Sunteți pe pagina 1din 6

TEHNICA TRANZACIILOR COMPLEXE NOTE DE CURS

Cursul 3 Operaiunile comerciale combinate


Cursul 3

OPERAIUNILE COMERCIALE COMBINATE

3.1. Operaiunile n contrapartid


3.2. Compensaiile
3.3. Barterul
3.4. Clearing-ul

Sunt afaceri internaionale care mbin elemente din operaiunile de export,import,


prestri de servicii etc. ntr-un mecanism tranzacional unic, conceput i pus n aplicare de
firme specializate.
Sunt operaiuni care presupun eliminarea sau reducerea folosirii instrumentelor de plata
traditionale si nlocuirea lor cu schimburi reciproce de marfuri, servicii, fiind de regula
insotite de anumite aranjamente financiare
Modalitati si mecanisme de conditionare a fluxurilor de marfuri dintre doi sau mai multi
parteneri.
Principalele tipuri de operaiuni comerciale combinate sunt:
operaiunile n contrapartid,
reexportul,
lohn-ul
operaiunile de switch.

3.1. Operaiunile n contrapartid

n sens restrns, contrapartida include acele tranzacii n care se impune contractual o


legtur, o condiionare, ntre fluxurile de export i cele de import, respectiv compensaiile
(barterul i clearingul) i operaiunile paralele (cumprrile legate, cumprrile n avans,
buy back-ul i aranjamentele compensatorii - offsets).
n sens larg, ea se refer la toate aranjamentele compensatorii prin care exportatorul se
oblig contractual s contribuie la realizarea unor venituri n valut de ctre importator.
La extinderea operaiunilor n contrapartid au contribuit:
factori de ordin conjunctural:
penuria de resurse valutare
modificrile semnificative ale cursurilor valutare (riscuri valutare)
datoria extern
deficite importante n balanele de pli
creterea preului energiei i a materiilor prime n anii `70
factori de ordin tehnic:
operaiunile combinate pot fi utilizate ca modalitate facil i eficient de
diminuare a unor surplusuri fr a practica preuri reduse
se reduce efectul creterii preurilor provocate de inflaie
sunt utilizate pentru suplimentarea tranzaciilor de vnzare-cumprare.
Avantajele operatiunilor in contrapartida:
Instabilitatea monetara (criza lichiditatilor, cronicizarea datoriilor externe, lipsa
convertibilitatii propriilor monede)

1
TEHNICA TRANZACIILOR COMPLEXE NOTE DE CURS
Cursul 3 Operaiunile comerciale combinate
Avantajele generate de derularea unor actiuni de cooperare in productie
Incercarea de a mentine si dezvolta relatiile reciproce intr-un cadru echilibrat
Diversificarea fondului de marfuri pentru piata in cadrul regional
Forma de comert putin costisitoare
Dezavantajele operatiunilor in contrapartida:
Conjugarea intereselor partenerilor inegala in timp
Compensarea valorica a unor schimburi poate fi uneori greoaie- dezechilibre in timp
care pot frina aceste operatiuni
Unele tari (mai ales cele dezvoltate) au tendinta de a exporta marfuri prelucrate
depasite din punct de vedere tehnic in schimbul materiilor prime din ce in ce mai rare

Clasificarea operatiunilor in contrapartida:


Dupa gradul de compensare prin marfa si sau servicii:
Compensatii elimina total moneda din afacerile comerc
Operatiuni paralele opereaza partial cu marfuri in sch reciproce incluzind si moneda
ca termen de schimb
Dupa numarul de parteneri de afaceri
Operat in contrapartida bilaterale
Operat in contrapartida multilaterale
Functie de nivelul economic juridic al partenerilor:
Op.in contrapartida la nivel de intreprindere
Op.in contrapartida la nivel grupuri de intreprinder sau ramuri (barter)
Op.in contrapartida la nivel de stat (clearingul)

3.2. Compensaiile
Definitie
Sunt schimburi de marf contra marf intre doua sau mai multe firme din tari diferite,
efectuarea lor facindu-se pe baza echivalente fr intervenia mijloacelor de plat.
Caracteristici:
partizile de mrfuri de export i de import nu se pltesc n valut, ci se compenseaz
reciproc;
compensaia este, de regul, integral;
baza juridic a operaiunii o constituie un singur contract.
Clasificarea compensaiilor
n funcie de obiectul lor:
compensaii particulare sau individuale (cnd se refer la schimbul de mrfuri
fizice)
compensaii globale (cnd au la baza schimbul de bunuri i servicii)
n funcie de numrul partenerilor:
compensaii individuale simple (ntre 2 parteneri)
compensaii individuale progresive
compensaii lrgite (cte 2 parteneri sau m m part din ara de
export, respectiv de import)
compensaii triunghiulare (cu participarea intrepr din trei sau
mai multe tari)
compensaii n lan
n funcie de nivelul la care sunt reglementate:
compensaii inter-firme
compensaii inter-guvernamentale

2
TEHNICA TRANZACIILOR COMPLEXE NOTE DE CURS
Cursul 3 Operaiunile comerciale combinate
Compensatii individuale simple
Se incheie intre intreprinderi din doua tari, fiecare avind calitatea atit de exportator cit si
de importator, valorile celor doua partizi de marfa fiind egale, ele compensindu-se reciproc
Fiecare dintre parti urmreste efectuarea unui import prealabil
Riscul nelivrarii comtrapartidei
scrisoare de garantie bancara
scrisoare comerciala
expedierea partidei de marfa unui tert
import export concomitent
compensatii de export import alternativ

Compensatii individuale progresive


Compensatiile individuale progresive se practica sub urmatoarele forme:
- compensatii bilaterale largite se incheie intre doi sau mai multi
- compensatii triunghiulare
- compensatii multiple sau in lant

Compensatii globale
Operaiunile de barter (troc)
Barterul este o compensaie particular, care se realizeaz ntre firme din 2 ri, fiecare
partener aprnd att n calitate de exportator, ct i de importator, valorile celor 2 partizi de
mrfuri sunt egale, compensndu-se reciproc.

Particularitile tranzaciilor de barter:


schimbul de mrfuri se realizeaz pe baza unui singur contract, care conine
prevederi referitoare la ambele fluxuri de mrfuri;
mrfurile care fac obiectul schimbului nu se factureaz n devize convertibile i
deci nu are loc un transfer valutar;
schimbul de mrfuri are loc simultan sau la intervale foarte scurte de timp.

Variante ale barterului - Compensarea


O variant a barterului este compensarea (compensation). Presupune ca firma
exportatoare s livreze produsele sale ntr-o ar strin i accept s fie pltit n natur ntr-o
perioad ulterioar.
Operaiunea se bazeaz tot pe un singur contract ncheiat ntre cele 2 firme, care include
clauza de compensaie, prin care se prevede c mrfurile importate n ara B sunt compensate
printr-un export de valoare egal n ara A.
Dei mrfurile sunt evaluate i facturate n valut, nu are loc un transfer valutar efectiv,
ci numai un schimb de documente.
Poate apare un risc important pentru partenerul care face primul livrarea. Partenerul
care livreaz primul marfa, pentru a se pune la adpost de riscul nelivrrii contrapartizii:
poate solicita o scrisoare de garanie bancar
poate recurge la expedierea mrfii pe adresa unui ter, care o elibereaz numai
dup ce partenerul face dovada livrrii propriei partizi (vinculaie).
Se pot realiza compensaii prin divizarea partizilor de marf n loturi care se livreaz
ealonat ntr-o perioad determinat de timp, diminundu-se riscul nelivrrii mrfurilor n
contrapartid.

Variante ale barterului - Compensaiile lrgite


Se ncheie cu participarea a 2 sau mai muli parteneri din fiecare ar, att ca

3
TEHNICA TRANZACIILOR COMPLEXE NOTE DE CURS
Cursul 3 Operaiunile comerciale combinate
parteneri de export, ct i de import.
Partizii de mrfuri de export/import se compenseaz integral n natur, mrfurile circul
ntre cele 2 ri, iar decontrile se fac n interiorul fiecreia dintre acestea ntre partenerii
care apar n calitate de vnztori i cumprtori att n relaiile externe ct i n cele interne.
Exportatorul dintr-o ar va primi contravaloarea mrfurilor exportate de el de la
importatorul din propria ar, n moned naional, nefiind necesar circulaia devizelor ntre
cele 2 ri.

Variante ale barterului Compensaiile triunghiulare i cele n lan


Presupun participarea la aceste operaiuni a unor firme din 3 sau mai multe ri.
Livrarea mrfurilor ntre firmele participante ia forma unui circuit nchis.
n acelai mod se efectueaz i stingerea obligaiilor, evitndu-se decontrile n valut.
n acest caz se ncheie contracte ntre firmele participante din diferitele ri, operaia
fiind multilateral; compensaia este integral, iar obligaia de compensare se transfer de la
o firm la alta, ceea ce mrete i riscurile operaiunii.

3.3. Barterul

Barterul este o compensare globala realizata la nivel de grupe de intreprinderi


aspartinind uneia sau mai multor ramuri economice
Barterul poate privit ca fiind un clearing pe termen scurt
Are la baza contracte incheiate intre ministere si chiar la nivel interguvernamental
Antreneaza de regula si factori ai puterii politice
Spre deosebire de clearing prin sfera de cuprindere mai limitata care se refera la un grup
de marfuri, la un grup de intreprinderi

Limite
Problema dificil n negocierea operaiunilor de barter o constituie determinarea
raportului de schimb ntre bunurile care fac obiectul fluxurilor reciproce.
n cazul mrfurilor fungibile, stabilirea raportului de schimb se face plecnd de la
cotaiile de la burs ale produselor respective.
La produsele manufacturate nu exist un pre de pia consacrat, de aceea se
manifest o tendin de supralicitare a preurilor acestor produse pentru acoperirea
riscurilor specifice operaiunii i pentru dobndirea de avantaje unilaterale.
Neexistind un suport financiar bazat pe mecanismul instrumentelor si mijloacelor de
plata traditionale, apare imperios necesara folosirea scrisorilor de garantie bancara ca
mijloc de asigurare

Folosirea acestei tehnici de comercializare la scara larga aduce neajunsuri in sensul


reducerii considerabil a aportului valutar si deci a posibilitatilor de executare a platitilor
externe clasice

3.4. Clearingul

Este un acord ntre 2 (sau mai multe) ri pentru o compensare global a fluxurilor de
bunuri i servicii reciproce pe o perioad determinat de timp, de obicei 1 an, cu excluderea
total sau parial a transferului valutar.
La baza compensaiei globale prin sistemul clearing se afl un acord
interguvernamental. Acordurile de clearing sunt nsoite de anexe n care se cuprind
mrfurile ce pot face obiectul tranzaciilor (nomenclatorul de clearing).

4
TEHNICA TRANZACIILOR COMPLEXE NOTE DE CURS
Cursul 3 Operaiunile comerciale combinate
n baza acordurilor se deschid conturi la bncile din rile semnatare n care se in
evidenele schimburilor. Se naste astfel o relatie intre importatoricasa de compensatie--
exportator
Plile se fac n valut de clearing. Plata export nationali se va face in limitele
disponibilitatilor bancii, constituite din varsamintele importatorilor nationali
Calculul compensatiei se efectuiaza in mod global la sfirsitul anului
Eventualul sold existent la sfirsitul anului urmeaza a fi compensat de partea debitoare
intr-un mod stabilit in prealabil (livr de marfuri, prestari de servicii sau chiar plati in valuta)
In forma sa mai complexa clearingul cuprinde NU numai schimburi de marfuri ci si
prestari financiare si de servicii (compensarea cuprinde deci atit comertul vizibil cit si cel
invizibil)
Fiind vorba de o compensare globala NU este necesara asigurarea unui echilibru intre
diferitele categorii de exporturi reciproce

Clearingul CLASIFICARE

Din punct de vedere al partilor implicate, exist:


clearing bilateral- realizat intre doua tari
clearing multilateral la care participa trei sau mai multe tari (CAER).
Din punct de vedere al tehnicii utilizate, exist:
clearing cu 2 conturi
clearing cu un singur cont.
Oficiu de clearing
Moneda de clearing
Curs de clearing
Discont / Prim
Credit tehnic sau spaiu de joc (swing).

Acordul de clearing trebuie s se prevad:


mrimea maxim a creditului tehnic (care este pe termen scurt)
condiiile de acordare a creditului tehnic: fr dobnd (de regul), dobnzi de cont
curent, dobnzi penalizatoare
modul de soluionare la finele perioadei a debalanelor (soldurilor rezultate datorit
neefecturii unor importuri sau depirii exporturilor):
reportarea soldului pentru perioada ulterioar
prevederea n acord a unei anumite mrfi n care se vor plti soldurile
compensarea n valut a soldurilor active

Mai cuprinde si alte clauze esentiale referitoare la:


o data intrarii in vigoare a acordului
o termenul de valabilitate
o organismele din propria tara care gestioneaza derularea clearingului
o moneda conventionala in care se exprima operatiile de clearing (moneda de clearing)
o platile admise a fi realizate prin clearing
o conditiile de functionare a creditului tehnic
o modalitatile de lichidare a soldului final

Creditul tehnic reprezinta un plafon valoric care are menirea de a acoperi decalajele
intervenite intre valoarea importurilor si cea a exporturilor

5
TEHNICA TRANZACIILOR COMPLEXE NOTE DE CURS
Cursul 3 Operaiunile comerciale combinate
Clauza de devize are rolul de a determina partile care au semnat un acord de clearing
sa depuna eforturi pentru echilibrarea conturilor. Daca o parte nu poate lua masuri de reducere
a dezechilibrului de cont ea va fi obligata sa acopere diferenta dintre creditul tehnic di
deficitul efectiv printr-un transfer real de valuta convertibila (ac de claering de transforma in
acord de clearing si plati)

Moneda de cont pentru omogenizarea conturilor de clearind evidenta schimburilor de


tine intr-o asa numita moneda de cont (ex: dolari clearing, dolari convenio, )- rolul acestora
fiind pur contabil

Acordurile de clearing pot prevedea posibilitatea ca tara excedentara sa-si poata utiliza
soldul sau creditor intr-o operatie sau mai multe operatiuni cu alte tari (nemembre ale
acordului de clearing) posibilitatea inscrisa in contract ca si clauza switch
Clauza de rectificare (de consolidare valutara) este aceea prin care se urmareste si se
preintimpina influentele unor devalorizari sau revalorizari ale monedei de cont prin majorarea
sau micsorarea soldului de clearing
Rezidentii unei tari (care sunt debitori fata de parteneri din alte tari) varsa sumele
corespunzatoare debitelor in moneda nationala la banca lor centrala, denumita fie Oficiu de
clearing fie Oficiu de compensare
Oficiul de credit din cealalta tara creditoare- varsa sumele corespunzatoare
exportatorilor in moneda lor nationala
Acordurile de clearing stabilesc un raport global intre doua curente comerciale efectuate
in sens opus care asigura reglementarea schimburilor comerciale in situatii conjuncturale care
limiteaza schimburile comerciale traditionale
Presupune participarea a trei sau mai julte tari in acesta intelegere in incercarea de a
evita dificultatile generate de executarea lichidarii soldurilor finale
EXEMPLE:
Comitetul acordurilor de plati Paris 1947-dec 1958
Uniunea Europeana de plati UEP 1950
CAER 1957 prin intermediul Bancii Internationale pentru Colaborarea Economica
BICE (ruble transferabile)
Desi schema de realizare a unui acord de clearing este relativ simpla functionarea sa
presupune o organizare complexa, greoaie, necesita numeroase formalitati si
prezentarea unui numar relativ mare de documente
Acordurile de clearing nu pot functiona efectiv in mod corespunzator decit in
conditiile in care fluxul de plati este egal in ambele sensuri