PROIECT

Evaluarea destinatiei New York

 Cuprins
1. Istoria destinatiei
2. Economia destinatiei
3. Amplasarea geografica
3.1 Accesibilitatea zonei
3.2 Caile de transport
3.3 Transport aerian
4. Evaluarea potentialului turistic natural
5. Evaluarea potentialului turistic antropic
6. Principalele obiective de interes turistic
7. Formele de turism caracteristice pentru destinatia data
8. Categorii de turisti care viziteaza aceasta destinatie
9. Hoteluri
10. Restaurante
11. Evenimente din destinatia data
12. Descrierea riscurilor
 1.Istoria destinatiei

Pn n anul 1614, aceast zon era ocupat de nativii americani ,,lepani ". Prima aezare
fiind fondat n anul 1614 de olandezii comerciani, emigrani care s-au instalat n partea de
sud a Manhattanului, ocupndu-se cu comerul de blnuri, deschiznd magazine pe poriunea
care astzi este Amsterdam Avenu.

n anul 1626, olandezul Peter Minuit, cumpr insula Manhattan cu 60 guilderi (aur
olandezi), insula dezvoltnd comerul cu blnuri, pete i rmne ocupat numai de olandezi
pn n anul 1664, cnd este cucerit de englezi i numete insula New-York dup ducele de
York i Albany. Din aceast perioad i pn n anul 1790, New-Yorkul cunoate o
dezvoltare lent, devenind cunoscut din 1790 cnd aici este numit primul preedinte al
Americii, George Washington, la Federal Hall, a crui sediu este pe Wall Street, care a
devenit apoi sediul financiar al USA, azi fiind muzeu, n faa cruia strjuiete statuia
impuntoaare a lui G. Washington.

Oraul New-York este mprit n 5 zone: Staten Island; Queens; Brooklyn; Bronx;
Manhattan. Se ntinde pe o suprafa de 830 kmp, cu peste 20 mil. locuitori. Fiecare zon a
oraului are mai multe cartiere, nct fiecare zon ar putea fi un ora aparte. 4 zone atingnd
performana de a fi consiiderate n primele 10 orae ale USA

1. Staten Island (Richmond) legat de Brooklyn prin podul Verrazano-Narrows i de

Manhattan legtura o face feribotul. Aceast zon deine cea mai modest populaie, cca
800000 locuitori, dar cu multe vile de lux, dominnd cele ale starurilor de cinema, care i
petrec vacana aici. Ex. : Jennifer Lopez, Hally Berry.

2. Queens - este zona cea mai populat, peste 2,5 mil. locuitori i cu cei mai muli emigrani.
Primii europeni cazai n aceast zon au fost olandezii. Aceast zon azi cuprinde 4 mari
cartiere: Astoria-populaie emigrant greci, italieni, spanioli, sunt cei mai numeroi. ;
Sunnyside-cei mai numeroi sunt romni (aici sunt 2 restaurante mari romneti, 2 magazine
din care unul care are propiia ferm de porci i poi de aici s-i faci pregtirile pt. masa de
Crciun la fel ca n RO, iar pe terenurile de fotbal dintre blocuri poi auzi de cte ori trecii
vorbindu-se romnete i chiar njurturi), mexicanii, coreeni, indieni, sud-americanii.
Woodside-zona cea mai populat de mexicani, iar tot cartierul este mpnzit de magazine,
buticuri, restaurante specifice acestui popor. Toat zona are blocuri cu maxim 6 nivele, sunt
acele blocuri cunoscute de noi, cu scara de pompieri aezat oblic pe cldire i care poate fi
tras de pe trotuar n jos n caz de intervenie, cu pereii din crmid roie. Zona se ntinde
pe o mare suprafa spre estul Manhattanului i legat prin podul Queensboro care face
legtura peste rul East River, sau prin tunel de sub ru, prin care circul numai metroul N-
leag Manhattanul de cartierul Astoria; M, R-Forest Hill; E, F-Kew Gardens; L-partea de sud
a Queensului, Atlantic; J-de cartierul Jamaica; 7-taie tot Queens Av., prin partea central, cea
mai populat cu emigrani romni (ntre staia-40-46), trece pe lng aeroportul La Guardia i
se termin la stadionul de fotbal American.

n partea de sud a Queensului e zona Brooklyn, metrourile N, R, Q-dup ce au trecut din

Queens, merge pn n sudul Manhattanului, traverseaz rul iar prin tunelul Brooklyn,
ajungnd n aceast zon a oraului.
 3. Brooklyn (Kings) -pn n 1898, aceast zon a fost ora de sine stttor. Azi aici
locuiesc peste 1500000 locuitori, cu cea mai mare diversitate etnic a Ny. Zona se remarc
printr-o mare diversitate cultural, cu multe discoteci, baruri de noapte cu o via animat de
noapte. Recomandat turitilor tineri, fiind o zon cu multe localuri de distracie. n partea
nordic se ntinde o frumoas grdin botanic, cu sute de specii de plante i flori, fiind una
din atraciile zonei, pt. turitii care ajung aici. Tot aici n special n weekndurile din sezonul
verii vin new-yorkezii pt. a face plaj, fiind cea mai ntins plaj a NY-ului care se lungete
pn n peninsula Long Island, locul preferat de starurile americane care locuiesc n NY, unde
i-au cumprat frumoase vile de vacan.

4. The Bronx - singura zon din cele 5 care e aezat numai pe continentul american.
Populaia din aceast zon e de cca. 1400000 i majoritatea este afro-american. De aici a
luat natere cultura rap i hip-hop i aici este casa echipei de baseball NY-Yankees i imensul
stadion Yankee, unde au loc celebrele meciuri de baseball, surs de inspiraie pt. realizatorii
de filme. Aceast zon, puin clcat de populaia alb, rmne o zon necunoscut i
inaccesibil turitilor, infracionalitatea i violena impiedic intrarea chiar a celor mai
curajoi turiti. Contactul cu ea se face numai din mainile Tur-City, sau aruncnd privirea
peste rul Harleem de pe dealurile parcului Fort Tryon, unde vei ajunge pt. a vizita
mnstirea Cloisters (asupra careia am s revin atunci cnd voi detalia Manhattanul), cel mai
nordic punct accesibil mijloacelor de transport n comun. Din pcate toate excursiile
organizate nu includ aceast zon, a nordului Manhattan (m refer la str. 191), rmnnd
necunoscut i pe care o recomand tuturor celor care au ajuns la aceast destinaie, e
minunat mai ales n sezonul de primvar -toamn, plin de flori, copaci nflorii i umbrit
de pdurea n care e ngropat mnstirea (o binefacere n zilele fierbini de var).

Tot aici se afl cea mai mare grdin zoo din interiorul unui ora, care se ntinde pe o
suprafa de 107 ha i cuprinde peste 6000 de animale slbatice.

5. Manhattan - amplasat pe insula Manhattan., este primul nucleu din care s-a nscut
oraul NY. A cunoscut toate etapele de evoluie a acestui ora, de aceea dup ce am s dau
cteva date statistice, care arat unde a ajuns aceast zon, am s scriu un rw. pt. Manhattan,
cu istoria celor mai importante construcii i destinaii turistice. Cnd termini de vizitat ntreg
Manhattanul, poi s declari c ai vzut NY-ul.

Cu o populaie de cca 2000000 i cu cea mai mare densitate se laud i cu peste 4550
zgrie-nori, deinnd supremaia ca nr. de zgriie-nori din toate oraaele din lume. Aceti
zgrie-nori adpostesc cele mai multe birouri i apartamente din lume. n mijloc zona e
dominat de Central Park. Aici e sediul financiar, sediul ONU, universitile cele mai
importante, fiiind nucleul acestui imens ora. Aceast zon freamt la orice or din zi i
noapte, de unde i se trage i numele de ,,oraul care nu doarme niciodat ", cele mai mari
centre comerciale, cu renumite branduri, mii de resturante, care nu nchid uile 24 de ore din
24, unde ntodeauna vei putea fi servit sau s i faci cumprturile. i s nu te miri dac vei
gsi mai mare aglomeraie dup orele 22, cnd lumea intr la cumprturi sau n muzeele
deschise toate noaptea, pt. c ziua timpul trece mult prea repede cnd ai attea i attea de
vizitat.
 Pe vremea coloniilor, n hanurile cu marinari i pescari din Low Manhattan, se dormea n
paturi circulare construite n jurul unui stlp, cte cinci ntr-un pat. Este dificil de imaginat c
n Low Manhattan se cultiva cndva porumb sau tutun, ori c zidul din Wall Street a fost la
origine o ngrditur menit s protejeze vitele locuitorilor mpotriva lupilor i urilor.

Pe parcursul secolul al XIX-lea, New Yorkul a crescut n mod spectaculos i a devenit un

port major. n anul 1898, Brooklyn, Queens, Bronx i Staten Island au fost alturate
Manhattan-ul i astfel lua fiin al doilea ora ca mrime din lume. New York devine centrul
cultural al Statelor Unite, precum i cel mai important centru financiar. Oraul a continuat s
creasc pe msur ce sute de mii de imigrani ajungeau aici n goana dup o via mai bun.
Suprapopularea a presupus c la nceputuri, majoritatea new-yorkezilor locuiau n mahalale.

Pentru scriitoarea Vivian Gornick, New Yorkul este ca o adevrat ar, compus din orae
alturate n mod miraculos unul lng altul: New York is like a country, the neighborhood is
your town. nafara insulei de pornire Staten Island, Brooklyn, Bronx i Queens, toate marile
componente ale New Yorkului de astzi (Lower Manhattan, Greenwich Village, Lower East
Side, Chelsea i Gramercy Park, Midtown, West Side, East Side i Harlem)s-au format din
vecinti. Expansiunea s-a produs de la sud ctre nord i de la est nspre Brooklyn, Bronx i
Queens.
 2. Economia destinatiei

n 2012, New York zona statistica metropolitana a generat un produs metropolitan brut de
peste US 1.33 trilioane $, n timp ce zona statistic combinat a produs unul de peste 1,55
trilioane $, att n primul clasament la nivel naional cu o marj larg i n spatele PIB de
numai unsprezece naiuni, respectiv. Manhattan este cel mai important centru bancar,
financiar i de comunicare n Statele Unite i este locaia New York Stock Exchange (NYSE)
de pe Wall Street . Multe dintre cele mai mari corporatii din lume isi au birourile lor de
origine in Manhattan. Acest oras avea peste 46.5 milioane m2 de spaii pentru birouri n 2015,
ceea ce formeaza cea mai mare piata de birouri din Statele Unite ale Americii, n timp
ce Midtown Manhattanului, cu aproape 37,2 milioane m2 n 2015, este cea mai mare zona
centrala de afaceri din lume.

Schemele de mai jos vor reprezinta informatia economica a orasului New York si anume rata
somajului,rata angajatilor in cimpul muncii,salariile,preturile,cheltuielile si beneficiile.
3.Amplasarea geografica
Oraul New York este situat n nord-estul Statelor Unite ale Americii, i n sud-estul
Statului New York, la aproximativ jumtatea distanei dintre Washington
D.C. i Boston. Zona de la gura rului Hudson, ce se vars n Oceanul Atlantic, a ajutat
oraul s creasc n importan din punct de vedere al comerului. O mare parte a New
York-ului este construit pe cele trei insule ale Manhattanului, Staten Island i Long
Island, astfel suprafaa sa fiind dispersat, ajutnd la creterea densitii.
Rul Hudson, curge prin Valea Hudson i Golful New York. ntre oraul New York, i
Troy (un orel din New York), rul se transform ntr-un estuar. Hudson separ oraul
de New Jersey. East River curge din Long Island Sound i separ The Bronx i
Manghattan de Long Island. Rul Harlem, ce se afl ntre East River i rul Hudson,
separ Manhattan de The Bronx.
Terenul a fost alterat considerabil de ctre oameni, extinderea pmntului peste ape
ncepnd nc de pe vremea colonialilor olandezi. Extinderea suprafeei pmntului este
cel mai accentuat n Lower Manhattan, cu zone ca Battery Park City din anii 1970 i
1980. O parte din variaiile naturale ale topografiei au fost de asemenea netezite in
Manhattan.
Oraul se ntinde pe uscat pe o suprafa de 831,4 km. Cel mai nalt punct din ora
este Todt Hill din Staten Island, ce se afl la 124,9 m deasupra nivelului mrii, care este
de asemenea i cel mai nalt punct al coastei de est, sud de Maine
3.1 Accesabilitatea orasului New York.
Orasul New York este accesibil pentru toti vizitatorii si locuitorii acestuia. Este dotat
atit cu rampe pentru scaune cu rotile cit si aparate performante pentru cei care le lipsesc
auzul.Toate unitatile de transport sunt dotate cu rampe corespunzatoare. Respectiv toate
statiile de metro au ascensoare,rampe,semne de afisaj vizual si tactil si caracteristici
audio la aparate automate.Pasagerii cu dizabilitati au parte de reducere a taxelor in
majoritatea calatoriilor la prezentarea cardului medical pentru a dovedi eligibilitatea.
Facilitati accesibile
Punctele centrale de adaptare
Punctele centrale de adaptare sunt accesibile pe deplin care duc spre oferirea diferitor
programe persoanelor cu dizabilitati.Aceste centre sunt si centre informationale unde
sefii pot merge ca sa obtina mai multa informatie despre ofertele parcurilor din New
York pentru persoanele cu dizabilitati.
Terenurile de basket
Terenurile de basket au intrari la acelasi nivel cu pavajul sau sunt dotate cu
rampe.Portile acestor terenuri au de obicei 32 de inch sau mai mult.
Plajele
Plajele au rampe ce duc de la strada spre trotuar si de la trotuar spre plaja.
Gradinile
Gradinile care sunt considerate accesibile sunt dotate cu un traseu larg pavat in
interiorul acestora,precum si mese inaltate pentru plantare si banci accesibile pentru
picnic.
Drumuri montane
Traseurile de drumeii cu accesibilitate deplin ndeplinesc toate liniile directoare de
accesibilitate USDA pentru traseuri. Traseurile de drumeii, cu acces limitat au un acces
limitat i ar putea avea zone cu risc de accidentare sau pante abrupte.

Locuri de joaca
Exista 4 tipuri de terenuri de joaca accesibile. Primul nivel sunt Terenurile de joaca
pentru toti copiii. Nivelul 2 este dotat cu echipament de joaca pe rampe si leagane
universal accesibile.Nivelul 3 este dotat doar cu leagane universale accesibile si nivelul
4 este dotat platforme pentru transfer si caracteristici jocului la sol.

De asemenea,orasul New York este dotat cu o multitudine de statii de metro, hoteluri,

atractii turistice naturale si antropice,restaurante.

3.2 Caile de transport

Harta orasului New York
Harta metrourilor in New York

Autobuzele sunt o modalitate excelenta de e vizita orasul New York cit si de a ajunge la
destinatii la care metroul nu ajunge. Toate autobuzele accepta Cardurile Metro si taxa
platita cash. Autobuzele circula 24/7.Circulatia poate avea loc lent intrucit in unele
moment ale zile sunt ambuteiaje.Fiecare autobus este dotat cu echipament special pentru
persoanele cu dizabilitati.
 3.3 Transport aerian
Aeroportul Internaional John F. Kennedy este cel mai mare aeroport din regiunea
oraului New York. El se afl la 24 km est de Manhattan, n cartierul Jamaica, ce
aparine de sectorul Queen. n anul 2011 aeroportul a avut un numr de 47,7 milioane
de pasageri. Este al aselea aeroport ca mrime din SUA, iar n lume se afl pe locul 17.
Avioanele de pe acest aeroport aparin n mare parte companiilor aeriene American
Airlines, Delta Air Lines i JetBlue Airways.
Intrucit aeroportul JFK este cel mai mare din orasul New York deducem faptul ca acolo
gasim practice toate companiile aeriene din lume cum ar fi: Delta
Airlines,Lufthansa,Qatar airlines,Aeroflot,United airlines,British airways,AirFrance
,America airlines etc.

4. Evaluarea potentialului turistic natural

Este conoscut sub denumirea de "Big Apple" si este divizat in 5 cartiere (sau
sectoare):Manhattan,Queen,Bronx,Brooklyn si Staten Island.Orasul se afla in sud-
estul USA,la intersectia raurilor Hudson si Passaic (ce se varsa in Oceanul Atlantic).

New York este sediul Natiunilor Unite si centrul finantelor globale,comunicatiilor si

afacerilor.Primeste anual 25 milioane de turisti.
Cascada Niagara este un ansamblu format din trei cderi de ap situate la grania dintre
statul nord american New York din SUA i provincia Ontario din Canada. Cascada
american (American Falls) i Cascada vlul miresii (Bridal Veil Falls) pe
teritoriul Statelor Unite i Cascada potcoav (Horseshoe Falls) pe teritoriul Canadei.
Lacul Erie este legat cu lacul Ontario prin rul Niagara cu o diferen de nivel de 58 m,
cursul apei fiind desprit n dou brae de Insula Caprei (Goat Island). Pe partea nord
american cascada are o lime de 363 m, apele cascadei cad de la 21 m nlime, iar pe
partea canadian cascada are o lime de 792 m (n form de potcoav), nlimea
cderii de ap fiind 51 m. Debitul de ap fiind ntre 2.832 i 5.720 m/s, n medie 4.200
m/s.

Rul Hudson sau Hudson River este un ru cu lungimea de 493 km, situat n
partea de rsrit a SUA. Rul izvorte pe teritoriul statului federal New York, n
munii Adirondack , de unde are direcia general a cursului spre sud, la
localitatea Albany, New York primete apele afluentului Mohawk River. n continuare
cursul su face grani natural ntre statele New Jersey i New York ajungnd la oraul
New York, unde se vars ntre insulele Manhattan i New Jersey printr-un estuar
n Oceanul Atlantic. Influena mareelor se pot observa pe rul Hudson pn lng Troy
la o distan de 220 km de gura de vrsare. Rul este navigabil de la Albany n jos spre
vrsare. Canalul construit n secolul XIX leag rul cu sistemul de canale ale
lacului Erie din regiunea Marilor Lacuri, din care cauz rul este denumit Rinul
american.
 5.Evaluarea potentialului turistic antropic
America de nord, care concentreaza circa 15% din circulatia turistica
internationala, se caracterizeaza prin circulatia turistica intracontinentala' (peste 80% din
turistii straini provenind de fapt din tarile din zona, indeosebi din S.U.A. si Canada), mai
ales de tranzit si, intr-o mica masura, de sejur pentru odihna in statiunile de pe litoralul
Pacificului sau Golfului Mexic. Cuprinde trei subzone, care se suprapun celor trei tari din
America de Nord.

Statele Unite ale Americii cu: marile orase de pe coasta atlantica (Boston,
Philadelphia, Washington, New York s.a.), Peninsula Florida, cu salba (de statiuni
balneare (Miami Beach, Palm Beach, Key West s.a.), coasta californiana (San Francisco -
Los Angeles - San Diego, statiunea Malibu), zona Marilor Lacuri, statiunile montane si de
sporturi de iarna (Lake Placid, Denver, Squaw Valley, Salt Lake City, Sun Valley, Paradise
s.a.), parcurile nationale (Yellowstone, Grand Canyon, Yosemite, Sequoia, Everglades,
Mesa Verde s.a.).

6. Principalele obiective de interes turistic

Times Square este o intersecie comercial important din cartierul Manhattan al
oraului New York, la intersecia Broadway i Seventh Avenue i se ntinde de la
vest 42nd Street la vest 47th Street. Zona Times Square extins, de asemenea
numit Theatre District este format din strzile dintre Sixth i Eighth Avenue de la est
la vest i strzile Vest 40th i Vest 53rd de la sud la nord, alctuind partea de vest a
zonei comerciale a Midtown Manhattan.
n trecut numit Longacre Square, Times Square a fost redenumit n aprilie 1904, dup
ce New York Times i-a mutat sediul n nou construita Cldire Times, care acum se
numete One Times Square i este locul de unde coboar mingea n ajunul anului nou.
Times Square, poreclit Crossroads of the World i The Great White Way, a obinut
statutul de reper n lume i este un simbol al oraului New York i al Statelor Unite.
Triunghiul de nord al Times Square este din punct de vedere tehnic Duffy Square,
dedicat n 1937 preotului Francis P. Duffy din regimentul 69 de infanterie al New York
City; un memorial pentru Duffy se afl acolo, mpreun cu o statuie a lui George M.
Cohan i cabina de bilete pentru teatru TKTS. Statuia lui Duffy i piaa au fost incluse
pe lista National Register of Historic Places n 2001.

Central Park din New York

Central Park este unul dintre locurile din New York care fac din metropola americana
un oras in care atatia oameni isi doresc sa traiasca. Parcul de 341 de hectare este situat
in Manhattan iar exemplul sau a fost folosit ca model de multe alte orase din jurul lumii.
Parcul are mai multe lacuri, teatre, patinoare, fantani, terenuri de tenis, terenuri de
basket sau terenuri de joaca pentru copii. Tot aici se gaseste si Central Park Zoo dar si
Metropolitan Museum of Art. La sfarsit de saptamana, atunci cand masinile nu au voie
sa traverseze parcul, Central Park chiar devine o oaza de liniste intr-un oras aglomerat.

Ce este de vazut in Central Park?

In Central Park se pot face o multime de lucruri - exista terenuri de sport la tot pasul -
insa cele mai interesante locuri pot fi vazute in jumatatea sudica unde pot fi admirate
cateva cladiri istorice, statui, monumente, poduri si desigur multa verdeata. Vegetatia
din anumite zone ale parcului este destul de salbatica iar in alte zone este foarte ingrijita.
Parcul are 18 intrari, fiecare dintre ele avand numele sau. Mai multe dintre portile de
intrare in Central Park sunt foarte frumos ornate; printre ele se numara Vanderbilt Gate,
Engineers Gate si in special Merchants Gate.

Central Park Zoo - Multi turisti intra in Central Park prin Scholars Gate din Grand
Army Plaza, in apropiere de Fifth Avenue. Aceasta intrare duce spre un mic iaz cu un
pod superb de piatra. Nu departe de acest loc se gaseste una dintre cele mai populare
atractii din Central Park: Central Park Zoo. Gradina zoologica este impartita in mai
multe regiuni cum ar fi zona tropicala sau cea polara. Printre atractiile gradinii
zoologice se numara ursi polari, leoparzi albi, panda rosii sau pinguini. Chiar langa
Central Park Zoo se gaseste Tisch Childrens Zoo, unde copiii pot vedea si atinge
animale domestice.

Laptaria - este o cladire micuta si pitoreasca in stil Victorian ce a fost construita in

1870. Astazi ea gazduieste centrul de turism din Central Park, locul de unde puteti lua
harti, ghiduri, suveniruri si puteti obtine informatii la zi despre evenimentele ce urmeaza
sa aiba loc in Central Park. Laptaria este situata pe o fosta pasune, unde vacile pasteau
de zor pentru a da lapte proaspat copiilor din oras - de aici si numele cladirii.

Bethesda Terrace - mergand pe The Mall, un bulevard larg incadrat de ulmi americani,
duce de la Laptarie la Bethesda Terrace, una dintre atractiile arhitectonice din Central
Park. Terasa are o arcada centrala flancata de doua scari ce duc intr-o piateta. Punctul
central al acestei piatete este Fantana Bethesda, asezata aici in 1873. Statuia de pe
fantana, Ingerul Apelor a fost creata in 1842 de Emma Stebbins pentru a comemora
inaugurarea sistemului de distributie a apei care pentru prima data oferea orasului New
York, apa potabila. De pe Bethesda Terrace se poate vedea Lacul si Loeb Boathouse,
locul de unde se pot inchiria barci cu vasle sau chiar gondole.

Statui - pasionatii de barci cu telecomanda se aduna mereu la Conservatory Water, un

iaz aflat la est de The Lake. Aici se gasesc doua statui care sunt foarte populare printre
cei mici. In partea vestica a iazului se gaseste statuia lui Hans Christian Andersen, in
timp ce o alta statuie a lui Alice in Tara Minunilor se gaseste in partea de nord. Copii
adora sa se catere pe ciuperca uriasa de aici. O alta statuie cunoscuta din Central Park
este cea a lui Balto, un caine husky siberian care in 1925 a tras la sanie prin Alaska
pentru a livra serul necesar stoparii unei epidemii de difterie.

Sheep Meadow si Marele Gazon - In apropiere de the Mall se gaseste una dintre ele
mai mari zone deschise din Central Park: Sheep Meadow o parte din Central Park foarte
populara printre cei carora le place sa faca plaja vara. The Great Lawn - marele gazon -
este inca si mai mare decat Sheep Meadow. Gazonul oval a fost creat in 1937 si
foloseste la gazduirea a numeroase concerte in aer liber pe timpul verii.

Muzeul Metropolitan si Acul Cleopatrei - cel mai important monument din Central
Park este Acul Cleopatrei, un obelisc egiptean autentic aflat in apropiere de Marele
Gazon. Obeliscul inalt de 20 de metri din granit a fost prima data ridicat la Heliopolis si
mai tarziu mutat in Alexandria. La jumatatea secolului al 19-lea a fost donat Statelor
Unite de catre Egipt. Obeliscul se gaseste langa Muzeul Metropolitan de Arta, unul
dintre cele mai importante muzee, cu o colectie enorma de arta din intreaga lume ce
acopera perioada din preistorie pana in zilele noastre.

Strawberry Fields - este o gradina memoriala situata langa intrarea in Central Park de
pe strada 72. A fost creata in onoarea lui John Lennon, cel care a fost impuscat mortal in
fata la Dakota Apartments, locul in care locuia. Gradina in forma de lacrima a fost
inaugurata in 1985 si se doreste un omagiu adus pacii. Numele l-a primit dupa cantecul
formatiei Beatles scris de John Lennon. Celebrul mosaic pe care se gaseste cuvantul
Imagine (un alt cantec celebru al lui Lennon) a fost daruit de orasul italian Napoli.

Shakespeare Garden - a fost creata in 1913 sub numele de Garden of the Heart. Trei
ani mai tarziu, la implinirea a 300 de ani de la moartea lui Shakespeare, i-a fost dedicata
celebrului dramaturg englez. Gradina contine plante ce au fost mentionate in piesele de
teatru ale lui Shakespeare. Niste trepte fac legatura intre gradina si Swedish Cottage, o
replica a unei scoli suedeze din secolul al 19-lea. Cladirea a fost transportata in
Philadelphia cu ocazia Expozitiei Internationale din 1876 si in cele din urma a sfirsit in
Central Park.

Statuia Libertatii

Statuia Libertatii a fost un dar din partea guvernului Frantei cu ocazia aniversarii a 100
de ani de la Independenta Americii. Pentru mai toti emigrantii care au traversat
Atlanticul din Europa spre New York, Statuia Libertatii a fost prima imagine pe care au
vazut-o pe teritoriul Statelor Unite.

Statuia a fost proiectata de un sculptor francez pe nume Frederic-Auguste Bartholdi,

care visa de multa vreme sa construiasca o statuie asemanatoare Colosului care se inalta
candva pe insula greceasca Rodos.Fata statuii a fost modelata dupa cea a mamei
sculptorului si legenda spune ca restul corpului a avut ca model o prostituata. Coroana
de pe capul Statuii Libertatii, sau Lady Liberty cum este numita cu afectiune de new
york-ezi, are sapte tepi, care simbolizeaza cele sapte mari peste care libertatea ar trebui
sa dainuiasca. In mana stanga tine o tablie cu Declaratia de Independenta si in mana
dreapta are o torta, ce simbolizeaza iluminarea.

Brooklyn Bridge din New York

Podul Brooklyn ce a fost construit intre anii 1869 si 1883 face legatura intre Manhattan
si cel mai populat cartier al New York-ului, Brooklyn. Podul este unul dintre cele mai
celebre si frumoase atractii ale orasului New York. In momentul constructiei, Brooklyn
- fondat de colonisti olandezi in secolul al 17-lea, era inca un oras de sine statator. De
fapt era chiar cel mai mare oras al tarii. In 1898, la 15 ani de la inaugurarea Podului
Brooklyn, cetatenii din Brooklyn au decis prin vot (unul destul de strans) sa devina
cartier si parte integranta a New York-ului.

7.Formele de turism caracteristice orasului New York

Orasul New York are o cultur muzical si o istorie bogata. Prin urmare, excursii
numeroase de jazz , rock and roll , sunt disponibile. Locaiile populare pentru excursii
de muzic includ Harlem i East Village .
Tururi culinare sunt o alt opiune pentru vizitatori. New Yorkul, este una dintre
destinaiile culinare de top din lume. Cultura alimentar din New York ,este influenata
de imigrani din diferite tari i numrul mare de restaurante. Evreii i italienii imigrani
a fcut acest ora celebru prin covrigii , cheesecakeurile i pizza in stil New
Yorkez . Aproximativ 4.000 de furnizori de mincare mobili imigrani sunt liceniati si
prepara bucate cum ar fi falafel i kebab. Vizitatorii orasului New York City iau parte ,
de asemenea si n turismul sportiv . Evenimentele sportive atrag turitii n locuri
importante,cum ar fi Stadionul Yankee,Madison Square Garden , precum i la
evenimente de strad cum ar fi New York City Marathon .
New York City este una dintre cele mai importante capitale de film ale lumii. Prin tururi
special amenajate, turistii pot vizita scenele de emisiuni TV i filme.

8.Categorii de turisti care viziteaza orasul New York

Turisti de afaceri: Turistul cae circula cu privire la afaceri este cunoscut ca un turist de
afaceri. Turismul de afaceri face parte din lumea afacerilor. Cele mai multe dintre orae
dispun de centre de conferine care satisfac nevoile turitilor de afaceri. Un exemplu
adecvat unui turist de afaceri este un agent de vnzri, care face excursii in diferite
locuri pentru a participa la targuri si pentru a afia i promova propriile sale produse.

Turisti aventurieri: Turistii aventurieri sunt in cautare de experiente bizare si

neobisnuite.Ei cauta activitati de aventura care pot fi periculoase cum ar fi atirnarea pe
cladiri inalte,alpinism,skydiving etc.

Turisti culturali: Acest tip de turisti calatoresc ca sa insuseasca diferite culturi,cum ar

fi festivaluri,muzee,expozitii.

Turistii tineri: Acest grup de turisti sunt adolescent si calatoresc cu un buget si bagaje
limitate.Dar ei sunt pasionati,mereu in cautare de aventuri si sunt emotionati.De obicei
ei nu au grafic pentru a calatori si calatoresc independent.
9.Hoteluri
New York Loft Hostel
Dac doreti s stai ntr-un hostel trendy din East Williamsburg, atunci acesta este locul
perfect. Stilul su este unul relaxat, iar facilitile sunt cu mult peste media hostelurilor
din ora. Poi observa c a fost decorat cu mult grij, este luminos i are detalii unice.
La nceput, locaia sa o s-i par puin ciudat, fiind situat ntr-o zon cu depozite
industriale, dar, dac te uii mai atent, o s vezi c multe dintre ele au fost renovate, la
fel cum a fost renovat i Hostelul New York Loft. S nu te ngrijorezi, n acest cartier o
s gseti multe cafenele i restaurante i, de asemenenea, vei putea s admiri multe
case moderne.
Cltoria pn n Manhattan dureaz doar cteva minute, i vei descoperi c doreti s
vizitezi acest cartier ct mai des. El atrage muli tineri, este pentru cei care doresc s
exploreze o zon fascinant, iar aici te vei simi la un milion de kilometri deprtare de
Times Square i de alte capcane turistice.
Unde: 249 Varet St.
Telefon: +1 718 366 1351
Staia cea mai apropiat: Morgan Ave.

Hotel Edison
n Midtown, centrul cartierului Manhattan, nu vei ntlni prea muli newyorkezi, aici
este plin de turiti care doresc s vad teatrele de pe Broadway, luminile din Times
Square i s privesc din vrfurile zgrie-norilor emblematici oraul aglomerat. Evident,
aici se afl i majoritatea hotelurilor. Dei ar fi mult mai uor s gseti un hotel puin
mai la sud, nu poi trece cu vederea faptul c Midtown se afl n centrul atraciilor din
oraul New York. n plus, faptul c sunt o mulime de hoteluri face ca preurile s fie
competitive.
Hotelul Edison este unul din locurile care merit banii, avnd cel mai bun raport
calitate-pre. Camerele sunt plcute i curate, locaia este bun i barul hotelului, Space
Bar, este un loc confortabil unde s-i petreci seara.
Unde: 228 W. 47th St.
Telefon: +1 212 840 5000
Staia cea mai apropiat: 49th St.

Hotelul The Milburn

Hotelul Milburn este un hotel tipic pentru turiti, elegant. Rezerv-i aici o camer
pentru o noapte, dac vrei s ai un loc plcut unde s dormi i nu ii n mod special s fii
nconjurat de lux.
Unul din beneficile de a sta n acest hotel este faptul c este situat aproape de Lincoln
Center, fiind o locaie perfect dac iubeti baletul, opera sau muzica clasic. De
asemenea, eti aproape de multe dintre celelalte atracii ale oraului i ai n apropiere
multe baruri de noapte i magazine. Camerele mari sunt un bonus binevenit, fiind
perfecte pentru cei care cltoresc mpreun cu copiii. Un alt beneficiu este faptul c
micul dejun este inclus, astfel o s ai energia necesar pentru o zi lung de vizitat
atracii turistice.
Unde: 242 West 76th St.
Telefon: +1 212 362 1006
Staia cea mai apropiat: 79th St.

Nu Hotel
Hotelul NU exist pentru a fi descoperit. Decorul este un amestec modern, avnd
caracteristici din stilul local al Brooklyn-ului, i are preuri rezonabile.
Este situat aproape de atraciile turistice din cartierele Brooklyn i Manhattan, iar
camerele sunt luminoase i decorate n stil european. Te va surprinde faptul c podelele
sunt acoperite cu plut, aternuturile de pat sunt organice, iar bile sunt decorate cu
motive unice. De exemplu, poi s lai mesaje pentru cei din personalul hotelului pe
tabla de lng chiuvet. n camerele cele mai mari, te poi relaxa chiar i ntr-un hamac.
Alte camere au paturi suprapuse, perfecte pentru oaspeii cu copii.
Camerele NU Friends Suites sunt bune pentru familii sau pentru prieteni care cltoresc
mpreun. Nou ne place acest hotel i o s v plac i vou.
Unde: 85 Smith St.
Telefon: +1 718 852 8585
Staia cea mai apropiat: Hoyt-Schemerhorn St.

Hotel 91
Atunci cnd ajungi de pe East Broadway la Hotel 91, te poi ntreba dac chiar te afli n
New York. Semnele sunt toate n limba chinez, iar pe strzi auzi numai chinez. Nu te
ngrijora! Poate c oboseala de la cltoria cu avionul te-a afectat, dar nu att de mult.
Hotel 91 se afl n New York, dar este situat chiar n inima cartierului Chinatown i
lng podul Manhattan. La hotel te va ntmpina un hol cu marmur, luminos, recepia
fiind la etajul al doilea.
Cele 70 de camere sunt simple i curate i i vor oferi exact ce ai nevoie. Hotelul este
perfect pentru cei care doresc s experimenteze Chinatown-ul i pentru cei care vor s
se bucure de stilul intens de via din zon.
Unde: 91 East Broadway
Telefon: +1 646 266 6800
Staia cea mai apropiat: East Broadway

The Jane
Camerele hotelului sunt mici, un lucru deloc suprinztor pentru acest ora, iar unele au
baie comun pe hol, dar n schimb acest hotel ofer mult istorie.
Dup ce i-a deschis porile n 1908, a devenit preferatul marinarilor. Hotelul The Jane
atrage muli iubitori de istorie pentru c aici au fost cazai supravieuitorii de pe Titanic.
De-a lungul anilor, locul a devenit un reper important pentru viaa cultural a oraului i
a gzduit mai multe cluburi nainte s devin din nou hotel.
The Jane, dei are camere mici, este unul dintre cele mai bune hoteluri ieftine.
Amplasarea, la cteva strzi distan de Meatpacking District, este perfect, iar barul
hotelulului este att de popular, nct poate fi dificil s intri n el. De asemenea, The
Jane este un hotel care atrage tineri care doresc lucruri frumoase la preuri mici.
Unde: 113 Jane St.
Telefon: +1 212 924 6700
Staia cea mai apropiat: 14th St./ 8th Ave.
102 Brownstone
n mod tradiional, cartierul Harlem nu a fost o destinaie turistic, de aceea, aici sunt
doar cteva hoteluri. ns, cartierul s-a dezvoltat rapid, iar 102 Brownstone este situat
ntr-un cartier fermector plin de case.
Acest hotel este locul perfect pentru o vacan n New York. Fiecare dintre cele 6
camere este decorat frumos, acordndu-se o mare atenie detaliilor, i fiecare camer
are un nume care se potrivete cu stilul su. Gazda, Roger, locuiete la subsol i are de
oferit multe sfaturi bune despre cele mai bune cluburi de jazz i restaurante.
n plus, oaspeii nu trebuie s i fac griji c zgomotul oraului ar fi o problem,
Hotelul 102 Brownstone este situat pe o strad linitit la cteva minute distan de
metrou.
Unde: 102 W. 118th St.
Telefon: +1 212 222 1212
Staia cea mai apropiat: 116th St.

10.Restaurante
New York-ul este cunoscut in lume pentru mai multe lucruri pentru obiectivele
turistice de mare valoare, pentru teatrele si salile sale de concerte, pentru viata de noapte
si pentru hot-dog! Desigur, asta este mancarea preferata a americanilor si in New
York, se gasesc vanzatori ambulanti de hot-dog la orice colt de strada. Asadar, o vizita
in New York este incompleta daca nu gustati din delicatetea uneia dintre mancarurile
nationale ale americanilor.

Hot-dogii se gasesc peste tot si asta pentru ca sunt savurosi si usor de mancat cand esti
pe fuga si newyorkezii sunt mai mereu pe fuga. Cu toate astea, au un lucru ce este de
nereprosat ori de cate ori au ocazia, merg la restaurant. Fie ca e vorba de faptul ca nu
au timp pentru gatit sau doar pentru ca vor sa manance intr-un loc linistit, calm si lipsit
de stres, americanii nu se dau in laturi de la a lua cina in unul din zecile de restaurante
ce fac parte din viata tumultoasa a orasului. Dupa cum bine va puteti imagina, New
York-ul este plin de restaurante pentru toate gusturile si pentru toate buzunarele. Fie
care vreti sa cinati intr-un restaurant de lux, fie ca va doriti doar sa nu platiti extrem de
mult, aveti sansa sa gasiti un loc exact pe placul dumneavoastra. Ceea ce e mai
interesant e ca fiecare parte a tarii are specificul sau culinar, asa incat daca ajungeti in
New York veti putea gusta din cu totul alte preparate decat daca ati ajunge in California,
spre exemplu. Dar, chiar si asa, hot-dogii si mancarea de tip fast-food sunt printre
preferate, in special datorita faptului ca americanii sunt intotdeauna pe fuga si isi gasesc
foarte rar timp sa stea linistiti la masa, la un restaurant dragut. Mai mult decat atat,
familiile tipic americane nu refuza niciodata o seara la McDonalds, spre exemplu.

In ceea ce priveste restaurantele pe care le puteti gasi in New York, acestea sunt
extrem de multe si pe gusturile oricui. Asadar, o masa intr-un restaurant cu specific
american o puteti servi in 21. Acesta este unul din cele mai cunoscute localuri ce
servesc bucatarie americana din intreg orasul si faptul ca a castigat numeroase premii
pentru preparetele sale fac restaurantul sa fie unul din cele mai indragite si populare.
Desigur, este un pic cam scump, dar experienta americana va fi desavarsita daca aveti
sansa sa luati masa aici. Desigur, exista si restaurante extrem de ieftine, iar printre cele
mai interesante astfel de localuri se numara 99 Miles to Philly, A Salt &
Battery si Amsterdam Restaurant. In afara faptului ca aici se pot manca cele mai
interesante bucate cu specific atat american cat si strain, localurile ofera turistilor, dar si
localnicilor, sansa sa manance o mancare buna la un pret destul de mic. Cu toate ca
mancarea e printre cele mai ieftine lucruri ce pot fi cumparate in Statele Unite, sunt
destui newyorkezi ce prefera sa manance in oras, la localuri destul de scumpe,
precum Jean Georges, Le Cirque si Per Se. Toate aceste localuri sunt printre cele mai
populare din New York.

11.Evenimente in New York

Starea speciala a sarbatorilor de iarna este pregatita de Halloween si de Thanksgiving,
doua sarbatori de la sfarsit de octombrie si noiembrie care constituie in SUA preludiul
Craciunului si Anului Nou. In New York, inca de la inceputul lunii decembrie, vitrinele
magazinelor si ofertele de produse, toate exceptionale, contribuie si ele la inducerea
starii de iesire din cotidian si suspendare a normalitatii rutiniere.
Vraja sarbatorilor o resimti parca in mod deosebit in New York, orasul care reuseste sa
creeze o ambianta de sarbatori iesita din comun. Desigur ca este vorba de gateala si
poleiala orasului, dar e vorba si de oameni. Aproape toti new-yorkezii contribuie la
spectacolul de lumini. Cei mai multi lasa peste noapte luminile deschise la birou pentru
ca zgarie-norii sa devina imensi brazi de otel impodobiti cu mii de lumini. In geamuri,
pe fatada casei, in copacii din jur fiecare isi monteaza lumini si ghirlande. Luminile din
case si de pe felinare si copaci radiaza si pe fetele oamenilor. Chiar daca nu toti lipsiti
de griji, par sa fi facut un pact asemanator unui juramant de buna dispozitie, de calm si
serenitate.
Dupa ce te abati de pe luminatul Fifth Avenue cu magazinele sale de lux, atras de
heralzi angelici ca de cristal, ajungi in Rokefeller Center, unde un brad cu peste 30.000
de luminite (imagini in direct la: http://www.wnbc.com/christmastree/index.html)
strajuieste un mic patinoar. Pe nesimtite ajungi in Central Park, parcul strajuit de uriasi
de otel, trecand pe langa vanzatori de castane si alune fierbinti si doamne cu blanuri de
animale pe cale de disparitie. Alt patinoar, trasuri cu cai, alergatori (anul acesta e unul
din celi mai calzi in decembrie) si artisti care iti fac portretul infrumusetat in 5 minute.
Cobori apoi spre Time Square. Mii de lumini, reclame si viermuiala de turisti, totul
asezonat cu Craciunite. Daca nu te-ai oprit in unul din cele 20.000 de restaurante din
New York, cele din Theater District te imbie sa poposesti inainte de un spectacol pe
Broadway. De la piesele de pe Broadway, muzeele cu colectii private donate pentru
incantarea marelui numar si formatiile de jazz si rock ce performeaza prin baruri, toate
atractiile New Yorkului imbata cei 35 de milioane de turisti in nectarul dulce al unei
ambiante de sarbatori din care nu lipseste nici frenezia cadourilor. Templele
consumismului sunt gata de noi jertfe, iar pe altarul caselor de marcat poposesc
neincetat cartile de credit. Nu te poti sustrage tentatiei. E vorba de placerea de a oferi.
De altfel, americanii doneaza in perioada sarbatorilor milioane de dolari anual pentru
intrajutorarea semenilor.
Metroul te poarta spre Downtown. Iti rasuna in minte refrenul The Most Wonderful
Time of the Year si alte versuri din cele cateva cantece pe care le auzi peste tot.
Amestecul de turisti veniti sa se simta bine si sa caute placerile relaxarii contribuie prin
dispozitia lor buna la sentimentul ca aici este locul unde sa iti petreci sarbatorile de
iarna. Din Battery Park, de unde vezi Statuia Libertatii care anunta valurile de imigranti
ca acesta este un taram al libertatii si al tuturor posibilitatilor deschise de ea, ajungi la
Ground Zero, unde Mos Craciun de peste cativa ani va vedea doua turnuri si mai mari
decat cele rapuse in septembrie 2001. In zona financiara din jurul Wall Street, Mos
Craciun nu mai vine. Aici nu exista miracole in afara celor produse de finantisti, iar
Mosul nu mai are ce sa le aduca celor ce lucreaza aici; daca acestia nu au deja, isi pot
lesne procura.
Ajungi in Tribeca si faimoasele cinematografe unde are loc Tribeca Film Festival, si
unde recent a avut loc un reusit festival de film romanesc despre Revolutia din 89. La
Pier 17, in vechiul port pescaresc, unde rezista piatra cubica din granit, un cor canta
colinde in jurul unui brad. Turisti in goana dupa cumparaturi ieftine se opresc pentru o
clipa, cat sa faca poze, sa asculte un pic si sa lase apoi locul altora. O plimbare pe un
Brooklyn Bridge luminat te poate purta in cartierul Williamsburg din Brooklyn, de unde
poti vedea, ca si din Astoria sau Sunnyside, in Queens, unde este adunata partea din
comunitatea de romani-americani. La intoarcere in Big Apple, in Chinatown (care
ameninta sa inghita expansionist Little Italy), te invadeaza totusi limitat intruziv
mirosuri, oferte de ceasuri si marochinarie contrafacuta, si agitatia asiatica. Parte din
magnetismul irezistibil al insulei Manhattan.
Feliz Navidad, Feliz Navidad, Feliz Navidad Prospero Ano y Felicidad! Cantecul iti da
un nou avant in lupta dinainte castigata cu cafeaua cu fulgi de nea pe cana de la
Starbucks pe care o bei inainte sa intri in cartierul Soho si de acolo in Union Square. Te
opresti pentru un instantaneu cu un grup de turisti care te roaga sa le faci o poza, pentru
ca apoi sa te trezesti cu alte 6-7 aparate de fotografiat. Un domn te pofteste sa treci
primul pe trotuarul stramtorat de lucrari de amenajare. Spiritul curtenitor nu e defel
fortat, americanii fiind politicosi si primitori din fire, mandri de tara lor, dar si curiosi de
ce e dincolo de ape. Deschiderea americanilor si diversitatea umana iti creeaza din
primul moment sentimentul ca esti binevenit, ca te poti amesteca in largul tau in
multimea de pe strazile marii metropole, ca este si locul tau aici, pentru cateva ore, zile
sau mai mult. Lumea pe strazi e pestrita, dar si integratoare. Cladirile uriase si
bulevardele largi nu te strivesc. Dimpotriva, te imbratiseaza de la bun inceput, te absorb
si iti reclama toate energiile sa le privesti si parcurgi.
Deja bogatia de culori si opulenta arhitecturala nu te mai pot impiedica sa nu te intrebi
cum s-or fi simtit barbarii din provinciile Imperiului Roman care veneau pentru prima
data la Roma si vedeau maretia capitalei lumii: Via Apia (un soi de Fifth Avenue) si
Colosseum (un fel de Madison Square Garden). Targurile ambulante din Greenwich si
Chelsea intregesc imaginea unui oras in continua miscare si schimbare. Totodata, ai
sentimentul potrivit caruia cu cat incerci sa cunosti orasul, cu atat ai mai multe de vazut,
incat nu o sa apuci sa epuizezi niciodata misterele metropolei.
Dupa ce bei un cidru in Bryant Park si privesti la alti patinatori, cei mai multi cu caciuli
de Mos Craciun cu luminite, o pornesti spre casa. Richard, cersetorul din coltul strazii,
iti ureaza si el La Multi Ani!
Voia buna impregnata de oamenii de pe strada nu te abandoneaza odata intrat in casa.
Te incarca cu un sentiment de curatenie launtrica. Lumea zambeste pe strada, uitand
pentru o vreme cel putin, pare-se, de incrancenari si umori. Trebuie sa fim in pace cu
noi si cu cei din jur ca sa ne bucuram de sarbatori. Sa dorim tuturor romanilor asta, si sa
ii vedem zambind pe strazi si redescoperind placerea de a te bucura si a-i bucura pe altii.
12.Descrierea riscurilor
Criminalitatea
Criminalitatea a crescut vertiginos n anii 1980 i nceputul anilor 1990, ca urmare a
epidemiei de crack ce lovise oraul, dar pn la nceputul secolului al XXI-lea rata
criminalitii a cunoscut o scdere dramatic, iar din anul 2005 oraul este recunoscut ca
avnd cea mai mic rat de criminalitate din toate cele 25 de orae mari din S.U.A. n
2002 New York avea aproape aceeai rat de criminalitate ca oraul Provo, din
statul Utah, i era catalogat ca cel de-al 197-lea din punct de vedere al criminalitii, din
toate cele 216 orae americane cu peste 100.000 de locuitori. Crimele violente au sczut
cu mai mult de 75% din 1993 pn n 2005, continund s scad, n timp ce n restul
trii aceasta cretea. n anul 2005 numrul omuciderilor ajunsese la cel mai mic nivel al
su nc din 1963. n anul 2007 n New York s-au nregistrat mai puin de 500
omucideri, pentru prima dat de cnd s-au publicat date despre rata criminalitii, n
1963.
Sociologii i criminologii nu au reuit s ajung la un rspuns cu privire la motivul
pentru care oraul a cunoscut acest scdere dramatic a ratei criminalitii. Unii
atribuie acest fenomen noilor msuri luate de ctre New York City Police Department.
Alii explic faptul c sfritul epidemiei de crack i schimbrile demografice ar fi
cauza.
Crima organizat a fost dintotdeauna asociat cu New York-ul, ncepnd cu
gruprile Forty Thieves i Roach Guards din Five Points, Manhattan, din anii 1820.
Secolul al XX-lea a cunoscut o cretere a puterii Mafiei, dominat de Cele Cinci
Familii. Grupri incluznd Black Spades au crescut i ele spre sfritul secolului XX.

Terorismul
Atentatele de la 11 septembrie au fost o serie de atacuri sinucigae coordonate de Al-
Qaeda mpotriva Statelor Unite care au avut loc la 11 septembrie 2001. n dimineaa
acelei zile, 19 teroriti Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri.
Teroritii au preluat controlul avioanelor, prbuind dou dintre ele n Turnurile
Gemene ale World Trade Center din New York, omornd toate persoanele de la bord i
muli ali oameni care lucrau n cldiri. Ambele cldiri s-au prbuit n decurs de dou
ore, distrugnd i avariind i alte cldiri din jur. Teroritii au prbuit un al treilea avion
n cldirea Pentagon din Arlington, Virginia, lng Washington, D.C. Al patrulea avion
s-a prbuit pe o cmpie de lng Shanksville n zona rural a statului Pennsylvania,
dup ce unii dintre pasageri i membrii echipajului au ncercat s rectige controlul
avionului, pe care teroritii l ndreptaser spre Washington, D.C. Nu au existat
supravieuitori ai zborurilor.
n total, n urma atacurilor au murit 2.993 de oameni, inclusiv teroritii. Majoritatea
covritoare ale celor mori erau civili, inclusiv ceteni din 90 de ri. n plus, moartea
de cancer pulmonar a cel puin a unei persoane a fost considerat de un medic legist a fi
cauzat de expunerea la praful ridicat n urma prbuirii World Trade Center. Unele
burse americane de aciuni au rmas nchise n toat sptmna atacurilor, i au anunat
pierderi enorme dup redeschidere, mai ales n industriile transporturilor aeriene i de
asigurri. Distrugerea spaiilor de birouri n valoare de miliarde de dolari a cauzat
pagube serioase economiei districtului Lower Manhattan. Statele Unite au rspuns la
aceste atacuri lansnd un Rzboi mpotriva terorismului,
invadnd Afganistanul pentru a nltura de la putere regimul dictatorial al Talibanilor,
care adpostea teroriti al-Qaeda, i adoptnd legea USA PATRIOT Act. Multe alte ri
i-au ntrit i ele legislaia antiterorist i au extins puterile forelor de aplicare a legii.
La 18 noiembrie 2006, au nceput lucrrile de construcie la One World Trade Center pe
locul fostului World Trade Center. Cldirea a fost deschis oficial la 3 noiembrie 2014.
S-au construit numeroase monumente i memoriale, ntre care Memorialul i Muzeul
Naional 11 Septembrie din New York City, Memorialul Pentagon din comitatul
Arlington, Virginia, i Memorialul Naional al Zborului 93 pe un cmp de lng
Shanksville, Pennsylvania.
Bibliografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_11_septembrie_2001
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_New_York_City
3. https://www.bls.gov/regions/new-york-new-
jersey/summary/blssummary_newyorkcity.pdf
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/New_York_(ora%C8%99)
5. https://www.nycgovparks.org/accessibility/accessible-facilities
6. http://www.nyc.gov/html/mopd/downloads/pdf/accessibility_guide.pdf
7. http://www.scritub.com/geografie/Geografia-Turismului-Potential75733.php
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cascada_Niagara
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Times_Square
10. http://www.tvl.ro/new-york/obiective-turistice/central-park.html
11. http://www.tvl.ro/articole/124-statuia-libertatii-new-york/
12. http://www.tvl.ro/new-york/obiective-turistice/
13. https://en.wikipedia.org/wiki/Tourism_in_New_York_City
14. http://www.hotelresortinsider.com/news_story.php?news_id=139465
15. http://www.momondo.ro/inspiratie/cea-mai-buna-cazare-ieftina-din-new-
york/#PXVwZ8ed5jze8o8T.97
16. http://revista22online.ro/3341/.html