Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Electrocardiograma Şi Înregistrarea Variațiilor Periferice de Volum de Sânge
Electrocardiograma Şi Înregistrarea Variațiilor Periferice de Volum de Sânge
n timpul ciclului cardiac activitatea electric a ventriculului, reprezentat de complexul QRS din
ECG, produce evenimentul mecanic de contracie a muchiului ventricular (sistol). Pentru
frecvene normale ale pulsului (btilor inimii), sistola ncepe cu vrful undei R i se termin la
sfritul undei T. Unda T, ce reprezint repolarizarea ventriculelor, apare n timp ce ventriculele
se afl n sistol. Diastola ventricular, perioada de relaxare a muchiului, ncepe la sfritul
sistolei i dureaz pan la urmtorul vrf al undei R. Deoarece ciclul cardiac conine o sistol
ventricular urmat imediat de o diastol ventricular, durata unei bti a inimii poate fi
msurat ca timpul dintre dou unde R succesive.
Contracia ventriculelor mpinge un volum de snge (puls de snge) n artere. Ventriculul stng
pompeaz snge n aort i prin intermediul ramficaiilor aortei sngele ajunge n tot corpul.
1
Fiecare volum de snge se izbete de cel pompat anterior i astfel se faciliteaz curgerea
sngelui. Aorta i celelalte vase de snge au pereii elastici, ce permit acestora s se dilate
pentru a primi volumul de snge i apoi se restrng pentru a ajuta la mpingerea sngelui n
tot sistemul circulator ct timp ventriculul se afl n diastol. Presiunea arterial din timpul
ciclului cardiac este principala for ce ajut la curgerea sngelui.
Not: viteza de curgere a sngelui este mai mic dect transmiterea undei de presiune. Aorta
are vitez cea mai mare de curgere a sngelui de aproximativ 40-50cm/s, n timp ce viteza
undei de presiune este mult mai mare. Viteza de transmitere a undei de presiune de la inim la
periferie este determinat de muli factori intercorelai, incluznd abilitatea inimii de a se
contracta puternic, presiunea sngelui, elsticitatea relativ a arterelor, diametrul vaselor de
snge etc. Unii dintre aceti factori sunt dependeni de poziia corpului, de activitatea sistemului
nervos simpatic, emoii, boli etc. De exemplu, s-a demonstrat c viteza de transmitere a undei
de presiune este corelat cu acitivtatea sistemului nervos simpatic i preisunea sistolic a
sngelui.
Cnd unda de presiune este transmis spre periferie (ex. la vrful degetelor), exist un puls
generat de o cretere a volumului de snge. esuturile i organele i schimb volumul cnd
vasele de snge se dilat sau contract ,deci cnd pulsurile de snge trec prin vasele de snge
n timpul unui ciclu cardiac. Astfel atunci cnd presiunea sngelui crete, pereii vasului de
snge sunt mai ntini i viteza undei puls crete, deci dac timpul de transmitere a pulsului
crete rezult c presiunea sngelui scade. Schimbrile care apar n volumul de snge al
organelor pot fi generate de sistemul nervos autonom ce acioneaz asupra sistemului
cardiovascular, de factori de mediu (cum ar fi temperatura), acitvitatea metabolic a unui organ,
si o varietate de alte variabile. De exemplu, reglarea temperaturii implic controlul curgerii
sngelui la nivelul pielii. Cnd temperatura trebuie conservat, circulaia sngelui la nivelul pielii
este minimizat, n schimb atunci cnd este generat cldur n exces, ciruclaia sngelui la
nivelul pielii crete cu scopul de a disipa cldura.
2
Studiul schimbrilor ce apar n volumul de snge, dintr-un organ sau organism, se numete
pletismografie. Atfel de schimbri pot fi detectate mecanic sau fotoelectric, i semnalul poate fi
transformat ntr-un curent electric, ce poate fi amplificat i nregistrat n timp. Detecia i
nregistrarea semnalului se realizeaz cu un dispozitiv numit pletismograf i nregistrarea
schimbrilor de volum n timp se numete pletismogram.
3. Desfurarea lucrrii
3
3.2 Conectarea componentelor hardware:
Se vor realiza 3 aplicaii n care se va nregistra ECG si pulsul pletismografic n diferite condiii:
Aplicaia 1
- subiectul este aezat relaxat pe un scaun;
- se apas butonul Start, dup ce subiectul se afl n poziia
corespunztoare, i se achiziioneaz date timp de 15 de secunde;
Aplicaia 2
- subiectul este aezat relaxat pe un scaun;
- subiectul trebuie s ridice mna pe care este plasat traductorul
fotoelectric deasupra capului i s menin poziia fr s se mite;
- se apas butonul Start, dup ce subiectul se afl n poziia
corespunztoare, i se achiziioneaz date timp de 60 de secunde;
Aplicaia 3.
- subiectul este aezat relaxat pe un scaun;
4
- subiectul introduce mna pe care NU este plasat nici un electrod /
traductor ntr-un recipient (care nu este metalic) cu ap rece;
- se apas butonul Start, dup ce subiectul se afl n poziia
corespunztoare, i se achiziioneaz date timp de 30 de secunde;
- dup ce s-a ncheiat achiziia subiectul i va usca mna i va atepta 5
minute pentru ca temperatura la nivelul minii s revin la normal.
5
ELECTROCARDIOGRAMA I NREGISTRAREA VARIAIILOR PERIFERICE DE
VOLUM DE SNGE
Fi de evaluare
Date i calcule:
A.
Tabelul 6.1.
Aplicaie Msurtoare Canal Ciclu 1 Ciclu 2 Ciclu 3 Mean
Delta T ECG
BPM ECG
1. Delta T PPG
BPM PPG
P-P PPG
Delta T ECG
BPM ECG
2. Delta T PPG
BPM PPG
P-P PPG
Delta T ECG
3. BPM ECG
Delta T PPG
BPM PPG
P-P PPG
B.
Tabelul 6.2.
6
C. ntrebri
1. Sunt valorile din Tabelul 6.1 ale frecvenei btilor inimii similare cu cele ale
frecvenei pulsului pentru fiecare aplicaie? Argumentai
2. Comparai amplitudinea pulsului din Tabelul 6.1 pentru cele trei aplicaii. Cu ct la
sut difer amplitudinea pulsului din Aplicaia 2 respectiv 3 fa de amplitudinea
pulsului din Aplicaia 1?
3. Suntei de prere c vitezele undei puls pentru ceilali studeni difer sau este
foarte aproape cu cea msurat? Argumentai