Sunteți pe pagina 1din 112
Sorge Ciccotti este doctor in psihologie, cercetator asociat al Universitat Paris X-Nanterre si psinoiog. De acelasi autor, la Editura Polirom a aparut 750 de experimente in psihologie pentru cunoasterea coluilat. Mecanismele comportamentelor cotidiene (2007), ake, E6108 Serge Ciccotti, 100 petites expériences de psychologie pour mieux comprendre votre bébé © Dunod, Paris 2006 © 2008 by Editura POLIROM, pentru prezanta traducere www.potirom.ra Editura POLIROM tasi, B-dul Carol | nr. 4; P.O. BOX 266, 700506 Bucuresti, B-dul ILC, Bratianu nr. 6, et. 7, ap. 33, O.P. 375 P.O. BOX 1-728, 080174 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniel: ciccoTn, SERGE 100 de experimente in psihologie pentru @ ne cunoaste mai bine coptiul / Serge Ciccot rad. de Luminge Botosineanu gi Florin Botoginean, — lagi: Policor, 2008 Bibliogratio Index ISBN: 978-973-46-1230-7 |. Botogineanu, Luminita (trad.) . Botogineanu, Florin (trad.) Printed in ROMANIA Serge Ciccotti EXPERIMENTE IN PSIHOLOGIE PENTRU A NE CUNOASTE MAI BINE COPILUL din perioada prenatala pina la 3 ani 667424 B.C.U. IASI Traducere de Luminita Botogineanu 3i Florin Botosineanu POLIROM 2008 Cuprins Cuvine inainte ..... 1, Comportamentul pArintilor fat de bebelust ...... 1S 1. Avett idei preconcepute in legatura cu bebelusii? Stereotipurile adultilor in legdturdt cu bebelusti 19 2, Este adevatrat ci tatilor le place ca hebelusul si le semene? Influenta aseménéirié dintre adulti si copit asupra comportamentului adulpitor ...... 3. Ati fi capabil si vi recunoastefi nou-niiscutul dact acesta ar fi schimbat la o ori dup nastere? Recunoasterea bebelusului de cdtre mari fn perioada post-partutt 0.0 4, ‘Tatil isi poate recunoaste copilul nou-nascut doar atingindu-i mina? Recunoasterea bebelusului de citre tart In perioada post-parturt «oo...» 25 5. Mama igi schimba expresia atunci cind fi vorbeste bebelusului ei? Expresia facialii a mamelor in fata bebelusiior lor vo BD 6. Trebuie s vorbim cu bebelusul in ,timba bebetusilor” ? Influenga fenomenelor prozodice supra segmentérii discursului 7. Mamele sint oare niste imitatoare? Imisaria corporaid si comportamentul alimentar ...... 2. 40 8. Cit de disponibil trebuie sa figi pentru bebelusul dvs. ? Disponibititatea mamei si comportamental bebelusubi ...........0. 42 9. Puteti ghici sexnl copiluiui dvs. inca nen’scut’? Abilitatea femeitor de a prezice sexul copilulud ..... 2 46 10. Trebuie si avem multi copii pentra a fi fericigi? Impactul fervilisiyit asupra satisfactiei de viaid ...... 50 2. Cele cinci simturi ale bebelusitor 4. Cum vad bebelusii? Dezvoltarea vitzului la now-nétscut 12.Ce prefer bebelusu! ? Figura zimbitoare 4 surorii mai mari sau cuva masini de spalat? Preferinga bebelusilor pentru figuri umane cece 6H 13,Ce bar uimi mai tare pe bebelusul dvs. : un om cu trei miini sau un om cu tei ochi? Perceptia figurilor umane gi a COrpUrilor 0s... 14.De Ia ce virsti incepe bebelusul dvs. sk se recunoascd intr-o oglindi sau intr-o fotografie? Decvoltarea precoce a idennifictrit vieuale a propriei persoane ....... 66 15.Nou-niiscutul dvs. preferd vocea dvs. celei @ unei necunoscute ? Recunoasterea vocii mamei la now niiscut $i la fl... 16.Trebuic s& inchideti televizorul cind fi ci bebelusului o poveste ? Sensibilisatea bebelusilor la zgomotele de fond. 17.{n bebelusul dvs. zace un mic Mozart? Memoria bebelusilor in ceea ce priveste experientele muzicale .... 77 18.Ce anume atrage mai mult un bebelus ? Vocea mamei sau figura ei? Influenga semnaletor vocale si faciale ale mamel asupra comportamentului bebelusilit ooo... 19.Ce prefer bebelugul dvs. : si-i cintati Doudizeci pitici voinici sau s& asculte ultimul hit al lui Céline Dion? Proferinja bebelusitor penira cintecele pentru copit ..-..2........... 83 20.Ce if intereseazi mai mult pe bebelus : ca mama s&-i vorbeasci sau si-i cinte un cintec? Raispunsul bebelusudui la vorbele si la cintecele paringilor ......... 86 21 Bebelugul dvs, sti ce inseamné gustut ban inainte de a suge pentru prima dati in viagi? Expresiile faciale ale nou-ndscusitor la diferite gust ............ 89 22, Nou-ndscutul dvs. preferi! laptele matern sau pe cel industrial ? Preferinia now-néiscutului pentru mirosul laptelui matern .....---.. 93 23. Bebelugul poate si-si recunoasci mama doar dup’ miros? Preferinta now-ndscusilor pentra mirosul mamet 24, Now-niscutul este sensibil la mirosurile plicute sila cele neplicute? Expresiile faciale, comportamentele $i localizarea mirosuritor la now-niscuft seo: 98 25.Nou-nascutul dvs. ,vede” fa fel de bine cu miinile ca gi cu ochii? Transferil intermodal , tactil ~ viewab™ ......-- 101 26.Corpul nou-naiscutului ,fiuzioneaza” cu adevarat cu corpul mamei? Perceperea sinelui la nou-nascut . 103 3. Comportamentul bebelugulu 107 27.Bebelugal dvs, este un imitator? Imitatia ta nownascut eee 28.De la ce virsté fiul dvs. va incepe si aprecieze masinutele? Preferinjele vizuale ale bebelusilor pentru activitdgile si juciriile pentru fete sau belief... 29.Bebelusii care Uecit ceitalti? Inizatie si consttingd .. i imit mama vor fi mai constiinciosi 17 30.Directia privirii dvs. are vreo important pentru bebelus ? Interpretarea privirii adultului de céitre bebelusi 12 4. Emotiite bebelusului. cette 127 3L.De ce trebuie si evitat si siriti de trei metri la vederea unui plianjen in prezenta bebelusului ? Referentialitatea socialé a emogtiior la bebelus .... 13 32.Bebelusul dvs. se inspiri din emoyiile celorlalti? Comportamentul bebelusilor in raport cu reacyiite emofionale observate intr-o reclama TV 134 33.Un nou-niscut de citeva ore poate recunoaste si imita expresiile faciale de bucurie, de tristefe si de surpriza pe care fe citeste pe fata parintilor sii? Discriminarea si imitarea expresiilor faciale la now-ndscut .......136 34.Nou-naiscutul dvs. este sensibil le tipetele si la plinsetele unui alt bebelus ? Discriminarea de citre nowndscut a diferiteior fipete scoase de bebelus 35.Bebelusgul dvs. este capabil sii facti diferemia fntre muzica tristk si muzica veseki? Percepjia dimensiunilor afective ale muzicié la bebelusié de 8 lund... coosceeceeee HA 139 - Rationamentul bebelugulu ccc 36.Sint oare bebelusii niste imbecili ? Raionaentul la bebelusi . : 37.Au bebelusii asteptari ? Formarea astepltirilor .. coseeeeseneeees B43 147 150 38.La ce virstd face un bebelus diferenta intre Nu vreau” gi .Nu pot”? Intelegerea acjiunilor intengionate ale bebelusitor 39.Cind tata pleact, continua el oare si existe pentru bebelus? Permanenta obiectuiui . a 40.Bebelugul dvs. de cinei luni stie 6% numere pind fa tréi? Reprezentarea amodald a numerelar mici la bebelusii de cinci iuni — cosesnesees 159 6. Limbajul bebelugului . oo 163 41. Bebelugul dvs. este poligiot? Dac da, pind la ce virsti? Capacitatile fandscute de percepere a diferenselor lingvistice .... 167 42. Bebelusul dvs, distinge usor limba materni de alte lishbi? Discriminarea lingvisticd la now-niiscut .... 170 43. Bebelusii ardeleni au accent regional ? Inftuera intonapiet limbit materneasiprasinguri Ja bebelusi 173 44.De ce nu trebuie s& vorbim urit de fata cu un copil? Memoria cuvintelor vorbite la bebelusi 175 45.La ce virst& infelege bebelusul cit mama sinteti dvs. ? Inceputul ingelegerit cuvintelor ........ccose..e 178 46.Atunci cind aude cuvintele mind sau picior, bebelusul dvs. infelege despre ce e vorba? Capacitatea debetusitor de 6 luni de a asocia cuvintele cue imagini pe care mu le-au vatzut niciodanit 180 47.La ce virsti incepe copitul dvs. s&-si recunoasci prenumele ? Recunoasterea de citre bebelus a propriului prenume cone 184 48, Bebelusii preferd figura Monicai Bellucci sau pe cea a lui Quasimodo? Preferinta bebelusilor pentra figurile umane frumoase ...........185 7. Comportamentul FtMHE ees 189 49.Comportamentul bebelusului in nine mamei Psihologia flit - 193 50.Fetusilor le place Tindr si nelinistit? Arininiebebeugilor legate de eperienee lor macicale dinainte de nastere . 194 51. Este bine si-i cititi povesti copilului inca nenfscut? Recunoasterea de citre bebelusi a povestitor care li s-au citi inainte de nastere 52. Fatul are deja o personalitate ? Activitatea fitului si comportamentul in copilirie 53.Bebelusul dvs, are activitate sexual deja din perioada intrantering ? Erectile fetale in utero 54.Daci ati mincat mult anason cit ati fost insSrcinati, bebclusuiui dvs. fi va plicea anasonul ? Invajarea in perioada prenatalé a gusturlor postnatale. 55.Ceea ce'mincati in timput sarcinii va influenta mirosul copilului dvs. ? Invijarea mirosuritor ia fat tn fuunctie de regimul alimentar al mamel 3.0... Concluzie . Dowd tehnici experimental Bibliografte suplimentard Index de autori 196 198 Pentru Louenn, Lorella si Leilou, care nu demult erau inc& bebelusi. Cuvint inainte Ce este un bebelus? © bucurie pentru doi si un disconfort pentru tot restul lumii? Sau poate exact invers? Ce stim despre bebelugul nostru? Stim ei reprezint’ cincizeci de centimetsi de gingureli, gesturi si sipete si ct e dotat cu un aspirator de lapte si cu o alarm’ automati de reglare a aprovizionirii, cum bine zicea un ilustra necunoscut... De fapt, cumoastem o multime de lucruri despre bebelusi. De altfel, de indata ce o femeie rimine insrcinati, anturajul 0 bombardeazi cu fel si fel de sfatmri privitoare la psihologia copilului pe care-t asteaptt. in plus, pentru ci subiectul este unul de larg interes, numarul de reviste, cArti si site-uri dedicate ingerasilor nostri este foarte mare, Dar are aceste informatii sint intotdeauna valide? De ani buni deja, psihologia dezvoltirii face noi si noi descoperiri in Iegitura cu capacititile precoce ale sugarilor, atit in planil perceptiei, cit si din punct de vedere emotional sau comportamental. $i, chiar daci limba comunititii stiintifice de profil rimine engleza, nici Frama nu imine datoare, dind lumii cercetitori importangi in domeniu (veri, de exemplu, Roger Lécuyer [coord.}, Le développement du nowrisson, 2004). Totusi, multe aspecte finind de psihologia bebelusilor cimin necu- noscute, si nici cartea de fafa nu are pretentia exhaustivitati. Obiectival 14 Cuvint tnalate nostra este mai degrabi prezentarea celor mai recente descoperiri stiintfice cu privire la bebelusi, inainte si dup nastere, si, concomitent, expunerea meiodel folosite de cercetdtori, care s-au dovedit a fi foarte inveniivi. Veti vedea, parcurgind paginile de fai, cum oamenii de stiinga au reusit sX pund in evidengi meren alte abilitayi de care dau dovadii bebelusii, chiar si in perioada intranterind. Propunind citeva jaloane, iucrarea noastr ne va permite, sperim, s huptim impotriva, lunor idei preconcepute si si ajutim parintii $i viitorii paringi st-si observe mai bine bebelusul si si comunice mai eficient cu acesta ‘Tin si-mi exprim toata gratirudinea fagi de editorii mei, Marie-Laure Davezac-Duhem gi Jean Henriet, alturi de care am Inerat cu mare plicere inc de ia inceput si care mi-au acordat mult& incredere. Le muijumesc de asemenea Iui Maryvonne Vitry, responsabila cu copyright-ul in strdinitate, pentru rapiditatea cu care mi-a pus in valoare munca, si lui Laurent Audouin pentru ilustratiile sale nostime. in fine, vreau si multumese familiei si prietenilor, caci sint ‘constient 4, de multe ori, timpul consacrat acestei car li s-ar fi cuvenit lor. Le sint recunoscdtor pentru incurajiri si aprecieri, ffir de care acest proiect fou ar fi ajuns ta bun sft... Comportamentul parintilor fata de bebelusi Sumar . Aveti idei preconcepute in legatur’ cu bebelusii? Stereotipurile adulgitor in legatura cu bebelusit 0.0... . Este adevirat cf tajilor le place ca bebelusul s& Je seniene? Influenja asemdndriidintre adulfi si copit asupra comportamentului aduitilor & Ati fi capabil svi recumoasteti nou-nascutul dacit acesta ar fi schimbat la o oni dupa nastere? Recunoasterea bebelusului de ctitre mame Jn perioada post-parturt oe... ‘Tatil tsi poate recunoaste copilul nou-niiscut doar atingindu-i mina? Recunoasterea bebelusutui de ctitre sate in perioada post-partum... Manne iyi scltinb& expresia aunci cind fi vorbeste bebelusului ei? Expresia facial a mametor in fata bebelusilor lor ‘Trebuie si vorbim cu bebelugul in ,limba bebelusilor” ? Influenta fenomenelor prozodice supra segmentirii discursulut ‘Mamele sint oare niste imitatoare? Initayia corporala si comportamentul alimentar 19 29 32. 8. Cit de disponibil webuie s& fiti pentru bebelugul dvs. 7 Disponibiliatea mamei si comportamentul bebelusului 9. Puteti ghici sexul copitutui dvs. inc nenascut’? Abilitatea femellor de a prezice sexul copilutui ... 10. Trebuie sf avem multi copii pentru a fi fericiti? Impactul fertilieyit asupra satisfactiei de viagas 1. Aveti idei preconcepute in leg&turé cu bebelusii? Stereotipurile adultilor in legatura cu bebelusii Ce este un stereotip din punctul de vedere al psihologilor? Siereotipul este o convingere cu privire fa caracteristicile membrilor unei categorii, ai unui grup (bebelugii, femeile, blondele, negrii, albii, bancherii, studentii, belgienii, frumosii, uritii etc.), care sit extinse, prin generalizare, la ansambiul grupului. Ne imaginam spre exemplu, c& toti suedezii sint inalti, blonzi si cu ochi albastri sau c& toti ardelenii vorbesc rar si beau plline’. Stereotipul are {ist si utilitate, prin aceea c& serveste 1a simplificarea coordo- natelor mediului inconjurator! . 1. Gratie stereotipului, construim ¢in mod inconstient) mici .pachete” de informati. Consecinga este minimalizarea deoscbirilor dint indivizi apartinind aceluiagi grap si exagerarea celor vizind persoane din grupuri diferite, 29100 de experiments n psihologe pent a ne eunoagte ma bine cop Stereotipurile legate de sexul bebelusilor Stereotipurile cu privire la sex ne pot conduce la ideea ct barbatit sint dominatori, rafionali si egocentrici, in vreme ce femeile ar fi afectuoase, emotive si orientate spre celilalt. Din moment ce avem cu tofiistereotipuri in legtturd cu sexele, atunci cind ni se spune Cf bebelugul din faa noastra este baiefel, aceasta va influenta modul in care il vedem ? Boi cerestatori (Condry si Condry, 1976) au cerut unor adult! si urmareasca un filmulet in care un bebelus de noua luni, apezat pe jos, se juca cu diferite jucarii Pe jumatate dintre participan|i, cercetatori evalua comportamentul acesiei fetile?". Pentru cealalta jumatate, intrebarea era urmaloarea: evalua comportamentul acestui baie{el?”. Evident, in ambele situatii experimentale se folosea unul gi aceiasi film, ln urma analizari rezultatelor,s-a observat o& respondent evalueu diferit comportamentul bebelusului in functie de sexul prezumat 2! copilulu: cei carora i s-a spus cd este vorba despre un baiatel 5 descriau ca fiind mai activ si atribuiau mai mult salisfactie, mai mult minie si mai pulind teama decit cei care credeau ca apreciazai actiunile unei fetife irebau: ,Putefi Pate Stereotipuri legate de mediul social al bebeluguluj act stifi cd un anumit bebelus pe care il vet intini pentru prima dath provine dintr-un mediu favorizat, sint sanse mari ca aceasta informatie si va influenteze intr-o masurd covirsitoare. Este ceea ce au demonstrat Darley $i Gross (1983), care au proiectat Pentru subject! un flmulet in care aparea o fetits in mediul ei social: Comportamentul patintior fata cle bebelugi 24 — pentru jumatate dintre participant, filmul prezenta copitul intr-un_mediu social favorizant (scoalé moderna, locuints somptuoasa); : — pentry cealalia jumdlate, actiunea se denula intr-un mediu deta- vorizat (scoala darapanaté, cartier s4rac), Cercetatorii au proiectat anoi un al doilea film, de data aceasta identic pentru tofi participantji. Filmul surprindea fetita in curs, de a realiza o sarcina despre care era greu de anticipat daca va fi sau nu dus& ta bun sfirsit. _ Participantil trebuiau apoi s4 evalueze performanta copitulul Cercetitorii au observat urmatorullucru: subiecfii care in prealabil 2u vazut fetifa intr-un mediv favorizat au socotito foarte inteligenta, in vieme ce ceilalti au considerat-o, dimpotriva, slab dotata Totusi, era vorba despre unul si acelasi opt. Stercotipurile sint rezultatul unui proces de ,categorizare” care ne permite si simplificim lumea inconjuratoare. Ele ne sint asadar utile, pentru c&, in absenja lor, ne-am sufoca intro mast de informatii disparate si inutilizabile. De exemplu, este mai simplu si afirmi ca Radu este un ,oltean adevarat” decit s& spui c& mninc’ praz, bea zaibir, foloseste in vorbire perfectul simplu si tine cu Universitatea Craiova ; Dar putem oare si ne increrem in siereoripnri? Unii psihologi susfin ef ele pot confine un fond de adevar (Leyens eral, 1994), problema rezidind in generalizarea acestuia la ansamblul membrilor ‘unui grup cXruia fi apartine individul pe care il evaluiim. 22 100 de exporimente tn psinologie pentru a ne cunoaste mai bine copitul Concluzie Recurgem ja sicreotipuri atunci cind evaluim adulfi, dar uncle cercetari evidentiazA faptul c& afirmatia este vaiabili si atunci cind judecm un bebelus. Activam astfel ‘stereotipuri cu privire 1a’ ‘mediul social af copitului, dar si cu privire la sexul acestuia. De altfel, dacti doriti si urmatigi nasterea stereotipurilor, faceti ummitorul experiment: prindeji-i o funditi in pir bebelusului dvs, de sase luni si scoateti-l la plimbare, Sansele ca persoanele ‘cu care va intilniti la supermarket si creada ci este fetiti si si o considere automat foarte cuminte, draguyl, sensibili, poate chiar guraliva (!} sint foarte mari. Dimpotriva, este suficient si vi imbricati copilul cu o salopetica albastra, pentru ca, intorcindu-vi a doua zi in acelasi loc, si auziti spunindu-se: ,Este indrizne, nu?” sau ..Stie foarte bine ce vrea si pare foarte activ, se vede ch e b&ietel si c& incearc& deja sti exploreze Iumea!". Bibliografie Leyens, J.-P. V. Yzerbyt, G. Schadron (1994), Stereotypes and Social Cognition, Sage Publications, Londra. Darley, J.M., PH. Gross (1983), .A Hypothesis-Confirming Bias in Labelling Effect”, Journal uf Personattty and Social Psychology, 44, pp. 20-33, Condry, J., 8. Condry (1976), ,Sex differences: A Study of the Fyes of the Beholder”, Child Development, 47, 812-819. Comporiamentui patintior fal de bebelusi 23 2. Este adevarat ca tatilor le place ca bebelugul s& le semene? Influenta asemanarii dintre adulti si copii asupra comportamentului adultilor S8 fie oare adevirat ci tajii reactioneazi pozitiv daca bebehigul le seamiind sau acest fapt nu este pentru ei decit un detaliu nesemni- ficativ ? Cu alte cuvinte, gindiji-vi dact o constatare precum : Vai! Agi vizut ce bine seaming cu tatil stiu ?” il flateazii sau nu pe tat. th cadrul unui experiment, Platek et al. (2002) au aratat unor adult ~ barba{! si femei - mai multe fotografi de bebelugi. La Jumatate dintre adult lis-au prezentat fotografiicare erau rezultatul Unei fuziuniintre propria lor figura sicea a unui bebelug necunoscut (lucru pe care subiecti il ignorau, bineinfeles). Pentru aceasta, cercetatorul |-au fotografiat in prealabil, sub un fals pretext, pe {ofi participanti ta experiment, operatja de fuziune flind efectuat’ ulterior, cu ajutorul unui program de prelucrare a imaginilor. Fotografia rozultaté avea 25% pind la $0% tréséturi comune. $i celortalti participant li s-a ardtat cite o fotografie de bebelus, dar care nu prezenta nici o similitudine cu propria figura. Platek le cerea apoi tuturor aduifilor sé evalueze copilul in functia de fotografie si s8 réspunda la intrebairi de tipul: .Care este bebelugul pe care fl considerati cel mai dragu{?”, ,Cu care dintre bebelusi ati petrece mai mult timp?”, ,Daca acesti copii ar strica tn lucru la care {ineti, pe care Lati pedepsi mai pujin?”, Pentru care dintre acesti bebelusi ai cheltul 50 de dolari?”, .Pe care ctedefi cd Lati adopta?” 24 100 de experiments in psthologie pentru a na cunoasle mai bine coptut Cind au analizat rezultatole, cercetdtorii au fost uimiti sd constate = cA nurmai barbalii pareau sa fie cu adevairat receplivla asemAnarea- fizica. Intr-adevér, Platek si colegii sai au constatat c4, spre deosebire de femel, barbali cérora li s-au ardital poze ou Imagini de copii fuzionate cu proprile flguri au consideral acasti copii mai dragut sis-au preocupat mai mult de starea lor de bine decit de a celor a cror figura nu prezenta nico similitudine cu propria figuré. Concluzie ‘Stim deja cX oamenii ii ajuti mai degrabi pe cei care le seaman . decit pe cei care total deosebiti de ei!, dar cercetarea intreprins& de Platek ef af. a demonstrat in plus faptul cd barbatii sint foarte sensibili la 0 posibil asemfinare cu bebelusul lor. Dar de ce oare aceasti sensibilitate m-i afecteaz4 decit pe biirbati ? psthologii considers cd femeile nu au de ce si fie preocupate de relatia de singe dintre ele gi copil si, prin urmare, mi au nici motive ‘si dezvoite procese de identificare atit de puternice pentru a-si recu- noaste progenitura. Aseminarea este asadar unul dintre putinele mij- Joace de care dispun barbatii penima a se asigura de paternitatea lor. in sfirsit, evitati si faceti de fata cu tagii glume de genul: ,,Esti sigur c& e copilul tiu? Nu-ti seamiini deloc 1”. Aceasti glumi roast’ fl va deranja pe tat mai tare decit va puteti imagina... 1. Vezi 8. Ciccotti, 150 petites expértences de psychologie pour mieux comprendre nos semblables, Dunod, Paris, 2004 (trad. rom. 150 de experimente in psihologie pentru cunoasterea celuilalt, Politom, 2007). in primele grupuri sociale, identificarea aseminarii a folosit stramosilor nostri pentru ca ci si-si ajute mai mult rudele decit pe strdini, Cercetirile au demonstrat ca si animalele, intre care anumite specii de veverite, ajuta in primul rind pe indivizii care le seaman’ Unele animale (babuini, hamsteri, maimuye resus) par de altfel si-si oati identifica rudele comparind mirosul acestora cu propriul miros. Comportamental parinflor fala de bebelusi 25 Bibliografie Platek, S.M., RL. Burch, LS. Panyavin, B.H. Wasserman, G.G. Gatlup (2002), «Reactions to Children’s Faces: Resemblance Affects Males, ‘More than Females”, Evolution and Funan Behavior, 23, pp. 159-166. DeBrune, L.M. (2002), ,Pacial Ressemblance Enhances Trust”, Proceedings of the Royal Society of Londres, 269, pp. 1307-1312. 3. Ati fi capabil s& va recunoasteti nou-nascutul dacd acesta ar fi schimbat la o ora dupa nastere? Recunoasterea bebelugului de catre mama in perioada post-partum Se spune de multe ori ci cet mai mare cogmar al unei tinere mame este acela ct, la nagtere, i s-ar putea schimba bebelugul cu un altul firdica ea si-si dea seama. Aveti si dvs. aceasti temere? Va punefi fa indoialt capacitatea de a vi recunoaste bebelugul ? Dact rispunsul este afirmativ, atunci seria de experimente prezentate mai jos ar trebui si va linisteasct. Un grup de cercetdtori s-au ocupat intr-un studi de capacitatea p&rinfilor de 2-si identifica bebelusul exclusiv pe baza contactulul fizic. Le-a venit astfel ideea de a le prezenta subieotilor (un numar mare de tinere mame), legati la ochi, trei nou-ndscuti care dormeau fiecare in patutul lui pe rotile. Cercetatorii con- duceau mamele pind in dreptul copiltor si fe ghidau in asa fel incit ele 88 ating’ doar dosul miinii bebelusului sau obrazut 28 100 de experimente tn psthologie pentru a ne cunoagte mai bine copiul acestuia, Apol, als trebuiau 58 spund care dintre cei trei copii este propriul copil Rezultalsie au evidentiat faptul o& 79% dintre tinerele mame si-au putut identifica bobelugul, cu toate ci nu au stat impreuna docit una, doud sau trei zile, in timpul a maxim 8 ore de alaptat. Mai mutt, s-a demonstrat statistic ci numarul de ore petrecute Impreundi nu e un factor relevant, o mamé care nu a stat aléturi de bebelugul ei decito ora fiind perfect capablla s&-si identifice copilul \dentificarea, intomeiaté exclusiv pe seleciii tactile, a dovadit cA femeile poseda o capacitate exceptional de a-i identifica bebe- lugul fa simpia atingere, Aceasta capacitate e invatats, in mod eintentionat, in timpul interactiuniior obignuite constind tn atin- gerile intre mama i copil Dar dacti se pune problema s& va recunoasteti copilul pe baza unei fotografi? Kaitz ef af, (1988) au fotografiat 0 serie de nou-néscuti imediat dupa nastere (la cel putin cinci minute si cel mult 5 ore dupa acgea), apoi au cerut unui numér de 124 de finere mame sé incerce s8-si recunoasca nou-nascutii pe baza acestel fotografi, in momentul in care bebelusii erau iuali de ling ele pentru Primele ingrijir. Cercetatorii au observat c& mamele care au deja un copil au reusit mai bine decit primiparele s&-sl identifice nou-nascutul dupa fotografi. Cercetaiori au formulat astfe! opinia conform céreia stresul legat de 0 prima experienta a nasterii ar putea antrena un deficit de Scurta duraté in planul atentisi gi al percepfiei la tinereia mame, Dar pe baza mirosului? mame care au fost intrebats daca sint de acord s& participe la | In 1987, Kaitz of al. au vizitat ta matemitate o serie de tinere un experiment psihologic. 48 dintre ele au acceptat Comportamentul parinjior fai de bebelusi 27 jn prima faza @ experimentului, cercetatorii le-au dat acestora A miroasé trei fiole de parfum cu miros foarte olasic (vanilie, migdale $i lamtie) pentru a verifica daca acestea pot diferentia mirosurile. Sase dintre ele s-au dovedit incapabile s8 0 facé, asa incit nu au mai participat la a doua faza a experimentului Jn etapa urmatoare, fiecare mama a fost testata in ceea co priveste capacitatea de a recunoaste mirosul propriului copil Pentru aceasta, unul dintre cercetatori s-a prezentat la sectia de neonatologie gia dezbracat bebelugul mamet in cauzéi, precurn sial{i doi nou-nasouti, Cémagujele fiecaruia dintre cei trei bebelugi au fost puse in cite o punga de plastic. Intorcindu-se ia mama, cercetdtoruli-a cerut acestela sa miroasa timp de 30 de secunde coninutul celor trei pungi si sé incerce 88 recunoascd cAmésuta ‘are apartinea propriulul copil Figura 1 indica procentajul de reusite in recunoasterea propriulul copil dup& mires, in functie de timpul pe care mama l-a petrecut ou acesta, 0 - » ;0 a » ‘ba ice ee oe Figura 4, Procentajul mamelor care si-au recunoscut bebelugul ‘dup miros, in functie de timpul in care mama si copilul Iau petrecut impreund de la nastere 28 100 de exporimente in psihologie pentru 8 ne cunoaste mai bine eopilul 90% dintre mame au fost capabile sd recunoascd mirosul pro- priului copil, alaturi de care nu au stat mai mult de 10 minute! Rezultatele sugereaza c8 semnalele olfactive pe care le emand nou-nasoutti sint mult mai ugor de perceput de catre mama decit se credea anterior, fapt confirmat de altminteri si de alte cercetari (Porter ef al., 1983), Concluzie La fel ca in restul lumii animale, simul olfactiv este si la om o metodii de identificare foarte eficienta in recunoasterea propriului copil. Dar nu singura! O tindird mami este in stare s&-si recunoasca hou-ndscutul in moduri diferite, prin simpla atingere sau dup’ o fotografie, si aceasta chiar daci ea nu a stat impreuni cu propriul copil decit un interval de timp foarte scurt ! Unul dintre miracolele iubirii... Bibliografie Kaitz, M., A. Good, A.M, Rokem, A.J. Eidelman (1987), .Mother's Recognition of their Newborns by Olfactory Cues”, Developmental Psychabiology, 20 (6), pp. 587-591 Kaitz, M., P. Lapidot, R. Bronner, A.I. Eidelman (1992), ,Parturient Women can Recognize their Infants by Touch”, Develoymeniat Psychology, 28 (1), pp. 35-39. Kaitz, M., A.M. Rokem, A.I. Eidelman (1988), Infants’ Face-Recognition by Primiparous and Multiparous Women”, Perceptual and Motor Skills, 67 (2), pp. 495-502. Porter, R.H., J.M. Cernoch, FJ. McLaughlin (1983), ,Maternal Recongnition of Neonaytes Through Olfactory Cues”, Physiology et Behavior, 30, pp. 151-154. Comportamentul patintor fata 4, Tatal isi poate recunoaste copilul nou-naéscut doar atingindu-i mina? Recunoasterea bebelusului de caire tata in perioada post-partum Studiem adesea comportamentul mamelor, dar ne punem destul de putine intrebari in leg&tura cu tatii... Ce se intimpld asadar in cazul tatilor? Sint ei oare fa fel de abili ca si femeile in a-si recunoaste bebelusii in primele lor ore de viagi? Pentru a réspunde ta aceasta intrebare, Kaitz ef al. (1994) au cercatat un numar de 23 de tafi In virsta de aproximativ 30 de ani, Ei au fost festafi in aceleasi condifii ca gi mamele din experimentul prezentat anterior. Experimentul s-a efectuat la ase zile dupa nastere, tal petrecind in total algturi de nou-nasouti cel mult 7 ore. Cercetatorii Lau legat pe subiecti la ochi si le-au acoperit nasul. Conducindu-i apoi la sectia de neonatologie, le-au cerut 58 atinga dosul minii a trei copii care dormeau si obrazul acestora, ei trebuind astfel sé-si recunoasea propriul bebelus, 78% dintre tai si-au identiicat corect copilul la cel pufin una dintre probe (atingerea obrazului, respectiv a miini), dar procentui de reusite a fost mai mare Ia alingerea miinil. Cu toate ca tafi marturiseau ca nu au incredere in estimarile lor, aceasta nua a avut nici o legaturé cu reusita lor real. In plus, la fel ca in cazul mametor, capacitatea tatiior de a-gi recunoaste bebelugul nu a fost deloc conditionats de numarul de ore petrecut aldturi de acesta, de sexul copilulul ori de faptul de a fi sau nu fa primul copil. 20100 de experiments in psinologie penta @ ne cunoagte mai bine copilul Experimentul dovedeste ci tatii sint foarte atenti la contactul? fizic pe care I-au avut cu propriul copil si cd pastreaza in memories textura piclii acestuia, i Prin urmare, mamele igi pot identifica bebelugul mai ugor: decit tatii atit la simpla atingere a miinii, cit i a obrazului acestuia, + in vreme ce, pentru tati, procentajul de reusita este mai mare ja? atingerea mfinii. S4 insemne oare acest fapt ci mina nou-nascutului | este privilegiati in raport cu restut corpului? Probabil c& da si, de altfel, este ceea ce au evidentiat numeroase studii, care au! demonstrat c& tajii au o propensiune spre a se juca cu nou-nascutul | si a-l stimula prin atingerea miinii acestuia (Parke, 1979). S-ar? prea ci, din cauza c& percep bebelusul ca find foarte fragil, tafii | nu indraznesc si alte tipuri de contact. Este suficient, de altfel, sd-i observam pe tinerii tafi la maternitate pentru a intelege cum: stau lucrurile. Kaitz et af. (1988) si-au reluat cercetarea pe baza fotografillor, dar de data aceasta i-au inclus in protocolul experimental si pe tai. Ei au putut compara astfel abilitatea mamelor gia tatilor de a-si identifica nou-néisoutul pe baza unei fotografi acute imediat dupa nastere. Ne-am fi asteptat ca tatii sé nu-si recuncasca la fel de ugor bebelugul ca si mamele, aceasta din cauza diferent calitative a apropierii acestora de nou-nascufi. Totusi, rezultatele experimentului au demonstrat contrariul: tatii au fost la fel de competent ca si mamele in a-si identifica bebelusii! Acest fapt sugereaza cA tafil si-au privit copii. cu mare atentio, Comparabilé cu cea @ mamelor... Motivul este evocat in a doua problema pe care o pune in discufie cartea de fafa: talii au dezvoltat procese puternice de identificare pentru a-si recu- noasie progenitura si a se asigura de relatia de paternitate... Comportamentul paringior faiS de bebelusl 34 Concluzie ‘agi vizut cumva filmul Viaya este un lung flviu linistr? Netinistitor gubiect, nu? Totusi, putem si nu ne facem mari griji: atit tatii, cit si mamele sint adevaragi experti in recunoasterea propriuiti copil. Acest fapt ar trebui sii linisteascd pe plrintii care se gindeso cu ingrijorare la eventualitatea unui schimb de britard de identificare in cadrul sectiei de neonatologie de la’ maternitate. Bibliografie Kaite, M., A. Good, A.M. Rokem, A. Eidelman (1988), ,Mother’s and Fathers" Recognition of their Newborns’ Photographs During the Postpartum Period", Journal of Developmental & Behavioral Pediatrics, 9 (4), pp. 223-226. Kaltz, M., S. Shiri, . Danziger, Z. Hershko, I. Eidelman (1994), Fathers Can Also Recognize their Newborns by Touch”, Infant Behavior and Development, 17, pp. 205-207. - Patke, R.D. (1979), Perspectives on Father-Infant Interaction”, in J.D. Osofsky (ed.), Handbook of Infans Interaction Development, New York, Wiley. 32 100 de experiments in psihologie pentru a ne cuncaste mai bine copihul 5. Mama igi schimba expresia atunci cind 7 vorbeste bebelusului ei? Expresia faciala a mamelor in fafa bebelusilor for SLE Pemensnor tor treonetie mets inimmewest, Se siie cf, atunci cind mamele vorbesc cu bebelusul lor, an tendinta Si-si modifice vocea, si-si exagereze intonatia afectiv’ gi st faci! ‘nuuneroase pauze intre cuvinte (vezi, de exemplu, Fernand si Simon, i 1984). Se pare c3 acest lucru ar fi benefic pentru evolutia bebelusului, acesta invatind astfel sz vorbeasci mai devreme (vezi pagina 37 si Fenmid, 1993). Mai mit, mumeroase studi au demonstrat c& bebelusii} apreciaz& o astfel de maniera de pronuntare (vezi, de exemplu, | Cooper si Astin, 1990), chiar atunci cind ea se aplici unei limbis, necunoscute lor (Werker, Pegg si McLeod, 1994), i Dar ce se poate spune despre expresia faciald a mamelor? | Dys. va schimbayi expresia cind vorbiti cu bebelusul dvs.? Ris- | Punsul este afirmativ. in 2003, Chong ef al. au efectuat o cercetare © care a evidentiat faptul ci mamele afiseazi ,trei expresii faciale tip” atunci cind se adreseaz copilasilor lor. Studia fostrealzat in Canada, int-un centumuliculturaldin Vancouver $1 in cadn unuilaborator de la universitatea Briish Columbia, Douzizeci de femei (10 vorbitoare de limba chineza si alte 10 anglofone) au fost filmate in timp ce comunicau direct cu bebelusii lor, cu virste cuprinse intre 4 gi luni, In preaiabil, cercetatorii au dat mamelor urmatorul consemn: ,Povestifi copilagului dvs. © povestioara pe una din temele: prima zi In care afi adus acasé; primul biberon pe care i |-afi dat; prima data cind i-afi schimbat scutecul ete." Analiza inregistrarlor video a demonstrat c& mamele si-au modi ficat nu doar vocea, ci s! expresia facials cind au interactionat Comportamentul patinilor fal de bebolugl 33 cu conitasi lor. S-au efeciuat mai multe masurdtor,, apoi s-a ccerut unui numar de 32 de student 68 identiice gi sd diferentieze coxpresiile faciale pornind de la inregistrarle video. in plus, s-au realizat masurdior ale migcdrilor muscutare caracterisice fec&reia dintre categorille puse in evident de student Alte 75 de persoane au furnizat descrieri din perspectiva emotilor sia comunicarii pentru cele trei tipuri de expresii identificate de cei 32 de student! participanti a studiv. ; - In sfirsit, toate aceste masurdtori au condus ta definirea a trei tipuri de expresii adoptate de mame (vezi figura 2). Figura 2 Rindvt 1: compasiune/tinistire (expresia A) Rindul 2: surpriza (expresia B) Rindul 3: bucurie (expresia C) Acest Iucru s-2 efectuat gratie sistemului de codaj facial de actiune (FACS), pus la punct de Ekman si Friesen (1978). Acest sistem este un instrument care descrie in detaliu activitatea musculard si anatomic’ perceputa vizual in expresiile si miscirile faciale. Contractiile unui muschi sau ale unui grup de muschi sint grupate in unitati de actiune (UA), iar 0 expresie facial’ este descrisi ca un ansamblu de UA. 34 100 de experiments in psinologie pentru a ne cunoaste mai bine copilyl Expresia A: acest tip de expresie apare atunci cind mamey doresc s8-gi exprime compasiunea gi s&-silinigteascd bebelus. aratindu-i astfel ca le pasa de el. Interjectia (ooh) Ia care recu |, mamele in aceasta situatie are sensul unei alinarl orientate sj J otolirea copilulu gi spre exprimarea afecfiunit pentru aces Exemplu: ,Coh, bietul copilag, plingeai pentru cév{i era foame. Expresia B: aceasta expresie este una de surprizai, insotita de emofie pozitiva. Ochii sint larg deschisi, sprincenele inaltate, i gura este deschisa intr-un ugor suris. Mamele Incearca sa. comunice astfel uimirea si mindria, si, in egal masura, suscite interesul bebelugului Se inregistreaza aici o absen\a zZgomolului, @ productiel sonore, care vizeaza captarea atenti copilului $i stimularea implica acestuia. Exemplu: figura surprin jn urma unel fraze de tipul: ,Dar ce-i zgomotul asta? Aha! Figit copitagull Expresia C: este caracterizata printr-un zimbet blind, expresie bucuriel si a dragostei:pe care mama o comunica bebelugulu Mamele isi exteriorizeaza astfel admiralia, nuantaté de 0 putemi dorinta de a-gi atinge bebelugul Pe linga faptul c& aceste rezultate sint amuzante, ele intires ideea importangei pe care o au expresiile faciale in interactiunile mami-copil. fn plus, chiar dac& mamele apartin unor enlist: Giferite (chineza, respectiv anglosaxoni), cercetarea de fala evden: (lazd caracterul universal al mesajelor nonverbale 3 Aici se impune inst o intrebare perfect justificatk: la ce! Servesc toate aceste expresit ? Cercetirile au demonstrat ci modi+, ficarea expresiei faciale, a vocii si a migcarilor corpului parinylors Permite meninerea interactiunilor pozitive cu bebelusii. Diferitele expresii ale mamei fi ajuté pe copii si ii invaytsa-si moduleze, la indul lor, starea emotional’ (Papousek ef al., 1986). De altfel, 0° alti cercetare a evidentiat c& expresia facial de ,teama” afigati de _ Comportamentul parinflor fafa de bebelugi 35 ‘mama poate inhiba voina bebelusului in momentul traversarii unui seigater-(Sorce et al, 1985)... Goncluzie Fle un fapt de acum dovedit ci mamele uzeazit de trei expresii faciale care par a indeplini tei roluri cistinete in interactiunile emotionale pe care acestea le au cu bebelusii lor, iar afirmnatia pare si fie valabilt indiferent de cultura de apartenentd. Exist deci um ansamblu unic de expresii faciale care vin si completeze registrut vocal. Rimine de aflat dac4, Ja rindul lor, tafii sau alre persoane decit cele din familia restrins% a bebelusului procedeazd la fel. Bibliografie Chong, S.C.B., I. Werker, J.M. Carroll, JA. Russel (2003), Three facial Expressions Mothers Direct to their Infants”, Infant et Child Development, 12, pp. 211-232 Cooper, R.P., R.N. Astin (1990), ,Preference for Infant-Directed Speech in the First Month After Birth”, Child Development, 61, 1584-1595. Phan, P., W.V. Friesen (1978), Facial Action Coding System: A Technique for the Measurement of Facial Movement, Palo Alto, Consulting Psychulogistes Press Femald, A. (1993), ,Approval and Disapproval : Infant Responsiveness fo Vocal Affect in Familiar and Unfamiliar Languages”, Child Development, 64, pp. 651-674. ; Fetnald, A., T. Simon (1984), ,Expanded Intonation Contours in Mothers’ Speech to Newborns”, Developmental Psychology, 20, pp. 104-113. ; ; Pipousek, H., M. Papousek, L.S. Koester (1986), ,Sharing Emotionality and Sharing Knowledge ; A Microanalytic Approach to Parent-tnfant Communication”, in C.E. izard, PB. Read (ed.), Measuring Emotions 38100 de experimente in pathologie vent 8 ne cuncaste mal bine copy in Infants and Children (vol. 2, p. 93-123), fo ie ms P. 93-123), New York, Cambria, Sorce, J.R., R.N. Emde, 3.3. Campos, M.D. Klinnert (1985), , Mate Emotional Signaling: Tis Effect on the Visval Cliff Behavior 1-Year-Olds", Developmental Psychology, 21, pp. 195-200 Werker, J.F.. J.E. Pegg, PJ. McLead (1994), .A Cross-Languagg Investigation of Infant Preference for Infant-Directed Communication" Infant Behavior and Development, 17, pp. 321-331 wes 6. Trebuie s4 vorbim cu bebelugul in limba bebelugilor’? Influenta fenomenelor prozodice' asupra Segmentarii discursului Seginemarl’ discursulul renee) i i Do Fa Fat Sol Cine-i copilaaaaaaaaasu! maaaaameceeeeei ? - {i vorbiti copitasutui dvs. exagerindu-vi intonatia pe un ton’ cintat si lungind silabele, ca si cum ati vorbi unei persoane cu retard mintal? Dac da, sigur vi se mntimplii si va simfiti uneori ~ cam timpit, nu-i asa? Asta cu atit mai mult cu cit, de mull yreme, circuld o teorie conform cAreia ar fi indicat s& ne adresim Fenomene prozodice : accentul, intonatia, ritmul si pauzele in cadrul Giscursului, Fiecare ,fenomen prozodic” se manifest prin veriatii Ia nivelul frecventei, al inalyimii metodice, al int a al inte nsitAtii si/sau al | copiilor ca si cum ar fi adulti, fapt care i-ar stimula s4 inceap -yorbeascd mai devreme. Comportamentul patinior fala de bebelis 37 st Dar dac& Iucrurile stau de fapt exact pe dos, iar psihotogia popular nu face decit si se ingele o dati in plus ? (0 echip% de psihologi specializafi in achizitionarea limbajului a incercat si afle mai multe pe aceasta tema. ‘Thiessen et al. (2005) au intreprins o cercetare pe un numar de 40 de bebelusi, cu virste cuprinse intre gase luni si jumatate si sapte luni si jumatate. Bebelugilor li se punea inregistrarea unei fraze pronuntate de o voce dé femeie. Aceasta fraza cuprindea patru cuvinte lipsite de sens (Dibo, kuda, iagoti, nifopa) si spuse fara pauz, in aga fel inci era imposibil sa se precizeze unde se sfirgeste unul si incepe altut Douazeci de bebelusi au auzit fraza rostita pe un ton obignuit, de conversatie intre adult (conditia AD). Cetorialti douazeci de copii fi s-a pus 0 Inregistrare al c&rei ton, al carei ritm gia cael modalitate de pronunfare erau exagerate, dupa modelul folosit adesea cind ne adresdm bebelusilor (conditia 1D). Mioutii au ascultat de mai multe ori fraza respectiva in timp de un minut Oupa aceasta, subiectii au ascuttat cuvinte izolate din aceeasi fraz& (de exempiu Dibo) sau silabe din cuvintele respective (silabe amestecate, spre exemplu Dida). in vreme ce pe perete era proiectat o lumina intermitenta. Alt timp cit copilul urmarea proiectia tuminii pe perste, cuvintul continua s& fie ropetat, iar ind el igi intorcea privirea de fa lumina, inregistrarea se oprea (studille efectuate in prealabil au demonstrat c&, incepind de ta virste mici, copiii se concentreaza mai mult asupra luminii la auzul unui cuvint pe care Tl cunose). Cercetéitorii au cronometrat intervalul de timp in care fiecare bebelug a privit lumina in diferite conditi, atitin cazul cuvintelor, precum siin cel al fragmentelor de. cuvinte 38 100 de exparimente In psthologie pentru a ne cunoaste mai bine copilul Rezullalele au demonstrat cd bebelusii care au ascultat in prealat fraza rostité cu 0 intonatie exagerata (ID) au recunoscut iq, Proportie mai mare cuvintele frazel, cu alte cuvinte au urmari \vreme mai indelungata lumina in timp ce ascultau cuvinte faci parte din fraza inregistrata decit in timp ce ascultau sila izolate. Din contra, in cealalta condifie oxperimentala (AD)! bebelusii au privit in general mai puin timp lumina, ce oe AA sesoenot intro atentia acordata cuvintelor inregistrate si cea acordal silabelor a fost nesemnificativa. ‘Segmentarea frazei in cuvinte distincte pare sa fi fost facilitat& Concitia experimentalé ID. Bebelusi cérora lis-a pus in preaiabilinres gistearea frazei ID au acordat ou 25% mai rulta atentie cuvinteloy @ cor inregistrare au ascultat-o ulterior decit ceilalfi copii. = Concluzie q De multe ori se spune c&, dacti paringii doresc pentru copii lor @) dezvoltare armonioas%, ar trebui si le vorbeascii ca unor adult Cercetitrile au demonstrat ins ci Iucrurile se petrec exact pe dos, deci continuati sa le vorbiti bebelusilor cu intonatia tipicd cu care mamele au ficut-o vreme de secole. intr-adevar, aceasti manieri ; dea lungi vocalele si de a accenmua exagerat tonul pare a fi destul de eficienta pentru invajarea limbii, iar instinctele parintilor « dovedesc inci o dat exacte, De altfel, in mod sigur ati observat deja la bebelugul dvs. preferinta pentru aceasti modalitate de Pronuntare. Ei bine, continuati s& 0 folositi, mai ales ci efectul pozitiv al unei asemenea intonatii nu se reduce la preferinga bebelusilor pentru exprimarea oral impregnat de emotii pozitive, dupa cum au demonstrat o serie de studii, ci, mai mult, a ii ajuth Tealmenie si invete mai rapid limba, fapt confirmat de cercetirile lui Thiessen et al. Comportamentul parinlor fai de bebalugi 39 Bebelusii pot identifica mai usor cuvinte specifice din frazele pronungate in manier’ ID decit atunci cind acestea au fost rostite jnte-un rie mai monoton, caracteristic conversatiei pe care adult o au intre ei (AD). Frazele scurte, ritmul lent si vocea cintatd fi aut pe copii afta la virste foarte mici s8 segmenteze o fraza in cuvinte, si identifice inceputut si sfirsitul acestora' si mai ales s& je disting& de alte zgomote si sunete Poate ci uneori prem, in propriii ochi, oarecum idiosi cind fi vorbim bebelusului nostru fn felul acesta, dar el va spune primele cuvinte mai devreme dack ne adresim lui ca unui copil mic* dectt dacd fi vorbim ca unui adult. Prin urmare, nu vi mai simpiti vinovafi, pentru c&, arunci cind va adaptati inditimea melodica a vooii si ritmul vorbirii special pentru a va adresa bebelusului dvs., nu faceti decit sti dati prima lectie de comunicare ! Bebelusul pune in aplicare o strategie pentru a descoperi cuvintele limbii, analizind frazele din punct de vedere prozodic. El efectueazt o prima segmentare a discursului fn unitifi gratie anumitor caracteristici finale, coborirea tonului), care semnaleazi in alunzirea silabet feral fii ue! uni poco. pot, bebls aml, {in imerioruf fiectreia dintre aceste unititi, probabilitatea unei tranzitit fntre diverse foneme. incetul cu incewal, ei devin capabili sk descopere succesiunile de foneme cele mai frecvente. Pentru a infelege c& bebelusii sint niste adevarati mici statisticieni, vezi Saffran er al. (1996), 2, Atentie totusi si mu confundati limba bebelusilor” cu folosirea ‘nor cuvinte deformate (de exemplu, promungia cdsel in loc de cael sau fopilas pentru copilas). Nu este deloc acelasi cru... ! 40 100 de experimente In psihotogie penitu a no cunoaste mai bine copiul Bibliografie cme fot ‘Thiessen, E-D., E.A, Hill, LR. Saffran (2003), , Infant Directed Spee Facilitates Word Segmentation”, infancy, 7 (1), pp. 53-71 Saffran, ILR., RN, Astin, E.L. Newport (1996), , Statistical Learning by 8 Momth-Old Infants”, Science, 274, 1926-1928. tree 7. Mamele sint oare niste imitatoare? Imitatia corporala si comportamentul alimentar Asezati o oglind’ in spatele copilasului dvs. in timp ce-i dati de! mincare, in asa fel incit si va vedefi proiectia reflectata, Veti- avea surpriza sé constatati ci deschideti gura odat cu bebelusul. O'Toole gi Dublin (1968) au remarcat cd mamele igi deschid ura chiar inainte de a baiga lingurifa cu mincare in gura bebo- ‘usulul. Explicatia intuitva care a putut fi data in acea etapa a cercelat era ca mama isi deschide gura in speranja ca babelugul © va imita, in aga fel inet sa-i poata da sA manince. Cercetatorii in cauza au avut atunci ideea sa intreprinda o serie de observatii mai sistematice asupra interactiunii mama — copil Rezultatole i-au surprins, cdci, in 80% dintre cazuri, mama isl Geschidea gura abia dupa ce mal inti si-o deschidea copilul. Cu alte cuvinte, mama igi imita copitul sinu invers! Cit despre copil, acesta se mullumea sé caste gura atuncicind vedea c& mincarea ajunge in fata gurit ii. Comportamentut parintior faj8 de bebsiugi 44 Nici una dintre mamele participante la experiment nu a constien- tizat, dupa incheierea mesei, c& si-a imitat copilul Conoluzie Din moment ce mamele isi deschid gura abia dup’ ce bebelusii au fficut acelasi lucru inseamni c& ele nit produc in mod necesar acest comportament in scopul de ai determina pe micuti s& mininee. Astfel, mai probabil este cl acest fenomen rezuiti din emapatc, adicd din capacitatea pe cate 0 are 0 petsoani de a se pune in locul cetuitale si de a resimti ceca ce resimte acesta. Cu oft persoana in cauzi ne este mai dragi si mai apropiat, cv atit einpatia este mai mare, Astfel, orice mam& are um grad mare de empatic fa de bebelusul stu, ceea ce reprezintl o reactie adaptativa. intr-adevar, mai mult decit orice alti persoan’, ea este capabil 8% pereeapa ceca ce poate simi bebelusul, in scopul de al proteja si de a veni in intimpinarea nevoilor sale. Prin urmare, in mod automat, acest fapt va antrena migc&ri ale gurii atunei cind bebelugul maninc’. Actiondim in acelasi mod cind facem grimase de durere {in vreme ce un prieten sau cineva din familie ne relateazat durerile fizice pe care le-a trait Ja un moment dat... Bibliografie O'Toole, R., R. Dublin (1968), Baby Feeding and Body Sway: An Experiment in George Herbert Mead’s «Taking the Role of the Others”, in Journal of Personality and Social Psychology, 10, pp. 59-65. 42.100 de experimente In psihologie pentru a ne cunoagte mai bine copilul | $ : 4 £ 8. Cit de disponibil trebuie sa fifi pentru bebelusul dvs.? Disponibilitatea mamei si comportamentut bebelusului Nu este ugor pentru un parinte s& stie pind la ce punct trebuie s& fie la dispozitia bebelusului stu, Unele mame cred c&, pentru ca bebelusul lor s& se dezvoite armonios, trebuie si-I stimuleze in toate felurile posibil. De aitfel, din moment ce in Mami, invari si mei ingrijesti ! scrie ci, dack vrei un copil supradotat, trebuie si-1 stimulezi, tucrul nu poate fi pus la indoiald. Prin urmare, din tei in trei secunde, ele ii vor Pune in minu{ 0 nou jucdrie. Mai mult, se vor nelinisti vizind 4 bebelusul lor de 9 luni mu este in stare si imbine dou’ cuburi, cu toate cd pe cutie scrie destul de clar: ,,incepind de la 9 luni”. Nu fi vor lisa nici un moment de respiro, crezind ci trebuie si-1 solicite cu orice pret. Vor trece, in interval de un sfert de ora, de | la juctirie la jocul de constructii, si de la jocul de construcfii la Povestea pentru copii cititi cu intonagic cmfatic’, pe forslul mucical al unui CD confinind best-off-uri ale cintecelor penire copii, ‘cumpirat la pret intreg de la magazinul din colt. Bebelugul nu mai are pie de rigaz, pentru ci, exact in momentul in care urmeazii si adoarma, jocul electronic instalat la p&tutul lui incepe si proiecteze e plafon literele alfabetului pe care in curind va trebui s& le spuni pe de rost.. Pe de alti parte, unii bebelusi isi petrec cea mai mare parte Uimpului liber (in afara meselor) agezati intr-un scunel in fata Comportamentul parinjlor faté de bebelusi 43 televizorului, cu o giraff de plug in brafe. A te muljumi si stai lingd copil ca o momiiie este o atitudine la fel de discutabila. Probabil c& afi injeles deja cX, in maierie de disponibilitare, este de preferat calea de mijloc, Haidesi s@ vedem cit de utili ii este bebelusului o mama _disponibiti” Soros gi Emde (1981) au studiat in. ce masura ,disponibilitatea™ mamei poate influenta inolinatia spre explorare gi joc a copilulu 40 de mame $i bebelusii lor (de 15 luni) au fost convocafi la laborator gi au fost impart in doua grupe: — Inuna dintre condititle experimentale, mamele, considerate snedisponibile", trebuiau s& slea agezate pe un scaun timp de 15 minute, sa résfoiasca o revista. In acest timp, bebelugul se juca pe jos in mijlocul incaperi. Ele nu trebuiau 34 rAspund niciodata solicitarilor copilulul ~ Incealalté conditie experimentalé, mamele, considerate ,dispo- nibile", nu citeau reviste, ci, spre deosebire de cele din primul grup experimental, erau autorizate s se exprime in plan emotional in relatia cu copitul Bebelugul era agezat pe o paturica si se juca. La un moment dat, in inc&pere aparea un robot tolocomandat ear 8c apropia de copil. Cercstétorii notau tcate reacfile bebelusilor in cele doua situalii (mame disponibile” si mame .nedisponibite’). Rezultatele au demonstrat c& disponibilitatea mamei are un impact important asupra comportamentulul copilulu Bebelusii mamelor ,nedisponibile” s-au dovedit a fi mai putin veseli gi mai pufin activi. In plus, explorarea (vizuala gi tactila) a robojelului s-a produs destul de izolat. Dimpottiva, in ceaialt situatie, cind informatia emofionalé a mamei era disponibila, situatia devenea in mod cert mai pufin ambigua pentru bebelusi, 44 100 de experiment in psinologle pentru na cunoayte mai bine copia! aes J] cave se adaptau mai ugor fa nolle consi, mai ales manevring robotul (ceea ce ceilalfi bebelusi nu indrazneau s& facd). ome Experimental a dovedit ci simpla prezengi a mamei aldturi de bebelus mi este suficient’i si ci -disponibilitatea sa reali” imbus nitijeste frecventa comportamentelor de explorare la copil. | inacest contest, trebuie precizatt insi $i caliata api H modul in care mama (sau tatil) rispunde la solicitirile bebelusului fiind un aspect crucial. O mama poate fie s& {adicd s&-1 incite, si-1 determine sé utilizeze o anumiti jucarie),y fie sA rspunda intr-un mod ,adaptat’ ”, adaptarea find considerati? reusit atunci cind mama oferé réspunsuri prompte si adecvate uy solicitarile copilului si, in plus, cind este capabila si nu interving = mereu in locul acestuia. Prin urmare, ce ar fi de dorit? Stimutarea sau adaptarea? | in 1978, Riksen-Walraven a realizat un studiu cu privire la) consecinjele celor doi strategii materne. e in cadrul experimentului, cercetitoarea le-a cerut piringilor a! © suti de bebelusi in virsti de 9 tuni si se comporte intr-un amume fel | intimpul unor activititi comune, intre care jocul. Riksen-Walraven | a ales apoi pirintii al cAror nivel de stimulare si de adaptare era | initial foarte scizut. in intervalul a trei luni, priringit mebuiau fie s&-s1 ,stimuleze” copilul, fie sX rispunda in mod ,,adaptat™ la solicitirile acestuia, Dup’ aceste trei luni, psihologul a observat ci: i stimuleze copilut ~ debelusii care au fost stimulati se obisnuiau mai usor decit ceilalgi cu obiectele prezentate ; 1. Responsiveness in engleza, ajusté in francez3. Vezi Pécheux (1990) Comportamentul parinflor fa de bebelugi 45 _ dimpotriva, bebelusii ai céror paringi s-au ,adaptat” la cererile _jor explorau mai mult obiectele si remarcan mai repede dife- rentele dintre acestea. Pentru cerceidtoare, o adaptare reugitd antreneazA un sentiment de competent’ si, prin urmare, o fnclinatie mai pronuntati spre explorare si comportamente mai indraznete. Concluzie fn afara meselor si a activititilor de ingrijire, simpla prezenta a mamei sau a tatilui care citeste ziarul alaturi de copil mi este suficiemtf, Este important ca parintele si-si arate disponibilitatea fata de copil, mai ales c& 0 asemenea atitudine va aves un real efect asupta comportamentelor sale emofionale, sociale si de explorare, Asa stind lucturile, trebuie s% preciziim calitatea acestei dispo- nibilivigi. Numerosi p&ringi trebuie si invete st se ,adapteze” la solicit&rile bebelusului. Gratie rispunsurilor regulate ale mamei siale tatilui, bebelugul va infelege ci poate si actioneze asupra mediului inconjurator si s& anticipeze actiunile celorialti. Dac piringii nu rispund sistematic in locul fui, ci ii las timp de actioneze, bebelugul se va simfi mai competent si igi va dezvolta mai bine atentia in actiunea de explorare a obiectelor. Ca ultim sfat, evitati si anticipati si si devansati sistematic solicitarile bebelusului. Interveniti doar atunci cind situatia o cere, de exemplu atunci cind copilul 4 semne de dificultate in minuirea unei jucdrii noi sau atunci cind solicit’ un pic de atentie. 46 Bibliografie Pécheux, M.-G. (1990), ,,L’ajustement parental; un concept utile flou”, L’année psychologique, 90, pp. 567-583, Soree, J.R, RN, Emde (1981), ,Mother's Presence is not Enough Effect of Emotional Availability on Infant Exploration”, Development Psychology, 17, 6, pp. 737-745. Riksen-Walraven, J.M. (1978), , Effect of Caregiver Behavior on Habituatc Rate and Self-Efficacy in Infants”, International Journal of Behavio Development, 1, pp. 105-130. 9. Puteti ghici sexul copilului dvs. incé nenascut? Abilitatea femeilor de a prezice sexul copifului 100 de experimente in peinolog’e pontnu a ne cuncaste mal bine copia! | & 2 Comportamentul parintlor fata de bebolugi 47 Lista metodelor ,bibesti” de ghicire a sexului bebelusului este jongitsi adesea abracadabranti. Aceste tehnici sint astiizi din ce in ce mai putin utilizate datoriti recurgerii sistematice la ecografi sgrafie cAreia se poate afia rapid sexul copilului'. Totusi, nti pling’ cer dociorului sii nu le spunk daci vor avea un baiefel sau o fetitf, ef nedorind sa afle sexul bebelusului fie pentru c& acest qucru le este indiferent, intrucit grija lor principald este legata de sinitatea nou-nascutului, fie pentru c& vor sa pastreze surpriza pentru momentul nasterii (Wu i Bichman, 1988). fn aceste conditii, 0 serie de cercetatori si-au propus sii verifice validitatea metodelor ,,babesti” folosite pentru ghicirea sexului copilului inainte de nastere. Intr-adevar, daci unele dintre ele apar ca fiind complet suprarealiste, altele sint biologic posibile”... Un grup de trei cercetatori (Perry, Di Pietro gi Costigan, 1999) au selectionat, intr-un centr medical, un numar de 104 femel Cind rmineti insircinati, prima intrebare pe care v-o pun cei din on parent Jur, poate chiar inainte de a afla dacd vi simtiti bine, este urmi- | lwarea: JE fata sau bait?” Dacd ined nu stiti, rispunsul va veni prompt: ,Daci burta este rotunda, e fati, dack e tugniat, ¢ baiat”, sau: ,,Daci libidoul i scade in timpul graviditatii, e baiat, dact creste, e fata”, sau »Daci linia mai intunecatd de pe burt este scurta, e biiat, dack este mai lunga, ¢ fata”, sau, in sfirsit: ,Dacdl esti melancolica si simfi o greutate mai mare pe partea sting, € biliat, dac esti veselii si simi o greutate mai mare pe dreapta, e fat”, T fn 1596, iniraun stadiu realizat, in timpul ecografiei din luna a cincea, pe un esantion de 472 de femei, 75% doreau sii cunoasc& sexul copifului. Ecografia a permis obfinerea unui rispuns exact in 97% dintre cazuri (cu o eroare de 3%). In 10% dintre cazuri, a fost imposibil% determinarea sexului fétului (Harrington et al., 1996) 2, De exempla, credinga populars conform céreia groturile matinale 3i stirile de vom indica faptul c& astepti o fetigl are 0 baza stiintifica Din 66 de femei insircinate care au fost spitalizate din cauza unci forme grave de voma survenite pe timpul sarcinii, 44 au niscut fetite (Hisu si Witter, 1993). Acest fapr s-ar putea datora unei eresteri cronice a proporjiei de gonadotropin’, prezentd la fetusii de sex feminin. fn replica, idea cA, dact ritmul cardiac al fitului este accelerat, acesta este fetit ¢ un mit nefondat, dact ne raportimm 1a experimentele ficute in diferite momente ale sarcinii (de ex., Petrie si Segalowitz, 1980). 48-100 de experimente in pathologie peniru a ne cunoaste ma bine cophal Insarcinale in 18 saptamini care nu cunogteau sexul copitului, = in principal din cauza c& au doril s8 pstreze surpriza pentry momentul raster, Subiectiori s-acstibuit un chestonar care § trebuia completat cu pronosticul pe care-| aveau in legaiturai cu sexul copilului (feti{a sau baiete!?), apoi li s-a cerut si precizeze = pe ce anume se bazau in previziunea fcuté (comparatie cu sarcina precedent, eventualele vise pe care le-au avutin legaiturg cu sexul copilului, modul in care era pozitionata sarcina, diverse senzafii, credinfe etc.). S-a asteptat apoi momentul nasteri pentru aflarea sexului bebeluga, 200), pe baza acest infor} mati, s-au facut asocier intre réspunsurile anterioare ale subiec- filor si realitatea concret’. Rezultatele au demonstrat c& mameie au previzionat gresit sexul bebelusulul, jar diferitele tehnici propuse de unele dintre | ele s-au dovedit a fi foarte putin exacte sub aspectul validitalil | predictiei. Nici femeile care nu erau la prima sarcind nu au avut { un procent mai mare de reusit. Totusi, studiind putin cifrele, | cercetatorii au observat un aspect interesant. Mamele cu un nivel de instructie mai inalt (bacalaureat + 4 ani | de facultate) au reusit s8 ghiceasca sexut copilului in 71% dintre | cazuri, in vreme ce cele cu studi medii nu au fcut-o decit in + 43% dintre cazuri. Mai mult, cele care si-au fondat predictile pe | vise si senzatit au identificat corect sexul copilulul intr-un procent | mai mare decit cele care au recurs la metodele ,bAbesti” (65%, fata de 41%). Explicatile acestor rezuttate’ Ele sint necunoscute cercetatorilor. Coneluzii Studiile au demonstrat cd, in general, femeile nu sint buni prezicatori in acest domeniu, chiar daci mamele care au un nivel de instructie mai inalt se dovedesc mai exacte decit celelalte, din motive care | amin necunoscute. Comportamental parintior fa de bebelugi 49 Dac doriti sa aflati sexul bebelusului dvs. inainte de nastere, jasati la o parte metodele babesti”. intemeiati-vi pronosticul mai degrabé pe vise si senzatii si, cu un pic de noroc, vei face 0 predictie corecti... Bibliografie Harrington, K., V. Armstrong, J. Aquilina si S. Campbelt (1996), Fetal Sexing by Ultrasound in the Second Trimester: Maternal Preference and Professional Ability”, Ultrasound Obstet. Gynecol., 8 (5), pp. 318-321 Hsu, C.D., E.R. Witter (1993), Foetal Sex and Severe Hyperemesis Gravidarum”, International Journal of Gynaecology and Obstetrics, 40, pp. 63-64. Poitie, B., S.J. Segalowitz (1980), Use of Fetal Heart Rate, Other Perinatal and Maternal Factors as Predictors of Sex”, Perceptual and Motor Skills, 50, pp. 871-874 Perry, D., J.A. Di Pietro, K. Costigan (1999), Are Women Carrying Basketballs Really Having Boys? : Testing Pregnancy Folklore”, Birth, 26, pp. 172-177. Wa, J., A. Bichmann (1988), Fetal Sex Identification and Prenatal Bonding”, Psychological Reports, 63 (1), pp. 199-202. 50 100 de experimente Tn psihologio pentru a ne cunoagte mai bine copilal 10. Trebuie s& avem multi copii pentru a fi fericiti? Impactul fertilitatii asupra satisfactiei de viata ae i emanasonstbrc fohenlgha gaat Uniii vor rispunde c& da, cu cit ai mai multi copii, cu atit esti mai fericit... Dar putem fi oare foarte siguri c& e aga? Si fie adevikray c& fericirea creste odati cu numarul de copii? In 2002, trai cercetatori (Kohler, Behrman, Skytthe) de la Univer. sitatea din Pensylvania gi de la Sputhern Denmark, ocupindu-se. de acest subiect, au realizat o cercetare care avea drept scop determinarea retail dine starea de bine si numarul de cop. Ei au utiizat un chestionar pe care au trimis la mai multe mii de gemeni danezi, nascutiintre 1931 si 1882, Documentul cuprindea . {ot felul de intrebari legate de sanatate, greutate, inaitime, nivel | de instructie, profesie, fumai, de numarul si sexul copilior pe! care -au avul, de virsta la care au avut primul copil, de virsta la? care s-au c&satorit etc } Gemenii trebuiau apoi sé réspunda la un chestionar care evalu starea lor de bine subiectiva qlobals, nivelul satisfactiai de viata | si, in esenl&, cit de fericit! erau: ,Dacd aveti in vedere toate | avesie aspecte, cit de fericit sinteti cu viata dvs.?" (foarte satisfacut, + satisfacut, nesatisfécut, deloc satisfacut), Corcetitorii au comparat apoi réspunsurile date de fiecare pereche de gemeni. Bineinteles, persoanele chestionate ignorau faptul | 4 corcetarea umarea In realitate elatile dintre anumite inirebiir | $i nivetul de fericire rasintt. La subiectii cu virste cuprinse intre 25 gi 45 de ani, rezuitatele | au demosirat ca: | Comportamentul patintior tals de bebelusl 51 = indivizil sint in general fericiti, 50% dintre ei dectarindu-se chiar ,foarte satisfécut: ~ cel mai interesant luctu a fost c& gemenii care aveau un copil se deciarau mai fericiti decit cei care nu aveau nici unul. Un prim copil augmenieazé in mod sensibil fericirea subiectiva, al c4rei nivel cragte chiar cu 75% la tafii al cBror acest prim copil este baiat; ~ in ceea ce priveste urmaitorii copii (Incepind cu al doilea), cercelarile au dovedit c3 acestia au avut un efect negativ asupra stair de bine subiective a femelior, jar asupra barbafilor fu au avut nici un efect. La femei, fiecare copil in afara primului nascut scade indicatorul de fericire cu 13%, lar un numér de trei copii dupa primul n&scut anuleaza aproape in totalitate efectul poziliv generat de aparitia primului copil Dimpotrivai, la persoanele de 50-70 de ani, contrar ideilor precon- cepute, faptul de a avea sau nu copii nu influenteaza cu nimic sentimentul de fericire. Concluzie Rezultatele acestei cercetiri, intemeiati pe corelatii, sint surprin- zitoare. Dar este important si senmnaliim cX ele mu vizeazi decit sentimentui de satisfactie general, care mu trebuie confundat cu dragostea pe care i-o purtafi fiecdruia dintre copiii pe care ii avefi. Dragostea pentru copii este cu tonul altceva, iar cercetarea prezentata mu se ocupa de aceasti chestiune. Bibliogafie Kohler, H.P., J.R. Behrman, A. Skytthe (2002), -Partner + Children Happiness ? The Effects of Partnerships and Fertility on Well-Being”, Population and Development Review, 31 (3), pp. 407-445 Cele cinci simturi ale bebelusilor scan taninstocnensienasiantesas tae ‘Sumar 11. Cum vad bebelusii ? Dezvoltarea vicului la now-néiscut 37 12.Ce preferd bebelusul? Figura zimbitoare a surorii mai mari sau cuva masini de spaat? Preferinta bebelusilor pentru figuri umane «1... 6 13.Ce ar uimi mai tare pe bebelugul dvs, : un om cu trei miini sau un om cu tei ochi? Perceptia figurilor umane si a corpuritor .... 14.De la ce virsta incepe bebelugul dvs. si se recunoascat intr-o oglinda sau intr-o fotografie? Dezvoliarea precoce a identifictrit viguale a propriei persoane 15.Nou-niiscurul dvs. prefer’ vocea dvs. celei a unei necunoscute ? ‘KRecunoasterea vocti mamei la nou-snaiscut $1 ta ft 16. Trebuie s& inchidesi televizorul cind ii ci bebelusului o poveste? Sensibilitaiea bebelusilor la zgomotele de fond. 17-4n bebelusul dvs. zace un mic Mozart? Memoria bebelusilor in ceca ce privesie experientele muzicale .... 77 18.Ce anume atrage mai mult un bebelus? Vocea mamei sau figura ei? Influenga semnalelor vocale si faciale ale mamei asupra, comportamentului bebelusulii 80 19.Ce prefera bebelusul dvs. : si-i cintati Doudizeci pitict voinici sau s& asculte ultimul hit al lui Céline Dion’? Preferinta bebelusilor pentru cintecele pentru copii 20.Ce il intereseaz mai mult pe bebelus: ca mama sii vorbeasc sau si-i cinte un cintec’? Réispunsul bebelusului la vorbele si la cinsecele paringitor 21. Bebelusul dvs. stie ce inseamna gustul bun inainte de a suge pentru prima data in viati? Expresiile faciale ale mou-ndiscuyitor ta diferite gusturi ....... 22. Nowsiiscutul dvs. preferit laptele matem sau pe cel industrial? Preferinga now-néiscutului pentru mirosul laptelui matern 23.Bebelusul poate st-si recunoasci! mama doar dup miros? Preferinga nou-néiscutilor pentra mirosul mamei 24.Nou-niscutul este sensibil Ia mirosurile plicute si la cele neplicute? Expresiile faciale, comportamentele si locatizarea mirosurilor la nou-neiscugi 25.Nou-niscutul dvs. ,,vede” Ia fel de bine cu miinile ca si cu ochii? Transferul intermodal ,tactit ~ vizwal” 26.Corpul nou-nascutului .,fuzioneazi” cu adevarat cu corpul mamei? Perceperea sinelui la nou-naiscut | i | | 14, Cum vad bebelusii? Dezvoltarea vazului la nou-nascut Multi vreme s-a crezut cd bebelusii se nase orbi si ci abia mult mai firzin reusesc si vada corect... Astizi se stie ins cX un bebeluis de citeva ore vede, chiar dacd sistemul lui vizual este inc incomplet dezvoltat la nastere, Astfel, un nou-niiscut are o acuitate vizual& de circa 60 de ori ‘mai mic in raport cu cea a unui adult, ceea ce inseamn& cf nu reuseste s& perceap& detaliile fine. Totusi, la sase luni, acuitatea vizuali ajunge si fie de doar cinci ori mai slab& decit cea a adultului (Fantz, Ordy, Udelf, 1962). Dar care este sitvajia in ceea ce priveste acomodarea ~ capacitatea de a varia curbura ¢ristalinului pentru a obfine v immagine clara, in functie de distanga {fat de obicotul vizat? Ei bine, la bebelusi, acomodarea cristalinului prezinta un nivel foarte sc&zut, ceea ce inseamni c& imaginile pe care Je percep acestia sint mai degrabi inexacte. intre 20 si 75 om, imaginea este totusi mai clara, pentru c4, in acest interval, acomodarea functioneaz intr-o oarecare masurii (Banks, 1980). incepind de la dowd luni, acomodarea se amelioreaz’ gi, Incru uimitor, la trei luni si jumitate, ea devine superioara celei a = Se cannes icp sonics ma Most adultilor, din moment ce le permite bebelusilor sada clar un obiect simat Iz 5 cm, ceea ce nu se intimpli la aduiti (Astin, 1985). incercafi si cititi un text tinind foaia la 5 cm! 2 Cit despre cimpul vizual, dack cel al adultilor este de 180 des grade, cel al unui nou-niscut este limitat la 60 de grade; el see GezvoliX mai lent in timpul primelor douk luni de viag’, apoi = creste rapid pind ta 8 luni (Swartz et al., 1987) Pe baza seriilor de fotografi din figurile 3 si 4, se observa bebelusul isi percepe mama mult mai clar de la treizeci de centimetti decit dacd aceasta se afl in usa ey salina Bi Niall 6 tani Figura 3. Figura mamei viizuti de la 30 de cm, in functie de virsit Tot cu privire 1a vaz, ne mai putem pune unele fintrebiri in} Jegiiturd cu modul in care se deplaseazi ochii bebelusilor. Cind. | Cele cinci simjuri ale bebolugiior 58 unnariti cu privirea un obiect, deplasarea globilor oculari in orbite edie cursiva si lent’, dar care este situatia in cazal bebelusului dvs, ? ha 6 tani Ade Figura 4. Vederea la distanyi de 3 metri, in functie de virst& Carcatstorii au prezentat unor bebelugi un obiect negru care se deplaseaz4 pe un fond alb, propunindu-si s4 observe dacd acestia ll urmaresc cu privirea in mod cursiv sau sacadat. Rezultatele au evidentiat faptul c& nou-nascufii si bebelusii de inci saptamini sint capabili si urmareasca tinta atit timp cit aveasta se deplaseazai lent, dar de indata ce viteza de deplasare @ obiectului creste, fixarea lui cu privirea comport migcari inter- mitente (Roucoux et al., 1983; Kremenitzer ot al., 1979). Utlizind 0 alté metoda, care const’ in masurarea deplasdrii Unei imagini luminoase pe comee, alta echipa de cercetatori a 60 100 de experimente in psthologie pentru s ne cuncagle mai bine copilul demonstrat cd 40% dintre nou-nascuf urmaresc fluent obiectul doar daca acesta se deplaseaza cu 8"/secunda (Charlier et al, 4993) si c& abia incepind cu virsta de 12 juni acest lucru se va produce indiferent de viteza obiectului Coneluzie Toate cercetiirile au reliefat faptul c&, chiar daca vederea bebelusilor este limitaté in raport cu cea a unei persoane adulte, ea riémine totusi functional’. Un nou-niscut vede nectar, dar vede, si va j vedea din ce in ce mai bine. La nastere, el vede suficient de bine | pentru a putea si perceapa ochii mamei, gura ei si chiar o musck asezati pe nasul acesteia, cind este luat in brate. Dacii va deplasati prin camera unui bebelus de citeva siptimini, veti putea constata c& acesta va va urmiri cu privirea, chiar dact poate cu un pic de intirziere, mai ales daca vai deplasati cu vitezi. Bibliografie Aslin, R.N. (1985), .Oculomotor Measures of Visual Development”, in G. Gottlieb, N.A. Krasnegor (ed.), Measwment of Audition and Vision in the First Year of Postnatal Life : A Methodological Overview (pp. 391-415), Norwood, NI, Ablex. Banks. M.S. (1980). The Development of Visual Accomodation During Early Infancy”, Child Development, 51, pp. 646-666, Charlier, J., C. Buquet, C, Demidt, D. Querleu (1993), .Application de Ia technique photo-oculographique A I’étude de la poursuite visuelle au cours des premiers mois de la vie”, Bulletin société ophtalmotogique francaise, 1, 973-978. Dodson, V. (1990), .Behavioral Assessment of Visuat Acuity in Human Infants”, in M.A. Berkley, W.C. Stebbins (ed.}, Comparative Perception New York, Wiley, pp. 487-521 Cole cinc! simturi ale bebelusilor 84 Fantz, R.L., JM. Ordy, M.S. Udelf (1962), ,Maturation of Pattern Vision in Infants During the First Six Months”, Journal af Comparative and Physiological Psychology. 55. pp. 907-917 Kremenitzer, J.P., H.G.Jr, Vaughan, D. Kurtzberg, K, Dowling (1979), -Smooth-Pursuit Eye Movetnents in the Newbom Infant”, Child Development, 50, pp. 442-448, Roucoux, A., C, Culee, M, Roucoux (1983), , Development of Fixation and Pursuit Eye Movements in Human Enfants”, Developmensal Brain Research, 10, pp. 133-139. Schwartz, T.L., V. Dobson, D.J. Sandstrom, J. Van Hof-Van Duin (1987), Kinetic Perimetry Assessment of Binocular Visual Field Shape and Size in your Infants”, Vision Research, 27, pp. 2463-2175. 12. Ce prefera bebelusul? Figura zimbitoare a surorii mai mari sau cuva masinii de spalat? Preferinta bebelugilor pentru figuri umane Bebelusii sint oare mai .receptivi” la figurile umane decit la obiecte de alt forma ? Raspunsul este afirmativ, dacd ne orientiim dupa diverse lucrari de specialitate... Intr-o maternitate, Goren, Sarty si Wu (1975) au prezentat unui numar de 40 de bebelusi, la noua minute de la nastere, 0 figuré umana normala si una asimetricd (gurd, ochi sinas in dezordine) gi au observat ca bebelusii igi intorceau ochil gi capul mai mult pentru a urmati figura normala decit pe cea asimetrica 62 100 de experiments th pslhologie pentru a ne cunoagte mai bine copilul Pare evident c4 discriminirile vizuale se produc inci de nastere, iar perceptia vizuald este o capacitate iniiscuiA, dar preferinta pentru stimulul ,figuri normal”, chiar inainte cq: bebelusii si fi perceput orice aitt figura, sugereazi cf inc’ de la hastere apare un rispuns innscut la figurile umane. Este de altfe} ceea ce demonstreazi gi alte cercet&ri (Johnson et al., 1991; Umilta et al., 1996). Asastind lucrurile, cercetitorii si-au dus mai departe investigatiile si au aratat cd nou-niscutii in virsta de doar citeva ore c&rora li se rezinti diversi stimuli privesc mai mult partea superioar’ a obiectelor decit partea lor inferioar’, ceea ce ar presupune ci, inci de ja nastere, bebelusul este pregatit pentru aparitia, pe baza’ experientei acumulate, a unor procese din ce in ce mai specializate consacrate figurilor umane. ites Bios ani De altfel, nou-nascutii in virsta de patru pind la gapte ore c&rora | |i se prezinta, intr-un interval de timp destul de indelungat (oud sprezece minute), doi stimuli diferiti (un patrat gi o figura umana modelata din plastic) manifesta o respingere specific’, observabila la nivelul priviril, pentru figura umand imobila. Intr-o prima etapa, bebelusul observa cu predilectie figura, pe care dupa aceea nu o mai priveste deloc, in vreme ce paitratul continua sa fie urmarit intr-un mod mai constant (Langher ef al., 1998). S-ar prea c& nou-ndecutii co agteapté (si sper8) ua figura umand s& scoata suneis si s& faca migeari, dar, cum aceasta ramine imobila, sperantele lor sint anulate, si de aici tendinja copiilor de a evita s-o priveasca. Patratul nu anuleaza nici o expectanta si, prin urmare, nu este evitat. Acsasta ar insemna c4, peniru bebelus, figura umana este potential purtatoare de migcari, ceea ce presupune cA Rou-nascutii au capacitatea innascutd de a distinge o figura umana de orice alt obiect al percepiiei, precum si aceea de a distinge migcarea biologica de cea nebiologica ni i nace Cole cinci simfurl ale bebeluglior &3 Concluzie Chiar daca nu stim cu exactitate ce anume percepe un bebelug fa o figuré umani, se pare ei acesta este mai dispus sx reactioneze | [ao figur umana decit la oricare alt obiect, cn conditia ca aceasta si nu fie imobila. Ce comportamente sint de evita? S% v4 aplecati peste patutul bebelusului si st-! privisi citeva minute cu un aer impasibil. Acest jncru nu ii va pRicea citusi de pugin' Bibliografie Goren, C.C.,M. Sarty, PY. Wu (1975), , Visual Following and Pattern Discrimination of Face-Like Stimuli by Newborn Infants”, Pedriatics, 56 (4). pp. 544-549, Gusella,J.L.. D.W. Muir, B.Z.. Tronick (1988), ,.The Effect of Manipulating Maternal Behavior During an Interaction on 3- and 6-Months Old’s Affect and Attention”, Child Development, 59, pp. WN1-1124 Johnson, M.H., S. Dziurawiec, H.D. Ehis, J. Morton (1991), .Newborns Preferential Tracking of Paces and its Subsequent Decline”, Cognition, 40, pp. 1-20. Langher, L., M. Cecchini, C. Lai, B. Margozzi, T. Taeschner (1998), Visual Behavior towards a Still Face ar Birth”, International Conference on Methods and Presented at the Techniques in Behavioral Research, Groningen, Umilta, C., F. Simion, E. Valenza (1996), ,Newborn’s Preference for Faces”, European Psychtogist, 1, pp. 200-205. 1. Bebelusii de sase saptimini manifest tristete daca adultul inceteazi bruse comunicarea eu ef si adopt un aer impasibil (e ex., Guselia et al., 1988) 84 100 de experimente tn psthologie pentru a ne cunoagte mat bine copilul ate seamed Simion, F., E. Valenza, V. Macchi Cassia, C. Turati, C. Umilta (2002); Newborn’s Preference for up-down Asymetrical Configurations”, Developmental Science, 5, 427-434 eects fi 13. Ce Lar uimi mai tare pe bebelusul dvs. un om cu trei miini sau un om cu trei ochi? Perceptia figurilor umane ia corpurilor sets ate i-a crescut in virful capului un picior? Slaughter, Stone si Reed’ (2004), trei cercetitori de la universititile din Queensland si! Denver, si-au propus si afle incepind de la ce virsti bebelusii | identifica forma si structura corpurilor si a figurilor umane. Un bebelus ar gisi bizar s& vada c&, de pe o zi pe alta, tatlui | Ei au prezentat unor bebelugi cu virste cuprinse inire 12 gi 28 de luni patru imagini reprezenting figuri si corpuri umane. Una dintre figurile prezentate in respectivele imagini era ,tipica” (adic’ normala), iar cealalté avea ochii, nasul si gura deplasate (nasul era plasat mai jos de gurd etc.). Cit despre celelalte imagini, una dintre ele reprezenta un corp ,tipic’, iar cealalta, un corp anormal”, ale c&rui membre nu erau agezate fa locul lor natural (de exemplu, bratele porneau din cap). Psihologii au cronometrat apoi timpul pe care copii il petreceau privind cele patru imagini si au remarcat urmatoareie: irae: rere — copii mai mici (de 12 luni) au privit fa fel de mult imaginea corpului ,anormal” ca si pe cea a corpulul ,tipic”, Dimpotriva, ind li s-au prezentat cele dowd imagini cu figuiri umane, Cole cine! simfuri sla bebelusiior 88. au acordat mai mutta atentie figurii anormale”, dupa cit se pare tocmai pentru o& au gasit acsasta imagine surprinzatoare; ~ dimpotriva, bebelusii mai mari au facut diferenta intre cele doua imagini de corpuri umane si au observat mai mult vieme imaginea corpului ,anormal” decit pe cea a corpului fipic’, fapt foarte uimitor. Concluzie Experimentul prezentat indicd faptul c-.asteptirile” bebelusilor in cea ce priveste figurile umane se dezvolt mai devreme decit cele legate de corpurile umane, ei identificind structara normala a fejei inaintea celei a corpului. De ce oare bebelusii au dezvoltat asemenea procese? Poate pentru ci este capital ca ei si identifice si si recunoasc’ figuri Pentru un nou-niscut este foarte important si-i recunoasci pe cei care se ocupi de el, prin urmare, este important, chiar vital, ca el si dezvolte procese de identificare importante in privinta figurilor umane, cérora chiar si noi, adultii, le acordim o mare atentie Un bebelus va invita mai rapid si recunoasc’ surisul mamei sau privirea admirativa a tatflui decit corpul acestora. Biblicgrafie Slaughter, V., V.E. Stone, C.L, Reed (2004), Perception of Faces and Bodies : Similar or Different? ", Current Directions in Psychological Science, 13, pp. 219-223. 86 100 de experiments th psiholagie pentru a ne cuncaste mal-bine coptui 14. De la ce virsta incepe bebelusul dvs. SA se recunoasca intr-o oglinda sau intr-o fotografie? i Dezvoltarea precoce a identificarii vizuale a propriei persoane i Puneti un pic de ruj de buze pe nasul bebelusului dvs. ira ca el ‘Si-si dea seama, apoi agezati-i in fata unei ogtinzi si observati-) comportamentul... ‘Cu asta s-au distrat trei cercetitori care si-au propus sa studieze® reactiile bebelugilor pusi in astfel de situajii (Courage er al, 2004). ee i La experiment au participat 90 de bebelugi (34 de baie si 56 de" fete) cu vitste cuprinse intre 15 si 23 de luni, Odata ajuns la laborator, coy ae era agezat pe jos pe o paturica si era indemnal_ 84 se joace citeva minute ca sé se familiarizeze cu noul mediu In vremea aceasia, cercetditorul facea cu un aparat polaroid o | fotografie in care prindea numai faia bebelugului. Dupa aceea, copilul era supue la doud ieste diferite. ec ~ testul ,petei rosii" (care de fapt era albastré): bebelugulul, care era agezat Intr-un fotoliu, ise déidea o oglinda in care el putea 88 se examineze timp de cinci minute. Dupa acest interval de timp, oglinda fi era iuata, Insofitoru! copilului ti stergea apoi acestula nasul cu o batisté in care era pus un colorant albastru inodor si, bineinfeles, netoxic. Dupa o per: add de 30 de secunde in care copilului se distragea atentia, oglinda era plasata din nou in fata acestuia, iar cercetatorii Ti Cole cinci simfuri ale beboluslior 67. observau reaciiile vreme de 90 de secunde. Daca bebelusul igi atingea nasul, concluzia era ca el a identificat imaginea din oglinda ca fiind propria imagine; — testul fotografie: trei fotografi de bebelugi de aceeasi virst& (intre care si fotografia subiectului) erau prezentate copilului de trei ofi consecutiv, acesta find provocat s8-si identifice figura In fiecare dintre cale trel serii, Pentru aceasta, i se punea urmdtoarea intrebare: Unde este (numele copilului)?” Pentru a elimina posibilitatea unei alegeri corecte aleatorii, copilul trebuia s@ facd o identificare precisa in cel putin doud din cele trei inoercari. Cercetatorii au luat ca indiciu al recu- noasteri un interval de timp mai indelungat acortiat une! fotografi, {ntinderea mini cétre aceasta sau identificarea verbal corect8. Rezultatele au demonstrat c, in ceea ce priveste testul oglinzii, recunoasterea exact a propriei imagini se produce in jurul virstei de 17 luni, cind copilut incepe s4-si ating’ nasul. in schimb, la 16 luni deja, un bebelus care se vede in oglinda cu o pat in mijlocul fefei incepe si se comporte in mod neobisnuit (privire fix’ timp de cel putin zece secunde fir migcarea corpului, neliniste, mirare sau suptrare, dar in afara comportamentelor dirijate). La 18 luni sijumitate, bebelusii devin adevarat ,sniaestri” in perceptia propriei persoane : de indati ce se vid in oglind’, ei isi ating nasul Cit despre fotografi, virsta medie a recunoasterii de c&tre copil a propriei figuri este de 18 luni si jumatate. Concluzie Bebelugul va fi capabil s& se recunoasca intr-o oglinda inainte de a se recunoaste intr-o fotografie. Dac& bebelusii de virsti mai micd au avut mai multe dificultiti in a se recunoaste in fotografie, 68 100 de experiments in psinologie pentru a ne cunoagte mat bine copiul aceasta s-a intimplat poate din cauza imobilititii imaginii fotografi in orice caz, experimentul demonstreaz’ ca identificarea individu se produce in timpul celui de-al doitea an de viatt, in me progresiv si fiir’ salturi bruste. Aceste cercetiri pot fi puse in legiitura cu amnezia din primi doi ani de viata. intr-adevar, amintirile autobiografice nu debuteazy decit odata cu aparitia conceptutui de sine, prin urmare cum a Putea cineva si-si aminteasc& ceva despre sine inainte de a aves constiinga sinelui, adicd cel mai devreme in jurul virstei de 18 luni? seated winsdiabicies Bay Bibliogratie Courage, M.L., S.C. Edison, M.L. Howe (2004) ,, Variability in the Early Development of Visual Self Recognition”, Infant Behavior: and Development, 27, pp. 509-532, Howe, M.L.,M.L. Courage, §,C. Edison (2003), , When Autobiographical Memory Begins”. Developmental Review, 23, pp. 471-494, : i i i 4 i JONIci un adult mu este capabil sé-si aminteasc vreo intimplare~| | Psychobiology, 19, pp. 17-25. # Ganchrow, J.R., J.E. Steiner, M. Daher (1983), Neonatal Facig) =| Expressions in Response to Different Qualities and Intensities of 1 Gustatory Stimuli”, infant Behavior and Development, 6, pp. 189-220, Rosenstein, D.. H. Oster (1988), Differential Facial Responses ig / Four Basic Tastes in Newborns”, Child Development, 59, pp. 1555-1568, _| 1E. Steiner (1973), ,, The Gustofacial Response : Observation on Normal and Anencephalic Newborn Infants”, in J.F. Bosma (ed.), Fourth © ‘Symposium an Oral Sensation and Perception, Bethesda, Md., US = Department of Health, Education and Welfare. = Steiner, J.E. (1977), ,Facial Expressions an the Neonate Infant Indicate. the Hedonies of Food ~ Related Chemical Stimuli, inJ.M. Weiffenbach (ed.), Taste and Development: The Genesis of Sweet Preference, Washington DC, US Government Printing Office Steiner, J.B. (1979), ,Human Facial Expressions in Response to Taste and Smell Stimulation”, Advances in Child Developmental Behavior, 13, pp. 257-295. : Taver, E., M.. Schubert, W. Timiscbl, G. Simbrunger (1985), ~ Discrimination of Taste and Preference for Sweet in Premature Babies”, Early Human Development, 12, pp. 23-30. Gole cinci simturi ale hebotusitor 93 22. Nou-n&scutul dvs. preferd laptele matern sau pe cel industrial? Preferinta nou-néscutului pentru mirosul faptelui matern pele Ce preferi bebelusul ? Laptele mamei sale sau laptele la cutie? Pentru a afla rspunsul ta aceasta intrebare, este suficient sii intrebiim pe bebelusii insisi Doi cercetaitori (Marlier si Schaal, 2005) au observat compor- tamentul nou-nascutitor in virsté de doar trei sau patru zile fata de mirosul laptelui uman (familiar, adica de la propria mama, $I nefamiliar, adic’ de la alté mama) si al laptelul industrial (familiar, cel pe care s-au obignuit 58-4 bea, si nefamiliar) Rezultatele au demonstrat c4, atunci cind au fost expusi la mirosul laptelui nefamiliar (industrial sau uman), bebelusii hraniti a sin sau cu biberon Is! intorceau capul mai mult spre laptele uman dectt spre cet industrial. In plus, ei deschideau mai hotarit gura fh aceasta situatio. Concluzie in ciuda eforturilor considerabile in directia fabricarii umui lapte praf cit mai complet, studiile au demonstrat e% mirosul laptelui matern este maj atrégitor pentru nou-niscuti decit laptele industrial, jar aceasta preferingi este independent de tipul de aliméntatie care i se ofer copilului dupa nastere. Prin urmare, natura este bine intocmi 194 100 de experiments tn peihologie pentru a ne cunoasle mai bine copiul Bibliografie Marie, L.. B. Schaal (2005), ,Human Newborns Prefer Human Mil Conspecific Milk Odor is Attractive without Postnatal Exposure” Child Development, 76, pp. 155-168. : . : 23. Bebelugul poate s&-si recunoasca a mama doar dupa miros? a Preferinta nou-nadscutilor : pentru mirosul mamei : Am vizut extraordinara capacitate a paringilor de a-si recunoastg nou-niscutul. Dar bebelusul isi recunoaste oare piirintii? Ei bine, dacd intr-o camera plin& de necunoscufi cineva trece din brajele unei persoane in ale alteia, poate cd fi va fi util si 0~ Tecunoasca pe cea care il protejeaz gi-i brdneste. Bebelugul dvs, va fi deci in masurdi si realizeze acest test simplu, utilizindu-si simtul olfactiv ‘S-au Intreprins astfel mai multe studi pentru a afla dack ‘bebehisii sint capabilisi-si foloseasc’ néisucul pentru a-sirecunoaste mama, Cu ajutoru! unor comprese purtate de mame in sutien, un cer cetior (MacFarland, 1975) a demonstrat c& bebelusii in virsié ge doar doua zile sint capabili s8 recuncasca mirosul matern. MacFarland a utilizat trei tipuri de comprese: purtate de mama bebelusului, purtate de alte tinere mame sau, in sfirsit, nefolosite. Cele cinci simturl ale bebelugllor 95 ‘Acestea au fost aduse aproape de obrazul (sau de amindoi .-4obralil) celor 20 de copii care au fost testati Observatile Facute in cadrul experimentului, care a fost filmat, au demonstrat c& 17 din cel 20 de nou-nascut s-au orientat mal ‘das si mai mull timp spre compresa care s-a aflat in contact cu sinul propriei mame. Dar ce se poate spune despre capacitatea copilului de a recunoaste smirosul tatalui sin? Cemoch $i Porter (1985) au intreprins o serie de experimente pentru a réspunde la noi intrebari. Utilizind o metoda identica (o bucat de bumbac aflaté In prealabil cu subsuoara mame), cercetatorii au demonstrat c& bebelusii hranitila sin, in virsta de doar doud saiptmini, pot s&-gi identifice mama doar dupa mirosul axilar, 01 fcind distinetia intre mirosul mamel si mirosurile produse de alte femei. Nu la fel s-a intimplat in cazul copiilor hréinifi cu biberonul. De alffel, nici copiii dintr-un grup, nici ceilalli nu au fost capabili sé faca diferenta Intre mirosul tatalui si acela al altor barbati Este posibil ca, fiind alaptati la sin, nou-nascutii sA fie mai cxpugi la mirosurile materne mai puternice (de exemplu, cel al axilelor) si astfel se familiarizeazi mai repede cu semnitura olfactiva unicd a mamei. Unalt studiu care a Incercat sa evaluieze réspunsul nou-néscufilor hr€nifila sin sau cu biberonul la mirosul matem este cel fntreprins de Sullivan $i Toubas (1998). In acest caz, corcetatorii au utilizat fie 0 cdmaga de spital purtata de mama bebelusului, fie una purtata de mama altui nou-nascul, fie 0 céimasa care nu a fost purtatd niciodata sau, In sffrsit, nici o c&masé. # : a : 26 100 de experimente tn psihotogie pentru @ ne cunoaste mai bins copitu! 7 x Nou-nascutii au fost testali in trei situafii diferite: fie dup ca ag! plins vreme de un minut, fie tn timp ce erau pur si simplu trej fie cind dormeau. 5 Psihologii au observat ca bebelusiiincatau sai mai pling daca sg unea alatur o cémasa purkats de mama ior sau chiar una pura de orice alté mama! Ceea ce nu s-a intimplal tn cazul cama repute, a mai descopert c& bebelusi alain stare de veghe# Seschideau mai tare gura in prezenta c&masiimamel, coca ce dovedaste c& ei faceau diferente Intre mirosul diferitelor mame, Rezultatele sugereaza c8 expunerea la mirosului mami este - util, In masura In care aceasta ce permite atenuarea plinsetelog _ copilului. S-a mai demonstrat rolul important al mirosului mater — in ceca ce priveste alimentatia, din moment ce prezentareg. unui obiect impregnat de mirosul mamai l face pe bebeius sa-si-_| deschida gura, a Chiar dac& nou-niscutii sint in general atrasi de mirosul corpului altor femei care alpteaz&, bebelusii hrAniti cu lapte matern invatg repede, prin supt, semnitura olfactiva caracteristics a mamei lof si pot mai tirziu si o identifice grajie acestui miros. Cit despre cei hraniti cu biberonul, oare sint ei mai putin abil, decit ceilalfi in acest domeniu? S-ar crede c& nu. De altfel, si acesti nou-niscuti se intore spre mami ciiutindu-i sinul, ceca ce uneori creeaz% unele sentimente de vinoviitie Ia femeile care mu alapteazi. Dar, intrucit nu se afl in contact cu sinul, capacitatea lor de a recunoaste mirosul mamelonului va dispirea curind, Astfel, nou-niscugii hriniti cu biberonul vor invaita si-si recunoascd mama prin alte tipuri de miros (mirosul gitului, parfum etc.), Prin urmare!, bebelusii invati s& recunoasc4 mirosurile. ‘Acest lucru a fost demonstrat cerindu-li-se femeilor care alaptau si aplice parfum pe sini, dar m si pe mamelon, inainte de a hrini Cole cinci simiuri ale bebelugiior 97 Coneluzie ‘Nou-ndscutii sint asadar foarte sensibili a mirosurile emanind dinspre sinul si areola mamei. Aceasté pricepere incepe inca din jrimele minute consecutive nasterii, fapt care are consecinte importante, din moment ce capacitatea de a recunoaste mirosurile permite nou-nascutilor s& se orienteze spre sinul matern si spre mamelon. Prin urmare, aceast aptitudine influenteazi in mod egal activitatea motorie generalé gi tezirea bebelusilor. Studiile demonstreazit ci bebelusii alptati la sin recunose mirosul pieptului si al axilelor mamei mult mai bine decit cei care sint briniti cu biberonul. Cit despre cei din urm’, si acestia vor fi capabili (prin invitare) si recunoasc& mirosul (de exemple cel al gitului) mamei, cu care se afl in contact cind sint alintai Este un fapt demonstrat agadar c& bebelusii percep mirosurile si sint foarte sensibili la ele. Chiar si in intuneric bebelusul dvs. va fi capabil s& va identifice. El igi va infoarce capul dupa dvs. gi vi va regisi sinul exclusiv dup miros. Mirosul dvs. il va reconforta. belusul (Schleidt si Genzel, 1990). S-a constatat cA, dup’ dow’ siptimini de viati, now-niiscuii se orienteaz mai mult spre parfumul familiar decit spre orice alt parfum. La patru siptimini (la dows sptimtni dupti ce mamele ne gi au mai parfamat cinii), majoritatea bebelusifor nu a mai aratat nici o prefering pentra unol saw altul din parfurnuri, fapt care dovedeste c& preferinta poate displrea in absenta cexpunerii repetate si, de asemenea, ci nou-néscutul poate invita si recunoascd si sii aprecieze un miros (vezi Balogh si Porter, 1986), ‘mai ales daci acesta este asociat cu plicerea (hrinirea). Pentru ci mama este o sursi de plicere, un bebelus hrtinit cu biberonul va invita rapid st-si recunoasc& mama dup’ mirosurile corporale (mirosul itului, al respiratiei ete.) ia | i . 98 100 de experimente in psihologle pentru @ ne cunoaste mai bine copilul Si da, inci de la nastere, sintefi impregnata in papilele olfactives ale bebeluguini dvs, d i Bibliografie Balogh, R.D., RLF. Poner (1986), ,Ovfactory Preferences Resuling | from Mere Exposure in Human Neonates”, Jnjiant Behavior and | Development, 9, pp. 395-401 i Cemoch, JLM., R.H. Porter (1985), ,Recognition of Maternal Axillary Odors by Infants”, Child Development, 36, pp. 1593-1598. ia £ MacFarland, A. (1975), ,Olfaction in the Development of Social Preferencsg in the Human Neonates”, in A. MacFarland (ed.), Ciba Found Syposium, 33, pp. 103-117. Schieidt, M., C. Genzel (1990). ,The Significance of Mather's Perfume for Infants in the First Weeks of their Life”, Ethology and Sociobiology: Th, pp. 145-154. Sullivan, R.M., P. Toubas (1998), ..Clinical Usefulness of Matrenaf Odor in Newborns : Soothing and Feeding Preparatory Responses”, Biology of the Neonate, 74, pp. 402-408. 24, Nou-n&scutul este sensibil la mirosurile placute si la cele neplacute’? Expresiile faciale, comportamentele | si localizarea mirosurilor la nou-nascuti ee onan OUTS SGU Cind intrati intr-o inctpere unde miroase urit, vi gindifi c& pute, dar oare bebelusul dvs. in virsté de doar citeva ore pe care il Cole cinci simurl ale bebslusilor 99 jineti in brate va putea si tragi aceeasi concluzie si sA localizeze ura mirosului? Cercetatori si-au propus sé afle dacd nou-nascuti sint capabill ‘8 raspunda unidirectional la prezenta mirosurilor deranjante. Eiau efectuat un experiment pe 20 de bebelusi, cu virste cuprinse inire 16 si 130 de ore (Rieser ef al., 1976). Pentru aceasta, cercetatorii au plasat 0 mica fiola continind putin amoniac aproape de fata fiecdrui bebelus fie la stinga, fie la dreapta acestuia, Operatia a fost efectuat de mai multe ori pentru fiecare dintre nou-nascuti gi au fost filmate migcarile efectuate de copii dupa scurta apropiere de acest produs. In mai bine de 75% dintre situatii, bebelugil au intors capul in directia opusa solventului. Copill care au intors mai viguros capul au fost cei care s-au agitat mai putin ta apropierea fiolei de amoniac. Dimpotriva, cei care nu gi-au prea intors capul s-au agitat Intr-un mod mai semnificativ. Dar in ceea ce priveste mirosurile placute ? in mai multe cercetari (1974, 1979), Steiner a demonstrat cA bebelusii sint receptivi la multe mirosuri. Pentru aceasta, el 2 prezentat unor nou-nascuti de mai putin de 12 ore diferite arome. Dupa ve a filmmat pe flecare bebelug In parte, el a observat c& mirosurile de exiract de banana, de vanilie si de unt produceau numeroase surisuri, precum gi reflexul suptului, Dimpotriva, mirosurile de crevete si de oud stricate antrenau comportamente Giferite, precum coborirea col{urilor gurii gi tuguierea buzelor Me 100. 100 de exnerimenis in psihologie poniru a ne cuncagte mal bine copiy) 7 Concluzie a Chiar daca pind in momentu! de fara nu exist un criteria fermi Fre 7 delimitare intre mirosurile plicute si cele neplicute, experimentey pun in evident faptul c4 bebehusii fac bine diferenta intre arome|e= Si parfumurile agreabile si mirosurile fetide si alte emanatii iritante,” Din acest punct de vedere, se pare ci aduitii au aproape aceleag gusturi ca si ef (amonjacul si ouile stricate nu atrag prea mul lume). Sine incredem asadar in bunul nostra simt si si ne expunem bebelusul decit la mirosuri pe care le guisim placute sfirsit, am putea conchide c& nou-nascutul posed’, incdi de If. hastere, capacitatea innscuti de a evita printr-o actiune (intoarc capului) mirosurile respingatoare si de a-si comunica (prin expresig. facial) dezgustul fatii de acestea. in ceea ce priveste mirosuril agreabile, reactia este inversi. Bebelusul este asadar foarte sensibj la mirosuri. Bibliografie Rieser, I., A. Yonas, K. Wikner (1976), ,Radial Localization of Odors by Newboms”, Child Development, 47, pp. 856-859. Steiner, LF. (1974), ,Discussion Paper : Innate, Discrimivative Huma Facial Expressions to Taste and Smell Stimulation”, Annals of the New York Academy of Sciences, 237, pp. 229-233. Steiner, 1.8. (1979), .Human Facial Expressions in Response to Tasté and Smell Stimulation”, Advances in Child Developmental Behavior, | 13, pp. 257-295. Cele cinci simturi ale bebelusiior 104 “95. Nou-nascutul dvs. ,vede” la fel ~de bine cu miinile ca si cu ochii? Transferul intermodal ,tactil — vizual” Oare bebelusul dvs. este capabil si recunoasc’ vizual, inc& de Ja nastere, un lucru pe care L-a tinut anterior in mink? Altiel spus, la nou-nascusi, informatia poate trece de la mind Ja ochi? Cereetiitorii au dorit si afle daci existi fa bebelusi un , transfer intermodal simt tactil ~ simg vizual”, adici daca informatia poate fi comunicatd intre modalitatea tactil& si cea vizual’, {In 2003, 12 baiofi si fete avind virsta medie de 3 zile au fost .invitai” sa participe la un experiment. Ei au venit la laborator insofiti de parinti Cercetatorii(Streri gi Gentaz) au pus in mina dreapté a sugarilor fie 0 prisma, fie un cilindru. Dac& bebelugul asa obiectul din mina, experimentatorul i punea ta loc pind cind copitul se obisnuia ou forma obiectului. {In a doua fazé a experimentului, psihologil au prezentat copillor, in aga tel incit acestia s& le vada, cele dou obiecte alaturate, timp de 60 de secunde, apoi au m&surat intervalul de timp din acest 60 de secunde in care privirea bebelusulul era fixatS spre fiecare dintre aceste obiecte. Cerostatorii au observat c& bebelusii priveau mai mult timp obiectul pe care nu Lau putut explora prin atingere. Cei care au atin prisma au privit mai mult cilindrul $i invers. Aceasta demon- streaza c& obiectul explorat anterior prin atingere Ti este familiar 102 100 de experiments in psihotogie peniru a ne cunoagts malbine copilal bebeluguli, spre deosebire de osldlal, peroeput ca nou’. Nou-nag: Gui pot asifel extrage informafa lagata de forma unui object da. format tactil manual, pe care Tl transpun ulterior In format Vizual Streri si Gentaz si-au propus apoi sa studieze sae vizual al altor 12 nou-néscuti, fara ca acestia s& fi finut anterior Jn mina nici ciindrut, nici prisma, Rezultatele au demonstrat o§ | acesti bebelugi au privit la fel de mult prisma ca si cilindrul ca li's-a prezentat ulterior. = Concluzie Cercetarea prezemtatd mai sus coniribuie la ameliorarea imagi pe care 0 avem depre nou-niscuti, considerati nu mai demul decit acum citiva ani niste simple tuburi digestive ! Creierul bebelusului de tei zile este capabil si efectueze vit sttansfer intermodal”, cu alte cuvinte un obiect perceput cy. | ajurorul unuia dintre simpuri (iactil, auditiv, vizwal) poate fi: Fecunoscut printr-un alt sim, Tne de la nastere, nou-nscutul are capacitatea de a coordona informatiile cu privire la forma unt obiecte pe care le-au obfinut prin modalititile vizuala si tactili, $ aceasta chiar inainte de a inviija sa o faci pe baza asocierilor rezultate din experientele lor vizuale si tactile. Constatarea se opune ideilor care circulau anterior, o& bebclusii invafi si perceapa, aceste capacititi fiind, dimpotriva, innascute, Nou-niscusii vad” asadar cu miinile la fel de bine ca si ci ochii. Ei sint capabili asadar si-si recunoasc’ vizual mamicile doar atingindu-le fird s& le vada. ‘Stadii prealabile au demonstrat cA, inci de Ja nagtere, bebelugul eactioneazii la orice lucra now explorindu-l timp mai indelungat decit pe cele pe care le cumoaste deja Cale cincisimiur ale bebeluglor 102 Bibliogratie ‘Gieri, A.. B. Gentaz (2003), ,Cross-Modal Recognition of Shapes from Hiand to Byes in Newborns”, Somatosensory and Motor Researcit, 20, pp. U-16. 26. Corpul nou-nascutului ,fuzioneaza” cu adevarat cu corpul mamei? Perceperea sinelui la nou-nadscut Contrar celor sustinute, chiar in prezent, de unii psihanalisti, copilul care vine pe lume nu se aff intr-un stadiu ,simbiotic”, -fuzional”, ,nediferengiat” fat de mama sa (Malher!; Winnicott, 1982), nici intr-un stadiu preobiectual (Spitz, 1995) si nici nu face parte dintr-o unitate biologic! mamd-copil” (Anna Freud, 1965). Dimpotrivi, cercetirile au demonstrat cA el isi percepe corpul ca pe o entitate distinct de cea reprezentati de mama sa De indati ce vine pe lume (in mod cert chiar gi inainte), nou-ndscutul face bine diferenta intre corpul siu si celelalte obiecte ale mediului inconjurator, ceea ce se numeste ,,sinele ecologic” (Rochat, 1997). Un nou-niscut de citeva ore se va comporta diferit daci va fi atins de degetul unui adult sau de propria mind. in colaborare cu Fred Pine si Anni Bergman, 1975; trad. fi.: »Symbiose humaine et individuation”, £a Naissance psychologique de l'étre humain, Paris, Payot, 1980. 104 100 de experimente in psiologie pentru @ ne cunoaste mal bine copi Rochat si Hespos (1997) au analizat intr-o maternitate comipés tamentul investigator al nou-nascutilor pusi in fata a dous situa In prima situatie, ei au observat reaclia bebelusului atunei off degetul unuia dintre psihologi ji atingea buzele. in a doua situ: experimental, ei au examinat comportamentul bebelusut urmare @ unui contact spontan intre mina sa si fata Ei au conslatat céi bebelusii se orientau mult mai mult sp degetul adultului decit spre propria mina. Contactul cu mig psihologului a antrenat o migcare mai pronunfaté a capulg) deschiderea mai evident a guril, reflexul suptului in gol g scoaterea limbii. . 80% 20% 0% Ming adttatai Propria mins Figura 8. Procentajul de miscari ale capului insotite de deschiderea gurii si reflexul suptului, in functie de tipul de stimulare Cele cine! simturl ale elusllor 105 = Concluzie jack de la nastere, nou-nascutul va face clar diferenta intre -corpal stu si mediul inconjurator’, Mai tirziu, in mod progresiv, <=*ggest sine” va deveni din ce in ce mai social, odati cu primul suris adevarat, orientat, care apare pe la 6 siptimini. in paralel, fiebelusul isi va dezvolta ceea ce cercetitorii numese ,sinele agent”, adic va descoperi incetul cu incetl capacitatea sa de a ~“actiona asupra lurnii si asupra obiectelor care il inconjoar’. Acest - sine agent” culmjneaz% cu bine-cunoscutul si nu mai putin _sepetitival gest de a arunca lingura de pe miisug’ in timpul mesei Bibliografie “Freud, A. (1965), Le Normal et le Pathologique chez l'enfant, Patis, Gallimard, Neisser, U. (1995), Criteria for an Ecological Self”, in Ph. Rochat (ed.), The Seif in infancy: Theory and Research, Amsterdam, North-Holland, p. 16 Rothat, P., N. Goubet (2090), .Connaissance implicite du corps au début de ta vie” (Implicit Knowledge of the Body Early in Life”), Enfance, 3, pp. 275-286. Rochat, P., S.J. Hespos (1997), Differential Rooting Response by Neonates : Evidence for an Early Sense of Self”, Earty Development and Parenting, 6 (3 si 4), pp. 105-112. Spitz, R.A. (1995), De la naissance a la parole : ta premiére année de 1a vie, Paris, PUF. Winnicott, D.W. (1982), Processus de maturation chez l'enfant, Paris, Payot 1, Peniru o sintezi a wturor experimentelor care demonstreazi acest fapt, vezi Rochat si Goubet, 2000. Comportamentul bebelugului Bebelusul dvs, este un imitator? Imitatia la now-ndiscut . ~ H8.De Ia ce virstt fiul dvs. va incepe s aprecieze masinutele ? ” Preferintele vicuale ale bebelusilor pentru activitétile © gijuctrille pentru fete sau baieget m4 care isi imiti mama vor fi mai constiinciosi ‘decit celal? Imitatie si constingat : U7 "| 30 Directia privirii dvs. are vreo importantd pentru bebelus? [ Interpretarea privirié aduttului de céttre bebelusi .. 11 7, Bebelusul dvs. este un imitator? Imitatia la nou-néscut pind de la ce virsta un bebelus poate imita expresiile faciale tatilui sau ale mamei? Relativ devreme sau mai tirziu? ‘Daca cititi aceasta carte la maternitate, unde tocmai ati miscut, In 1989, Meltzoft si Moore, doi cercetitori de la Universitatea - din Washington, au incercat un experiment cu 40 de nou-nascuti “In virsta de mai putin de doua zile. 2 fost plasat intr-o camera mica, situat’ aproape de sectia de neonatoloaie a matemitaffi, in care lumina | 9ra stinsa, numai figura cercettorului find luminata. Acesta se -apropla de fata bebelugului, fie scofind limba timp de 20 de | secunde, fie efectuind o rotafie a capului care dura tot 20 de secunde. Intre aceste doud comportamente, cercetétonul réminea pasiv timp de alte 20 de secunde. Experimentul era apoi reluat de mai mulie ori, during in total 8 minute. Copiii au fost filmati pentru a ii se analiza reactille la aceste comportamente. In final, Meltzoff gi Moore au constatat ca bebelusii au scos de ‘mai multe ori limba ca raspuns la adultul care scotea limba 142.100 de experimente In psinologie pentru a ne cunoaste i psihologie pent ‘amoaste mai bine cop Comportamentu bebelusulvi 143 Gecit la adultul care intorcea capul, Pe de alld parte, af copii au efectat mai multe migoar ale capului oa raspunt ‘otalia capuluiefectuata de cercatator dectl ca réspune | ferea limbii. Ei au observat aceste efecte in miscari corporale pe care le percep Ia adult. intr-adevar, In Masura sf reproduc’ o clipire din ochi (Kugiuimutzakis, )); dar si alte expresii faciale (Field et al., 1982). Aceste stilt sint explicabile prin capacitatea inniscutd de a produce spimnsuri motorii la perceperea unei migciiri (Jeannerod, 1997). " —-Bebelusii sint prin urmare niste veritabili detectori de miscare J oolonic, Hispunzind in mod inniiscut la migcarile faciale pe care is -observi. Intr-adeviir, toate cercetirile care au incercat si electua respectivele gesturi, dar si i vitate care urma Lucrarile citate, ca si toate celelalte prezentate in cartea de “fai”, demonstreaz4, dac& mai era necesar, ci un now-nascut nu ‘Gif Ul simplu tub digestiv care igi petrece vremea vegetind § cid. Dimpotriva, el este o fing care observa, invati si unde fn mod activ Ia mediu... Figura 9. Fotografie realizata in timpul altui experiment efectuat Meltzoff si Moore (1977) 1a nou-niscut, perceptia unul act poate fi inregistratd in agg ‘el incit si fie aplicata direct in executarea unui ,plan motor”. in| opinia cercetttorilor, bebelusul ar utiliza actiunea adultului ca uf £ | model care iar permite si-si fasoneze propriul comportament | _ ‘motor. Este si motivul pentru care comportamentele de imitare ale bebelusului persist in timpul, perioade’ Field, CM., R.W. Woodson, R. Greenberg, C. Coben (1982), ,Discrim- ination and Imitation of Facial Expressions by Neonates”, Science, 218, pp. 179-181. leatinerod, M. (1997), The Cognitive Neuroscience of Action, New ‘York, Blackwell ‘Kugiumutzakis, G. (1999), .Genesis and Development of Early Infant Mimesis to Facial and Vocal Models”, in J. Nadel, G. Butterworth i de inactivitate, : 14 100 de experimente in pathologie pentru @ ne cunoaste mai bine copiy (ed.), Imitation in Infancy (p. 36-59), University Press. Melizoff, A.N.. M.K, Moore (1977), , Imitation of Facial and Mana Gestures by Human Neonates”, Science, 198, 75-78 Melizoft, A.IN.. MLK, Moore (1989), Imitation in Newborn Infa Exploring the Range of Gestures Imitaied and the Underly Mechanisms”, Developmental Psychology, 25 (6), 954-962. 28. De la ce virstd fiul dvs. va incepe S@ aprecieze maginutele? Preferintele vizuale ale bebelusilor pentru activitatile si jucdriile pentru fetife sau baietei virsti flul dvs. va incepe si aprecieze jucdriile si activitiile= Pentru baieji? Pentru a raspunde ia aceast’ intrebare, trei cercetitori (Campbell e al., 2000) au fiicut un experiment cu bebe. Jf 80 de bebolugi (96 de baie! 51 24 de fete) au fost selectat prin __ intermedi ctinicior locale 3 al presei medicale. Toti erau nascut {a termen. Bobelusii au fost urmarili timp de mai multe funi Penifu c& experimental trebula reluat cind copiiul implinea 3 luni, 9 tuni si 18 juni [| Lesosiroa bebelusuiuilaiaboratar, acast era instalat i brajele mamei, c&rela ise cerea 88 nu intervind, Doua ecrane de calculator 1. Este cova ce se Cheam un studiu longitudinal a | Comportamentul bebelugulul 145 “rau plasate in faja copilului, la aproximativ 60 om. O camera .ude.luat vederi amplasata intre cele doua monitoare filma copilul b pentru a se putea observa ulterior care dintre cele doud imagini va fi fixatd nai mutt timp. Prin urmare, pentru fiecare copil s-au proiectat timp de citeva ssecunde © serie de fotografii reprezentind niste jucdrii tipic masculine sau tipic feminine’ (pentru fetite: papuga, cuptor, farag, carucior si prajilor de piine: pentru baietel: bila, roata, tren gi masina). Atunci cind pe ecranul din dreapta era proiectata 0 jucdrie fominina, pe ecranul din stinga aparea simuttan o jucdrie masculina si invers. Bebelusii priveau apoio serie de filmulefe in care doi copii de gase, respectiv sapte ani (de acelasi sex ou privitorul) jucau jocuri atribuite traditional fetitelor? (se jucau cu p&puga, géteau, dadeau telefoane), respectiv baieteilor (sdreau, se incdierau, se jucau de-a cowboy-i), Aceste filmule\e erau difuzate dupa acelasi procsdeu (simultan pe ecranul din stinga gi pe cel din dreapia). Rezultatele au demonstrat ca: — incepind chiar de la trei luni, baieeii aveau tendinja s8 pri- veascd putin mai mult decit fetitele fetele baietilor; ~ incepind de ta noua luni, baiefeii acordau mai multa atentio fotografilor cu jucdrii masculine dectt celor cu jucdril feminine; ~ chiar dac& bebelusii de ambele sexe priveau cam la fell de mult activitajile masculine, incepind de !a noua luni, bebelusii de sex mascutin priveau mult mai mult timp decit fetele baloteli care sdreau gi se juceu de-a cowboy-i Alegerea jucdriilor s-a facut pornind de fa distinctia dintre sexe pus in evident’ in prealabil de alti dot cercetitori (Berenbaum si Sayder, 1995), Alegerea activititilor s-a bazat pe modele ale jocului stabilite anterior in vederea diferentierii sexuale (Fagot si Leinbach, 1989) 1 116 100 de experimente in pshoiogle pentru a ne cuncaste ma bine copy $i mai surprinzator inca, pentru a evalua diferentele dintr fg $i baieti (ase-numitul .dimorfism sexuat") in privinta sociabiitg sipentra a afle daca acestea se datoreaza diferentelor biologie, sau mai degraba celor socioculturale, cercatatorii au avut dees: de a observa comportamentul a 102 nou-ndscul Elau anaiizat astiel eventualele diferente de comportamentit ballet! gi fetife atunci cind acestora fi se prezenta fie 0 figy lumanei (obiect social), fle un corp in migcare (obiact fizico-m canic). Rezultatele au dovedit cA bebelusii de sex masculin au pri mai mult timp obiectul fizico-mecanic, in vreme ce fetele Acordat mai muita atentie figurii umane. in opinta cereetatoriog rezultatele acestui experiment demonstreazai clar 5 Siero al, sexuaie sint in parte de origine biologic (Connelian et Acest experiment a fost reluat in 2002 de Lutchmaya $i Baron -Cohen pe 60 de bebelusi de 12 luni (baieti si fete), carorg Cercetatori le-au aratat o masinuté $i o figura umand. Rezultateld obtinute au confirmat studiul anterior. Concluzie Nu este deloc util s& asteptafi ca fiul dvs. si ajung’ la virsta li care poate SH Vi spun ci e biliat ca s& stiff ci ii plac jocurile pentru baieti. Se pare c& bebelusit prefer deja jocurile si jucwrile Potrivite sexului lor. in plus, studiife au demonstrat cd ei posed’ deja .cunostinte preverbale tacite” cu privire la genul sexual al celorlalti si ca stin poate mai multe decit pot spune. Comportamentul bebetusulul 147 “Bibliogratio ‘Herenbaum, S.A., E, Snyder (1995), Early Hormonal Influences on = Childhood Sex-Typed Activity atet Playmate Preferences : Iinpications forthe Development of Sexual Orientation”, Developmental Psychology, BL, pp. 31-42 Campbell, A.. L. Shirley, C. Heywood (2000), .Infants’ Visual Preference for Sex-Congruent Babies, Children, Toys and Activities: A Longitudinal Study”, British Journat of Developmental Psychology. 18, pp. 479-498. Connelian, J., 8. Baron-Cohen, S. Wheelwright, A. Batki, J. ahfuwalia < 2001), «Sex Differences in Human Neonatal Social Perception” Infant Behavior and Development, 23 (1), pp. W3-118 Fagot, B.. M. Leinbach (1989), ,,The Young Child's Gender Schema Environmental Input, Internal Organisation”, Child Development, 60, pp. 653-672. Luichmaya, S., S. Baron-Cohen (2002), Human Sex Differences in Social and Non-Social Looking Preferences, at 12 Months of Age”, Infant Behavior & Development, 25 (3). pp. 319-325. 29. Bebelusii care igi imitS mama vor fi mai constiinciogi decit ceilalti Imitatie si congliinta a Observati-i pe bebelusul dvs. 12 12 luni. Are tendinga s& vi imite ? Cind executati diverse sarcini zilnice, incearca el si faci ta fel? Dar cind tatal stu (sau mama) mestereste ceva, pare si vrea si fac acelasi lucru? Comportamantul bebelugului 149 u. Experimentatorul explica regulile, insistind asupra inter- aide 2 arunca fie si o privire sub cuvertura sau de a.atinge ture altfel dacit cu un singur deget. Cercetatorul adauga ca céla care nu respect regulile este un trigor, iar faptul in sine ‘Dac rispunsul este afirmativ, se pune intrebarea dact Jegatur’ intre tendinta spre imitatie a bebelusuiui si const zitatatea sa la virste mai mari. [ati inci 0 provocare p psihologi, veri crede... Este adevirat ci in viata de zi rareori isi pune cineva acest tip de intrebare. Ei bine, un grup de cercetitori au urmarit dacdi i lor -@ avea constiin'” » Manifestatd la virsta de trei-patru 1N3.Cu copilul. Pe o masa erau la vedere mai multe jucdirli, | ¢aré mama interzicea copilului s& se joace, Inainte de a asi incéiperea, ea enunta inc o data aceast regula. Copilul @Jasal singur timp de un minut. Pentru a face jucarille $i mai rAgatoare, un adult patrundea tn incapere, se juca timp de un $i notau daca bebelugul igi imité in mod convenabil mar decd reproduce (sun) comporamentl asst cu ena ase {intervalul de timp dedicat acestel atingeri, daca jucdiria tins cu un deget sau daca era luata in mina). at-o.utima proba, numita a culpabilitai", era urmaril sentimentul 4tristete resimtit de copilul constient de incdilcarea reguli Cercettori fi ficeau pe copii sa creada ca au stricat un obiect la bun sfrsit imitafia sau se opreste dupa primul act etc Citiva ani mai tirziu, cind copii aveau doi ani airy ani, ei au fost testati din nou, dar folo: tent la acest _Obiect, eu Iam facut!”. In realitate ins, obiectul era spart in | Dusstl, dar acestea erau imbinats bine pe un suport, in aga fel {incit copllul s& nu-gi dea seama. 1. Faptul de a avea congtiingé” trebuie ingeles in sensul respoctiai: | _ regulilor si al manifestarii culpabilitatii la 0 eventuala trans, | Numita proba jucdriei interzise, prin aceasta se evalueazA constiinta a lor. | Fegulilor gi masura in care ele au fost ,interiorizate”, SS 120 100 de experimente in psthologie pent 8 ne cuncaste mal bine copiy in momentul tn care copilul tua in mina obiectul, acesta desfacea in bucati, iar cercetatorul exclama: ,Vai de mine) s-a intimpiat? Cine a facut asta?" Copilul era apoi obse fimp de 60 de secunde, cercetatorul notind expresia lul facial tensiunea corporal, daca igi ferea sau nu privirea gi, in sf nivelul global al tristetii. In primele doua probe, cercetatorii masural asadar tendinfa copiiior de atriga, iar in a treia, culpabil Rezullatele au demonstrat oA subiectii care, doi ani mai devrema.* aveau tendinta s8-si imite mamele respectau regulite mai muh decit coitalt si tisau mai putin. fn plus, ei manifestau un sentimeng de culpabilitate mai puternic in urma deteriorarii obiectului, Astfel, se pare c& bebelusii care igi imita cu entuziasm mamele dezvolté mai devreme decit ceitalti simiul dreptztii si sint maj constienti de propriile acte. Coneluzie b Daca bebelusul dvs. va imit’ cu usuringy si entuziasm atunci cing faceti ceva, probabil ci va inviita destul de repede si respecte regulile si va avea 0 constiingi mai dezvoliati decit ceilali,. infelegind ceea ce este interzis si ceea ce este permis. Tot destul de devreme, el se va culpabiliza dupa un esec de care este responsabil si nu va fi agadar nevoie si fie dojenit cu insistenta, ci va avea spontan constiinta propriei greseli. Fxplicatia? in opinia cercetatorilor, durinia de a-si imita. iirinjii poate fi legati de o foarte mare receptivitate si sensibilitate 1. Bineingeles, experimentatorul nu tsa copilul prada dezniidejdi Dupa cele 60 de secunde in cate copilul cra observat, cercetatorul | zicea c& obiectul poate fi reparat. El lua apoi in mod discret 0 Teproducere exacté a originalului pe care o arta copilului si il linistea pe acesta explicindu-i cd nu este responsabil de incident. Comportamentul bebelugulul 4121 a bebelusului la eforturile pe care le face mama pentru a-| socializa. f-—~““~dieest fopt ar putea antrena un salt rapid in dezvoltarea constiintei sia spiritului de dreptate Ia copiii de virsti' mica. Alte studii au dovedit, de altfel, posibilitatea copiilor de a {nvita prin simpla imitatie autocontrolul, precum si alte comporta- mente legate de dezvoltarea morala (Bandura, 1986), Un proverb spune: FA ce spun, mu ce fac”, Cercetarea prezentati mai sus demonstreazi ci, in realitate, proverbul ar trebui s sune altfel: P% ce fac si vei deveni cum spun eu ca trebuie si fi". Bibliografie Bandura, A. (1986), Social Foundations of Thought and Action, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall Forman, D.R., N. Aksan, G. Kochanska (2004), ,,Toddiers’ Responsive Imitation Predicss Preschooi Age Conscience”, Psychological Science, 15, pp. 699-704, 30. Directia privirii dvs. are vreo importanta pentru bebelus? Interpretarea privirii adultuiui de c&tre bebelusi Adultii isi inchipuie adesea ci, in momentele in care nu se comunic& cu ei, bebelusii sinr niste fiinte izotate social. Dar 122 100 de experiments in psinologie pentru a ne cunoasle mal bine copiy Comportarentul bebelugului 133 sintem siguri de adewiirul acestei afirmayii? Bebelugul dvs. obs oare aceleasi Iucruri ca dvs.? Privirile mamei orientate.gs ‘mediul ineonjurator au vreo influent’ asupra bebelusului, in sy unei anumite orientari a privirii acestuia? njsie dintre cele doud conditii expérimentale au fost surprin- % dintre bebelusi au privit gi ef jucdiria atunci cInd cerce- “f8torul avea ochil deschisi; = doar 46% au facut acest lucru cind psihologul avea ochii - Inchisi, intervalul de timp in care bebelusii au priv jucdiiie a fost mai lung cu 50% in condifia ,ochi deschisi"; $-8 mai observat ca gingurelile copillor erau mai numeroase {in aceasta conditie (60%) decit in ceatalté (17%). Pentru a infelege cum anume se dezvolta privirea bebolug dol cercetatori (Brooks si Meltzoff, 2002) au efectuat dous expe rimente cu 96 de copii de 12, 14 si 18 luni, organizati pe grape: de virsté, formate fiecare din 32 de copii si in care nu fetelor era egal cu numarul baietilor. Cercetatorii si-au pro Sd aflc daca bebelusii se bazeaza exclusiv pe migcairile princi ale corpulul adultului pentru a-si orienta privirea sau obser ochii acestuia, care se Intore spre un anumit obiect, kn primul experiment, bebelusul era agezat in brajele mamel Wp fala unei masute, Parinfior i se cerea sé nu-si migte capul gi fusi vorbeasca deloc copiluiui in timpul experimentulul. As In fata bebelusului, de ceaialta parte a mesei, cercettorul stabil Contactul vizual cu bebelusul, apoi aseza, pe doud suporty situate in stinga si in dreapta mesei, doua jucdril colorate § }02st experiment, obiectul pare s& devin bruse fascinant ial pentru c este privit de adult lea studiu a fost realizal pentru a se observa daca bebelusul injelege ce inseamna o ,obstructie vizuala” si daca el Isi da EE pisb: spra exert, cl un simplu banda! aplicat pe och / adultului 1! poate impiedica pe acesta s& vadsi. Arifciul expe- E fimental era identic cu cel din primul experiment, cu singura Liferenta cd, de data aceasta, experimentatorul folosea o pinza P ean ‘opaca, pe care, dupa ce o arta fiecdrui copil, si-o lega in jurul capilu. -Jumatate dinire bebelusi au lucrat cu un experimentator care, dupa ce a privit copilul si tnainte de a-si roti capul, igi trégea pinza din cregtelul capului pind peste ochi. Pentiu cuatalla Jumatate dintre subiect, experimentatorul tragea bucata de pinzé -din orestetul capului doar pina la sprincene, lasind ochiivizibil Si in acest caz, privirea adullului s-a dovedit a avea o mare Importanja: in situalia cind och experimentatorului au fost vizibil, copii au privit jucaria mai mult (77%) decit atunci cind acesta “ava ochii acoperiti de bandou (56%). Totusi, cercetatorii au identificat aici o deosebire notabilé intre Giferitele clase de virsté, si anume In ceea ce priveste capacitatea bebelusilor de a distings o obstructie vizuala. La copili mai mici apol incepea aplicarea probelor experimentale de ,intoarcare capulul’, in a caror prima faza el igi intorcea capul, fara nici un Cuvint, spre jucaria din dreapta sau spre cea din stinga in prima condite experimentaia, achii cereetatoruil vanineay = deschisi, iar privirea sa se depiasa, timp de aproximativ same ‘Secunds, dinspre copil spre una dintre juc&rii,inainte de a revert ‘a pozifia inifiala, cu privirea orientata spre bebelus. In timpul = experimentului, aceasia rotalie se efectua de mai mutie ori, alti: - Ja stinga, cit sila dreapta | a doua condiie experimentala, cercetatorul facea acelasiy ueru, dar inchidea ochii inainte de a se intoarce spre una dinira Jucari sinu Ti redeschidea decit dupa ce privirea iui ajungea di nou in dreptul copilulul ig ities onli se 424 100 de experimente th pathologie pantry a ne cunoagle mai bine copii (de 12 luni) s-au inregistrat mai putine deosebiri intre cele douy’= conditi experimentale decit la copii cu virste mai mari. Intr-adevag, =| bebelusii de 14 side 18 luni au urmatrit mai mult experimentatony = cind acesta avee ochii liberi dectt atunci cind fs! Intorces capyl = cu ochii acoperili, ceea ce nu s-a nregisirat insdi la bebelusii dg = 42 tun Concluzie Bebelusii privesc mai mult timp un obiect spre care un anumjy adult se intoarce cu ochii deschisi decit acelast obiect spre care adultul se orienteaz cu ochii inchisi, cea ce demonstreaza ci el se servesc de privirea noastra fiicind deductii gi intelegind cing | anume vedem si cind nu. Aceste deducfii nu se fac la orice virsta, ci doar dintr-un moment cuprins intre 12 si 14 luni, vist de Ig care copiii pot si integreze punciul de vedere al celorlalti. Este vimitor si constatim cit de sensibili sint bebelusii la parteneral lor social. La 14 luni, simpla dvs. prezenti alaturi de copit, cu ochii inchisi, nu este suficient! pentru acesta, intrucit bebelusii sint capabili si-si dea seama cind 0 persoand este dispo- nibil in plan perceptiv si cind nu. Gratie ochilor inchisi sau deschisi, ei sint in masuri si afle dacti puteyi si interactionati si si rispundeti convenabil. Concentrarea pe un obiect comun al atentiei, care se produce atunci cind dou persoane privese si inteleg c& privese acelasi obiect impreunt, pare a fi o calitate tipic uman. Nici micar maimujele nu utilizeazi privirea celuilalt pentru a face deductii in legaturd cu ceea ce vede sau nu vede acesta, dar bebelusii umani © fac pentru cd un asemenea comportament este o parte integrant’ din dezvottarea lor. ‘Comporiamentut bebelugului 125 Astiel de experimente dovedese ci bebelusii sint sensibili la mediul social si tin cont de perceptiile celorlalti. Ei nu sint nisie flime izolate, ci, dimpotriva, incearca si rezolve cu ajutorul eelorlalti cea ce de multe ori este pentru ei o enigma. Ne aud jorbind si ne vad intorcind capul, asa incit isi pot imagina ci este vorba despre obiectul in chestiune, cel pe care il privim chiar atunci. Prin urmare, ei percep aceste diferente subtile si modificd in consecinti comportamentul, fapt crucial pentru stringerea de informatit asupra diferitelor cuvinte din limbi si pentru infelegerea emotiilor persoanelor din jurul lor. Detectarea directiei privirii este o componenta esentiala a interactiunilor sociale umane. Inainte de virsta de un an, bebelusii se joacd cu obiectele sau cu persoanele, dar tind s% fac& cele dou’ lucruri separat. Incepind de la 12 luni, ei incep s& functioneze dup’ principiul ,sarcin’ multipl4” si pot fi atenfi simultan la oameni si la lucruri. Ei fac aceasta observind o parte privilegiat a corpului nostra: ochii Bebelusii privesc alternativ, in ambele sensuri, ochii nostri si obiectele observate, privirea aduitilorfiind o cheie care decripteaz& pentru ei informatiile despre lumea fizicd si care le permite s& profite de experienja noastra. Cercetitorii cred intr-adevir ci privirea adultilor permite bebelusilor s& fac selectii si pronosticuri ca privire Ja anunite obiecte, peuuu a alla dav sint nocive, dezagreabile sau, dimpotriva, atrigitoare. Privirea celorlalti poate indica agadar multe lucruri Este si motivul pentru care privirea mamei este arit de important pentru bebeius 126. 100 de experimente In psihoiogie pentru e ne cunoaste mal bine copii Bibliografie Brooks, R., A.N. Meltzoff (2002), ,,The Importance of Byes Infants Interpret Adult Looking Behavior” , Developmental Psycholo 38, pp. 958-966, Emotiile bebelusului {1 ,De ce trebuie si evitati si stripi de trei mecri Ja vederea unui pXianjen in prezenta bebelusului? Referentialitatea sociali a emoriilor la bebelus ... coon IE 32, Bebelusul dvs. se inspira din emotiile celorlalti? Comportamentul bebelusilor in raport eu reactiile emofionale observate iner-o reclamé TV... 134 _ 33.Un nou-niscut de citeva ore poate recunoaste $i imita | expresiile faciale de bucurie, de tristefe si de surpriza pe care le citeste pe fata pirintilor sii? ©. Discriminarea si imitarea expresitlor faciate la now-néiscut ......136 _ M.Now-niiscutul dvs, este sensibil la tipetele si la plinsetele unui alt bebelus? |. Discriminarea de citre now-néiscut a diferivelor tipete scoase de bebelusi _35,Bebelusul dvs. este capabil si faci diferenta fntre muzica trist® si muzica vesela? Perceptia dimensiunilor afective ale muzicit la bebelusit de 8 tuni raion ua sa pane aaa OGRE | | prezenta bebelusului? Referentialitatea socialé a emotiilor Intr-o cercetare derulata de Sorce et al., 1985, mai multi bebelus! | de douasprezece luni au fost plasati pe o ,falezéi experimental” {un fel de masufé de sticld, jumatate opacd, jumatate transparenté, diferenja de indlfime dintre sticlé gi sol find de 30 cm), pe partea opaca a mesel. joan dle 132 100 de experimente in psihologle pentru a ne cunoaste mal bine copiy Mamele, care stteau In picioare ta capatul parti transparent trebuiau sa-si indemne bebelusii sd vind spre ele traversing jul" (partea de stiolé transparent). Cind bebelusul ajunge in dept pafitansparentea mesa}, mamele vebuiau 8 exing. == ‘exclusiv prin mimicd, fie bucurtie, fle interes, fie teama, fie minig > fie tristete. Rezultatele au demonstrat c& 74% dintre bebelusi au traversa}, -faleza" atunci cind mamele manifestau bucurie sau interes. jy cazul expresillor de minie sau de tristele, cazurile de reusita a fost molt mai rare. Dimpotiv, nici un copil nu a acceptt a8 traverseze partea transparent a mesei atunci cind mama pares speriata. Experimentul indicd in mod clar ci bebelusul se adapted bine fa informatiile emotionale funizate de mami, recunoscind g= diferentiind emotiile si, mai mult, adaptindu-si comportamenta in functie de acestea. Dar mama este oare singura surst de refering pentru copil? Raspunsul este negativ. S-a demonstrat ci bebelusii uzeazi de. informatiile transmise prin expresii emotionale indiferent dinspré care dintre cei doi parinti ar veni acestea (Hirshberg si Svejda, 1990). # Astiel, color 68 de bebelusi de 12 luni participanti ta acest experimentli s-a prezentat, in prezenta parinfilor, un robot foarte zgomotos, iar tatalui si mamei Iisa cerut s& adopte expresii de bucurie, de teama, de minie sau expresii .neutre"; rezultatele ‘au demonstrat c& bebelusii au luat ca sursd de referin{a la fel de bine pe tata, ca si pe mama. “gutrena Ia bebelus aceleasi emoti _ wwlburirile dvs., el va invéiga si se team. in plus, va putea invita Emotile bobeluguiui 423 ignunci cind bebelusul se confrunti cu o situatie nou sau cu un fveniment neobignuit, el se intoarce spre tat sau spre mamk itru a observa expresiile emogionale ale acestora, fapt care ii sfafle cum si-si adapteze comportamentul acestui eveniment. Jat deci de ce trebuie si incercati st va comrolati emotiile de ‘ares in anumite situafii in prezenta bebelusului dvs. intr-adevair, este probabil cX, in functie de aspectele care vi tulbur’ sau va jcheaz, gesturile, sipetele si expresiile dvs. emotionale vor Luind ca punct de referints ‘shise enerveze cind merge cu masina daci, in autoturismul familiei, jiva vedea mereu pe tatill situ zbierind Ia toat’ lumea: Hai, mai repede, boule!” Bibliografie Hirshberg, E.M., M. Sveida (1990), .When Infants Look to Their Parents : Infants’ Social Referencing of Mothers Compared to Fathers”, Child Development, 61, pp. W75-1186. Sorce, J., R.N. Emde, J.J. Campos, M. Klinnert (1985), ,Maternal Emotional Signalling : Its Effects on the Visual Clit Behavior of 1-Year-Oldés”, Developmental Psychology, 21, 1, pp. 195-200. 134 100 de experimente in psihologle pentru a ne cunoagte mai bine copia 32. Bebelusul dvs. se inspira din emotiile celorlalti? Comportamentul bebelusilor in raport cu reactille emofionale observate intr-o reclama TV Bebelusii pot invita ceva atunci cind observa persoane care vorbese sau acfioneaza intr-un anumit mod? Usilizeazi ei reactile emotionaie ale persoanelor din jur pentru a lua o decizie? = ‘Daca rispunsul este afirmativ, se pune intrebarea dacd persg: najele vazute la televizor pot influenta la fel de mult comportamentul unui bebelus asezat in scdunel in fata micuiui ecran. La toate aceste intrebari au incercat si rispund’ doi cercettor(” (Mumme si Fernald, 2003), care, in cadrufl unui experiment, ay’ incercat si descopere dact bebelusii care observii la televizor reactile emotionale ale unei persoane fatii de un obiect dat (de exemplu, ¢ minge) trag anumite invataminte in sprijinul propriilor actiuni viitoare, yiau prupus sa sludleze tn ce masura bebelusil de 10 luni (n= 32) side 12 luni (n = 32) erau atenti la obiectul pe care il privea .acttita” din inragistrarea video, precum gi la reactia acesteia fala de obiectul din fata ei In filmuletele prezentate bebelusilor aparea agadar o actrita tn fala céreia erau plasate doua obiecte (din urmatoarale trei: 0 bucatd de furtun de udat gradina, de culoare gaibend, o minge rosie si o spirala rosie"). Femeia ignora unul din obiecte, dar | Mumme si Fernald au pus la punct doua experimente, in care 1. Fie mingea si furtunul, fie furtunul si spirata, fie minges si spirale motile bebelupulul 135 {ef de celdialt reactiona: fie o fcea in mod .neutru” din punct .de.vedere emotional (tonalitatea vocil, expresil faciale etc.), fie ‘adopta un comportament emotional negativ, fle exprima o serie de emoti pozitive. Cercetatorii au dat apoi copiilor posibilitatea de a se juca cu aceste obiecte, S-a putul remarca astfel &, la 12 luni, copili se Jucau la fel de mult atit cu obiectul care a suscitat reactii pozitive, cit sicu cel care provocat reactille neutre ale actrifei. Dimpotriva, ei au evitat obiectul faté de care reactille personajului din filmulet au fost negative, alagind intotdeauna sa se joace cu celalalt. Cit despre bebelusli de 10 luni, chiar daca au privit cu interes fiimulejul, ei nu au reactionat diferit fata de diferitele obiects prezentate, emolia actrfel nesuscitind la acastia nioi un compor- tament particular. Surprinzator este insi c& bebelusii de 12 luni au acordat atentie stimulilor televizati si au fost influentati in comportamentele lor de informatia emotionald. Experimentul dovedeste astfel c& televiziunea nu este un simply jnijloc de comunicare pasiv, ci difwzeazi si mesaje care pot influenta comportamentul copiilor de virst& mic&. Concluzie Copii de doutisprezece luni sint receptivi la emotiile adultilor, fiind influenjati de acestea chiar atunci cind sint filtrate de citre micul ecran. fntr-adevar, de la doudsprezece iuni, bebelusii incep sa observe actiunile si reactiile actorilor, asadar, atunci cind in inclipere se afla un bebelug, irebuie s4 fim atenti la tonul folosit sila reactiile noastre de revolt’, agresivitate sau neliniste puternict. in sfirsit, ar fi de dorit si mu va lésaji bebelugul si urmareasci 186.100 de exoerimente In psthologie pantry a ne cunoaste mat bine coi lune pentru persoane mai in virsté, intruc= copii de virste mici isi dedic& foarte mare parte din timpul dg] ‘veghe observarii actiuniior si reactiilor pe care le vid la ersoanei din jur. Bibliogratie Mumm, DL. A. Fernand (2003), .The Infant as Onlooker : Learning from Emotional Reactions Observed in a Television Scenario”, Chilg Development, 74 (1), pp. 221-237. 33. Un nou-nascut de citeva ore poate recuncaste gi imita expresiile faciale de bucurie, de tristefe si de surpriza pe care le citeste pe fata parintilor sai? Discriminarea si imitarea expresiilor faciale la nou-nascut Una dintre intrebirile centrale in domeniul comunicarli dintre adult si sugar este aceea daca bebelusii sint capabili si recunoasca emotiile noastre doar observindu-ne figura. In 1976, un grup de cercetatori (LaBarbera ef al.) au reusit si demonstreze ca bebelusij in virsti de doar 4 luni pot deosebi bucuria de furie. Astfel, Subiectii experimentulni au privit mai multi vreme fotografile uunei persoane pe a cirei figura se putea citi o expresie de bucurie pie Emotile bobelusulul 137 decil pe cele in care apfirea o figuri’ minjoasi sau una care nu [os-exprima vreo emofie particular’ fe | { | | | | | { | | | | | Diferitele studii care s-au ocupat de capacitatea bebelusilor de a recunoaste emotiile au evidentiat, in general, c& interesul acestora variazi in funetie de expresia emotionala ia care sint expusi. Astfel, expresiile de bucurie sint cele pe care copii le privese cel mai mult timp, apoi urmeaz% sninia si surpriza si, in sfirsit, sugarii par a acorda mult mai putin’ atentie fricii si tristeti (Serrano et ai., 1992; Soken si Pick, 1999) Altor cercetitori li se datoreaz descoperirea faptului e&, inca de la nastere, copiii pot nu doar si facd diferenga intre exprimarea faciald a anumitor emoti, ci, mai mult, ei par a fi in stare si le si imite... Cercetatorii au prezentat unor bebelusi in virsta de 36 de ore fle © fata trista, fie una veseldi, fie una pe care se citeste surpriza Bebelusii au fost filmatj, apoi li s-a cerut unor subiecti naivi si ghiceasca expresille faciale prezentate in prealabil bebelugului, exciusiv prin observarea figurii nou-nascutului. Rezullatele au fost uimitoare, Observatorit au realizat testul observind migcéirile frunti, ale ochilor si ale gurii bebelusilor, care au imitat suficient de exact figura umana pe care au vazuto pentru ca nisle persoane Strdino de experiment sa puata descopen expresia emotionala Prezentati anterior (Field ef a/., 1982), Concluzie Se stia ci bebeiusii sint sensibili la emotiile parintilor. De exemplu, ei sint maj inclinati si ind tetina in gura dack acest fapt provoact Ja tat sau la mami o expresie fericit’ decit dacd rezultaml e o 136 100 de experimente tn psihologie pentu 8 ne cunosgte mai bine copiny expresie neutrd sau negativé (Walker-Andrews, 1997). Dar amu cercetiri evidengiaza in plus c, inc& de la nastere, nou-n&: Por recunoaste expresiile faciale ale emofiilor noastre si, lug inci si mai curios, par a putea si fe imite. Aceasta nn insear ca ei si inteleg ca sintem risti sau veseli, ci este vorba mai curing ae de niste forme rudimentare ale intelegerii emotiilor, lipsite de g- semnificatie afectiva reala. e : ‘Totusi, nou-niscurii sint perfect capabili st surprindy diferite = (rasdturi ale figurii noastre atunci cind resimtim 0 emotie $i, i Plus, par si prefere emotiile pozitive celor negative. Prin urmare, | cind primiti declaratia de impozit, faceti un efort s& vi stipinig, cAci vi vede bebelusul dvs. ! a Bibliografie Field, EM., R, Woodson, R. Greenberg, D. Cohen (1982), , Diseriminatog and Imitation of Facial Expression by Neonates”, Science, 21 pp. 179-181, LaBarbera, J.D., C.E. Ward, P. Viewze, S.A. Parisi (1976), Four and -- ‘Six-Months-Old Infants Visual Responses to Joy, Anger, and Neutral Expressions”, Child Development, 47, pp. 535-538 . Serrano, J.M., J. Igiesias, A. Loeches (1992), ,, Visual Discrimination ~ and Recognition of Favial Expressions of Anger, Fear and Surprise in 4- to 6-Months-Old Infants”, Developmental Psychology, 25, pp. 411-425 Soken, N-H., A.D. Pick (1999), , Infants Petveption of Dynamic Affective Expressions : Do Infants Distinguish Specific Expressions ?”, Child Development, 70 (6), pp. 1275-1282. Walker-Andrews, A.S. (1997), , Infants’ Perception of Expressive Behaviors Differentiation of Multimodal Information”, Psychological Bulletin, 121, pp. 437-436. Emofile bebetugutul 438 = 34. Nou-nascutul dvs. este sensibil la fipetele =---—gi la plinsetele unui alt bebelug? Discriminarea de catre nou-ndscut a diferitelor tipete scoase de bebelusi © S-a remarcat de mult c& bebelusii incep s& pling’ atunci cind aud alti bebelusi plingind (Simner, 1971; Sagi si Hoffman, 1976). ‘Dar care si fie explicatia? » _ Acest lucru se intimpia pentru c& sugarii au capacitatea si fact diferenta intre plinsetul lor si al altora, dar si pentru c& sint apii si recunoasca tristejea la semenii lor. In orice caz, esie ceea ce par a fi demonstrat studiile descrise mai jos. Dandi et ai. (1999) au realizat doua experimente pentru a afia dacé nou-ndscufii sint capabili s& faca diferenta intre proprile {ipete si plinsete si cele ale altor bebelusi. In primul experiment, ei au pus unui numar de 20 de bebelusi aflafi in stare de veghe inregisttari audio (realizate anterior) cu tipetele gi pfinsetele altor nou-ndsculi sau cu proprille tipete si plinsete, apoi le-au observat expresiile faciale in timpul difuzarit acestor stimuli, Grafie unui procedeu tehnic care asigura legatura intre tetind gi un aparat de inregistrare, psihologii au mai notat daca bebelusiiigi modificau ritmul suptului tn functie de diferitele tipele pe care le auzeau (lehnica suptului non-nutitiv, vezi p. 215). Al doitea experiment | fF rs aproape identic cu primul, cu deosebirea ca, de data aceasta, bebelusii dormeau, Razuitate: nou-nascufi au prezentat mai multe expresii faciale de tristete si s-au Tnrosit la faté mai mult cind au auzit plinsetele altor bebelusi decit pe ale lor. Aceste comportamente au fost 140.100 de experimente in psinologle pentru 2 ne cunoagte mai bine copay observate chiar gi in conditia experimentala tn care subiecti dormeau. In plus, fa auzul tipetetor strdine, nou-nascutii au supe. mult mai putin tetina deci inainte de acest moment sau in raport cu intervalul cit auzeau proprille tipete. Rezultatele indic& aptiudinea nou-niscuilor de a distinge propriile plinsete de plinsetele altor bebelusi si, in plus, demon- streazii efectul pe care fl poate avea tipi! unui nou-nscut : acela de a produce semnale de tristeje Ia un alt bebelus de aceeasi virsti Coneluzie Nou-nascutii au deci capacitatea de a distinge propriile plinsete de cele ale unui alt copil. Fapt si mai surprinzitor, plinsetele unni nou-nascut sint de o eficacitate de temut, din moment ce sint in mésuri si inducd semnale de tristeye la un alt bebelus. Dar cate s& fie explicatia? Capacitatea bebelusului de a raspunde emotional Ia tristejea ‘unui alt nou-nscut poate fi o form’ de empatie primitiva, care va continua si se dezvolte si va conduce ulterior la aptitudinea umani de a ne putea pune in locul altuia. Bilbiografie Dondi, M., F. Simion, G. Caltran (1999), ,Can Newborns Discriminate Between their Own Cry and the Another Newborn Infant?” Developmental Psychology, 35 (2), pp. 418-426. Sagi, A., M.L. Hoffman (1976), ,Empathic Distress in the Newborn”, Developmental Psychology, 12, pp. 175-176. Simner, M.L. (1971), ,Newborn’s Response to the Cry of Another Infant”, Developmental Psychology, 5. pp. 136-150. motile beboluguksi 144 35. Bebelugul dvs. este capabil s@ faca diferenta intre muzica trista gi muzica vesel&? Perceptia dimensiunilor afective ale muzicii fa bebelugii de 8 luni i Vzut in mod sigur bebelusi care danseazii cind aud 0 melodii ei improvizeaz% mici momente coregrafice insotite de surisuri si gingurese legSnindu-se inainte si inapoi, pe scurt, par si aprecieze enorm muzica. Totusi, pentru cf bebelusii vorbesc o limbi pe care au 0 cunoastem, este complicat st ghicim ce le place, mai ales in privina muzicii. E la fel de dificil apoi s& stim dact ei resimt aceleasi emotii ca si noi la diferite stiluri muzicale. Totusi, ping cind vom avea mai multe informatii, putem conta pe un experiment foarte indriznet, pus in aplicare de un cercetitor ingenios (Nawrot, 2003), care si-a propus si afle dack bebelusii percep tristetea {ntr-o bucat muzicala trist si bucuria in una vesel&, Prezentind unui numar de 20 de bebelugi in virst& de 8 luni fotografia unei figuri umane triste sia uneia vesele, pe fundatul sonor al unor bucsti muzicale, fie vesele, fie tiste', Nawrot a 1. Pasajele muzicale pe care le-au auzit bebelusii au fost evaluate in prealabil de adulti ca fiind vesele (Concertul nr. 5 de Mozart, Allegro aperto), respectiv triste (Goldberg Variations de Bach, in interpretarea tui Glenn Gould, aria 16, Opening movement). observat timpui alocat de bebelusi pentru a privi una sau 4 dintre fotografi S-a observat astiel c&, atunci cind se difuza muzic’ ve. bebelusii priveau mai mult fotografia cu fala vesela decit aly ind fondul muzical era unul trist. Motivul pentru care ei acordat mai mullé atentie fotografiei cu figura umana vosgs atunol cind auzeau muzica veselé mine sub semnul inirebay | Chiar daca, in cazul celeilaite fotografi, nu s-au observat rezulia similare, se pare c& bebelusii de 8 tuni au putut face difere Intre cele doua tipuri de muzica si c& au preferat muzica vesel fapt deloc surprinz8tor, cunoscuté find preferinta bebelu pentru tot cea ce este .pozitiv din punct de vedere afecti (Soken si Pick, 1999). Concluzie Anumite siudii incearcd sii demonstreze ci bebelusii sint capa sa interpreteze emofia continut® in muzici. Daci faptul este adevarat, int sanse mati ca, incepind eu vitsta de 8 luni, bebelugi dvs. s8 prefere si aud’ o bucati muzicali vesel si mai put: adagioul lui Albinoni. Bibliografie Nawrot, E, (2003), ,,The Perception of Emotional Expression in Music? Evidence from Infants, Children and Adults”, Psychology of Music, 31 (1), pp. 75-92. Soken, N.H., A.D. Pick (1999), Infants’ Perception of Dynamic Affective Expressions : Do Infants Distinguish Specific Expressions ?”, Child Development, 70 (6), pp. 1275-1282. Zentner, M.R., J. Kagan (1996), Perception of Music by Infants”, Nature, 383, p. 26. | | | Rationamentul bebelusului ik Sumar Sint oare bebelusii niste imbecili? Rationamentul la bebelisi ..... seen AT 7. Au bebelusii astepttiri? ~ Formarea asteptarilor . 150 La ce virsti face un bebelus diferenta intre .Nu vreau” ‘gi -Nu pot”? » Iitelegerea actiunilor imtengionale ale bebelusior .. 152 "1 so.cin aa placa, ‘contin ef oare si existe penteu bebelus ? e Permanenta obiectul etstonnee 15S “Reprezentarea amodalé a numerelor mici la bebelusit de cinci luni . 159 ae beer . Sint oare bebelusii nite imbecili? Rationamentul la bebelusi Numeroase persoane tind si creadii cA bebelusii ma inteleg nimic jumea fizicd pe care o observa. | Este 0 eroare grosolan’. Daci ii acordati putin’ atentie, veri vedea ci, de la virste foarte fragede, bebelusul este deja un mic omde stiinta, care are unele notiuni despre legea gravitatiei (He exemplu, dac& jas din mini biscuitul, cade) sau despre relatiile ‘cauzA ~ efect (de exempiu: daca tip, mama vine). Dar cercetitorii au vrut sa afle mai multe, in primul rind virsta incepind de la care pot apirea aceste modele de rationament. In unui din expsrimente s-a analizat in ce masura bebelusii de frei luni si jumatate igi dau seama c& un obiect poate fi introdus {ntr-un recipient deschis tn partea de sus, nu Insa si tn unul inchis (Hespos $i Baillargeon, 2001), 4] Recurgind fa metoda numité .contrazicerea asteptatilor’, cerce- t8toril au prezentat bebelusitor doud serii de evenimente, prima conforma cu asteptarile, cealalta in dezacord cu acestea; o alentie sporité acordata celei de-a doua serii de evenimente 148 100 de experimente in psinologie pentru a ne cunoagte mai bine cop 3 "hy presupune detectarea unei contradict gi in consecintA, preze la copii mici a anumitor asteptar. Dupa faza de familarizare, unul dintre psihologi, care 66 ase in fata bebelugului, fi prezenta acest i » BOI a lindrul mai mic siMlintroducea in cel mai mare (prima manipulare, figura 10). Uterior, cercetatorul realiza 0 a doua manipulare dar in acest caz survenea o diferen|3: suprafala superioars ¢ Gilindrutui mai mare era inchisd (vezi a doua manipulare, figure 10), ceea ce facea imposibil ca cilindrul mai mic s& fie introdus.- jn cllindral mai mare. Totusi, psihologul reugea sé 0 faca (in realitate, cilindrul mai gros avea un capac magnetic care adera la partea inferioard a cilindrului mai mic gi in consecint& putea fi” coborit odata cu acesta). Prima manipulare A doua manipulare Figura 10 Maniputarile au fost reluate de gase ori, experimentul demonstrind 4 bebelusil au privit mai mult timp scena cu cilindrul Inchis decit pe cea cu cilindrul deschis (vezi figura 11) Rajjonamentul bebelugulul 148 Cilindew inchis [E17 Gitinars desenis Media incervalului de coae a fost privitl manipularea 12 Ba $6 Nunntirol de peezentiti Figura 1 La repetarea experimentului cu bebelusi de virste si mai mici (doud luni si jumitate), rezultatele au sugerat c%, inc de Ja aceastii virstd, bebelugul stie deja cA un obiect poate fi plasat {nt altul doar atunci cind acesta este deschis, nu si cind este inchis. Concluzie incepind de la virsta de doua luni si jumétate, bebelugii achizitio- neaz un concept bazat pe simpla distincgie intre deschis si inchis. Ei isi dau seama ci un obiect poate fi inserat sau scos dintr-un recipient deschis, dar nu si din unul inchis. La trei luni, copitul dvs. va fi deci foarte mirat s va vada trecind prin usa inchist pentre a iesi din camera fui 450 100 de expsrimente in psihologie pentru a ne cunoaste mal bine copiug Si, vorba proverbului, nu cumva s& credeti ci bebelugii ar = niste papagali ! Bibliogratie Hespos, S.J., R. Baillargeon (2001), Reasoning about Containmen, Events in Very Young Infants”, Cognition, 78, pp. 207-245, 37. Au bebelusii asteptari? Formarea asteptarilor See ‘Now-niiscutii sint oare capabili si anticipeze evenimentele? Un experiment demonstreaz’ ci da... Blass, Ganchrow si Steiner (1984) au avut ideea unui studiu in are cercetatorul punea cu degetul o picdtura de apa indulcits in coll din stinga al gurli unor nou-nascuti. In urma repettii de mai multe ori a acestei actiuni, cercetatorii au observat c&, de fiecare data cind lise atingea fruntea, bebelusii intorceau automat capul in directia atingerii, in aga fel incit s& poala capta eventuala picalura de apa Indulcita, dar cel mai uimitor era faptul cd ei se agitau si dadeau semne de suparare daca, dupa atingerea frunti, picdtura de ap& nu aparea. La suprimarea stimuluiui tactil, mimica bebelugiior era negativa, prin urmare ei au anticipat evenimentul Intr-o alta cercetare, un grup de copii tn virst de 0 zi erau expugi la un parfum placut de lamile, apoi erau mingiiafi. Alt Rationamental bebelugulul 154 bebelusi primeau doar mingiierea (in absenta mirosului de l&miie), _ lar allora, lise prezenta doar mirosul. Experimentul a fost reluat de zece ori Intr-un interval de 30 de secunde. A doua zi, tofi copiti au fost expusi la mirosul de lamfie, iar reactile tor au fost filmate, cerindu-i-se unui observator care nu stia din ce condifie experimentala facea parte fiecare bebelug sé evalueze diferitele manifestari ale acestora, Rezultatele au indicat cé numai bebelusii care au fost mingjiati dupa ce au simfit mirosul de lamifie si-au intors caput in directia de unde venga mirosul, Aceiasi copii, expusi ulterior mirosului une’ flor, nu au prezentat nicio reactie particular8. Siin acest caz, nou-nascutit ‘au avut agadar unele asteptairl in iegaturd cu inizintuirea logicé a evenimentelor (Sullivan ef af., 1991). Concluzie Nu mai incercati si aflati de ce anume bebelusul se bucura atunci ind aude cum sosese acasd tata, mama sau fratele mai mare, care-si arunci ghiozdanul in holul de la intrare, strigind: Bu sint!”. Bebelugul recunoaste vocile si anticipeazai relatiile pozitive pe care le va avea cu posesorii acestora. Relatii care sint pentru al tot atitea surse de plicere. Bibliografie Blass, E.M., J.R. Ganchrow, JE, Steiner (1984), ,Classical Conditioning in Newborn Humans, 2-48 Hours in Age”, Injant Behavior and Development, 7, pp. 223-235 Sullivan, R.M., S. Taborsky-Barba, R. Mendoza, A. Itano, M. Leon, ©. Cotman, T. Payne, {. Lott (1991), , Olfactory Classical Conditioning, in Neonates”, Pediatrics, 87, pp. 511-518. 4152100 de experiments in psinologie pantnu 9 ne cuncaste mal bine copy)“ 38. La ce virsté face un bebelus diferenta intre ,Nu vreau” si ,Nu pot"? Intelegerea actiunilor intentionale ale bebelusilor FS Ajuns la 0 anumiti virsti, bebelusul dvs. incepe si infeleaga ci misc&rile corporaie sint actiuni intentionale. Aceasti etap% are 9 insemnitate deosebit’, inmucit marcheazi debutul teoriei spirituluj’; Bebelusul va realiza ci, atunci cind cineva ia un chibrit este pentru a-l aprinde, cu alte cuvinte va inelege c& orice actiune are un scop. in acest context, trebuie si spunem ci cercetitorii nu au inca informatii exacte despre virsta la care bebelusul inceteaz’ si reactioneze la rezultatul extern al unei_ actiuni pentru a intelege ci 1. Teoria spiritului se refera capacitatea de a injelege si de a prevedea comportamentul celuilalt atribuindu-i stari mentale independente, precum si la posibilitatea de a formula ipoteze asupra a ceea ce igi imagineaz4 ceilali, asupra intentiilor si credinelor acestora ete Copilul isi dezvoltt pe deptin aceasta competent pe la virsta de 3-4 ani, cind devine capabil si deducd reactia unei persoane in fata unei situatii imaginindu-se in locul acesteia; momentul marcheazA, in egal misura, inceputul empatiei. De exemplu, atunci cind stie c& apucii dvs. sint sub dulap (in vreme ce dvs. nu sliti asta), degi Jocul lor obisnuit este sub pat, copilul dvs. se asteapt3 sti mergeti mai inti sf vil uitafi sub pat. El stie cX aveti false credinte” care va determing si vit inselati tocmai pentru c ignorati un fapt pe care el, dimpotriva, il cunoaste foarte bine. Rationamentul bebelugulul 183 ea este determinati de un scop. De exemplu, copilul I-a vazut pe atl situ luind un pahar cu apa si bindw-i; mai tirziu, cind 0 vede pe mama sac’ ia un pahar de ap4, oare el va identifica in acest gest doar urmarea logic a unei secvente comportamentale pe care a observat-o sau isi va da seamta c& actiunile de manipulare apaharului, de umplere a lui cu api si de ducere a la gurit sint realmente intentionale si orientate spre atingerea unui scop : acela dea bea. Un grup de cercetatori (Bele er al, , 2005) au realizat recent un studiu pentru a dezlega enigma, punind la punct in acest scop uin mic scenariu, in care niste adulti privau copiti de o jucirie, fie in mod intentionat, fie in mod accidental. La experiment au luat parte bebelusi de sase, douasprezece si optsprezece luni (96 in total). Cercetatonut Intindea copilului o jucdrie, in aga fel incit acesta s& o ia in mind si sd se joace cu a circa 30 de secunde. Apoi, aduitul ji lua jucéiria gif! intindea © alta, si secventa experimental se repeta de mai multe ori Din cind in cind, psihologul tachina copilul intinzindu-i obiectul $i retrigindw-l de mai multe ori, in vreme ce fi zimbea malitios, (situatie numit lips de dispozifie pentru...”). Alteori, cercetatorul lasa obiectut s& cada accidental sau jucaria era prezentata in interiorul unui recipient transpareht caruia cercetitorul incerca sa-i deschida capacul cu mari eforturi, dar {8rd succes, timp de 30 de secunde, miming frustrarea de a nu putea atinge jucaria (situatie numita ,incercare de a..."), In sfirgit, in ultima situatie experimentala, numita ,de lips a atentiet’, care a durat tot 30 de secunde, experimentatorul finea obiectul cu mina intinsa spre copil, far ins& ca acesta s8-4 poald tinge, Tot timpul cit a facut acest gest, psihologul s-a intors de mai mutte ori spre o alta persoana prezenté in incdpere 154 100 de experimente in psihologie pentru a ne cuncaste mai bine coplul penirua disouta cu aceasta. Expresia sa faciala era tn cazul de fata neutra, ca gi cum ar fi fost concentrat asupra conversatiei, Rezultatele au demonstrat c&, incepind de fa 9 luni, bebelusi rispundeau corespunztor: ei erau mai agitali (bateau din picior si incercau sa atingé obiectul) atunci cind cerostatorul parea<= mai putin dispus 84 le dea jucaria (tachinindu-i) decit in situaga cind obiectul le era inaccesibil. Dimpotriva, bebelusii de 6 luni nu au facut nici o deosebire Intre diferitele situatii experimentale, nivelul nerabdarii faminind la ei acelasi La aproximativ 9 luni, bebelugii mu doar percep misctrile corporale exterioare ale persoanelor din jur, ci, mai curind, interpreteaz actiunile acestora in functie de scopul prezumat, Aceeasi constatare trebuie facut si in ceea ce priveste capacitatea de a discerne exact intre diferitele scopuri ale adultului: scopul aduitulvi este fie acela de a da juciiria, dar nu reuseste, fie acela de a nu da juciria, de exemplu pentru a tachina copilul. Bebelugul stie cui si atribuie succesul sau esecul unei actiuni (Nu am obfinut jucdria) si inyelege ci uneori existd intensie, chiar acd nu exist rezuitat : adultul poate incerca si-si ating’ scopul, dar fird succes, ceea ce pentru copil reprezintd altceva decit faptul de a nu fi obtinut juctria din cauza unei opozitii a adulrului (Aduttul sia propus sa nu-m: dea jucaria) Coneluzie incepind de Ja 9 luni, ii veti putea arta bebelusului dvs. incapacitatea de a-i satisface una dintre doringe explicindu-i si mai ales demon- strindu-i imposibilitatea dvs. de a actiona. De exemplu, daci bebelugul se aratd nerabditor si manince, faceti-] s3 injeleag’ cd tocmai fi pregttiyi masa, arataii-i cratiya si va ingelege c% agitatia Rafionarmentul bebelusului 155 ‘dvs. continuii este orientat& spre un scop: acela de a-i pregiti supa. Bibliografie Bene, T., M. Carpenter, J. Call, M. Tomasello (2005), Unwilling versus Unable: infants’ Understanding of Intentional Action”, Developmental Psychology, 41, pp. 328-337. 39. Cind tata pleacd, continua el oare 8€ existe pentru bebelus? Permanenta obiectului Daca ascundeti jucdria de plug preferatii a bebelusului dvs. de sase luni sub un prosop, va spuneti c& acesta va ridica prosopul $i igi va recupera juctria... Ginditi astfel din douti motive : primul | este cf ati ascuns jucdria sub privirile copilului, iar al doilea, e& | forma iepurasului de plus se ghiceste de sub prosop. Ei bine, nu | bebelusul nu igi va ciuta iepuragul sub prosop. | Acum mai bine de 60 de ani, unul dintre cei mai ilustri | specialisti in psihotogia copilului (Piaget, 1937) a dedus, pe baza | unei observatii similare, c obiectul ascuns nu mai exist’ pentru | bebelus... Piaget cra de piirere ci obiectul devine permanent” abia mai tirziu (nu inainte de doi ani) si intr-un mod foarte progresiv. intr-adevar, dacd reluati experimentul in jurul virstei de 10 luni, bebelusul va ridica din start prosopul si-si va lua jucdria altundeva, in aga fel incit bebelusul s% vA poati vedeo, acesta va continua totusi sk © caute sub prosop, adic& in local unde iepurasul a fost ascuns prima data.. Astiizi, se stie ci un bebelus de trei luni este capabil 6 injeleagt cii un obiect care tocmai a dispiirut continu’ sk existe, chiar dact nu i mai vede. Una dintre numeroasele cercetiri efectuate pe aceasté tema consta in a arata unor bebelugi de trai luni o jucdirie (un goricely care se deplasa dintr-o parte in alta a unei scene. In aceasta fazA de familiarizare, goricelul trecea prin spafele unui ecrai (un fel do cutie rectangulara), apoi reaparea in partea opusa, Bebelugil priveau scena. Cutia era inlocuit& apoi cu o alta, care prezenta o fereastré in partea superioara sau in partea inferioara, Soricelul tsi continua deplaséirile. Cind fereastra era in partea de sus, soricelul nu se vedea pentru o8 era prea mic ca s& se vada. Pe de alta parte, nici cind fereastra era in partea de jos, soricelul nu aparea, desi de data aceasta ar fi trebuit sa se vada. El se ivea in cealaltd parte a scenei, insa fra sd fi fost vizibil in fereastra din milo, in ciuda faptului c& aceasta era joasa. Observind bebelusii, cercetatorii au remarcat ca ei au privit imp ‘mai indelungat situalia a treia (cu fereastra in partea de jos) decit situatia tn care fereasira era plasata in partea de sus. Prin urmare, s-ar parea c& sugarii au fost surprinsi cd nu au vazut soricelul prin fereastré, ceea ce presupune ca soricalul ascuns continua sa existe, pentru bebelusi, si dupa disparitia lui in spatele ecranului; mai mult, ei cred c obiectul nu poate s& dispara si sa reapard in partea opusd, fara a se vedea in prealabil in fereastra din partea de jos (Aguiar si Baillargeon, 2002). Raffonarentu! bebsluguiul 187 Figure 12 Este un fapt de acum bine stabilit: contrar unor opi dicinate de multd vreme, bebelusii mu cred ci un obiect inceteaz si existe atunci cind nu mai este vizibil. Dimpotriva, este mai dificil s4 expliciim de ce bebelugul cauta un obiect acolo unde acesta a disprut prima daté, desi ne-a vizut ascunzindn-l intr-un alt loc. Probabil ci, de fapt, ei stiu unde este ascuns obiectul chiar daci nu il cauta acolo unde trebuie. Trebuie si constientizaim c& nu este suficient ca sugarul s& fie capabil si apuce un obiect pentru ca totul sf fie rezolvat in plaful psihomowicitatit ii rimine inc un dram lung de parcurs pe palierul planificiri 158. 100 de experiments in psihologle pentru & ne cunoaste mai bine copiul 2 Rationamentul bebelugulul 158 40: Bebelusul dvs. de cinci luni stie . $@ numere pind la trei? Reprezentarea amodalaé a numerelor tmhicita bebelusii de cinci luni gestuale, Astfel, atunci cind copilul a realizat anterior o actiung == fincununati de succes, el va avea tendinga si o reproducd intocmai, acesta va merge sd le caute intr-un loc in care s-a uitat deja, ching | dac& stie foarte bine c& are putine sanse s& le giseascd acolo, Concluzie i 5%. intr-adevar, foarte recent, un grup de cercetitori de la CNRS side la universititile din Grenoble si Paris au demonstrat ci ‘bebelusii stiu si fact distinctie intre 2 si 3, dar nu mai mult. in e plus, specialistii au aratat cf aceasti diferentiere se produce atit ‘ou ajutorul vazului, cit si prin atingere. Bebelusii de cinci luni sint deci capabili si discearnd intre ~-cantititile mici. Atunci cind tata merge la serviciu, mu inceteazi si existe bebeius, ci este pur si simplu in alti parte. Mai mult, daca fetiiy sa ride cind il revede nu inseamn’ ci o surprinde aparitia Jui asemenea aparijiei unei fantome, ci mai degrabii ci anticipeazi interactiunile plicute pe care le vor avea... ‘Tot astfel, daci bebelusul plinge cind mama piriseste inctperea nu inseamni cd isi imagineaz’ ca ea va dispirea pentru totdeauna, i explicatia referindu-se mai curind la faptul ci bebelusului ii este Gificil si identifice locul unde se giseste mama, chiar atunci cind ace! loc poate fi pur si simplu camera alzturatl. In scopul de a pune in evidenta aceast& curioas4 concluzie, cercetatorii (Féron ef al., 2006) au prezentat unui numar de aproximativ 20 de bebelugi de cinci luni fie doua, fie trei obiecte diferite, pe care acestia trebuiau sé le {ind in mina dreapta, fra Bibliografie © fa putea sa le vada (un cub, o sfera gi un inel). Aguiar, A., R. Baillargeon (2002), Developments in Young Infants’ ~ /-~ Reasoning about Occluded Objects”, Cognitive Psychology, 45, 5 pp. 267-336. Piaget, J. (1937), La Construction du réet chez enfant, Paris, Delachaux et Niestlé. Figura 13 (® J. Féron, CNRS) 160.100 de experiment In psihologle pentns a ne cunoagte mai bine copii Dupa aceea, ei au arsitat bebelusilor scene care contineau fig doua, fie trei dintre aceste obiecte. Cum se poate constata din imaginile de mai sus, formele din scenele prezentate sint diferite de obiectele cu care copili au facut cunostiné in prealabil, urmarindu-se astfel cuantificarea unei diferente in privinta cantitati, si nu sub aspect formal S-a observat apoi react copillor la vederea acestor scene. Surprizél Bebelusii care au finut in mina dreapta dou’ obiecte au avut o reactie de uimire, privind mai mult vreme scena care continea tei obiecte decit cea care continea doar dou". Dimpotriva, subiectl care au avut in mina trei obiecte au acordat mai multa atentis scenei care continea doud obiecte decit celeilalte, Experimental a fost reluat ulterior cu alti 24 de bebelusi, cu rezultate identice, | : i Rigor 14 (8. Fron, CNRS) a Intervalul de timp mai mare dedicat observatiei este dovada unei reactii la now, 42 Rationament vebolugulul 16t Cercetarea de [Sgensibilitatea bebelusilor la numere mici. mai exa = absttact4 pentru caracteristicile numerice. este de-a dreptul uimitoare, ea demonstrind © competent © Concluzie in psihologia copilului, se descoperi zi de zi noi dovezi ca < pebelusii de 5 luni fac diferenta intre 2 si 3. Ei memoreazi cantitatea de obiecte pe care le-au atins si sint in misuri oi antitate atunci cind mai tirziu li se prezinti o reprezentarea mental amodai © recunoasci aceasti finagine. Bebelusii au asadar (adicd independenti de sens) a unor cantitaiti mici Dupé 5 luni, ef dobindesc o viziune abstract a numirului mic (@ sau 3, nu mai mult), a receptivitate la cantitati reduse pirind s& dureze pind destul de tirziu, din moment ce, indatii ce incep s vorbeasc’, copiii reusesc si numere destul de repede pind la 3, dar dincolo de aceasti cifra este mult mai dificil. Veti sti prin urmare de ce, atunci’cind if cititi bebelusului povestea Celor trei purcelusi, el va fi foarte surprins dac& veti uita s& fi vorbiti despre Nufnuf! Bibliografie Péron, J.. E. Gentaz, A, Streri (2006), Evidence of Amodal Repre- sentation of Small Numbers across Visuo-Tactile Modalities in 5-Month-Old-Infants”, Cognitive Development. | ' {

S-ar putea să vă placă și