Concepte de baza in Microsoft Excel utilizate in

Administrarea Afacerilor

1
Concepte de baza in Microsoft Excel

Operarea cu principalele obiecte Excel

n aceast sectiune sunt prezentate principalele operatiuni suportate de
obiectele Excel.

Caiete sau agende de lucru (workbooks)

Workbooks este tratat de mediul Excel drept document principal. n foile
caietului se nscriu datele si rezultatele prelucrrilor Excel, care sunt
salvate si regsite ca un singur fisier.
Atributele specifice unui caiet sunt:
numele, fiecare caiet are un nume propriu, unic n folderul
unde este salvat,
deschiderea,(caietele deschise pot fi prelucrate)
activarea, dintre toate caietele deschise n sesiunea Excel,
doar unul poate fi activ la un moment dat; caietul activ
primeste direct comenzile efectuate de la tastatur.

Crearea unui caiet nou

Un nou caiet se obtine prin comanda New
din meniul File.
n general, un caiet complet gol se
obtine prin selectarea intrrii Workbook,
precum n imaginea alturat. Acelasi
efect se obtine prin actionarea uneltei New
de pe bara de unelte Standard, avnd
pictograma .
n fisa Spreadsheet Solutions se
gsesc caiete predefinite dedicate anumitor prelucrri specifice.

Numele unui caiet

Denumirea unui caiet, respectnd conventiile din mediul Windows, poate
fi fixat n mediul Excel prin comanda Save As din meniul File.
n zona File Name se trece numele sub care se salveaz caietul, iar
n zona Save as type se
selecteaz tipul
fisierului. Doar tipul
1
http://sitebirotica.go.ro/excel.htm
Microsoft Excel Workbook (*.xls) permite pstrarea tuturor
caracteristicilor (de format si de continut) caietului. Din motive de
compatibilitate cu alte versiuni Excel sau alte aplicatii, un caiet poate fi
salvat si sub alte formate. Dac se salveaz cu o nou denumire un caiet
care a mai fost salvat, vechea copie nu este afectat de salvare.

Foi de calcul (worksheets)

Asupra foilor dintr-un caiet se pot efectua operatiuni cum ar fi :

Activarea unei foi

Toate foile vizibile ale caietului sunt reprezentate prin cotoarele
(fisele) nsiruite n partea
stng a barei de defilare
orizontal. Foaia activ este
prezentat n list cu o
culoare deschis (n imagine este foaia cu numele Balanta).

Inserarea unei foi de calcul

O foaie de calcul nou se poate insera prin comanda Worksheet
din meniul Insert. Noua foaie este inserat naintea foii active n
momentul comenzii si devine foaia activ.

Eliminarea unei foi de calcul

Pentru eliminarea unei foi, aceasta trebuie s fie foaia activ si se
d comanda Delete Sheet din meniul Edit.

Vizibilitatea unei foi de calcul

Pentru simplificarea mediului de lucru, unele foi de calcul pot fi ascunse.
Pentru a modifica atributul de vizibilitate, se d comanda Sheet din
meniul Format.
Se afiseaz submeniul din
imaginea alturat.
Comanda Hide produce
ascunderea foii active.
Comanda invers,
Unhide, deschide un dialog de unde se selecteaz foaia ascuns care
devine vizibil. Comanda este activ doar dac exist foi ascunse.

Numele unei foi de calcul

O organizare corect a caietului presupune denumirea sugestiv a
foilor. Initial, fiecare foaie are un nume acordat n mod automat. Acest
nume poate fi schimbat prin
comanda Rename din submeniul afisat la Sheet din meniul Format
sau prin
 dublu click pe cotorul foii, caz n care numele afisat devine editabil si
se poate trece o nou denumire.
Componentele elementare ale unei foi de calcul se numesc celule
i ele sunt dispuse pe linii i coloane. Pentru a nelege tehnica de lucru
cu un procesor de calcul tabelar trebuie s discutm caracteristicile
urmtoarelor concepte de baz: rnd (row), coloan (column), celul (cell),
adres (adress), zon (range), etichet (label), formul (formula), funcie
(function).
Rndul
Rndurile foii de calcul sunt numerotate n ordine cresctoare
ncepnd cu numrul 1 respectiv pn la 16.384 pentru EXCEL 7.0.
Coloana
Coloanele foii de calcul sunt identificate printr-o liter sau o
combinaie de dou litere . O foaie de calcul are 256 de coloane.
Celula
Celula reprezint spaiul situat la intersecia unei coloane cu un
rnd, care poate nregistra , la un moment dat , un singur tip de date ce
poate fi introdus de la tastatur sau poate rezulta n urma unei anumite
operaii. Celula curent este celula activ pe care este poziionat
pointerul de adresare al foii de calcul, un dreptunghi ce semnific poziia
curent a cursorului.
Adresa unei celule conine informaii pentru identificarea celulei i
este compus din:
litera sau combinaia de litere ce desemneaz coloana.
numrul ce identific rndul n care figureaz celula .
ntr-o celul din foaia de calcul se pot introduce de la tastatur
urmtoarele categorii distincte de informaii:numere, text, compus din
caractere alfanumerice i speciale , spaii, adresele altor celule, secvene
de comenzi pentru crearea de macroinstruciuni, formule de calcul,
funcii.
Procesorul de calcul tabelar va asocia celulei , imediat ce s-a tastat
primul caracter , o caracteristic ce va desemna n continuare tipul
celulei care va fi :
numeric , ir de caractere , formul sau funcie.
Adresa obtinuta specificand litera coloanei si numarul liniei se
modifica functie de locul unde mutam formula. Exemplu in figura de mai
jos se poate observa ca celula B2 contine formula (=A2/5), iar celula B3
contine o constanta numerica , 10. Continuturile celulelor B2 si B3 au
fost copiate in C2 si respectiv C3.
 In partea stanga a figurii este prezentat continutul real al
celulelor C2 si C3 dupa copiere iar in partea dreapta ceea ce este vizibil
pe ecran in interiorul acestor casute. Se observa ca pentru celula B3,
care continea o valoare constanta, copierea s-a facut fara a o modifica,
dar in cazul lui B2, formula pe care o contine a fost modificata la copiere.
Pentru a intelege dupa ce reguli sunt modificate formulele la copiere
trebuie cunoscute notiunile referinta relativa si referinta absoluta.
O referinta este o denumire simbolica utilizata pentru identificarea
unei celule sau domeniu de celule dintr-o foaie de calcul.
O referinta relativa reprezinta o referinta la o celula a carei adresa
se calculeaza relativ la celula curenta care contine referinta.
O referinta absoluta reprezinta o referinta la o celula a carei
adresa se calculeaza relativ la Foaia de Calcul , considerata ca reper
absolut.
Deci formulele care contin referinte absolute sunt copiate precum
constantele fara a fi modificate. Pentru a construi referinta absoluta a
unei celule, in fata fiecarui element al celulei respective se introduce
semnul $. La construirea unui identificator pot fi folosite si referinte
mixte , acestea fiind alcatuite dintr-o referinta absoluta si una relativa.
Figura urmatoare ilustreaza modificarea tipului de referentiere efectuat
cu ajutorul tastei F4.

Figure 1
Intr-o formula putem face
referinte la un domeniu (una
sau mai multe celule), prin
scrierea coordonatelor
celulelor din coltul din stanga sus si respectiv dreapta jos ale
dreptunghiului ce formeaza blocul respectiv despartite prin semnul :
Zona 1 de exemplu, are coordonatele B2:D4, zona 2 are coordonatele
A7:D7 iar zona 3 coordonatele F3:F7.

Exemple de tipuri de referinte:

Referinta relativa C6
Referinta absoluta $C$6
Referinta mixta C$6 fixeaza unul din elementele sale fie linia , fie
coloana.
Referinta interna Foaie1!$C$6
Referinta externa [Lista]! Foaie1$C$6
Referinta tridimensionala (Foaia1:Foaia10!F5)
Referinta de tipul R1C1 ActiveCell.FormulaR1C1 = "=(R[-2]C[3]/R[-
6]C[5])*100"

Tema posibila pentru proiectul care evalueaza competenta

profesionala si digitala a specialistului in Administrarea
Afacerilor.

1. Utilizarea functiilor Microsoft Office in etapele realizarii unei afaceri.

2. Studiu de caz efectuat in Microsoft Excel in realizarile companiei
AfacereaMea.
a) Utilizarea referintelor relative , absolute si interne in
calculul rezultatului brut la societatea AfacereaMea.
b) Utilizarea referintelor relative , absolute si interne in
calculul rezultatului net la societatea AfacereaMea.

c) Utilizarea functiilor pentru data zilei in calculul

zilelor lucratoare de la infiintarea societatii;
d) Utilizarea functiei IF in calculul datoriilor.
e) lucratoare de la infiintarea societatii;
f) Utilizarea functiilor VBA .

3. Fisa de post a administratorului societatii .

4. Bibliografie

Atentie !
Formula lui Khawarezmy matematician arab, descoperitorul zeroului" si initiator al algebrei.
Savantul arab a fost intrebat ce valoare reprezinta omul in matematica si el a
raspuns :
- Daca omul are bun simt si character =1
- Daca mai este si frumos = 10
- Daca mai are si bani = 100
- Daca se mai trage dintr-un neam nobil = 1.000

INSA, DACA DISPARE SIMBOLUL BUNULUI SIMT SI AL CARACTERULUI,

ADICA 1, RAMAN ZEROURILE .2

2
http://aplr-doctorat.blogspot.ro/2015/02/formula-lui-khawarezmy-matematician.html