UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS DIN GALAI

FACULTATEA TRANSFRONTALIER DE TIINE UMANISTE, ECONOMICE I

INGINERETI
SPECIALIZAREA RELAII INTERNAIONALE I STUDII EUROPENE

Referat
La disciplina Ideologii politice
contemporane

Tema: Nazismul

Elaborat: Hariton Daniela

Verificat: canu Ion

Cahul 2017
 Cuprins:
1.Definiia nazismului.........................................2
2.Originea i ridicarea nazismului.....................2
3.Efectele primului Razboi Mondial.................2
4.Partidul Naional Socialist..............................3
5.Partidul din Reichstag.....................................3
6.Etapele Politicii Antisemite............................4
7.Hitler i cartea sa Mein Kampf..................5
8.Ideologia Economic.....................................6
9.Ideologia Internaional...............................6
10.Politica Statului German Nazist.................7
11.Alte Aspecte.................................................8
 Nazismul
1. Definiie
Socialismul national, deseori numit si nazism, este o miscare politica
germana initiata in 1920 cu Organizatia Nationala Socialista Germana a
Lucratorilor (NSPAD) sau Partidul Nazist. Miscarea a fost folosita in stabilirea
celui de-al treilea Reich, statul German totalitar condus de dictatorul Adolf Hitler
din 1933 pana in 1945.
Nazismul sau naional-socialismul (german) a fost ideologia i
politica totalitar naionalist, rasist, antisemit i anticomunist a Germaniei
naziste, care au fost aplicate n timpul dictaturii lui Adolf Hitler n statul
german ntre 1933 i 1945. Cuvntul "nazism" provine de la prescurtarea numelui
naional-socialism (Nationalsozialismus, prescurtat n german Nazi,
pronunat /na.tsi/, v. AFI). n 1921 Hitler a devenit liderul Partidului Muncitoresc
Naional-Socialist German (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei,
scurt NSDAP), iar la 30 ianuarie 1933 cancelarul (prim-ministrul) Germaniei,
al Reich-ului german, cunoscut drept Al treilea Reich.
n momentul de fa, n Germania, nazismul precum i folosirea svasticii sunt
interzise prin lege, dar mai exist grupri i chiar partide neonaziste, unele ilegale.
Folosirea simbolurilor naziste, inclusiv a svasticii, nu este permis n Germania
dect n cazuri excepionale.

2. Originea si ridicarea nazismului

Nazismul era similar cu fascismul Italian. Radacinile socialismului national
erau germane ingropate, de exemplu, in traditia prusa a autoritatii si expansiunii
militare; in traditia romantica germana a ostilitatii la rationalism, liberalism si
democratie; in variate doctrine rasiste dupa care oamenii Nordici, asa numitii puri
arieni, nu erau numai fizic superiori altor rase, dar carau si o moralitate si cultura
superioara.

Ideologia nazista se baza pe nationalismul exacerbat, pe rasism, pe

antisemitism, prin controlul statului asupra mijloacelor de informare in masa, dar si
prin multe alte caracteristici si concepte care au instalat teroarea in randul raselor
considerate inferioare. Lucrarea in care este expusa ideologia nazista este Mein
Kampf (Lupta mea) a lui Adolf Hitler. Acesta considera ca germanii fac parte
dintr-o rasa superioara( cea ariana), adoptand ideea conform careia, cel mai
puternic supravietuieste, considerand astfel ca este dreptul rasei superioare sa se
impuna in fata celor considerate inferioare, din care faceau parte negrii,
slavii,evreii etc.

3. Efectele Primului Razboi Mondial

Originile imediate ale nazismului vor fi gasite in consecintele infrangerii
Germane din Primul Razboi Mondial. Sub termenii tratatului de la Versaille,
Germania a fost obligata sa plateasca reparatii grele. Viata politica si economica a
Germaniei a fost serios perturbata ca rezultat al tratatului. Doar dupa cativa ani s-
au luat masuri pentru restabilirea economica. Criza economica din toata lumea care
a inceput in 1929 a impins Germania intr-o depresie majora. Evreii sunt
considerati drept vinovati pentru scaderea nivelului de trai al populatiei din
Germania dupa terminarea primului Razboi Mondial si in urma crizelor economice
din anii 1929-1933.

In 1933 majoritatea germanilor au votat unul dintre cele doua partide

majore: Comunistii si Socialistii.

4. Partidul National Socialist

Partidul National Socialist este originar din Partidul German Muncitoresc,
format in Munich in 1919. Atunci cand Hitler s-a alaturat in 1919, Partidul German
Muncitoresc avea cam 25 de membrii din care activi erau doar 6 in discutii si
lectura. Imediat dupa ce s-a alaturat, Hitler devine liderul partidului. La prima
intalnire in masa a partidului tinuta in Munich pe 24 februarie 1920, Hitler a citit
programul partidului pe care l-a avut partial scris; acesta continea 25 de puncte de
cereri nationaliste exagerate, idei socialiste corupte si doctrine anti-semite. Pentru
ca aceste conditii esentiale sa fie realizate partidul a declarat in cel de-al 25-lea
punct al programului: "Pentru o societate moderna ,,vom crea o centralizare care va
uni toate puterile in mainile guvernului."

Hitler isi asuma intreaga responsabilitate

Dupa intalnirea din februarie 1920, partidul lui Hitler si-a schimbat numele
in Partidul National German Muncitoresc. Noul partid a crescut incet, si in pricipal
in Bavaria. Convins de necesitate, intr-adevar, pentru ca valoarea violentei sa se
sfarseasca partidul a organizat Sturmabteilungen (Trupele Furtuna), sau SA,
pentru a le pazi intalnirile; pentru a perturba intalnirile democratilor liberali,
socialistilor si comunistilor, si pentru a persecuta evreii in special pe vanzatorii
evrei. Erau ajutati in aceste activitati de niste ofiteri ai armatei precum Ernest
Rhm.
 In 1921 Hitler a adoptat emblema oficiala, un steag continand un camp rosu
in centrul caruia se afla un cerc alb continand o swastika neagra. In 1923 Hitler a
editat zarul Vlkischer Beobachter (Observatorul Rasist) ca fiind zarul oficial al
partidului. Pentru ca partidul Comunist German, fondat in 1919 crestea in putere,
Socialistii concentrau cea mai mare parte a propagandei pentru a denunta
Bolsevismul, pe care ei il caracterizau ca o conspiratie a Evreilor financiari.

5. Partidul in Reichstag
Miscarea a crescut rapid, recrutand mii de servitori civili, fermieri bogati si
tineri din toate clasele sociale. In Reichstag alegerile din 1930 ale partidului
National Socialist au numarat aproape 6.5 milioane de voturi (mai mult de 18% din
totalul voturilor). In 1933, datorita capabilitatilor de foarte bun politician ale lui
Hitler, el si partidul sau au luat cu asalt guvernul si au format 'Reich'-ul. Al treilea
Reich. Probabil ultimul.

Natiunea germana a avut un program vechi de sute de ani de exterminare a

evreilor, iar holocaustul nu a facut decat sa implineasca acest program
In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial natiunea germana a colaborat cu
masina de exterminare nazista prin activitatea celor pe care-i numeste 'executori
voluntari' Goldhagen sustine ca la inceputul sec. XX antisemitismul ne era mai
puternic in Germania decat in alte tari. In intervalul 1848-1918 nu s-a inregistrat
nici o agresare fizica a evreilor, din contra mare parte dintre ei au fost asimilati in
societatea germana.

Propaganda nazista continea adesea promisiuni ademinitoare receptate mai

cu seama de mica burghezie, de unii studenti, sau de elemente lumpenproletare.
Hitler declara ca va suprima orice venit obtinut fara munca, va pedepsi pe
imbogatitii de razboi, va nationaliza trusturile, va lupta contra capitalismului(in
realitate contra capitalului evreiesc), va construe "adevaratul socialism" si va face
tot ce-i sta in putinta sa readuca Reichul la rangul de mare putere.

Hitler a trezit in sufletul poporului german toate instinctele bestialitatii

primitive a omului. In primul rand s-a folosit de ura impotriva evreilor, hitlerismul
creand omul de tip nou: sadic, fara mila, un fel de automat care trebuie sa execute,
fara cracnire, ordinele venite de sus. In locul calitatilor intelectuale, fascismul a
dezvoltat laturile animalice ale omului.

6. Etapele politicii antisemite

Aprilie 1933 primul val de boicoturi al magazinelor evreiesti, fara a le
inchide totusi, pentru ca erau constienti ca evreii detin o putere economica ce
trebuie preluata treptat. In localitatile mici, chiar si nazistii incalcau bicotul.
Tot acum a inceput indepartarea evreilor din serviciul administrativ si sistemul
educational, chiar daca aici s-a asteptat sfarsitul anului scolar pentru aplicare
definitiva.

Vara 1933-s-au manifestat primele initiative individuale de vandalizare a

evreilor si chiar asasinate locale.

Septembrie 1935 a marcat un punct crucial dupa Legile de la Nurnberg. Incepand

de acum si pana in 1939, evreii au fost sistematic 'extirpati' din societatea germana,
nu fizic ci legal, inchisi in 'ghetouri spirituale'. Totusi au ramas 350.000 care vor fi
supusi violentelor.

'Kristallnacht'-dupa ce un tanar evreu a omorat un diplomat german de la

ambasada Germaniei din Paris, la 11 noiembrie 1938 au fost devastate sinagogile,
magazinele, casele evreilor, dirijarea antievreiasca a violentei fiind facuta de catre
esaloanele superioare naziste.

Marele paradox este ca evrei emigrati din Germania au intemeiat asezari in

zona Haifa si a Muntelui Carmel, pastrand limba si modul de viata german,
dovedind astfel atasamentul fata de cultura germana in ciuda Holocaustului

Printr-o lege pusa in aplicatie pe 1 decembrie 1933, partidul Nazist a fost "alaturat
indisolubil statului."

7. Hitler i cartea sa "Mein Kampf"

Ideologic, nazismul a preferat n permanen primatul aciunii asupra
gndirii. n timp ce se afla n nchisoarea Landsberg, (n 1923-1924), Hitler i-a
dictat prima parte din Mein Kampf (Lupta mea), care a devenit biblia naional-
socialismului german. Alturi de programul n 25 de puncte din 1920, lucrarea a
reprezentat cadrul de baz al nazismului. Ideile lui Hitler s-au ntemeiat pe o
concepie rasist. El considera c omenirea poate fi mprit pe baza unei ierarhii
valorice a raselor i c viaa nu reprezint nimic altceva dect supravieuirea celor
adaptabili. Credea c darwinismul social se extinde la lupta ntre rase, i
ntocmai cum animalele se lupt pentru hran i perpetuare, tot aa i n specia
uman cei puternici nltur sngele (caracterele presupus ereditare) celor slabi.
Poporul de stpni (Herrenvolk) era de "ras arian, alctuit fiind din
populaiile Europei de Nord. La baza piramidei rasiale Hitler i plaseaz pe negri,
pe slavi, pe igani i pe evrei, pentru acetia din urm avnd sentimente de ur
exacerbat. Hitler i socotea pe evrei drept un cancer ce roade trupul Germaniei,
o boal ce trebuie tratat, dup cum ilustreaz urmtorul citat din Mein Kampf:
Alterarea sngelui i deteriorarea rasei reprezint singurele cauze care
explic declinul civilizaiilor strvechi; niciodat rzboiul nu a ruinat
naiunile, ci pierderea puterii lor de rezisten caracteristica exclusiv a
 sngelui raselor pure. n aceast lume, oricine nu este de origine sntoas
poate fi considerat pleav.

Cel din urm element al ideologiei naziste era naionalismul de tip agresiv, care
se rspndise ca urmare a condiiilor specifice din Germania ultimilor ani. n
opinia multor germani ca i a lui Hitler, Armistiiul din 1918 i Tratatul de la
Versailles trebuiau reconsiderate, iar teritoriile pierdute trebuiau retrocedate
Germaniei. Dar naionalismul lui Hitler cerea ceva mai mult dect simpla
restabilire a frontierelor din 1914. El dorea crearea unui Reich care s-i cuprind
pe toi acei membrii ai poporului german ce triau dincolo de frontierele
Germaniei: germanii austrieci, germanii sudei, comunitile germane ce triau de-
a lungul coastei baltice toi urmau s fie cuprini n limitele teritoriale ale noii
Germanii. Totui, elurile lui Hitler nu se sfreau aici. Visa la Germania Mare, o
supraputere capabil s rivalizeze cu Imperiul Britanic i cu Statele Unite. Un
asemenea obiectiv nu putea fi atins dect printr-o extindere teritorial de mari
proporii. Acesta a fost motivul pentru care Hitler ceruse Lebensraum (spaiu
vital) pentru Germania. Numai prin cucerirea Poloniei, Ucrainei i Rusiei putea
obine Germania sursele de materii prime necesare industriei germane. Iniierea
noii ordini n Europa de est presupunea n acelai timp atingerea unui obiectiv
important: distrugerea Rusiei, centrul comunismului mondial. El susinea n Mein
Kampf:

8. Ideologia economica
Teoria economic nazist se baza pe interesele locale imediate, dar ncerca s se
mbine i cu concepii ideologice economice recunoscute pe plan internaional.
Politica economic intern era focalizat pe trei obiective principale:

eliminarea omajului
eliminarea inflaiei devastatoare
extinderea produciei de bunuri de larg consum pentru a mbunti standardul
(nivelul) de via al claselor de mijloc i jos.
Toate aceste obiective inteau spre mbuntirea situaiei Republicii de la
Weimar i ntrirea partidului. n ceea ce privete evoluia economic, partidul a
avut mare succes. ntre 1933 i 1936, PNB al Germaniei a crescut cu o rat anual
de 9,5 %, n timp ce industria luat singur a crescut n medie chiar cu 17,2 %.
Expansiunea economic a scos Germania din criza economic n care se afla dup
primul rzboi i a redus drastic omajul n mai puin de patru ani. Consumul public
a crescut anual cu 18,7 %, iar consumul particular cu 3,6 %. O mare parte din
aceast producie a fost ndreptat ns ctre maina de rzboi. De aceea, odat cu
nceperea rzboiului a nceput s se simt din nou o presiune economic, dar nu
att de acut ca n timpul Republicii de la Weimar. Se pare c succesul economiei
germane a fost unul dintre motivele pentru care societatea a fost de acord cu
rzboiul.
9. Ideologia International
Din punct de vedere internaional, partidul nazist susinea c criza economic
din anii 1930 a fost creat de ctre o conspiraie internaional a marilor bancheri.
Capul acestei conspiraii era considerat a fi un grup de evrei, ceea ce motiva o dat
n plus distrugerea acestei etnii n timpul holocaustului. Aceste organizaii ale
bancherilor erau binecunoscute n acea vreme i se tia c puteau influena statele
naionale prin extinderea sau retragerea creditelor. Influena lor nu se limita la
statele mici, precum sttuleele germane care au precedat unificarea german din
anii '70 ai secolului al XIX-lea, ci putea privi chiar i marile puteri europene
ncepnd cu secolul al XVI-lea. De altfel multe companii transnaionale din
perioada secolelor XVI-XIX (Dutch East India Company, de exemplu) au fost
create special pentru a se angaja n rzboaie n locul guvernelor, i nu invers.
Se poate spune c partidul nazist era mpotriva puterii companiilor
multinaionale n raport cu statul naiune. Aceast opinie era comun cu cea a
partidelor politice de centru-stnga i chiar cu grupurile politice anarhiste din
partea opus a spectrului politic.
Partidul nazist avea o concepie foarte limitat despre economia
internaional. Dup cum spune i numele naional-socialist, partidul dorea s
ncorporeze resursele companiilor internaionale n Reich cu fora, i nu prin
comer. n loc ca statul s cear companiilor bunuri din producia industrial i s
aloce materiile prime necesare la producia lor (ca n sistemul comunist/socialist),
statul pltea pentru aceste bunuri. Aceasta permitea preului s joace un rol esenial
n ceea ce privete informaia n legtur cu lipsa de bunuri sau necesarul de capital
n tehnologie sau munca pentru a produce bunuri.
De asemenea, n companii era prezent o structur sindicalist superficial -
att partidul fascist german ct i cel italian au nceput lupta politic fiind micri
sindicale ale muncitorilor, dar devenind dictaturi (n cazul german, regim totalitar).
Ideea s-a pstrat n timp, anume se dorete uneori un control al statului pentru
eliminarea conflictelor poteniale din relaiile dintre patronat i muncitori.

10. Politica statului german nazist

Toate aceste teorii au fost folosite pentru a justifica rezultatele totalitare, de
ur rasial i opresiune, folosind toate mijloacele statului. Acestea sunt pe scurt:

Naionalism etnic, inclusiv definiia germanilor drept ras stpn

(Herrenvolk)
Rasismul i antisemitismul
Anticomunismul
 Anticlericalismul
Eugena (omorrea raselor sclave i a celor parazitare pentru a purifica
rasa stpn)
Principiul conductorului (Fhrerprinzip) era un element cheie n ideologia
fascist, n care conductorul simbolizeaz ntruparea micrii politice i a naiunii.
Cel mai proeminent nazist a fost Hitler, care a condus Germania drept cancelar (=
prim-ministru) ntre 30 ianuarie 1933 i pn ce s-a sinucis la 30 aprilie 1945. El a
mpins Germania n Al Doilea Rzboi Mondial i a fost responsabil pentru moartea
a peste 20 de milioane de oameni precum i pentru holocaust. n timpul lui Hitler
naionalismul i rasismul au fost combinate ntr-o ideologie i politic militarist
de stat exaltat i extrem, care servea propriilor sale eluri.

11. Alte aspecte

Dup rzboi muli naziti de rang nalt au fost judecai i condamnai
n Procesul de la Nrnberg, iar unii dintre ei chiar executai imediat pentru crime
de rzboi i crime mpotriva umanitii.
Simbolul nazismului era svastica n sens dextrogir. Svastica este ns de
milenii simbol al norocului i al prosperitii. Multe popoare au (sau au avut)
svastica drept simbol, att n antichitate (de ex. la indieni, greci, romani, celi,
evrei, daci), ct i n prezent (n unele culte religioase din Extremul Orient). A fost
utilizat n diverse ri pn n preajma celui de-al Doilea Rzboi Mondial (de ex.
n SUA, URSS, Finlanda). Hitler se pare c l-a preluat pe filiera hindus. ncepnd
cu el, conotaia principal a svasticii a devenit nazismul.
Spre sfritul secolului al XX-lea n mai multe ri din lume au aprut micri
neonaziste, ca de exemplu n Statele Unite, Germania i alte ri europene. n ri
din Europa Occidental s-a observat recent o cretere a importanei electorale a
partidelor naionaliste (Austria, Frana, Germania). n Germania, unele partide cu
tendine neonaziste (mai ales NPD, Partidul Naional-Democrat) au ctigat n
alegeri cteva locuri n parlamentele unor landuri. Partidele clar neonaziste sunt
ns interzise prin lege.
Vocabular
Antisemitism.Atitudine ostila, ura fata de evrei.La inceput, antisemitismul avea
un sens larg, sugerand o atitudine potrivnica fata de toti semiti, termenul
restranganduse doar la evrei.Antisemitismul a aparut in Babilon si Persia, a
imbracat forme religioase si politice.Antisemitismul s-a manifestat sub diverse
forme, de la cele de izolare, aversiune fata de evrei pana la masuri administrative si
legislative dure promovate de unele guverne, atingand forma aberanta de
organizare de pogromuri in timpul fascismului.

Arianism.Denumire data popoarelor care vorbesc limbi indo-europene. In

istorie, arienii, sau arii, cuvant care are sensul de ,,nobili", ,,stapani" sunt atestati ca
luptatori remarcabili, care au cucerit Valea Indusului din India in jurul anului
1500i.H.Rasisti germani si-au insusit denumirea de ,,arieni" pentru populatiile de
origine germanica nordica, considerate ca rase superioare si au adoptat ca symbol
svastica sau crucea gamata.

National-socialism.Doctrina heteroclite expusa inca din 1920 de muncitorul

germanAnton Dexler, apoi adoptata oficial de Adolf Hitler in ,,Mein Kampf ", care
presupunea :un stat autoritar, o natiune superioara (cea germana) prin pastrarea
puritatii rasei si respingerea in deosebi a evreilor, prin recurgerea la razboi si
violenta, cultivarea fortei.Hitler omitea aspectul social al doctrinei, propaganda
deseori lupta pt. spatial vital in Europa, era ostil marxismului, evreilor,
parlamentarismului, propunand o planificare autarhica(germanii traind
independenti).

Nazisti.Partizanii doctrinei national-socialiste, teoretizata de Adolf Hitler.

Pangermanism.Termen folosit inca din sec. al-XIX-lea de Gores si Schlegel

si care insemna idea promovarii unei Europe in care germanii ar trebui sa conduca
pe toate planurile.Ideea, utopica in sine, a fost un paravan pt. nazisti de a instaura
,,noua ordine europeana", echivaland cu dominatia rasei germanice.

Rasism.Doctrina care sustine inegalitatea biologica si intelectuala a raselor

umane, promovand lupta dintre rase. Ideea de rasism a aparut in sec. al-XVI-lea ,
in perioada expansiuni unor tari europene sis a constituit ca doctrina la jumatatea
sec. al-XIX-lea.Paroxismul idei de rasism l-a atins ideologia national-
socialista(fascista), justificandusi politica agresiva siactiunile de genocide. Azi,
rasismul este utilizat de miscarile neofasciste, si se manifesta si prin alte forme:
segregationism, apartheid si anti-semitism.

Sovinism.Concept care presupune superioritatea unor natiuni si popoare fata de

alte natiuni si popoare;de aici dispretul si ura fata de ,,nearieni", sau fata de
minoritatile nationale ale unui stat.
 Totalitarism.Regim politic in care cetateni constituie un bloc unic in serviciul
statului, prin intermediul unui partid unic. Totalitare au fost regimurile fasciste sau
national-socialiste.

Xenofobie.(xenos=strain, phobos=spaima). Atitudine ostila fata de straini

considerati indezirabili, practicata de regimurile fasciste si neofasciste.Xenofobia
este utilizata ca diversiune, pt. un grup, pt. ai declara pe straini vinovati de regresul
in diferite domenii de activitate si, ca atare pt., ai face sa suporte consecintele.

Holocaust.Sacrificiu adus divinitatii la vechii evrei si asirieni care consta in

arderea in intregime a animalului sacrificat. In secolul al XX -lea, termenul a fost
utilizat pentru a desemna tragedia traita de populatia evreiasca supusa exterminarii
(inclusive prin ardere) in lagarele speciale construite de catre nazisti.

Genocid.Crima comisa cu intentia de a suprima un grup uman, national,

etnic.Nazisti au recurs la genocide impotriva evreilor. Azi, genocidul este socotit
ca si o crima impotriva umanitatii
Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org
http://www.istoriacontemporana.info/
http://www.scritub.com/
http://ro.paradox.wikia.com/