ELEMENTE DE TEORIE:

Calculul suprafetelor profilelor transversale constituie o etapa

intermediara in stabilirea principalelor cantitati de lucrari si in evaluarea
lucrarilor de terasamente necesare pentru constructia unui drum. Acest
calcul sta la baza calculului volumelor de terasamente.

In functie de exactitatea rezultatelor obtinute, exista mai multe

metode de calcul:

- metode exacte (analitice)

- metode aproximative

O metoda aproximativa este metoda suprafetelor integrate in care se

foloseste procedeul tacului (distantier cu care se face integrarea suprafetei)
consta in impartirea suprafetei profilului in fasii de 1 cm latime cu ajutorul
unei hartii milimetrice asezata sub foaia de calc pe care este desenat profilul
si determinarea ariilor trapezelor care se formeaza (figura 1).

Figura 1

Suprafata unui trapez:

unde: b = 1 m;
 este inaltimea medie a trapezului

Suprafata totala a profilului

transversal: .

Atunci cand se utilizeaza calculatorul 424h77e fie pentru desen, fie

pentru proiectarea propriu-zisa a drumurilor aceste suprafete
rezulta automat.

EXEMPLE DE CALCUL:

Ex. 1.1

Sa se determine suprafata profilului transversal de rambleu din figura

2:

Figura 2

Se imparte profilul transversal din figura 2. in fasii de 1 cm (profilul

fiind desenat la scara 1:100) si se msoar inaltimile medii ale trapezelor
care se formeaz, conform figurii 3:
Figura 3

Suprafata profilului transversal:

0.78+1.39+1.67+1.61+1.55+1.49+1.42+1.34+

1.25+1.19+1.10+0.71= 15.50 m2

Pentru acuratetea calculului la suprafata obtinut anterior se adun

si aria celor dou triunghiuri de la marginile exterioare ale profilului.

Suprafata final: 15.50 + 0.18 + 0.10 = 15.78 m2

2 CALCULUL VOLUMELOR DE TERASAMENTE

ELEMENTE DE TEORIE:

Avand cunoscute suprafetele profilelor transversale se poate trece la

etapa urmtoarea si anume la calculul volumelor de terasamente, pentru
care se fac o serie de ipoteze simplificatoare:

- se consider c pantele terenului natural variaz uniform intre dou

profile transversale;

- se consider c volumul de terasamente din lungul unui traseu

rezult din insumarea volumelor partiale care se afl intre dou
profile transversale consecutive (intreprofile).

Prin urmare, calculul terasamentelor se reduce la insumarea

intreprofilelor care il compun.

Evaluarea unui intreprofil: se sectioneaz intreprofilul prin planuri

verticale paralele duse in punctele de frangere ale conturului profilului
transversal (ax si muchia platformei). Se obtin astfel o serie de prisme,
fiecare avand cinci suprafete plane si o suprafat neregulat (cea a terenului
natural). Suprafata terenului natural se asimileaz cu o suprafat stramb
riglat (figura 4).

Figura 4

Intreprofil

Volumul unui intreprofil folosind metoda distantelor aplicabile, este:

(1)

unde: S1, S2 sunt suprafetele profilelor transversale 1, 2

V1, V2 volume partiale

Distanta aplicabil se consider egal cu suma jumatatilor din

distantele de la un profil la altul; este distanta pe care se considera
constante elementele unui profil transversal.

EXEMPLE DE CALCUL:
 Ex. 2.1 : In tabelul 1 se dau urmatoarele date de tema:

- numarul profilului;

- pozitia kilometrica;

- distanta intre picheti;

- suprafetele profilelor transversale.

Sa se calculeze lucrarile de terasamente pentru tronsonul de drum dat

prin tema.

Tabelul 1

Suprafata
Dist. m2
Poz.
Pichet intre
km
picheti
R D

A 1+001.10 1.5 3.1

67
5 1+068.10 0 65
85.81
10 1+153.91 0 2.4
828
16 1+238.19 26.8 0
88.74
H1 1+326.93 0.6 2.9
49.28
20 1+376.21 0 12.6
28
22 1+4021 1.15 0.25
33.8
26 1+437.29 77.4 0
97.45
31 1+5374 0 24
52.46
H1' 1+587.20 85 0
48
37 1+635.20 0 2.6
48.25
42 1+683.45 0 42
 31.26
B 1+7171 1.48 6

Rezolvare:

Avand in vedere numarul mare de intreprofiluri de-a lungul drumului,

calculul lucrarilor de terasamente se face organizat, in cadrul unor tabele
precum tabelul 2.

Modul de completare al tabelului:

- coloana 1,2,3, 5 si 6 sunt date prin tema;

- coloana 4 reprezinta suma jumatatilor din distantele de la un profil

la altul:

o ex: pichet 10:

- coloanele 7 si 8 reprezinta volumul de debleu si rambleu

corespunzator fiecarui intreprofil si se obtine inmultind coloanele
5 si 6 cu coloana 4:

o ex: pichet 22: volum rambleu:

volum debleu:

- coloana 9 reprezinta compensarea in acelasi profil a lucrarilor de

terasamente:

o ex: pichet 22: se completeaza cu valoarea 7.725 m3 ,

adica ceea ce se sapa in debleu se foloseste, in acelasi profil
la executia rambleului din profilul respectiv.

- coloana 10 reprezinta necesarul de pamant pentru fiecare profil

unde se executa rambleu:

o ex: pichet 22:

- coloana 11 reprezinta prisosul de pamant pentru fiecare profil unde
se executa sapaturapentru debleu:

o ex: pichet 31:

- coloana 12 si coloana 14 se completeaza prin masurarea taluzurilor

de rambleu, respectiv debleu pentru fiecare profil transversal;

- coloana 13 si coloana 15 reprezinta suprafata taluzului

corespunzatoare fiecarui intreprofil, pentru rambleu, respectiv
debleu.

o ex: pichet 31: suprafata taluzului de debleu:

- coloana 16 se completeaza prin masurarea amprizei drumului in

fiecare profil transversal;

- coloana 17 reprezinta suprafata amprizei drumului:

o ex: pichet 31: suprafata amprizei:

- coloana 18 se completeaz prin msurarea perimetrului santului in

fiecare profil transversal (acolo unde avem santuri);

- coloana 19 reprezint suprafata santului:

o ex: pichet 31: suprafata pereului:

 Tabel 2

In tabelul 2, prin insumarea valorilor de pe coloanele 7, 8, 9, 10, 11,

13, 15, 17, 19 se obtin informatii despre cantitatile specifice lucrarilor de
terasamente.

Pentru verificarea corectidudinii calculelor, se fac urmatoarele

verificari:

- totalul distantelor aplicabile = totalul distantelor intre profile:

- total volum rambleu (coloana 7) = total necesar rambleu (coloana

10) + total compensare in acelasi profil (coloana 9):

- total volum debleu (coloana 7) = total prisos debleu (coloana

11) + total compensare in acelasi profil (coloana 9):

3 MISCAREA PMANTULUI

ELEMENTE DE TEORIE:

Miscarea pamantului se realizeaza in sens transversal si in sens

longitudinal.

Miscarea pamantului in sens transversal apare atunci cand exista

profile mixte si este echivalenta cu compensarea in acelasi profil.

Exista trei cazuri:

- suprafata de rambleu este mai mare decat suprafata de debleu: tot

pamantul rezultat din sapatura va trece in umplutura, iar pentru
realizarea restului de rambleu va fi necesara aducerea suplimentara de
pamant dintr-un intreprofil cu exces de sapatura sau din groapa de
imprumut;

- suprafata de rambleu este mai mica decat suprafata de debleu:

rambleul se realizeaza numai cu pamant rezultat din sapatura,
surplusul de pamant din debleu ajungand fie intr-un intreprofil cu
necesar de umplutura de pe traseu, fie in depozit;
 - suprafata de rambleu este egala cu suprafata de debleu: pamantul
rezultat din sapatura va fi transportat integral in umplutura; acesta
este cazul ideal cand compensarea este perfecta in profil transversal.

Miscarea pamantului in sens longitudinal constituie deplasarea maselor

de pamant in lungul traseului si se realizeaza prin intocmirea epurei de
miscare a pamantului LALANNE si a tabelului de miscare a pamantului.
Metoda foloseste distantele aplicabile si furnizeaza solutia cea mai buna din
punct de vedere al distantelor de transport.

Epura LALANNE se intocmeste pe baza tabelului de calcul al volumului

de terasamente, iar concomitent se poate completa si tabelul de miscare al
pamantului.

Epura LALANNE este un grafic in care se reprezinta pe axa absciselor,

distantele intre profilele transversale din tabelul de calcul al volumului de
terasamente iar pe ordonata, volumele de umplutura (pe axa pozitiva) si
volumele de sapatura (pe axa negativa). Se urmareste modul in care se va
deplasa pamantul astfel incat surplusul din profilele de sapatura sa ajunga in
profille de umplutura. Se incepe cu cel mai mare volum de sapatura pentru
care se stabileste profilul sau profilele in care se va transporta. Se figureaza
printr-o sageata, pe care se scrie: deasupra volumul care se transporta iar
dedesubt, distanta pe care se transporta.

De-a lungul traseului pot aparea zone de compensare locala (zona in

care tot pamantul obtinut din sapaturi acopera necesarul de umplutura), in
sens longitudinal. Este indicat ca traseul sa fie astfel ales incat aceste zone
sa fie cat mai multe si pe distante cat mai mici.

In tabelul de miscare a pamantului se cunosc datele necesare

completarii primelor cinci coloane din tabelul de calcul al volumului de
terasamente. Urmatoarele coloane se completeaza cunoscand situatia
transportului de pamant pe traseu. In functie de distanta de transport se
stabileste utilajul cu care se transporta pamantul:

- buldozer: pana la 80.00 m

- screper: intre 80.00 si 200.00 m

- auto: peste 200.00 m.

Momentul de transport este produsul dintre volumul transportat si

distanta de transport:
 (2)

unde: Mt este momentul de transport

Vt volumul transportat

dt distanta de transport

In vederea stabilirii pretului pentru transport se calculeaza distanta

medie de transport pentru acelasi mijloc de transport, pentru toate volumele
de pamant transportate. Distanta medie de transport, dmed este egala cu
raportul dintre suma momentelor de transport, si suma volumelor de
transport, pentru un anumit mijloc de transport:

(3)

EXEMPLE DE CALCUL:

Ex. 3.1: Pentru profilele din tabelul 1 s se intocmeasc epura de

miscare Lalanne si tabelul de miscare al pamantului.

1. Intocmirea epurei Lalanne presupune alegerea unei linii de

referint, reprezentatprin axa desfasurat a traseului, pe care se trece la o
scara convenabil pozitia si kilometrajul profilelor transversale din tabelul 1.

- in dreptul fiecrui profil se fixeaz pe verticala ridicat in acel punct

necesarul de rambleu sau prisosul de debleu (din coloanele 10 si 11 din
tabelul 2). Prisosul de debleu se reprezint in domeniul negativ (sub linia de
referint) iar necesarul de rambleu se reprezint in domeniul pozitiv
(deasupra liniei de referint).

- reprezentarea volumelor se va face la o scar convenabil, pentru a

nu depasi cadrul epurei. Exemplu: 1 mm = 10 m3.

- in profilul A este un prisos de debleu de 53.6 m3 care vor fi

reprezentati pe verticala profilului A in zona de debleu printr-un segment
de 5.36 mm.
 - se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului
pan intersecteazverticala din pichetul 5 pe care se masoar prisosul de
debleu de 4966.3 m3.

- se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului

pan intersecteazverticala din pichetul 10 pe care se msoar prisosul de
debleu de 2011 m3.

- se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului

pan intersecteazverticala din pichetul 16 pe care se msoar necesarul
de rambleu de 2318.5 m3. Conform conventiei, acesta se msoar cu (+).

- se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului

pan intersecteazverticala din pichetul H1 pe care se masoar prisosul de
debleu de 158.72 m3.

- se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului

pan intersecteazverticala din pichetul 20 pe care se msoar prisosul de
debleu de 486.86 m3.

- se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului

pan intersecteazverticala din pichetul 22 pe care se msoar necesarul
de rambleu de 27.81 m3.

- se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului

pan intersecteazverticala din pichetul 26 pe care se msoar necesarul
de rambleu de 5079.4 m3.

- se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului

pan intersecteazverticala din pichetul 31 pe care se msoar prisosul de
debleu de 1798.9 m3.

- se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului

pan intersecteazverticala din pichetul H1 pe care se msoar necesarul
de rambleu de 243.62 m3.

- se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului

pan intersecteazverticala din pichetul 37 pe care se msoar prisosul de
debleu de 125.13 m3.

- se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului

pan intersecteazverticala din pichetul 42 pe care se msoar prisosul de
debleu de 1669.7 m3.
 - se duce o paralel la linia de referint prin extremitatea segmentului
pan intersecteazverticala din pichetul B pe care se msoar prisosul de
debleu de 70.648 m3.

In urma operatiilor anterioare rezult epura Lalanne (figura5):

Figura 5

Reprezentarea volumelor in epura Lalanne

In figura 5 se pot observa zonele in care linia volumelor se inchid pe

linia de referint, ceea ce conduce la compensarea local. Pe zona de la
pichetul 31 la pichetul B se poate observa c linia volumelor rmane
deschis sub linia de referint, unde prisosul de debleu va trebui transportat
la depozit.

In paralel cu epura Lalanne se completeaz si tabelul cu miscarea

pmanturilor (tabelul 3). Coloanele 1, 2, 3, 4, 5 se cunosc din tabelul 2.

Coloana 6 se completeaz cu volumul transportat in fiecare pichet.

 Coloana 7 se completeaz cu volumul de pamant care se transport la
depozit.

Coloana 8 se completeaz cu pichetul in care se transport pmantul,

conform epurei Lalanne (figura 6).

Figura 6

Epura Lalanne

Transportul pmantului se face astfel:

- prisosul de debleu din pichetul A se transport in pichetul 26;

- prisosul de debleu din pichetul 5 se transport in pichetii 16 si

26;

- prisosul de debleu din pichetul 10 se transport in pichetul 16;

 - prisosul de debleu din pichetul H1 se transport in pichetul 26;

- prisosul de debleu din pichetul 20 se transport in pichetii 22 si

26;

- prisosul de debleu din pichetul 31 se compenseaz o parte in

acelasi pichet 31 iar restulin pichetul H1;

- prisosul de debleu din pichetii 37, 42 si B se transport la

depozit;

Coloana 9 se completeaz cu distanta de transport care rezult din

diferenta pozitiilor kilometrice dintre pichetul in care se transport si pichetul
din care s-a transportat.

o exemplu: prisosul de debleu din pichetul A se

transport in pichetul 26: 1+437.29 1+001.10 =
436.91 m

Coloanele 10, 12, 14 se completeaz, in functie de distanta de

transport, cu volumele transportate cu buldozerul, screperul sau cu
autobasculanta:

o exemplu: din pichetul 20 in pichetii 22 si 26 se

transport cu bulodozerul, din pichetul 5 in pichetul
16 se transport cu screperul, din pichetul 5 in
pichetul 26 se transport cu autobasculanta.

Coloanele 11, 13, 15 se completeaz, in functie de distanta de

transport si volumele transportate, cu momentele de transport:

o exemplu: in pichetul 5 momentul de transport cu

screperul este 170.0921139 = 359636.6 m3m

Distanta medie de transport, dmed este egala cu raportul dintre suma

momentelor de transport, si suma volumelor de transport, pentru
un anumit mijloc de transport:

Pentru transport cu buldozerul:

Pentru transport cu screperul:

Pentru transport cu autobasculanta:

Tabelul
3
4 CALCULUL CANTITATILOR DE LUCRARI PUSE IN OPERA
ELEMENTE DE TEORIE:

In vederea evaluarii costului executiei unui drum se calculeaza

pentru fiecare tip de lucrare cantitatea de material pus in opera.

La partea de infrastructura se determina cantitatile de lucrari

necesare pentru: curatarea si pregatirea terenului, lucrari de sapatura,
lucrari de umplutura, lucrari pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale
si/sau subterane, eventuale lucrri de sprijiniri.

La partea de suprastructura se determina cantitatile de lucrari

necesare pentru: realizarea fundatiei drumului, a imbracamintii rutiere
precum si a lucrarilor auxiliare: lucrari de semnalizare rutiera, parapeti de
siguranta, borne kilometrice, etc.

Pe baza acestor cantitati de lucrari se pot stabili cantitatile de

resurse materiale, forta de munca, utilaje si transporturi necesare realizarii
unui drum.

EXEMPLE DE CALCUL:

Ex. 1:

Pentru tronsonul de drum din exemplul 2.1, sa se calculeze

cantitatile de lucrari, pe baza urmatoarelor date:

- latimea partii carosabile LPC= 6.00 m;

- ltimea acostamentelor LAC= 1.00 m;

- cantittile de sptur si umplutur sunt calculate conform

exemplului 2.1;

- structura rutier are urmtoarea alctuire: 4 cm strat de uzura BA

16, 5 cm strat de legtur BAD 25, 15 cm strat de piatr spart, 20
cm strat de balast;

- acostamentele sunt din balast, in grosime de 44 cm.

- greutatea specific a mixturii BAD 25: BAD25 = 2.3 to/m3;

- greutatea specific a mixturii BA 16: BA16 = 2.35 to/m3;

Rezolvare:
Se calculeaz urmtoarele cantitti:

1. curtarea si pregatirea terenului 11186 m2 (ampriza drumului);

2. lucrari de sapatura 9656.5 m3;

3. lucrari de umplutura 7792 m3;

4. executie rigole pereate se msoar pe planul de situatie lungimea

rigolelor 872.90 m;

5. executie fundatie din balast:

Lungime drum x LPC x hbalast = 713.61 x 6.00 x 0.20 = 856.33

m3;

6. executie strat de piatr spart:

Lungime drum x LPC x hpiatr spart = 713.61 x 6.00 x 0.15 =

642.25 m3;

7. executie strat de legtur din BAD 25:

Lungime drum x LPC x hBAD25 x BAD25 = 713.61 x 6.00 x 0.05 x

2.3 = 492.39 to;

8. executie strat de uzur din BA 16:

Lungime drum x LPC x hBAD25 x BA16 = 713.61 x 6.00 x 0.04 x

2.35 = 402.47 to;

9. executie acostamente balast:

2 x Lungime drum x LAC x hac= 2 x 713.61 x 1.00 x 0.44 =

627.98 m3;