(Slide 1) Consolidarea beneficiilor

plimbarii in aer liber cu strategii de implicare

cognitiva

Cercettorii n domeniul sntii au nceput s

recunoasc rolul important pe care activitatea fizic
regulat o poate juca n meninerea i mbuntirea
sntii mintale i a bunstrii psihologice. Studiile au
artat c, chiar i activiti de intensitate moderat, cum ar
fi mersul pe jos, sunt asociate cu reducerea anxietii,
precum i mbuntiri ale dispoziiei, funcionrii cognitive
i calitii generale a vieii.

2) un numr de cercettori au ncercat s aduc

(slide
mpreun aceste dou seturi paralele de constatri legate
de imbunatatirile la nivel fiziologic cat si psihologic,
sugernd c activitatea fizic care are loc n medii "verzi"
poate fi deosebit de benefic.

Slide 3) Scopul primului studiu este de a investiga utilitatea

strategiilor concepute pentru a mbunti experiena n
activitatii fizice n sine. O astfel de strategie de implicare
cognitiv poate fi eficient n creterea activitii fizice n
aer liber deoarece se bazeaz pe o serie de procese
cognitive pe care oamenii le consider deosebit de
satisfctoare.
Slide 4) Patricipanti: 117 adulti
Varsta minima : 18 ani
Doua grupuri Standard Care (ei au lucrat mpreun cu
cercettorul pentru a finaliza un program personalizat de
mers pe jos)
- Engagement (n locul unui program de mers pe jos,
participanii la condiia de implicare (n 1/4 59) au
primit o list de planuri de contientizare menite s
influeneze modul n care s-au angajat i au
interacionat cu mediul fizic

SLide 5) Constatari : Se prezinta un caz puternic

pentru incorporarea strategiilor de implicare cognitiva
in interventii menite sa incurajeze mersul pe jos in aer
liber. Conditia Engagementa fost deosebit de
eficienta in imbunatatirea dimensiunilor multiple ale
bunastarii psihologice ale participantilor

SLide 6) O alta cercetare recenta ne arata ca

rumegarea gandurilor este o stare a mintii in care
suntem tentati sa procesam fel si fel de ganduri
negative despre noi sau viata noastra. Acest mod de
gandire nu este nici sanatos si nici util si poate fi chiar
un precursor al depresiei.

Slide 7) Au fost selectati voluntari si impartiti pe doua

grupe pentru a analiza in ce fel si daca natura
influenteaza creierul uman. Primul grup s-a plimbat
timp de 90 de minute in apropierea unei autostrazi si
nu s-au inregistrat schimbari.
 Slide 8) In schimb, cei care s-au plimbat tot timp de
90 de minute, dar intr-o zona linistita si cu multa
verdeata au aratat imbunatatiri usoare, dar
semnificative in sanatatea lor mentala. Mai mult,
acestia erau mai putin preocupati de aspectele
negative ale vietii lor decat inainte de plimbare.

Slide 9) Distantele
de mers pe jos obiective
versus cele percepute catre destinatii
Acest studiu compar distana perceput i cea
evaluat obiectiv catre mai multe destinaii diferite i
analizeaz dac corespondena dintre distana
obiectiv i cea perceput este influenat de vrst,
sex, vecintate

SLide 10) Studiul avea trei obiective. Primul a fost

acela de a determina dac distanele percepute ntre
casele i destinaiile participanilor corespundeau
distanelor obiective dintre casele participanilor i
cele mai apropiate destinaii. Al doilea obiectiv a fost
acela de a examina dac diferenele dintre distanele
obiective i cele percepute ntre locul de reedin i
destinaii au fost in funcie de amploarea distanei
obiective. Al treilea obiectiv a fost acela de a examina
dac distanele obiective i cele percepute catre
destinaii erau predictive ale mersului pe jos pentru
transport i ale mersului pe jos pentru recreere.
 SLide 11) Participanii au fost recrutai din dou
cartiere din Australia de Sud. Ambele suburbii erau
similare in ceea ce privea recensamantul(la nivel de
zona) a locuitorilor si venitului populatiei. Casele au
fost alese la intampare si au fost telefonate, o
persoana pentru a fi eligibila trebuia sa aiba intre 20-
60 de ani si s-au ales 100 de voluntari

Slide 12) n general, s-a constatat un acord relativ slab

ntre msurarea obiectiv i cea perceputa a distanei de
mers pe jos. n plus, pentru anumite destinaii, nivelul de
nelegere a fost diferit ntre sexe, tipuri de cartier i
comportamente de mers pe jos.
Participanii la studiu au avut tendina de a
supraestima distanele fa de destinaiile situate mai
aproape de cas i de a subestima cele care se aflau
mai departe de cas