Basmul Cult

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

Scriitorul face parte din perioada marilor clasici alaturi de Caragiale, Eminescu si
Slavici. Propune intrarea intr-o lume fabuloasa care creeaza iluzia realului in care
se consuma aventura eroica a protagonistului ce lupta pentru recuperarea unor
valori morale.

Basmul cult este o specie epica ampla in proza sau in versuri care dezvolta
categoria estetica a fabulosului, a miraculosului, avand un singur plan narativ cu o
actiune conventional la care participa personaje sau forte supranaturale ,
purtatoare ale unor valori morale.Se confrunta binele cu raul primul invingand
intotdeauna.

Basmul cult imita relatia de comunicare de tip oral din basmul popular dar are un
autor cunoscut si este fixat intr-o forma definitive, scrisaFabulosul este tratat in
mod realist.Poarta mariile originalitatii scriitorului care preia din basmul popular
tiparul narativ. Apar formele initiale mediane, finale, probe ajutatoare finite-
himerice, fabuloase.Narator omniscient alterneaza cu ipostaza uniscienta, adica
el se proiecteaza frecvent in text aparand la persoana1.Pot aparea cifre magice
trei,noua,douazeci si unu ,sapte iar registrul stylistic este variat.

Basmul a fost publicat in revista ,,Convorbiri Literare la 1977.

Tema este triumful binelui asupra raului intalnit si in basmul literare , dar acesta
este dublata de tema initieri si maturizarea treptata a eroului cea ce confera
textului caracterul de ,,bildungs roman.

Titlul evidentiaza numele eroului, la statutul neobisnuit de sluga care nu provine

din tigani tori.Apare osomoronul dat de contrastul cramatic alb-negru ce
sugereaza evolutia spiritulala de la ipostaza de neinitiat la cea de print adevarat.

Compozitia este clasica, respectandu-se paradicma traditionala, ordonata pe

motivul calatoriei.

Harap-Alb este protagonistul a trei tipuri de calatorii : calatoria initiatica care

cuprinde initierea eroului in drumul parcurs ,calatoria de verificare prin trecerea
probelor si calatoria de inapoiere prin care primeste rasplata finala , intreaga
imparatie si pe fata lui Ros Imparat .
Incipitul este specific basmelor, apeleaza la formula consacrata, dar Creanga o
personalizeaza amu cica era o data prin regionalismul fanatic si prin
suprimarea cliseului,, ca niciodata.

Finalul cuprinde formula de incheiere particularizata prin nota de umor si prin

colaborare in real ,,...si-un pacat de povestariu, fara bani in buzunarui... Iar pe la
noi, cine are bani mananca sib ea iar cine nu se uita si rabda.

Verdes Imparat, domneste in regatul de la capatul pamantului, ii trimite fratelui

sau, Craiul, o scrisoare. Acesta ii cere sa-i trimita unul din cei trei feciori ai sai sa
devina imparat in locul sau, el fiind foarte bolnav si avand doar trei fete. Primii
doi fii incearca sa ajunga la tron , dar sunt invinsii de proba podului pusa de catre
Crai. Mezinul vrea sa incerce si el , la inceput este descurajat de catre tatal sau,
dar sfatuit de Sf.Duminica sa ia calul si hainele vechii ale tatalui sau, reuseste.
Trece proba podului este binecuvantat si sfatuit de tatal sau sa se fereasca de omul
rosu si de cel span.

Merge trei zile in sir pana ce ajunge la padurea Labirintului, unde se rataceste. Ii
ies in cale trei spanii care vor sa-i devina sluga. Pe primi doi ii refuza, dar celui
de-al treilea ii accepta oferta. Ajunge iar pe drum, se opreste la o fantana. Spanul
il convinge pe mezin sa intre in fantana pentru a se racori. Intra in fantana iar
spanul, viclean o inchide. Sub amenintarea mortii, feciorul ii accepta Spanului
propunerea, ii devine sluga , iar Spanul devine stapan si este pus sa jure pe palos
care reprezinta codul onoarei ca nu va spune niciodata nimanui nimic. In acest
episod Spanul il boteaza pe fecior, ii pune numele de Harap-Alb, fantana
reprezinta caderea acestuia in infern si locul unde primeste botezul.

Ajunsi la palatal lui Vestes Imparat, Spanul se da drept neporul acestuia Harap-
Alb trebuie sa respecte dorintele Spanului isi pune viata in pericol pentru acesta,
este pus sa ii aduca: salata din gradina ursului, pielea unui cerb batuta cu
nestemate si fata lui Ros-Imparat ce sa se insoare cu ea.

Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici iar pentru ultima
incercare este ajutat de Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila de
albine si furnici la recunoasterea fetei imparatului si alesul macului din nisip.
Astfel Harap-Alb reuseste sa ia fata. Pe drum pana la castel se indragostesc unul
de altul. La palat fata lui Ros dezvaluie faptul ca Harap-Alb este adevarat fiu al
Craiului. Spanul il acuza pe fecior ca si-a incalcat juramantul si-l reteaza dar fata il
inconjoara cu trei smicele de mar dulce, il stropeste cu apa vie si il invie.
Harap-Alb si fata lui Ros-Imparat se casatoreste si traiesc fericitii pana la adanci si
batraneti.

Elementele de umor sunt evidentiate prin : exprimarea mucalita,,sa traiasca trei

zile cu cea de alaltaieri , ironia ,,Doar unu-i Imparatul Ros, vestit prin
meleagurile aceste pentru bunatatea lui cea nepomenita si molostivirea lui cea
neauzita . brecte si apelative caricaturale ,, Buzila, mongosite, fosfosti ,
diminutive ,,Buzisoare, bauturica, iar cele de oralitate prin expresii narative
tipice: si atunci, si apoi, in sfarsit, dupa aceea , expresii narative, exprimarea
afectiva.

Personajele care participa la actiune sunt in numar mare, ele fiind simboluri ale
binelui si ale raului. Verdes Imparat, fetele sale, Craiul, cei doi fratii ai eroului.
Imparatul Ros si fiica sa sunt personajele reale in timp ce Gherila, Flamanzila,
Setila, Ochila , Pasari-Lati-Lungila sunt personajele fantastice. Spanul este
personajul negativ, o intruchipare a raului care are si rolul iniriatorului , iar Harap-
Alb este personajul principal, real si pozitiv. I se realizeaza portret complex atat
prin caracterizarea directa prin descriere, portretul facut de narator si de alte
personaje dar si prin caracterizarea indirecta prin naratiune, dialog si monolog.

Harap-Alb trece prin ritualul de initiere, prin trecerea probelor la care il supune
Spanul astfel dobandeste calitatile necesare unui viitor imparat, mila, bunatatea,
generozitatea, responsabilitatea, curajul, demnitatea respect. Prin acest drum in
care Harap-Alb este initiat basmul devine un bildungs-roman.

Initial mezinul craiului este timid, rusinos, lipsit de curaj, el nu are curajul sa-si
incerce norocul, unde cei doi fratii ai sai au dat gres ,,fiul craiului cel mai mic,
facandu-se atunci ros cum ii gasca, iese afara in gradina si incepe a plange in
inima sa. Isi dovedeste milostenia cand o ajuta pe batrana cersetoare dandu-i un
banut. Batrana il rasplateste, invatandu-l cum poate ajunge succesorul tronului
unchiului sau Verdes Imparat. Trece incercarea pusa de tatal sau la pod. Trecera
podului semnifica o alta etapa a existentei, o sansa spre transformare, un act de
curaj: afundarea in necunoscut.

Craisorul se rataceste in padurea labirint, dovedind astfel ce mai are de invatat.

Este neacultator, nu ia considerare povestile craiului si isi ia drept calauza un
span, care i se arata de trei ori sub diferite infatisari acest fapt conducandu-l la
naica concluzie ca ,,asta-i tara spanilor. Isi dovedeste inca odata naivitatea cand
intra in fantana la indemnul spanului. Fantana reprezinta caderea acestuia in
infern, locul renasterii, unde isi primeste botezul, tanarul intra fecior de crai si iese
rob. Spanul ii da numele de Harap-Alb. Harap inseamna om cu pielea si parul de
culoare neagra, trimite la sensul de rob, sclav deci numele ,,Harap-Alb semnifica
sclav-alb, rob de origine nobila.

Evenimentele ce urmeaza sunt episoadele unui scenariu de initiere, in cercul

caruia Harap-Alb ,, se prinde la minte, isi doveseste fortele spirituale. La curtea
lui Verdes-Imparat, spanul il supune pe Harap-Alb la trei probe: adunarea
,,salatilor din curtea Ursului, aducerea pielii cerbului, cu cap cu tot asa batute cu
pietre scumpe cum se gasesc si pe fata imparatului Ros pentru casatoria
Spanului. Mijloacele prin care eroul trece probele tin de miraculos, iar ajutoarele
au puteri supranaturale.

Primele doua probe le trece ajutorul Sfintei Duminici. Prima proba ii solicita
curajul, iar a doua pe langa curaj ii maniurea sabiei, stapanirea de sine si
respectuarea juramantului, in pofida ispitei de a se imbogati.

A treia proba presupune a alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai
multe ajutoare. In acest episod isi dovedeste responsabilitatea, priceperea, curajul
si intelepciunea cand protejeaza viata furnicilor si ajunta albinele. Castiga fata
imparatului Ros cu ajutorul prietenilor facuti pe drum. Drumnul pe care il face
pana la palatul lui Verdes este cea mai dificila incercare pentru ca se indragosteste
de fata lui Ros.

Fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a incalcat juramantul,

initierea este incheiata. Decapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii,
acesta invie cu ajutorul fetei lui Ros.

Desi este un personaj de Basm, Harap-Alb nu este acel Fat-Frumos din basmele
populare, caci ecolutia sa reflecta conceptia despre lume a scriitorului, prin
umanizarea fantasticului.