SECRETARUL COMUNEI SI ROLUL ACESTUIA IN IMPLEMENTAREA

REFORMEI IN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

– STUDIU DE CAZ PRIMARIA COMUNEI OLANU -

În limbajul cotidian, întâlnim tot mai des, exprimarea ideii cã

imaginea unei ţări este dată de administraţia acesteia: „Istoria omenirii,
de altfel este istoria guvernării şi administrării popoarelor”1
În perioada actuală, datorită cerinţelor Uniunii Europene, o reformă
este necesar să se realizeze şi în administraţia publică unde este angajat
un important număr de persoane. Acţiunile de reducere a personalului din
acest domeniu au fost sporadice, lente si fragmentate, deoarece
funcţionarii publici au avut o pregătire insuficientă pentru a răspunde
exigenţelor posturilor ocupate, nu au existat reglementări clare privind
funcţia publică, iar managementul public s-a efectuat empiric.
Diminuarea cheltuielilor cu personalul din administraţia publică,
necesitatea ca sectorul să intre in parteneriat cu o administarţie publică
modernă, flexibilă, extinderea introducerii tehnicii de calcul pentru a
răspunde cu operativitate la solicitările cetaţenilor sunt deziderate majore
care impun reforma administraţiei publice româneşti.
Totodata, reforma este necesar să se consolideze pe acţiuni
profesionalizate care să utilizeze valori şi personal specializat, cu inaltă
calificare, capabil să se poata orienta permanent către realizarea
obiectivelor în condiţii de calitate. Rolul funcţional al administraţiei
publice în dezvoltarea socio – economică poate varia mult de la o ţară la
alta şi reflectă interesele generale şi specifice ale populaţiei în general.
Aceasta este puternic influenţată de stadiul dezvoltării economice,
structurii sociale, valorilor entice şi culturale precum şi de condiţiile
politice şi administrative ale unei anumite societăţi la un moment dat.
Guvernul şi-a asumat sarcina reformării tuturor componentelor
politicii administrative, economice şi sociale ţinând seama atât de
condiţiile de dezvoltare economică şi socială cât şi de necesitatea unei
largi deschideri internaţionale. În general este esenţiala pentru tranzacţia
la economia de piaţă şi necesară pentru a asigura dezvoltarea sistemului
economic şi reintegrarea în circuitul economic european şi internaţional.
Pentru a accelera ritmul procesului de reformă, executivul a
susţinut necesitatea creării unui sistem instituţional care să asigure

1
A. Iorgovan, Drept administrativ.Tratat elementar, Ed. Hercules, Bucureşti, 1993, pag.16

1
suportul legislativ necesar economiei de piată şi agenţilor economici
publici sau privati.
Guvernul a trebuit să ia unele măsuri nepopulare pentru a pune în
aplicare programul reformei şi pentru a crea condiţii favorabile creşterii
economice. Câteva măsuri corective, dificile sunt menţionate în
continuare: liberalizarea preţurilor, eliminarea subvenţiilor pentru
producţie şi consum, introducerea de noi taxe şi regulamente fiscale.
Acestea au condus la încununarea dezvoltării economice, stăvilind
creşterea preţurilor a influenţei cu efecte favorabile asupra costurilor
vieţii. Politica de reformă economică a fost adaptată necesităţii de a
stabiliza economia în totalitate.
Programele de guvernare au stabilit obiective şi priorităţi pentru
reforma administraţiei publice precum şi căile şi mijloacele adecvate de
implementare. Deasemenea s-a urmărit corelarea acestui proces cu
reformele în alte zone ale activităţii economice. Scopul principal al
reformei administrative este asigurarea funcţionării şi îndeplinirii efective
a atribuţiilor de către autoritaţile publice în general şi de cele locale în
special. Acestea se condiţionează de:
 îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru organizarea şi funcţionarea
administraţiei publice locale;
 dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice, a unităţilor locale
care include printre altele : aprovizionarea cu apă, canalizare,
întretinerea străzilor etc;
 instruirea profesională a personalului pentru asigurarea succesului
următoarelor etape ale reformei.
Mediul instituţional adecvat a fost stabilit atât la nivel local cât şi la
nivel central pentru a se garanta cooperarea pe probleme administrative
în mod sistematic, organizat şi responsabil cu societatea civilă şi grupurile
de interese.
Înfăptuirea reformei în administraţia publică şi fundamentarea
acesteia pe principiile democratice ale statului de drept, constituie un
element esential al reformei economico – sociale din România, începută
după Revoluţia din decembrie 1989, aflată în plină desfăşurare. Reforma
administrativă nu are şanse de reuşită dacă se aplică principii centraliste;
reforma şi proiectul acesteia trebuie definitivate de experţi universitari
din domeniu, care au perspectivele modernizării şi dezvoltării, de
practicieni care sunt în contact direct cu realitatea şi, nu în ultimul rând,
de sfera politicului care poate modera cele două tendinţe si are, în parte
puterea de decizie şi autoritatea necesară implementării reformei.
Fără o colaborare strânsă între aceste trei sfere, şansele de reuşită
ale reformei administrative sunt minime.

2
 CAPITOLUL I

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA APL A COMUNEI OLANU

1.1 Consideratii Generale

1.2 Organizarea aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local şi al
Primăriei comunei Olanu, judeţul Vâlcea
1.3 Consiliul Local al comunei Olanu
1.4 Aparatul propriu de organizare si functionare al primariei com. Olanu

1.1 Consideratii generale

Literatura de specialitate, analiza materialelor faptice, precum şi tradiţiile româneşti în

domeniul administraţiei ne conduc la concluzia că apariţia şi evoluţia institiţiei administaţiei
publice locale s-au desfăşurat într-o relaţie directă cu complexul economic şi juridico – politic
al societăţii româneşti. Numai în acest mod, se explică şi tendinţele de autonomie locală care,
ca în orice alt fenomen sunt supuse influenţelor şi reformelor timpului, iar uneori chiar
momentului.
Administaţia, creaţie a societăţii şi istorie a spiritului organizatoric al omului se
caracteizează prin multiplicarea şi diversificarea sarcinilor sale. Progresul impetuos ştiinţific,
tehnic, impune necontenite îmbunătăţiri în activitatea şi structura administaţiei prin utilizarea
unor tehnici şi metode moderne. Drept urmare, administarţia nu mai poate soluţiona
problemele, călăuzindu-se după precedente, ea trebuind să fie dinamică, creatoare şi să
realizeze operativ obiectivele societăţii.
A administra înseamnă a prevedea, a organiza, a conduce, a coordona şi a controla. Este
necesar ca un asemenea conţinut complex al administaţiei să se realizeze pe baze ştiinţifice. În
consecinţă, urmează ca administraţia să-şi îmbunătăţească activitatea şi structura pentru a
corespunde printr-o organizare raţională variatelor probleme ce reclamă o rezolvare promptă
şi eficientă, asigurând astfel simplificarea propriului ei sistem. Administraţia urmează să
răspundă exigenţelor mereu sporite ale oamenilor, să reducă costul activităţii sale, rămânând
în permanenţă sub controlul opiniei publice.
Administaţia publică locală are trei mari funcţii şi anume: cea politică, administrativă
şi economico-financiară.

3
 Concluzionând putem afirma că „ administraţia publică locală este un ansamblu de
autorităţi administrative autonome care în regim de putere publică rezolvă treburile publice
din comune, oraşe şi judeţe şi prestează către colectivităţile respective servicii publice de
natură politică, administrativă şi economico-financiară”2
Constituţia României (art.119) statuează principiile de bază privind modul de constituire
şi funcţionare a administraţiei publice „administraţia publică în unităţile administrativ-
teritoriale, se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale şi al
descentralizării serviciilor publice” iar potrivit prevedrilor art.2, alin.(1) din Legea nr.
215/2001 „ administraţia publică din unităţile administrativ – teritoriale se întemeiază pe
principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor
administraţiei publice locale, legalităţii şi consultării cetăţenilor în problemele locale de
interes deosebit”

2
C. Petraru, A.G.Simionescu, Managementul public şi administraţie, Ed. Economică, 2001, pag.73

4
 PRINCIPII SPECIFICE MODULUI DE CONSTITUIRE SI
FUNCTIONARE A ADMINISTRATIEI PUBLICE

PRINCIPIUL

AUTONOMIEI LOCALE
DESCENTRALIZARII SERVICIILOR
PUBLICE

LEGALITATII

CONSULTARII CETATENILOR

ELIGIBILITATII

Atât principiile prevăzute expres de dispoziţiile art. 119 din Constituţie, cât şi cele
cuprinse în art. 2 al Legii nr. 215/2001 nu sunt principii pe care se bazează administraţia
publică în general, ci numai administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale, deci
numai administraţia publică locală.

1.2 Organizarea şi funcţionarea APL a comunei Olanu, jud. Valcea

5
 Administraţia publică a comunei Olanu, jud. Vâlcea, ca persoană juridică de drept
public (având patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină) este formată din două
autorităţi ale administraţiei publice locale:
- Consiliul local, ca autoritate deliberativă;
- Primarul, ca autoritate executivă.
Consiliul local şi primarul rezolvă treburile publice din cadrul comunei, Consiliul
Local Olanu, judeţul Vâlcea are iniţiativă şi hotărăşte în condiţiile legii în toate problemele de
interes local cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice
locale sau centrale.
Primarul comunei îndeplineşte funcţia de autoritate publică locală, fiind şeful
administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţii administraţiei
publice locale pe care o conduce şi controlează, răspunde de buna funcţionare a acesteia,
reprezentând comuna în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice
române ori străine, dar şi în justiţie.
Consiliul local în executarea atribuţiilor sale legale adoptă hotărâri, iar primarul
comunei emite dispoziţii.
Organizarea aparatului propriu de specialitate al administraţiei publice locale cuprinde
pe lângă Consiliul local, primar, viceprimar şi un post de conducere în persoana secretarului
comunei, precum şi un număr de 15 posturi de execuţie pe domenii de activitate conform
organigramei aprobată prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Olanu nr. …………. (vezi
anexa nr. 2).

3.2. Consiliul Local al comunei Olanu

Constituire. Consiliul Local al comunei Olanu a fost legal constituit în anul …… prin
Hotărârea nr……… (vezi anexa nr. 3), iar în anul ….. prin Hotărârea nr. ……. (vezi anexa nr.
4) şi îşi desfăşoară activitatea în baza Hotărârii Consiliului Local nr. ……… privind
aprobarea modificării şi completării Regulamentului de organizare si funcţionare 3, regulament
întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, modificată şi completată prin

3
Hotărârea Consiliului Local al comunei Olanu nr……. privind aprobarea modificării şi completării
Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Local al comunei Olanu a fost aprobată în
şedinţa ordinară din data de………

6
Legea nr. 141/20044, ale Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională 5, O.G. nr. 35/2002
de aprobare a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale 6,
modificat, completat şi aprobat prin Legea nr. 673/20027 şi ale Legii nr. 393/07.10.2004
privind Statutul aleşilor locali8. Este compus dintr-un număr de 13 consilieri, aleşi prin vot
universal, egal, direct şi liber exprimat, în condiţiile Legii nr. 67/2004 privind alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale.9 Convocarea consilierilor în şedinţa de constituire a
consiliului local s-a făcut prin Ordinul prefectului nr. …… din …… (vezi anexa nr. 5),
şedinţă la care a participat reprezentantul prefectului, toţi consilierii aleşi, precum şi primarul
ales ing. ………..
Pentru validarea mandatelor de consilier, a fost aleasă o comisie de validare (vezi
anexa nr. 6), care a examinat legalitatea alegerii fiecărui consilier pe baza dosarelor prezentate
de preşedintele de vârstă (dosare ce au fost înmânate de către secretarul unităţii administrativ
teritoriale) şi a elaborat propunerile de validare. Validarea mandatului de consilier se face prin
votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi. După validarea mandatelor, consilierii depun
jurământul: “Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac cu bună-credinţă tot ceea ce stă
în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”.
Jurământul se depune după următoarea procedură: secretarul comunei dă citire jurământului,
după care consilierii validaţi se prezintă, în ordine alfabetică, în faţa unei mese special
amenajate, pe care se află un exemplar din Constituţie şi Biblia. Consilierul pune mâna
stângă, atât pe Constituţie cât şi, dacă este cazul, pe Biblie, pronunţă cuvântul “jur”, după care
semnează jurământul de credinţă, care este imprimat pe un formular special şi pe care îl
semnează în două exemplare. Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi
demisionaţi de drept. După depunerea jurământului de către cel puţin două treimi din numărul
membrilor consiliului local preşedintele de vârstă declară consiliul legal constituit. După
declararea consiliului legal constituit se procedează la alegerea prin vot deschis al majorităţii
consilierilor în funcţie a preşedintelui de şedinţă. Durata mandatului preşedintelui de şedinţă

4
Legea nr. 141/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale
publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 396 din 04.05.2004
5
Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică publicată în M. Of. al
României, Partea I, nr. 70 din 3 februarie 2003
6
O.G. nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale
publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002
7
Legea nr. 673/2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale publicată în M. Of. al României,
Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002
8
Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 912 din 7
octombrie2004
9
Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale publicată în M. Of. al
României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004

7
nu poate fi mai mare de 3 luni. Hotărârile se semnează de preşedintele de şedinţă şi se
contrasemnează de secretar.
Organizare şi funcţionare.
După constituire consiliul local stabileşte şi organizează comisii de specialitate pe
principalele domenii de activitate. Domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de
specialitate, denumirea acestora şi numărul de membrii, care va fi întotdeauna impar, se
stabileşte de către consiliul local, în funcţie de specificul activităţii din comună.
Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii.
Comisiile de specialitate lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor şi iau
hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.
Comisia poate invita să participe la şedinţele sale specialişti din cadrul aparatului
propriu al consiliului local sau din afara acestuia, în special de la unităţile aflate în subordinea
consiliului.
Au dreptul să participe la şedinţele comisiei şi consilierii care au făcut propunerile ce
stau la baza lucrărilor comisiei. Şedinţele comisiei de specialitate sunt, de regulă, publice.
Comisia poate invita şi alte persoane care să participe la dezbateri.
Numărul locurilor care revine fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenţi
în fiecare comisie de specialitate se stabileşte de consiliul local în funcţie de ponderea
acestora în cadrul consiliului.
Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a
consilierilor independenţi, de către consiliul local, avându-se în vedere, de regulă, opţiunea
acestora, pregătirea lor profesională şi domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. În funcţie de
numărul membrilor consiliului, un consilier poate face parte din 1-3 comisii, din care una este
comisia de bază. Indemnizaţia de şedinţă se va achita numai pentru activitatea desfăşurată în
comisia de bază.
Fiecare comisie de specialitate îşi alege, prin votul deschis al majorităţii consilierilor
care o compun, câte un preşedinte şi câte un secretar.
Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale:
- analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local;
- se pronunţă asupra altor probleme trimise de consiliul local spre avizare;
- întocmeşte avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le
prezintă consiliului local.
Comisiile de specialitate îndeplinesc şi alte însărcinări date prin hotărâri ale consiliului
local, dacă acestea au legătură cu activitatea lor.

8
 Preşedintele comisiei de specialitate are următoarele atribuţii principale: asigură
reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu consiliul local şi cu celelalte comisii;
convoacă şedinţele comisiei; conduce şedinţele comisiei; propune ca la lucrările comisiei să
participe şi alte persoane din afara acesteia, dacă apreciază că este necesar; participă la
lucrările celorlalte comisii care examinează probleme ce prezintă importanţă pentru comisia
pe care o conduce; susţine în şedinţele de consiliu avizele formulate de comisie; anunţă
rezultatul votării pe baza datelor comunicate de secretar. Preşedintele comisiei îndeplineşte
orice alte atribuţii referitoare la activitatea comisiei, prevăzute de lege, de regulamentul de
organizare şi funcţionare a consiliului local sau stabilite de consiliul local.
Secretarul comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii principale: efectuează apelul
nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a membrilor comisiei; numără voturile şi
informează pe preşedinte asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecărei hotărâri şi
asupra rezultatului votării; asigură redactarea avizelor şi proceselor verbale etc. Secretarul
comisiei îndeplineşte orice alte sarcini prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare
a consiliului local sau alte însărcinări stabilite de comisie sau de către preşedinte.
Convocarea şedinţelor comisiei se face de către preşedintele acesteia cu cel puţin 3 zile
înainte. Ordinea de zi se aprobă de comisie la propunerea preşedintelui. Oricare dintre
membrii comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme. Participarea
membrilor comisiei la şedinţele acesteia este obligatorie. În caz de absenţă la şedinţa comisiei
de bază consilierului în cauză nu i se acordă indemnizaţia de şedinţă. Dacă absenţele continuă,
fără a fi motivate, preşedintele comisiei poate aplica sancţiunile prevăzute în competenţa sa de
Statutul aleşilor locali sau poate propune consiliului aplicarea altor sancţiuni statutare,
inclusiv înlocuirea lui din comisie.
Şedinţele comisiilor de specialitate se desfăşoară, de regulă, înaintea şedinţelor
consiliului, atunci când ordinea de zi a şedinţei acesteia cuprinde probleme sau proiecte de
hotărâri asupra cărora i se solicită avizul.
Pentru dezbaterea proiectelor de hotărâri sau a celorlalte probleme repartizate
comisiei, preşedintele acesteia va desemna un consilier care va face în cadrul şedinţei o scurtă
prezentare a problemei aflate pe ordinea de zi, dacă aceasta nu este prezentată de iniţiator.
Consilierul desemnat va redacta avizul comisiei, pe baza amendamentelor şi a propunerilor
formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor
prezenţi.
Avizele întocmite de comisie vor cuprinde separat, cu motivarea necesară, atât
amendamentele şi propunerile acceptate, cât şi cele respinse.

9
 Avizul întocmit se prezintă secretarului comunei, care se va îngriji de multiplicarea şi
difuzarea acestuia către consilieri, o dată cu ordinea de zi.
Votul în comisii este, de regulă, deschis. În anumite situaţii comisia poate hotărî ca
votul să fie secret, stabilind de la caz la caz şi modalitatea de exprimare a acestuia.
Lucrările şedinţei se consemnează, prin grija secretarului acesteia, într-un proces-
verbal. După încheierea şedinţei procesul-verbal va fi semnat de către preşedintele şi
secretarul comisiei.
Preşedintele poate încuviinţa ca procesele-verbale ale şedinţelor să fie consultate de
alte persoane interesate care nu au participat la şedinţă, cu excepţia proceselor-verbale
întocmite în şedinţele ale căror lucrări s-au desfăşurat cu uşile închise.
Dacă în urma dezbaterilor din şedinţele de consiliu se impun modificări de fond în
conţinutul proiectului, preşedintele de şedinţă poate hotărî retrimiterea proiectului pentru
reexaminare de către comisia sau compartimentul de specialitate care a întocmit avizul,
respectiv raportul.
Consiliul local poate hotărî organizarea unor comisii speciale de analiză şi verificare,
la propunerea consilierilor sau a primarului.
Componenţa nominală a acestor comisii, obiectivele şi tematica activităţii acestora,
perioada în care vor lucra şi mandatul lor se stabilesc prin hotărâre a consiliului local.
Comisia de analiză şi verificare va prezenta consiliului local, la termenul stabilit de
aceasta, raportul întocmit în urma analizelor şi verificărilor efectuate. Raportul va cuprinde,
dacă este cazul, propuneri concrete de îmbunătăţire a activităţii domeniului supus analizei sau
verificării.
În funcţie de specificul local şi nevoile activităţii sale, consiliul local a organizat
comisii de specialitate (vezi anexa nr. 7), după cum urmează:
1.- Comisia pentru programe de dezvoltare economico-socială, buget-finanţe,
administrarea domeniului public şi privat al localităţii, agricultură, gospodărire comunală,
protecţia mediului, servicii şi comerţ;
2.- Comisia pentru învăţământ, culte, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi
sportive şi de agrement;
3.- Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii şi liniştii
publice, a drepturilor cetăţenilor.
Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de
vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi. Punctul de vedere al primarului se
consemnează, în mod obligatoriu, în procesul-verbal de şedinţă.

10
 Desfăşurarea şedinţelor.
Ordinea de zi a şedinţelor consiliului local cuprinde proiecte de hotărâri, rapoarte ale
comisiilor de specialitate, rapoarte sau informări ale conducătorilor unităţilor subordonate sau
care se află sub autoritatea consiliului, timpul acordat declaraţiilor politice, întrebărilor,
interpelărilor, petiţiilor şi altor probleme care se supun dezbaterii consiliului. Ordinea de zi
este înscrisă în cuprinsul invitaţiei la şedinţă transmisă consilierilor şi se aduce la cunoştinţa
locuitorilor prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
Proiectul ordinii de zi se întocmeşte la propunerea primarului, consilierilor,
secretarului, comisiilor de specialitate sau la solicitarea cetăţenilor.
Proiectul ordinii de zi se supune aprobării consiliului local. Proiectele de hotărâri şi
celelalte probleme asupra cărora urmează să se delibereze se înscriu pe ordinea de zi numai
dacă sunt însoţite de avizul comisiilor de specialitate cărora le-au fost trimise în acest scop şi
de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu al consiliului local.
Raportul compartimentului de resort se întocmeşte şi se depune la secretarul comunei, înainte
de întocmirea avizului de către comisia de specialitate, spre a putea fi avut în vedere de către
această comisie.
Consilierii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările consiliului şi să îşi înregistreze
prezenţa în evidenţa ţinută de secretar. Consilierul care nu poate lua parte la şedinţă este
obligat să aducă la cunoştinţă această situaţie preşedintelui de şedinţă sau secretarului.
Dezbaterea problemelor se face, de regulă, în ordinea în care acestea sunt înscrise pe
ordinea de zi aprobată. Dezbaterea începe prin prezentarea pe scurt a proiectului de hotărâre
sau a problemei înscrise pe ordinea de zi, pe care o face iniţiatorul. Apoi se dă cuvântul
preşedintelui comisiei de specialitate şi, dacă este cazul, şefului compartimentului care a
întocmit raportul. După efectuarea prezentărilor prevăzute la aliniatul 1 se trece la dezbateri.
Consilierii vor participa la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt. Preşedintele de
şedinţă are dreptul să limiteze durata luărilor la cuvânt, în funcţie de obiectul dezbaterii. În
acest scop el poate propune consiliului spre aprobare timpul ce va fi afectat fiecărui vorbitor,
precum şi timpul total de dezbatere a proiectului. Consilierul este obligat ca în cuvântul său să
se refere exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii. Preşedintele de şedinţă va
urmări ca prezenţa la dezbateri să se facă din partea tuturor grupurilor de consilieri. În cazul
unor probleme deosebite se va aloca timp fiecărui grup de consilieri, în funcţie de mărimea
acestuia.

11
 Preşedintele de şedinţă va permite oricând unui consilier să răspundă într-o problemă
de ordin personal sau atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor. Preşedintele de şedinţă
sau reprezentantul oricărui grup de consilieri poate propune încheierea dezbaterii unei
probleme puse în discuţia consiliului. Propunerea de încheiere a dezbaterii se supune votului.
Discuţiile vor fi sistate dacă propunerea a fost acceptată de majoritatea consilierilor.

Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii de către consilierii prezenţi la şedinţă,
precum şi dialogul dintre vorbitori şi persoanele aflate în sală.
În cazul în care desfăşurarea lucrărilor este perturbată, preşedintele de şedinţă poate
întrerupe dezbaterile. El poate aplica sancţiunile stabilite de Statutul aleşilor locali în
competenţa sa ori poate propune consiliului aplicarea de sancţiuni corespunzătoare.
Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale şi pe articole, consilierii
putând formula amendamente de fond sau de redactare. Amendamentele formulate se
supun votului consiliului local în ordinea formulării lor. Dacă s-a adoptat un amendament,
celelalte se socotesc respinse fără a se mai supune votului.

Participarea persoanelor interesate la lucrările şedinţelor publice se va face în

următoarele condiţii:
a).- anunţul privind şedinţa publică se afişează la sediul consiliului local şi se transmite
către mass-media, cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurare;
b).- acest anunţ trebuie adus la cunoştinţa cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite
care au prezentat sugestii şi propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul
dintre domeniile de interes public care urmează să fie abordat în şedinţa publică;
c).- anunţul va conţine data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei publice, precum şi
ordinea de zi.
Difuzarea anunţului şi invitarea specială a unor persoane la şedinţa publică sunt în
sarcina responsabilului desemnat pentru relaţia cu societatea civilă. Participarea persoanelor
interesate la şedinţele publice se va face în limita locurilor disponibile în sala de şedinţe, în
ordinea cu precădere dată de interesul asociaţiilor legal constituite în raport cu subiectul
şedinţei publice, stabilită de persoana care prezidează şedinţa publică. Ordinea de precădere
nu poate limita accesul mass-media la şedinţele publice. Persoana care prezidează şedinţa
publică oferă invitaţilor posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe
ordinea de zi.
Punctele de vedere ale persoanelor interesate, prezente la şedinţa publică, au valoare
de recomandare.

12
Elaborarea proiectelor de hotărâri.
Dreptul la iniţiativă pentru proiectele de hotărâri ale consiliului local aparţine
primarului şi consilierilor.
Proiectele de hotărâri vor fi însoţite de o expunere de motive şi vor fi redactate în
conformitate cu normele de tehnică legislativă. În acest scop secretarul comunei şi personalul
de specialitate din aparatul propriu al consiliului local vor acorda sprijin şi asistenţă tehnică de
specialitate.
Proiectele de hotărâri se înscriu pe ordinea de zi a şedinţelor prin menţionarea titlului
şi a iniţiatorului. Proiectele de hotărâri se aduc la cunoştinţa consilierilor de îndată, cu
indicarea comisiilor cărora le-au fost trimise spre avizare şi cu invitaţia de a formula şi depune
amendamente. Operaţiunile prevăzute la alin. 2 se realizează prin grija secretarului comunei.
Proiectele de hotărâri şi celelalte materiale se transmit spre dezbatere şi avizare
comisiilor de specialitate ale consiliului local, precum şi compartimentelor de resort ale
aparatului propriu al consiliului, în vederea întocmirii raportului. Nominalizarea comisiilor şi
compartimentelor cărora li se trimit materialele spre analiză se face de către primar împreună
cu secretarul.
O dată cu trimiterea proiectelor se va preciza şi data de depunere a raportului şi a
avizului, avându-se grijă ca raportul să poată fi trimis şi comisiei de specialitate înainte de
întocmirea de către aceasta a avizului. Iniţiatorul proiectului sau a altor propuneri le poate
retrage sau poate renunţa, în orice moment, la susţinerea lor. După examinarea proiectului sau
propunerii comisia de specialitate a consiliului local întocmeşte un aviz cu privire la adoptarea
sau, după caz, respingerea proiectului sau propunerii examinate. Dacă se propune adoptarea
proiectului, se pot formula amendamente. Avizul se transmite secretarului comunei, care va
dispune măsurile corespunzătoare difuzării lui către primar şi către consilieri, cel târziu o dată
cu invitaţia la şedinţă.
Proiectele de hotărâri şi celelalte propuneri, însoţite de avizul comisiei de specialitate
şi de raportul compartimentului de resort din aparatul propriu al consiliului local, se înscriu pe
ordinea de zi şi se supun dezbaterii şi votului consiliului în prima şedinţă ordinară a acestuia.
În procedura de adoptare de hotărâri cu aplicabilitate generală se va urmări asigurarea
transparenţei decizionale.
Hotărârile cu aplicabilitate generală se referă la persoane, un grup sau o categorie de
persoane nedefinite, nedeterminate sau neindividualizate (criteriul personal), sau se aplică fie
pe întreg teritoriul comunei, fie numai pe o parte din acesta (criteriul spaţial), fără luarea în
considerare a unei/unor persoane individualizate.

13
 Iniţiatorii proiectelor de hotărâri cu caracter normativ cu aplicabilitate generală, vor
avea următoarele obligaţii:
a).- elaborează nota de fundamentare, expunerea de motive privind necesitatea
adoptării proiectului de hotărâre, precum şi textul complet al proiectului cu caracter normativ
supus spre adoptare;
b).- depune la secretarul comunei actele menţionate la lit. a) cu cel puţin 30 de zile de
la data în care urmează ca proiectul de hotărâre cu caracter normativ să fie adoptat, în vederea
publicării în site-ul propriu, afişării la sediul consiliului local, într-un spaţiu accesibil
publicului, sau transmiterea către mass-media, după caz, a unui anunţ referitor la această
acţiune;
Anunţul referitor la elaborarea unei hotărâri cu caracter normativ cu aplicabilitate
generală va fi adus la cunoştinţa publicului cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre
analiză, avizare şi adoptare. Anunţul va cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de
motive privind necesitatea adoptării acestui proiect de hotărâre, textul complet al proiectului
respectiv, precum şi termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în
scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de hotărâre. La
publicarea anunţului se va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris
propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de hotărâre supus dezbaterii publice.
Propunerile, sugestiile sau opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de
hotărâre vor fi primite de o persoană responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă,
desemnată de consiliul local.
c).- analizează propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la
proiectul de hotărâre propus şi, în măsura în care acestea sunt pertinente, relevante, oportune
şi legale, le inserează în proiectul de hotărâre cu caracter normativ propus spre adoptare;
d).- înaintează către secretarul comunei, cu cel puţin 10 zile înainte de data adoptării
proiectului de hotărâre cu caracter normativ, proiectul respectivei hotărâri completată cu
propunerile, sugestiile şi opiniile prevăzute la litera c), însoţit de raportul compartimentului de
specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliului local, în vederea supunerii acestuia
spre adoptare de către consiliul local.
Proiectele de hotărâri normative se transmit spre analiză şi avizare autorităţilor publice
interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit
alin. d).
Consiliul local este obligat să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată
public proiectul de hotărâre cu caracter normativ cu aplicabilitate generală, dacă acest lucru

14
este cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică. În
toate cazurile în care se desfăşoară dezbateri publice, acestea trebuie să se desfăşoare în cel
mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. Consiliul local
este obligat să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de hotărâre în discuţie. În
cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune
adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public,
proiectul de hotărâre se supune adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările
în vigoare.
Procedura de vot.
Votul consilierilor este individual şi poate fi deschis sau secret.
Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal. Consiliul
local hotărăşte, la propunerea preşedintelui de şedinţă, ce modalitate de vot se va folosi, în
afară de cazul în care prin lege sau regulament se stabileşte o anumită modalitate. Votarea
prin apel nominal se desfăşoară în modul următor: preşedintele explică obiectul votării şi
sensul cuvintelor „pentru” sau „contra”. Secretarul comunei va da citire numelui şi
prenumelui fiecărui consilier, în ordinea alfabetică. Consilierul nominalizat se ridică şi
pronunţă cuvântul „pentru” sau „contra”, în funcţie de opţiunea sa. După epuizarea listei votul
se repetă prin citarea din nou a numelui consilierilor care au lipsit la primul tur.
Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.
Redactarea buletinelor de vot va fi clară şi precisă, fără echivoc şi fără putinţă de
interpretări diferite. Pentru exprimarea opţiunii se vor folosi, de regulă, cuvintele „da” sau
„nu”. Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul
buletinele de vot pe care nu a fost exprimată clară opţiunea consilierului sau au fost folosite
ambele cuvinte.
Hotărârile şi alte propuneri se adoptă cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, în afară
de cazul în care, prin lege sau regulament, se dispune altfel.
Abţinerile se contabilizează la voturile „contra”.
Dacă în sala de şedinţe nu este întrunit cvorumul legal, preşedintele amână votarea
până la întrunirea acestuia.
Consilierii au dreptul să solicite ca în procesul-verbal să se consemneze expres modul
în care au votat, secretarul fiind obligat să se conformeze.
Proiectele de hotărâri sau propunerile respinse de consiliu nu pot fi readuse în
dezbaterea acestuia în cursul aceleiaşi şedinţe.

15
 Minutele şedinţelor publice, incluzând şi votul fiecărui membru, cu excepţia cazurilor
în care s-a hotărât vot secret, vor fi afişate la sediul consiliului local şi publicate în site-ul
propriu.
Consiliul local este obligat să elaboreze şi să arhiveze minutele şedinţelor publice.
Atunci când consideră necesar, şedinţele publice pot fi înregistrate. Înregistrările şedinţelor
publice, vor fi făcute publice, la cerere, în condiţiile Legii nr. 544/2001, privind liberul acces
la informaţiile de interes public10.
Întrebări, interpelări, petiţii şi informarea consilierilor locali.
Consilierii pot adresa întrebări primarului, viceprimarului şi secretarului comunei,
precum şi şefilor compartimentelor din aparatul propriu al consiliului local sau al serviciilor şi
unităţilor subordonate. Prin întrebare se solicită informaţii cu privire la un fapt necunoscut.Cei
întrebaţi vor răspunde, de regulă, imediat sau, dacă nu este posibil, la următoarea şedinţă a
consiliului.
Interpelarea constă dintr-o cerere prin care se solicită explicaţii în legătură cu un fapt
cunoscut. Cel interpelat are obligaţia de a răspunde în scris, până la următoarea şedinţă a
consiliului, sau oral, la proxima şedinţă, potrivit solicitării autorului interpelării.Consilierii pot
solicita informaţiile necesare exercitării mandatului, iar compartimentul, serviciul sau unitatea
vizată sunt obligate să i le furnizeze la termenul stabilit.
Informaţiile pot fi cerute şi comunicate în scris sau oral.
Orice cetăţean are dreptul să se adreseze cu petiţii consiliului local. Acestea se înscriu
într-un registru special, sunt analizate şi soluţionate potrivit reglementărilor în vigoare.
Semestrial consiliul analizează modul de soluţionare a petiţiilor.Consiliul local este obligat să
întocmească şi să facă public un raport anual privind transparenţa decizională, care va
cuprinde următoarele elemente:
a).- numărul total al recomandărilor primite;
b).- numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de hotărâri;
c).- numărul participanţilor la şedinţele publice;
d).- numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de hotărâri;
e).- situaţia cazurilor în care consiliul local a fost acţionat în justiţie pentru
nerespectarea transparenţei decizionale;
f).- evaluarea proprie a parteneriatului cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale
acestora;

10
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public publicată în M. Of. al României,
Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001

16
 g).- numărul şedinţelor care nu au fost publice şi motivaţia restricţionării accesului.
Raportul anual privind transparenţa decizională va fi făcut public în site-ul propriu,
prin afişare la sediul consiliului local, într-un spaţiu accesibil publicului, sau prin prezentare
în şedinţă publică.

1.4 . Aparatul propriu de organizare şi funcţionare al Primăriei comunei Olanu

În conformitate cu dispoziţiile art. 120 din Constituţia României 11, coroborate cu
dispoziţiile din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, consiliile locale şi primarii
sunt autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din unităţile administrative
unde au fost alese. Pentru îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia în vigoare, Consiliul
local Olanu este deservit de un aparat propriu de specialitate care este subordonat primarului.
Primarul răspunde de buna funcţionare a aparatului propriu de specialitate pe care îl
conduce şi îl controlează. Coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de
specialitate va fi delegată viceprimarului sau secretarului, prin dispozitie.
Funcţionarii din aparatul propriu de specialitate se bucură de stabilitate în funcţie,
conform legii. În functie de specificitatea atribuţiilor, Primăria comunei Olanu îşi organizează
aparatul propriu în compartimente de specialitate. Acestea sunt structuri organizatorice ale
primăriei, care asigură realizarea atribuţiilor administraţiei publice locale stabilite prin lege şi
alte acte normative, precum şi cele reieşite din propriile hotărâri.
Compartimentele de specialitate ale primăriei au fiecare o componentă proprie,
stabilită prin lege sau prin regulamentul intern. Ele nu au capacitate decizională şi nici dreptul
de a iniţia proiecte de hotărâri, ci doar abilitatea legală de a fundamenta, prin rapoarte de
specialitate, studii, referate, etc. sub aspect legal, formal, de eficienţă şi/sau eficacitate,
procesul decizional.
Organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi
funcţionare a aparatului propriu de specialitate se aprobă, conform legii, la propunerea
primarului, prin hotărâre a consiliul local.
Primarul, viceprimarul şi secretarul asigură conducerea, coordonarea şi controlul
activităţii desfăşurate de compartimentele de specialitate, astfel cum rezultă din Regulamentul
de funcţionare al Consiliului local Olanu şi din organigramă.Viceprimarul este înlocuitorul de
drept al primarului. În caz de absenţă a primarului, atribuţiile sale vor fi exercitate, în numele
11
Constituţia României publicată în M. Of. al României nr. 767 din 31.10.2003, modificată şi completată prin
Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003 publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 758 din 29
octombrie 2003

17
acestuia, de viceprimar, desemnat de primar prin dispoziţie. Primarul poate delega dreptul de
a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare, înlocuitorilor săi de drept.
.Primarul. Pe lănga atribuţiile prevăzute în art. 68, alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a
administraţiei publice locale, modificată, primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de
lege sau de alte acte normative, precum şi însărcinările date de consiliul local.
În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau
individual. Ele sunt acte juridice administrative emise în condiţiile legii şi a hotărârilor
consiliului local, exprimând voinţa manifestată în mod unilateral de către primar, au caracter
de actualitate şi produc direct efecte juridice.
Dispoziţiile primarului au caracter teritorial, efectele lor juridice limitându-se la
localitatea Olanu şi sunt obligatorii pentru toţi cei cărora li se adresează, executarea lor fiind
asigurată şi prin exercitarea constrângerii de către autorităţile statului.
Dispoziţiile cu caracter normativ sunt acte administrative emise de primar, în cazurile
când sunt autorizate de lege, acestea reglementând relaţiile sociale din cuprinsul activităţii
executive pe plan local şi produc efecte juridice numai după ce se aduc la cunoştinţă publică.
Dispoziţiile cu caracter individual sunt acele dispoziţii care rezolvă unul sau mai multe
cazuri concrete de interes local, pentru care se creează, se modifică, respectiv se sting unele
drepturi sau obligaţii şi produc efecte numai din momentul în care au fost înmânate celor care
se adresează, sunt obligatorii şi direct executorii.
Primarul realizează activitatea administraţiei publice locale şi prin acte sau operaţii cu
caracter material tehnic.Acestea sunt fapte sau acte materiale, neproducătoare prin ele însele
de efecte juridice dar, care constau în fapte de serviciu, activităţi materiale, acte pregătitoare
ale actelor administrative ori acte de executare a actelor administrative.
.Viceprimarul. În activitatea sa primarul este ajutat de către viceprimar, ales din rândul
membrilor consiliului local, cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie.
Primarul deleagă viceprimarului, prin dispoziţie emisă în cel mult 30 de zile de la
validare, exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit art. 68 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.
Viceprimarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a).- îndrumă şi supraveghează activitatea de pază a bunurilor publice şi ale
cetăţenilor, conform angajamentelor contractuale;
b).- controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor
alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
c).- exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi
parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;

18
 d).- răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin
domeniului public şi privat al comunei Olanu;
e).- organizează evidenţa construcţiilor din localitate şi pune la dispoziţia
autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestei evidenţe;
f).- ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau
de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei, precum
şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari;
g).- coordonează şi îndrumă activitatea de urbanism desfăşurată la nivelul
primăriei;
h).- verifică şi soluţionează în termenul legal cererile şi sesizările cetăţenilor,
adresate consiliului local, pe linie de urbanism şi amenajarea teritoriului;
i).- întocmeşte procesele-verbale de constatare a contravenţiilor în domeniul
construcţiilor, le înaintează în vederea aplicării sancţiunilor în conformitate cu prevederile art.
24 din Legea nr. 50/1991, republicată12 şi participă la încasarea amenzilor;
j).- întocmeşte şi actualizează banca de date a lucrărilor de constructii de
interes public şi privat, conform H.G. nr. 853/199813, autorizate de Consiliul Local şi
primărie, începand cu anul 1992;
k).- analizează conţinutul documentaţiilor de urbanism elaborate (planuri
urbanistice generale şi regulamente locale de urbanism) şi propune avizarea acestora în
Comisia Tehnică Judeţeană de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;
l).- urmăreşte stadiul elaborării, avizării şi aprobării planurilor urbanistice
generale şi a regulamentelor locale de urbanism, obţinerea avizelor conform reglementărilor
legale, precum şi solicitarea fondurilor necesare pentru finalizarea acţiunii, în conformitate cu
H.G. nr. 59/199914;
m).- urmăreşte regularizarea taxelor la autorizaţiile de construcţie a căror
durată de execuţie a lucrărilor a expirat şi participă la încasarea acestora;
n).- întocmeşte necesarul de lucrări de cadastru de specialitate imobiliar,
edilitar şi de construcţie a băncilor de date, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru

12
Legea nr. 50/1991, republicată privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor publicată în M. Of. al României nr. 3 din 13 ianuarie 1997
13
H.G. nr. 853/1998 privind autorizarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului de a
construi şi gestiona banca de date cuprinzând lucrările publice şi construcţiile publicată în M. Of. al
României nr. 511 din 30 decembrie 1998
14
H.G. nr. 59/1999 pentru modificarea art. 2 din H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului
general de urbanism publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 55 din 8 februarie 1999

19
solicitarea de fonduri şi urmăreste realizarea acestora, în conformitate cu Legea nr. 7/1996 15 şi
H.G. 521/199716;
o).- recepţionează ridicările topografice, întocmeşte certificatele de atestare a
dreptului de proprietate şi ţine evidenţa acestora, în conformitate cu prevederile H.G.
834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu
capital de stat17;
p).- asigură îndrumarea şi la cerere, asistenţa tehnică de specialitate consiliului
local în domeniul amenajării teritoriului, precum şi la amplasarea şi executarea lucrărilor de
interes local;
q).- acordă sprijin tehnic de specialitate consiliului local privind gestionarea
terenurilor, construcţiilor şi dotărilor tehnico-edilitare aflate în patrimoniul acestora;
r).- analizează şi propune, spre aprobare, consiliului local, studiile privind
amenajarea teritoriului, organizarea reţelei de localităti, a zonelor protejate construite şi
naturale, precum şi a zonelor turistice ale comunei; supraveghează aplicarea prevederilor din
planul de urbanism şi amenajarea teritoriului, în acord cu planificarea de mediu; urmăreşte
modul de stabilire al zonelor protejate (surse de apă potabilă, staţii de tratare apă pluvială şi
menajeră, areale naturale botanice, zoologice sau geologice, monumente istorice şi de artă,
etc.) proiectarea şi stabilirea măsurilor pentru buna funcţionare a acestora, organizarea
accesului, circulaţiei şi activităţilor economice permise în zonă;
s).- urmăreşte respectarea tehnologiilor privind colectarea, tratarea,
valorificarea şi evacuarea deşeurilor menajere, solide sau lichide şi face propuneri legate de
dezvoltarea, înfiinţarea, desfiinţarea sau restrângerea serviciilor de salubritate în localitate;
Propune programe pentru: dezvoltarea reţelelor de canalizare, de colectare a apelor pluviale
şi uzate, realizarea şi modernizarea staţiilor de epurare, realizarea unor rampe de gunoi, în
conformitate cu cerintele de mediu şi exploatarea corespunzătoare a acestora, etc.;
ş).- participă la inventarierea anuală a bunurilor de interes public şi privat al
consiliului local;
t).- întocmeşte studii de prognoză şi prezintă propuneri pentru exploatarea,
îmbunătăţirea dotărilor tehnico-edilitare a localităţilor, precum şi extinderea şi modernizarea
acestora;
15
Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare publicată în M. Of. al României nr. 61 din 26 martie
1996
16
H.G. nr. 521/1997 privind aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea lucrărilor de cadastru de
specialitate imobiliar-edilitar şi de constituire a băncilor de date urbane publicată în M. Of. al României,
Partea I, nr. 247 din 22 septembrie 1997
17
H.G. nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu
capital de stat publicată în M. Of. al României nr. 259 din 20 decembrie 1991

20
 ţ).- analizează şi propune pentru serviciile de gospodărire comunală aplicarea
de noi tehnologii, ecologice, care să conducă la creşterea calităţii serviciilor;
u).- urmăreşte modul în care se exploatează, se întreţin, se repară şi se
modernizează instalaţiile de producere, transport, distribuţie a apei potabile, a energiei
termice, a gazelor naturale, a instalaţiilor de prelucrare a apelor uzate, etc., pregătirea acestora
pentru sezonul rece;
v).- urmăreşte activitatea de curăţenie şi salubrizare a localitătii;
x).- în perioada sezonului rece, urmăreşte săptămânal, stadiul pregătirilor
pentru parcurgerea în condiţii normale a perioadei în vederea asigurării şi furnizării de servicii
publice de calitate;
y).- coordonează activitatea de prevenire, stingere a incendiilor şi limitarea
urmărilor acestora;
z).- coordonează activitatea de protecţie a muncii.
Viceprimarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte normative,
precum şi însărcinările date de consiliul local sau primar.
.Secretarul comunei. Comuna Olanu are un secretar. Secretarul este funcţionar public
de conducere, cu studii superioare juridice.
Secretarul îndeplineşte, în condiţiile legii, atribuţiile prevăzute de art. 85 din Legea nr.
215/2001, alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de către consiliul local ori de
primar.
Secretarul desfăşoară activităţi pe linie de stare civilă şi autoritate tutelară, îndeplinind
următoarele atribuţii:
a).-înregistrează actele de stare civilă: naşteri, căsătorii, decese; operează menţiuni pe
marginea actelor de stare civilă, operează sentinţe stabilire tăgadă paternitate, operează
rectificări în instanţă ale actelor de stare civilă, eliberează duplicate certificate naştere,
căsătorie, deces;
b).- completează buletinele statistice pentru născuţi, decedaţi, căsătoriţi, completează
comunicări de modificări la evidenţa populaţiei, completează comunicări pentru născuţi la
evidenţa populaţiei, înregistrează actele de adopţie;
c).- completează dosare de schimbare de nume pe cale administrativă;
d).- eliberează livretele de familie pentru tinerii căsătoriţi;
e).- întocmeşte sesizările succesorale (anexa I) şi trimite comunicări la primării pentru
persoanele decedate (anexa III);

21
 f).- completează şi trimite situaţii privind activitatea de stare civilă (lunare şi
trimestriale), operează sentinţe civile;
g).- întocmeşte dosarele cu acţiuni în instanţă (anulări, rectificări acte);
h).- efectuează acte de transcriere (naşteri, căsătorii, decese);
i).- operează adrese ale Ministerului de Interne (dobândire şi redobândire cetăţenie,
renunţare cetăţenie);
j).- coordonează activitatea colectivului de sprijin al autorităţii tutelare şi de asistenţă
socială organizat la nivelul consiliului local;
l).- elaborează propuneri pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii de supraveghere şi
ocrotire a minorilor, organizează acţiuni pentru depistarea minorilor predispuşi să comită
fapte antisociale, lipsiţi de ocrotire părintească şi fără posibilităţi materiale din partea
susţinătorilor legali.
Secretarul îndeplineste şi alte atribuţii prevăzute de lege sau alte însarcinari date de
consiliul local ori de primar.
Compartimentul agricultură. Compartimentul agricultură îndeplineşte următoarele
atribuţii principale:
- participă la aplicarea Legilor fondului funciar: 18/1991, 169/1997, 1/2000, 247/200518;
- participă la aplicarea Legii 44/1994 privind veteranii de război19;
- întocmeşte note de constatare la solicitarea cetăţenilor privind pagubele sau litigiile cu alţi
cetăţeni;
- răspunde de punerea în aplicare a deciziilor D.A.D.R. Vâlcea;
- îndeplineşte şi alte sarcini solicitate prin acte normative;
- organizează, întocmeşte şi ţine evidenţa registrului agricol;
- întocmeşte şi răspunde de eliberarea adeverinţelor pe baza registrului agricol în condiţiile
legii;
- asigură operarea înregistrărilor în registrul agricol, efectuarea menţiunilor de modificări în
baza documentelor care atestă proprietatea;
- întocmeşte dări de seamă statistice şi le trimite la Direcţia Agricolă, Direcţia de Statistică,
Oficiul de Cadastru privind evidenţa terenurilor agricole, situaţia acestora pe categorii de
folosinţă, a animalelor şi producţiile realizate pe culturi agricole, produse agricole;

18
Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005
19
Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor de război şi
văduvelor de război publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 172 din 7 iulie 1994

22
- răspunde de eliberarea biletelor de proprietate a animalelor şi înregistrează mişcarea
efectivelor de animale în condiţiile legii;
- înmânează titlurile de proprietate, înregistrându-le în registrul special de evidenţă;
- efectuează operaţiunile în registrul agricol pe baza titlurilor de proprietate;
- îndeplineşte atribuţiile responsabilului de arhivă în condiţiile Legii nr. 16/199620;
- eliberează la cerere adeverinţe şi copii de pe documentele din arhivă;
- desfăşoară activitatea impusă de legile fondului funciar privitor la punerea la dispoziţia
comisiei locale a documentelor din arhiva primăriei şi registrele agricole;
- pune la dispoziţia compartimentului impozite şi taxe datele din registrele agricole privind
calcularea impozitelor şi taxelor la gospodăriile populaţiei şi unităţile cu personalitate
juridică.
Compartimentul pentru agricultură îndeplineşte şi alte sarcini stabilite prin lege sau
alte acte normative, precum şi însărcinările date de primar, viceprimar şi secretarul comunei.
.Compartimentul contabilitate - impozite si taxe locale
Compartimenul contabilitate – impozite şi taxe locale îndeplineşte următoarele
atribuţii principale:
- organizează şi conduce evidenţa contabilă a patrimoniului consiliului local şi a
sumelor primite pentru executarea cheltuielilor proprii şi ale unitătilor subordonate;
- întocmeşte închiderea lunară a veniturilor şi cheltuielilor pe capitole bugetare şi
articole de cheltuieli, întocmind balanţa de verificare în baza notelor contabile la salarii,
materiale, subvenţii, investiţii, fonduri speciale şi venituri proprii;
- întocmeşte bilanţul, respectiv darea de seamă contabilă şi anexele, trimestrial şi anual
şi le depune la Direcţia Generală a Finanţelor Publice;
- asigură ţinerea evidenţei lunare a cheltuielilor din bugetul local;
- asigură efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului unitătii, urmăreşte mişcările
care se fac, în gestiuni, în cursul anului;
- întocmeşte lunar statele de plată ale salariaţilor, deplasărilor în ţară, ajutoarelor de
boală, concediilor de odihnă şi altor drepturi băneşti ale salariaţilor şi asigură plata acestora;
- întocmeşte borderourile de reţineri şi ordinele de plată;
- virează la diverşi terţi, garanţii, împrumuturi la diferite bănci, impozit salarii, CAS,
CASS, fond şomaj;
- întocmeşte ordine de plată şi achită cheltuielile de întreţinere (încălzit, iluminat, apă,
canal, salubritate, poştă, telefon, fax, radio-TV, furnituri de birou, materiale de curăţenie, alte
20
Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale publicată în M. Of. al României nr. 71 din 9 aprilie 1996

23
materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional, reparaţii auto, carburanţi, asigurări auto,
pază, materiale şi întreţinere tehnică de calcul, etc.);
- calculează indemnizaţiile de şedinţă pentru consilierii locali şi asigură plata acestora
în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- urmăreşte efectuarea, în numerar sau virament, a tuturor plăţilor efectuate prin
Trezorerie, ridică extrasul de cont şi verifică exactitatea sumelor înscrise în acestea;
- asigură ţinerea evidenţei în conformitate cu prevederile legale în vigoare a
mijloacelor fixe, obiectelor de inventar, materialelor, carburanţilor;
- exercită controlul zilnic asupra operaţiunilor efectuate prin casierie şi ia măsuri
corespunzătoare pentru evitarea unor situaţii în afara legii;
- asigură elaborarea proiectului de venituri şi cheltuieli pentru activitatea proprie,
urmăreşte menţinerea echilibrului financiar şi a capacităţii de plată a acestora;
- depune la Trezorerie cu foaie de vărsământ încasările pe conturi;
- întocmeşte zilnic Registrul de Casă;
- verifică existenţa documentelor care să ateste recepţionarea de materiale şi bunuri de
natura obiectelor de inventar şi mijloace fixe livrate de furnizori şi ia măsuri în cazul
constatării unor eventuale diferenţe;
- întocmeşte bonurile de consum la materialele de întreţinere şi rechizite de birou;
- răspunde de evidenţierea în contabilitate a materialelor sau pieselor rezultate din
dezmembrarea bunurilor aprobate spre casare în baza proceselor-verbale ale comisiilor de
casare;
- asigură încasarea şi reîntregirea unor cheltuieli, cât şi a veniturilor provenite din
chirie spaţiu, utilităţi, copii acte, certificate de urbanism, imprimate stare civilă, etc;
- întocmeşte ori de câte ori este nevoie, dări de seamă statistice privind realizarea
planurilor de muncă şi salarii, asigurări sociale de sănătate şi asigură depunerea acestora la
Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Direcţia Generală de Statistică şi Casa de Asigurări
pentru Sănătate;
- răspunde de legalitatea şi oportunitatea datelor şi operaţiunilor cuprinse în
documentele întocmite în cadrul biroului şi întocmeşte Registrul Jurnal;
- întocmeşte referatele de specialitate şi expunerile de motive la proiectele de hotărâri
ale consiliului local în domeniul stabilirii impozitelor, taxelor şi altor venituri ale bugetului
propriu al acestuia;
- primeşte procesele-verbale de contravenţii în domeniul construcţiilor şi urmăreşte
încasarea contravenţiilor aplicate;

24
 - ţine evidenţa nominală şi centralizată a debitelor curente şi restante, a majorărilor de
întârziere şi asupra încasării impozitelor, taxelor şi a altor venituri ale bugetului consiliului
local;
- efectuează analize şi întocmeşte informări în legătură cu verificarea, constatarea şi
stabilirea impozitelor, taxelor şi altor venituri cuvenite;
- stabileşte în sarcina contribuabililor diferenţa de impozit, taxe şi calculează majorări
de întârziere pentru neplata la termenele legale a impozitelor datorate;
- constată contravenţiile şi aplică amenzile şi penalităţile prevăzute de legile fiscale;
- dispune măsurile necesare îndeplinirii corecte de către contribuabili a obligaţiilor
fiscale ce le revin;
- efectuează controlul fiscal în legătură cu achitarea obligaţiilor în domeniul taxelor şi
tarifelor locale şi pentru alte venituri stabilite dupa o masă impozabilă de mărime variabilă. În
acest context, stabileşte diferenţe de impozite şi taxe şi majorări de întârziere pentru neplata în
termen a acestora, constată contravenţii şi aplică amenzi şi penalităti, pentru o perioadă
impozabilă, ce se prescrie după cum urmează:
- 5 ani - pentru creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, alte contribuţii stabilite
potrivit legii şi din majorările aferente;
- 3 ani- de la data naşterii dreptului de a cere executarea silită a creanţelor provenind
din amenzi sau alte creanţe bugetare decât cele de mai sus ;
- urmăreşte achitarea integrală şi la termen a obligaţiilor fiscale pe baza datelor din
evidenţele ţinute pe calculator, pe registre şi alte documente de evidenţă conduse manual;
- în situaţia în care se constată neplata la termen a impozitelor şi taxelor locale de către
contribuabili, compartimentul contabilitate - impozite şi taxe pune în aplicare procedurile de
executare silită, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 11/1996 21, devenită Legea nr.
108/1996, cu modificările şi completările ulterioare 22, întocmind în acest sens
documentele oficiale pentru aplicarea măsurilor de executare silită;
- răspunde de legalitatea şi oportunitatea operaţiunilor cuprinse în documentele
prezentate sau întocmite.
Compartimentul contabilitate – impozite şi taxe îndeplineşte şi alte sarcini prevăzute
de lege sau alte acte normative, precum şi însărcinările date de primar, viceprimar, consiliul
local sau secretarul comunei.

21
O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare publicată în M. Of. al României nr. 23 din
31 ianuarie 1996
22
Legea nr. 108/1996 pentru aprobarea O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare publicată în
M. Of. al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996

25
 Compartimentul de asistenţă socială. Compartimentul de asistenţă socială are rolul de
a identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale comunităţii din domeniul protecţiei
copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap şi a
oricăror persoane aflate în nevoie.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege compartimentul de asistenţă socială
desfăşoară activităţi în următoarele domenii:
a).- În domeniul protecţiei copilului:
- monitorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativ-teritorială,
asigurând centralizarea şi sintetizarea acestor date şi informaţii;
- identifică copiii aflaţi în dificultate, elaborează documentaţia pentru stabilirea
măsurilor speciale de protecţie a acestora şi susţine în faţa organelor competente măsurile de
prevenire a abandonului copilului;
- realizează şi sprijină activitatea de prevenire a abandonului copilului;
- acţionează pentru clarificarea situaţiei juridice a copilului, inclusiv pentru
înregistrarea naşterii acestuia, în vederea identificării unei soluţii cu caracter permanent
pentru protecţia copilului;
- exercită dreptul de a reprezenta copilul şi de a administra bunurile acestuia în
situaţiile şi în condiţiile prevăzute de lege;
- susţine dezvoltarea de servicii alternative de tip familial;
- identifică, evaluează şi acordă sprijin material şi financiar familiilor cu copii în
întreţinere, asigură consiliere şi informare a familiilor cu copii în întreţinere asupra drepturilor
şi obligaţiile acestora, asupra drepturilor copilului, asupra serviciilor disponibile pe plan local,
asupra instituţiilor speciale, etc;
- asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor educative stabilite de organele competente
pentru copilul care a săvârşit o faptă prevazută de legea penală, dar care nu raspunde penal;
- asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a consumului de
alcool şi droguri, precum şi a comportamentului delicvent;
- colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în vederea identificării situaţiilor
deosebite care apar în activitatea de protecţie a copilului, a cauzelor apariţiei acestor situaţii şi
a stabilirii măsurilor pentru îmbunătăţirea acestei activităţi;
- realizează parteneriate şi colaborează cu organizaţiile neguvernamentale şi cu
reprezentanţii societăţii civile în vederea dezvoltării şi susţinerii măsurilor de protecţie a
copilului;

26
 - asigură relaţionarea cu diverse servicii specializate;
- sprijină accesul în instituţiile de asistenţă socială destinate copilului sau mamei şi
copilului şi evaluează modul în care sunt respectate drepturile acestuia;
- asigură realizarea activităţilor în domeniul asistenţei sociale în conformitate cu
responsabilităţile ce îi revin, stabilite de legislaţia în vigoare;
b).- În domeniul protecţiei persoanelor adulte:
- evaluează situaţia socio-economică a persoanei, identifică nevoile şi resursele acesteia;
- identifică situaţiile de risc şi stabileşte măsuri de prevenţie şi de reinserţie a persoanelor în
mediu familial şi în comunitate;
- elaborează planurile individualizate privind măsurile de asistenţă socială pentru prevenirea
sau combaterea situaţiilor de risc social, inclusiv intervenţii focalizate pentru consumatorii de
alcool, precum şi pentru persoanele cu probleme psihosociale;
- organizează acordarea drepturilor de asistenţă socială şi asigură gratuit consultanţă de
specialitate în domeniul asistenţei sociale, colaborează cu alte instituţii responsabile pentru a
facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;
- organizează şi răspunde de plasarea persoanei într-o instituţie de asistenţă socială şi
facilitează accesul acesteia în alte instituţii specializate;
- evaluează şi monitorizează aplicarea măsurilor de asistenţă socială de care beneficiază
persoana, precum şi respectarea drepturilor acesteia;
- asigură consiliere şi informaţii privind problematica socială;
- asigură prin instrumente şi activităţi specifice asistenţei sociale prevenirea şi combaterea
situaţiilor care implică risc crescut de marginalizare şi excludere socială, cu prioritate a
situaţiilor de urgenţă;
- asigură relaţionarea cu diverse servicii publice sau cu alte instituţii cu responsabilităţi în
domeniul protecţiei sociale;
- realizează evidenţa beneficiarilor de măsuri de asistenţă socială;
- dezvoltă parteneriate şi colaborează cu instituţii neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai
societăţii civile în vederea acordării şi diversificării serviciilor sociale în funcţie de realităţile
locale pentru persoanele cu handicap şi persoanele vârstnice;
- colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor în vederea dezvoltării de
programe de asistenţă socială de interes local;
- asigură sprijin pentru persoanele vârstnice sau persoanele cu handicap, prin realizarea unei
reţele eficiente de asistenţi personali şi îngrijitori la domiciliu pentru aceştia;

27
- asigură amenajările teritoriale şi instituţionale necesare, astfel încât să fie permis accesul
neîngrădit al persoanelor cu handicap;
- asigură realizarea activităţilor de asistenţă socială în conformitate cu responsabilităţile ce îi
revin, stabilite de legislaţia în vigoare;
- întocmeşte şi înaintează dosarele de alocaţie complementară şi monoparentală;
- eliberează adeverinţe pentru dosarele de alocaţie pentru copii nou-născuţi, întocmeşte dosare
pentru copii nou-născuţi.
Compartimentul de asistenţă socială îndeplineşte şi alte sarcini prevăzute de lege sau
de alte acte normative, precum şi însărcinările date de primar, consiliul local şi secretarul
comunei.
Totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă, modul în care se efectuează
controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia
muncii sunt reglementate de Codul muncii.
Dispoziţiile Codului de conduită al funcţionarilor publici aprobat prin Legea nr.
7/200423, care reglementează normele de conduită din cadrul aparatului propriu al consiliului
local sunt obligatorii pentru funcţionarii publici şi pentru persoanele care ocupă temporar o
funcţie publică.
Relaţiile de muncă dintre persoanele încadrate în această instituţie sunt aşezate pe
principiul însuşirii liber consimţite şi aplicării cu consecvenţă a disciplinii muncii.
În cadrul Primăriei comunei Popeşti se organizează Colectivul de Sprijin al Autorităţii
Tutelare şi Asistenţă socială, compus din:
1. - secretarul comunei - preşedinte ;
2. - asistentul social - membru ;
3. - referent (agent agricol) – membru.
Colectivul de Sprijin al Autorităţii tutelare şi Asistenţă socială este coordonat de
secretarul comunei şi este subordonat primarului. Organizarea acestui colectiv se face prin
dispoziţia primarului.
Toate compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei comunei Olanu sunt
subordonate primarului şi sunt coordonate prin viceprimar şi secretar potrivit competenţelor
atribuite de legile în vigoare şi de prezentul regulament.

23
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici publicată în M. Of. al României nr. 157
din 23 februarie 2004

28
29
CAPITOLUL II
FUNCTIA PUBLICA – SECRETAR AL COM OLANU
2.1 Evolutia istorica a fct de secretar
2.2.Cariera secretarului comunei
2.2.1 Selectia si recrutarea secretarului comunei
2.2.2 Numirea secretarului comunei
2.3
2,4

30
31
 3.3. Aparatul propriu de organizare şi funcţionare al Primăriei
comunei Popeşti.
În conformitate cu dispoziţiile art. 120 din Constituţia României24,
coroborate cu dispoziţiile din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001,
consiliile locale şi primarii sunt autorităţi administrative autonome şi rezolvă
treburile publice din unităţile administrative unde au fost alese.

24
Constituţia României publicată în M. Of. al României nr. 767 din 31.10.2003, modificată şi completată prin
Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003 publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 758 din 29
octombrie 2003

32
 Pentru îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia în vigoare, Consiliul
local Popeşti este deservit de un aparat propriu de specialitate care este
subordonat primarului.
Primarul răspunde de buna funcţionare a aparatului propriu de specialitate
pe care îl conduce şi îl controlează. Coordonarea unor compartimente din
aparatul propriu de specialitate va fi delegată viceprimarului sau secretarului,
prin dispozitie.
Funcţionarii din aparatul propriu de specialitate se bucură de stabilitate în
funcţie, conform legii.
În functie de specificitatea atribuţiilor, Primăria comunei Popesti îşi
organizează aparatul propriu în compartimente de specialitate. Acestea sunt
structuri organizatorice ale primăriei, care asigură realizarea atribuţiilor
administraţiei publice locale stabilite prin lege şi alte acte normative, precum şi
cele reieşite din propriile hotărâri.
Compartimentele de specialitate ale primăriei au fiecare o componentă
proprie, stabilită prin lege sau prin regulamentul intern.
Ele nu au capacitate decizională şi nici dreptul de a iniţia proiecte de
hotărâri, ci doar abilitatea legală de a fundamenta, prin rapoarte de specialitate,
studii, referate, etc. sub aspect legal, formal, de eficienţă şi/sau eficacitate,
procesul decizional.
Organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de
organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate se aprobă, conform
legii, la propunerea primarului, prin hotărâre a consiliul local.
Primarul, viceprimarul şi secretarul asigură conducerea,
coordonarea şi controlul activităţii desfăşurate de compartimentele de
specialitate, astfel cum rezultă din Regulamentul de funcţionare al Consiliului
local Popeşti şi din organigramă.Viceprimarul este înlocuitorul de drept al
primarului. În caz de absenţă a primarului, atribuţiile sale vor fi exercitate, în
numele acestuia, de viceprimar, desemnat de primar prin dispoziţie. Primarul

33
poate delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare,
înlocuitorilor săi de drept.
3.3.1.Primarul. Pe lănga atribuţiile prevăzute în art. 68, alin. 1 din Legea
nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, modificată, primarul are
următoarele atribuţii pe linie de protecţie civilă:
a) conduce activitatea de protecţie civilă pe plan local;
b) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie
civilă din localitate;
c) numeşte în funcţie, cu avizul inspectoratului de protecţie civilă
judetean, pe şeful inspectoratului de protecţie civilă; stabileşte sediul
inspectoratului de protecţie civilă şi locul punctului de comandă;
d) prevede în proiectul bugetului local fondurile necesare realizării
lucrărilor de investiţii, dotării punctelor de comandă şi adăposturilor, înzestrării
cu tehnică şi materiale a formaţiunilor de protecţie civilă, precum şi cele
necesare realizării celorlalte măsuri de protecţie civilă;
e) aprobă planurile operative şi de pregătire a formaţiunilor de
protecţie civilă şi propune consiliului local măsuri pentru buna funcţionare a
sistemului de înştiinţare şi alarmare, întreţinerea fondului de adăpostire şi a
materialelor de protecţie civilă;
f) participă la convocări de pregătire, exerciţii, aplicaţii şi la alte
activităţi de protecţie civilă organizate potrivit legii;
g) asigură aducerea la îndeplinire a măsurilor de protecţie civilă
stabilite de şeful protecţiei civile judeţene;
h) analizează şi informează periodic consiliul local despre stadiul
realizării activităţilor de protecţie civilă.
Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte
normative, precum şi însărcinările date de consiliul local.
În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter
normativ sau individual. Ele sunt acte juridice administrative emise în condiţiile

34
legii şi a hotărârilor consiliului local, exprimând voinţa manifestată în mod
unilateral de către primar, au caracter de actualitate şi produc direct efecte
juridice.
Dispoziţiile primarului au caracter teritorial, efectele lor juridice
limitându-se la localitatea Popeşti şi sunt obligatorii pentru toţi cei cărora li se
adresează, executarea lor fiind asigurată şi prin exercitarea constrângerii de către
autorităţile statului.
Dispoziţiile cu caracter normativ sunt acte administrative emise de primar,
în cazurile când sunt autorizate de lege, acestea reglementând relaţiile sociale
din cuprinsul activităţii executive pe plan local şi produc efecte juridice numai
după ce se aduc la cunoştinţă publică.
Dispoziţiile cu caracter individual sunt acele dispoziţii care rezolvă unul
sau mai multe cazuri concrete de interes local, pentru care se creează, se
modifică, respectiv se sting unele drepturi sau obligaţii şi produc efecte numai
din momentul în care au fost înmânate celor care se adresează, sunt obligatorii şi
direct executorii.
Primarul realizează activitatea administraţiei publice locale şi prin acte
sau operaţii cu caracter material tehnic.
Acestea sunt fapte sau acte materiale, neproducătoare prin ele însele de
efecte juridice dar, care constau în fapte de serviciu, activităţi materiale, acte
pregătitoare ale actelor administrative ori acte de executare a actelor
administrative.
3.3.2.Viceprimarul. În activitatea sa primarul este ajutat de către
viceprimar, ales din rândul membrilor consiliului local, cu votul secret al
majorităţii consilierilor în funcţie.
Primarul deleagă viceprimarului, prin dispoziţie emisă în cel mult 30 de
zile de la validare, exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit art. 68 alin. (1) din
Legea nr. 215/2001.
Viceprimarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

35
 a).- îndrumă şi supraveghează activitatea de pază a bunurilor
publice şi ale cetăţenilor, conform angajamentelor contractuale;
b).- controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi
produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor
de specialitate;
c).- exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare,
locuri şi parcuri de distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
d).- răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care
aparţin domeniului public şi privat al comunei Popeşti;
e).- organizează evidenţa construcţiilor din localitate şi pune la
dispoziţia autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestei
evidenţe;
f).- ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere,
industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de
apă din raza comunei, precum şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor
pentru asigurarea scurgerii apelor mari;
g).- coordonează şi îndrumă activitatea de urbanism desfăşurată la
nivelul primăriei;
h).- verifică şi soluţionează în termenul legal cererile şi sesizările
cetăţenilor, adresate consiliului local, pe linie de urbanism şi amenajarea
teritoriului;
i).- întocmeşte procesele-verbale de constatare a contravenţiilor în
domeniul construcţiilor, le înaintează în vederea aplicării sancţiunilor în
conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 50/1991, republicată25 şi
participă la încasarea amenzilor;

25
Legea nr. 50/1991, republicată privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor publicată în M. Of. al României nr. 3 din 13 ianuarie 1997

36
 j).- întocmeşte şi actualizează banca de date a lucrărilor de
constructii de interes public şi privat, conform H.G. nr. 853/199826, autorizate de
Consiliul Local şi primărie, începand cu anul 1992;
k).- analizează conţinutul documentaţiilor de urbanism elaborate
(planuri urbanistice generale şi regulamente locale de urbanism) şi propune
avizarea acestora în Comisia Tehnică Judeţeană de Urbanism şi Amenajarea
Teritoriului;
l).- urmăreşte stadiul elaborării, avizării şi aprobării planurilor
urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, obţinerea avizelor
conform reglementărilor legale, precum şi solicitarea fondurilor necesare pentru
finalizarea acţiunii, în conformitate cu H.G. nr. 59/199927;
m).- urmăreşte regularizarea taxelor la autorizaţiile de construcţie a
căror durată de execuţie a lucrărilor a expirat şi participă la încasarea acestora;
n).- întocmeşte necesarul de lucrări de cadastru de specialitate
imobiliar, edilitar şi de construcţie a băncilor de date, cu finanţare de la bugetul
de stat, pentru solicitarea de fonduri şi urmăreste realizarea acestora, în
conformitate cu Legea nr. 7/199628 şi H.G. 521/199729;
o).- recepţionează ridicările topografice, întocmeşte certificatele de
atestare a dreptului de proprietate şi ţine evidenţa acestora, în conformitate cu
prevederile H.G. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute
de societăţile comerciale cu capital de stat30;

26
H.G. nr. 853/1998 privind autorizarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului de a
construi şi gestiona banca de date cuprinzând lucrările publice şi construcţiile publicată în M. Of. al
României nr. 511 din 30 decembrie 1998
27
H.G. nr. 59/1999 pentru modificarea art. 2 din H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului
general de urbanism publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 55 din 8 februarie 1999
28
Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare publicată în M. Of. al României nr. 61 din 26 martie
1996
29
H.G. nr. 521/1997 privind aprobarea Normelor metodologice privind finanţarea lucrărilor de cadastru de
specialitate imobiliar-edilitar şi de constituire a băncilor de date urbane publicată în M. Of. al României,
Partea I, nr. 247 din 22 septembrie 1997
30
H.G. nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu
capital de stat publicată în M. Of. al României nr. 259 din 20 decembrie 1991

37
 p).- asigură îndrumarea şi la cerere, asistenţa tehnică de specialitate
consiliului local în domeniul amenajării teritoriului, precum şi la amplasarea şi
executarea lucrărilor de interes local;
q).- acordă sprijin tehnic de specialitate consiliului local privind
gestionarea terenurilor, construcţiilor şi dotărilor tehnico-edilitare aflate în
patrimoniul acestora;
r).- analizează şi propune, spre aprobare, consiliului local, studiile
privind amenajarea teritoriului, organizarea reţelei de localităti, a zonelor
protejate construite şi naturale, precum şi a zonelor turistice ale comunei;
supraveghează aplicarea prevederilor din planul de urbanism şi amenajarea
teritoriului, în acord cu planificarea de mediu; urmăreşte modul de stabilire al
zonelor protejate (surse de apă potabilă, staţii de tratare apă pluvială şi menajeră,
areale naturale botanice, zoologice sau geologice, monumente istorice şi de artă,
etc.) proiectarea şi stabilirea măsurilor pentru buna funcţionare a acestora,
organizarea accesului, circulaţiei şi activităţilor economice permise în zonă;
s).- urmăreşte respectarea tehnologiilor privind colectarea, tratarea,
valorificarea şi evacuarea deşeurilor menajere, solide sau lichide şi face
propuneri legate de dezvoltarea, înfiinţarea, desfiinţarea sau restrângerea
serviciilor de salubritate în localitate;
Propune programe pentru: dezvoltarea reţelelor de canalizare, de colectare a
apelor pluviale

38
şi uzate, realizarea şi modernizarea staţiilor de epurare, realizarea unor rampe de
gunoi, în conformitate cu cerintele de mediu şi exploatarea corespunzătoare a
acestora, etc.;
ş).- participă la inventarierea anuală a bunurilor de interes public şi
privat al consiliului local;
t).- întocmeşte studii de prognoză şi prezintă propuneri pentru
exploatarea, îmbunătăţirea dotărilor tehnico-edilitare a localităţilor, precum şi
extinderea şi modernizarea acestora;
ţ).- analizează şi propune pentru serviciile de gospodărire comunală
aplicarea de noi tehnologii, ecologice, care să conducă la creşterea calităţii
serviciilor;
u).- urmăreşte modul în care se exploatează, se întreţin, se repară şi
se modernizează instalaţiile de producere, transport, distribuţie a apei potabile, a
energiei termice, a gazelor naturale, a instalaţiilor de prelucrare a apelor uzate,
etc., pregătirea acestora pentru sezonul rece;
v).- urmăreşte activitatea de curăţenie şi salubrizare a localitătii;
x).- în perioada sezonului rece, urmăreşte săptămânal, stadiul
pregătirilor pentru parcurgerea în condiţii normale a perioadei în vederea
asigurării şi furnizării de servicii publice de calitate;
y).- coordonează activitatea de prevenire, stingere a incendiilor şi
limitarea urmărilor acestora;
z).- coordonează activitatea de protecţie a muncii.
Viceprimarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte
acte normative, precum şi însărcinările date de consiliul local sau primar.
3.3.3.Secretarul comunei. Comuna Popeşti are un secretar. Secretarul este
funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice.
Secretarul îndeplineşte, în condiţiile legii, atribuţiile prevăzute de art. 85
din Legea nr. 215/2001, alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de
către consiliul local ori de primar.

39
 Secretarul desfăşoară activităţi pe linie de stare civilă şi autoritate tutelară,
îndeplinind următoarele atribuţii:
a).-înregistrează actele de stare civilă: naşteri, căsătorii, decese;
operează menţiuni pe marginea actelor de stare civilă, operează sentinţe stabilire
tăgadă paternitate, operează rectificări în instanţă ale actelor de stare civilă,
eliberează duplicate certificate naştere, căsătorie, deces;
b).- completează buletinele statistice pentru născuţi, decedaţi, căsătoriţi,
completează comunicări de modificări la evidenţa populaţiei, completează
comunicări pentru născuţi la evidenţa populaţiei, înregistrează actele de adopţie;
c).- completează dosare de schimbare de nume pe cale administrativă;
d).- eliberează livretele de familie pentru tinerii căsătoriţi;
e).- întocmeşte sesizările succesorale (anexa I) şi trimite comunicări la
primării pentru persoanele decedate (anexa III);
f).- completează şi trimite situaţii privind activitatea de stare civilă (lunare
şi trimestriale), operează sentinţe civile;
g).- întocmeşte dosarele cu acţiuni în instanţă (anulări, rectificări acte);
h).- efectuează acte de transcriere (naşteri, căsătorii, decese);
i).- operează adrese ale Ministerului de Interne (dobândire şi redobândire
cetăţenie, renunţare cetăţenie);
j).- coordonează activitatea colectivului de sprijin al autorităţii tutelare şi
de asistenţă socială organizat la nivelul consiliului local;
l).- elaborează propuneri pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii de
supraveghere şi ocrotire a minorilor, organizează acţiuni pentru depistarea
minorilor predispuşi să comită fapte antisociale, lipsiţi de ocrotire părintească şi
fără posibilităţi materiale din partea susţinătorilor legali.
Secretarul îndeplineste şi alte atribuţii prevăzute de lege sau alte
însarcinari date de consiliul local ori de primar.
3.3.4.Compartimentul agricultură. Compartimentul agricultură
îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

40
- participă la aplicarea Legilor fondului funciar: 18/1991, 169/1997, 1/2000,
247/200531;
- participă la aplicarea Legii 44/1994 privind veteranii de război32;
- întocmeşte note de constatare la solicitarea cetăţenilor privind pagubele sau
litigiile cu alţi cetăţeni;
- răspunde de punerea în aplicare a deciziilor D.A.D.R. Vâlcea;
- îndeplineşte şi alte sarcini solicitate prin acte normative;
- organizează, întocmeşte şi ţine evidenţa registrului agricol;
- întocmeşte şi răspunde de eliberarea adeverinţelor pe baza registrului agricol în
condiţiile
legii;
- asigură operarea înregistrărilor în registrul agricol, efectuarea menţiunilor de
modificări în baza documentelor care atestă proprietatea;
- întocmeşte dări de seamă statistice şi le trimite la Direcţia Agricolă, Direcţia de
Statistică, Oficiul de Cadastru privind evidenţa terenurilor agricole, situaţia
acestora pe categorii de folosinţă, a animalelor şi producţiile realizate pe culturi
agricole, produse agricole;
- răspunde de eliberarea biletelor de proprietate a animalelor şi înregistrează
mişcarea efectivelor de animale în condiţiile legii;
- înmânează titlurile de proprietate, înregistrându-le în registrul special de
evidenţă şi urmăreşte achitarea taxei de eliberare;
- efectuează operaţiunile în registrul agricol pe baza titlurilor de proprietate;
- îndeplineşte atribuţiile responsabilului de arhivă în condiţiile Legii nr.
16/199633;
- eliberează la cerere adeverinţe şi copii de pe documentele din arhivă;

31
Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri
adiacente publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005
32
Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor de război şi
văduvelor de război publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 172 din 7 iulie 1994
33
Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale publicată în M. Of. al României nr. 71 din 9 aprilie 1996

41
- desfăşoară activitatea impusă de legile fondului funciar privitor la punerea la
dispoziţia comisiei locale a documentelor din arhiva primăriei şi registrele
agricole;
- pune la dispoziţia compartimentului impozite şi taxe datele din registrele
agricole privind calcularea impozitelor şi taxelor la gospodăriile populaţiei şi
unităţile cu personalitate juridică.
Compartimentul pentru agricultură îndeplineşte şi alte sarcini stabilite
prin lege sau alte acte normative, precum şi însărcinările date de primar,
viceprimar şi secretarul comunei.
3.3.5.Compartimentul contabilitate - impozite si taxe locale
Compartimenul contabilitate – impozite şi taxe locale îndeplineşte
următoarele atribuţii principale:
- organizează şi conduce evidenţa contabilă a
patrimoniului consiliului local şi a sumelor primite pentru executarea
cheltuielilor proprii şi ale unitătilor subordonate;
- întocmeşte închiderea lunară a veniturilor şi cheltuielilor pe capitole
bugetare şi articole de cheltuieli, întocmind balanţa de verificare în baza notelor
contabile la salarii, materiale, subvenţii, investiţii, fonduri speciale şi venituri
proprii;
- întocmeşte bilanţul, respectiv darea de seamă contabilă şi anexele,
trimestrial şi anual şi le depune la Direcţia Generală a Finanţelor Publice;
- asigură ţinerea evidenţei lunare a cheltuielilor din bugetul local;
- asigură efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului unitătii, urmăreşte
mişcările care se fac, în gestiuni, în cursul anului;
- întocmeşte lunar statele de plată ale salariaţilor, deplasărilor în ţară,
ajutoarelor de boală, concediilor de odihnă şi altor drepturi băneşti ale
salariaţilor şi asigură plata acestora;
- întocmeşte borderourile de reţineri şi ordinele de plată;

42
 - virează la diverşi terţi, garanţii, împrumuturi la diferite bănci, impozit
salarii, CAS, CASS, fond şomaj;
- întocmeşte ordine de plată şi achită cheltuielile de întreţinere (încălzit,
iluminat, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, fax, radio-TV, furnituri de birou,
materiale de curăţenie, alte materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional,
reparaţii auto, carburanţi, asigurări auto, pază, materiale şi întreţinere tehnică de
calcul, etc.);
- calculează indemnizaţiile de şedinţă pentru consilierii locali şi asigură
plata acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- urmăreşte efectuarea, în numerar sau virament, a tuturor plăţilor
efectuate prin Trezorerie, ridică extrasul de cont şi verifică exactitatea sumelor
înscrise în acestea;
- asigură ţinerea evidenţei în conformitate cu prevederile legale în vigoare
a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar, materialelor, carburanţilor;
- exercită controlul zilnic asupra operaţiunilor efectuate prin casierie şi ia
măsuri corespunzătoare pentru evitarea unor situaţii în afara legii;
- asigură elaborarea proiectului de venituri şi cheltuieli pentru activitatea
proprie, urmăreşte menţinerea echilibrului financiar şi a capacităţii de plată a
acestora;
- depune la Trezorerie cu foaie de vărsământ încasările pe conturi;
- întocmeşte zilnic Registrul de Casă;
- verifică existenţa documentelor care să ateste recepţionarea de materiale
şi bunuri de natura obiectelor de inventar şi mijloace fixe livrate de furnizori şi
ia măsuri în cazul constatării unor eventuale diferenţe;
- întocmeşte bonurile de consum la materialele de întreţinere şi rechizite
de birou;
- răspunde de evidenţierea în contabilitate a materialelor sau pieselor
rezultate din dezmembrarea bunurilor aprobate spre casare în baza proceselor-
verbale ale comisiilor de casare;

43
 - asigură încasarea şi reîntregirea unor cheltuieli, cât şi a veniturilor
provenite din chirie spaţiu, utilităţi, copii acte, certificate de urbanism,
imprimate stare civilă, etc;
- întocmeşte ori de câte ori este nevoie, dări de seamă statistice privind
realizarea planurilor de muncă şi salarii, asigurări sociale de sănătate şi asigură
depunerea acestora la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Direcţia Generală
de Statistică şi Casa de Asigurări pentru Sănătate;
- răspunde de legalitatea şi oportunitatea datelor şi operaţiunilor cuprinse
în documentele întocmite în cadrul biroului şi întocmeşte Registrul Jurnal;
- întocmeşte referatele de specialitate şi expunerile de motive la proiectele
de hotărâri ale consiliului local în domeniul stabilirii impozitelor, taxelor şi altor
venituri ale bugetului propriu al acestuia;
- primeşte procesele-verbale de contravenţii în domeniul construcţiilor şi
urmăreşte încasarea contravenţiilor aplicate;
- ţine evidenţa nominală şi centralizată a debitelor curente şi restante, a
majorărilor de întârziere şi asupra încasării impozitelor, taxelor şi a altor venituri
ale bugetului consiliului local;
- efectuează analize şi întocmeşte informări în legătură cu verificarea,
constatarea şi stabilirea impozitelor, taxelor şi altor venituri cuvenite;
- stabileşte în sarcina contribuabililor diferenţa de impozit, taxe şi
calculează majorări de întârziere pentru neplata la termenele legale a impozitelor
datorate;
- constată contravenţiile şi aplică amenzile şi penalităţile prevăzute de
legile fiscale;
- dispune măsurile necesare îndeplinirii corecte de către contribuabili a
obligaţiilor fiscale ce le revin;
- efectuează controlul fiscal în legătură cu achitarea obligaţiilor în
domeniul taxelor şi tarifelor locale şi pentru alte venituri stabilite dupa o masă
impozabilă de mărime variabilă. În acest context, stabileşte diferenţe de

44
impozite şi taxe şi majorări de întârziere pentru neplata în termen a acestora,
constată contravenţii şi aplică amenzi şi penalităti, pentru o perioadă impozabilă,
ce se prescrie după cum urmează:
- 5 ani - pentru creanţele bugetare provenite din impozite, taxe, alte
contribuţii stabilite potrivit legii şi din majorările aferente;
- 3 ani- de la data naşterii dreptului de a cere executarea silită a creanţelor
provenind din amenzi sau alte creanţe bugetare decât cele de mai sus ;
- urmăreşte achitarea integrală şi la termen a obligaţiilor fiscale pe baza
datelor din evidenţele ţinute pe calculator, pe registre şi alte documente de
evidenţă conduse manual;
- în situaţia în care se constată neplata la termen a impozitelor şi taxelor
locale de către contribuabili, compartimentul contabilitate - impozite şi taxe
pune în aplicare procedurile de executare silită, în conformitate cu prevederile
O.G. nr. 11/199634, devenită
Legea nr. 108/1996, cu modificările şi completările ulterioare35, întocmind în
acest sens
documentele oficiale pentru aplicarea măsurilor de executare silită;
- răspunde de legalitatea şi oportunitatea operaţiunilor cuprinse în
documentele prezentate sau întocmite.
Compartimentul contabilitate – impozite şi taxe îndeplineşte şi alte sarcini
prevăzute de lege sau alte acte normative, precum şi însărcinările date de primar,
viceprimar, consiliul local sau secretarul comunei.
3.3.6.Compartimentul de asistenţă socială. Compartimentul de asistenţă
socială are rolul de a identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale
comunităţii din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure,
persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap şi a oricăror persoane aflate în
nevoie.

34
O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare publicată în M. Of. al României nr. 23 din
31 ianuarie 1996
35
Legea nr. 108/1996 pentru aprobarea O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare publicată în
M. Of. al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996

45
 În exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege compartimentul de asistenţă
socială desfăşoară activităţi în următoarele domenii:
a).- În domeniul protecţiei copilului:
- monitorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativ-
teritorială, asigurând centralizarea şi sintetizarea acestor date şi informaţii;
- identifică copiii aflaţi în dificultate, elaborează documentaţia pentru
stabilirea măsurilor speciale de protecţie a acestora şi susţine în faţa organelor
competente măsurile de prevenire a abandonului copilului;
- realizează şi sprijină activitatea de prevenire a abandonului copilului;
- acţionează pentru clarificarea situaţiei juridice a copilului, inclusiv
pentru înregistrarea naşterii acestuia, în vederea identificării unei soluţii cu
caracter permanent pentru protecţia copilului;
- exercită dreptul de a reprezenta copilul şi de a administra bunurile
acestuia în situaţiile şi în condiţiile prevăzute de lege;
- susţine dezvoltarea de servicii alternative de tip familial;
- identifică, evaluează şi acordă sprijin material şi financiar familiilor cu
copii în întreţinere, asigură consiliere şi informare a familiilor cu copii în
întreţinere asupra drepturilor şi obligaţiile acestora, asupra drepturilor copilului,
asupra serviciilor disponibile pe plan local, asupra instituţiilor speciale, etc;
- asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor educative stabilite de organele
competente pentru copilul care a săvârşit o faptă prevazută de legea penală, dar
care nu raspunde penal;
- asigură şi urmăreşte aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a
consumului de alcool şi droguri, precum şi a comportamentului delicvent;
- colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în vederea
identificării situaţiilor deosebite care apar în activitatea de protecţie a copilului,
a cauzelor apariţiei acestor situaţii şi a stabilirii măsurilor pentru îmbunătăţirea
acestei activităţi;

46
 - realizează parteneriate şi colaborează cu organizaţiile neguvernamentale
şi cu reprezentanţii societăţii civile în vederea dezvoltării şi susţinerii măsurilor
de protecţie a copilului;
- asigură relaţionarea cu diverse servicii specializate;
- sprijină accesul în instituţiile de asistenţă socială destinate copilului sau
mamei şi copilului şi evaluează modul în care sunt respectate drepturile acestuia;
- asigură realizarea activităţilor în domeniul asistenţei sociale în
conformitate cu responsabilităţile ce îi revin, stabilite de legislaţia în vigoare;
b).- În domeniul protecţiei persoanelor adulte:
- evaluează situaţia socio-economică a persoanei, identifică nevoile şi resursele
acesteia;
- identifică situaţiile de risc şi stabileşte măsuri de prevenţie şi de reinserţie a
persoanelor în mediu familial şi în comunitate;
- elaborează planurile individualizate privind măsurile de asistenţă socială
pentru prevenirea sau combaterea situaţiilor de risc social, inclusiv intervenţii
focalizate pentru consumatorii de alcool, precum şi pentru persoanele cu
probleme psihosociale;
- organizează acordarea drepturilor de asistenţă socială şi asigură gratuit
consultanţă de specialitate în domeniul asistenţei sociale, colaborează cu alte
instituţii responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;
- organizează şi răspunde de plasarea persoanei într-o instituţie de asistenţă
socială şi facilitează accesul acesteia în alte instituţii specializate;
- evaluează şi monitorizează aplicarea măsurilor de asistenţă socială de care
beneficiază persoana, precum şi respectarea drepturilor acesteia;
- asigură consiliere şi informaţii privind problematica socială;
- asigură prin instrumente şi activităţi specifice asistenţei sociale prevenirea şi
combaterea situaţiilor care implică risc crescut de marginalizare şi excludere
socială, cu prioritate a situaţiilor de urgenţă;

47
- asigură relaţionarea cu diverse servicii publice sau cu alte instituţii cu
responsabilităţi în domeniul protecţiei sociale;
- realizează evidenţa beneficiarilor de măsuri de asistenţă socială;
- dezvoltă parteneriate şi colaborează cu instituţii neguvernamentale şi cu alţi
reprezentanţi ai societăţii civile în vederea acordării şi diversificării serviciilor
sociale în funcţie de realităţile locale pentru persoanele cu handicap şi
persoanele vârstnice;
- colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor în vederea
dezvoltării de programe de asistenţă socială de interes local;
- asigură sprijin pentru persoanele vârstnice sau persoanele cu handicap, prin
realizarea unei reţele eficiente de asistenţi personali şi îngrijitori la domiciliu
pentru aceştia;
- asigură amenajările teritoriale şi instituţionale necesare, astfel încât să fie
permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap;
- asigură realizarea activităţilor de asistenţă socială în conformitate cu
responsabilităţile ce îi revin, stabilite de legislaţia în vigoare;
- întocmeşte şi înaintează dosarele de alocaţie complementară şi monoparentală;
- eliberează adeverinţe pentru dosarele de alocaţie pentru copii nou-născuţi,
întocmeşte dosare pentru copii nou-născuţi.
Compartimentul de asistenţă socială îndeplineşte şi alte sarcini prevăzute
de lege sau de alte acte normative, precum şi însărcinările date de primar,
consiliul local şi secretarul comunei.
Totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă, modul în care
se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de
muncă, precum şi jurisdicţia muncii sunt reglementate de Codul muncii.
Dispoziţiile Codului de conduită al funcţionarilor publici aprobat prin
Legea nr. 7/200436, care reglementează normele de conduită din cadrul

36
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici publicată în M. Of. al României nr. 157
din 23 februarie 2004

48
aparatului propriu al consiliului local sunt obligatorii pentru funcţionarii publici
şi pentru persoanele care ocupă temporar o funcţie publică.
Relaţiile de muncă dintre persoanele încadrate în această instituţie sunt
aşezate pe principiul însuşirii liber consimţite şi aplicării cu consecvenţă a
disciplinii muncii.
În cadrul Primăriei comunei Popeşti se organizează Colectivul de Sprijin
al Autorităţii Tutelare şi Asistenţă socială, compus din:
1. - secretarul comunei - preşedinte ;
2. - asistentul social - membru ;
3. - referent (agent agricol) – membru.
Colectivul de Sprijin al Autorităţii tutelare şi Asistenţă socială este
coordonat de secretarul comunei şi este subordonat primarului. Organizarea
acestui colectiv se face prin dispoziţia primarului.
Toate compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei comunei
Popeşti sunt subordonate primarului şi sunt coordonate prin viceprimar şi
secretar potrivit competenţelor atribuite de legile în vigoare şi de prezentul
regulament.

49
50
51