Sunteți pe pagina 1din 13

21

21. CONDUCEREA PROCESULUI DE NORMALIZARE A FONDULUI


DE PRODUCIE (III)

21.1 Reglementarea procesului de producie lemnoas n unitile de gospodrire de crng


21.1.1 Stabilirea posibilitii i elaborarea planului de recoltare prin procedeul specific metodei
afectaiilor
21.1.2 Stabilirea posibilitii i elaborarea planului de recoltare cu ajutorul procedeului
aproximaiilor succesive
21.2 Reglementarea procesului de producie lemnoas n uniti de gospodrire n conversiune
21.2.1 Consideraii generale
21.2.2 Stabilirea posibilitii i elaborarea planului de recoltare

21.1 Reglementarea procesului de producie lemnoas n unitile de


gospodrire de crng

21.1.1 Stabilirea posibilitii i elaborarea planului de recoltare prin


procedeul specific metodei afectaiilor

Corespunztor specificului metodei afectaiilor, procedeul utilizat n


practica amenajrii pdurilor din Romnia const n:
- stabilirea ciclului i a mrimii perioadelor constituite;
- repartizarea arboretelor pe perioade;
- stabilirea mrimii suprafeei periodice n rnd i a volumului de
recoltat n primul deceniu;
- elaborarea planului de recoltare.
Pe baza mrimii ciclului i a mrimii perioadei adoptate se stabilete
numrul de perioade. Mrimea perioadelor poate fi de 5 sau 10 ani. De regul se
adopt perioade de 10 ani, cu excepia unitilor de gospodrire constituite din
arborete de plopi i slcii, cnd se adopt o perioad de 5 ani.
Repartizarea arboretelor pe perioade se face pe baza criteriilor utilizate la
unitile de gospodrire de codru regulat. Se are n vedere o echilibrare a
suprafeelor periodice, fr ca prin aceasta s se produc sacrificii de
exploatabilitate, n minus sau n plus, prea mari.
Un exemplu de repartizare pe perioade (de 10 ani) a arboretelor dintr-o
unitate de gospodrire de crng (salcm), cu o suprafa total de 823,8 ha i un
ciclu de 30 de ani este prezentat n Tabelul nr. 20.1.
Tabelul nr. 20.1

Repartizarea arboretelor pe deceniile ciclului

Dece- Clase Suprafaa


niul de Parcela sau subparcela
vrst -ha-
I IV 2E,5E,6A,7B,10A,10C,14C,15E,15H,16C,16H,16J,16M,17B,18C, 209,4
19H,30B,33K,35C,39B,41A,41B,44E,45C,46O,48B,48D,51D,52A,
52B,52H,53C,54A,54D,54F,55A,59E,60B,61C,62F,62G,72A,74G
III 1A,4D,5C,27E,29D,44C,44F,50A,50G,50H,53E,62E,62H,73E,74D 64,7
58C,19A
Total deceniul I 274,1
II III 4C,5G,9A,9B,13C,13E,13F,14A,17A,17D,18A,18D,19I,31D, 78,1
31E,32E,33B,36A,37A,38D,38G,39C,40A,42C,43C,45A,46E,
46G,46L,46M,46R,47A,47E,47F,47H,49A,52D,52F,53A,53B,
56D,56E,61B,76C,58B,58D,59G
II 5B,5D,7C,8B,11A,11E,13A,19B,20B,20I,22A,35R,36B,42E, 197,2
42G,42I,46B,51G,53F,58E,59B,59D,59H,62D,63C,64B,72C,
72F,74E
Total deceniul II 275,3
III II 2C,3C,3E,3F,3G,4A,5H,6D,15A,16A,18B,20E,21E,21F,22C, 63,7
25B,25G,27F,27G,33E,38F,44I,46I,48A,57B,57J,59H,61E,61F,
67C,72G,75B,76D,76E,77A
I 1D,4E,5F,5I,6E,6G,9C,10B,10D,11G,12C,13B,13D,13G,14B, 210,7
14D,15B,15F,15I,16B,16I,16L,19D,19G,20A,20C,20H,21B,25C,26
B,26D,27B,27D,29B,29C,29E,29F,30E,30H,30I,30J,31B,
31G,32B,32D,33G,33H,33L,34C,34E,34H,35M,37E,38C,38J,
39A,39D,39E,39F,39H,40B,40C,41C,41D,42B,42D,42F,43A,
43B,44B,44D,44G,45B,45D,45E,45G,46C,46N,47B,48E,49B,
50B,51A,51C,52G,53G,54E,56C,57M,58F,59F,60A,61A,61G,6
3B,64C,64D,64E,66B,67B,72E,72G,72H,72I,72J,73C
Total deceniul III 274,4
Ciclul = 30 ani; clasa de vrst normal: 274,6 ha 823,8

Dup cum se poate observa, structura real pe clase de vrst a impus, n


vederea realizrii de suprafee periodice echilibrate, unele transferuri de arborete
exploatabile dintr-un deceniu n altul.
Mrimea posibilitii pe suprafa a unitii de gospodrire este dat de
suprafaa periodic n rnd.
Posibilitatea decenal pe volum rezult din nsumarea volumelor arboretelor
incluse n suprafaa periodic n rnd, dup ce s-a adugat echivalentul creterilor
n volum pe un numr de ani egal cu jumtatea din numrul de ani ai unei perioade
(de aplicare a amenajamentului).
n situaia n care se urmrete i o normalizare a parchetelor anuale din care
urmeaz s se recolteze echivalentul posibilitii anuale pe volum, n planul de
recoltare se va indica pentru fiecare arboret i numrul parchetului n care a fost
inclus. n acest caz, volumul ce se recolteaz va fi egal cu volumul iniial la care se
adaug creterile n volum pe o perioad determinat de anul n care se va tia
parchetul.
Urgenele de regenerare ale arboretelor stau la baza repartiiei lor pe
parchete. Un extras din planul de recoltare al aceleiai uniti de gospodrire, pentru
care s-a exemplificat repartizarea arboretelor pe perioade, este prezentat n Tabelul
nr. 20.2.

Tabelul nr. 20.2

Planul decenal de recoltare a produselor principale-crng


**********************************************************************************************************************
* ! !----------SPECII* C ! V !TULP.! CRETERE ! V O L U M!VOLUM! !VOLUM! ANUL !VOLUM*
* NR. !SUPRA-! * O ! I ! ! ANUAL ! ACTUAL ! ! L U C R A R I !MEDIU! ! + *
* ! ! !P !C* N ! R !NES. ! M.C.! M.C.!M.C.!M.C. ! + ! ! DE ! EXEC.! N*CR*
* U.A.! FAA !ELEM.!R !L* S ! S ! ! / ! / ! / ! / ! ! PROPUSE IN DECENIU ! REC.! ! *
* ! ! !O !P* . ! T ! % ! HA ! UA ! HA ! UA !5*CR.! ! IN ! LUCR.! MC *
* ! U.A. ! !P.!.* ! A ! ! ! ! ! ! ! ! DEC.! ! *
*====================================================================================================================*
* % ! ! SC !10!2* ! ! ! 9.0!108.0! 194! 2328! 2868!CRNG-TIERE DE JOS ! ! ! *
* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *
* 1 A! 12.0! ! ! *0.9! 30! 20 ! 9.0!108.0! 194! 2328! 2868!Provoc.draj.pe 12,0 ha ! 2868! !
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

*
* ! ! ! ! * ! ! ! ! ! ! ! !Extrag.subarb.pe 2.4 ha ! ! ! *
*
* % ! ! SC !10!3* ! ! ! ! ! 186! 74! 74!CRNG-TIERE DE JOS ! ! !
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

*
* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *
* 2 E! 0.4! ! ! *0.7! 35! 20 ! ! ! 186! 74! 74!Provoc.draj.pe 0,4 ha ! 74! !
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

*
* ! ! ! ! * ! ! ! ! ! ! ! !Extrag.subarb.pe 0,2 ha ! ! ! *
*
* % ! ! SC !10!3* ! ! ! 5.4! 1.0! 142! 28! 33!CRNG-TIERE DE JOS ! ! !
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

*
* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *
* 4 D! 0.2! ! ! *0.8! 30! ! 5.4! 1.0! 142! 28! 33!Provoc.draj.pe 0,2 ha ! 33! !
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

*
*
* % ! ! SC !10!3* ! ! ! 4.8! 1.0! 137! 41! 46!CRNG-TIERE DE JOS ! ! !
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

*
* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *
* 5 C! 0.3! ! ! *0.7! 30! ! 4.8! 1.0! 137! 41! 46!Provoc.draj.pe 0,3 ha ! 46! !
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

*
*
* % ! ! SC !10!3* ! ! ! 4.8! 32.0! 246! 1624! 1784!CRNG-TIERE DE JOS ! ! !
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

*
* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *
* 5 E! 6.6! ! ! *0.7! 35! ! 4.8! 32.0! 246! 1624! 1784!Provoc.draj.pe 6,6 ha ! 1784! !
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

*
* ! ! ! ! * ! ! ! ! ! ! ! !Extrag.subarb.pe 4.0 ha ! ! ! *
*
.. . .. . . . . . . . . ... . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

* .
*
* % ! * ! SC !10!3* ! ! ! ! ! 156! 47! 47!CRNG-TIERE DE JOS ! ! !
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *


* 74 G! 0.3! ! ! *0.8! 43! 20 ! ! ! 156! 47! 47!Provoc.draj.pe 0,3 ha ! 47! ! *
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

* ! ! ! ! * ! ! ! ! ! ! ! !Extrag.subarb.pe 0,2 ha ! ! ! *
**********************************************************************************************************************
RECAPITULATIE
**************************************************************************************
* | PL A N D E C E N AL | Posibilitate *
* Specificari | Suprafa a| Actual | 5*CR | Total | % |Supraf.| Volum *
* | HA | % | MC | MC | MC | | HA | M.C. *
*====================================================================================*
* A. Specii | | | | | | | | | *
* SC | 272.9|100| 53208| 8850| 62058 |100| 272.9| 62058|100*
* STB | 0.4| | 72| 5| 77 | | .4| 1| *
* DT | 0.8| | 36| 5| 41 | | .8| 41| *
* B. Tratamente | | | | | | | | | *
* Tieri rase | 0.6| | 8| 5| 13 | | .6| 13| *
* Tieri n crng | 273.5|100| 53308| 8855| 62163 |100| 273.5| 62087|100*
* C. Gr. functionale | | | | | | | | | *
* C. Gr. 1 | 274.1|100| 53316| 8860| 62176 |100| 274.1| 62100|100*
*=====================================================================================
* Total | 274.1|100| 53316| 8860| 62176 |100| 274.1| 62100|100*
**********************************************************************************************

3
Posibilitate anual: 6210 m /an; lucrri de ajutorare a regenerrii naturale
(provocarea drajonrii: 273,1 ha; extragerea subarboretului: 15,5 ha); mpduriri: 2,8 ha.

Dup cum se observ, repartizarea arboretelor pe parchete nu este


realizat, dei structura tabelului permite aceast procedur. Explicaia renunrii
3
la repartizarea arboretelor pe parchete anuale dintr-un deceniu este dat de
recomandarea ntlnit n normele tehnice de amenajarea pdurilor care ofer
personalului silvic, nsrcinat cu aplicarea prevederilor amenajamentului, o
libertate de aciune mai mare, menit s valorifice mai bine oportunitile oferite
de dinamica procesului de regenerare i a strii de vegetaie a arboretelor.

21.1.2 Stabilirea posibilitii i elaborarea planului de recoltare cu ajutorul


procedeului aproximaiilor succesive

Procedeul bazat pe aproximaiile succesive ia n considerare, la stabilirea


mrimii posibilitii pe suprafa, att structura real ct i cea normal a fondului
de producie.
n vederea descrierii procedeului de stabilire a posibilitii pe suprafaa unui
fond de producie de crng introducem notaiile:

-m - numrul de clase de vrst de 5 ani stabilit n raport cu ciclul (m =


ciclu/5);
- si - suprafaa arboretelor incluse n clasa de vrst i;
r
- si - suprafaa redus a arboretelor incluse n clasa de vrst i;

Posibilitatea pe suprafa se determin cu relaia:

]
q5 [ S (q 1)+ S r dac D1 0.AND.D1 0

C
P = (20.1)
S
5 [ S (q 1)+ S ]
dac D1 < 0.OR.D1 < 0
r
q
C
unde: PS reprezint mrimea posibilitii pe suprafa pentru o perioad
de timp de 5 ani;

D1 = Sm S ;
(20.2)
r
D1 = S S;
m r
V
q = m ; (20.3)
V
e
Vm - volumul mediu unitar (pe hectar) la exploatabilitate calculat n
funcie de caracteristicile medii ale fondului de producie real;

4
Ve - volumul mediu unitar (pe hectar) al arboretelor exploatabile ale
fondului de producie real;
m
s
1m 1m i=j i
S= S = ; (20.4)

m j=1 j m j=1(m j +1)5

i
S1 r1
m Sr =
si
( i=j
Sj = )
; r (20.
(j = 1, 2, , m) 1
m j +1 S 5)
r= m;
5
i
Si
r
Sm (
S =
r
1 mSr ri = r .
m j
=
Si
1
m
m

5(m (20.
j 7)
;
+1)
j=1
j=1

m r
si (
r ( i=j
Sj=
)
;

(j = 1, 2, , m)
5 m j +1
(20.
9)
S = S1 r1 +
S2

r2 + ... (2
0.
+S; 10
)
r1 + r2

+ ...

+1 (

r r
Modalitatea de calcul prezentat valorific configuraia structurii fondului de
producie real, putnd ndeplini i rolul de control al meninerii strii optime.
n situaia n care se urmrete stabilirea mrimii posibilitii pe o perioad
D
de 10 ani ( PS ) relaia de calcul devine:

10 [ S (q 1)+ S ] dac U = 1
q r
D
P = (20.12)
S
10 [S(q1)+S
] dac U = 0

q
r

unde:

1 dac {D1 0.AND.D2 0.AND.D1 0.AND.D2 0}
(20.13)
U=
0 restul situaiilor

D =S
2 m1 S (20.14)

r
D2 = Sm 1 S r
Un exemplu de calcul al mrimii posibilitii pe suprafa utiliznd procedeul
aproximaiilor succesive, pentru o unitate de gospodrire de crng (salcm) din
Ocolul silvic Bucureti, este prezentat n Tabelul 20.3.
C D
n limitele mrimii posibilitii astfel stabilit ( PS sau PS ), pe baza analizei
structurii fondului de producie pe clase de vrst i de producie, se elaboreaz
planul de recoltare n care se includ arboretele, lundu-se n considerare
restriciile ecologice referitoare la mrimea i alturarea parchetelor.

6
Tabelul nr. 20.3
C D
Calculul mrimii posibilitii ( PS , PS ) prin procedeul aproximaiilor succesive

Clasa de Supra- Supra- m m m mr


vrst
[ani]
faa
si
faa
redus
s
i
s
i
r
5(m - j + 1) S
j =
s
i= j i

S
j
r
=

s
i= j i

( ) ( )
r
i= j i= j

[ha] si [ha]
5 mj+1 5 mj+1

1(1-5) 5,9 4,55 599,1 479,20 35 17,1 13,7


2(6-10) 24,7 22,28 593,2 474,65 30 19,8 15,8
3(11-15) 44,3 37,65 568,5 452,37 25 22,7 18,1
4(16-20) 152,8 127,34 524,2 414,72 20 26,2 20,7
5(21-25) 101,4 84,90 371,4 287,38 15 24,8 19,2
6(26-30) 59,8 47,63 270,0 202,48 10 27,0 20,2
7(>30) 210,2 154,85 210,2 154,85 5 42,0 31,0
TOTAL 599,1 479,20 - - - 179,6 138,7

Ve = 190m3 / ha Vm 179,6
q=
Ve = 1,20 S = 7 = 25,7ha
Vm = 228m3 / ha
CICLU = 35ani S 138,7
r = 7 =19,8ha

m=7

D1 = 42,0 25,7 = 16,3 0


PC = 5 [25,7(1,20 1)+ 19,8] = 103,9ha
S
1,2
D1 = 31,0 19,8 = 11,2 0

D1 = 42,0 25,7 = 16,3 0

D1 = 31,0 19,8 = 11,2 0 10


PD = [25,7(1,20 1)+ 19,8] = 207,8ha
S

1,2
D2 = 27,0 25,7 = 1,3 0


D2 = 20,2 19,8 = 0,4 0

7
21.2 Reglementarea procesului de producie lemnoas n uniti de
gospodrire n conversiune

21.2.1 Consideraii generale

Conversiunea este definit drept trecerea unei pduri de la o form


specific unui regim la o form specific altui regim, trecere determinat de
schimbarea elului social economic. Pe baza acestei definiii se poate vorbi de o
conversiune de la regimul crng la regimul codru sau invers. n mod practic, n
condiiile unei silviculturi bazate pe o gestionare durabil a pdurilor, sensul
conversiunii este cel de la crng la codru. Scopul conversiunii crngurilor este
transformarea arboretelor de productivitate sczut, furnizoare de sortimente de
calitate inferioar valoric (lemn de foc, lemn de mici dimensiuni), n arborete de
productivitate mai ridicat, furnizoare de lemn de lucru de mare valoare
economic i de efecte ecoprotective superioare.
Obiectivele ce urmeaz a fi realizate au n vedere:
ameliorarea strii arboretelor;
mrirea fondului de producie i conducerea sa spre o structur n raport
cu noile obiective economice atribuite.
Normalizarea mrimii i structurii fondului de producie reprezint obiectivul
prioritar al conversiunii. Specificul acestui proces de normalizare este dat de
diferena semnificativ dintre caracteristicile fondului de producie al unei uniti
de gospodrire de crng i cele ale fondului de producie dintr-o unitate de
gospodrire de codru. Fondul de producie de crng este relativ mic i repartizat
cel mult pe dou clase de vrst de 20 de ani, iar cel de codru este de 10 ori mai
mare i repartizat pe 4 6 clase de vrst (Leahu, 2001). n esen, a amenaja o
pdure n conversiune nseamn a aduce crngul la o structur de codru. Se
consider de codru, orice arboret destinat s se regenereze din smn, dac
este supus unui tratament specificului codrului indiferent de provenien.
Literatura de specialitate (Rucreanu, Leahu, 1982) evideniaz existena
mai multor metode de conversiune. n raport cu modalitatea de reglementare a
tierilor i de asigurare a regenerrii, se disting urmtoarele metode:
conversiune prin suspendarea tierilor de crng;
conversiune prin refacere;
conversiune prin restrngerea treptat a tierilor de crng. Reglementarea
produciei este specific fiecrei metode, astfel c se
impune o abordare distinct a descrierii particularitilor acestora i a condiiilor
de aplicare.

21.2.2 Stabilirea posibilitii i elaborarea planului de recoltare

A. Metoda conversiunii prin suspendarea tierilor de crng, cunoscut


i sub denumirea de conversiune prin mbtrnire const n intreruperea
tierilor i adoptarea unei perioade de ateptare, pn cnd arboretele
ajung la o vrst cand este posibila regenerarea din smn. Din acest
moment arboretele sunt considerate exploatabile, reglementarea procesului de
producie lemnoas se face n raport cu noile eluri de gospodrire fixate specifice
unei uniti de gospodrire de codru.
Dup cum se poate observa, aceast metod necesit scoaterea din
producie a arboretelor pentru o lung perioad de timp (20 40 de ani), crend
astfel dificulti n aprovizionarea cu lemn a zonei. La acest dezavantaj se mai
poate aduga i cel legat de faptul c majoritatea arboretelor tratate n crng au o
stare care nu permite meninerea n producie pe perioade de timp aa de mari,
fr s se nregistreze o scdere a calitii lemnului. n plus, n perioada de
ateptare, neefectundu-se tieri, metoda nu conduce la o ameliorare a structurii
pe clase de vrst.
Se poate afirma c aceast metod se bazeaz pe normalizarea mrimii
fondului de producie, neexistnd preocupri de normalizare a structurii pe clase
de vrst. Din aceste considerente, metoda este recomandat pentru:
crnguri cu arborete foarte bune care pot fi incluse mpreun cu alte
arborete mai btrne n uniti de gospodrire;
crnguri cu arborete cu funcii complexe de protecie, la care prin
conducerea la codru se urmrete, cu prioritate, asigurarea continuitii, n mod
eficient, a funciilor atribuite.
B. Metoda conversiunii prin refacere. Se adopt n cazul unitilor de
gospodrire de crng cu arborete funcional necorespunztoare, a cror
conducere pn la vrsta regenerrii naturale din smn nu este posibil
sau nu este indicat din considerente de ordin economic sau funcional.
Specific acestei metode este faptul c arboretele se refac prin tieri unice
(rase) sau prin tieri n ochiuri, n cazul speciilor regenerabile sub masiv.
Regenerarea acestor arborete se face pe cale artificial (semnturi sau
plantaii cu specii valoroase) sau mixt (natural i mpduriri). Dup realizarea
regenerrii se adopt o perioad de ateptare.
Dup cum se poate observa, aceast metod de conversiune nu se
deosebete de cea prin mbtrnire, dect prin faza de refacere.
C. Metoda conversiunii prin restrngerea treptat a tierilor n crng.
Este considerat ca fiind metoda care mbin, n modul cel mai eficient, att
interesele economice, ct i cele de ordin silvicultural. Conversiunea se poate
realiza prin tieri unice (trecerea la codru regulat) sau prin tieri grdinrite
(trecerea la codru grdinrit).
Conversiunea prin restrngerea treptat a tierilor n crng se bazeaz pe
ideea normalizrii situaiei claselor de vrst. Specific acestei metode este faptul
c se scot periodic de sub regimul crngului, la fiecare 10 ani sau 20 de ani,
un numr mai mare sau mai mic de arborete lsate s se dezvolte pn ating
vrsta care s permit regenerarea din smn. Restul arboretelor se
exploateaz n regimul crngului. Se disting n cuprinsul unitii de gospodrire
dou categorii de arborete: o categorie tratat n crng i alta n crng. Arboretele
scoase de sub regimul crngului, pe msura trecerii timpului, formeaz clase de
vrst succesive, contribuind n acest mod la realizarea numrului de clase
aferente regimului codru. n acelai timp, suprafaa arboretelor tratate n crng
scade treptat, pn cnd, n conformitate cu schema de conversiune adoptat,
tierile de crng nceteaz.
Micorarea continu a suprafeei crngului conduce la reducerea progresiv
a recoltelor de lemn, fapt ce creeaz disfuncionaliti n aprovizionarea cu
produse din lemn. Diminuarea acestui efect negativ se face prin acceptarea ideii
c arboretele tratate n codru devin exploatabile la vrsta la care regenerarea din
smn se poate realiza, adic atunci cnd acestea se afl n clasa a IV-a de
vrst.
Se poate afirma c n perioada de conversiune coexist dou subuniti
de gospodrire: una de crng i alta de codru, recoltele de lemn obinndu-se att
prin tieri n crng, ct i prin tieri n codru.
Reglementarea procesului de producie lemnoas se realizeaz prin:
formarea subunitilor de gospodrire;
stabilirea posibilitii i elaborarea planului de recoltare pentru
subunitatea de codru i pentru cea de crng.
Stabilirea posibilitii i elaborarea planului de recoltare pentru crng se
face prin modalitile descrise la 20.1, pe baza ciclului adoptat anterior.
Stabilirea posibilitii i elaborarea planului de recoltare n subunitatea de
codru se face prin procedeul bazat pe clasele de vrst, n suprafaa de periodic
n rnd incluzndu-se, cu prioritate, arborete cu productivitate sczut.
Posibilitatea anual pe volum i planul de recoltare se obin prin procedeele
descrise la codrul regulat.
O problem distinct ce apare n cazul conversiunii prin reducerea treptat
a tierilor n crng este legat de mrimea suprafeei arboretelor ce se trec la
codru. O modalitate simpl de stabilire a acestei suprafee este legat de
mrimea suprafeei normale a unei clase de vrst, calculat pe baza ciclului
adoptat; scoaterea arboretelor de sub regimul crngului se face astfel nct, n
fiecare perioad de 20 de ani, s treac la codru o suprafa egal cu cea a unei
clase de vrst normale.
Ciclul adoptat cu aceast ocazie nu este unul definitiv; avnd un caracter
provizoriu, el se numete ciclu de conversiune i are rolul de a stabili ritmul
trecerii la codru. Un ciclu mai scurt determin o suprafa mai mare a unei clase
de vrst normale, ceea ce impune trecerea la codru a unei suprafee mai mari
de arborete tratate n crng. Uneori se renun la fixarea ciclului de conversiune,
ritmul de trecere fiind impus de procentul de reducere a posibilitii, considerat ca
acceptabil.
Pentru a pune n eviden evoluia n timp a procesului de conversiune, se
recomand prezentarea dinamicii situaiei claselor de vrst din perioad n
perioad.

10

S-ar putea să vă placă și

  • Curs 16
    Curs 16
    Document15 pagini
    Curs 16
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 22
    Curs 22
    Document16 pagini
    Curs 22
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 23
    Curs 23
    Document9 pagini
    Curs 23
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 21
    Curs 21
    Document13 pagini
    Curs 21
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 15
    Curs 15
    Document15 pagini
    Curs 15
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 16
    Curs 16
    Document15 pagini
    Curs 16
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 20
    Curs 20
    Document11 pagini
    Curs 20
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 19
    Curs 19
    Document21 pagini
    Curs 19
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 21
    Curs 21
    Document13 pagini
    Curs 21
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 18
    Curs 18
    Document13 pagini
    Curs 18
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 18
    Curs 18
    Document13 pagini
    Curs 18
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 19
    Curs 19
    Document21 pagini
    Curs 19
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 17
    Curs 17
    Document16 pagini
    Curs 17
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 20
    Curs 20
    Document11 pagini
    Curs 20
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 15
    Curs 15
    Document15 pagini
    Curs 15
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 17
    Curs 17
    Document16 pagini
    Curs 17
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 15
    Curs 15
    Document15 pagini
    Curs 15
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 17
    Curs 17
    Document16 pagini
    Curs 17
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 14
    Curs 14
    Document13 pagini
    Curs 14
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 23
    Curs 23
    Document9 pagini
    Curs 23
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 14
    Curs 14
    Document13 pagini
    Curs 14
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 22
    Curs 22
    Document16 pagini
    Curs 22
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 16
    Curs 16
    Document15 pagini
    Curs 16
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 15
    Curs 15
    Document15 pagini
    Curs 15
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 22
    Curs 22
    Document16 pagini
    Curs 22
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 14
    Curs 14
    Document13 pagini
    Curs 14
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 19
    Curs 19
    Document21 pagini
    Curs 19
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 20
    Curs 20
    Document11 pagini
    Curs 20
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări
  • Curs 20
    Curs 20
    Document11 pagini
    Curs 20
    Lucian Cioaca
    Încă nu există evaluări