EFECTE TERMOELECTRICE

Studeni:

Grupa: 124A
Numarul: 21
Facultatea de Inginerie Electric
 Efecte termoelectrice

Cuprinsul lucrarii:

1. Introducere
2. Efecte termoelectrice
3. Lucrare de laborator
4. Rezultate numerice
4.1 Tensiunea de mers in gol
4.2 Curentul de scurtcircuit
4.3 Curentul de caldur
5. Acuratee rezultate numerice
5.1 Bilanul curenilor de caldur
5.2 Reeaua de discretizare
5.3 Bilanul curenilor electrici
6. Caracteristica de mers n gol
7. Caracteristica de scurtcircuit
8. Concluzii
9. Bibliografie
 Efecte termoelectrice

1.Introducere:

Efectele termoelectrice sunt efectele care apar in conductoarele

strabatute de curent electric in prezena unui gradient de temeperatura i
sunt rezultatul interdependenei intre curentul electric i curentul caloric.
Exista trei tipuri de efecte termoelectrice:
1. Efectul Seebeck
2. Efectul Thomson
3. Efectul Peltier

2. Efecte termoelectrice

Efectul Seebeck: consta in aparitia unei tensiuni electromotoare

intr-un circuit format din doua sau mai multe metale sau semiconductoare
diferite, ale caror puncte de contact se afla la temperaturi diferite.
Coeficientul Seebeck se defineste ca derivate tensiunii
termoelectromotoare in raport cu temperatura la un circuit deschis format
din doua materiale sudate la un capat.

Ks=dUAB/dT
Tensiunea electromotoare depinde de natura materialelor si de
diferenta de temperatura intre cele doua contacte.

Efectul Thomson:actioneaza intr-un metal sau semiconductor

omogen parcurs de current si incalzit neuniform, prin degajare sau
absorbtie de caldura,in functie de sensul curentului.
Efectul Thomson se utilizeaza la masurarea temperaturii, la
producerea energiei electrice (convertoare termoelectrice), la incalzirea
sau racirea corpurilor(racitor termoelectric).
 Efectul Peltier: consta in in degajarea sau absortia unei cantitati de
caldura in regiunea de contact a doua metale sau semiconductoare diferite
la trecerea unui current electric.

3.Lucrare de laborator

In laborator s-a studiat modelarea numerica a efectelor

termoelectrice Seebeck si Peltier,care au loc intr-un termoelement.
Celula termoelectrica reprezentata in fig.1 are dimensiuni
neglijabile,astfel incat analiza plan-paralela a proceselor termice si
electrice este acceptabila: in aceste structuri densitatea de curent,J,nu are
componenta dupa z, ca si campul de temperatur, este independent de
aceasta coordonata.

Fig.1 Celula termoelectrica

Este studiata trecerea curentului electric prin termoelement si

incalzirea acestuia, la mers in gol si la scurtcircuit.Celula se afla in
contact cu o sursa calda(Th) si o sursa rece(Tr).
Daca notam bornele cu A si B la mers in gol,potentialele celor doua
borne sunt nule.Rezistenta de sarcina are o valoare foarte mare tinzand
spre infinit iar pentru scurtcircuit tinde spre 0.
 Se vor determina caracteristicile de mers in gol si scurtcircuit
pentru aceasta structura care functioneaza in regim de generator
thermoelectric.
Caracteristicile de mers in gol si scurtcircuit se determina pentru
gradientii termici Th-Tc=273+10,20,40,60,80,100.
Figura se construieste in system XOY in intervalul {x*y}={-
1,..,17}{-1,,11}.
Se definesc coeficientii dependenti de temperatura a temperaturilor
limita Th si Tc pentru materialul semiconductor din care este alcatuita
celula.
Se stabilesc urmatoarele conditii la limita:

Se stabilesc conditiile de mers in gol si scurtcircuit pentru

problema de camp electric:curentul la bornele celului este nula respectiv
tensiunea la bornele celulei este nula.

Fig.2 Celula termoelectrica harta de culoare pt temperatur

 Fig.3 Harta de culoare --- Scurtcircuit

Fig.4 Harta de culoare --- Mersul in gol

4. Rezultate numerice
 In cadrul lucrarii de laborator s- au realizat urmatoarele :
- Determinarea tensiunii de mers in gol
- Determinarea curentului electric de scurtcircuit
- Determinarea curentului de caldura.

4.1 Tensiunea de mers in gol

Tensiunea de mers in gol se calculeaza ca diferenta de potential

intre bornele electrice. In modelul analizat, borna electrica pozitiva (27)
nu este echipotentiala.Pentru determinarea tensiunii de mers in gol se va
utilize valoarea medie a potentialului la aceasta borna.Pentru calcularea
tensiunii de mers in gol latura 27 se selecteaza pe Neumann.Se integreaza
potentialul electric pe aceasta borna si valoarea integralei se imparte la
valoarea 0.002 (latimea bornei).

Rezultatul obtinut este : Vgol = 0.003111 [V]

4.2 Curentul de scurtcircuit

Curentul electric de scurtcircuit poate fi calculate la una dintre cele

2 borne electrice (borna 2 sau borna 27). Am ales borna pozitiva (borna
27) pentru a calcula acest current. Integram densitatea de current electric
pe aceasta borna iar valoarea integralei o inmutim cu 0.001.

Rezultatul obtinut este : Isc = 0.004174 [A]

4.3 Curentul de caldura

Curentul de caldura poate fi calculate la una dintre cele doua borne

termice (borna 1 si borna 28) . Am ales sa calculam curentul de caldura la
borna rece (borna 1).Pentru aceasta am integrat densitatea de curent de
caldura pe aceasta borna si valoarea integralei a fost inmultita cu 0.001.

Rezultatul numeric obtinut este : W = - 0.020303

5. Acuratete rezultate numerice

 Pentru a verifica cat de bune sunt rezultatele numerice obtinute
vom mai efectua cateva teste de acuratete numerica si anume :
- Bilantul curentilor de caldura
- Modificarea rezolutiei retelei de discretizare
- Bilantul curentilor electrici

5.1 Bilantul curentilor de caldura

Pentru regimurile de mers in gol si scutcircuit am verificat bilantul

curentilor de caldura la bornele termice : borna 1 si borna 28(laturile
izoterme).Pentru a realize acest lucru am crescut progresiv temperatura T
cald luand valorile : Trece+10;+20;+40;+60;+80;+100.
In tabel avem rezultatele functie de deltaT=Tcald-Trece

Regimul de mers in gol Regimul de scurtcircuit

Latura 27 - Neumann Latura 27 - Dirichlet
Delta T
Latura 1 Latura 28 Latura 1 Latura 28
10 - 0,019952 - 0,019932 - 0,020303 - 0,020282
20 - 0,038782 - 0,038742 - 0,039535 - 0,039494
40 - 0,073456 - 0,073381 - 0,075159 - 0,075076
60 - 0,104678 - 0,104572 - 0,107499 - 0,107369
80 - 0,132968 - 0,132835 - 0,137034 - 0,136851
100 - 0,158745 - 0,158588 - 0,164138 - 0,163894

5.2 Retele de discretizare

Pentru regimul de mers in gol am modificat rezolutia retelei de

discretizare, valoarea medie a potentialului electric la borna pozitiva (27)
de la o retea (mai grosiera) la alta (mai fina) se conserva.Observam ca cu
cat precizia este mai mare timpul de calcul este mai mare.

Rezultate obtinute pentru borna 27:

Rafinarea generala : -5,660467e-4

Rafinarea frontierei (4e-3): -5,660467e-4
Rafinarea frontierei (3e-3): -5,660467e-7

5.3 Bilantul curentilor electrici

Verificam bilantul curentilor electrici la bornele electrice (borna 2 si

borna 27).

Regimul de scurtcircuit
Delta T
Latura 2 Latura 27

10 - 8,519853e-4 - 8,532918e-4

- 0,001712 - 0,00172
20
- 0,003455 - 0,003489
40
- 0,005219 - 0,00529
60
80 - 0,006988 - 0,007088

100 - 0,00874 - 0,008842

6.Caracteristica de mers in gol

Pentru a realiza graficul caracteristicii de mers in gol calculam

tensiunea de mers in gol crescand diferenta de temperatura delta T
progresiv. Astfel valoarea Tcald creste de la Tcald=Trece+10 pana la
Tcald=Trece+100.In tabel sunt trecute rezultatele obtinute.

Delta T Tensiunea de mers in gol

10 0,003111
20 0,006124
40 0,011849
60 0,017178
80 0,022109
 100 0,026643

Pe baza acestui tabel am realizat caracteristica de mers in gol.

Fig. 5

Observam in cazul acestei caracteristici ca zona de inceput este o zona

liniara, spre sfarsit luand o forma usor curbata.Diferenta de potential
creste liniar cu cresterea diferentei de temperatura. Zona liniara este
cuprinsa in intervalul [0-40].Se poate calcula si panta acestei zone
liniare.
Aceasta panta este : m=delta Vgol/delta T
m=(0.011849-0.003111)/(40-10)=0.00029127

7. Caracteristica de scurtcircuit

Pentru a realiza caracteristica de scurtcircuit calculam curentul de

scurtcircuit crescand progresiv delta T=Tcald-Trece.
Delta T Curentul de scurtcircuit

10 0,004174
20 0,008925
40 0,019933
60 0,032512
80 0,046114
100 0,060218

Pe baza acestui tabel am realizat caracteristica de mers in scurtcircuit.

Fig.6
Observam ca aceasta caracteristica are o portiune liniara in intervalul
[60-100].Deoarece curentul de scurtcircuit variaza linar cu variatia
diferentei de temperatura putem calcula panta acestei portiuni liniare si
anume panta este: m=0.00069265
8.Concluzii

- In comparatie cu efectul Seebeck , efectul Peltier este util

deoarece poate fi folosit pt racire termoelectrica.
- Efectul Seebeck scade eficienta celulei deoarece induce o
diferenta mica de tensiune.
 - Efectul Joule este ireversibil din punct de vedere termodinamic.

9.Bibliografie

http://en.wikipedia.org