Cultura si civilizatia daca

Stiintific s-a demonstrat ca civilizatia de pe teritoriul Daciei a aparut cu foarte mult timp inaintea
celorlalte.Dacia, din intreg Imperiul Roman, a avut cea mai scruta perioada de stapanire romana.Legiunile
romane au ocupat numai 14% din teritoriul Daciei si pentru o perioada istorica de exact 165 de ani.
Dacii reusesc de-a lungul a doua secole sa treaca de la nivelul unor uniuni de triburi barbare, care
faceau incursiuni de pradare la sud de Dunare la realizarea unui regat puternic care va fi cu greu lichidat de
Imperiul Roman.Asezarile cunosc o evolutie de la cele partial adancite in pammant pana la cele aflate la
suprafata: sunt realizate din lemn , piatra, uneori acoperite cu tigle de tip grecesc, unele sunt constructii
complexe, cu incaperi poligonale cu etaj.Cresterea populatiei se reflecta prin aparitia unui numar mare de
asezari, a maririi suprafetelor agricole si perfectionarea tehnicii agricole.Culturile principale constau in
cereale(grau, mei, orz, secara) plante furajere, plante textile si vita de vie.In schimbul produselor agricole si
animaliere, a lemnului si sarii, dacii achizitionau vase de bronz si sticle, unelte, podoabe etc.Cu toate ca
principala ocupatie a dacilor era agricultura, dacii exploatau si zacamintele de fier, aur, argint, plumb si arama,
pe care le prelucarau in ateliere mestesugaresti(Sarmizegetusa era unul din cele mai mari centre metalurgice
din afara spatiului roman).
Religia geto-dacilor era politeista, dominata de un zeu suprem care ilustreaza sincretismul
uraniano-chtonian.Herodot inca din sec. V i.Hr. scrie despre Gebelizis si despre Zalmoxis.Falerele de argint
descoperite la Lupu(jud. Alba) reprezinta o zeitate feminina si una masculina:zeitatea lunii si renasterea
naturii-Bendis, zeul suprem al cerului dar si al pamantului Gebeleizis suprapus de Zalmoxis ,,zeul carpatic al
nemuririi , cutume magico-relgioase sunt confirmate de cercetari la:Racos, Piscul Crasani si Contesti,
sanctuare de piatra si lemn, altare de lut, ofrande atesta cultul vetrei, al focului, al apelor, al padurilor.Doctrina
zalmoxiana promitea initiatilor o postexistenta fericita dupa moarte, un sacrificiu uman realizat periodic pastra
legatura adeptilor cu Zalmoxis.
Progresul economic produce o accentuare a diviziunii in cadrul populatiei geto-dace tot mai
numeroase.Alaturi de agricultori, pastori si mestesugari se consolideaza aristocratia sacerdotala si militara.
Grupul social de mare prestigiu tarabostes ocupa demnitati politice, ecleziastice, militare.Grupul social geto-
dac cel mai numeros comati sau capilati, sunt producatori libeeri si negustori.Cetatile de piatra pe inaltimi
care atesta diferentierea sociala - Batca Doamnei, Cetateni, Capalna, Polovraci devin nuclee de viata
protourbana. ,,Orasele geto-dace erau: Apoulon, Drobeta, Napoca,Porolissum, Arcidava, Sornum, Tiasum.
Uniunile de triburi sunt atestate si de emisiunile monetare: monede de tip Radulesti Hunedoara sunt atribuite
dacilor ratacensi din Podisul Transilvaniei, monede de tip Vartejul Bucuresti sunt raportate la triburile dacice
ale piefigilor, monede de tip Dumbraveni atestate in nord-estul Munteniei si Sudul Moldovei se incadreaza in
uniunea de triburi alcatuita din sensi.
In fruntea statului se afla regele, ajutat de o aristocratie militara si de marele preot.
Bibliografie:istorie-edu.ro