Sunteți pe pagina 1din 8

Masina de recoltat sfecla

Domeniul de utilizare si clasificarea masinilor de recoltat sfecla de zahar


Recoltarea sfeclei de zahar se realizeaza, prin efectuarea urmatoarelor operatii: dislocarea si extragerea
(scoaterea) radacinilor de sfecla din sol, taierea frunzelor si coletelor (decoletarea radacinilor), curatirea
radacinilor de sfecla decoletate, colectarea separata a radacinilor si a coletelor cu frunze. Decoletarea
radacinilor de sfecla se poate executa inainte de scoaterea radacinilor din sol sau dupa dislocarea si
scoaterea acestora din sol.
Recoltarea sfeclei de zahar se poate face folosind fie diferite masini care efectueaza partial sau
total operatiile enumerate, fie combine, in primul caz se folosesc masini de decoletat si masini de
recoltat radacini de sfecla, in cel de al doilea caz, la o trecere, combina efectueaza toate operatiile
necesare - decoletarea radacinilor, dislocarea si scoaterea radacinilor din sol, curatirea radacinilor si
colectarea separata a frunzelor si a radacinilor in remorci sau colectoare
In functie de operatiile tehnologice pe care le executa, masinile folosite pentru recoltarea sfeclei de
zahar se pot clasifica in urmatoarele grupuri:
- masini de decoletat sfecla, care efectueaza taierea coletelor cu frunze de pe radacinile de sfecla, cand
acestea se gasesc in sol si colectarea frunzelor in remorci sau lasarea coletelor cu frunze pe sol;
- masini de recoltat (scos) radacini de sfecla, care efectueaza dislocarea si scoaterea radacinilor de sfecla
din sol, curatirea acestora si colectarea lor in colectoare sau remorci;
- masini de dislocat sfecla (denumite dislocatoare de sfecla), care efectueaza numai operatia de
dislocare a radacinilor de sfecla din sol, celelalte operatii - scoaterea (smulgerea) sfeclei din sol,
decoletarea si curatirea radacinilor - facandu-se manual;
- combine de recoltat sfecla, care executa toate operatiile impuse in cadrul recoltarii: decoletarea,
dislocarea si scoaterea radacinilor din sol, curatirea radacinilor si colectarea separata a radacinilor si
coletelor cu frunze;
- masini de adunat si incarcat radacini de sfecla, care efectueaza ridicarea radacinilor, curatirea acestora
si incarcarea lor in remorci; aceste masini sunt folosite in special in cadrul tehnologiei de recoltare
divizata in trei faze.
In prezent, datorita diferitelor conditii de clima si sol in zonele de cultivare a sfeclei, a modului de
dezvoltare a radacinilor cat si a conditiilor in care are loc recoltarea sfeclei se folosesc diferite tipuri de
masini de recoltat, existand tendinta de a se construi masini cu latimi de lucru mari, care sa recolteze la
o trecere 36 randuri.
Masinile de recoltat sfecla pot fi tractate sau autopropulsate. Dislocatoarele de sfecla folosite in prezent
sunt purtate.

Masini de recoltat radacini de sfecla. Aceste masini efectueaza dislocarea radacinilor de


sfecla, decoletate in prealabil, scoaterea acestora din sol si curatirea lor. Radacinile curatate sunt
incarcate in remorci.

In figura .2 se arata schema unei masini autopropulsate de recoltat radacini de sfecla.


Dislocarea si scoaterea radacinilor de sfecla de pe un rand se fac cu doua discuri de dislocare 1,
radacinile de sfecla fiind transmise cu ajutorul rotorului cu palete 2 la primul grup de organe de
curatire format din doua perechi de valturi melcate 3 si 4. Deplasandu-se pe valturile melcate se
realizeaza curatirea radacinilor de sfecla de pamant, trecerea de la un grup de valturi melcate la
celalalt fiind realizata cu ajutorul valtului 5.
De la valturile melcate radacinile curatate, prin intermediul valtului 6 si a axului cu rozete
hexagonale 7, sunt transmise la elevatorul longitudinal 8, care le transporta in buncarul 9. Pe fundul
acestui buncar este prevazut transportorul 10 care poate dirija radacinile de sfecla fie spre
transportorul de descarcare 11 (cand in masa de radacini nu sunt bulgari), fie spre transportorul
zdrobitor de bulgari 12. Acest transportor este format din trei axe pe care sunt montate rozete si un
ax cu discuri, in timpul deplasarii materialului pe transportorul 12, se realizeaza sfaramarea
bulgarilor, radacinile fiind transmise spre transportorul de descarcare 17.

Fig. .2 - Schema masinii autopropulsate de recoltat radacini de sfecla

Fig. .3 - Schema masinii tractate de recoltat radacini de sfecla

In figura .3 se arata schema unei masini tractate de recoltat radacini de sfecla. Dislocarea si
scoaterea sfeclelor este efectuata de discurile de dislocare 1, radacinile de sfecla fiind transmise
prin intermediul rotorului 2 la transportorul 3, de unde sunt preluate de rozetele de curatire 4 si
transmise la elevatorul cu racleti 5. in partea superioara radacinile sunt descarcate pe valturile 6
care realizeaza curatirea acestora. De pe valturi, radacinile curatate sunt transmise in buncarul 7.
Descarcarea buncarului se face prin intermediul transportorului 8 si a unui transportor de
descarcare (nu este reprezentat pe figura), montat in partea laterala a masinii.
Masinile de recoltat radacini de sfecla efectueaza colectarea radacinilor direct in remorci sau
in buncare cu capacitatea de 2,5 5 m3. Ele se construiesc cu latimi de lucru diferite, efectuand la o
trecere recoltarea a 2 6 randuri. Pentru dirijarea masinii de-a lungul randurilor de radacini, masinile
de recoltat radacini, construite in prezent, se prevad cu sisteme automate de dirijare.
MAINI DE RECOLTAT CARTOFI

Procesul tehnologic de recoltare a cartofului cuprinde urmtoarele operaii: ndeprtarea


vrejilor, sparea i destrmarea stratului de sol cu tuberculi, desprinderea tuberculilor
de stoloni, separarea tuberculilor de pmnt i pietre, curirea i sortarea tuberculilor,
colectarea tuberculilor.
Dup modul cum se execut aceste operaii se deosebesc trei tehnologii de recoltare:
- tehnologia divizat; const n scoaterea tuberculilor din sol i separarea parial a lor
de pmnt (cu maini), urmat de strngerea manual a tuberculilor;
- tehnologia monofazic; toate operaiile sunt executate de ctre o singur main;
- tehnologia combinat; const n scoaterea tuberculilor din sol de pe unele rnduri i
descrcarea lor pe rndurile alturate care, apoi sunt recoltate la o singur trecere.
Cerine tehnologice:
- ndeprtarea vrejilor fr a scoate tuberculii din sol, iar gradul de mrunire de peste
80 % (fracii de 10 cm lungime);
- procentul de tuberculi dislocai i scoi de peste 97 %;
- procent de tuberculi vtmai sub 2 %;
- procentul de impuriti din masa recoltat sub 6 %;
- procentul de pierderi sub 2 %.
Dup operaiile pe care le execut mainile de recoltat cartofi se mpart astfel:
- maini pentru ndeprtarea vrejilor;
- maini de scos tuberculi;
- maini de scos i adunat tuberculi;
- combine de recoltat cartofi

Organe de dislocat i scos tuberculi

Execut sparea i dislocarea stratului de sol n care se afl tuberculii,


afneaz i destram parial solul i-l trimite ctre organele de separare.
Dup modul cum acioneaz asupra stratului de sol, organele de dislocat i
scos tuberculi pot fi: pasive, active i combinate.
Organele pasive pot fi:
- brzdare simple simetrice (a);
- brzdare plate triunghiulare cu aripioare (b);
- brzdare jgheab (c);
- brzdare dalt divizat (d);
Organele active sunt antrenate ntr-o micare proprie i pot fi:
- brzdare oscilante (e);
- brzdare rotative (f,g).
Separarea tuberculilor de sol i impuriti

innd cont de indicii care pot fi luai ca baz, separarea se poate face
dup mai multe criterii:
- dup dimensiuni (pe site i grtare cu vergele);
- dup plasticitate (centrifugarea n tobe);
- rezistena la dizolvare n ap (separarea cu ap);
- dup greutatea specific (n medii lichide i n strat fluidizat);
- dup forma i proprietile fizico-mecanice (duritate, elasticitate,
coeficieni de frecare);
- folosirea simultan a mai multor caracteristici fizico-mecanice (separarea
cu perii);
- dup proprietile aerodinamice (separarea n cureni de aer);
- dup proprieti electrice (conductibilitatea electric);
- dup proprietile radioactive (radiaii X sau infraroii);
- dup alte proprieti (fluorescen, separare cu impuls sonor, etc.).

Grtare rulante (elevatoare cu vergele)

Grtarul rulant este o band continu realizat dintr-o succesiune de


vergele metalice, montate pe lanuri, curele sau prinse ntre ele prin crlige.
Pasul vergelelor este de 34-42 mm iar spaiul de cernere (dintre vergele)
este de 25-32 mm.
Toate elementele grtarelor sunt supuse unui proces de uzur intens
(frecri intense i solicitri mecanice mari) ca urmare a faptului c intr n
contact cu o cantitate mare de materia.
Ramura activ a grtarului are o micare oscilatorie forat (cu
amplitudinea de 0-45 mm i frecvena de 220-800 osc/min).
Dispozitivele de agitare por fi de tipul pasive (roi profilate, fig.a) respectiv
active (cu ciocnele, fig.b i cu ciocnele i rol de susinere, fig.c).
Pentru o bun funcionare amplasarea dispozitivului de agitare se face la o
distan de 0,3-0,4 m de rola de ntoarcere, cnd pe grtar se afl o
cantitate suficient de sol care, poate proteja astfel tuberculii.
Lungimea grtarului depinde de viteza liniar a acestuia. Un grtar prea lung
mrete gradul de vtmare a tuberculilor, iar unul prea scurt nu este eficace.
Masina pentru batozat mazare verde
Masina pentru batozat mazare verde

Industrializarea mazarii verzi, sub forma de boabe, se realizeaza printr-un proces tehnologic
complex alcatuit din mai multe operatii, care se pot grupa in urmatoarele faze distincte:

- recoltarea vrejilor de mazare verde si transportul acestora la statia de batozare;

- batozarea, separarea, curatirea si transportul boabelor de mazare;


- industrializarea propriu-zisa a boabelor verzi de mazare.
Batozarea mazarii verzi se realizeaza cu masini speciale de treierat, care asigura desfasurarea
urmatoarelor operatii:

- alimentarea cu vreji cositi;

- treierarea mazarii;
- separarea boabelor de restul masei vegetative;
- transportul si evacuarea deseurilor;
- recuperarea boabelor din deseuri.
Pentru realizarea acestor operatii, batoza are in componenta urmatoarele subansamble (fig.
3.17): elevator de alimentare (1); aparat de treier, format din batator (2) si contrabatator (3);
separator de boabe ( 4 ) , transportor de boabe (5); colector de boabe (6) transportor de impuritati
(7); elevator pentru evacuarea vrejilor (8); sita pentru separare boabe (9) si separator de boabe de
tipul cu banda (10).

Elevatorul de alimentare este de tipul cu lant si raclete, asigura preluarea si transportul vrejilor
de mazare catre aparatul de treier. Constructiv, este format din doi pereti din tabla consolidati
prin patru suporti din fonta si doua lanturi din fonta maleabila la care sunt adaptate gheare,
ghidate de sine si role de ghidaj.

Antrenarea elevatorului este asigurata de tamburul superior prin intermediul unui cuplaj de
siguranta cu bolt de forfecare.

Elevatorul pentru evacuarea deseurilor are, in general, aceeasi constructie cu cea a


elevatorului de alimentare, cu deosebirea ca sub ramura activa este prevazut cu o tabla peforata
pentru separarea boabelor.

Aparatul de treier, alcatuit din batator si contrabatator, executa dezghiocarea pastailor,


desprinderea boabelor si separarea acestora de vreji. Batatorul poate fi de forma cilindrica sau
prismatica. Pe suprafata batatorului sunt montate paletele active dispuse de-a lungul a trei la sase
generatoare dupa o elice cu unul pana la trei inceputuri. Paletele pe batator pot fi fixe dar cu
inclinare diferita fata de generatoare de la 020, la intrare pana la 930' la iesire, sau partial
reglabile in limitele 0180. La aparatele de treier cu batator conic muchiile extreme ale paletelor se
deschid sub un unghi de 045' la 130'.

Contrabatatorul, de forma cilindrica sau prismatica, este realizat din plasa din fire
sintetice impletite. In interiorul contrabatatorului sunt montate palete radiale .Marginile
interioare ale paletelor pot fi paralele cu axa contrabatatorului sau deschise sub un unghi de
040'1.

Atat batatorul cat si contrabatatorul se rotesc in acelasi sens dar cu turatii diferite. Turatia
batatorului este mai mare decat a contrabatatorului.

Principalele caracteristici ale aparatului de treier care echipeaza batoza pentru treierat mazare
sunt: lungimea 32004250 mm; turatia batatorului (reglabila) 108380 rot./min; diametrul
batatorului (la periferia paletelor) 7001080 mm; turatia contrabatatorului 1822 rot./min si
diametrul contrabatatorului 13301720 mm.

Procesul de treier cuprinde patru faze caracteristice si anume: faza de ridicare a materialului,
faza de deplasare a materialului pe paletele contrabatatorului, faza de cadere libera a materialului
si faza de lovire si aruncare a materialului.

La batozele moderne pentru treieratul mazarii verzi, valturile s-au realizat sub forma de prisme
triunghiulare sau patrate cu scopul de a intensifica procesul de separare, imprimand fractiilor si o
miscare pe verticala. Pentru realizarea desprinderii boabelor de ace este necesar ca viteza
tangentiala a periei rotative sa fie mai mare decat cea a cilindrului cu ace.

Semintele de mazare care nu sunt gargaritate raman pe suprafata interioara a cilindrului si sunt
evacuate prin capatul opus alimentarii.