trupelor romane, cu care va cooperh,
acest contingent va putea forma, la esirea din teritorul roman, o
armath independenth care va fi push sub ordmele Comandamentu-
lui superior rus. In acest caz aceastai armath operand in afar
de teritorul roman, va trebui sh aibh o zona de operatii distinct&
si a fi condush clupa directivele Comandamentului superior
rus, conformandu-sh intru totul planurilor celor douh cartiere
generale be bazele stabilite mai sus. Daca in vederea tintei ur-
marite, ar trebui sa, aibh loc operatiuni cu forte combinate ruso-
romane, Comandamentul acestor forte va fi indicat de zona res-
pectivh de operatiuni. Toate ordinele si instructiile relatiN e la
conducerea acestor operatii vor fi redactatein romaneste $i ru-
seste. Art. 10. In principiu, in teritorul national ca si in
cel ocupat de armata uneia din partile contractante, armatele
celeialalte parti contractante nu N or putea sh intre, decat daca
interesul general si tinta comunh ar reclama si cu consimth-
mantul inscris si prealabil pentru fiecare caz particular. Art.
11. Ori decateori in cursul operatiilor armatele aliate vor
avea nevoie a intrebuinta una sau mai multe cal ferate de pe
teritorul unui stat aliat, pentru transportul de trupe, provizii
si furnituri militare, intrebuintarea va fi stabilith pentru fiecare
caz in particular de delegatii marilor cartiere generale aliate.
Administratia, organizarea transporturilor $i aprovizionarea cu
resurse locale, va incumbh in toate cazurile autoritatilor terito-
riale. Art. 12. Prizonierii, prada de rasboiu i trofeele
luate de una din armate ii vor apartine. Prada de rhsboiu, luath
in lupte in comun si pe acelasi camp de bhtaie va fi impartita
proportional cu efectivele cari au luat parte. Totusi pentru a
usura aprovizionarea armatei romane Comandamentul imperial
rus va ceda acesteia materialul de rasboiu si munitiunile cu-
prinse in aceasth pradh mixth, de care ea ar area o urgenta ne-
r . V. Bianu. Riaboiul Romfiniei Mari. 16
226

voie. Art. 13. Pentru a coordonh actiunile armatelor ro-


ma'ne, ruse $i aliate, $i pentru a ajunge mai sigur tintele mili-
tare, un reprezentant al armatei romane, ajutat de va fi nevoie
de un anumit numar de ofiteri adjutanti, trebuie sa sg, gaseasa
la Cartierele generale ruse $i aliate in momentul inceperii opera-
tiunilor militare romane. Tot asemenea, reprezentantii armatelor
ruse $i aliate i adjutantii lor trebuie sa sa gaseasc'a la Cartierul
general al armatei romane. Cartierele generale ale armatelor
cooperante, trebuie sa s. informeze mutual $1. in timp util asupra
conjecturilor militare, repartitia fortelor i mar$ul operatiunilor.
Art. 14. Daca in cursul operatiilor, survin situatii cerand
luarea de masuri noi si ridicand. chestiuni nepreva'2ute in pre-
zenta Conventiune, toate acestea chestiuni vor fi tratate in fie-
care Cartier general cu delegatul armatei aliate, dar nu vor de-
veni definitive, decat dupa un acord al Comanclantilor $efi
Art. 15. Pentru a sa putea luh la timp masurile preparatorii
la inceperea operatiilor, prtile contract-ante vor trebui sa sa in-
teleaga asupra planului actiunii militare inaintea zilei inceperii
ostilitatilor de care armata roman& Art. 16. Chestiunea
armistitiior s5. va decide de comun acord. la Comandamentele
supreme ale armatelor cooperante. -- Art. 17. Prezenta con-
ventiune va ramanea in vigoare din ziva semnarii ei pang la
pacea general& Facut in cinci exemplare la Bucure$ti la 4/17
August 1916."
Acestea sunt si vor ramanea in istoria Romaniei cele mai
memorabile acte prin cari sa garanth revendicarile teritoriale
din cuprinsul Austro-Ungariei, oricare ar fi fast soarta rasboiu-
lui pentru ea. Romania a pornit la rasboin intr'un moment cand.
soarta rasboiului sa parea ea atarna de partea Aliatilor no$tri; a
pornit fiind asigurata in priMinta procurarii continue a munitiu-
nilor si. avand incheiat un tratat de alianta, in care s'a recunoscut
temeinicia drepturilor ei i s'a garantat infaptuirea lor. Actiunea
militara a Romaniei s'a Mout dupa un plan conceput impreuna
cu Aliatii nostri, coordonat cu actiunea lor, plan care in a cela$i
timp trebuia, sh dea Romaniei posesiunea imediata a teritoriilor
revendicate de ea. Actiunea militara a Romaniei erh coordonata
cu mi5carea generalului Brusilov $1 cu angajamentele formale
luate de Aliati, pentru inceperea simultana a unei ofensive in
Austro-Ungaria. Precum Aliatii sa obligau ca atat la aripa
dreapta a noastra, cat $i la cea stangh, sa atraga fortele dispo-
nibile dusmane si. tot asa, precum pe frontul occidental ofensiva
de acolo care urmh sa sh produca odath cu a noastra, immobi-
lizh toate trupele aflate acolo, aceste imprejurari faceau ca forta
cu care Romania intr in rasboiu, aproximativ 600.000 de oa-
meni, sa fie suficienta, dupg 'Arena tuturor, pentru ca aceasta
ofensiva s. s produca $i pentru ca sa determine efectul final.
Niciodath Romania n'ar fi intrat in rasboiu pe baza unui plan
de lupta defensiv pe arcul lung de peste 1300 chilometri al Car-
227

patilor i cu putinta unui atac dela spate, de peste Dunare. Si-


tuatia militara care s'a produs, a fost urmarea nu a unor insu-
ficiente, oricare ar fi fost ele, ale pregatirii armatei, nici
a nurnarului redus de trupe in lupta, ci a faptelor ca. ofensiva
Brusilov a incetat inainte de timp, i faptele *) descoperite
mai pe urma au aratat c. atitudinea Rusiei nu a fost aceea a
unui aliat de buna credinta, ca atitudinea generalului Sarrail
la Salonic nu a, fost destul de hotarata si nu a produs derivati-
vul pe care trebuia sa-1 produca la aripa noastra stanga. Mai
mult, informatiunile publicate mai in urma, cu ocazia procesu-
lui vestitului Bollo au aratat ca inimicul nostru stiea foarte
bine, imediat dupa intrarea noastra in actiune, dela indiscre-
tiuni facute de un ofiter al Statului-major al Comandamentului
lortelor dela Salonic, c. ofensiva, asteptata de noi, in acea parte,
deodata cu actiunea noastra, nu sa va produce, cum nici nu s'a
produs. Astfel, pentru toti judecatorii drepti, infrangerea su-
ferita de noi in Ardeal nu a provenit din vina politicii roma-
ne$ti. Retragerea trupelor romane de acolo a fost datorita ne-
putintei in care ne adusese: atitudinea nehotarata a Rusilor si
a ofensivei lui Sarrail, de a lupth in acela$i timp pe tot fron-
tul Dunarii i pe tot frontul de pe Carpati, front mult mai lung
deck tot frontul de Vest. Astfel armata noastra a lost silita s
-paraseasca in cele din urma. Muntenia i s s. consolideze pe
-frontul Siretului, unde ne-a dat apoi Marastii, Oituzul si. 1116.-
rasastii si unde atacurile vrajmase s'au frant inaintea vitejiei
armatei romane, preeum i proiectata navalire a inimicului in
Moldova. Victoriile acestea, care sunt cele mai glorioase pagini
ale rasboiului Romaniei, au reinviat lumii intregi faima vitejiei
stramosesti, inscriind numele Marasti, Oituz si Marase$ti ala-
turea de Marna, Verdun $i alte mari glorii ale marilor si puter-
nicilor nostri Abaft
25 Mart/7 April 1919.
Dupa o telegrama din Sibiiu, armatele romane au primit
ordin sa ocupe noua linie de demarcatie fixata de Conferinta
dela Paris. In cursul acestei operatiuni de ocupare, trupele
franceze din Arad au cooperat cu trupele romane. Actiunea lor
n'a intampinat nici o rezistenta. Populatia romaneasca a prima
trupele franco-romane cu un entuziasm indescriptibil. Elemen-
tele unguresti Fesfirate prin acea regiune au aclamat si ele pe
soldatil romani; ele s simt fericite de a fi puse la adapost de
amenintarea bolsevista. In fiecare zi grupuri de unguri venind
.de cealalta parte a Tisei sa prezinta la avantposturile romanesti,
rugandu-sa sa-i lase sa treaca linia de demarcatie spre a scaph
de anarhia care incetul cu incetul cuprinde Ungaria si ame-
mint& s'o descompuie. Autoritatile militare franco-romane au
*) Vezi la ziva: 13 Main 1920.
15*
228

arestat mai multi agenti bolsevisti, trimisi din Budapesta. La.


acesti agenti s'au gasit documente de cea mai mare iinportanta.
Documentele s'au trimis la Paris.
20 Mart/S April 1919..
Ziarul Parisian L'Intransigent publica un articol de fond.
de d. G. Lecointe, primul sail redactor, intitulat Prestigiul Fran-
tei, in care vorbeste de minunatul discurs rostit de primul no-
stru ministru, d. Ion I. C. Brdtianu, cu ocazia banchetului ce
i-a fost oferit de notabilitatile franceze. Iata ce spune el: Nu
vorbim numai de prestigiul Frantei invingatoare, prestigiu
castigat prin stoicismul minunatilor ei soldati, prin geniul si.
stiinta sefilor ei, prin resemnarea tenace a intregii tari, pe care
ne incercam in momentul de fats, s'o realizam cu teeth, energia de
care suntem capabili, pentru ca victoria care ne-a costat atat
de scump sa nu fie numai un miraj. Viitorul linistit al copiilor
nostri, depinde in primul rand de siguranta cu care vent ti
qti-i aparam in ceasul acesta, iJe accea ziva de mama este mai
hotaratoare chiar decat zilele critiee ale rasboiidui Fie et in
aceasta noua forma de lupta pentra care ne trebuie acelasi
spirit de consolidare sfanta si de diseiplina nationala., Franta
sa 3a ai ate tot atat de hotaiata ca si in timpul rasboiului. Ce
censolidare a prestigiului sau, va esi din chill' rezultatele ce am.
putea obtine! ... Pe child scrim acestea ne gandim la gloria
serlitorilor i savantilor ilustri cari au inobilaf o si la .iplendua-
rea vecinic reinoita a cugetatorilor si artistilor ei, cari au ridicat'a
in ocliii lumii. Pentru aceasta lume, Franta este leaganul strahi-
citor al Libertatii, pamantul cruciadelor pentru ideal si ;ustitie,
tara spiritului plin de gratie, a gustului si a curnpanirii, ca-
litti minunate pe care strainii, chiar cei care nu ne simpati-
zeaza rasa, le ghicesc sub defectele noastre aparente. Tot Franta
este lima si pamantul de unde au pornit creatiile spiritului care
au imbogatit omenirea. Cu cata emotie am constatat acest pre-
stigiu al cugetarii franceze, ascultand intr'una din acele seri pe
d. Bratianu, primul ministru al Romaniei, care la un pranz dat
in onoarea sa, ne-a spus cu tot farmecul gravitatii sale simple
si fine, primele sale impresiuni de adolescent cu privire la tara
noastra, cuvinte care e bine sa le facem cunoscute nu numai
fiindca veninci dela un asemenea om au valoarea unei marturi-
siri pretioase, dar fiindca ele ne arata, in acelasi timp ceeace
reprezenta Franta eri pentru imaginatiunile din afara, precuin
at ce poate i trebuie sa reprezinte mane. Cu un zarnbet incan-
tator i chiar cu putina duiosie, d. Bratianu s'a evocat anii co-
pilariei cand alaturi de tatal sau, nestramutat pretin al
Frantei, distractia lui cea mai placuta era, sa rasfoiasca zia-
rele noastre ilustrate j s. ne ceteasca cartile. Dupa romanele
d-nei ct Sogur si ale lui Jules Verne, cetea poemele lui Victor
Hugo, Lamartine, Musset si Vigny. Tinarul roman de pe malu-
229

wile. Dungrii, achrui pasiune literarg eth strans legath cu o edu-


catie stiintitich, ne cunostea oamenii nostri mari, peripetiile
existentei lor, originalitatea seduchtoare a operei lor, strhlucirea
.si binefacerile descoperirilor lor, in sfaxsit toath boghtia i ac-
tivitatea cugetarii frantuzesti. De departe chiar, el era orbit de
toate acestea. Franta invinsh, desmembrath si nevindecath de
rdnile ei, vedea Germania imbaltath de norocul ei, profitnd de
mumful armatelor sale ca sh sh impunh in ochii lumii si sh-i
sniulgh admiratia filosofiei si cugethrii sale. Cu toate aceste, cu
toate ch aceasth infrhngere ne-ar fi putut discredith, tara
noastra, rhmasa pentru tinereta studioash, gratie marilor nostri
oamein, tot tara cugethrii suverane, unde tinerii europeni de ca-
litatea moralh si intelectualh a d-lui Brhtianu veneau cu sufle-
tul recules de adevhrati pelerini. Si acum ce prestigiu pentru
Franta dud alhturi de strAlucirea nestirbith a stiintii si litera-
turei, isi adauga .si. reinvierea prestigiului ei militar, acum
child din non forta este in serviciul dreptului si nu mai poate
intuneca frumuseta. Nu depinde decht de noi si de nestrhmutata
noastrh munch, ca aceasth epoch sh fie pe terenul intelectual una
din cole mai mari epoci ale vietii franceze si ca tineretul tuturor
thrilor, impresionat de imensa munch creatoare dela noi, sh
soseasch in Franta in aceeasi stare sufleteasch duph cum acum
35 de ani sosea d. Ion Brhtianu. Exprimhndu-si sentimentele
pe care le-a simtit acest pretin al Frantei, d-sa ne-a vorbit atat
de frumos de geniul lui Victor Hugo, de intinderea lui asupra
omenirii, de straluoirea de care este iluminath tara noastra, ca.
ascultndu-i cuvintele sale elocvente ne-am reghsit propriile
noastre cugetari, propriile noastre amintiri, propriile noastre
emotiuni. Ce plhcere si ce mhndrie sh asculti vorbindu-sh astfel
-de tara noastrh, cu acea sinceritate profundh al chrei accent
nu insealh ... Asemenea si pentru cei umili lucrhtori ai cuge-
thrii ale chror sforthri nu s'au perdut ip viata colectivh a na-
tunii ce plhcere sh constati cal cugetarea francezh formeazh un
tot care lumineazh omenirea. Discursul d-lui Ion BrAtianu cu
toath simplitatea cu care a fost rostit, rhmkne cel mai mischtor
-din toate chte le-a fost dat sh le auda sufletele franceze."
27 1art/9 April 1919.
Asthzi s'a serbat prima aniversara a Unirii Basarabiei cu
Romnia in intreaga targ, prin oficierea de Te-Deum, la care
au luat parte toate autorithtile si un numeros public, precum si
toate scoalele, tirandu-sh discursuri si organizhndu-sh in multe
prti festivaluri.
Duph informatiunile sosite in Bucuresti, in armata ameri-
-canh care s'a luptat in Franta au fost si 38,000 de soldati ro-
mhni din Ardeal, dintre cari 11,000 au chzut pe chmpul de
.onoare sub drapelul instelat al Statelor-Unite. Acesti Bomni
earl s'au oferit de bung vole pentru ca sh apere cauzi Dreptu-
230

lui si a Justitiei, precum i pentru a grabi eliberarea fratior lor


din tirania IVlonarhiei Austro-Ungare, sunt fiii Romanior din
Transilvania pe cari jugul unguresc i-a silt sa sa expatrieze-
si cari, refugiindu-sa in taxa tuturor libertatilor, au fundat in
State le: Cleveland, Ohio si pang in Far-Wast o mare si inflori-
toare colonie romaneasca.
28 1Iart/10 April 1919..
Primul ministru al Romaniei, cl. Ion I. C. Brcitianu, a fost
sarbatorit la Paris de &are Uniunea marilor asociatiuni fran-
ceze. La aceasta sarbatorire d. Louis Barthou, fostul prim-mi-
nistru al Frantei, a vorbit despre actiunea reprezentantului
nostru in chestiunea nationala in modul urmator: D-voastra
ati inteles nerabdarea noastra. Stieati care era situatia tarii.
In consiliul de coroana, cand Regale, luancl drept pretext un
tratat pe care-I ignorati, cerea ca tara d-voastra s sa," angajeze
cu Germania, ati declarat c, aceasta nu o veti primi, ca Roma-
nia nu putea sa s. bata contra Frantei. Erati in traditiile fami-
liei d-voastre. Tata1 d-voastra spunea lui Bismark, atunci canct
tara d-voastra era obligat s contracteze o alianta cu Germa-
nia: In adncul sufletului su, Romania pastreaza toate sim-
patiile sale, toata admiratia i toata iubirea pentru Franta".
Erati in traditia familiei d-voastre, spunand ca, Romania nu
poate purta armele contra noastra, dar traduceti i prepriile
d-voastre sentimente atunci child spuneti ca Romania va purta
armele, alaturi de noi. De multa vreme Germanii v denuntau.
Cand pretinii nostrii dela Revue Hebdoinadaire s'au dus la 1914
in Romania ca sa duck acolo cuvantul francez, guvernul ger-
man s'a nelinistit. Erati in acel moment presedinte al consiliului
si tin sa reamintesc in cinstea d-voastre un articol din Frank-
furter Zeitung in care sa spunea: Aceste conferinte sunt poli-
tic mascata, sunt politica ce are tendinte franceze, deoarece d.
Bratianu, presedintele consiliului, nu-si ascunde sentimentele-
de simpatie fate'. de Franta." Nad'ajduiati, desigur, in intereul
tarii d-voastre si in urmarirea unui ideal comun de pace, ca.'
veti purta armele alaturi de noi." Vorbind despre interventia
Romaniei in rasboiu, d. Barthou a continuat astfel: Ai inter-
venit in rasboiu, asta va fi vecinica d-tale cinste. E primejdios,
uneori, scumpul men preseclinte al consiliului, sa-mi faceti con-
fidante, de oarece mi s. intampla sa le repet. De altfel nu le
repet in interesul aceluia care mi le-a facut. Imi spuneati eri,
Wand aluzie la cateva modeste lucrari, pe cafi le-am publicat,
ca al fi voit sa fiti istoric. -Cum v'ati inselat asupra destinelor
d-voastre, dar v'ati inselat in mod fericit! E ceva mai bun decal
a scrie istoria, este a o face. D-voastra ati facut istoria. V'ati
instris prin hotararea pe care al luat'o in 1914, in randul calor
mai mari slujitori ai tarii d-voastra. Suntel un set stiti sa vor-
biti, ati dovedit'o; stiti sa facet", o dovediti adesea; stiti s. ob-
231

servati; $titi sh reflectati, aveti calitati de hotarare $i in acelasi


limp calitati de dezinteresare".
29 Mart/11 April 1919.
Abia acum incep s. s. cunoasca in toata realitatea momen-
tele de penibila i chinuitoare, dar in totul binemeritata, stare
sufleteasca, in care Kaizerul Wilhelm II, primul criminal al po-
liticei mondiale, s'a decis s. abzich. Tragedia dela Spaa va ra-
manea cel mai remarcabil episod al militarismului prusac inge-
nunchiat. Abzicerea lui Wilhelm a fost.urmata de catcva do-
cumente care abia acum incep a iesi la iveala. Dintre acestea
ziarul pangermanist Deutsche Zeitung publica unul, care este
o scrisoare trjmjs fiului sau la 11 Noembre anul trecut. In
aceasta scrisoare Wilhelm scrie Kronprintului eh Hindenburg
nu-i mai garanteaza siguranta persoanei sale la Cartierul Ge-
neral, intru cat nu mai avea siguranta trupelor. M'am decis
dupa o grea framantare s. parasesc armata si s. plec in Olanda",
scrie Wilhelm fiului sau incheiandu-si astfel ohs asul de adio:
Al tau tata coplesit de rurere". Kronprintul la rndul sau s'a
facut si el un panegiric politic lie care, sub forma unei scrisori,
l'a trimis lui Hindenburg.
31 Mart/13 April 1919.
Escelenta revista Lectura pentru toti a d-lui profesor Eugen.
Lovinescu, a publicat in No. 3 un articol semnat de M. S. Re-
gina Maria, intitulat: Femeile noastre in rasboiu". Cum ni-
menea n'ar fi putut arata mai bine si mai duios rolul femeei ro-
mane in tot timpul cruntului rhsboiu, cred c fac o plcere deo-
sebita cetitoarelor mele reproducand acest articol in intregime.
Si voi, femeilor, au avut partea voastra in timpul fasboiu-
lui. Dela intaiul ceas al mobilizarii i voi ati raspuns la chema-
rea tarii tot asa de vitejeste ca si ostasii. V oi n'ati plecat sa in-
fruntati gloantele, dar cu barbatie ati trimis pe sotii vostri, pe
fiii si. fratii vostri ca s. dea ochi cu moartea. Fara murmur
ati primit jertfa i ati vazut pe cei mai scumpi i mai deaproape
cum pornesc din mijlocul vostru cu lumina entuziasmului in
ochi si cu cantecul pe buze, i-ati vazut cum pornesc ca multi din
ei s nu se mai intoarca. Fara jelire ati indurat scurgerea luni-
lor si anilor de tacere si de despartire si ati trait fara. nici o
veste dela ai vostri si farh nici un cuvant ca sa v intarea.sea,
credinta. Si oriunde am mers v'am gasit neclintite, rabdatoare $i.
credincioase menirii voastre. In noaptea lunga a durerilor tre-
cute vad chipurile voastre luminnd ca niste candela dealungul
drumului intunecat. In imprejurari neinchipuit de potrivnice
v'am vazut Wand sfortari eroice, pururea (land o manh de aju-
tor; nici o priveliste nu va inspaimanta, nici o datorie nu vi sa
parea prea umila i nici o primejdie prea mare. V'am vazut
strecurandu-va dela un pat la altul, soptind cuvinte de imbarba-
232

tare, punand manile voastre gingase pe fruntile infierbantate $i


stand de veghe la t aptaiul muribunzilor. Vam vazut in sAlile de
opera.% stapanindu-va ca sa, nu NA infiorati, v'am vazut spa-
land si legand ranile cele mai groaznice, fara slabiciune i cu
singura grije de a ajuta, pe cei ce sufereau. Am vazut cum fetele
voastre erau palide de prea mare incordare si cum asupra voa-
stra incepeau sa sa vada semnele multor nopti de \ eghe $i de hrana
neindesturatoare. Am vazut cum barbati voinici, slabiti de sufe-
rinta, v urmareau cu ochii lor infundati ca pe ingerii inantui-
tori. Pe multi i-am N gzut tainuindu-$i durerea inimilor voastre
pi alinandu-si chinurile de gingaisia manilor voastre. $i in sa-
tele pustiite de lupte v'am Nazut pe voi care erati departe de
caminurile voastre, v'am dzut in mijlocul celor sermani, imbar-
batand pe cei cari nu mai gaseau decal casele daramate si ruine
aceea ce odata fusese mandria bor. V'am vazut ingrijind de or-
fani, sprijininci pe batrani, ajutand pe bietele femei aiurite sa
prindA iarasi la loc ramasitele la cari sa hatoarsera. Unele din
voi au eN acuat pe ranitii din spitale sub focul dusmanului si in
mijlocul bombelor de aeroplane aruncate asupra capetelor voa-
stre. Pe altele le $tiu ca au petrecut doi ani intr'un tren, inde-
plinind o rnunca grea i aspra, pe cari numai inimile tari puteau
s'o faca. S iei ranitii cazuti in transeie si sa ramai zile intregi
prin garile neintrerupt bombardate; sal nu te plangi cand frigul
inghiata apa pe degetele tale, sau cand vagoanele erau ca un
cuptor de caldura soarelui."
Aceasta era viata voastra; ati impartasit toate asprimile cu
ostasii i ati indurat ca Ci ei foamea, setea si lipsa. Plina de
admiratie imi aduc aminte de acelea care, acute, au ramas cre-
dincioase posturilor, neinfrante de nici o greutate, de nici o sfor-
tare, neobosite $i intotdeauna cu zmbetul pe buze, ca mAicutele
dintr'o manastire care au jurat sa slujeasca Domnului. $i voi,
femeilor, care n'ati putut s urmati pe cei dragi, voi care ati ra-
mas sub jugul dusmanului, cat de mare a fost curagiul vostru
$i cat de neclintita credinta voastra. Voi n'ati fost numai surori
de caritate, ci ati fost si rezistenta impotriva cotropitorului, fa-
clia patriotismului, pe care MI tinut'o sus in manile voastre, ati
tinut'o mereu aprinsa in mijlocul tuturor vanturilor potrivnice
care cercau s'o stnga. Cu toate umilirile i atrocitatile dusma-
nului voi n'atl parasit pe cei ramasi in manile lui. Mi sArit in
ajutorul prizonierilor nostri si ati luptat pentru drepturile lor.
Prin zapacla l prin noroaie va duceati pe jos pang la lagarele
lor, le indulceati lipsurile, Ii imbarbatati si intareati iubirea de
tara si de tron in inimile lor greu incercate. Voi ati sperat cand
totul parea fara speranta, ati facut de multeori, insa niciodata
nu y'ati indoit de biruinta noastrA. Despartite de cei dragi, fard
vesti dela cei mai deaproape ai vostni, ingrijorate de soarta tarn,
ingropate in mormantul tAcerii, impanzite numai de stiri minci-
noase, de svonuri de spaima, voi nu v'atl perdut cumpatul, ci ati
ramas credincioase datoriei voastre".
233

Cu drag asi aminti pe cele care au murit, ca toate genera-


hUla s le pomeneasck numele, ca chipurile lor s. ramank veci-
nic skpate in mintea noastr ca ale sfintelor. Astazi ins& nu pot
vorbi despre toate. Insk un nume imi vine mereu pe buze, nu-
mele Julietei Antonescu. A murit alkturi de mine si a murit in
slujba Reginei tarii. 0 sorb", de caritate ark asemanare in mijlo-
cul rnitilor i bolnavilor, cand. luptele au incetat nu s'a cautat
odihna atat de mult meritaa, ci a inceput s. umble din sat in sat
s impart haine i hrank i sa ingrijeasck de cei sermani,
necrutendu-si sknatatea ei gingase. Saracii Ii s inchinau ca
unei sfinte, Gand o vedeau totdeauna cu zimbetul pe buze. Chad,
inteun sat departat in munti, moartea a rkpit'o, sktenii-s'au ru-
gat sk le fie ingaduit s'o inmormanteze ca pe ostasi, acolo unde
.a ckzut. Si numele Ecuterinei Teodoroiu*), fata viteaza dela Jiu,
care a luptat cu pusca si baioneta si s'a apgrat satul, unde doi
din fratii ei ca'zuserk ucisi, nu. poate sa, fie uitat. Ranitit greu, a
-zacut multe luni intr'un spital, dar cand s'a inssanktosit a plecat
din. nou pe front si la un atac a Cazut in fruntea plutonului. Nu-
mele ei va fi cantat in cntecile cele mai dragi ale rksboiului
nostru".
Si voi, femeile satelor, care ati avut de indurat o soart eat
de asprk si Met de trista, de multe ori am paisit in casele voastre
umile, m'am apropiat de inimile voastre si am vorbit cu voi de-
spre cei plecati i despre cei care erau s. nu sk mai intoarck. In-
grijorarea era intipkrita, pe fetele voastre, ochii vostri erau aden-
citi i rktkcitori, spatele vostru incovoiat de poveri, dui acum
voi faceti i munca color plecati. Nici odatk n'am auzit o plngere
de pe buzele voastre. Gaud povesteati despre cei in primejdie, v
intorceati cu feta spre sfnta icoank din coltul casei voastre si
-cu menile tremurktoare faceati semnul erucii. Trei de ai mei au
plecat pe front, doi au chzut, insk deck asi avea zece feciori
i-asi da pe toti; cu sange de viteji s sfinteste pamntul pe care
11 ark Dumnezeu iartk pkcatele celor morti". Asa mi-a vorbit
o mama bktrenk. dela care am auzit i alte cuvinte, cari erau atilt
-de eroice pe cat erau de simple. Dumnezeu ne-a aat multi ani
-de pace si belsug, Acum s'au tulburat vremurile, soarele nu poate
sa lumineze deapururea si Dumnezeu 5tie mai bine". Si alte
cuvinte care au Ames in inima mea ca florile. Vecinic rabda-
toare i vecinic jertfite, smerite femei, sunteti vrednice de cea mai
Malta admiratiune pentru soarta voastra. Taria voastra, iubirea
voastra, puterea voastra de renuntare, au intkrit pe ostasii no-
stri ca s. Ong pept dusmanului. Voi n'eti intrebat nici odata cat
va fi de lima, incercarea, ci linitite ati luat asupra voastrk po-
vara dusk pada in ziva rsboiului de barbatii vostri. Dimineata
la raskritul soarelui i sara la apus, inainte de a merge la odihnk,
-voi ckutati mereu carkrile sa vedeti clack nu sa intoarce unul
(dintre cei plecati."
* Vezi ziva: 28 Ang./10 Sept. 1917. 6
234

Asa sunt femeile tgrii mele. Femeia bogatg in vestmarriur


de sord de caritate, pgrgsind ggteala de odinioard, Med. nici una
din obi$nuintele zilelor de bel$ug, la patul rgnitilor si muribunzi-
lor, veghind $i dancl toatg iubirea ei pentru alinarea suferintebar
$i slujind patriei cu credintg $i jertfg. Si femeia satelor, la scar-
$itul unei zile de munch, cu maim la ochi, privind pe drum $i.
asteptand, asteptand in fiecare zi pe unul care poate nu sa; va
mai intoarce ..."
14 April 1919..
Cu incepere de astgzi vechiul calindar iulian a fost inlocuit
prin decret-lege cu coilindarul gregorian; a$a ch' ziva de 1-iu
April a devenit 14 April, rgmanand calendarul vechiu valabil nu-
mai pentru bisericg $i sgrbgtorile vor fi tinute dupg el, ca $i in
trecut.
15 April 1919.
De mai multe zile principele mostenitor A. S. R. Carol sg
aflg in Ardeal, unde intamping o primire din cele mai cglduroase
si pling de entuziasm din partea fratilor no$tri. Prin aceastg cg-
latorie, a$a de mult doritg de Ardeleni, $i care sg poate numi
triumfalei, Printul Carol a afirmat, dupd cum zice d. N. Iorga,
ch acolo suntem $i cg acolo rgmanem, char $i dacg numai sin-
gurele energii ale neamului romanesc ar sth in sprijinul unui
drept slant.
La gara din Brapv a fost intampinat de autorithtile mili-
tare si civile, in frunte cu prefectul Dr. Baiulescu $i de o enormg
multime de popor din ora$ $i jur. Dela garg, insotit de un cor-
tegiu impozant, cu junii calgri, in costumele lor cusute in fir $i
fluturi de aur, Printul s'a dus in Piatg, unde a fost intampinat
de corurile $colare $i de a clarnatiunile multimii. In fata popotei
garnizoanei, comandantul regimentului de infanterie local pre-
zintg. pe ofiteri. A urmat banchetul la care a toastat prefectul $i
comandantul regimentului, la cari a raspuns A. S. R. spunand
Ca e fericit cg. pg$e$te pe pgmantul Bra$ovului, in care a petrecut
unele din cele mai frumoase clipe ale copilttriei; laudg bravura
eroilor flgcgi ai Orli Barsei din regimentul 2 din Bra$ov si in-
ching in sgngtatea $i prosperitatea ora$ului. Dupg banchet, Prin-
tul a vizitat biserica Sf. Nicolae, apoi ducandu-sg la cimitirul din
apropiere, a vizitat mormantul bardului national Andreiu Marti-
6anu, la vederea cgruia a esclamat: Cat de modest este morman-
tul acestui mare patriot $i neobosit luptgtor!" De ad s'a dus pe-
platoul de exercitii, unde a trecut in revistg trupele.
Din Bra$ov A. S. R. a mers la Rigara$, unde a fost intampf_-
nat la garg de mai multe mii de Romani, in frunte cu ministrul
Dr. Aurel Vlad, venit din Sib'iu anume pentru aceasta, care i-a
urat bun sosit in numele Conqiliului Dirigent $i a poporului ro-
man din Ardeal, salutandu-1 ca pe reprezentantul Dinastiei ro-
235

mane sub a carei conducere dreapta s'a intrupat Romania Mare.


A. S. a raspuns cu cuvinte calde 4i frumoase, multumind pentru
primirea ce ii s'a facut pe pamantul istoric al lui Radu Negru.
De fata erau toate autoritatile administrative si bisericesti, in
frunte cu prefectul, Dr. Octavian V asu. Multimea au un entuziasm
ne mai pomenit a facut A. S. Regale ovatiuni si manifestatiuni
de bucurie.
La Sibiiu principele mostenitor a fost salutat de toti membri
Consiliului Dirigent, in frunte cu Dr. Iulia Maniu, presedintele,
de autoritatile civile si militare si de o multime imensa, din ora$
si satele vecine. La cuvintele de bung, venire rostite de cl. Maniu,
Printul a raspuns prin cuvinte patriotice, amintind ca vine pen-
tru, a treia oara, in aceasta veche capitala a Transilvaniei, insa
pentru prima data de cancl Ardealul a clevenit tail libera roma-
neasca. Este mandru ca. a venit pe un pamant romanPsc, pentru
care are o dragoste nemarginia. Dela gara Mostenitorul Tronului
s'a dus la Catedralk uncle s'a oficiat solemn un Te-Deum, dupa
care a luat parte la banchetul oferit de generalul Alopiu. .ua
toastul pronuntat de acesta, Printul a spus cat este de fericit ca.
a fost primul dintre membri familiei regale, care a vizitat pa-
mantul dant al Ardealului eliberat si toasteaza pentru eroicii
soldati romani, multumita carora sa, datoreste aceasta eliberare.
La ora 5 a avut loc receptiunile. Entuziasmul poporului era ne
mai vazut. La banchetul dat in sala cea, mare dela Otelul Uni-
cum, dupa toastul generalului Boeria, A. S. R. a raspuns astfel:
Astazi retraesc ziva de cea mai adanca emotiune pentru toti
Romanii din cuprinsul Romaniei Mari. Nu voiu uith niciodata
clipa mareata din ziva acea frumoasa de primavark cand cel
d'intaiu contingent de Ardeleni a clepus juramantul de fidelitate
in manile Suveranului. Atunci a incoltit in sufletul meu gandul
si credit-14a tare ca granitele cele vechi nu mai exista. Astazi
child am vazut pe toti Romanii sub arme gandul de atunci mi
s'a intarit. Ridic paharul in onoarea diviziilor romanesti si
simt cum vibreaza deopotriva acelasi suflet ferbinte."
Din Sibiiu Printul Carol a plecat insotit de d-nii Maniu,
Aurel Vlad si Silviu Dragomir spre Sebe$. Pe drum ii s'a facut
ovatiuni entuziaste. La Sebes, primirea a luat proportii marete.
Cam 10,000 de oameni erau adunati dealungul drumului si in
piata orasului. Primarul a rostit cuvinte de bunavenin, oferind
un frumos buchet de flori. PrinCipele mostenitor a raspuns
adanG miscat multumind pentru omagiile prezentate. La Podur
Illureplui deasemenea astepth sosirea sa o mare multime de
oameni.
In Alba lulia, in pie ta cea mare istorica A. S. R. a fost in-
tampinat de mult popor. Primarul orasului, Dr. Camil Velican,
vorbind a aratat ca. dela 1599-, intaia mi un print roman in-
fraud in aceasta cetate sfanta intruchipeaza, realizarea isului
N

national. A. S. raspunde ca a vpnit adanc emotionat in acest


236

oras de trei ori sfintit. Intaia oara pirn cucerirea de Care vitea-
z 1 N oevod Mihaiu, apoi prin suferintele eroilor ce s'au jertfit
-aci iata si a treia oar. prin declararea de alipire a poporului
roman din Ardeal, Banat si Ungaria. Dupa primire Printul a
vizitat cetatea si a inspectat trupele nou formate. Apoi s'a con-
tinuat drumul spre mica noastra Roma.
In Blaj primirea a fost deosebit de calduroasa. La intrarea
in oras Printul a trecut prin o poarta triumfala. La intrarea
in Manastire intreg clerul asteptit imbracat in odajdii, in frunte
cu Episcopul Orazii Mari, Dr. Dumitru Rada, care a urat bun
sosit inaltului oaspe. In cul antarea sa, episcopul a aratat im-
portanta oraselului dela impreunarea celor doug Tarnave, atat
din punct de vedere cultural cat si din punct de vedere national.
Te-Deumul oficiat pe urma a dat ocazie numeroasei paturi de
_intelectuali sa sa prezinte in corpore spre a cere revarsarea ha-
rului Dumnezeiesc asupra Mostenitorului Tronului. Dupa ser-
_barea din biserick A. S. R. a prima defilarea institutiunilor cul-
turale, reuniunilor i comunelor invecinate, cari au venit sa-si
depung omagiile. Condus de episcopul Radu si de vicariul Dr.
Vasde Svciu, a vizitat asezamintele culturale ale Blajului: li-
ceul, internatul de baeti, seminarul, scoala de fete. Sara ii s'a
oferit un banchet in Palatul Mitropolitan; a toastat episcopul
Radu in onoarea Printului, evocand amintirea vremurilor
-cand intre aceleasi ziduri ale Castelului din Blaj, principele
_Ardealului APali urnilise pe un vrednic Mitropolit din Balgrad.
(Alba-Iulia). Cum s'a schimbat vremurile! S'au dus cei de un
cuget cu ei i astazi noua, ni s'a facut cea mai deplina dreptate.
Child in acelas locas al Mitropolitului din Blaj ne este dat a&
adapostim pe cel d'intai Principe Mostenitor al Romaniei intre-
gite. Mitropolia noastrk zice episcopul, va aduce cele mai su-
puse omagii rugand. pe bunul Durnnezeu s. va aduca din nou
in mijlocul nostru i bucuria ne va fi deplina." A. S. R. raspun-
Mild a spus urmatoarele: La cuvintele atat de calde i atat de
emotionante ce mi le-ati rostit in fata Catedralei, mi-am simtit
sufletul asa de impresionat, incat n'asi fi putut da nici un rks-
puns. Am intrat in sfantul Altar pentru a multurni lui Dum-
nezeu ca ne-a harazit aceasta frumoasa zi. Stiu c episcopii al
,caror chip il vad aci, toti au fost luptatori aprigi si strejeri ai
neamului nostru; ei au castigat Blajului dreptul sa ramang in
Ned cel mai sfant i cel mai inalt focar de cultura al Romaniei
intregite. Inchin paharul in amintirea falnicilor lupttori din
trecut i pentru inflorirea celor de azi si celor de mane." In
ziva urmatoare A. S. R. a plecat; studentimea din Blaj si intreg
publicul romanesc i-a facut i astadata cordon clealungul strg-
zilor. Printul a chstigat pe dea'ntregul dragostea Blajenilor, 18-
-sand in inimile tuturor cea mai frumoasa amintire.
Drumul liana la Orastie a fost o adevarata. sarbatoare.
'Toate satele prin cari a trecut.i-a facut inaltului oaspe cea mai
231

calduroasa primire, intampinandu-1 cu aclamatiuni nesfarsite-


pline de mare insufletire. Cu deosebire la V inful-de-jos, in \ e-
chiul cerc electoral al presedintelui Consiliului Dirigent, primi-
rea a fost emotionanta. Oprindu-s automobilul sub arcul de-
triumf, preotul comunii i-a prezentat omagiile, iar fetele in mi-
nunate costume nationale i-au oferit buchete de flori.
La ora 10 a. m. Printul a intrat in DraOie, uncle a lost
asteptat de o escorta de calreti, cari l'au condus pang in oras.
Aci prefectul judetului, Dr. Vasinca, l'a salutat de bunasosire. In
piata, unde a fost ridicat un maret arc de triumf, primarul ora-
sului Dr. Boca a prezentat panea si sarea traditionale. Din par-
tea domnisoarelor ii s'au oferit mai multe buchete de flori, cari
i-au acoperit automobilul. Un cor bine condus a intonat imnul
regal insotit de aclamatiunile furtunoase ale imensei multimi.
Apoi Printul s'a dus spre platoul dela marginea orasului, unde-
a inspectat trupele regimentului local de infanterie. Soldatii s'au
prezentat in mod admirabil. Dupa ce a privit aproape doug ore
exercitiile trupelor, soldatii au format careu in jurul A. S. R.
care le-a vorbit indemnandu-i sa pastreze virtutile mostenite din
bMrani. La ora 1 ofiterii au oferit un banchet, la care au servit
12 domnisoare imbracate in splendide costume nationale roma.-
nesti. Dupg toastul comandantului regimentului, a vorbit Prin-
tul mostenitor aratand partea de mostenire pe care o avem dela
stramosii nostri Daci. Acei osteni mandri 5i viteji, care au pre-
ferit sa moara, decat sa-si vada libertatea strivitg. Scoalele din
Orastie si comunele din jur au defilat pe dinaintea sa si A. S.
R. a putut ceti de pe fetele lor mandre vechea OrMie dacicci;
apoi Principele cu suita au parasit orasul in cele mai cal-
dur oase ovatiuni.
Sara la ora 6 a sosit la SdliOe, unde primirea a fost tot asa
de entuziast si inaltatoare. A vorbit primarul, apoi protopopul
Dr. Lupa.s, care a aratat importanta culturala a acestei comune
curat romanesti. Printul a multumit emotionat si dupa aceea a
vizitat biserica si scoala, fiind intarnpinat pretutincleni cu ova-
tiuni entuziaste. Din Saliste s'a reintors la Sibiiu, unde a azi-
stat la concertul festiv aranjat in onoarea sa, cu care ocazie
publicul azistent a facut o frumoasa manifestatie de simpatie-
pentru Print si intreaga casa domnitoare.
Cu privire la calatoria triumfala a Printului mostenitor in
Ardeal, ziarul RenaOerea Roindna din Sibiiu, scrie: Din prun-
cia cea mai fiagedg si pang in zilele noastre sa desprinde din
istoria poporului romanesc un fapt putin obicinuit la restul po-
poakrelor: necesitatea sufleteasca imperioasa si ireductibila de a
avea un domnitor. N'a fost epoca in viata poporului nostru, ori-
uncle l'ar fi aruncat soarta, sg nu simta nevoia de a avea un
pastor in frunte, pe care impodobindu-1 cu toate cele mai alese
calitati, sa-1 adore. In aceasta privinta noi, cei de aceasta parte
a Carpatilor, am ajuns proverbiali si aproape de rasul lumii.
-238

Am fost inselati de Habsburgi in fel si chip, am fost eludati


fata de Maghiari si fata de altii, am fost trimisi in thc, am mu-
rit pentru domnitorii, cari ne-au platit cu ingratitudine vadita,
si totusi, pang, acum vr'o zece, doug zeci de ani .nu ezitam a ne
legit sperantele de dreigutul de Impdrat". Prin munca ascunsa
a misterioaselor celule cerebrale, din tata in fiu sa mostenise la
noi si devenise traditie sfanta, afarg de cultul limbei, poate
cea mai sfantg, de a te inchina Mariei Sale si a-1 scuza pen-
tru nedreptati invederate, aruncncl vina deapururi pe sfetnici.
De\ enise pentru noi o notiune ideala Mdria Sa", legata de cele
mai subtile fibre ale eului nostru, pang. ce in sfarsit lumina vie
a sperantei reale ne-a sters din suflet chipul Vienei egoiste si
haine si ne-a sadit mai adanc in piept icoana Dinastiei Natio-
nale de astadata. Si gloria pe care ne placea s'o faurim in jurul
Tronului de astadata este aicea, si mintea noastra abia o poate
cuprinde, asa de neasemnanatg. este strglucirea ei. Ca o floare
minunatg traita artificial si traita doar din imaginatii factice,
ajuns in bataia fericitoare a soarelui adevarat i nemijlocit,
-sentimentul nostru dinastic s va deschide si prin bogatia lui va
uimi chiar si pe cei Care cari sa indreapta. Cad nu este Roman
pe toatg intinderea acestor meleaguri stropite cu sange asa de
mult, cu sange romanesc, care A' nu stie cat si ce a Mout Di-
nastia pentru noi Ardelenii. Stim prea bine ca fara perseve-
ranta, darza i intelepciunea prevazatoare a Regelui si staruinta
minunatg a Reginei noi am fi poate tot robi astazi. De aceea
ingscutul sentiment dinastic, intarit prin recunostinta constiin-
tii i Mr. margini a desrobitilor, sg indreaptg, cu umilita ar-
doare spre Tronul romanesc. Astfel bucuria cu care a fost in-
tampinat Principele mostenitor al Romaniei Mati, de putinul
popor care a putut afla de sosirea neprevazuta a Coconului
domnesc, arata setea cu care asteptam in mijlocul nostru pe
Regele Erou i pe diplomatul de frunte al Romaniei Mari, pe M.
S. Regina. Il asteptam cu nerabdarea bolnavului vindecat de
crancena boala, care inchinare vrea s. aduca bineMcgtorului si
cu elanul unei spontaneitgti sublime vrea sg-si astearna viata la
picioarele celor cari i-au facut'o demna de trait. 5i, pang, atunci,
pang in ziva de supreing sarbatoare, dela mic la mare, legarnnt
sfnt s. facem ca vitejia i patriotismul Regelui pilda s na fie
in toate ale noastre, iar dragostea de targ a Reginei sa nu fie
mai presus de a noastra. Astfel le vom implini vointa si ajunge-
vom sa avem parte de dragostea Ion! Acestea am dorit sg le stie
Fiul regesc care petrece in mijlocul nostru si ea. le cluck cu el la
picioarele Tronului: omagiul si netermurita dragoste a popo-
rului prin El eliberat din suferinta si care al Lui vrea sa fie pe
veci cu neclintitg credinta si capabil de cele mai inalte jertfe."
Tar ziarul oficios al Consiliului Dirigent Patria, tot din Si-
biiu, scrie astfel: Reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane au
fost condusi de P. S. S. Episcopul Cristea. Aici s'a petrecut o
239

scenh emotionanth, child Printul Carol in rhspunsul shu a ac-


centuat ch a fost adtinc phtruns de insemnatatea momentului si
miscat pan g. la lacrimi chnd a intrat azi in Catedrala din Si-
Iiiu, child parch toti cari am fost prezenti am chemat pe Burn-
nezeu de mhrturie la realizarea visului nostru secular. ,,Unita-
tea nationalel este pe vecie infeiptuitd, dupei cum vecinic este
Bumnezeu, care ne-a ajutat s'o infdptuim." Gei prezenti au a-
mas adanc impresionati, in ochii multora au aphrut lacrimile,
-ca o dovadh sincerh, dar strhlucith, de nenahrginita bucurie de
care au fost cuprinsi auzind pe Mostenitorul Tronului grind
aceste cuvinte. Reprezentantii Bisericii greco-catolice romne
au fost condusi de chtre d. protopop Touan, chruia rhspunzan-
du-i Printul a spus ch stie cat are sh multumeasch neamul ro-
mhnesc bhrbatilor de inalth eruclitie culturalh ai Bisericii greco-
catohce."
17 April 1919.
Academia Romanh a primit dela Societatea regalh de lite-
raturg din Londra urmhtoarea scrisoare: Domnului Presedinte
al Academiei Romne. Aflarea luptei eroice pe care patria
d-1 oastre o poarth de un timp asa de indelungat in fata unor
ne mai pilduite dificulth4i, desteapth nu numai admiratie in ini-
mile tuturor Englezilor, dar si hotararea de asi aduce aminte de
sacrificiile Romniei la incheierea socotelei finale. Noi, Dirac-
tiunea Societtii regale de literaturg, ce are scopul de a inlesni
o intelegere temeinich intre popoare, simtim dorinta de a vh
aduce asigurarea ch, pe Una' sforthrile armatelor noastre, s'au
organizat i alte forte demne pentru a indrepth victoria final
spre acelea idealuri de drept si libertate a natiunilor pentru cari
Romania s'a vrsat shngele i 'a jertfit avutul. Si mai mult de-
cat atAta. Cunoschnd situatia particularh a poporului roman,
ca o rash deosebith in ceeace priveste limba si caracterul, prin-
Ire vecinii agresivi i nesiguri, simtim o datorie mare sh veghem
=ea aspiratia sa spre o desvoltare intelectualh deosebith sh fie in-
daphnia'. E dorinta noastrh de a contribui la acest scop slant
in marginile puterilor noastre si nu ne lipsesc planurile prin
cari speram ch, in scurt timp, s'ar putea realizh scopul nostril
comun. Suntem miscati i admirhm eroismul patriei voastre in
lupta ei inegalh. Chnd momentul incerchrilor calor amare va fi
trecut, vom fi gata sh lucram cu voi impreunh la realizarea
acelor nobile idealuri pentru care ati facut sacrificii atat de
nemarginite."
La aceastai frumoash scrisoare Academia noastrh a rhspuns
stfel: Din cauza ch. o mare parte a Romaniei a fost ocupath
limp de doi ani de armate dusmane i ch, chiar in urma liberaru
teritoriului, dezorganizarea in care sh ghsea patria noastrh era
asa de mare, incht mai nici un serviciu public nu functiona in
mod normal, scrisoarea dela 22 Februar 1918, ce ati binevoit a
240

ne trimite a parvenit Academiei Romane cu intarziere de


aproape un an. Recunoasterea marilor sacrificii ce patria noa-
stra a facut, simpatia pe care onorata Societate regala de litera-
tura o exprima pentru mult incercatul nostru popor si asigu-
rarea ce ne (la ca., inlauntrul puterilor sale, va caut sa sustina
drepturile Romaniei child sa va incheia socoteala fined, este
pentru noi o mare mangaiere si o mare incuragiare. In aceste
zile cand tocmai sa discuta socoteala popoarelor, nu ne indoim
ca. cm antul onoratei Societati regale de literaturg, va atarna
greu in cumpana pentru noi, in Areopagul ce hota,reste forma
viitoare a lumii. Academia Romana este magulita si fericita sa
vada. c o corporatie asa de ilustra ca Societatea regala de lite-
ratura se intereseaza de poporul roman, acarui unitate culturala
o reprezinta institutiunea noastra de peste jumatate de secoh
Membri Academiei Romane sunt mari admiratori ai poporului
englez $i a operelor sale intelectuale in toate dorneniile stiintelor
5i. literaturii. Marii autori englezi s'au considerat la noi ca au-
turi 1111 numai ai unui popor, ci a omenirii intregi si ne sunt
asa de familiari ca ai nostri proprii. Academia Romans-a multu-
meste Inca odata Societatii regale de literatura, pentru incura-
jarea si sperantele ce-i da si ii exprima, cea mai profunda re-
cunostinta."
20 April 1991.
Astazi este intaia zi de Pa$ti, ziva Invierii Mantuitorului
nostru, pe care o serbeaza in acest an intreaga ornenire cresting.
in acelasi timp. Pentru noi Romanii, Pastile de acum sunt pri-
mele pe care le serbeaza toti fiii neamului nostru impreuna, in-,
tr'un singur popor si intr'un singur Stat, si pentru aceasta Pa-
stile din acest an sunt deosebit de frumoase, de o frumseta unica.
pentru toate inimile romanesti. Dintr'un capat -pang la celalalt
al marei noastre imparatii, pe malurile Tisei, ale Muresului,
ale Crisurilor, ca si pe malurile Oltului, ale Siretului, ale Pru-
tului, ale Nistrului si ale Marii Negre; pe cele doua povarnisuri
ale falnicilor nostri Carpati, cari sunt leaganul rasei noastre, in
padurile dese si adanci de pe varfurile si vaile lor, precum si in
campiile intinse si manoase din vale; pe toata aceasta, mare in-
tindere a Romaniei Mari, una din cele mai frumoase taxi de pe
suprafata pamantului, cu raurile, cu padurile, cu campiile $i cm
rnuntii sal, si mai cu seama cu po-norul sau, acelasi in privinta
limbei, imbracamintei si moravurilor, peste tot locul, la Miaza-
Noapte, la Miaza-Zi, la Rasarit si la Apus, ziva de azi, dumineca
Invierii lui Isus Christos este $i dumineca sfanta. a Invierii nea-
mului nostru, dumineca sfanta, a Unirii noastre intr'un singur
tot, mare si frumos! Astazi tot Romanul, cand va ciocni oul rosu
si va zice Christos a inviat, sa.." va gancli in acelasi timp la Ba-
sarabia, la Bucovina $i. la Ardeal, la toti fratii nostri de peste
Prut si la cei de peste munti; precum si cei de pe acolo cu
241

totii sg. vor gandi la fratii lor din vechiul Regat, i astfel pe tot
parnantul romanesc s vor intinde, sa vor incruci$a i s vor
topi toate acestea ganduri intr'o mare panzal nevalzutal i sufletul
romanesc va simti unitatea sa nemuritoare, acea unitate pe
care veacuri de despartire i de apasare n'au fost in stare s'o
sdrobeasca, $i care unitate, astazi pentru intaia oar'a, va simti
bucuria triumfala de a fi 1iber. Neamul romanesc sarbatore-
$te astazi adevarata Inviere prin libertate, dreptate $i reforme
mantuitoare, privind cu incredere viitorul, mandru de chema-
rea sa istorica $i cu credinta tare cal va -reusi prin propriile lui
puteri $1. insusiri sa raspunda cu vrednicie menirei sale ea po-
por de ordine, cultural si civilizatie.
21 April 1919
Astazi, a 2-a zi de Pasti, la ora 10 a. m. Augusta noastral
Suverank Regina Maria, stralucita aparatoare a dreptului no-
stru in Apus, s'a intors la Bucure$ti biruitoare. Lume multal a
esit intru intampinarea ei, facandu-i ovatiuni cu un entuziasm
indescriptibil.
22 April 1919.
Cu ocazia acestor sfinte sarbatori, d. Maniu, pre$eclintele
Consiliului Dirigent din Ardeal, a trimis M. S. Regelui o tele-
grama de felicitare la care Suveranul a raspuns astfel: Din
adancul sufletului v. zic: adevdrat c'a inviat! Multumindu-va.
pentru urarile de sfintele sarbatori ce-mi aduceti cu atata cal-
durk sunt fericit c. trupele mele au putut aduce prin inaintarea
lor ca cel mai frumos dar de Pa$ti linite i ordine in multe
sate atat de greu incercate. Fiul meu s'a intors din Ardeal cu
amintiri neuitate. Din partea Mea Tultumesc din inima tuturor
pentru frumoasa i calduroasa primire ce Ii s'a facut. A fost
foarte multumit de frumoasa tinuta a regimentelor nou formate,
care prin conlucrare cu vechile regimente din regat, vor fauri
un inel de otel in lantul Unirii. V urez la toti sarbatori fe-
ricitel"
Comandantul trupelor din Transilvania a adresat soldatilor
urmatorul ordin de zi: Osta4i ai armatei din Ardeal! Luand
pilda crestineascal dela Domnul Isus Christos, astazi, voi v. su-
puneti cu seninatate la jertfe pentru fratii vostri, pentru drep-
tatea cauzei Neamului nostru. Pupa cum Mantuitorul, dupal
toate suferintele la care a fost supus, a inviat mai maret $i in-
vatatura sa inteleapta traieste si va trai veacuri inck tot astfel
greutatile prin care treceti voi astazi vor spori faima neamului
de Roman, iar strangerea intregii suflari romanesti inteun sin-
gur manunchiu i linistea ce o dati fratilor no$tri asupriti de
pe pamantul sfant al Ardealului, va va atrage binecuvantarea
lui Dumnezeu si a urmasilor copiilor vo$tri. Osta$i ai armatei
din Ardeal! Profit de prilejul sfintei sarbatori a Invierii Man-
Dr. V. Bum. RIsboLul Racaiiilei Kari. 16
242

tuitorului $i multumindu-va, pentruavantul cu care v'ati arun-


cat asupra dumanului, va zic la toti cre$tinescul: Christos a
inviat!"
28 April 1919.
Sunt mai multe zile decand brava noastra armata a luat
ofensiva impotriva armatei si a bandelor unguresti, care je-
fuiau si omorau pe fratii no$tri de dincolo de nenorocita linie
de demarcatie. Ea i$i face datoria in cel mai stralucit mod,
batand $i alungand vrajmasul prin lupte crancene. Soldatii
nostril lupta cu acea vitejie, care a creat armatei romttne o
faima neperitoare, iar of iterii mor ca eroi in fruntea unitatilor
pe cari le comancla $i. le due la isbanda, $i intre ace$tia primul
loc 11 ocupa Colonelul Constantin Paulian. Acest bray colonel
in saptamana patimjlor, vineri spre sambata, cand oastea noa-
stra trecea vijelioasa spre locurile Inca nesmulse din ghiarele
bestiei unguresti, intr'o lupta darza $i sangeroasa, a cazut cu
cinste in fruntea insufletitei lui brigazi de vanatori.*) Comu-
nicatele oficiale anunta zilnic o victorioasa inaintare. La Ora,.
dia-Mare, la Scitmar falfaie biruitor tricolorul roman, iar ar-
mata lui Bela Kun este asvarlita dincolo de Tisa.
Cu privire la stralucitele succese ale armatei noastre, zia-
rul Neue Freie Presse din Viena, publica o corespondenta din
Budapesta, din care reproduc numai inceputul: In sedinta
consiliului de soldati si. lucratori revolutionari din Buclapesta,
comisarul poporului la externe, Bela Kun, a declarat ca ofen-
siva romana, judecand dupa simptomele ce sal arata., a reu$it
si Satmarul a cazut. In urma succesului armatei romane, in
aceasta localitate domneste iarasi burghezia. Trupele romane
stau in fata portior Oradiei-Mari, uncle in scurta vreme va
reinvia din nou regimul capitalismului exploatator. 0 parte, o
infima parte a trupelor noastre s'a aparat luptand. pada la ul-
tima picatura de sange. 0 alta parte s'a parasit pozitiile, uni-
Wile desfacandu-sa. 0 singura mangaiere pentru noi e Debre-.
tinul. Aci muncitorimea a infrant contra-revolutia. La Bekes-
Csaba situatia de asemenea e rea. Si acolo o parte din trupe s'au
disolvat; cealalta parte mai rezista Inca. Romanii ataca pretu-
tincleni cu forte superioare, cu arme mai bune, cu munitiuni
mai perfectionate cleat ale tinerii armate a Statulhi proletar
recent."
30 April 1919.
Ziarul Patria din Sibiiu descrie intrarea triumfala a ar-
matei romane in Oradia-Mare astfel: Tunurile bubuiau asur-
*) Colonelul Paulian mai fusese greu anit la bratul si piciorul stAng In
timpul aprigelor lupte din Valea Oituziului, pe cand A gasea tot In fruntea
unitAtii lui de vanittori.
243

zitor, imprastiind moartea in randurile risipite ale dusmanu-


lut, care fugea speriat din fata durobantilor. In oras enervare
mare; diferite svonuri circuld, anume c. bandele rosii sa, apro-
pie de oras, ca forte marl inimice yin in mars fortat spre a A.
clocni cu trupele romne. Acestea toate faceau ca populatia s.
tread. prin niste clipe ingrijitoare. Autoriatile i o parte din
populatie s refugiase spre partea de unde s. asteptau trupele
omane. Mai au 0 chilometri" anuntau niste stafete trimise
in grabk. De odatk un nor de praf i tn. automobil isi facu apa-
itia. In el era un general. Gine sai fie? Mii de brate sk. ridicark
aclamnd pe viteazul general, care infruntand orice pericol,
pentru a d si mai mare impuls armatei sale, sk avantase in-
nainte de a fi ajuns armata in oras spre a vesti populatiunii ca
mantuirea a sosit. Un general, un general, striga multimea in
extaz de admiratie, fat k. de acest erou. Cine sk fie? Mii de
brate s. ridicark aclamnd pe viteazul general si instinctiv din
mii de glasuri a rksunat strigatul: Trdiascci generalul Mosoiu,
eroul nostru national. Ura si vazduhul s cutremura de mii
de strigate de bucurie. Toat lumea plangea. Teama de bandele
osii disphruse; era de ajuns c. pentru un moment & gasea
eroul marei natiuni in mijlocul lor, pentru ca sk nu sk mai
teamk de nimic. Nu-1 vkzuserk pank atunci, cei din Oradia-
Mare, dar sufletele lor le spuneau c numai el trebue sk fie,
numai el simbolul desrobirii natiei romanesti. De patru luni, zi
i noapte Ii asteptau; de patru luni, decnd pasind biruitor in
Ardeal, numele lui era pomenit ca numele unui zeu salvator si
acum iatk-1, a sosit Ce impunktorl Din ochii lui de vultur,
isbucnesc flackri de urk incontra dusmanului de veacuri. E in
picioare, in automobil. Deodatk o ploaie de flori Ii acopera. in
aclamatiile multimii. Era poporul care Ii da prinosul sku de
veneratie armatei romnesti. Era skrhktoarea triumfalk, a celui
mai mare erou, in cele mai sfinte clipe ale neamului. Automo-
Elul nu mai poate inainta. Multimea creste i un ocean de capete,
Romani, Unguril toate nationalitktile orasului aclam pe viteaz.
Deodatk apare o delegatie in cap cu primarul orasului, care
oferk pane si sare invingalorului, salutndu-1 in aplauzele
tuturor, aducandu-i cuvinte de o inaltatoare laudk si de divini-
zare. Toti: prang. Sunt lacrimi de bucurie, de bucuria cea mare
-ce t'o d infaptuirea unui mkret vis. Ati fost asteptat, dom-
nule general!" si vorbitorul isbucni in lacrimi. Sk ne trk-
iesti; acuma putem muri cu totii, ck am vkzut inflptuit cel mai
frumos vis al vietii noastre, am vkzut pe fiul Ard.ealului, pe
Dumnezeul nostru, intrand. triumfktor! Sfidnd moartea ca sa
-ne salveze pe noi." Uralele nu mai conteneau. Era un deher
racere Theere Generalul cu lacrimi de fericire in ochi
vorbeste: Cetatenil Armata constientk de inclatoririle sale, a
luptat cu cel mai mare spirit de sacrificiu pentru a, salva.pen-
tru tokleauna pe fratii ski, cari erau terorizati i mcelarit3. de
16*
'244

catre bandele bolseviste ale guvernului unguresc. Cu toate ca;


am ocupat acest ora$ si acestea tinuturi cu puterea armelor,
totusi noi Romanii, credinciosi sentimentelor si idealurilor noa-
stre, v intindem la toti mana de hate, indemnandu-Va ca cu
cugetul curat, sa deveniti cetateni credinciosi ai marelui nostru
Rege, salvatorul neamului nostru, acela care s'a sacrificat pen-
tru fericirea poporului roman este marele nostru Rege Ferdi-
nand I $i Augusta sa sotie M. S. Regina Maria. Gandul nostru
al tuturora sa sa indrepteze catra familia noastra regala, i toti
intr'un glas sa strigam: Tfaiasca viteazul intre viteji M. S. Regele
Ferdinand, Imparatul tuturor Romanilor! Traiasca prea marita
noastra Imparateasa M. S. Regina Maria! Traiasca A. S. R. vitea-
zul principe mostenitor al Tronului, A. S. R. Printul Carol! Tra-
iasca Dinastia Romang! Traliasca marii nostri baxbati conduca,
tori!"... Urale sguduira pamantul i deodata ca prin minune un cor
format in prip intoneaza imnul regal roman, care este cantat
de mii de voci. Waretia momentului nu sa poate descrie. Un ura
strabate vgzduhul si capul coloanelor trupelor romanesti apare
in piata orasului, defilnd. in fata domnului general. Strada sg.
mnple cu un covor de flori peste care cala mandrii si frumosii
slorobanti, pe cand tunurile bubuie improwand moartea in due-
manul care fuge ingrozit de atata maretie. I-a fost dat armatei
romne, le-a fost dat ostasilor %rani ai Regelui Ferdinand sa
defileze, intrand. in Oradia-Mare, pe un drum deaproape un
chilometru acoperit cu flori. Aproape noua batalioane au intrat
in Oradia-Mare. Soldatii defilancl in fata domnului .general,
n'au mai putut tine privirile lor inainte din canza valurilor de
flori, care sa* revarsau de pretutindeni asupra capetelor lor.
Era sarbatoa,rea soldatului roman. El sa. ridich deasupra tu-
turor celor prezenti, intr'o apoteozg, care Mcea s coboare capul
in semn de veneratie, nu numai vlastarele romnesti din aceste
parti, dar insusi strainii si in deosebi Ungurii. Ca un amanunt .
care poate oglindi in intregime si simpatia populatiei $i res-
pectul pe care l'a impus soldatul roman strairti.lor, amintim ca
atunci cand tree soldatii pe strada, chiar izolati, locuitorii es
in shack.' si. Ii saluta, cu admiratie."
Domnii ministri Maniu $i Romul Boild tinand sa viziteze
frontul, pentru a felicita brava armata roman& si e viteazur
general Mosoiu, comandantul grupului de Nord, in ziva de
25 April au sosit la Dej. La masa intinfa oferita de comanda-
ment in cinstea distinsilor oaspeti, au fost intampinati de ge-
neralul Mosoiu, insotit de bravul sau sef de stat-major Lt. Co-
lonelul A. Negulescu, de sub-seful de stat-major Maiorul Nic.
Pdlngeanu, Maiorul Anrel Focsdneanu, Locotenentul-adjutant
Popescu, precum si de d. Dr. Teodor Mihali, presedintele Sfa-
tului national $i prefectul judetului, impreuna cu o parte din
$efii autoritatilor orasului. D. Maniu, ridicand un pahar de vin
245

in sanatatea generalului Mosoiu $i a armatei romane, a spus


urmatoarele: Domnule General! Am sosit pe front sa va acluc
bucuria cea mare ce am simtit'o noi Consiliul Dirigent si intreg
poporul, in urma stralucitelor fapte de arme ce ati savarsit.
Victoria cl-v. fata de Unguri, pe langa insemnatatea ei ca victo-
rie triilitara, care va ramanea ne$tearsa in istoria poporului
nostru, are $i o alta insemnatate morala. NIA.* acum Ungurii
au sustinut ca dac . au fost invina in acest rgsboiu, au fost
invina de Europa intreaga, nu de armata romana, care nici
n'ar fi indraznit s. s. bath, cu ei. D-voastra, domnule general,
ati dovedit lumii intregi ca chiar atunci cancl armata romana
lupta numai cu o singura mana, cealalta mana fiind intre-
buintata, pe alt front, ea a putut sdrobi armata ungureasca.
Atunci churl va avea amandoua manile libere, atunci ea e
capabila sa s. lupte cu zeci de armate, mai superioare decat a
poporului maghiar. Recunostinta intregului popor fata de
d-voastra, viteazul conducator al armatei glorioase, este asa de
mare incat nu pot s'o arat prin cuvinte. D-voastra, domnule
general, yeti ramanea vecinic scris in istorie printre cei mai
mari eroi ai neamului nostru. Ridic acest pahar in sanatatea
yietoriosului general $i in sana'tatea marei ostiri romane, man-
dria noastra!" D. general IV1o$oiu a raspuns astfel: Dom-
nule Ministru, v. multumesc pentru cuvintele elogioase, aclre-
sate prin mine armatei de Nord. De cand am sosit in Ardeal $i
am inceput sa lucrez cu Consiliul Dirigent, v'am spu sI aveti
incredere in armata romang $i am prevazut dezastrul militar
de astazi al Ungurilor. Armata este expresia vointii poporului.
V'am spus cle atunci ca armata romana e gata i ca asteapta,
numai porunca ca s. porneasca spre victorie sigura. Cu aceast
credinta nestr'amutata am lucrat timp de aproape cinci luni,
pentru desavarsirea pregatirei zilei de astazi. Rezultatul ii aveti
in fata. In aceste zile de mandrie pentru poporul nostru, un
singur gand trebuie sa ne insufleteasca. S ridicam cat mai sus
moralul armatei noastre, care este singurul sprijin al neamului
nostru. Nespus de fericit sunt in aceste momente, cand pot sa
ya salut in mijlocul nostru pe d-voastra, expresia intrupata, a
intregului popor din Ardeal. S. traiti domnule Ministru. Tea-
iasca conducatorii acestui popor. Traiasca Romania Mare!"
D. Mihali s. aclreseaza d-lui Maniu $i generalului Mosoiu ast-
fel: Iubite pretine! Domnule General! Domnilor! Traim timpuri
mari. Decand a sosit in mijlocul nostru viteazul intre viteji, ge-
neralul Mosoiu, plaiurile noastre sunt intr'o continua sarba-
toare. Toata lumea la Sibiiu, dupa cum mi-a declarat i d.
1Vlaniu si ci. Boi la, a fost consternata la plecarea marelui gene-
ral. Noi de pe plaiurile noastre ne simtim mandri sa,-1 avem in
mijlocul nostru pe marele erou national. Mare, fiindca marete
sunt faptele cl-voastre, domnule general. V'am urmarit actiuta-
tea d-voastra timp de cinci luni, ramanand in extaz de admi-
246

ratie fata de calitatile d-voastra superioare. V'am insotit in


Oradia-M are $i ce am simtit, cand zeci de mii de oameni vti
aclama ca pe un zeu, nu sa poate descrie. Au fost cele mai fru-
moase momente ale vietii mele si de acum pot zice: Doamne
stint fericit a am vazut visul vietii mele indeplinit." Apoi ache-
sandu-sa d-lui Maniu, continua astfel: Frate Maniule, ferici-
rea ce o simt astazi vazandu-te pe tine in mijlocul nostru nu
sa poate grai prin vorbe. Am in fata mea doua, lumini ale nea-
mului nostru, una esti tu si cealalta e bravul general Mosoiu.
Datoria noastra este ca pe tine, alesul acestui popor, sa te aju-
tam si orice bun roman este dator ati da, toata. puterea de
munca spre a te ajuth sa desavarsesti ceeace s'a castigat cu ar-
mele de catre bravii ostasi romani. Datoria ta este sa tai in
came vie, pentru triumful dreptatii. S. dispara chestiunile de
inviclie personala. S. murim cu totii pentru recunomterea me-
ritelor i ridicarea oamenilor cart s'au sacrificat pentru acest
neam. Sal nu permitem la noi, ca S. sa, ridice pe laurii castigati
de altii, acei cari n'au nici un merit. Acestea spunandu-ti-le si
incredintandu-te inca. odata, de tot sprijinul nostru, ridic pa-
harul meu de yin in sanAtatea ta si a marelui general zican-
du-ti: bine ai venit la noir 1). Maniu a raspuns astfel: Iu-
bite Mihali, Domnule General, Domnilor! Ma simt adanc atins
de frumoasele cuvinte spuse de pretinul meu Mihali. El nu este
numai pretinul meu, ci este tovarasul de lupta politica dusa
contra Ungurilor. Regretatul nostru Badea Gheorghe Pop de
Basesti, ducandu-sa dintre noi, lui Mihali i-a revenit presedintia
Sfatului National, sfatuitorul si ajutorul lui Bac lea Gheorghe_
Sacrifichle lui Mihali pentru cauza neamului nostru nu sa pot
descrie. El a fost si este o pilda a generatiilor viitoare. El nu e
numai presedintele Partidului National, pentru a dh o pilda
cum trebuie sa se munceasca, el a primit slujba onorifica de
prefect al acestui tinut. Salut in Mihali deci nu numai pe pre-
$edintele Partidului National, ci si pe slujbasul onorific, care a
$tiut si acum s s jertfeasca pentru neamul sau. S. traiesti
frate Mihali, sa-ti deie Dumnezeu via% indelungata pentru feri-
cirea neamului!"
Dela Dej, domnul Maniu, a plecat spre Careii-Mari, cu ge-
neralul Mosoiu, unde va vizith intreg tinutul luncl toate ma.-
surile de organizare administrhtiva..
1 Main 1919.
Pe cat de trista a fost ziva de 1-iu Maiu 1917, cand. traiam
sub infrigorarea unui viitor necunoscut i numai cu credinta
neclintita in viitorul neamului nostru; pe cat de jalnica a fost
ziva de 1-iu Maiu 1918, cand ne duceam zilele sub povara bar-
barei paci din Bucuresti, impusa de cel mai crud vrajmas al
omenirii; pe atat de vese1 i inaltatoare este aceasta, zi fru-
moasa de primavara din acest an. Cerul este senin, soarele stra-
247

luceste in toata splendoarea lui; si pare cl natura a luat acea-


sta,' infatisare arbatoreasca pentru ca oamenii, in special Ro-
manii, plini de bucurie si fericire, s petreacg armindenul cat
s, poate mai bine, la padure, pe iarba, verde, cu carne de miel
$i cu amarelul traditional sau pelinawl, cum il mai desmearda.
unii, ti cu un taraf de lantari alaturi!
2 Main 1919.
M. S. Regina, intorcanclu-sa din calatoria facuta. la Paris
ei Londra, a voit sa-si puna singura, in curent poporul cu mo-
dul cum s'a indeplinit inalta sa misiune patriotica. Pentru
aceasta a invitat la Palatul Cotroceni pe reprezentantii ziarelor
din Capita la, ca s povesteasc a. pretioasele sale impresiuni din
rodnica sa calatorie. In palatul Cotroceni, ziari$tii au reasit
aceea$i flinch: providentiala pe care in timpul celor doi ani din
urma au intalnit'o vecinic pe front/ 5i prin spitale. M. Sa a
vorbit ziaristilor foarte emotionata si povestirea sa a fost lungh,
evocatoare $i dAtatoare de -sperante, iar frazele cu care M. Sa Ii
Impleti impresiile celor doua luni de anostolat romnesc, ph,-
reau ecoul unor zile si mai indepa'rtate, din care sa degagia
nand hotararea cu care stiuse sa" imbarbateze pe luptAtori, candl
duiosia cu care $tiuse s. mangaie pe Mniti.
lath', dui:A ziarul Viitorul, cele povestite de M. S. Regina:
Inainte de plecare am vrut ssa" am cuvantul Regelui, pe care
l'am intrebat daca are incredere in modul cum voiu sli sa-mi
indeplinesc misiunea. Si Regele mi-a raspuns cu hotarare: Da,
am deplina incredere in tot ce vei face pentru cauza poporu-
lui nostru! Am plecat atunci cu sufletul impacat si cu con-
$tiinta clara, a marei sarcini ce luasem. Marturisesc insa ca.
daca Regele mi-ar fi exprimat cea mai mica indoiala, eu n'asi
fi plecat. In tot ce am vorbit i lucrat, n'am facut decat sa, re-
prezint cauza romneasc i s pregatesc infa.ptuirea cat mai
repede si mai definitiva: a idealului nostru. De prisos s va. mai
spun ca. in zilele de grea cumpama, atat Regele cat si Eu, atat
in Franta cat $i in Anglia, n'am perdut nici &Tata curagiul,
nici speranta in ceeace odata $i odata, trebuia s. s. intample.
Am exprimat Aliatilor nostri recuno$tinta poporului roman
pentru toate biriefacerile victoriei comune, dar le-am spus in
acela$i timp c. idealuI pentru care am luptat i ne-am jertfit cu
totii, are inca nevoie de sprijinul bor. Oamenii nostri politici
5'au luat ei insalcinarea sa" le explice cum $i ce fel. Eu n'am
facut in strainatate nici un fel de politica i n'am fost decat
Mama %Hi romane$ti", care a cerut s. ni s Lea si noug
dreptate la fel ca 5i altora. Le-am spus ca dach Romania n'ar fi
fast tradata, n'ar fi incetat lupta o singura, cling $i de cate ori
i-am vazut induiosandu-sa, de suferintele noastre trecute, le-am
declarat ca", n'am venit s. cer$esc mi1 pentru trecut, ci sa," cer
ajutor pentru viitor. Am explicat ce ne lipseste $i le-am descris
248

toate bogatiile trii noastre, care daca in momentul de fata


sufere atat de mult, este numai din cauza dezorganizarii pro-
duse de evenimentele trecute. I'am convins apoi ca in viitor Ro-
mania le poate fi de mare ajutor, Ca granele $i. petrolul nostru
sunt garantii pe care nu le poate da orice tara, i c ajutorul
pe care il cerem in momentul de fata nu trebuie sa ne fie pre-
cupetit. Francezii i Englezii m'au ascultat cu o egala bung-
vointa, cei d'intaiu cu entuziasm, cei de al doilea cu lini$te. Pe
unii $i pe altii insa 1-am convins deopotriva. Franta e tara dra-
gostei. Anglia e taxa pretiniei. $i fiindca, cuno$team foarte bine
poporul englez, care pe langa sentimentalism mai are sl mult
simt practic le-am spus: Fiindca Bulgarilor le-ati aratat atata
pretinie in trecut, incercati de data asta s. aratati aceea$i preti-
nie i Romanilor ... Va. asigur ca. va fi un capital bine plasat."
Dintre toti insa. Americanii cred a fi cei mai caritabii. Este
poporul gesturilor largi, cu care le place sa uimeasca. omenirea.
Ei bine, Americanii i tin totdeauna cuvantul. Un foarte bogat
american mi-a propus chiar sa. fac o calatorie in Statele-TJnite,
asigurandu-ma ca. in urma acestei calatorii Romania va fi pro-
vazuta gratuit timp de 21 ani and. am fost intrebata. ce
cred despre oamenii politici din Romania, am raspuns: pentru
mine Bratianu, Tache Ionescu, generalul Averescu $i altii, nu
sunt in momentul de fata oameni politici, ci simpli Romani,
cari trebuie sa lucreze pentru infaptuirea si consolidarea Ro-
maniei Mari, iar cand. mi s'a amintit de luptele politice dela
noi, i-am facut atenti ca. aceleasi lucruri sa. petrec la fel $i in
tam lor ... In momentul de fa% orice om politic de valoare,
trebuie sa fie mai inainte cle toate un mare patriot. $i ca Sa. va.
probez cat este de adevarat lucrul acesta, va. voiu povesti AlT1116.-
torul episocl din timnul calatoriei mele. Gasindu-ma intr'un
cerc cle personalitati politice de diferite nationalitati, am intre-
bat, gratie carui fapt prezenta mea starneste atata entuziasm?...
Fiindca. sunt femeie, sau fiindca sunt Regina?... Mi s'a rasnuns
atunci: Nici pentru una, nici pentru alta. ci fiindca ai venit in
mijlocul nostru ca o democrata convinsa i ca o mare patriota...
In momentul de fata, calitatea de patriot este tel mai frumos
titlu pe care o tara. ii poate da unui cetatean al ei ..." M. Sa
a mai spus ca cu ocazia intrevederii sale cu Printul regent
Alexandru al Serbiei s'a exprimat dorinta ca pretinia dintre
cele doua tari sa. dainuiasca in viitor ca i in Vecut. Dar pentru
aceasta e necesar ca actualul conflict intre noi i Sarbi sa. sd
rezolve de comun acord $i spre multumirea deopotriva. $1 a
unora si a altora. La despartire IVI. Sa a facut elogiul acestei
a patra puteri din Stat $i a scos in evidenta rolul hotarator pe
care presa trebuie sa-1 joace mai ales in momentele de fata,
cand sa. pune pe tapet infratirea tuturor claselor sociale. M. Sa
a facut chiar o gratioasa dojana regretand limbagiul violent pe
care unii din confrati II intrebuinteaza, la adresa altora asupra
249

unor chestiuni cari in momentul de fata n'ar trebui sa-i preo-


cupe decat in mod cu totul secundar."
4 Maiu 1919.
Brava noastra armata in urma unor victorii glorioase a
respins pe Unguri pada, la Tisa si in unele locuri a trecut chiar
de acest fluviu. In 19 zile de lupta. neincetata, armata romana
a ocupat opt comitate, cu suprafat,a de 40,000 chilometri pa-
trati si o populatie de 2.800,000 de oameni, dintre cari 700.000
Romani, asezati in comitatele Bihor, Salagiu, Satmar si Arad;
comitate unguresti sunt: Cenad, Bichis, Haid.0 si Sabo lt. Nu-
marul total al prizonierilor capturati de trupele noastre este de:
1,102 ofiteri si 7,818 soldati; s'au capturat 10 tunuri, 32 obu-
ziere de diferite calibre, 2849 arme, 141 mitraliere si man l. canti-
tali de materiale si munitiuni.
Acest succes stralucit de arme a fost sarbatorit astazi in
toata, tara cu im entuziasm fall seaman. Pretutindenea au avut
loc marete manifestatiuni populare, la orase si la sate. In ora-
-sul nostru, in Buzau, primaria a chemat poporul la aceasta sar-
batoare prin urmatorul manifest, lipit peste tot locul: Romani!
Dupa doi ani de lupta si de jertfe, alaturi de puternicii nostri
Aliati, in care timp nu ne-a parasit nici o clipa increderea si
speranta in atingerea idealului nostru national, am reusit a ne
vedea implinit visul nostrn secular: Unirea tuturor tarilor ro-
mane sub sceptrul marelui nostru Rego Ferdinand. Dusmanii
cedi mai inversunati ai neamului nostru, Ungurii, au cautat
printr'o ultima incercare sa ne rapeasca pentru a doua (Ara"
ceeace inca de acum cateva secole infaptuise marele \Toe\ od al
neamului nostru, Mihaiu Viteazul. Datorita ins& vitejiei nemar-
ginite a glorioasei si scumpei noastre armate, aceasta, ultima
incercare a dusmanilor seculari a fost spulberata si fratii nostri
din Transilvania scapati pentru totdeauna de nelegiuirile si im-
pilarile lor. Comunicatul Marelui Cartier General anunta. ea
trupele romane au ajuns la Tisa, hotarul natural si istoric al
tarli noastre. Acest fapt de o importanta covarsitoare trebuie
sa fie sarbatorit de intreaga suflare romaneasca, aratandu-ne
asfel admiratia nemarginita pentru neintrecutul avant de care
au dat dovada ostasii romani. Vom aduce asfel omagiul sufle-
telor noastre armatei romane, care dupa, actele glorioase s'avar-
ite in tot timpul rasboiului, da, astazi din nou lumii dovada de
stralucitele sale virtuti ostasest si de admirabilul sau spirit de
disciplina, luptand nu numai pentru indeplinirea drepturilor
noastre imprescriptibile, dar aparand si restul lumit civilizate
de incercarile anarhice, care o ameninta. Romani! este o dato-
rie sfanta pentru toti de a veni astazi, dumineca 4 Maiu, cu mic
cu mare, sa, sarbatorim pe fratii si copiii nostri, cari cu arma
in mana si cu sacrificiul vietii lor inscriu astazi o noua pagina
.de glorie in istoria neamului nostru. Pentru preamarirea ace-
250

stui eveniment, care este o adevarata sarbatoare nationala, urt


serviciu religios sa va oficia, in Catedrala Sf. Episcopii, la orele,
10 a. m., dupa care va urma o manifestasie patriotica. La ora &
p.-m. elevii tuturor scoalelor din. ores, vor sarbatori aceasta zi
de inaltare sufleteasca in parcul Crangului, iar seara sa va face,
o retragere cu torte."
0 Maiu 1919..
Astazi marele pretin al Romaniei, generalul Berthelot, a.
plecat pentru a doua ora, $i. definitiv, misiunea sa fiind ind.epli-
nit& Despartirea a fost duioasa si generalul a promis ca' va mar
vizita iubita noastra taxa. Inainte de plecare guvernul nostru a
dat in onoarea sa un banchet in localul Ministerului de externe
in ziva de 4 Maiu, iar la 5 Maiu ii s'a dat un pranz in Palatul
regal dela Cotroceni, cu care ocazie M. S. Regele a rostit urma-
torul toast: Pentru a doua 'ora, in cursul celor trei ani din
urma trebuie sa ne despartim de un scump pretin pe care eram_
deprinsi sa-1 consideram ca pe unul dintre ai nostri. and, in,
1918, ne-ati parasit, Romania trecea prin cele mai crude incer-
can, pe care o soarta rea ii le rezervase asa de nedrept. Nola,.
acelora cari ramaneam ni sa 'Area ca luati cu d-voastra o.
bung parte din nad.ejdile noastre si din puterea noastra de rezi-
stenta, si, cu toate acestea, credinta sa salaslui in inimile noa-
stre, strangandu-ne mama era ca $i cum am fi jurat rasbunare,
un juramant cu atat mai sacru, cu cat n'avea de loc nevoie de,
cuvinte. Adanci ne erau parerile de rau, dar cu atat mai mare-
ne fu bucuria atunci cami alaturi de noi intrati ca invingatori
in Bucurestii liberati de trupele aliate victorioase. De atunci,
aveam sentimentul ca d-voastra, domnule general, si noi, Ro-
manii, suntem nedespartiti si. suntem astfel chiar daca soarta
aseaza sute de mile intre noi. Dar chiar parasindu-ne, ramanetY
totusi printre noi, in inimile noastre recunoscatoare. Romania
$i., inainte de toate oastea mea nu va putea uita, niciodata ca
daca a putut rezista unui dusman de atatea ori superior, daca. a
putut birui la Marasti si Marasesti, aceste doua nume glorioase-
sunt legate nedespartit de numele generalului francez, care i-a -
conclus cu atata stiinta instructia si i-a pregatit victoria. Para-
sindu-ne astazi, cand multumita aceleeasi armate, am implinit
visul de atatea veacuri, adnca noastra recunostinta NA' intova-
ra$e$te, $i in mahnirea naostra de a va vedea plecand, e ameste-
cata ca o mangaiere siguranta ca intorcandu-va in Franta,
marea si frumoasa voastra tar5 asa de scumpa Rom anilor,
yeti spune Francezilor ca Romania merita cu adevarat toata.
firagostea pe care o sorb', mai mare a daruit'o surorii mai mici.
Dar va yeti mai intoarce si, nadajduesc, chiar adesea, caci zi-
catoarea romaneasca e prea a devarata: Dambovita, apa dulce,.
cine-o bea nu sa mai duce." Si acum sa ridicam paharele noa-
stre in sanatatea generalului rerthelot."
251.

S Main 1919.,
M. S. Regele a trimis Presedintelui Republicii franceze ur-
matoarea telegram: La intoarcerea in Bucure$ti, Regina Mi-a
impartg$it primirea care ii s'a facut de d-voastr, de guvernul
francez $i de populatia pariziang. Ea a rgmas foarte viu atinsg_
$i Mi-a spus cat a fost de aclanc impresionath, de acest specta-
col admirabil al Frantei victorioase. Dupg ce a vizitat regiunile
devastate in mod atat de barbar de inimicul nostru comun, Ea
sg. simte legat g. mai strans de Franta, ca $i. Mine $i poporul Meu,
cari am incercat acelea$i suferinti. Din partea Mea, tin a VI
multumi, domnule pre$edinte, pentru aceste m'arturii de simpa-
tie. Ele imi sunt deosebit de pretioase in momentul in care Ro-
mania, incunjurath de inimici, dar hotarata asi realith, orice
s'ar intampl, aspiratlile sale nationale, este. obliged. de a trage
din nou sabia spre a apgra pe fratii sai de rasa' prigoniti in
chip odios $i pentru a raspinge in interesul &au ca $i. in acela al'
tuturor Aliatilor, anarhia amenintaloare."
D. Raymond Poincare a r'aspuns astfel: Multumesc Maie-
statii Voastre pentru telegrama Sa $i pot sal dau asigurarea cg
Franta a fost fermecath. primind vizita Maiesatii Sale Reginei..
VA adresez ursarile cele mai Calduroase pentru deplina realizare a
aspiratiunilor nationale ale Romaniei, eareia Franta 4i pAs-
treaed $i ii va p6str o amintire credincioasal."
10 Main 1919..
Anul acesta zece Maiu, bind primul in Romania Mare s'a
serbat in toatai tara cu entuziasm $i deosebita. solemnitate. In
splendoarea unei zile de prim'avara oraSul Buzau a fost impo-
dobit cu stindarde, ghirlande si flori, clandu-i o infati$are impu-
natoare $i sarbatoreasca. La ora 10 si. jumMate s'a oficiat in
biserica episcopiei un serviciu divin, inaltandu-sl rugaiciuni
pentru odihna celor c5.zuti in rasboiul desrobirii intregului
neam, de fata fiind autorifatile civile $i militare. Dup g. aceasta
a urmat defilarea in fata Palatului comunal a 5coalelor pri-
mare, a seminarului, a $coalei normale, a liceului $i. apoi a ar-
matei, acarei tinut a. mandra si vioaie a impresionat adanc in-
treaga azistentg. DupA defilare prefectul judetului $i generalul
Vernescu, comandantul diviziei, au primit in minunatul salon
al Palatului comunal, felicitairile tuturor corporatiilor $i institu-
tiunilor din localitate, dup 5. care s'a servit $ampanie. La ora 3
p. m. au avut loc serbari populare la Crang $i seara o retragere
cu torte $i muzica militarg pe stradele principale, care s'a sfar-
$it pe la ora .10 printr'o mare horl a unirii pe piata din fata
Palatului comunal.
Sgrbgtorirea acestei zile marl a luat proportii uriase in
toate Wile surori alipite, In Ardeal, Basarabia $i Bucovina, in,
252

orase si in sate, peste tot locul s'a serbat zece Maiu cu mare
o eselie i deosebit entuziasm.
11 Main 1919'
In ziva de Mercuri, 7 Maia, s'a facut la Versailles remi-
terea tratatului preliminar de pace delegatiunii germane, in
frunte cu contele Brockdorff-Rantzau, de care d. Clemenceau
Preliminarele tratatului de pace croiesc Germaniei o noua harta
politica.; Ii impun a recunoaste toate prefacerile politice din
-Europa i o. desfiinteaza ca putere coloniala. Germania a ajuns
un Stat esclusiv continental. La apus pierde Alsacia-Lorena,
cari revin Frantei, libere de orice sarcini. Basinul Saar, cu mi-
nele de cdrbuni, a cdror proprietate trece asupra Frantei, va fi
pus sub un regim special, ramannd ca dupa 15 ani populatia,
prin plebiscit, s s. rosteasca asupra regimului politic definitiv.
Belgia isi rein cantoanele valone: Saint-Vithe, Eupen, Malmedy
ci Montjoie. Regiunea din stanga Rinului, impreuna cu capetele
de pod Co Ionia, Cob lona i Maianta, va fi ocupata militareste
timp de 15 ani, cu conditia de evacuare treptata la intervale de
5 ani, in caz cand Germania va dovedi c executa cu fidelitate
conditiunile tratatului. Ad regimul politic si administrativ, com-
patibil cu ocupatia, ramane german. In dreapta Rinului, pe o
fd$ie de 50 chilometri, Germanii n'au voie s, intreprinda nimic
cu caracter militar. Frontiera de nord s. modifica astfel:
provincia Schleswig isi va hotari soarta grin blebiscit. La
rasarit Germania sufere o amputatie in favoarea Poloniei. Dupg
ce taie colful Sileziei, cu populatia slava, noua linie de frontiera
intra adnc in trupul Prusiei i ajunge la Baltica, lasAnd astfel
Poloniei acces la Mare. Danzigul, cu oarecare zona imprejur,
va fi ora$ liber, scos de sub suveranitatea Germaniei. Prusia
oriental este despartita de restul tarii prin accesul polonez la
Baltica. Populatia din marginea de sud a Prusiei orientale va
hotari prin plebiscit sub care suveranitate prefer s traiasca
in viitor. Prin clauze financiare, Germania este obligata sa
repare pagubele savarsite prin agresiune, trebuind sa plateasca
asupra sumei globale un acompt de 20 miliarde de marci pana
la 1 Maiu 1921. Prin conditlile economice, Germania recu-
noaste tuturor Statelor aliate $i asociate, egalitatea de avantajii
in baza clauzei natiunii celei mai favorizate. Armata Germa-
niei va fi numai de 100.000. Nu va mai dispune de o marina de
rasboiu, nefiind necesara in regimul de libertate al marilor, a$a
cum il concep Aliatii. Germania va recunoaste modificarea
situatiunii internationale a Belgiei, care prin desfiintarea neu-
tralitatii i$i recapata libertatea de miscare in politica externa.
Germania va recunoaste toate schimbarile petrecute in Austro-TJn-
garia, in Bulgaria $i in Turcia. Germania perde toate colo-
niile; s. lichideaza toate averile germane din posesiunile depar-
tate, ramanand ca Statul german sd-$i despagubeasca supu$ii
253

pentru capitalul investit. Coloniile din Oceanul Pacific sd im-


part intre Japonia si Anglia; cele din Africa intre Franta $i
Anglia. Germania rdmne inafard de Liga Natiunilor.
Acestea sunt pe scurt conditiunile impuse Germaniei, care,
a rdmas revoltata la cetirea lor, protestncl pang la cer contra
nedreptdtii ce Ii s aduce. Germanii gdsesc o crimd de a face
mai putin deck au fdcut ei fata de noi, un popor mic, prin
tratatul din Bucuresti si prin care ni sa luau Muntil cu bog-
jiile lor $i cu amintirele istorice; ni s luh intreagd Dobrogea;
ni se luh petrolul cu toate bogatiile subpdmhntene, dupd ce ni ad
consumase $i rdpise vitele cornute, caii, oile, porcii, paserile do-
mestice; ni s secvestrh veniturile $i ni sa pusese sub control
chiar $i Banca Nationald; ni sal impunea sarcina de a da Germa-
niei pe.me$tesugarii cei mai destoinici; ni s luh recoltele ph"-
mntului cu preturile impuse de ea; ni s, luh venitul cdilor fe-
rate; ni s lu Dundrea cu $antierele $i toate porturile; ni ad
rsapea totul lasandu-ne, dupd propria lor expresie, numai ochii
pentru a pleinge.
Germania n'are deck sd pund pe doud coloane textul trata-
telor dela Bucure$ti si Brest-Litovsc, cu preliminariile pdcii dela
Versailles, sg, cumpaneased dupd cum sd cuvine conditiunile
impuse Romniei si Rusiei, cu cele pe care Aliatii nostri le im-
pun lor, i s tragg singurd concluziunile. Dacd Germania ar fi
fost invingatoare si in Apus, conditiunile ei de pace ar fi fast
cu mult mai aspre.
15 Main. 1919._
Academia Rom And, dupd doi ani de intrerupere, a tinut o
$eclinta solemnd sub presedintia M. S. Regelui, avand alkuri pe
M. S. Regina $i Principe le mo$tenitor Carol. Solemnitatea a
avut un indoit caracter: deschiderea sesiunii generale a Acade-
miei $i participarea reprezentantilor provinciilor romne elibe-
rate. In afar& de membri. Academiei, au fost de fatd multi inte-
lectuali $i public numeros.
M. S. Regele a rostit urmatoarea cuvAntare admirabil
Domnilor i scumpi colegi. Evenimentele rsboinice ne-au im-
pedecat s prdznuim a$a cum am fi dorit, in anul 1918, jubileuI
Academiei Romne. 0 putem face azi, cu inima recunoscatoare,
cdtre Pronia Cereasca, cnd visul atAtor generatiuni de vrednici
romni s'a indeplinit. Am venit dar, cu deosebitd bucurie, in
mijlocul d-voastre, impreund cu Regina $i Principe le Mosteni-
tor, ca dupd doi ani de lupte grele $i marl sa reIudm firul insem-
natelor preocupdri de culturd. ale Academiei Romane, sairbko-
rind roadele unei activiati de iumdtate de secol. In lupta pentru
Unirea tuturor Romanilor, Academia Romnd $'a avut partea
importantd pe terenul cultural; de aceea isbanda tdrii este $i
isbanda ei. and din imboldul lui N. Cretulescu si alui C. A. Ro-
254

zetti sa pusera bazele Societtii literare, cu scopul de a sa. ocupe,


mai ales de limba si literatura romana, alegerea primilor mem-
bri ne arata gAndul de inalt patriotism ce a calauzit generatia
din 1866 care, bine incredintata ca. numai pe baza uni-
tatii de limba $i cultura sa poate cladi trainic in vii-
torul unei natiuni, a reunit, in cercul restrAns al viitoa-
rei Academii pe barbatii luminati din toate tinuturile romA-
ne$ti si astfel RomAnia Mare de astazi isi gasea de o ju-
matate de secol patria comunA sub acoperisul tArCarului aseza--
anAnt. Aruncand privirile asupra istoriei noastre, ramAnem ui-
miti cum neamul nostru a putut esi biruitor din atAtea greutati,
-din atAtea primejdii, si cum n'a fost inghitit de prapastia ce acle-
seori sa deschidea in drumul lui. Cetind si recitind poezia popu-
Iara gAsim cheia acestei extraordinare puteri de impotrivire. In
doinele si. cantecile lui sit oglinde$te toata durerea acestui popor,
care cu atata truda s'a luptat cu vremurile intunecate ce stan-
jeneau sborul lui spre soare, dar in clipele de cele mai negre
restri$te, tot din poezia populara trAgea.. nadejdea intr'un viitor
mai fericit; in ea gasea forte noi cari il imbarbatau in lupte
uria$e pentru existenta. In ea sa putea ceti ca intr'o carte des-
-chisk toata gandirea, toata simtirea, intreaga filosofie atat de
simpla $i totoclata atat de adAnca. a unui popor care azi, ca plu-
sar, trage brazda cea adarick in ogorul sau, punand in ea toata
nadejdea anului, mane, ca ostas credincios Tarii OL Tronului,
facand scut din peptul sau, lupta, $i moare ca un erou, cu un
zAmbet pe buze. 1-am urmat la munca pacinica pe acesti copii
ai unui sol roditor $i. am admirat rabdarea lor; i-am vazut in
lupta $i. am binecuvAntat avAntul lor; dar, cand pe front am
-ascultat doinele lor, atunci in inima mea s'a infipt Inca mai
mare convingerea nestramutata. cal un popor care in toiul luptei
isi talmAce$te cugetul $i simtirea In versuri, di un atare popor
nu poate peri. Si multe din aceste poezii, culese sub bubuitul
tunului, sunt a$a de frumoase ca cugetare si ca limbk ca merita
sa fie cunoscute mai pe larg. Academia Romank prin menirea
ei, chemata sA fie pazitorul credincios al limbii si al culturii
nationale, in timpul intemeietorului Dinastiei, eat de strans
legata de institutul nostru $tiintific, isi inching toatA munca
-pentru castigarea neatArnarii si cladirii Regatului, sprijinita fiind.
in opera sa de o pleiad.A de bArbati luminati, dintre earl un nu-
n:Car insemnat au fost podoaba acestei invAtate adunari. Dum-
nezeu a binecuvAntat munca d-voastre atat de roditoare pc te-
renul istoric, $tiintific si literar. Semintele aruncate cu redurta
$i dragoste in ogorul intelenit al culturii, in curgere de juma.-
-tate de veac $'au adus roclul insutit. Iar lupta pentru unitatea
limbii ne-au condus, prin vitejia oastei romAne, la sfaramarea
granitelor vitrege dintre frati $i. la intregirea Statului Roman in
Ilotarele sale firesti pAnA la marginile graiuhii romanese. Doina
255

de jale a marelui poet Eminescu: Pe la Nistru pan' la Tisa,


lot Romanul plansu-mi-s'a" a vrut Domnul sa. s& preschimbe
in cantec de vitejie si biruinth. Au chzut lanturile cari ne im-
pedecau mersul liber, s'au prabusit hotarele care ne ingduseau.
Respira-vom in voie si mai larg, duph mdsura intregului neam.
Dar fatal de acest mare act istoric al realizhrii visului de unire
national& a tuturor Romanilor in acelas Stat si datoriile noastre
sh sporesc intr'o masurh neinchipuith. Cele mai grele probleme
die organizare economic& si culturalh ne stau inainte si pentru
a phsi la sangtoasa lor deslegare sh cere mai presus de toate
unire in cugete si hothrare la munch farl rhgaz a tuturor forte-
lor ce ne-au ihmas in urma grelelor jertfe ale rasboiului. Nu
mh indoiesc ch Academia Romana, chreia i-a fost dat sh lupte
cu atata spar in domeniul pacinic al culturii unitare romane ne
va da si in viitor pilda inhlthtoare a unirii tuturor la munch
pentru trainica asezare a Romaniei Nouh, pe care ne-a dhruit'o
Dumnezeu."
Acesta este admirabilul discurs al iubitului nostru liege,
,despre care cl. lorga zice ch a fost: scurt si cuprinzator, cald
..si retinut, plin de siguranta faptei Indeplinite, dar far& trufia
rezultatului neasteptat, si care a reprezentat unul din cele mai
fericite momente ale cuvantarii romanesti, in care Suveranul,
ale carui discursuri si alth data. s'au relevat prin frumusetea lor,
sa ajuns un maestru. Perfect rostit, cu o accentuare impresio-
nanta prin hotararea ei, discursul Regelui a produs o mare emo-
tie, si a fost cea mai demna sarbatoare a unitatii nationale,
fericit indeplinita, dupa atata plans fara mangaere, dupe,' atata
-sange f gra ispasire si dupa atata trucla fara rasplata., prin in-
susi deciziunea, prin insusi sacrificiul srprin insusi norocul me-
ritat al domnescului cuvantator."
25 Main 1919.
In urma vestilor ce ne-au sosit in zilele din urma dela
_Paris cu privire la Banat, pe care Aliatii nostri, spre uimirea
tuturor Romarillor, vreau sa-1 impart& in dou, dand. Toronta-
lul Sarbilor in contra tratatuhii nostru de ahem% din August
1916, semnat de toti Aliatii, un strigat de durere si de protestare
in contra acestei nelegiuri, s'a riclicat dela o margine pana la
cealalta a Tarii. Pentru. aceasta s'au tinut astazi un mare nu-
mar de meetinguri in toata tara; in: Bucuresti, Pitesti, Giurgiu,
Calarasi, Rosiorii de Vede, Roman, Falticeni, Galati etc. pre-
-cum si in Bucovina si Basarabia. In Capita la meetingul a luat
proportii uriase. Niciodata Adunarea national./ n'a fost mai
emna si mai impunatoare, niciodata vointa obsteasca a unui
popor unitar de 14 milioane nu s'a exprimat mai limpede si mai
hotarat, decal cum s'a rostit astazi poporul roman in marile
Adunari tinute in sala si. in piata Teatrului national. Sala Tea-
256

trului a fost arhiplina. Afara pe piata, multimea care nu putuse


intra in sala, asculta oratorii cari cm antau de pe balconul Tea-
trului. Discursurile au fost ascultate cu mare insufletire pa-
triotica, in deosebi cuvantarile Banatenilor, cari au exprimat
durerea dar i speranta fratilor din acest scump pamant roma-
nesc, au fost primite cu furtuni de apla,uze si ovatiuni. Dupa
terminarea discursurilor s'au expediat patru telegrame celor 4
potentati ai lumii dela Conferinta din Paris, prin cari sa, cere
sh ni sa deie Banatul intreg, care trebuie sa, fie al nostru i intreg
al nostru din toate punctele de vedere: etnic, istoric, geografic,
economic si strategic. Dupa aceasta intreaga lume adunata a fa-
cut o impunatoare manifestatie pe strazile principale ale Ca-
pitalei.
4 29 Main 1919.
Astazi s'au tinut alte meetinguri de protestare in contra ten-
dintelor de ciuntire a Banatului la: Iasi, Braila, Focsani, Cra-
iova, Ploesti, Piatra-Neamtu, Ramnicul Valcii, Constanta, Ca-
racal, Buzau si in alte orase. In orasul Buzau, meetingul a lost
organizat de Liga culturala si corpul profesoral in sala. Teatru-
lui Moldavia. Orasul este impodobit cu steaguri. De dimineata
grupuri de oraseni sa indreapta spre Teatru. Sosesc pe rand
membri Ligei, profesori, institutori, comercianti, elevii liceului,
ai coa1ei normale, apoi un mare numar de cetateni si de
doamne, fara deosebire de stare sociala, veniti cu totii ca sa pro-
testeze contra nedreptatii ce e pe cale sa ni sa, faca la Congresul
de pace. Sala teatrului este prea mica pentru a cuprinde pe toti
si o mare parte sunt nevoiti sa steie pe strada, asteptand sfar-
situl intrunirii. Muzica militara intoneaza cantece nationale. Un
cor format din elevii scoalei normale a intonat Pe-al nostru
steag e scris unire, care a fost ascultat de adunare in picioare.
La ora 10, d. Re4canu, profesor i presedintele Ligei cultu-
rale, declara adunarea deschisa, spunand ca astazi nu putern
serba, unirea desavarsita a tuturor Romnilor, i ca aceasta
serbare este pentru un moment amanata din cauza ca la Con-
gresul de pace e vorba ca o parte din Banat sa fie atribuita pe
nedreptul Sarbilor. V'am convocat, a zis d-sa, ca impreuna,
fr sa tinem seama de vr'o deosebire politica dintre noi, sa
chibzuim ce trebuie s. facem in aceasta imprejurare." Au vorbit
apoi d-nii: Emil P. Theodoru, G. Popescu, Petre Serdinescu,
Iustin Stanescu, Holban, C. N. Jitianu. dupa care a luat cu-
vantul cel ce scrie aceste insemnari, rostind urmatoarea cu-
vantare:
Dela Tisa pang la Nistru tot Romanul sa sbate de durere
si ramane uluit and vede Ca in Capitala surorei noastre celei
mai mari, Franta, in Orasul-Lumina, maritul Congres al Pacii
universale, este pe cale de a comite una din cele mai marl nele-
giuri, o nedreptate strigatoare la cer! Voi, fratilor Romani, stiti
257

cu totii ceeace v'a adus aci si inima voastra romaneasca bate


turburata vazand pe fratii nostri Banateni amenintati de o noua
sclavie, o sclavie si mai cumplita deck cea ungureasca, sclavia
jugo-slava, care in loc de milenara are sa fie vecinica! Banatul,
scumpul i mandrill nostru Banat, sangereaza si geme in aceste
clipe si cu ochii in- lacrimi sa uita la fratii lui desrobiti si in-
tinde mana spre Romania-Mare cerandu-i ajutor! Poporul ro-
manesc este greu ranit in mandria lui nationala si in spiritul sau
de dreptate, cand vede ca marii. nostri Aliati par a nesocgti tra-
tatul iscAlit de ei in August 1916, pe baza caruia am intrat Iii
acest cumplit rasboiu, luptand. vitejeste pentru cauza comunI
pi expunandu-ne la nenorociri si suferinte fara seaman. Roma-
nia a fost jefuita, pradata, dezorganizata; Ii s'au distrus orase
si sate, fabrici $i uzine; ii s'au furat avutiile si Ii s'au nimicit
gospodarille, si este silita &cum, ea care a hranit pe altii, s.
traiasca din caritatea americana. Romania este acum uitata pi
nedreptatita de cei pe cari i-a ajutat, indurand toate suferintele
unui lung si craneen ra,"M)oiu, si cei 800.000 de morti ai ei nu-si
afla rasplata deplina si nu pot sa.-si gaseasca odihna in glorioa-
sele lor morminte, fiindca dreptatea n'a incununat jertfa lor
mareata! Vreau sa ne fure Banatul, bogatul Banat, care cu
mandrie s'a crezut intotdeauna ca cel mai romanesc tinut. Si
astazi fratii nostri de acolo spun cu fall c. pe lume Roman
ca Banatanul nu-i _..!" Si pe acest Banat, in partea lui cea
mai bogata, vreau s ni-1 rapeasca. &Arbil, drept recunostinta
pi rasplata pentru gestul nostru cavaleresc din 1913, cand i-am
scapat din ghiara bulgareasca si le-am crania cu marinimie Tra-
tatul din Bucure$ti, impreuna cu mult oropsitii nostri frati ma-
cedoneni. 5i acum Aliatii nostri, marii nostri Aliati, isi calca
angajamentul luat $i cauta sa ne stirbeasca granitele harazite
de Dumnezeu, sa ne iee Tisa si Dunarea, lasandu-ne in acea
parte mosia fara aparare si la bunul plac al vecinilor hrapareti.
Iar, tu soldat roman in zadar ai salvat Verdunul, in zadar ai
invins la Marasti si Oituz; in zadar ai "'Xmas neclintit ca un
zid de granit la Acarg5eW; in zadar ai stat i stai de veghe la
Nistru; in zadar ai zdrobit bolsevismul unguresc pe malurile
Tisei. In zadar ai murit pretutindeni, unde Aliatii tai au voit.
&angel() tau a curs siroaie i bogatiile ti le-ai risipit pentru altii;
neamul s'a jertfit pentru straini! Rana eri n'o crecleai... St-
teal llnitit cu prna Ia picior, Una hotarul pe care ti-I hota-
rasera Aliatii, in locul unde t'au zis: Asteapta! In fata ta, in
tinuturile romanesti uncle nu-ti era permis s treci ca sA-ti
imbratisezi fratii, intrau armate straine, iar neamul tau .era
schinjuit, batranii preoti si fruntasii lui erau legati si dusi. in
Iocuri necunoscute, unii din ei erau inecati cu petrile la gat, sr.
tu, soldat roman, trebuia s stai nerniscat la locul aratat, Cu
pumnul inclestat pe pusca, ou ochii lacramanzi 51 cu inima in-
durerata, si asteptai! Asteptai dreptatea eterna, dreptatea
Dr. V. Bianu. Razbotq Romaniei Mari. 17
258

dumnezeiasch, chtre care sh. intindeau mantle martirilor din


Banat, dreptatea care trebuia A. vie sh goneasch, oatile, care in
contra vointii thrii, ocupaserh un phmant care nu este al lor ...
lath, astazi a venit, a venit acea dreptate sub formh de tran-
sactie, sub formh, de compromis, care trateazh pe un pobor ca pe
o marfa, ai, in locul cuvantului mantuitor, iti soseate solie de
moartel Veghiazh soldat roman! Lupth la Nistru, lupth la Tisa,
lupth ai iar lupth, chci aceasta este menirea ta. Tu n'ai camin;
leaghnul neamului thu, Banatul, este dat sthinilor, cari in loc
sh apere un drept, au ocupat o tarh ... Frati Romani! Trhim
timpuri amare ai trecem prin grele incerchri! Dar, in fata lor
nu trebuie sh ne aplechm capul, nu trebuie sh ne resemnalm. ai
nu putem uita. Dela Oradia-Mare ai Caransebes pang la Hotin
ai Cetatea Albh, din Banatul care geme ai pang la thrinul Mara
Negre, intreagh tan., unith inteun &id ai. suflet, sh protesthrn
in contra medreptatii ce ne ameninth. SA' protestam, fratilor, cu
glas tare; cu glas puternic pentru ca Aliatii nostri sh. ne aud
si sh, ne deie hotarul nostru a$a duph cum s'au legat prin tratat,
sh M deie Banatul intreg, care este Alsacia romaneasch, ai care
este romnesc din toate punctele de vedere: etnic, geografic,
istoric ai. economic; el este un tot care nu sh poate imphrti,
nici discuta, apartinand Romaniei prin logica evenimentelor. S.
atie Aliatii noatri ai sh atie lumea toatech nu putem renunta la
Banat ai nu vom renunta niciodath, chci nime nu ne poate goni
dela Dungre $i Tisa, aphrate de 18 veacuri de sentinela romanh,
de fiuI Romei eterne adus aci de Imphratul Traian!"
Ultimul ia cuvantul phrintele Provian, care arath jertfele
facute de Romani in acest uriaa rhsboiu ai ch. trebuie sh ni se
dea Banatul intreg, cu atat mai mult cu cat $i noi avem peste
Dunhre, in valea Timocului, o populatie romneasch cu mult
mai numeroash cleat cea sarbeasch din Banat, ai. la care am re-
nwIto t numai ca sh evithm in viitor neintelegerjle dintre -noi $i
Sarbi. N'am facut atatea jertfe nurnai pentru ca Romanii din
Banat sh schimbe un sthipan vechiu cu. altul nou.
Toate discursurile au fost puternic ai dea aplaudate. D.
Rhacanu a dat cetire apoi la urmhtoarea motiune, care a fost
primith ai votath prin aclamatiune, ai. care s'a trimis miniatrilor
Frantei, Angliei, Italiei ai Americei, precum ai d-lui prim-mini-
stru Ion I. C. Bra:Harm la Paris: Cethtenii buzoieni, cluph ce
au ascultat discursurile rostite la intrunirea publich din 29 Maiu
a. c., convocath, de Liga Culturalh $i. de corpul profesoral din
localitate, au adoptat urmhtoarea rezolutiime: Banatul ca $i
Ardealul sunt provincii pur romaneati; ele au fost mai intaiu
incorporate Ungariei si apoi Habsburgilor. Sarbii, cari niciodath
n'au posedat phmant pe malul stang al Dunhrii, n'au asupra
Banatului nici un drept istoric. Asthzi cand. Austro-Ungaria
clispare, Banatul trebuie sh fie in intregime al Romaniei in vir-
tutea principiului nationalithtilor ai-a, dreptului istoric, tot aaa
259

dup a. cum noi n'avem nici o pretentie teritoriala pe malul drept


al Dunarii, desi in unele 1oca1it4i sa." gaseste o populatie pur
romaneasca, Nu este permis nici unei natiuni sa-si intinda do-
minatiunea pe malul gang al Dunarii in cletrimentul Romanilor,
can il locuiesc in baza drepturilor. Rugam pe reprezentantii
Romaniei sg, sustina cu energie integritatea Banatului si toate
revendicarile noastre, caci fara ele nu sa. va putea incheia o
pace echitabila i durabilsa. Rugam calduros pe puternicii nostri
Aliati, cari au inceput lupta pentru civilizatie i drept, amin-
tindu-le imensele noastre sacrificii; sa recunoasc a. revendicarile
noastre in virtutea carora am intrat in acest rasboiu de enran=
cipare al natiunilor."
Apoi corul elevilor intoneaza un mars romanesc. Cetatenii,
dupa, esirea din sada, au format un cortegiu impozant, cu stea-
gurile Societatilor in frunte, in sunetul muzicii miitare, care
canta marsuri patriotice, au percurs mai multe strazi principale
ale orasului, manifestand astfel protestarea in contra nedreptatii
pe care Congresul de pace vrea s'o fad, Eland o parte din Ba-
natul nostru Sarbilor.
1 lun. 1919.
Iubitii nostri Suverani au vizitat Ardealul in zilele dela
22 Maiu i pana astazi. Pentru fratii nostri de acolo aceasta
vizita regala a fost sarbatoarea sarbgtorilor i primirea pe care
au facut'o Suveranilor intrece orice inchipuire. Aceasta cala-
tonie, care sa, poate numi triumfalti, a fost Mcuta, in mijlocul unui
entuziasm cat sa poate de cald, a unei bucurii desavarsite. Ar-
curile de triumf, pocloabele oraselor i garilor, multimea imensa,
a taranimii constiente de marele act istoric al primului Rege al
tutnror Romanilor, au fost impresionante; iar cortegiile etno-
grafice, can in unelei locuri au atins proportii uriase, partici-
pand la ele zeci i sute de mii, au provocat a maretie 5i o man-
drie patrioticg cari nu sa pot descrie. Costumele pitoresti
strate printr'o traditie de mai multE oril seculark, ase cun erat
inainte de stapanirea ungureasch, au dovedit origina lating a
poporului roman din sanul Carpatior. Ceeace a fost cu deo-se-
hire miscator si a aratat profunzimea sentimentului patriotic si
dinastic la fratii ardeleni, este ca fr indemnul nimanui, ci nu-
mai din voia lor singura, s'au lasat muncile 5i gospodariile,
pornind cu mic cu mare, cale de zile i nopti intregi, spre orase
si gni, Jaumai pentru multumirea sufleteasca de a vedea pe
Maiestatile Lor Regele si Regina Romaniei-Mari.
Vizita Suveranilor nostri in Ardeal a fost un simbol al uni-
tall noastre nationale 51 in acelasi timp un prilej pentru Ro-
mania de asi pune in adevarata ei valoare, importanta ,5 i pute-
rea ei de element de ordine si de omogenitate sufleteasa in
sbuciumatul centru al Europei. In chiotele de bucurie ale celor
de azi s'a putut ceti lozinca generatiilor trecute, eari s'au stans
17*
V60

sub dominatiune straina, lasand copiilor lor mostenirea idealului


national care s'a infaptuit in zilele noastre. In aceasta calatorie
s'a recunoscut i atitudinea populatiilor de nearn strain, care
privind. pe Romani ca pe niste adeva'rati liberatori s'a grabit sa
ingenunchie la picioarele Suveranilor pentru a depune omagiile
lor de recunostinta si credinta.
Vrednice de amintit sunt darurile oferite M. S. Reginei de
catre Ardelence. Aceste daruri au fast numai obiecte lucrate de
mana lor: fete de...masa, stergare, marame, batiste, linguri, etc.,
toate lucrate in stil romanesc; cat sa poate de artistic. Darul
Ardelencelor dovedeste o delicateta de simfire i un gest rafinat,
care caraderizeaza firea romaneasca, i prin aceasta chiar,
el a impresionat In mod foarte placut pe iubita noastra Regina.
lath: cum s'a desfasurat aceasta calatorie cu partile ei mai
impresionante. In gara Predeal, prefectul Brasovului, Drul Bain-
1escu, a intimpinat familia regala salutand'o cald.uros, in fata
unei asistente imense. Trenul a plecat in uraIe nesfarsite. In
gara Ddrstea-Seicele, populatia in costume nationale de sarba-
toaTe face ovatiuni. mari iubitilor Suverani. In. gara Brapv,
trenul sa opreste In sunetele imnului regal, cantat de muzica
regimentului de acolo. Suveranii aunt intampinati de autorita-
tile militare i civile si de un public foarte numeros. Generalul
Eremia prezinta raportul militar, iar protopopul Dr. Saftu
saluta pe Suverani, cari raspund emotionati. Primarul orasu-
lul ofera panea i sarea traditionale. Urmeaza prezentarile si
M. S. Regele sa intretine cu fiecare in parte, ler Regina primeste
in compartimentul sau pe Doamnele romane, care au salutat'o
urandu-i bunavenire. Trenul a plecat spre Oradia-Mare in ura-
lele nesfarsite ale poporului. Entuziasm indescriptibil pe tot cu-
prinsul Ardealului. Dela Brasov pang la Oradia, dealungul dru-
mului de fier mii si mii oameni; autoritati, armata, scoli, cu
steaguri si ghirlanzi de flori, cu cantece; focuri pe varfurile
dealurilor lumineaza vaeuhul; toti asteapta i aclama pe Su-
verani noaptea intreaga
Trenul regal a sosit in Oradia-Mare, la ora 9 dimineata;
asteptau in gara ministri Tuliu Maniu, Aurel Vlad, Aurei Lazdr,
Romul Boild, Ion Suciu, episcopul Dumitru Radu, vicariul Cio-
rogaru, Octavian Coga, episcopul catolic Szechnyi, reprezen-
tantii ziarelor romanesti i unguresti, din localitate, etc. In aer
evoluau dou a'. aeroplane din care unul capturat dela bolsevistii
rusi. Regele si Regina sa scoboara din tren, trec in revista
trupal. d. Maniu rosteste cuvantul de bunavenire. Suveranul
adanc emotionat multumeste colonelului Pop, prefect, care pre-
zinta panea si sarea din partea orasului eliberat, ca semn de
supunere si recunostinta, iar Suveranul raspunde asigurnd pe
toate neamurileliberate de anarhism c. vor avea drepturi egale
si s'a vor bucura de o eterna paternitate regala. Dupg prezentari
azistenta porneste in cortegiu spre Catedralh; stfazile impodo-
261

bite cu arcuri de triumf, ghirlande de Boni si verdeath, steaguri,


sunt marginite de mulfimea de orhseni si shteni, cari aclamh
frenetic si arunch flori. La Catedrala ortodoxa episcopul Ioan
Pap din Arad ureazh in pragul bisericii bundvenire in phrnantul
liberat. S. oficiazh un Te-Deum, care sh repeth si la Catedrala
unith de episcopul Rada. Errmeaza revista trupelor. In piata
mare, parada e comandath de generalul Holban. Regele decoreaza
pe generalii Meirdeirescu, Panaitescu *i. Holban. Ofiterii si sol-
datii, aclamati de populatie, au o infhtisare mndrh. Duph an-
matl, defileazh in fata Suveranului populatia tinutului Bihor;
250.000 de oameni aclamh pe Domnul liberator si pe Regina;
rand pe rand satele trec in conducte etnografice, in frumoase
costume nationale, cu steaguri, cu flori, cu nesfarsite urale, ova-
tiuni cu un mare entuziasm. Sunt 175 comune din imprejurimi.
Bhrbati, femei, bhtthni si copii, CLIO., rad si plang si joaca de
bucurie, strighncl din Mierile peptului: Traiasch Regele, Tea-
iasch Regina, Tradasch natia rornaneasch, Trhiasch Romania-
Mare! La ora 2 Si juinkate dejun la Divizie; toasteazh. generalul
Holban, iar Regele rhspunde arhtand. recunostinth trupelor sale
pe care le-a refazut acum tot asa de- viteze ca althdath 5i in-
cheie prin: Tn.-Ham:I trupele grupului de sud!
Dela Oradia familia regalh a mers la Bichisciaba, uncle a
fost intampinath de episcopul unit din.Lugos, Dr. Traian Valeria
Frent, de prefectul din Lugos, Dobrin, prefectul din Arad, Mar-
sieu, ministrul Suciu, de o deputatie de 500 de Bainhteni, nu-
meroase Doamne in splendide costume nationare. 0 deputatiune
de Svabi din Banat a inmnat Regelui un memoriu cerand. ali-
pirea Banatului la Romania-Mare. Primarul a prezentat phnea
si sarea. Zeci de mii de thrani din tinuturile Ardealului, Cena-
dului 5i Biektisului saluth. pe Suverapi cu urale si flori. Tot
drumul dela garb, in ora4 e decorat si plin de Romanime entu-
ziasth care salth de bucurie. Regele a trecut in revisth trupele
si a decorat cu Mihai Viteazul pe generalii Leca si Nicultscu, si
cu Virtutect mallard numeroase grade inferioare, A urmat de-
filarea trupelor in o tiriuth admirabilh. Prefectul Lugosului a
tinut urmtoarea cufantare:, Maiestate! Banatul nostru oropsit
fa aduce prin noi cei prezenti omagii de preamhrire pentru glo-
rioasele fapte shfarsite in scopul incheghrii neamului romnesc
si asigurndu-vh de neclintita sa alipire chtre Maiestatea Voa-
str si Coroana Romhniei cu supunere fieasch VA roaga sh
binevoiti prea gratios a nazui cu inzistentA ca hothrarile marei
Adunhri dela Alba-Itilia, consfintite de Maiestatea Voastr prin
Decretul-lege in 1ntelesul chrora si_ Banatul s'a decretat de tie-
condifionat alipit In intregimea sa la Romania-Mare, sh fie re-
cunoscute din punct cle-vedere international de Congresul de pace,
cac,i prin luarea unui colt cat de mic din Banat, inchegarea
neamurui nu sh va putea privi ca deshvarsita si justele aspira-
tiuni nationale ea indeplinite, si interese superioare geografice,
262

etnice, culturale, financiare si economice reclama imperios con-


topirea intreg Banatului cu grosul Romaniei. De aceea noi V.
juram ca suntem gata a aduce toate jertfele posibile spre a Va
usura infaptuirea cat mai grabnica a unitatii neamului prin
aMturarea Banatului nestirbit la Romania Unita'. SA traiti Ma-
iestate, traiasca M. S. Regina, ingerul pazitor al neamului ro-
manesc, traiasca A. S. Principe le Carol, traiasca Casa Domni-
toare!" Apoi vorbeste protopopul Popovici din Lugos in acelas
senz inaintand un memoriu, iar M. S. Regele a raspuns spu-
nand: Fiti siguri c. tragancl tpada n'am tras'o niimai ca sa des-
robesc tinuturile ardelene, dar si acele tinuturi, care astazi prin
graiul vostru confirm'a, din nou vointa lor neclintita de a fi unite
cu Romania M.jare. V. asigur ca voiu face tot ce-mi va st putinta
pentru realizarea clorintelor voastre. Deocamdata atata pot sa. va
spun." Aceste vorbe au provocat un entuziasm de nedescris in
grupul deputatiunii banatene, care a raspuns prin urale i acla-
matii.
Maiestatile lor au plecat la Careii Mari, unde au sosit dumi-
neca sara. Au vizitat spitalul si autoritatile, primincl pe notabili-
si pe reprezentantii nficiali in Palatul aclministrativ. S'a, dat un
banchet in Castelul istoric al contelui Ghiula "(aro lyi. Generalul
Traian Mopiu a toastat inchinand pentru Suveranul care a
infaptuit visul milenar al unittitii tuturor Romeiniloy. M. S. Re-
gele a raspuns multumincl de primire i salutand trupele cari
s'au luptat pentru iclealul nostru sfant i cari acum in urma au
luptat infigand steagurile noastre in granitile hotarate de vointa
neamului i aducand ordine acolo uncle bande fara lege si Dum-
nezeu au facut pe locuitori sa vada in trupele romane pe salva-
torul bor.
In drumul siire Jibau aceeasi insufletire peste, tot locul. Po-
porul dealungul drumului de fier a aclamat pe Suverani, iar
preotii stateau in gari in odajdii cu._ crucea in mana. In gara dela
Baia Mare astepta, primarul Victor Maniu, care a vorbit astfel:
Vechiul oras al Bali Mari, uncle strabunii nostri Romani au
ajuns sa lucreze in minele de aur, azi salta. de bucurie ca poate sa
prezinte omagiile sale de supunere si de lealitate la picioarele
clesrobitorului urmasilor de azi ai Daco-Romanilor. In numele
acestui oras pe care am onoare a-1 reprezenta cu mila i incura-
giarea Maiestatii Voastre rugandu-va s ne luati sub parinteasca
i prea
st
inteleapta obladuire a Maiestatii Voastre jurand fidelitate
supunere vecinica fata de primul Rege al tuturor Romani lor."
La acestaa cuvinte toata azistenta ridica manile in sus si striga:
Jurdm". VA multumim ca V'ati indurat a descalica si in stra-
vechiul nostru oras romanesc. Va rog sa. v. indurati gratios a
prilni semnul supunerii noastre: panea si sarea.'
In gara Jibdu, locul de nastere al d-lui Iuliu Maniu, in
apropierea careia s afla ruinele vechii cetati romane Poro
slum a legiunii a 13-a Roma, au intamninat pe Suverani pre-
263

fectul judetului Mal Dr G. Pop. Salonul de primire era deco-


rat cu covoare de mare pret a de o vechime de 500 de ani, pro-
prietatea baronilor Wesselny. Prefectul Pop a salutat pe Su-
verani in numele celor 200.000 de Romani adgpostiti sub poalele
cetatii romane Porolissium. Multumeste Regelui, care cu ajute-
rul triumfgtoarei sale ostiri i-a scgpat din ghiarele inimicului,
cat si bunei Regine cari a sters lacrimile vaduvelor i orfanilor,
alinand pe rgniti. La gara de jos aceeasi primire a oficialitati-
bor. Astepta in gara prefectul Teodor Mihali, primarul, clerul tu-
turor nationalitatilor si. doamnele romane in costume nationale.
Prefectul Deja lui, T. Mihali, rosteste urnagtoarele cuvinte: In
nuthele Romanilor din Dej si din intreg pgmntul strgmosesc,
ajuns sub Domnia Mgriei Sale Regelui, ex-prim sentimentele de
multumire pentru zilele de bucurie i rasplata cu care i-a dgruit,
cerul i incredinteaza pe Maiestg,tile Lor de lealitatea i recuno-
stinta poporului nostru romanesc fatg de jertfele fgcute si de
intelegerea durerilor neamului nostru i adaugg i credinta el
sprijinul pang, la moarte a natiei pentru pgstrarea patriei in-
tregite."
In gara Bistrila astepta prefectul judetului, Dr. Gavril Tri-
pon, clerul, sefii politiei, sefii Sasilor, autoritatile scolare, TO-
mance si sasoaice, etc. Gara era frumos impodobitg, cu steaguri,
flori si covoare nationale. Regele a trecut in revistg o companie
a rsgimentului ardelenesc No. 100, intregit din Bistrita. Prefec-
tul salutand sosirea Suveranilor spune ca venirea M. S. Regelui
pe plaiurile bistritene sterge veacurile de suferinte i sg. incepe
o noua, e-poca in istoria fostelor regimente granitgresti, care in
122 de lupte s'au jertfit sangele luptand. pentru credinta juratg.
Vizita, Suveranilor sigileazg undrea pe veci 6, Ardealului cu
Patria-mamg. Terming zicancl sa. fie binecuvantat ceasul in care
Suveranii au pus piciorul pe acest pgmant. M. S. Regele -a rgs-
puns ca acest popor a stiut sg-si pastreze nationalitatea i dati-
nele, punandu-i astazi dragostea, i credinta In slujba neamu-
lui. Ati vorbit de o comoara ce ati pastrat: Patria. Gasesc o altg
comoarg care este inima voastra pe care o primesc cu drag."
Primarul sas, Schreitbar, prezentand panea i area Ii saluta
in limba germang astfel: Ca sef al orasului aduc Maiestatii
Voastre salutul de bungvenire prin cele mai scumpe claruri:
panea i sarea, implorand gratia i indurarea Maiestatii Voastre
pentru locuitorii orasului." Urmeazg revista trupelor i prezen-
tarea persoanelor oficiale, apoi regimentul 100 infanterie i ve-
teranii grgniceri, cu care Regele sa intretine in parte.
Drumul pang la prefectura este- impodobit cu arcuri de
triumf pe care sg. poate ceti: Ave Caesar PopulusZaco-Roma-
noruin Te &haat." De ambele pa..rti ale drumului stau ingrg-
maditi peste 60.000 de oameni din tot judetul, cari Olga stea-
guri a arunca flori in calea Suveranilor. In fata Catedralei cal-
vine, cladita in anul 1519, sa face defilarea trupelor si a conduc-
264

tului etnografic, compus din 60.000 de bgrbati, fernei. i copii,


preotii si invatatorii cu scoalele, in frumoase costume nationale
romgnesti si sgsesti. 0 clipg induiosgtoare i miscatoare a fost
defilarea ultimilor grgniceri in viatg in frunte cu Laurentiu
Anca, cu stegarul Stefan Vast le din Nasgud, care-poartg drapelul
sdrentuit si decorat cu gea mai mare medalie de rsboiu de fostul
imparat Francisc Iosif I, pentru vitejiile regimentului in cele
122 de lupte. In tot timpul clopotele dela toate bisericile au sunat
neintrerupt pang ce Suveranii au sosit la locul de defilare. Ve-
teranii, ajungdnd in fata tribunei regale, au ingenunchiat in-
naintea M. S. Regelui si au inchinat steagul sdrentuit, iar con-
ducgtorul lor Anca a cetit o scrisoare prin care cere gratia re-
gala ca drapelul glorios sg fie incredintat primului regiment
bistritian. Garda de veterani a prezentat M. Sale steagul, plechn-
du-1 la picioarele lui. Emotionat Regele chiaing garda i lucre-
dinteazg slgvitul steag Gomandantului regimentului, ca o relicvg
ce trebuie sg fie o sfntg amintire i pildg pentru generatiile
viitoare. Apoi M. S. Regele decoreazg pe batranul stegar cu Co-
roana Romniei" de rasboiu. Pupa aceea a avut loc receptia la
Prefecturd. Spre sara Maiestgtile Lor au -vizitat orasul, iar la
ora 8 au luat parte la banchetul oferit de prefectur Tripon. La
acest banchet serviciul a fost facut de doamnele i domnisoarele
din elita romaneascg si sgseascg. A toastat prefectul urncl lVI.
Sale ceas bun si bun ,sosit, asigurnclu-1 de clevotamentnl neclintit
al intregii populatiuni bistritene. Regele a raspuns argtnd dra-
gostea netgrmurita si incredinteazg populatia cg -va fi un pgrinte
al ei, socotind pe fiecare ca fiu al sail. In tot timpul corul de
domnisoare a caaitat imnuri patriotice intr'un entuziasm indes-
criptibil.
Primul popas dupg Bistrita este la Gherla. In gara splendid
decoratg asteaptg. un val linens de lume, doamne i domnisoare
in cele mai pitoresti costume nationale. Sunt de fata: episcopul
Iuliu Hosu, tot clerul inalt, teologii, autoritgtile civile si o com-
panie dintr'un regiment ardelean, care a dat onorurile. Foarte
bine dispusi, Suveranil descind pe peron in aclamatiile poporu-
lui, ,care-i acoperg cu o ploaie de flori. M. S. Regele trece in re-
vista. trupa, dupg care episcopul salutg pe Suverani prezentnd
omagiile respectuoase i sentimentul de iubire si de supunere ne-
stramutatg a poporului din tinutul Gherlei. M. S. liege le, multu-
mind pentru cuvintele ce exprimg frumoasele sentimente ale lo-
cuitorilor din acest tinut, spune cg stie cg in sufletul supus su-.
ferintele sunt 'ingrturii depline de credintg si sperantg in inde-
plinirea idealului unitgtii noastre. Domnisoara Coroianu, direc-
toarea scoalei de fete, a prezentat M. S. Reginei o jerbg minunata
de trandafiri si a rostit o caldg urare Reginei tuturOr Romani-
bor. Pe peron sa incinge apoi o horg cu cntece i striggturi
locale. Suveranii incntati sa intretin en multg amabilitate Cu
cei prezenti.
265

In ziva de 28 Main, Suveranii sosesc la Cluj, capitala si cen-


trul cultural al Ardealului, unde a fost martirizat Romanismul
si unde acum 25-de ani, cari sa, implinesc chiar asthzi, s'a rostit
faimoasa sentintal in procesul meniorandului. Gara este im-
podobith intr'un mod vrednic de admirat. Pe peron o companie
de onoare cu drapelul i muzica unui regiment ardelenese, pre-
fectul judetulut Dr. Tama.5, prefectul orasului Dr. Valentin Porut,
primarul orasului Dr. Itilian Pop, protopopul Dr. Ilie Detianu,
Dr. Amos Francu, apoi reprezentantii autoritaltilor civile: judi-
ciare, scolare si administrative, dintre cari lipsesc maghiarii ti
evreii, motivndu-si absenta prin faptul ch nu recunosc Unirea
decat duph hothrarea Conferintei de pace. Din tot cuprinsul ju-
detului veniserh mai bine de 100.000 de Romani. Primarul intam-
ping pe Suverani arhtand fericirea nemarginith a poporului ro-
man de a vedea pe gloriosii Suverani in Capita la Ardedlului; el
prezinth omagii de recunostinth eternal i supunere pling de dra-
goste a poporului, multumind chlduros Suveranilor pentru cin-
stea ce o fac orasului prin aceasta inalth vizita. M. S. Regele rs-
pu1de astfel: Cu vie recunostintal mullumesc Proniei ceresti cg
a ingalduit sal trim timpurile ingrete prin care trecem si am pu-
tut pune piciorul in Cluj, cetate istorich pentru Romania-Mare,
pentru eh de aci au pornit toate durerile si chinurile la care a
fost supus incercatul nostru neam. Timptrile ce an precedat zi-
lele inaltAtoare de azi ne-au otelit inima romaneasch si au inar-
mat bratul ostirei care a sdrobit lanturile ce Va aphsau. Sunt
foarte fericit c azi pot veni aici ca- prirnul Rege al tuturor Ro-
manilor si vh spun din toath inima bine eam geisit!" Primarul
a prezentat Omen, si sarea in semn de fieasca. supunere, devota-
ment si lealitate. In numele orasului ureaza Suveranilor bun sosit.
M. S.,Regele multumesta Apoi sh face receptia doamnelor in salonul
garii, frumos impodobit cu covoare si chillinuri nationale, cu
braldet si flori. Doamnele ofera M. S. Reginei un buchet de flori,
urandu-i buna venire. Orasul este impodobit cu flori si verdeath',
arcuri de triumf cu diferite inscriptii. printre care una zicea: Al
nostru esti Maiestate!" Defilarea trupelor si a cortegiului etno-
rafic s'a Mcut in piata Matei Corvinul din fata Catedralei, pe
al chrei turn falfhie tricolorul romanesc. In cortegiul etnografic
satele sunt reprezentate prin costume locale; moti chlhri -si femei
cu tulnice, cu tunul de lemn al lui Avram lanai; car reprezen-
Vaud muntii si gospoclariile shtesti; apoi coIile, etc. Tin intreg
alaiu omenesc de peste 150.000 de oameni defilh mandru. Deju-
nul a fost luat la Prefectural, cu care ocazie prefectul Porut a
'ridicat un toast la care a ralspuns M. S. Regele. Dupal amiazi
Suveranii au vizitat spitalele si institutiunile.
In gara Turda asteapth trenul regal d. Chirtop, prefectul
judetului, generalul Boeriu, episcopul Miron Cristea, clerul, au-
torithtile administrative si scolare, precum si un public imens in
haine de shrhatoare. Suveranii scoboaral din .tren si M. S. Regele
266

trece in revista, compania de onoare, dupa care prefectul salufa


pe Suverani urandu-le bunavenire pe pamantul sfintit cu sangele
marelui Voevod, care a 'dal pentru intaia oara realizarea visului
unitatii nationale. Aci yeti gasi_Maiestatile Voastre un cuib de
vulturi, kaganul lui Avyam Iancu, Regele Muntilor, i morman-
tul martirilor Horia, Closca i Crisan. In numele orasului si a ju-
detului Turda, va urez- bung sosire." Regele a raspuns astfel:
Am venit in locul acesta dant pentru Neamul Romitnesc toc-
mai in clipa cand am putut intregi ceeace marele Voevod ne-a
fasat ca mostenire, pe un pamant sfintit In memoria neamului of

cra,r140,c.4_,

care este in -inima tuturor acelar ce simt romaneste; de doua ori


sfintit este pamantul pe care ne aflam, caci in tarna lui odihnesc
moastele marelui Voevod, care prin jertfa de sine a artat frati-
lor de dincolo de Carpati calea spre Ardeal, i pentru c aci "s'a
nascut.vulturul care a ridicat steagul liberttii, Regela Muntilor,
si tot aci a primit mucenicia neamului Horia, Closca i Crisan;
v zic bine v'ain gasit!" Primarul a prezentat sarea i rodul pg-
mantului, panea, dupa care Regina sa indreapta spre doamnele
imbrkate in minunate costume ,nationale, cari i-au oferit bu-
chete 5i jerbe de flori.
La esirea din gara Suveranii -tree pe sub tin arc de triumf
cu inscriptia: Umbra Regelui Muntilor Saluta pe Regele tutu-
ror Romanilor!" Pe tot percursul sunt insirate satele din tinutul
267

Turda-Arie$ cu steaguri si cu prapurile bisericilor; clopotele suna


din toate turnurile. La banchetul dat in Palatul Prefecturei, d.
Chirtop, a toastat pentru Suverani, iar M. S. Regele a raspuns
astfel: Am venit intre voi la Turda nu numai cu mare placere,
dar $i cu datoria patriotica pentru ca inthia mea calatorie prin
tinuturile realipite la Patria-Mumg trebuie sa vada locul unde a
cazut marele Voevod, care a trecut din viata Omanteasca. la
viata eterng, unde eroul Horia i ceialalti $i mai cu small

Iforia, Cloca li Cripin.


Avram Iancu eau jertfit viata. Am venit aci plin de recuno$tinta
fata de acestea mari figuri ale Romanismukii, cari mi-au lasat
o mo.stenire sfanta, o iubire de neam mai presus de oricare alta,
$i memoria lor m'a sprijinit in orice timp de grea restri$te $i de
dureri, dndu-mi puterea de rezistat pang la sfar$it. Gratie pu-
terii $i curagiului acestuia am putut sa ajungem la implinirea
Nisului lor. Primirea ce mi-ati facut aci, Mie $i Reginei, mi-a
aratat cat de adanc este sheath in inimile voastre credinta in bi-
ruinta lor si de aceea Mi=a, prieinuit mula bucurie. Ridic paha-
rul in Outdates, orawlui $i judetului Turda."
268

In dimineata zilei urmatoare, la ora 9, s'a celebrat o pana-


hicla la mormantul marelui Mihaiu, pentru pomenirea sfantului
si simbolicului sau nume. Zeci de mii de oameni erau adunati. pe
Campia uucle a fost odinioara leaganul vitejilor legionari ai lui
Mihaiu si uncle a fost ucis miseleste marele V oevod. Aci Ungurii
pusesera odinioara urmatoarea inscriptie: Aci zac osemintele
salbaticului Voevod valah Mihail, neam de cane, care ne-a urzit
peirea." Aceasta inscriptiune a existat pang la 1825. Sfanta
slujba a fost oficiata de episcopul Miron Cristea, incunjurat de
clerul din Sibiiu, iar raspunsurile au fost date de corul semina-
rului mitroPolitan. Mormantul era impodobit cu flori, iar pe
locul unde a fost cortul Voevodului roman, strajuit astazi de doi
dorobanti cu arma la umar, saltand coliva, episcopul a rostit ur-
matoarea cuvantare: Ramasitele_pamantesti ale lui Mihaiu Voe-
vodul se misca din mormantul mi cand vad Ca Maiestatea Voa-
Ara in entuziasmul popular ati venit astazi la mormantul lui
ca sa aduceti prinos de recunostinta 4tre. acela ce ni-a aratat
calea spre marele ideal al Romaniei-Mari, iar sufletul lui am
ceruri sa bucura vazand ch al doilea Mihaiu nu s'a oprit la
Turda, ci a inaintat pang la Tisa. Ati infaptuit, Maiestate, idea-
lul marelui Mihaiu j cele mai indrasnete visuri ale noastre. Ati
chatat o niare rasplata pentru moartea de mucenic a marelui
Mihaiu i pentru suferintele poporului nostru. S'au coborat Horia,
Clwa, Cri?an i Regele Muntilor in fata acestui sfanit mormant,
in fata acestor sfinte locuri ne inchingin inaintea Maiestatilor
Voastre nu numai cu dragoste i supunere, ci si cu iubire fieasc
pentruca ati infaptuit idealul nostru romanesc. Iar Maria Ta
Doamna s. fi in veci slavita ca ai dat nastere Dinastiei, care do-
resc sa fie una cu poporul romanesc si asa,sh fie in vecii vecilor,
amin." Regele si Regina trec apoi i ingenunchiaza la mormAntul
marelui Voevod. rostind rugaciuni si inchinanclu-sa gloriei sale.
In urma M. S. doneaza 20,000 lei pentru ca sa sa puie temelia
unui fond pentru inaltarea unui vrednic monument in onoarea
Voevodului. Imediat s'au subscris i alte sume. Suveranul, luand
aceasta initiativa, a exprimat dorinta ca pe local sfintit cu san-
gele lui Mihaiu sh sh ridice un monument vrednic de acel ce a
visat teeace s'a infattuit acum i aceasta in cel mai scurt timp.
Scoborand de pe colina uncle sa, afl. mormantul, Suveranii tree
pe FL-1ga fiecare grup de sateni, cari ingenunchiaza $i saruta
manile Suveranilor. Regele s'a intPetinut cu satenii si a mangaiat
copilasii: La orale 10, Suveranii plead. spre Campeni, Vidra si
Abrud.
In comuna V idra perechea regala a fost intampinata de o
multime de popor. Primarul satului a salutat pe Suverani, cari
s'au intretinut cu poporul. La Cdmpeni, Suveranii au s(trabatut
drumul in oras, pe jos pana la locuinta prefectului, Dr. Zosim
Chirtop,..unde astepta. mult popor. Cateva fete cantau frumos din
269

tulnic. Prefectul A dat un prAnz in onoarea Suveranilor. Dup.&


pl.-A.11z s'a inciiis o horA in careaintrat $i. Regele $i Regina. A ur-
mat apoi_o escursiune la Vidra de jos, unde Suveranii au ,vizitat
Casa lui Avrom lawn $i casa primarului Niculd. La Tebea Su-
veranii au vizitat Morindntul lui Avram lancu, umbrit de secula-
rul gorun al lui Horia din cimitirul de acolo. Pe piatra mor-
mAntului sh- ceteste inscriptie- Avram Iancu Adv. Pref. Leg.
Gem. Rom. in anu 1848-9+1872." AdecA: Avram Iancu, advo-
cat, prefectul legiunii gemine romne in anul 1848-9, mort la
1872. Mormantul este acoperit de flori $i este pAzit de doi fosti
legionari ai lui Iancu, inarmati cu armele de pe vremuri: Ion
Benea, din MI-Mel de Una Brad si Solomon ilficn,-din BlAjeni,
judetul Hunedoara. La mormnt asteptau mii d'e oameni. La so-
sire Regele a fost salutat de subprefectul, Dr. Nerva cincu, la tare
M. S. a rAspuns: Da, Avram Iancu $i Horia sunt inainte-Inerga.-
torii $i urzitorii ineei care astazi sl traduce in realitate." Regina
a ingenunchiat $i. a rostit o rugAciune. Apoi Suveranii s'au in-
tretinut cu cei doi mosnegi legionari, rugandu-i sit le spuna- ceva
din vremurile marelui erou, care a fost schintela ce ne-a incAlzit
sufletele in zilele grele prin care am trecut. De aci Maiesttile
Lor s'au inapoiat la CAmpeni de unde au plecat la Abrud; acolo
la cuvntarea primarului M. Sa Regele a rAspuns astfel: Pentru
mine $i. Regina a fost o mare bucurie de a pute strAbate tinu-
turile acestea muntoase, locuite de scumpul men neam al Moti-
lor, pentrucA ei constitue un sAmbure deosebit in neamul nostru.
De aci a isv'brAt toate mi$cArile premeratoare ale visului infp-
tuit acum. S'au zis odatA aceste versuri triste: Muntii no$tri
aur poarta, nol cersim din poartg. 'n poarta." Timpurile acelea
au trecut. De acum inainte nimeni nu va mai cer$i, ci toti vom
trAi asa tum ne arata sufletul, cum ne indrumeath ggindirea."
Dela Abruci iubitii nostri Suverani. s'au dus la Alba Julia,
unde ii astept'a la poarta CetAtii, la poarta lui Carol VI, a_ mul-
time nesfArsitg de popor. Pe cAmpul unde in ziva de 18 Novem-
bre 1918 s'a decretat Unirea A.- afla trupele locale $i. peste 100.000
cre salteni cu steaguri $i flori. 0 alta mare multime de sAteni ro-
mAni $i. sa4i, cu femei $i. copii, a$teaptg pe ambele laturi ale $o-
selelor care duc $i es din Cetate. Sosirea Suveranilor este salu-
tatA de 21 lovituri de tun, trase din strAvechea cetate a lui Mihaiu
Viteazul. Clopotele bisericilor incep sA sune. Arcuri de triumf
sunt pretutindenea. Pe poarta, lui Mihaiu sunt portretele Eroului
dela 1599 si ale Suveranilor. In orasul din preajma ceatii sunt
iarAsi adunati mii de oameni: Romni, SArbi si Evrei, reprezen-
tanti ai cultelor si ai $coalelor, precum $i delegatiuni numeroase
ale celor 16.000 socialisti romni, unguri, poloni $i. ruteni de pe
Valea Jiului; minerii dela Petro$eni, Lunca, Vulcan, etc., con-
du$i de inginerul Valeriu Pop. Suveranii sunt intampinati la
poarta lui Mihaiu Viteazul de autoritAtile locale. Primarul orasu-
lui a salutat familia rgalA prezent-And pAnea $i sarea. M. S.
270

Regele raspunde cu vie emotiune apoi paseste pe calea pe care a


intrat marele Voevod, acolo unde au suferit si s'au chinuit eroii
cari au purtat sus steagul nostru national. In sala unde s'a
decretat Unirea, Suveranii au primit notabilitatile. Din cetate
Suveranii s'au dus in piata din centru orasului, unde a defilat
cel mai frumos conduct etnografic. In timp de trei ore au fost
reprezentate gospodalii, sezatori, seceratori, calarasi, calusei, mi-
neri j baiesi de aur in acest maret conduct de peste 100.000 de
oameni. M. S. Regina a primit nenumarate daruri dela tarance:
furci cu caiere de lana, artistic lucrate in stil r omanesc, servete,
stergare, chilimuri, marame, etc. La banchet a toastat prefectul,
iar M. S. Regele a raspuns aratand ca. Alba Iulia, care a fost tot-
deauna pilda sperantelor i mandria natiunii romane, are un
farmec deosebit pentru toti Romanii, caci aci s'a cuprins toata
durerea unui popor, care n'a avut alt dor sub soare decat s'a sa
exprime in graiul sau. M. Sa incheie strigand: Traiasca tinutul
ei cetatea Atha-Iulia!"
Viner,i, 30 Maiu, spre seara, Suveranii au sosit la Blaj, oras
mic prin numarul locuitorilor, dar mare prin rolul pe care l'a
jucat in domeniul cultural al Romanilor din Ardeal. Si astazi,
aceasta Metropola a Romanismului sth, in frunte prin numarn1
si importanta scoalelor i institutiunilor sale culturale. Din Blaj
a esit sute i mii de apostoli ai Romanismului, modesti si mari
mesteri ai operei sfinte acarei realizare aveni fericirea s'o vedem
astazi. Cu toata ora inaintata, cu toata, oboseala zilei, iubitii no-
stri Suverani s'au exprimat dorinta de a lash sa defileze pe di-
naintea lor conductul format de mii de %rani, veniti din depar-
tari mari ca s. vada pe Imparatul" si mult iubita lor Irnpara-
teasa". Conductul, pitoresc i entuziast, s'a terminat la lumina
toartelor la ora 9 si jumatate Sara: La 10 ore a fost banchetul
oferit in saloanele Mitropoliei de catre vicarul Dr. Vasile Sucin,
viitorul Mitropotit al Blajului. Banchetul a fost servit si aci de
tinere domnisoare din localitate, imbracate in costume mandre
nationale.
La miezul noptii Suveranii si ministri s'au inapoiat in va-
goanele lor, unde au dormit, iar Sambata, 31 Maiu, la ora 10 si
jumatate a. m. au intrat in Sibiiu, care are mandria de a fi re-
sedinta Consiliului Dirigent si prin urmare Capitala provizorie
a Ardealului alipit la marea Rom-anie. Aci iubitii nostri Suverani
au fost primiti cu o insufletire ce nu sa poate descrie i cu un elan
de bucurie fr seaman, iar programul bogat al festivitatilor a
ridicat nivelul acestei vizite regale la o serbare inaltatoare na-
tionala. La gara Maiestatile Lor au fost salutate de intreg Con-
siliul Dirigent, de autoritatile civile i militare si de numeroase
deputatiuni. Intrarea in oras a fost cu adevarat triumfala, pe
sub arcuri de_ triumf stralucit impodobite, stradele si dvele fiMd
decorate in mod foarte artistic. In frumoasa i splendida Cate-
drala romaneasca s'a oficiat un Te-Deum, apoi a urmat pe piata
271

ce8, mare defilarea maradrelor noastre trupe in frunte cu gene-


ralul Meirddrescu, dupa care a, venit maretul cortegiu etnografic
$i economic, admirabil organizat, cel mai interesant si mai impu-
nator dintre toate cortegiile organizate in celelalte localitAti. In
timp de mai bine de 2 ore au defilat mii de ta'rani romni din
jurul bogat al Sibiiului, imbracati in costume nationale de o
bogatie uimitoare. In acest cortegiu erau reprezentate toate indu-
striile casnice. Pe cara trase de ate 8 sau 10 boi, maxi $i frumosi
cum numai in Elvetia sa pot vedeh, erau arangiate case intregi,
ateliere de totfelul; tasatorie, inclustrie artistica de lekan $i de piele
(lemnarie i pielarie), branzerii, fabricatia vinului ip .toate fa-
sele ei, gradinarii in cari sa.planta i sa% udau legumele $1. fjorile,
etc. Barbati vigurosi, femei stralucind. de frumuseta, batrani cu
plete lungi, aruncate pe spate dup, obiceiul stramosesc; preoti
si invatatori cari ii conduceau, toti cu constiinta deplina a valorii
pe care o reprezinta .$i mandri de ei Insui. Incalecati pe cai
frumosi, impodobiti cu covoare de pret, calaretii %rani, bogat
imbracati, aveau o alura de voevozi. Femeile aveau un mers si o ti-
nuta de printese. Din toate acestea se degaja o impresiune extraor-
dinara de sanatate, de bogatie, de frumuseta. $i mai cu searna
de o vitalitate puternica. Daca dupa athtea veacuri de apasare
aspra acest popor romanesc din Ardeal este in stare sa sa arate
sub astfel de infatisare, ce va fi in iitor acum cnd in deplina
libertate s. va putea desvolth pe indelete in dernocratica Roma-
nie Mare?! Aci ar trebui sa, vie atotputernicii delegati ai Confe-
rintei de pace dela Paris, sa vada toate acestea $i apoi s hota,
rasca destinele rasei romanesti. Eu cred. ca sipguri s'ar ru$ina
de precupetia ce o fac cu noi i pedicile pe cari le pun -in inteme-
ierea Statului nostru in granitele sale naturale:
La ora 3 p. m. a avut loe banehetul oferit de generalul co-
mandant al trupelor rornhne din Transilvania, intr'o sala deco-
rata cu o bogatie si un gust perfect. Dupa banchet vizita in ora5,
apoi la ora 9 alt banchet, oferit de Consiliul Dirigent In splen-
dida salsa Unicum, in timpul caruia s'a rostit discursuri impor-
tante de care d-nii ltdiu Maniu i M. Ferechide, la cari au ras-
pups M. S. Regele astfel: A voit soarta rezervata tarii noastre
ca scopul cu care legionarli romani au enit in %rile dunarene $i
N

in cele cuprinse in cercul Carpatior sa fie in viitor o adevarata


cetate a unei culturi latine $i a unei forte compacte in mijlocul
popoarelor de alte neamuri. Ca neamul ronianesc sa ajunga
acolo i-a fost daruita de Pronie o vitalitate care i-a mijlocit sa
reziste tuturor vijeliilor ce s'au deslantuit asupra-i in cursul
veacurilor i sa pastreze insusirile proprii $i credinta nestrmu-
tat c va ajunge acolo unde prin voia soartei drumu1 i-a fost
indicat. Si ce era aceasta. soarta? Era ca toti cei cari erau urmasii
legionarilor sa-$i dea intr'o zi mhna de frati. In decursul istoriei
neamului nostru a fost un moment de nadejde ca aceasta menire
a neamului s. s. realizeze: a fost un moment sub Mihaiu Viteazul
272

cand. am putut sper ea o sa s infaptuiasca o Romaine Mare asa


cum intelegem astazi. N'a vrut Dumnezeu sa fie de lunga durata,
dar dupa Mihaiu a ramas urmasi de ai acelora cari au luptat
alaturi de el si pentru el si acesti din urma au trait din aceeasi
ideie sfanta. Vremurile au fost grele, atat pentru Ardeal, ..cat si
pentru vechiul regat. Pare ca aceasta epoca de lupt a. erh trebuin-
cioasa pentru a putea pregati si oteli bratul acestui bray popor
pentru ca, in clipa and va sunh ora hotaratoare, sa alba. puterea
sa infaptuiasca in adevar aceea ce era dorinta pstrat n su-
flet i ce e menjrea data de soarth.. Sunt recunoscator Proniei
ceresti ca. mie mi-a fost dat nu numai, sa, vad, dar s. infaptuiesc
cu ajutorul ostasului roman acest ideal,- care este unic in istoria
noastra. In calatoria Mouta. in fruoioasele tinuturi am vazut
Ova care rar se vede: am vazut credinta unui popor si cea mai
frumoasa rasplata pentru mine a fost dragostea cu, care m'a in-
cunjurat poporul acesta, care atat de amar a suferit atat de
multa vreme. Bucuria lui a fost bucuria mea. Din toate unghiu-
rile au alergat ca sa-si arate sentimentele de credinta: si din
.Ardeal i fratii din Banat si pot sa 176, asigur c fac tot ce este
in puterea mea ca si dorinta lor sa fie realizata. Am simtit mare
emotie cand am putut pipai pulsul acestui popor, i ceeace mi-a
spus el a fost aclevarat si frumos, i mi-a dovedit lealitatea care
a existat intotdeauna printre voi Arclelenii. Nu este cu putinta ca
aceasta unire, Muria de sangele varsat pe campurile de bataie
si credinta acestui popor, sa nu fie destul de puternica pentru ca
nimic sa nu ne mai poata desparti in viitor.Avem mult de lucru.
In fata atator problem& sociale i economice va fi trebuinta. ca
s. ne dam mana frateste i ca, toti uniti in aceeasi gandire si in
acelasi suflet, sa lucram pentru solutiunea acestor probleme. In
aceasta lucrare s va manifest cu adevarat unirea tuturor Ro-
manilor, despre ceeace sunt pe deplin convins. Ridic paharul
meu in sanatatea RomanieiMari, una si indivizibila!" Aceasta
cuvantare a fost primita cu ovati,uni de un entuziasm care nu sa
poate descrie. Intreaga azistenta s'a sculat 5i a aclamat pe Rege
si pe Regina.. In timpul serei orasul a lost iluminat in mod ma-
ret i populatiunea, romaneasca si saseasca, fraterniza, in acplasi
elan de bucurie si de adanc entuziasm.
In ziva urmatoare, dumineca., 1 Iunie, Maiestatile Lor au
vizitat locul luptelor din toamna anului 1916 si mormintele eroi-
lor cazuti pentru intregirea neamului. In drumul lor Augustii
Suverani au trecut prin satele Turnisor, Cristian i Orlat. Popu-
latia i-a primit cu urale nesfarsite. Regina a depus un superb
buchet de flori pe rnorlinntele eroilor. Florile Reginei ard ca
sangele sus pe culmea cetatii deasupra Orlatului, pe farina nea-
gra a mormintelor, in sanul careia eroii isi dorm de acuma im-
pacati somnul lor de veci. Dupa. plecarea Maiestatilor Lor s'a
slujit la mormintele eroilor un requiem de catre parintele Ion
Ageirbiceanu, in fata unei numeroase azistente. sApoi Suverann
273

au vizitat marele sat Sdliste, vestit prin bogatia sa si prin fru-


museta femeilor sale, $i care a fost de asta, data, la inaltimea repu-
tatiei sale.
La Fdgeiras, ca in toate 0:rile din Tara Oltului, populatiunea
a alergat in mare numar pentru ca sa, salute pe Suverani, aral-
tandu-$i in mod stralucit dragostea si lealitatea ei. Evocatiunea
legendarilor Duci Ronuini ai Faggrasului din evul mecliu i a
marei figuri istorice a printului Rudu Negru.
La orele 10 sara trenul intrA in gara Bra 6ov, ill sunetele
imnului regal, cantat de muzica militara, si in uralele entuziaste
ale multimii. La coborarea Maiestatilor Lor, generalul Erernia, co-
mandantul garnizoanei, a prezentat raportul, apai s'a trecut in
revista. trupele. Prefectul, Dr. G. Baiulescu, i protopopul Dr. V .
Saftu, au facut prezentarile, iar Suveranii s'au intretinut cu
fjicare. Reginei Ii s'au oferit multe si frumoase buchete de flori,
servindu-sa Inghetat i ampanie de &are doamnele $i domni-
soarele din localitate. Judetul Odorheiu a oferit Suveranior mai
multe obiecte de marmorg rara, si presse-papier-uri de aur brut,
trei bucki mari de cas frumos garnisit si mai multe covoare si
teskuri cari au placut foarte mult Reginei. La vederea casului
M. S. Regina a esclamat: De ce n'am avut aceasta. branza. in
Moldova, unde era lipsa asa de grozava., ca s'o pot imparti
scumpilor mei raniti!" Dupa, ce s'au intretinut cu multi din
azistenta, Maiestatile Lor au trecut in revista populatiunea aran-
giatO in doug. randuri. Era, ceva feeric s vezi pe Suverani la
lumina toartelor intretinandu-s6 cu tkanii din diferite tinuturi.
M. S. Regina era, imbracata in costum national, cu o frumoasO
gheba cusuta. in fir 5i matasa. Pe la ora 11 $i jumatate Maiesta-
tile Lor s'au urcat in tren si in uralele multimii, care strigh:
Traiasca desrobitorii neamului nostru," trenul s'a pus in mis-
care, sfarsindu-sa astfel calatoria triumfala din Ardeal a mult
iubitilor nostri Suverani.
M. Sf Regele, cu ocaziunea calatoriei in Transilvania, a
trimis din Sibiiu, d-lui prim-ministru Ion I. C. Brdtianu, la Paris.
urmkoarea telegramg: In momentul cancl calc pentru prima
oara, pOmantul liberat al Ardealului, gndul meu s imlreapta.
spre colaboratorii mei. Va.' multamesc pentru tot ce ati facut $i
faceti incA pentru unirea completa, i definitjva, a poporului
roman."
Tot cu privire la aceastO calatorie d. Iuliu Maniu, presedin-
tele Consiliului Dirigent al Ardealului, a trimis la Paris d-lui
Ion I. C. Bratianu urmatoarea telegrama: Terminandu-si Ma-
iestkile Lor calatoria in adevar triumfala in tinuturile desrobite,
de care prilej populatiunea recunoscatoare s'a folosit, demon-
atrandu-si recunostinta sa sincer fatA de eliberatorii si, Ou o
cOldurg si dragoste indescriptibile, ceeace dovedeste in mod clar
si neindoios c unirea incaptuita a fost $i este izvorata, din thima
intregului popor romnesc. In aceasta ocaziune ne aducem a minte
Dr. V. Bianu. Rilsboiu1 Romaniei Mari. 18
274

cu gratitudine de d-voastr& acel sfetnic al Maiestatii Sale, care


a avut curagiul s. i asupra sa easpunderea politic6 pentru pa-
sul care a fkut posibilg realizarea TJnitatii noastre nationale,
prin care astazi ati astigat un titlu neperitor de glorie si ati
contribuit pentru a inscrie cele mai frumoase pagini in istoria
neamului nostru."
2 lun. 1919.
Astazi a avut loc la Saint-Germain remiterea conditiunilor
de pace delegatiunii austriace, de caare d. Clemenceau, care a
rostit urmatogxele cuvinte: Domnilor plenipotentiari ai republi-
cei austriace! Puterile aliate si asociate m'au insarcinat stt. va
remit proiectul tratatului, care a fost discutat intre noi; dacsa, nu
chiar proiectul in intregime, pentru c ar urma, de fAcut rezerve
in aceasta privint& cel putin principalele pgrti asupra carora
ati putea incepe de acum delibergrile." In urmA d. Clemenceou
le-a facut cunoscut procedura care va fi urmaa de Conferinta,
pentru discutiuni, punandu-le in vedere ca nu vor avea loc dis-
cutiuni verbale si ca, vor trebui s. prezinte in scris observatiunile
lor. Li s'a dat 15 zile pentru aceasta.
In acest proiect s determida frontierele Austriei cu Ceho-
Slovacia, cu Bavaria, cu Italia, cu Jugo-Slavia; iar intre Austria
si Ungaria nu A. face nici o schimbare vechii frontiere. Austria
va accepta, frontierele Bulgariei, TJngariei, Poloniei, Romniei,
Statului Sdrbo-Croato-Sloven si Statului Ceho-Slovac, asa cum
vor fi fixate ulterior. Austria accepta anularea tratatului dela
Brest-Litovsc, recunoscancl deplina independentA, a tuturor teri-
toriilor fostei Rusii. Ea recunoaste cg, nu are dreptul s interving
in nici o negociere care va avea loc intre Anglia si alte puteri
in chestiunea Egiptului si *consimte ssa, transmith, Marei Britanii
toate puterile date ei de fostul Sultan al Turciei privitor la navi-
gatiunea in Canalul Suez. Austria renunt la toate drepturile si
privilegiile in Austria elvetiang. Ea renunta, in favoarea Chinei
la privilegiile i despggubirile din protocolul dela 1904. Vase le
de rasboiu vor fi predate Aliatilor. Armata na al& munitiuni si
material de fasboiu, vor fi desfiintate. Fortele armate vor fi de-
mobilizate. Ea s'a. angajeaz a. a acordA. puterilor aliate i asociate
libertatea deplina a trecerii i debarcgrii in orice parte a teri-
torului ei. Dun'area de la Ulm 0116 in jos este declarath. internatio-
nal& impreuna.' cu portiunile navigabile ale afluentilor si cana-
lelor laterale. Drepturile Ungariei de a face intarituri la Portile
de fier sunt abrogate, deasemenea i drepturile acordate Austriei
pe acest rau. Fosta comisiune a Dungrii ii va reluh puterile de
dinainte de rasboiu, dar numai Anglia, Franta, Italia si Romania
-vor fi reprezentate, etc.
5 Inn. 1919.
Dela sora mea Cornelia, sotia protopopului loan Pop din
Morlaca, pe care n'am v`azuro de 7 ani, am primit 0 scrisoare
275

din care reproduc aceste randuri si din care sa poate vedea de-
stul de bine care este starea sufleteasca a fratilor nostri din Ar-
deal decand au scapat de robia ungureasca si cat de fericiti sunt
ei in aceste zile mari: Adeseori ne gandim la tine 5 i mult te
dorim, asteptand. cu nerabdare timpul cand vom avea fericirea sa.
te avern in mijlocul nostru, pentru ca sa-ti povestim. multe din
cele suferite decand nu ne-am mai vazut 5i peste ce pericole am
trecut. Fie laudat burml Dumnezeu ca am scapat cu bine din
toate si. ca suntem in viata si ca rasplata ne-a fost asa de mare
NazAndu-ne realizat visul neamului, Romania Mare! 0, cat sun-
tern de fericiti Ca ne-a fost dat sa, ajungem si noi aceste mari
evenimente si cat ne bucuram ca copiii nostri si urmasii lor nu
-vor mai avea de suferit atatea chinuri, atatea persecutiuni si atil-
tea umiliri de cari noi nu am fost scutiti" ... Suntem ca bui-
maciti de atata bine ce ne-a dat cu inbelsugare Cel ceresc. In
saptamana trecuta am fost si noi la Cluj la primirea mult iubi-
tilor nostri Suverani, care a fost asa de stralucita si de mareata,
That nici nu pot sa-ti spun ceeace a simtit inimile noastre. Re-
gina ne-a fermecat ca o zana din povesti" ... Apoi in frumosul
teatru al orasului, cu care sa mandreau odinioara Ungurii, am
aiut marea friecire sa vedem o trupa venita din Bucuresti si sa
auzim vorbindu-sa in dulcea noastra limba ..."
10 Inn. 1919.
De mai multe luni Crucea Rosie Americana ajuta popula-
tuinea saraca din Romania, in mod cu totul gratuit, cu alimente,
imbracaminte si medicamente. Aceasta opera de ajutorare s'a in-
tins pe tot cuprinsul thrii dela Mehedinti pana'n Dorohoiu. In
fiecare lung. s'au impartit peste un milion de portii de mncare
de &dire cantinele deschise in toate orasele. In toata, tam s'au
impartit pana acum peste 4 milioane de chilograme de alimente,
irnbracaminte 5i furnituri spitalicesti. Ajutorul sit intinde i la
satele din jurul centrelor de aprovizionare din orase. In continuu
sosesc vapoare incarcate cu provizii, cantitati mari de Mina,
Larne, slanina, fasole, conserve, lapte condensat, ciocolata, cacao,
rnarmelada, untura, uleiu, zahar, apoi articole de spital, stofe,
flanele, ciorapi, cearsafuri, ace, ata, masini de cusut, sapun (.1,
tot felul, etc. Aceste ajutoare sunt trimise de poporul american
-prin intermediul Crucii Rosii ea o expresiune practica a simpatiei .

si pretiniei fata, de poporul roman, care a suportat cu multa


Trednicie si in mod atilt de bray chinuitoarele suferinte ale celui
mai crunt rasboiu.
Cu privire la aceasta opera d.e ajutorare indeplinita in tara
noastra de catre Crucea Rosie Americana, M. S. Regele, drept
multumirc si recunostinta pentru binefacerile ei, a adresat Mki-
-unii americane a scrisoare autografa in limba engleza, din care
sa remarca urmatoarele randuri: Numele Crucii Arnericane va
fi pururea binecul antat in Tara Mea. Cu o energie neasemuita
1 8*
276

ea a ajutat pe suferinzi devenind un spirit de devotarnent $i de


abnegatie mai pe sus de orice lauda. Oriunde nevoia era mai
mare, acolo s afla $i Crucea Ro$ie Americana, patrunzand. in
cele mai departate colturi, (land ajutor bolnavilor, imbracancl pe
cei goi, hranind pe flamanzi, ducand alinare i confort celor su-
ferinzi. Indreptez toate multumirile Me le speciale catre membri
Misiunii, cari sub conducerea inteligenta a Colonelului Anderson,
au savarsit minuni printre populatiunea saraca. Desi rasboiul a
trecut, in loc de a sa inapoia. la casele si mteresele lor, vazand.
mizeria pe care ocupatia a adus'o asupra noastra, ei au ramas
cu mult peste terminul stabilit la inceput, numai pentru ca S. nu
paraseasca opera inceputa. Neperitoare va ramanea memoria
Crucii Ro$ii Americane."
29 lun. 1919.
Teri, Sambata, 28 I unie, dupa masa la orele 3, in Galeria
Oglinzilor dela Versailles, s'a semnat tratatul de pace intre pute-
rile aliate j asociate $i Germania. Sedinta a fost foarte scurta.
La 3 $i un sfert, d. Clemenceau, pre$edintele, sa ridica ii sines
Sedinta este deschisa. Acordul s'a facut intre guvernele Puteri-
lor aliate si asociate i guvernul german. Textul ce trebuie sa-1
semnati e conform cu acela al exemplarelor cari au fost remise
plenipotentiarilor germani. Semnaturile vor fi schimbate; ele con-
stitue angajamentul irevocabil de a executa in mod leal $i fidel
si in intregimea lor termenii tratatului. Am onoare a invith pe
domnii delegati ai guvernului german ca s vie sa semneze."
Cum nu putea fi vorba de a sa ceti tratatul care are mai mult
de 400 de pagini, d. Clemenceau, in numele Conferintii, a adresat
delegatilor germani o scrisoare certificand c textul tratatului de
pace supus spre a fi semnat de ei, este identic cu cel care le-a
fost comunicat. Cei cinci plenipotentiari germani sa ridica, para-
sese locurile lor, A. awaza in fata masutei dela mijloc si semneaza
pe rand tratatul, fara sa sa produca nici un incident, nici o pro-
testare. Pupa aceea diferitele delegatiuni ale puterilor aliate $i
asociate sunt chemate in ordinea fixata sa iscaleasca. La 3 si 3
sferturi ceremonia s'a sfarsit.
In acel moment incep a bubui prirnele lovituri de tun, vestind
lumii Ca pacea s'a incheiat.. D. Clemenceau sa scoala zicand:
Conditiunile pacii intre puterile aliate i asociate i imperiul
german sunt un fapt implinit." Sedinta sa rithca. Sambata seara
delegatii germani au parasit Parisul ducandu-sa, la Berlin. In
acea seara Parisul a fost in sarbatoare. Nousa retrageri militare
cu torte au percurs principalele strazi $i bulevarde ale lui.
TJn schimb de telegrame s'a facut intre Imparatul Japoniei,
Regele Angliei, Regele Italiei, Regele Spaniei, guvernele asociate
si intro Presedintele Republicei franceze. Regele nostru a trimis
d-lui Poincar urmatoarea telegrama: In clipa cand semnarea
pacii cu Germania incununa sfortarile popoarelor aliate i ras-
277

plAte$te jertfele suportate cu atata eroism, este o trebuinth a inimii


mele ca s v adresez, Domnule Presedinte, felicitriIe noastre
cele mai cahluroase, precum $i dorintele mele ferbinti ca o erh
de prosperitate $i de fericire s s. deschicla nobilei natiuni
franceze, sofa', $i preting a Romniei."
Camera franceth a votat un credit de 14 milioane pentru ce-
lebrarea shrbtorilor Victoriei, cari vor avea loc in ziva de 14 Julie.
Programul va cuprinde o defilare de trupe in tinuta de campanie,
avand in frunte pe cei trei mare$ali ai Frantei: Joffre, Foch si
Ptain.
De child lumea e lume nici o pace n'a meritat sh fie asa de
shrbhtorith ca aceasta pace facuth de biruinta drepthtii. Chncl te
gandesti ch la 21 lanuar 1871, Parisul, duph o rezistenth dush
pang la extrem, silit de foame $i de frig, duph niste suferinte mai
presus de inchipuirea omeneasch, a ridicat pavilionul alb. Trimi-
sul guvernului apararii nationale, Jules Favre, trecnd avantpo-
sturile a fost dus cu escorth la Cartierul general al armatei ger-
mane, in fata lui Bismarck, asa zisul Cancelor de fier, *i acesta
cu mhna sprijinith pe mash, i-a dictat cele mai grele conditiuni:
Strasburgul si Metzul, abandonarri de provincii, phrhsiri de ce-
thti, rscurnpargri ingrozitoare, despagubiri pentru armata, etc.
In zadar trimisul republicei franceze a incercat in numele uma-
nittii si apeleze la generozitatea invinghtorului. Colosul cu cap
de box nu cunostea mila. Ochii lui Jules Favre s umplurh de
lacrimi $i duph opt zile el s'a dus la Versailles sh ischleasch tra-
tatul de armistitiu, care insemna capitularea ingrozitoare. La 2
Martie a semnat pacea, Franta era obligath s. plgteasch cinci
miliarde in aur 51 s'a. sacrifice doug. provincii: Alsacia si Lorena,
etc.... Si acum dup g. o jurratate de veac a invins dreptatea si
s'a sfarmat pumnul de fier; Franta a e$it biruitoare si pe deplin
rhsbunath. laid 49 de ani dedind a4ept aceastd clipd," a escla-
mat balrnul Clemenceau, pre$edintele Conferintei de pace, in
consiiul de ministri, chnd telefonul i1. adus Luni, 23 Iunie,
$tirea ch Germania s'a supus, primind s semneze pacea. Intreagh
Franta a imbracat haina de shrbtoare si toti cei cari o iubesc
si o stimeazh serbeazd gloria ei, chci Arbatoarea aceasta a Fran-
-teieste shrbhtoarea dreptatii, care pentru toate popoarele nu
poate fi deck una si aceeasi, egala pentru toti!
In aceeasi ordine de idei voiu arninti o curioash coincidenth
de date. La 7 Maiu 1918, in sala istorich a Palatului dela Co-
troceni, acolo unde s'a hothrat rhsboiul nostru pentru unitatea
nationalh, s'a semnat in sild, sub amenintarea dumanului in-
ghmfat, instrumentul de subjugare definitivh a intregului neam
romhnesc. Impgratia Kaizerului atingea apogeul forth $i sh pre-
0:tea s. dea cu armatele liberate din fashrit ultima loviturh
Frantei $i s sfarhme astfel tot ce-i st in cale. Abia trecurh
chteva luni i cea mai trufase armath de pe phmant a trebuit
sa primeasc fr. discutie capitularea dictath in padurea dela
278

Compigne $i dupa o asteptare chinuitoare, exact in aceea$i zi,


in ziva sernnarii tratatului dela Bucure$ti, la 7 Maiu 1919, Ger-
mania a aflat sentinta Areopagului dela Paris $i a luat cunotinta
de conditiunile tratatului ce-i mai ingaduia s traiasca. .Dup.
triumful iluzoriu din anul 1918, aceeasi zi de 7 Maiu a anului
viitor i-a desvelit partea tragic& a unei politici nesocotite, sfar*it.
printr'un ingrozitor dezastru. Germania a stat consternata in-
naintea documentului diplomatic, intocmai cum statuse i mica.
Romanie in fata tratatului dela Bucure$ti. Ziva de 7 Maiu i-a
aratat Germaniei calea acea lunga, $i grea a reparatiunilor juste
$i a ispasirii cuvenite, iar ziva de eri, 28 lunie, i-a statornicit
regimul viitor, dand Frantei victorioase cea mai meritata fa's-
plata. Dela 28 lunie 1914, dupa atentatul inca nelamurit dela.
Serajevo, a inceput a sa pune la cale, sub autoritatea moral&
dela Postdam, doslantuirea groaznicului rasboiu de cucerire.
Cinci ani mai tarziu, in aceeai. zi, 28 lunie 1919, Germania sem-
neaza pacea dela Versailles, marturisind completa ei neputinta.
fara nici cea mai mica demnitate. A semnat pacea in ace/a?
palat, de unde a stralucit prestigiul incomparabil al unei Regali-
tati Vara seaman in lume, de unde a radiat lumina neperitoare a.
spiritului francez. Ceremonia, simpla $i impunatoare, a avut loc
in Sala Oglinzilor, in acea sada, in care la 18 lanuarie 1871,
marea natiune greu ranita azista cu amaraciune la inaltarea
orgolioasa a dusmanului neimpacat dela Rin. Acolo, unde Regii
si Printii germani, sub impulsul lui Bismarck, au proclamat de
Impeirat al Germaniei pe -Wilhelm I, acolo au pil$it eri ni$te
simpli burghezi, smeriti, tematori si. resemnati, ca reprezentanti
ai Germaniei democratizate, ca sa iscaleasca tratatul impus de
Franta.
Guvernul roman fiind instiintat oficial inch' de aseara cal
pacea dintre Aliati $i Germania s'a semnat, astazi s'a oficiat un
Te-Deum in Capitala si in toate orasele i satele Romaniei. In
Bucuresti s'a oficiat Te-Deum-ul la Mitropolie in prezenta iubi-
tilor no$tri Suverani, a tuturor mini$trilor $i plenipotentiarilor
tarilor aliate, membrilor misiimilor rnilitare $i numero$ilor ofiteri
generali i superiori romani. Duna serviciulf divin M. S. Regele a
prima defilarea companiei de onoare a Vanatorilor de Munte.
Seara capitala a fost splendid iluminata $i impodobita cu drapele
romane si aliate.
Astfel s'a sfarsit cel mai sangeros rasboiu pe care il cu-
noaste istoria; vinovatii intra pe calea ispa$irii, iar victimile
agresiunii Ii inalta fruntile luminate de biruinta si rasplata, ...
Cu toate acestea, nici unii, IliCi altii nu sunt multumiti. Sa in-
wlege dela sine ca. Germania nu poate sa fie muljumita, ea care
a pornit $i dus rasboiul cu scopul de a stapani lumea I care
nici chiar acum n'a simtit indeajuns genunchiul invingatorului
$i n'a putut fi redusa la supunerea oarba, insotindu-si iscalitura
pusa pe tratat cu amenintari $i protestari i considerand in ace-
279

Iasi. timp si acest tratat ca pe un petec de hartie ... Dar nici


chiar Aliatii nu sunt deopotrivh de multumiti de acest tratat de
pace, care este exclusiv opera celor patru mari. Belgia este
rnhnit c. glasul ei a fost nebhgat in seamh $i nici una.
din promisiunile ce Ii s'au fhcut n'au fost implinite pe deplin,
de$i suferintele, distrugerile i masacrele ei o indrepttesc la cea
mai deplinh satisfactie. Romania, care a dus rasboiul alhturi
de Aliatii shi cu un spirit de abnegatiune i de jertfh, care au
fhcut pe unii din marii purthtori de cuvant ai sufletelor occiden-
tale A. numeasch tara noastr paratonerul tuturor loviturior
germane; Romania, care a indurat toate durerile ocupatiunii
vra,jma$e, ce i-a secatuit rezervele de viath, toate suferintele tra-
dhrilor ruse$ti $i s'a dus calvarul misiunii sale destul de nobil;
Romania, cu tot martiriul n'a fost luath in seanah 5i a fost tra-
tath ca o tard care nu merith deck famhsitele ainui festin, pre-
cupetindu-i-s cu metrul teritoriile pe care le-a revindecat in
virtutea imui tratat semnaib tocmai de cei mari, cari au dictat
pacea de astazi, iar in Comisiunea pentru fixarea despagubirilor
de rhsboiu nici n'a fost primith. Italia este iarasi adanc ne-
multumit; ea care, desi reprezentath in Consiliul celor patru,
n'a putut avea vot egal, ceeace a atras chderea ministerului Or-
lando. Apoi, .chiar Franta, duph unele ziare, n'a lost pe de-
plin multumith.
Ti sa, strange inima cand te gandesti c. poate nici din tra-
tatele de pace cari sh vor ineheia cu Austria, Bulgaria i Turcia
nu N or disparea toate greselile si cauzele de discordie viitoare.
Este de mirare cum Cei Mari nu vreau sh inteleagh nici acurn ch
numai printr'un spirit larg de dreptate $i de egalitate intre
iari si suet, sprijinit pe sfintenia tratatelor de alianth, cum este
$i al Romaniei, sh va putea asigura Europei o erh de lini5te si
de consolidare in iit or?!
N

7 Int. 1919.
La 15 28 Iunie s'au implinit treizeci de ani dela moartea
marelui nostru poet Mihail Eminescu. Cu aceasth ocaziune d.
A. C. anza a publicat in numhrul 143 al Neamului Romeinesc
urmatoarea frumoash poezie intitulath: Omagiu 1 n i Emi-
nescu:
Seninci -tale frunti ii sit cuvine
Cununa cea de laur $i de stejar ...
$i acum cand ceasul ra'sphitirii vine,
Pe a dusrnanilor jalnice ruine,
Sit s'a ridice sfantul tau altar.
Caci ieri I a arm e" cal chemat poporul,
Care gemea in lanturi, umilit ...
Si azi, te-aclama el, biruitorul,
Ce t'a urmat cu vitejie sborul
Spre idealul tau, neprihanit.
280

Un veac de prigoniri, sinistru,


11 ispasesc strinii, blestemati
SAntem stapani pe Tisa si pe Nistru,
Pe Ceremus, pe Mures si pe Istru,
Un neam, un singur neam, unit de frati.

Mihail Eminescu
Fi dar slavit, poet al desrobirii,
Poet al idealului visat
Tu, ce ne ai dus pe calea mantuirii,
A biruintii noastre si-a Unirii,
Poet, cu lauri azi Incununat!

10 Jul. 1919.
Conferinta de pace dela Paris, sau mai bine zis cei patru
potentati ai lumii, cpita. sa. ne trateze mai mult ca pe niste dus-
mani, decal ca pe aliati. Dupace au nesocotit cu totul tratatul
nostru de alianta dela 4 17 August 1916, iscalit de Anglia, Franta,
Italia si Rusia, cu privire la granita dela apus, ciopartindu-ne
Banatul, acum vreau s. tirbeasca si suveranitatea Statului ro-
man, pentru care natiunea noastra a luptat de veacuri ca s'o
castige si s'o pastreze. Cei mari vreau ca s. impuna prin tratat
protectiunea minoritatilor si aceasta sub controlul marilor pu-
teri, formand astfel Stat in Stat din fiecare nationalitate, pe
cata vreme Romania a acordat nationalitatilor minoritare: egala
281

indreptatire politica, cultural& i confesionala, si aceasta far&


controlul si presiunea nimanui. Apoi prin diferite clauze eco-
nomice privitoare la drepturile de transit si politica vamala,
tratatul de pace ne pune la discretia puterilor mari si in imposi-
bilitate de a ne crea o inclustrie na(ional i un comert care sa
punk in valoare resursele economiei nationale. Prin clauze fi-
nanciare, tratatul de pace ne obliga s luam partea noa,stra nu
numai la datoriile monarhiei austro-ungare pang. la 1914, ci $i
la datoriile ei de rasboiu. Astfel la aceasta mare Conferinta a
pacii universale glasul dreptatii noastre a fost inabusit si, pentru
a satisface pe acei cu putere i influinta mai mare, ni s'au luat
sute de mii de Romani, veseli ca. in sfarsit au fot, scapati din
robia ungureasca, ni s'au refuzat singurele hotare care sa pot
apara, ni s'au impus sarcini si ni s'au cerut indatoriri care
calca drepturile si intrec puterile noastre.
Cine s'ar fi indoit veodata de sinceritatea fagaduelilor Pute-
rilor Mari, de lealitatea i cuvantul lor de onoare? Si mai cu
seama de a State lor-Unite din America. Toata lumea avea o de-
plina inctedere ca Dreptatea va fi ocrotita de asta data, dad, nu
de toti, cel putin de modernul apostol Wilson, care publicase acea
faimoasa tabla de 14 porunci, pe cari trebuia sa sa intemeieze o
noua politic, moral& Roadele pacii dela Versailles sunt: stirbi-
rea Banatului, iluzia completa a despagubirilor de rsboiu i ce-
lelalte conditiuni de robire tot asa, de grele si de rusinoase ca si
acele cari ni le-au impus vrajmasii prin tratatul dela Bucuresti.
Toti s'au calcat in picioare fagaduelile iscalite si neiscalite, cu
cari au inselat o lume intreaga. Tratatul dela Versailles a fost
inveluit de o grozava, tasatura de minciuni si nedreptati. Prin
aceasta pace s'a cloveclit mintea greoaie alui Wilson si totala lui
nepregatire pentru deslegarea problemei mondiale. In jurul
acestei paci s'au petrecut lucruri cari ar putea da vedere si
orbilor si fariseii politici n'au decat sa-si piece ochii dad. ar mai
aN ea un pic de rusine. Impaciuitorii lumii dela Paris, vestitul
Consiliu suprein, a dat clovada de nepregatire si lipsa de conceptie
politic& lipsa de plan si de Mei si intregul tratat de pace este
o urzeala de sofisme si de interpretari iezuitice, cari i-au in e-
luit cu .prefacatorie limbagiul si substanta lui. Avea dar Roma-
nia pentru ce sa mearga la Paris cu tratatul sau de alianta din
August 1816 in buzunar, mandra ca s'a facut cu prisosinta
datoria!
Pentru toate aoestea motive, d. Bratianu a plecat din Paris
cu inima ranita ca s villa in tara si aci s arate Regelui si gu-
vernului cum sta lucrul, examinand situatia in toate amanuntele
ei si sa sa iee o hoar-are impreuna i cu ministrii Ardealului,
Basarabiei si Bucovinei. In seara zilei de 6 Iulie d-sa a sosit
in Bucuresti.
In drumul sau spre cask in gara Arad, unde trenul s'a
oprit mai bine de o ora, ci. Bratianu a fost primit de un public
282

wane numeros in frunte cu episcopul loan si prefectul Dr. lustin


MarVeu. La scobordrea sa din vagon a fost intampinat cu urale
si strigdte de: S trdiascd fauritorul Romniei Mari!" Prefec-
tul judetului l'a intampinat cu urmtoarele cuvinte: Suntem
lericiti, domnule prim-ministru, Ca ne-am putut vedea visul im-
plinit, opera la care d-voastrA ati muncit din rdsputeri. Barbatul
care a realizat acest mret act este idolul nostru i recunostinta
ce-i purtdm va fi vecinica. In calea spinoasd ce aveti de dus si
de acum inainte pentru binele Rornaniei, v dorim succes si
din adancul inimii v urdm ca nzuintele pentru care luptati s.
le aduceti la indeplinire. TraiascAintemeietorul Romniei Mari!"
D. Bratianu a raspuns astfel: Sunt fericit astazi de a dila, in
acest Arad pe pamant romanesc. Avem datoria de a fi strans
uniti si a ne apdra si In viitor si obligatiunile ce avem ;rata de
poporul nostru ne impune o muncd comund, sincerd i strans
unitd. Va zic deci: S. trAiascd Romania Mare, care trebuie sg.
fie o Romdnie tare!"
Duna intoarcerea in tarA d. BrAtianu a fost primit in au-
dientd de Rege, cdruia i-a prezentat raportul asupra situtiei Ro-
maniei la Conferintd. S'a tinut un consiliu de ministri, in care
d-sa a facut o expunere arnanuntitd a situatiunii noastre ex-
terne in legaiturd cu lucrarile dela Paris. Al 2-lea consiliu de
ministri a avut loc astdzi, la can au participat d-nii Tulin Maniu,
preseclintele Consiliului Dirigent din Ardeal, j /. /Vidor, ministrul
Bucovinei. Duna consiliu, d. BrAtianu fiind intrebat de ziaristi
le-a declarat cA nit are ce sA le spund, fiincicA ei stiu ce s'a pe-
trecut, dar a adaugat cA lucrurile bune sA fac cu rdbdare
asteptare." D. Brdtianu crede cA politica de rezistentd va avek
un efect grabnic pentru obtinerea unor modificAri in tratat. D-nii
Maniu si Ciugureanu au declarat ca s solidarizeaza cu punctul
de edere al guvernului. De altfel toti ministri teritoriilor ali-
pite, in unna consfaluirilor avute au constituit un bloc politic
comun in ceeace priveste politica externa, declarandu-sa catego-
ric pentru integritatea teritorului romnesc si in contra oricarei
cesiuni.
21 Jul. 1919-
EH a avut loc inmormantarea cu toate onorurile militare a
generalului Eremia Grigoiescu, eroul dela Marasesti, mort in ea,
teva zile de grind infectioasd, in etate numai de 56 ani. Duna
dorinta M. S. Regelui, corpul neinsufletit al marelui general a
fost depus in biserica Mihain Vothi, pe irn catafalc impodobit cu
flori si coroane, in jurul caruia au facut de garda patru ofiteri
inferiori. In acelasi timp, Regele printr'un ordin de zi, pentru
a cinsti memoria mult regretatului general, a ordonat ofiterilor,
cari in thnpul campaniei an fAcut parte din armata I sd poarte
doliu timp de trei zile. Funerariile nationale facute ilustrului
general au intrecut tot ceeace s'a fAcut nand' acum la noi. Capi-
283

tala a fost cernita i intreaga suflarea romaneasca a plans


moartea prematura a acestui erou national. In biserica, primul
ministru d. Bratianu, in cuvinte emotionante, a adus prinosul
de recunostinta al Romanimei intregi, pentru acarei mantuire
generalul Grigorescu a luptat cu asa stralucita barbatie. Tot
astfel au vorbit i d-nii general Vaitoianu, ministru de rasboiu,
si Tache Ionescu. Din biserica corpul generalului a fost trans-
portat la gara de Nord pentru a fi dus la Mard$e$ti, insotit de
un cortegiu impunator. Pe capacul sicriului erau tintuite chipiul
generalului i cele trei spade ale lui: cea de onoare daruita. de
cetateni, avand la dragon panglica ordinului Mihaiu Viteazul,
apoi spada daruita de Japonia si spada le care a purtat'o gene-
ralul in timpul luptelor dela Marasesti.

!V.?*

Genera lul Grigorescu Eremia


Astazi, la ora 7 de dimineata, a sosit in gara Marasesti trenul
care purta corpul neinsufletit al \ iteazului general, de unde a lost
dus cu toate onorurile militare, stralAtetnd satul, la cirnitirul din
localitate, uncle era de fata o Miens& multime de oameni din toate
satele din jur. Dupa cu antarea duioasa a generalului Refereudaru,
284

trei salve de tun au vestit punerea in mormant a generalului


Grigorescu, in cimitirul din lunca Siretului, in apropierea tran-
seielor pe cari trupele lui biruitoare le-au umplut cu cadavre
dusmane, in locul unde a bubuit glasul monstruos al tunului ai
unde a curs cel mai bun si mai bogat sange romanesc, dormind
sornnul de veci alaturi de ceialalti fii ai tarii, cazuti pentru ea, si
pe cari marele general i-a condus la isbanda. Numele acestui
viteaz va ramanea in cartea de aur a suferintii i gloriei popo-
rului roman, legat de batalia dela Mare* A, care odata. cu man-
tuirea Romaniei a adus dupa sine si inceputul dezastrului ger-
man. Faima victoriei dela Mcirdemti merge impreuna cu numele
generalului Grigorescu, tot asa dupa cum Oituzul s'apase pentru
prima oara in stanca alaturi de numele lui si lozinca ramasa de
atunci celebra: P'aici nu set trece!", la care a