Un strein prost ntr-o vreme n Romnia viind,

Si doua-trei romneste ca sa nvete dorind,

Cata si si tocmi sluga din sate pe un romn,
De calul lui sa-ngrijeasca, fiind el tare batrn;
S-ntr-o zi sluga vazndu-l nencetnd de oftat:
- Pentru ce oftezi, stapne? ndraznind l-a ntrebat.
Streinul oftnd raspunse: - Ah, nu stii tu, be Ivan,
Era sa spunem la tine de mult, e! nca de an,
Este una Mariuta, dincolo de Vladu-Lat,
Eu mult iubeste la dnsa si me ranit na ficat;
- Dar ea te iubeste oare? l-a-ntrebat sluga cel prost.
El, oftnd iar, i raspunse: - Ama eu-ncolo n-a fost,
Tovaros a spus la mine ca este pre mult frumos,
Eu n-am vazut, dar vaz poate, daca este sanatos